Aprobat în ședința Consiliului Național pentru Curriculum (Ordinul ME nr. 265 din 28 aprilie 2017). Elaborat în cadrul Proiectului instituțional… [605013]

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Chișinău, 201 7

37.091.214
R 46

Aprobat în ședința Consiliului Național pentru Curriculum
(Ordinul ME nr. 265 din 28 aprilie 2017).

Elaborat în cadrul Proiectului instituțional 15.817.06.16 A
„Asigurarea științifică a calității, eficienței și relevanței procesului
educațional în învățământul secundar general” ,
Sectorul Calitatea Educației , Institutul de Științe ale Educației.

Coordonator i:
LILIA POGOLȘA, dr. hab., conf. univ.
ION ACHIRI, dr., conf. univ.

AUTORI:
Ion Achiri , dr., conf. univ.
Svetlana Nastas , dr.
Ion Botgros , dr., conf. univ.
Valentin Crudu , dr.

Recenzenți:
Nicolae Bucun, dr. hab., prof. univ. , IȘE.
Vladimir Guțu , dr. hab., prof. univ. , USM.

Redactori :
STELA LUCA
VICTOR ȚÂMPĂU

ISBN 978 -9975 -48-108-3.
© Institutul de Științe ale Educației, 2017

Cuprins

Introducere ………….…………………………………………………… 4
I. Baza conceptuală a curriculumului pentru disciplinele
opționale ……….…………… ………………………………………………….. 6
1.1. Conceptul „disciplină opțională ” ………………… …………… 6
1.2. Cadrul normativ ……………….…………………………… ………… 6
1.3. Curriculumul pentru disciplina opțională – parte
componentă a Curriculumului Național …………………. …… 9
1.4. Principii de proiectare a curriculumului la
disciplinele opționale … ………………………………… …………. 10
1.5. Tipologia disciplinelor opționale …………………… …………. 12
II. Componentele curriculumului pentru disciplinele
opționale ……………………… ………………………………………………… 11
III. Evaluarea și validarea curriculumului pentru
disciplinele opționale ……………… ……………………………………… 14
Referințe bibliografice 15

INTRODUCERE
Curriculumul școlar este un domeniu față de care
așteptările actorilor educa ționali și ale societă ții, în ansamblu, s-
au intensificat și diversificat în ultimii ani:
Elevii doresc ca acest curriculum să le ofere oportunită ți
pentru realizarea la maximum a poten țialului personal, spațiu
sigur pentru exprimarea propriilor puncte de vedere și idei,
pentr u îmbogă țirea experienț elor necesare în vederea
dezvoltării personale și profesional e.
Părinții așteapt ă ca școa la, prin curriculumul pe care li se
oferă copiilor, să asigure acestora o educați e de calitate,
necesară pentru inser ția socială și/sau profesională .
Profesorii caută , în curriculumul școlar, repere clare și
sprijinul pentru organizarea unei activit ăți didactice de
calitate, eficiente, flexibile și, în acela și timp, atractive pentru
ei și utile pentru elevi.
Comunit ățile doresc o reprezentare autentică în școală,
respectiv în curriculum, în termeni de promovare a propriei
identit ăți comunitare și de susținere a nevoilor locale.
Societatea , în ansamblu, așteaptă ca sistemul de învăță mânt,
prin curriculumul pe care îl oferă , să se pregătească tineri
capabili de integrarea activă pe piața muncii și mizează pe
contribu ția acestora la dezvoltarea societă ții.
Un aspect important al Curriculumului Național îl
reprezintă curriculumul pentru disciplinele opțional e,
inclusiv și cele stabilite de componenta locală .
Curriculumul pentru disciplinele opțional e reprezintă
documentul normativ principal și instrumentul didactic ce
descrie condițiile învățării și performanțele de atins la
disciplinele opțional e exprimate în competențe,
subcompetențe, conținuturi și activități de învățare și
evaluare.
Scopul Reperelor conceptuale ale proiectării Curriculumului
pentru disciplinele opționale este acela de a oferi o paradigmă
practică pentru asigurarea unei concepții unitare în dezvoltarea

