Aprecieri Asupra Modului In Care Nivelul Cunostintelor Medicale ale Pacientilor Dintr Un Spital Privat cu Privire la Prevenirea Si Tratarea In Contribuie la Imbunatatirea Managemantului

CUPRINS

I. PARTE GENERALĂ

I.1. Introducere

I.2. Considerații generale / teoretice cu privire la infectiile nosocomiale

I.2.1. Infectia nosocomiala si efectele infectiilor nosocomiale

I.2.2. Epidemiologia

I.2.3. Factori care influenteaza dezvoltarea infectiilor nosocomiale

I.2.4. Frecventa infectiilor

I.2.5.Impactul infectiilor nosocomiale

I.2.6.Controlul infectiilor nosocomiale

II. PARTEA SPECIALĂ

II.1. Scopul cercetării

II.2. Obiectivele cercetării

II.3. Ipotezele de cercetare

II.4. Material și metodă

4. a. Descrierea lotului de cercetare

4. b. Descrierea instrumentului de cercetare

4. c. Proceduri de colectare, analiză și prelucrare a datelor

II.5. Rezultate și discuții

III. CONCLUZII

III. BIBLIOGRAFIE

IV. ANEXE

I.PARTEA GENERALA

I.1. Introducere

Ce este infectia nosocomiala? ,, Nosocomial (grec.) nosos – boală, iar komeion – a îngriji’’.

Sa o definim mai pe intelesul tuturor ca fiind ,, acea infectie pe care pacientul o contacteaza in cursul unei spitalizari ,ea nefiind prezenta si nici in faza de incubatie in momentul internarii, dar putandu-se manifesta dupa externare ‘’.Impotriva tuturor progreselor facute in domeniul medical, al sanatatii publice in special si al ingrijirilor spitalicesti infectia nosocomiala continua sa fie prezenta.

Infecțiile nosocomiale au existat din momentul în care au apărut spitalele dar nu au fost recunoscute decât la mijlocul secolului al XIX-lea.Primele indicații privind construcția și standardele de igienă ce ar trebui întrunite într-un spital sunt regăsie în scrierile indiene (Charaka – Samhita) de unde cităm:„ spitalul trebuie să fie construit cu numeroae camere spațioase, cel puțin o parte trebuie lăsată deschisă pentru curenții de aer, nu trebuie expus la fum , zgomote, praf, mirosuri etc. Trebuie urmărită buna purtare și obiceiurile de puritate și curățenie corporală”.

La baza templului Mihintale din Sri Lanka, structurat pe camere individuale, cu faciițăti de îmbăiere și igienă personală, era amenajat un așezământ cu caracter medical.Într-o scriere postbiblică evreiască se găsesc indicații privind prevenirea infecțiilor aeriene , chirurgii fiind atentionați asupra riscului atingerii și infecțării rănilor.

În Germania, la Vetera, a fost identificată o construcție similară celei din Sri Lanka, alcătuită dintr-o clădire unică multicamerală ce înconjura o curte mare centrală; pacienții erau cazați separat, în camera individuale, iar la distanță de bucătăria acesui așezământ cu caracter medical era construit un cuptor excavat, utilizat se pare la încălzirea la temperaturi înalte a bandajelor și a instrumentarului medical utilizat în acele vremuri. Pare a fi forma empirică de sterilizare, încă neconfirmată științific.

I.2. Considerații generale / teoretice cu privire la infectiile nosocomiale

Istoria infecțiilor intraspitalicești găsește un bogat material în scrierile cronicarilor medievali asupra bolilor pestilențiale care umpleau spitalele medievale și renascentiste dar și leprozeriile. În secolul al XIII-lea, Teodoric din Bologna observând puroiul din răni, susține că acestea trebuiesc curățate bine și cu multă atenție, apoi suturate, pentru a preîntâmpina infectarea prin aer.

Ignaz Semmelweis și Oliver Wendell Holmes au repurtat primele succese în controlul epidemiilor de spital și al înfecțiilor puerperale. Ei au subliniat importanța spălatului pe mâini pentru personalul spitalelor, anterior contactului cu pacientul. Pe parcursul anului 1840, Ignaz Semmelweis lucra la Viena Allgemeine Krankenhaus. He became very concerned at the number of women who died of puerperal fever following the delivery of an infant. El a devenit foarte interesat de numărul mare de femei care au murit cu febră puerperală în urma nașterii unui copil. At the time that Semmelweis was working, there were two wards for the delivery of babies; the difference being that medical students attended births in one ward while the second was staffed entirely by midwives. În momentul în care Semmelweis își desfășura activitatea, au existat două săli de nașteri; diferența între ele fiind că studenții la medicină au participat la nașteri într-o sală în timp ce în cea de-a doua, nașterile au fost asistate doar de către personalul moașelor. Semmelweis noted that women were much more likely to die from puerperal fever if they were delivered in the first ward, attended by medical students, than were women delivered by midwives in the second ward. Semmelweis a constatat că femeile au avut mult mai multe șanse de a muri din cauza febrei puerperale în cazul în care acestea au născut în prima sală, la care au participat studenții, decât femeile care au născut cu moașele, în cea de-a doua sală. The death rate was about 10% in the first ward, compared with a rate of less than 3% for the second ward. Rata de deces a fost de aproximativ 10% în prima sală de nașteri, în comparație cu o rată mai mică de 3% pentru cea de-a doua sală.

Semmelweis a investigat procedurile în fiecare unitate și nu a găsit nicio diferență demn de reținut, dincolo de prezența studenților în sala cu rată înaltă de infecție. His investigations led him to conclude that medical students were carrying cadaveric material from the dissecting rooms on their hands and that this material was seeding infection that led to puerperal fever. Investigațiile lui au condus la concluzia că studenții, care au venit din sala de disecții unde au manipulat cadavre contaminate, au intrat în sala de nașteri și au contaminat mediul prin intermediul mâinilor, ceea ce a condus la febra puerperală a femeilor. After a struggle with the Viennese medical establishment, he insisted on a strict protocol of hand washing in chlorine water after dissection and before moving to the delivery ward. După o luptă cu conducere vieneză a unității medicală, el a insistat pentru crearea unui un protocol strict ce viza spălarea mâinilor în apă cu clor după disecție și înainte de a intra în secția de nașteri. The effect was a dramatic reduction in the cases of puerperal fever. Efectul a fost o reducere dramatică a cazurilor de febră puerperală.

“…prima cerință a unui spital este aceea de a nu face nici un rău bolnavului”-

Florance Nightingale

Florence Nightgale a început prima campanie pentru a ridica standardele spitalelor în materie de nursing. În anul 1854, în timpul războiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat dovada extraordinarei sale capacități de organizare. Condițiile din spitalele pentru soldații englezi răniți în Crimeea erau cu adevărat jalnice, mai ales în acea situație: lipsea îngrijirea medicală de specialitate, iar igiena era inexistentă. Deloc de mirare în această situație, tinerii soldați mureau în spital, chiar dacă rănile lor nu erau letale, din cauza instalării septicemiei. Alături de echipa sa, s-a ocupat cu maxima rigurozitate de curățenia din spital, sterilizarea instrumentarului, procurarea de feșe și pansamente din tifon, precum și de alimentația, până atunci cu totul improprie, a soldatițor. În urma acestor măsuri, puse în practică extrem de riguros, mortalitatea în rândul răniților s-a redus simțitor.

Un alt pionier important în înțelegerea infecții nosocomiale a fost de chirurgul Joseph Lister; el este pionierul utilizării antisepticelor, și a introdus conceptul de chirurgie aseptică. El a folosit spray-uri cu soluții fenolicie pentru răni chirurgicale deschise pentru a reduce la minimum riscul de infecție. This made the hands of surgeons sore and so started the fashion for wearing rubber gloves during operative procedures. Their purpose was to prevent the surgeon's suffering. Acest lucru a dus la inflamarea mâinilor chirurgilor și așa a fost inițiată utilizarea mănușilor de cauciuc de către chirurgi în timpul procedurilor. Scopul lor inițial a fost acela de a preveni suferință mâinilor chirurgilor. Joseph Lister a recunoscut riscul de a transmite infecția microbiană prin intermediul instrumentarului și a mâinilor.It was a bonus that their use also reduced the risk of infection for the patient. Joseph Lister recognised the risk that instruments and fingers could transmit microbial infection.

I.2.1. Infectia nosocomiala si efectele infectiilor nosocomiale?

IN apare ca o reflectare a schimbării petrecute în ecosistemul uman, urmare a utilizării abuzive a antibioticelor, a creșterii prevalenței gazdelor compromise, perturbarea raporturilor între diferitele categorii populaționale. Tot in acest tip de infectii este bine de stiut ca fac parte si infectiile ce apar in randul personalului medico-sanitar,in timpul si datorita unor cauze bine definite in stransa legatura cu activitatile efectuate.Nerecunoasterea si ascunderea cazurilor de infectii nosocomiale creaza conditii optime ce dezvolta procesul epidemic mai departe facandu-l practic ,,incontrolabil’’.

Prin caracterul lor universal, infecțiile nosocomiale sunt considerate în prezent ca o problemă majoră de sănătate publică.

Cresc gravitatea bolii si prelungesc durata de vindecare si spitalizare,pot provoca frecvent recidive sau chiar invaliditati,necesita tratamente mult mai costisitoare,pierderi in general foarte mari chiar familiale.Alți termeni ai infecției nosocomiale sunt: infecție intraspitalicească, supraadăugată, interioară de spital (francofon), crossinfection (anglosaxon), hospitalismul (german).

Cunoștințele acumulate în ultimele decenii au evidențiat că prevenirea infecțiilor nosocomiale necesită programe complexe de supraveghere și control, dezvoltate prin personal specializat, care să influențeze modul de acțiune al medicilor, asistentelor și restului pe personalului de îngrijire din spital. Indicatorii de infecții nosocomiale obținuți prin intermediul supravegherii sunt de mare interes pentru evaluarea calității asistenței medicale. Dimensiunile și costurile infecților intraspitalicești sunt un indicator fidel al rezultatului final al structurii, organizării și activității spitalicești. Supravegherea infecțiilor nosocomiale implică o observare prudentă și continuă pentru a putea depista prezența infecției la un pacient spitalizat. Cunoașterea frecvenței acestor infecții într-un spital, în special în secțiile cu risc crescut, precum și a mijloacelor folosite pentru prevenirea și controlul lor trebuie să alcătuiască Programul desupraveghere și control al spitalului condus de SPCIN.