curriculumului pentru disciplinele opțional e. Reperele
conceptuale …, în esență, reprezintă un ansamblu de concepte
nodale, principii și norme care fundamentează științific și
metodologic proiectarea, realizarea și evaluarea curriculumului
la disciplinele opțional e. Fiind valid at, devine un document de
politică educațională, important pentru Curriculumul Național.
Reperele conceptuale … au trei dimensiuni:
a) Dimensiunea teoretico -metodologic ă: Reperele
conceptuale… este un instrument de concepție și
construc ție a Curriculumului pentru disciplinele opțional e
din sistem ul de învățământ general în ansamblu .
b) Dimensiunea axiologic ă se raportează la un set de valori,
indic ă diferite tipuri de rezultate dezirabile ale învățării.
c) Dimensiunea sistemică : sugerează modul generic de
interacț iune dintre curriculum și celelalte componente ale
sistemului și procesului educa țional : instr uire, evaluare,
management etc.
Astfel , documentul își propune să contureze perspectivele
curriculumului pentru disciplinele opțional e și ale celui stabilit
de componenta locală, precum și contextul de implementare a
acestora conform Codul ui Educației al Republicii Moldova,
Strategi ei „Educația 2020”, Strategi ei național e de dezvoltare
„Moldova 2020”, Strategi ei național e de dezvoltare a societății
informaționale „Moldova Digitală 2020” – relevante pentru
dezvoltarea educației.
Reperele conceptuale… sunt structurat e în patru părți,
fiecare acoperind domenii esen țiale pentru înțelegerea
documentului. Aceste părți prezintă contextul modernizării
curriculare, reperele conceptuale și structurale ale
curriculumului la disciplinele opțional e, curriculumul ca produs
și ca sistem de procese, evaluarea și validarea curriculumului.
Reperele conceptuale se adresează managerilor școlari,
conceptorilor de curriculum, speciali știlor în educa ție,
speciali știlor în evaluarea pedagogică, autorilor de resurse
educa ționale elevilor, părinților și comunit ăților locale .

I. BAZA CONCEPTUALĂ
A CURRICULUMULUI PENTRU DISCIPLINELE OPȚIONALE
Documentul respectiv este receptiv la provocările
contextului internațional, se racordează comutărilor de
paradigmă în ce privește curriculum, dar, fără îndoială, se raliază
la documentele normative curente.

1.1. Conceptul „disciplină opțională ”
Determinativul opțional a apărut în limba română din
franceză „optionnel ”, cu caracter de opțiune.
Disciplina opțională este o disciplină de învățământ propusă
la alegere elevilor, diferită de cele existente în trunchiul comun,
care are drept scop aprofundarea, extinderea, integrarea și
inovarea cunoștințelor elevului din unul sau mai multe domenii .
Curriculum la disciplina opțională este elaborat de cadre
didactice, specialiști în domeniu, discutat la consiliile instituțiilor
acreditate și aprobat de minister.
Disciplina opțională din componenta locală pentru
instituțiile din învățământul secundar general reprezintă
disciplinele opționale ofertate în limita 5% – primar și gimnaziul și
10% – liceu din cota disciplinelor opționale, axate pe subiecte de
importanță locală/regională .