I.2.4.Frecventa infectiilor

Un studiu de prevalenta executat sub indrumarea OMS in 55 de spitale din 14 state reprezentand 4 regiuni OMS (Europa, Mediteraneana Estica, Asia de Sud-Est si Pacificul de Vest) a ilustrat faptul ca in medie 8,7% dintre pacientii internati sufera infectii nosocomiale. In orice moment, 1,4 milioane de oameni de pe tot cuprinsul globului sufera complicatii infectioase dobandite in spitale. Cea mai mare frecventa a infectiilor nosocomiale a fost raportata la spitalele din regiunea mediteraneana de Est si Sud-Estul Asiei (11,8% si respectiv 10,0%), cu o prevalenta de 7,7% si respectiv 9,0% in Europa si Pacificul de Vest (4).

Cele mai frecvente tipuri de infectii nosocomiale sunt infectiile plagilor operate, infectiile tractului urinar si infectiile tractului respirator inferior. Studii OMS, alaturi de alte studii, a ilustrat de asemenea ca prevalenta cea mai mare a infectiilor nosocomiale este in unitatile de terapie intensiva urmate de chirurgie si ortopedie.

O susceptibilitate crescuta datorata varstei, altor boli asociate, chemoterapiei, determina o crestere a incidentei acestiu tip de infectie.

I.2.5. Impactul infectiilor nosocomiale

Infectiile intraspitalicesti cresc stresul emotional al pacientului, si pot, in anumite cazuri, sa conduca la o stare care afecteaza grav calitatea vietii. Infectiile nosocomiale reprezinta de asemenea unii dintre factorii ce conduc la deces. Costurile economice sunt semnificative, datorate timpului mai indelungat de spitalizare ( durata de spitalizare suplimentara medie pentru pacientii cu infectii ale plagilor operate a fost de 8,2 zile, variind intre 3 zile pentru ginecologie, la 9,9 zile pentru chirurgie generala si 19,8 zile pentru chirurgie ortopedica).

Aceasta perioada suplimentara de spitalizare nu se reflecta numai in majorari ale costurilor directe suportate de pacienti sau de finantatori, ci si costuri indirecte datorate muncii suplimentare.

Utilizarea excesiva de medicamente, materiale de laborator, a altor examene suplimenatre de diagnostic, necesitatile de izolare, contribuie de asemenea la cresterea costurilor. Infectiile intraspitalicesti determina un dezechilibru intre resursele alocate asisitentei primare si secundare, prin devierea unor fonduri, si asa insuficiente, in scopul rezolvarii unei situatii ce putea fi prevenita.

I.2.6.Controlul infectiilor nosocomiale

Cele 3 verigi asupra carora se poate actiona pentru controlul infectiilor nosocomiale sunt: pacientul, personal medical, mediul.Prin masuri specifice care se adreseaza celor trei verigi infectia nosocomiala poate fi controlata. Este important de mentionat aici ca:

Personalul de ingrijire medical include, inafara de personalul medical din spital, si personalul medical care lucreaza in afara spitalului, ex. urgente, cabinete, ingrijiri la domiciliu.

Expunerea se refera la intregul personal medical care poate veni in contact cu materiale contaminate, sange, fluide ale organismului, materiale si echipament medical contamint, suprafete sau chiar aer contaminat.

In 1996 CDC extinde aceste metode de control la toate fluidele corpului, secretii si excretii (exceptand transpiratia), tegumente cu solutii de continuitate si pentru mucoase. In felul acesta aceste precautii standard reduc riscul de transmitere a microorganismelor indiferent de tipul de sursa (cunoscuta sau necunoscuta).

Precautiunile universale reprezinta un ansamblu de activitati si procedee adecvate de protectie bazate pe un grad anticipat de expunere la sange si fluide ale organismului, care au in vedere prevenirea transmiterii unei game largi de agenti patogeni; proceduri care se aplica tuturor pacientilor indiferent de statusul lor infectios (cunoscut sau necunoscut) sau de diagnostic.

Se utilizeaza la toate persoanele in momentul in care se vine in contact/ exista riscul de contact cu una din urmatoarele: sange, toate fluidele proprii organismului, secretii si excretii (exceptie sudoarea), piele neintacta sau mucoase.

II. PARTEA SPECIALĂ

II.1. Scopul cercetării.

Am ales această temă deoarece este o problemă medicală de actualitate. Frecvența cazurilor cu infecții nosocomiale transmise în rândul populației de la spitale sau cabinet medicale este din ce în ce mai mare din cauza nerespectării Precauțiunilor Universale dar si in mare parte datorita cunostintelor medicale scazute sau comfuze ale pacientilor in ceea ce priveste prevenirea,transmiterea ,tratamentul si controlul acestor infectii.

Principalul obiectiv al studiului pe care l-am efectuat a constat în aflarea cunoștiințelor paciențiilor asupra riscului contractarii unei infectii nosocomiale in momentul expuneri diverselor manopere medicale sau chirurgicale intr-un spital.

II.2. Obiective generale

Rolul primar al programului de control al infecției nosocomiale este să reducă riscul de apariție a infecțiilor în spitale, protejând astfel pacienții, angajații, studenții în medicină și vizitatorii.

Ca si obiective generale ne propunem sa imbogatim educatia medicala a fiecarui pacient cu cateva informatii vitale ce ar trebui sa le cunoasca in contactul cu o institutie spitaliceasca. Aceste obiective ar fii recoltarea de probe bacteriologice ,,screeningul’’ la internere,izolarea in functie de rezultatul screeningului,antibioprofilaxia si antibioterapia,importanta igienei mainii,respectarea circuitelor din spital,respectarea orelor de vizita si protectia vizitatorilor si apartinatorilor,constientizarea in linii mari a ceea ce inseamna prevenirea infectiilor nosocomiale.

Efectuarea screening-ului la internare tuturor pacienților ce urmează să fie internați în cadrul Spitalului conferă, în primul rând, premisa unei supravegheri epidemiologice stricte a pacienților, permițând izolarea acestora și limitarea diseminării în mediul spitalicesc, implicit colonizarea altor pacienți dovediți „necolonizați” la internare.Efectuarea screening-ului are și un aspect medico-legal, deoarece permite stabilirea exactă a statusului bacteriologic al pacientului la internare, înainte de a beneficia de serviciile spitalului nostrum.

Alt obiectiv important îl constituie posibilitatea adaptării profilaxiei antibiotic preoperatorii, obligatorie și statuată prin existența anumitor proceduri operaționale la statusul bacteriologic exact al pacientului, permițând astfel asigurarea unui cadru optim de chimioprofilaxie. Administrarea antibioticoprofilaxiei corecte, adaptată tipului intervenției chirurgicale, situsului operator, anvergurii intervenției permite limitarea riscului de complicații infecțioase asociate gestului operator sau perioadei post-operatorii precoce, cu un beneficiu net în ceea ce privește morbiditatea pentru pacient și o scădere a costurilor , atât din punct de vedere material cât și uman.

Un alt obiectiv important îl constituie protejarea personalului medical, atât în ceea ce privește auto-colonizarea, ținând cont de transmiterea în general prin „Contact” direct sau indirect cu pacientul colonizat sau cu obiectele acestuia. Personalului medical al SSC i s-a efectuat un screening similar pentru colonizarea cu MDRB, cei depistați pozitivi fiind supuși unui protocol de decolonizare și control al eficienței acestuia după aplicarea măsurilor de decolonizare.

Antibioticoterapia curativă s-a practicat în prezența semnelor clinice și de laborator ale infecției.

Terapia antibiotică curativă s-a aplicat fie intuitiv (tinând cont de germenul probabil în funcție de patologie și colonizările anterioare, ceea ce presupune administrarea unei terapii antibiotice cu spectru larg) sau tintit (fiind administrată în funcție de rezultatele bacteriologice de laborator clare; presupune utilizarea antibioticelor cu spectru cât mai îngust, în funcție de rezultatul antibiogramei).

Toate intervențiile chirurgicale predispun pacientul riscului unei contaminări bacteriene preoperator sau colonizării ulterioare a bacteriilor la nivelul plăgii operatorii.

Diferența între antibioticoprofilaxie și antibioticoterapie ține cont de inoculumul bacterian și de durata propriu-zisă a administrării: în cazul profilaxiei, nu există infecție, deci inoculumul este minimal/absent iar antibioticul este adminsitrat doar pe durata expunerii/procedurii chirurgicale. În cazul antibioticelor aministrate pentru tratament curativ, infecția este în curs iar administrarea terapiei antibiotice se face până la eradicarea infecției.

Antibioticul selectat a trebuit să fie activ pe bacteriile cel mai frecvent responsabile de infecția sitului operator. Este recomandată utilizarea unor antibiotice ce nu sunt utilizate în scop curativ în serviciul chirurgical respectiv.

Antibioticoprofilaxia este individualizată în funcție de patologia de bază, de tipul de chirurgie efectuată, de situsul operator, de colonizările cu germeni particulari precum și de riscul de apariție al infecțiilor postoperatorii.

Un alt obiectiv cu un rol substanțial al practicienilor controlului infecției este să educe personalul spitalului în legătură cu notiuni de microbiologie,controlul infecțiilor, sterilizarea, dezinfecția.

Dezinfecția îndepărtează microorganismele fără a efectua o sterilizare completă. Dezinfecția este folosită pentru a distruge organismele prezente pe instrumentele delicate sau sensibile la căldură, care nu pot fi sterilizate sau când nu sunt disponibile instrumente de unică folosință. Dezinfecția nu este un proces de sterilizare și nu trebuie folosită ca substituent al sterilizării. Dezinfecția termică nu este adecvată pentru instrumentele folosite în locuri critice acestea trebuind să fie sterile.