1.2. Cadrul normativ
În plan național pledoaria pentru curriculumul la disciplina
opțional ă este determinată de misiunea educa ției în Republica
Moldova și semnifica ția de ansamblu a curriculumului în
educa ție.
Misiunea educației în Republica Moldova este determinată
în Articolul 5 al Codului Educa ției:

Educația are ca misiune:
a) satisfacerea cerințelor educaționale ale individului și ale
societății;
b) dezvoltarea potențialului uman pentru a asigura
calitatea vieții, creșterea durabilă a economiei și
bunăstarea poporului;
c) dezvoltarea culturii naționale;
d) promovarea dialogului intercultural, a spiritului de
toleranță, a nediscriminării și incluziunii sociale;
e) promovarea învățării pe tot parcursul vieții;
f) facilitarea reconcilierii vieții profesionale cu viața de
familie pentru bărbați și femei.
Articolul 40. Structura curriculumului în Codul
Educa ției, inclusiv privind curriculumul la disciplina opțional ă,
relev ă:
(1) Curriculumul în învățămâ ntul general conturează
viziunea asupra parcursului educațional, proiectâ nd așteptările
societății cu privire la rezultatele scontate ale învățării pentru
fiecare disciplină școlară, pe niveluri de învățămâ nt.
(2) În învățămâ ntul general, Curriculumul național include:
cadrul de referin ță, planul -cadru pentru învățămâ ntul primar,
gimnazial și liceal, curriculumul pentru educația timpurie,
curricula disciplinelor obligatorii și opționale, manualele școlare,
ghidurile metodologice și alte resurse de învățare.
(3) Structura curriculumului pe discipline școlare este
definită în cadrul de referință al Curriculumului Național.
(4) Curriculumul pentru învățămâ ntul general se aprobă de
Ministerul Educației.
(5) Curriculumul poate fi adaptat sau modificat pentru a
satisface nevoile copiilor și elevilor cu cerințe educaționale
speciale. Modul de parcurgere a curriculumului este reflectat în
planul educațional individualizat pentru copilul/elevul cu cerințe
educaționale speciale.
(6) Planul -cadru include disciplinele obligatorii, disciplinele
opționale, precum și numărul maxim și minim de ore aferente

fiecăreia dintre acestea. Ponderea disciplinelor opționale creșt e în
clasele finale ale învățămâ ntului gimnazial și liceal.
(7) Disciplinele opționale incluse în planul -cadru au o
pondere de 10-15% în învățământul primar, 15-20% în
învățămâ ntul gimnazial și 20-25% în învățămâ ntul liceal.
(8) Planul -cadru este obligatoriu pentr u toate instituțiile de
învățămâ nt general și se aprobă de Ministerul Educației cu cel
puțin 6 luni înainte de începerea noului an școlar.
(9) În cazul alternativelor educaționale, planurile -cadru și
programele curriculare sunt elaborate de reprezentanții
instituți ilor care le implementează și sunt aprobate de Ministerul
Educației.
În aline atul 10 al Articolului 40 , un loc aparte îi este
rezervat curriculumului stabilit de componenta locală :
(10) Autoritățile administrației publice locale de nivelul al
doilea și cele ale UTA Găgăuzia pot stabili componenta locală a
curriculumului pentru instituțiile din subordine, care va avea o
pondere de cel mult 5% din cota disci plinelor opționale –
în învățămâ ntul primar și gimnazial și de cel mult 10% din cota
disci plinelor opționale – în învățămâ ntul liceal.
Pe plan interna țional, practicile de elaborare și
implementare a curricula la disciplinele opționale la nivelul
învă țămâ ntului secundar general diferă de la țară la țară.
Obiectivul major este de a elabora un model autohton, adaptat la
condi țiile și posibilită țile școlii naționale, axat pe competen țe și
centrat pe elev.
Elementul nodal de noutate este conceptul curriculumului
pentru disciplina opțional ă, stabilit de componenta locală, care
implică demararea unor schimbări relevante și eficiente într-o
abordare sistemică. Astfel, curriculumul se racordează și
evoluează concomitent cu alte componente ale sistemului
educațional: formarea personalului didactic, managementul
instituției de învățămâ nt, elaborarea auxiliarelor didactice,
resurse de predare –învățare –evaluare etc.