Performanța dezinfectanților chimici depinde de un număr de factori care includ: temperatura, timpul de contact, concentrație, pH, prezența materiilor organice sau anorganice și numărul și rezistența agenților patogeni de pe suprafață.

Nu există un singur dezinfectant ideal. Diferite clase de dezinfectanți sunt folosiți în scopuri diferite. Clasele de dezinfectați folosite pentru dezinfecția mediului spitalicesc sau cele casnice, nu se folosesc la dezinfectarea instrumentelor, există clase speciale de dezinfectanți pentru instrumente. Este importantă monitorizarea dezinfectantului dacă este o soluție ce poate fi folosită de mai multe ori. Este important să fie depozitat corect, conform instrucțiunilor producătorului. Este necesară evitarea contaminarii soluțiior dezinfectante înainte de folosire.

Mai departe vom face referire la manevra de izolare a paciențiilor cu scopul de a preveni transmisia de micro-organisme de la pacienții infectați sau colonizați, la alți pacienți, vizitatori ai spitalului și personalul medical (care apoi să-i transmită altor pacienți sau să devină infectați sau colonizați chiar ei înșiși). Din cauza inmulțirii numărului de colonizări și de infecții cu MDRB, un număr mare de pacienți spitalizați au nevoie de izolare în orice moment. Deși principiile izolării sunt bazate pe mecanismul înțelegerii actuale al transmiterii micro-organismelor, câteva studii bine controlate au fost efectuate pentru a demonstra eficacitatea lor. Deoarece infecțiile nosocomiale sunt evenimente relativ mai rare , orice studiu proiectat pentru demonstrarea eficacității necesită anumite dimensiuni de mostre care sunt prohibitiv mari.

Procesul de izolare a pacienților trebuie implementat doar când e necesar; în schimb, eșecul de a izola un pacient cu o boala contagioasă poate duce la creșterea morbidității precum si a mortalității. În ultimii 125 de ani, practicarea izolării pacienților a evoluat de la spitalele cu secții de boli infecțioase separate, la saloane separate pentru acești pacienți. În 1996, CDCP (Centers for Disease Control and Prevention) și HICPAC (Hospital Infection Control Practices Advisory Committee) au propus o revizie a orientărilor recomandată pentru izolare.

II.3. Ipotezele de cercetare

Initial ne-am gandit la un focus grup, dar fiind un numar limitat de respondenti sidatorita lipsei mele de experienta ca ,,interlocutor’’ am convenit ca ipoteza de lucru eficienta un studiu bazat pe un chestionar despre cunostintele pacientilor referitoare la infectiile nosocomiale cu intrebari simple si usor de abordat.

Ce înseamnă, mai exact, nivelului cunoștințelor medicale?
Nivelul cunoștințelor medicale are la bază cunoștințe de ordin general și implică competențele, motivarea și cunoștințele oamenilor de a accesa, înțelege, evalua și aplica informații medicale în raționamente și de a lua decizii în domeniul îngrijirii sănătății, prevenirii bolilor și promovării sănătății, pentru a menține și îmbunătăți calitatea vieții.

Elementul-cheie îl reprezintă, desigur, luarea de decizii în cunoștință de cauză în privința propriei sănătăți și adoptarea acțiunilor adecvate în caz de îmbolnăvire. Consumatorii trebuie să își bazeze deciziile pe informațiile din prospectele și instrucțiunile care însoțesc medicamentele, precum și pe informațiile medicale accesibile online (în acest caz, mai întâi apreciind care informații sunt demne de încredere și care nu). Mai mult, consumatorii trebuie să înțeleagă sistemele, serviciile și procedurile sanitare din țările lor.

Kristine Sørensen, cercetător european și coordonator al Proiectului HLS-EU – Departamentul de Sănătate Internațională, Universitatea Maastricht pe timpul verii anului 2011, a desfășurat un Studiu privind cunoștințele medicale în Europa de către TNS Opinion în numele consorțiului EHL. La studiu a participat un eșantion reprezentativ alcătuit din 1000 de respondenți din fiecare dintre cele 8 țări participante la proiect: Austria, Bulgaria, Germania (Renania de Nord – Westphalia), Grecia, Irlanda, Olanda, Polonia și Spania.

Studii despre nivelul cunoștințele medicale la nivel populațional in tara noastra nu prea exista de aceea prin acest proiect ne-am propus sa măsuram capacitatea oamenilor de a accesa, înțelege, analiza și aplica informațiile de natură medicală în luarea de decizii în cunoștință de cauză care să le permită să își mențină sănătatea, să prevină îmbolnăvirile și să caute tratament în caz de îmbolnăviri.

Impactul potențial asupra sănătății publice și a economiei
Referitor la sănătatea publică, persoanele cu nivel al cunoștințelor medicale limitat sunt mai susceptibile:

De a utiliza servicii medicale și a merge la medic mai frecvent,

De a fi spitalizate și a utiliza servicii de urgență mai frecvent,

De a suferi erori de medicație și tratament,

De a nu fi vaccinate împotriva gripei,

De a beneficia mai rar de mamografii,

De a fi diagnosticate cu cancer într-un stadiu avansat, de a deceda mai devreme.

Concluziile studiilor din Statele Unite arată costurile mari asociate cu nivelul redus al cunoștințelor medicale. Potrivit profesorului Helmut Brand: „Se estimează că nivelul redus a cunoștințelor medicale costă economia americană între 106 miliarde și 236 miliarde dolari anual, întrucât persoanele cu un nivel redus de cunoștințe medicale sunt mai susceptibile de a fi spitalizate, de a suferi erori de medicație și tratament și de a nu obține îngrijiri preventive.”

În timp ce există puține date disponibile privind costul economic al nivelului redus al cunoștințelor medicale în Europa, persoanele cu afecțiuni cronice și alte persoane care apelează frecvent la servicii medicale au adesea un nivel neadecvat de cunoștințe medicale, ceea ce poate determina utilizarea ineficace a resurselor pentru îngrijirea sănătății și creșterea costurilor asociate.

Întrucât studiul arată că aproape jumătate dintre europeni demonstrează un nivel neadecvat de cunoștințe medicale, autoritățile de reglementare naționale și europene pot estima costuri economice similare determinate de această situație.

Promovarea problemei cunoștințelor medicale în Europa
În urma studiului HLS-EU, Consorțiul European pentru Cunoștințe Medicale face apel pentru realizarea unui număr de intervenții concrete din partea autorităților de reglementare naționale și europene și a profesioniștilor în domeniul medical pentru responsabilizarea cetățenilor și creșterea nivelului cunoștințelor medicale în rândul acestora. Astfel de intervenții se referă la:

Creșterea finanțării pentru sprijinirea inițiativelor în domeniul cunoștințelor medicale, îndeosebi pentru cei mai vulnerabili;

Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare privind informațiile și cunoștințele de natură medicală care să meargă dincolo de Directiva privind informarea pacienților (scopul principal al acestei directive este de a oferi cetățenilor informații de bună calitate, obiective, sigure și nepărtinitoare (fără scop de promovare) privind medicamentele);

Proiecte de finanțare pentru promovarea cunoștințelor medicale în contextul noului program de sănătate cu durata de 7 ani și garantarea că unul dintre criteriile de selecție pentru finanțarea proiectelor propuse în cadrul acestui program este impactul asupra cunoștințelor medicale ;

Poziționarea cunoștințelor medicale în noua strategie europeană privind sănătatea, adăugarea la actuala strategie de sănătate a Comisiei Europene “Împreună pentru sănătate”

Includerea cunoștințelor medicale în educația și evaluarea practicienilor în domeniul medical;

Integrarea cunoștințelor medicale în programa școlară

Derularea de cercetări suplimentare în domeniul politicilor de informare și sprijin în măsurarea impactului lipsei cunoștințelor medicale în Europa.

Acțiunile vizate nu trebuie să fie scumpe pentru a ridica nivelul culturii medicale la nivelul grupurilor speciale populaționale. Este necesar angajamentul din partea guvernelor naționale și regionale și a industriei medicale pentru a întreține cunoștințele medicale și a face societățile mai sănătoase și mai echitabile în acest sens.

II.4.Material si metoda

Materialul și metoda de studiu

Tipul studiului: Tipul studiului pe care l-am efectuat este cantitativ.

Studiul s-a efectuat într-un spital privat pe sectii de chirurgie generala,A.T.I. si oncologie medicala aflat în Brasov,spital ce ofera asistență medicală unor pacienți cu un standard social mai crescut.

4.a. Lotul studiului: Studiul s-a efectuat pe un lot de 268 pacienți. Din numărul total de 268 pacienți introduși în lotul de studiu, cativa au solicitat ajutor in completarea chestionarului la anumite intrebari.

Lotul de studiu a cuprins pacienți de ambele sexe, cu vârstă între 18-86 de ani.

Perioada desfășurării studiului: 02. 05. 2015-31. 06. 2015.

Tehnica de cercetare: chestionarul.

4.b. Chestionarul cuprinde itemi referitori la datele personale și intrebări inchise, 40 de intrebări sunt inchise si au un singur raspuns.

Populația țintă din această lucrare este reprezentată de bolnavii internați pe secția clinică de chirurgie generala în perioada 02. 05. 2015-31. 06. 2015 la Spitalului SSC.

Pentru o bună cunoaștere a problemei nosocomialițății am elaborat un chestionar pentru măsurarea nivelului de cunoștințe al pacienților cu privire la noțiunea de infecție nosocomiala din pe secția de (chirurgie generala,ATI,oncologie)la care au participat 268 de respondent.

Deoarece nu am găsit în literatura de specialitate niciun chestionar standard pentru evaluarea satisfacției pacienților internați intr-un spital privat și despre infecție nosocomială am dorit prin această lucrare să elaborăm unul pornind de la un chestionar simplu cu referire la deprinerile și cunoștunțele despre infecțiile nosocomiale.

Pentru a elimina un factor de eroare care influentează răspunsurile și anume personalitatea celui care aplică chestionarul, în studiul nostru am optat pentru răspunsuri individuale si doar la final am interactionat cu respondent acolo unde am fost solicitati sa lamurim anumite aspect dar fara a modifica raspunsurile initiale.Datele din studiul nostru au fost culese din chestionarele pentru pacienți, suplimentar s-au folosit datele de raportare de la SPCIN pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale, , s-au mai utilizat indicatorii de la serviciul de statistică pentru anii luați în studiu, și date de la Serviciul Financiar-Contabil, pentru consumul de dezinfectanți și antiseptice.