Conceptul își propune să dezvolte curriculumul de bază
prin disciplinele opționale noi, printr -o ofertă educațională
adecvată la nivel proiectiv ; să flexibilizeze curriculumul ,
fortificâ nd cadrul de ofertare, implementare a curriculumului
care „ar constitui portretul acestei școli și ar deosebi -o de altele
și care trebuie să ducă, cu timpul, la conturarea unui specific al
instituției, iar elevii și părinții lor, având de ales, să opteze pentru
ceva care ar fi cu adevărat corespunzător aptitudinilor,
intereselor, planurilor de viitor și orientării în profesie/carieră”
1, p. 10
; să perfecteze metodologia existentă pentru disciplinele
opționale și cele stabilite de componenta locală, dar și să asigure
transparenț a impleme ntării respectivei metodologii, să valorifice
potențialul educațional al comunității la nivel local .

1.3. Curriculumul pentru disciplina opțională –
parte comp onentă a Curriculumului Național
Reperele conceptuale ale proiectării Curriculumului pentru
disciplinele opționale reprezintă un document -sinteză, derivat din
Cadrul de referință al Curriculumului Național, care integrează
conceptele fundamentale și directivele curriculumului pentru
disciplinele opționale și cele stabilite de componenta locală
pentru învățămâ ntul primar, gimnazial și liceal.

1.4. Principii de proiectare a curriculumului la
disciplinele opțional e
Elaborare a documentului se fundamentează pe
următoarele principii :
o Principiul selecției și ierarhizării cultu rale –
armonizarea între domeniul de interes exprimat prin
opțiunea elevului (părintelui) și amplificarea,
diversificarea domeniilor cunoașterii.
o Principiul alinierii/ coerenței – simetrizează procesul
școlar la nivel de arii curriculare, profil , treaptă .
o Principiul funcționalității / individualizării
curriculumului – respectarea caracteristicilor de
vârstă, interes, motivație a elevului.
o Principiul egalității de șanse – asigurarea de
oportunități echivalente.
o Principiul flexibilității – asigurarea parcursurilor
individu ale, posibilitate de individual izare a educației.
o Principiul racordării la social, inclus iv inserția
profesională – pregătirea pentru o specializare la
ieșirea din sistem în corespundere cu piața muncii.
o Principiul compatibilizării cu reperele / tendințele /
orientările / standardele europene din învățământ.
o Principiul descentralizării curriculumului – luarea în
considera re a particulari tăților, tradi țiilor,
oportunită ților regionale și locale.
o Principiul îmbinării abordărilor disciplinare cu cele de
tip multi -, pluri -, inter – și transdisciplinar.
o Principiul descongestionării curriculumului .

Proiectarea curriculumului pentru disciplina opțională
trebuie să fie ordonată și în funcție de următoarele cerin țe:
– asigurarea continuității la nivelul claselor și ciclurilor;
– actualitatea informațiilor predate și adaptarea lor la nivelul
de vârstă al elevilor, centrarea pe elev;
– centrarea pe aspectul formativ;
– corelația transdisciplinară – interdisciplinară, în particular,
corela ția crosscurriculară;
– delimitarea pe clase a unui nivel obligatoriu de pregătire a
elevilor la cursul opțional și profilarea posibilităților în
învățare și de obținere de noi performanțe;
– centrarea clară a tuturor componentelor curriculare pe
rezultatele finale – competențe specifice preconizate la cursul
opțional .
O astfel de proiectare a curriculumul ui școlar orientează
procesul educațional spre achizițiile finale – competențe pe care
elevii ar trebui să le manifeste/demonstreze în urma parcurgerii
unor anumite experiențe în formare/învățare.
Competența școlară se define ște ca un sistem integrat de
cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobâ ndite, formate și
dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea
și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații
6, p. 12
.

Fig. 1. Formarea competen ței
Cunoștințe
(a ști)
Abilități
(a ști să faci)
Atitudini, Valori
(a ști să fii)
COMPETENȚĂ

1.5. Tipologia discipline lor opționale
Delimitarea cursurilor opționale se realizează în
dependență de multiple criteri i, după cum urmează.
1. Timp /Perioadă :
 Opțional pentru un an de studiu.
Exemplu: Produsele chimice și securitatea personală .
Clasa a VIII-a.
 Opțional pentru mai mulți ani de studiu (2, 3 ani) .
Exemplu: Matematica distractivă (clasele V-VI).
 Opțional pentru o treaptă de instruire (primară,
gimnazi al, liceală).
Exemplu: Matematica în cotidian (clasele I-IV).
 Opțional pentru toate treptele de instruire din
instituția respectivă (specific ul instituției) .
Exemplu: Robotica .
2. Domeniul vizat :
 Opțional monodisciplinar / la nivelul disciplinei .
Formarea competențelor specifice la o disciplină
neprevăzută în planul -cadru deloc sau pentru o
anumită clasă/profil.
 Opțional la nivelul unei arii curriculare . Derivă
competențele specifice din competențele generale
implicâ nd cel puțin două discipline dintr -o arie.
 Opțional la nivelul mai multor arii curriculare . Implică
minim două discipline din arii curriculare diferite.
3. Aspectul conținutal
 Opțional de aprofundare .
 Opțional de extindere .
 Opțional inovator .
 Opțional de integrare , crosscurricular : la nivel de arie
curriculară; la nivel de mai multe arii curriculare .

Tip
de opțional Explicații

Aprofundare Derivat din oricare disciplină studiată în
trunchiul comun/curriculum diferențiat,
urmâ nd aprofundarea competențelor specifice
disciplinei prin noi unități de conținuturi.
Aceleași competențe specifice, dar noi
conținuturi .

Extindere Derivat din oricare dintre disciplinele studiate
din trunchiul comun/curriculum diferențiat,
urmărind extinderea competențelor generale
ale disciplinei prin plusarea de noi competențe
specifice și noi cunoștințe.
Noi competențe specifice și noi conținuturi .

Inovator
(o disciplină
nouă ) Introduce un obiect de studiu în afara celor
prevăzute în trunchiul comun/curriculum
diferențiat, pentru un anumit profil, o anumită
specializare.
Noi competențe specifice și noi conținuturi .

Integrat
(noi discipline
de referință ) Introduce o nouă disciplină de studiu,
structurată în jurul unei teme integratoare:
pentru o arie curriculară ,
pentru mai multe arii curriculare .
Noi competențe specifice și noi conținuturi .

4. Aspectul local/regional
 Opțional axat pe subiecte de importan ță locală.
Exemplu: Meșteșuguri populare în localitate .
 Opțional axat pe subiecte de importan ță raională /
regională.
Exemplu: Folclorul în regiune .

II. COMPONENTELE CURRICULUMULUI
PENTRU DISCIPLINELE OPȚIONALE
Curriculumul pentru disciplinele opțional e, fiind parte
componentă a Curriculumului Național, trebuie să aibă o
structură similară cu cea a Curriculumul disciplinar.
Componentele Curriculumului pentru cursul opțional
sunt următoarele.
Introducere – formularea explicită, succintă a
necesității disciplinei opțional e propus e în instituție/localitate ,
motivarea disciplinei propus e, listâ nd nevoile elevului corelat e
finalităților și idealului educațional, cele ale comunității.
Repere obligatorii : denumirea disciplinei opționale;
stabilirea tipului de disciplină opțională; încadrarea opționalului
în aria curriculară; stabilirea duratei disciplinei opționale;
identificarea resurselor școlii (resurse umane, materiale );
stabilirea locului (clasă, atelier, laborator ) și modului de
desfășurare.
Concep ția didactică a disciplinei opțional e – conține
defini ția acceptată a competen ței școlare, care trebuie să fie
formată; aspectele strategice privind formarea competen ței
școlare ; principiile de construire a curriculumului și alte aspecte
ce țin de specificul didactic al disciplinei opționale .
Competențe -cheie prioritar e pentru disciplina
opțională .
Aten ție! Autorii de curricula pentru disciplinele opționale
vor specifica doar competențele -cheie din cele 9 vizate în
Codul Educației, art. 11.
a) competențe de comunicare în limba română;
b) competențe de comunicare în limba maternă;
c) competențe de comunicare în limbi străine;
d) competențe în matematică, științe și tehnologie;