Aceste chestionare investigheză pe de-o parte atitudinile personalului medico-sanitar din spital față de managementul infectiilor nosocomiale, de procesul de formare si dezvoltare profesionala, de riscul de contaminare și pe de altă parte analizează satisfacția pacientului de pe secțiile respective. Chestionarele noastre sunt de tip administrativ, vizand fapte obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate de alte personae și de opinie-date de ordin subiectiv, imposibil de observat direct; studiaza si atitudinile, motivațiile și interesele, dispozițiile și inclinațiile unei persoane. După forma întrebărilor ele au: întrebări închise (precodificate) și înrebări deschise (libere, postcodificate).

La cele 268 de respondenți, raportul între cele doua sexe a fost de 46% bărbați (122 de pacienti) și 54% femei (146 de paciente).Pacientii au fost aleși aleatori, în vederea realizării unei analize amănunțite a situației cu privire la cunoștințele lor la nevoile pacienților referitoare la prevenirea infecțiile dobândite în urma manevrelor medicale sau chirurgicale și deprinderile personalului medical de pe secție; Toti cei 268 de subiecti aceștia au îndeplinit toate criteriile de includere în studiu și au răspuns chestionarului nostru.

Criterii de includere :-Pacient internat pe secția de(chirurgie generala,ATI,oncologie);

-Acceptul pacientului pentru aplicarea chestionarului;

-Pacient major, în deplinătatea facultăților mintale;

-Colectarea datelor s-a făcut conform principiilor de etică medicală.

Criterii de excludere :

Vârsta sub 18 ani;-Boli psihice.

-Dezacordul pacientului pentru participarea la cercetare.

4.c. METODE DE PRELUCRAREA DATELOR

Analiza documentară a fost realizată cu ajutorul unor programe de prelucrare statistică a datelor cum ar fi: Epi Info 2002, versiunea 3.4.3. din 2007 – noiembrie și Excel

II.5. Rezultate și discuții

Chestionar

Ce vârstă aveti?

In functie de gradul de varsta, lotului nostru ,tinand cont ca spitalul este cu profil de adulti,este format din populatie activ in procent de 67% apreciem pozitiv faptul ca 33% sunt pacienti varstnici dintre care 3% longevivi.

2. Sex: F □ B□

Ponderea sexului feminin la pacientii internati este de 54%,probabil si datorita faptului ca serviciile chirurgicale pe care le oferim sunt mai frecvente in cazul femeilor (tireidectomii,colecistectomi,histerectomii,mastectomii,neoplasm ovarian,etc…

3. Domiciliu: urban □ rural □

Adresabilitatea frecventa catre spitalul nostru o are populatia din mediul urban 61% dar si cei din rural acopera un procent de 39% ,(104 pacienti )ceea ce dovedeste faptul ca pacientii au acces la informatii referitoare la calitatea serviciilor medicale oferite si pot alege si un spital privat.

4. Statutul social:

Esantionul de studii este format din punct de vedere al statutului social, din 46%salariati, 37%pensionari ,14%studenti si un procent de 3% care ne atrage atentia sunt persoane fara ocupatie.

5. Studii:

Dintre participantii la studii 52% sunt cu studii superioare,37% cu studii medii si 11% cu studii elementare de baza 8-10 clase.Este important sa precizam acest lucru deoarece am dorit ca intrebarile din chestionarul nostrum sa fie usor intelese de participanti si acolo unde exista nelamuriri au putut fii usor explicate si intelese.

6.Cum considerati mediul de spital ?

73% dintre cei chestionati considera spitalul nostrum unul curat in care nu recunosc potentialul infectios al oricarui tip de spitalceea ce presupune un nivel redus de cunostinte generale.

27% apreciaza pozitiv conditiile hoteliere dar ,totusi considera ca intr-o unitate cu specific chirurgical exista risc de infectii nosocomiale.

7. Știți ce sunt infecțiile nosocomiale (intraspitalicești) ?

Initial intrebarea cu nr.7 si 8 a cuprins termenul de ,,infectie nosocomiala,,si nu cel mai usor de inteles de ,,infectie intraspitaliceasca,,motiv pentru care in cadrul primelor raspunsuri (pana la chestionarul cu nr.191),43% dintre pacientii chestionati nu au stiut exact la ce se refera aceste infectii ,schimband termenul procentul diminuand pana la 35%.

8. Care din cele 2 raspunsuri considerati ce defineste infectia nosocomiala?

9 . Credeți că in sectia aceasta aveti un risc crescut de a dezvolta o IN?

Un procent de 33% dintre pacientii chestionati nu cunosc care sunt riscurile de a dobandi o infectie nosocomiala ,23% isi exprima clas nestiinta.Asupra procentului de 55% de respondent trebuie san a indreptam atentia pentru a le oferi informatii necesare asupra riscurilor intrucat nerespectarea unor norme de conduit in spital din partea lor atrag dupa sine posibile infectii.Totodata cei ce cunosc riscurile 44% pot constitui un lot obiectiv care ne pot sesiza in cadrul chestionarului anumite neconformitati ale personalului implicat in practica medicala.