e) competențe digitale;
f) competența de a învăța să înveți;
g) competențe sociale și civice;
h) competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă;
i) competențe de exprimare culturală și de conștientizare
a valorilor culturale.
Competen țe transdisciplinare prioritare pentru
disciplina opțională .
Aten ție! Conceptorii de curriculum vor selecta din lista
competen țelor transdisciplinare pentru treapta respectivă
acelea care au tangen ță cu specificul disciplinei opțional e.
Competențele specifice ale disciplinei opțional e –
4-6 competen țe specifice , corelate cu competen țele-cheie și
cele transdisciplinare vizate.
Competențe le specifice sunt formulate de către conceptor ,
cu excepția ofertei unei discipline opțional e de aprofundare .
Pentru celelalte tipuri de opționale (extindere, inovator, integrat )
competențele specifice vor fi formulate după modelul celor din
curricula la disciplinele obligatorii, fără reluări ale acestora .
Timpul (nr. de ore) alocat formării și dezvoltării de
competențe este stabil it prin Planul -cadru de învățămâ nt. Anul
școlar are 35 de săptămâ ni, ca urmare , este recomandabil a se
indica minim 35 de ore pentru o disciplină opțională. Disciplina
opțional ă, de regulă, se va preda 2 ore pe săptămâ nă. Nu se
recomandă predarea discipline i cu o oră pe săptămâ nă.
Subcompeten țe/ Con ținuturi/ Activită ți de învă țare și
evaluare .
Subcompeten țele reprezintă achizi țiile pe care trebuie să
le dobâ ndească elevii la finele studierii conținuturilor
preconi zate. Se vor formula 3-6 subcompeten țe pentru fiecare
compartiment de conținuturi preconizate. Formulările sunt

realizate utilizâ nd verbul la forma infinitivul lung .
Subcompeten țele asigură prioritar formarea competen țelor
specifice.
Lista de conținuturi sau subiecte de studiu selectate și
organizate cu scopuri didactice cuprind informații noi combinate
cu altele învățate anterior. Ca și în cazul disciplinelor obligatorii,
conținuturile reprezintă bază de operare pentru formarea de
competențe și nu un scop în sine. Conținuturile vor fi alese în
funcție de: resursele de timp, tipul opționalului, competențele
formulate, bibliografia studiată.
Principalele tendințe în organizarea conținuturilor pentru
disciplina opțional ă sunt următoarele.
Monodisciplinaritatea este o modalitate de abordare a
realității și de organizare a conținuturilor pe discipline predate
relativ independent una de cealaltă. Avantajul acestei abordări îl
constituie faptul că elevul are un traseu de învățare care poate
garanta atingerea unor performanțe, în special la nivelul
cunoștințelor și al competențelor cognitive. Dezavantajul major
se reduce la hiperspecializarea (specializare limitată) și lipsa
unei perspective de ansamblu asupra realității.
Multidisciplinaritatea presupune existența unor
transferuri disciplinare care se realizează în special prin
juxtapunerea unor cunoștințe, informații sau metode din mai
multe domenii, în scopul evidențierii caracteristicilor comune ale
acestora. Riscul principal al acestei abordări constă în volumul
mare de informații redundante.
Pluridisciplinaritatea constă într-o abordare complexă
(din mai multe perspective) a unei problematici/ teme /situații, în
scopul evidențierii multiplelor relații existente între diverse
realități. Această abordare conduce către enciclopedism și nu
este recomandabilă pentru nivelurile care cer o specializare
înaltă.

Transdisciplinaritatea presupune întrepătrunderea mai
multor domenii și coordonarea cercetărilor astfel încât să
conducă la descoperirea unui alt spațiu de cercetare. În învățarea
școlară, abordarea transdisciplinară pornește de la o temă, dar
scopul ei este dincolo de informație și de subiect, forma de
organizare a conținuturilor fiind axată pe nevoile și interesele
elevului (pe comunicare, decizie, creație, inovație).
Comparativ cu aceste abordări, interdisciplinaritatea
reprezintă o abordare globală, complexă a unui fenomen,
abordare care implică transferuri de cunoștințe, concepte,
metode de abordare astfel încât ceea ce rezultă să poată fi
contextualizat și aplicabil în situații de viață reală.
Activită țile de învă țare și evaluare vor fi recomandabile
pentru prof esori. Ele vor contribui la dobâ ndirea de către elevi a
achizi țiilor determinate de către subcompeten țe și la evaluarea
rezultatelor elevilor .
Sugestii metodologi ce
Proiectarea –predare –învățare a. Indiferent de tipul de
opțional, curriculumul prevede setul de sugestii pentru
elaborarea proiectul ui de lungă durată , proiectul ui pe unități de
învățare / pe module/capitole . În baza competențelor specifice, a
conținuturilor, a setului de activități de predate/învățare,
evaluare, dar și a pachetului de auxiliare recomandate (manuale,
ghidul profesorului, caietul elevului etc.) conceptorul de
curriculumul pentru cursul opțional ghidează și orientează
cadrul didactic în elaborarea proiectelor didac tice de tip
constructivist.

Strategii de evaluare
Scopul major al evaluării didactice îl constituie susținerea
și sprijinirea activității de învățare a elevilor, a progresiei
învățării și cunoașterii realizate de aceștia, adică demersul de
evaluare este formativ (progresiv și continu u) și sumativ.
Tehnologiile de evaluare sunt la discre ția cadrului didactic și se
selectează potrivit tipurilor de discipline opționale .
Curriculumul pentru disciplina opțional ă nu constituie
obiectul evaluărilor externe, naționale, dar autorii
curriculumului reflectă această componentă care cuprind e
recomandări generale cu privire la evaluarea rezultatelor școlare
la cursul opțional respectiv . Finalitățile vizate pentru evaluare a
unui curs opțional sunt : motivația, accentul plasat pe modalitatea
realizării produsului școlar, valorificarea potențialului individual,
capacitatea de comunicare, adaptare.
Sugestiile metodologice de evaluare pentru învățămâ ntul
primar se vor elabora conform Metodologiei de evaluare la
treapta respectivă, adică evaluarea criterială prin descriptori .
Sugestiile metodologice de evaluare pentru învățămâ ntul
gimnazial, liceal vor fi racordate la actele normative și reglatoare
în vigoare . Astfel, pentru realizarea demersului evaluativ orientat
pe competențe se vor specifica metodele și tehnicile de evaluare,
produsele, formele de realizare, instrumentele adecvate .
Refer ințe la auxiliare le didactice -suport
Auxiliarele didactice -suport vor fi un avantaj pentru
demersul educațional al disciplinei opționale. Dintre acestea
sunt :
– Ghidul profesorului;
– Suporturi teoretice (conținuturi) și metodologice pentru
profesor;
– Caietul elevului ;
– Resurse media etc.

Referințe bibliografice
Conceptorii de curriculum vor include sursele web și
bibliografice semnificative pentru disciplina opțional ă
respectiv ă.

III. EVALUAREA ȘI VALIDAREA CURRICULUMULUI
PENTRU DISCIPLINELE OPȚIONALE
Curriculumul elaborat pentru disciplina opțional ă va fi
recenzat de cel puțin doi exper ți din domeniul respectiv.
Validarea se va face în cadrul ședin ței Consiliului Național
pentru Curriculum și Evaluare. Fiind aprobat de Ministerul
Educa ției, va deveni document obligatoriu pentru implementare.

Bibliografie selectivă
Documente normative:
1. Codul Educației al Republicii Moldova, nr. 152 din
17.07.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
24.10.2014, nr. 319 -324, art. nr. 634 .
2. Strategia Strategiei de dezvoltare a educației pentru anii
2014 -2020 „Educația -2020” . Hotărâ rea Guvernului Republicii
Moldova nr. 944 din 14.11.2014. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 21.11.2014, nr. 345 -351, art. nr. 1014.
3. Ministerul Educa ției, Tineretului și Sportului. Concep ția
evaluării rezultatelor școlare . Coordonatori : Vl. Pâslaru ,
I. Achiri. Chișinău: Univers Pedagogic, 2006. 28 p.
4. Ministerul Educa ției. Metodologia privind implementarea
evaluării criteriale prin descriptori în clasa I. Chișinău: IȘE
(Tipogr. „Cavaioli”), 2015.

Referințe științifice și metodice:
1. Cartaleanu T. ș.a. Cursul opțional în școală: experiențe și opinii .
Chișinău: Tipografia UPS „I. Creangă”, 2015. 79 p.
2. Cosovan O., Cartaleanu T. Criterii de elaborare a curricula
pentru disciplinele opționale la liceu . În: Training metodologic
pentru cadrele didac tice de liceu. Suport de curs. Chișinău,
2011, p. 52 -58. Disponibil la:
http://documents.tips/documents/suport -de-curs -26-
februarie -ro1.html .
3. Cristea S. Dicționar enciclopedic de pedagogie . Vol. I.
București: Didactica Publishing Hous, 2015. 831 p.
4. Chicu V. Curriculumul la decizia școlii: Ghid metodologic
pentru formarea cadrelor didactice din învățămâ ntul
preuniversitar. Chișinău: Știința, 2007. 48 p.
5. Curriculum ul la decizia școlii între proiectare și implementare .
Ghid. MECTS din România, 2011. 100 p.
6. Grimalschi A. (coord .) Educația pentru o societate a
cunoașterii: Cadrul de referință al noului Curriculum național.
Chișinău: Lexicon -Prim, 2015. 92 p.
7. Grimalschi A. Formarea competențelor -cheie în învățămâ ntul
general: Provocări și constrâ ngeri . Chișinău : S.n. (Tipogr.
„Lexon -Prim”) 2015 . 108 p.
8. Guțu Vl. Curriculum educațional: Cercetare. Dezvoltare.
Orientare . Chișinău: CEP USM, 2014. 230 p.
9. Pogolșa L. (coord.) , Marin M. (coord .) et al. Evaluarea
criterială prin descriptori . Clasa I. Ghid metodologic. Chișinău:
IȘE (Tipogr. „Cavaioli”), 2015. 86 p.
10. Vlașin I. Competența: participarea de calitate la îndemâ na
oricui . Alba Iulia: Ed. Unirea, 2013. 389 p.
11. Pogolșa L. (coord.) , Bucun N. (coord.) ș.a. Referențialul de
evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău:
IȘE (F.E. -P. „Tipogr . Centrală”) , 2014. 596 p.
12. Romiszowski A.J. Designing instructional system. Decision
making in course planning and curriculum design. London and
New York, by Routledge, 2016 .

N O T E
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………… ……………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………… ………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții
Repere conceptuale privind elaborarea curriculumului la
disciplinele opționale / Ion Achiri, Svetlana Nastas, Ion Botgros [et al.] ;
coord.: Lilia Pogolșa, Ion Achiri. – Acad. de Științe a Moldovei, Inst. de
Științe ale Educației. Chișinău: Institutul de Științe ale Educației, 2017
(Tipogr. „Impressum"). – 22 p.: fig.
Aut. sunt indicați pe vs. f. de tit. – Bibliogr.: p. 19 -20 (12 tit.). – 65 ex.
ISBN 978-9975 -48-108-3.
37.091.214
R 46