10. Care este criterial dupa care va orientate in alegerea spitalului pentru internare si tratament?(gandindu-va la siguranta dvs. In vederea evitarii contactarii vre unei infectii de spital)Alegeti doar o varianta de raspuns

In alegerea de catre pacient si familia lui a unui spital pentru a se rezolva o problema chirurgicala sau oncologica il reprezinta in primul rand standardul profesional al medicului curant apreciat ca prioritar intr-un procent de 46% ,urmat de costurile directe si indirecte al spitalizarii 32% si in procente mici 9% ingrijirilr,7%dotarile, si 6 %curatenia.

11. Credeți că pacientul care a luat o infecție nosocomială, reprezintă un factor de risc pentru ceilalți pacienți sau pentru personalul medical?

Din lotul de pacienti chestionati 53%considera ca un pacient cu infectie nosocomiala poate reprezenta un factor de risc pentru cei din jurul sau ,dar un procent mare de 18%nu cunosc riscul acesta ,iar 29% lucru destul de grav il ignora,ceea ce poate constitui o,, bresa ‘’ ceea ce poate face posibila diseminarea germenilor cu potential pathogen ,in spital,stiiut fiind faptul ca neizolarea pacientului cu infectie nosocomiala se poate transforma in izvor nosocomial.

12. Cine credeți că sunt principalii vinovați pentru apariția unei infecții nosocomiale?(incercuiti doar o varianta de raspuns)

Pe parcursul spitalizarii pacientii chestionati au putut asimila prin intermediul cadrelor medicale ,cunostinte despre ce sunt si cum sunt prevenite sau tratate infectiile nosocomiale,motiv pentru care la aceasta intrebare respondentii recunosc factorii de risc si chiar ii ierarhiveaza correct astfel ca apreciaza correct un procent de 46% ca fiind principalul factor de risc ,,manevrele medicale’’,un procent de 29%recunosc ca factor general de risc ,,instrumentarul nesteril’’,si mai departe urmand purtarea timp indelungat a cateterelor si sanatatea precara a pacientilor.

13.Ati respectat circuitul pacientului internat(receptie,garderoba,lift pentru pacienti,receptive sectie ,vestiare pentru pacienti si salon)?

In cadrul spitalului nostru ,circuitul pacientului se constituie intr-o cerinta obligatorie de respectat de catre pacienti inca de la internare ,si totusi un procent de 13% din cei chestionati s-au abatut de la regulile spitalului din diferite motive,,urgente,stare generala alterata sau imposibilitatea de a se mobiliza singuri ‘’fiind adusi tot pe circuitul pacientului direct in salon unde am implementat restul regulamentului pentru pacienti(dus cu antiseptic si screening).Dar din procentul acesta sunt si pacienti care recunosc ca nu respecta normele impuse de spital desi cunosc aceste lucruri .Aceasta observatie ne atrage atentia asupra unui factor de risc exogen si anume ,,comportamentul pacientului’’,care sub acest aspect nu a intrat in obiectivele de monitorizare de catre echipa SPCIN a spitalului.

14. Exista incaperii separate pentru pacientii septici si aseptici in aceasta sectie?(respective murdar si curat,alegeti doar o variant).

Un alt comportament pe care pacientii in procent de 20% nu il recunosc a fi important este acela ca nu isi cunosc pozitia lor ca fiind septici sau aseptici ,motiv pentru care desi exista saloane separate pentru pacientii cu diferite infectii ei ignora semnalele de avertizare de pe usile saloanelor si se viziteaza putand astfel disemina o posibila infectie nu din rea vointa ci din nestiinta ,,20%’’.

15.Se instituie in aceasta sectie masuri stricte de izolare a pacientului cu diferite infectii?

La fel 21% din pacienti chestionati nu stiu daca este necesara izolarea in saloane diferite a pacientilor cu infectii ,astfel ca aceste procente plus cele de la intrebarile anterioare ,ne indreapta atentia spre comportamentul la risc al unui pacient internat care nu poate fi monitorizat permanent de cadrele medicale si de aceea trebuiesc gasite solutii practice prin care sa fie lamurita aceste aspect inca de la internare .(eventual brosuri cu semnificatia fiecarui semn de avertizare infectioasa de pe usi).

16.Este curat in sectia in care sunteti internat?

De curatenia din aceasta institutie sunt multumiti un procent semnificati de 91%,lucru imbucurator dar exista totusi si un procent de 9% care lasa de inteles ca este loc si ,,de mai bine’’.

17.Cat de des se schimba lenjeria de pat

Conditiile hoteliere oferite de spital sunt optime in procent de 100% respondentii recunosc ca se schimba lenjeria de pat zilnic 38%,un procent de 52% ori de cate ori este nevoie(CHIAR SI DE MAI MULTE ORI /ZI) si deasemenea 10%la solicitare.Toate aceste procente se aliniaza normelor sanitare de specificat este faptul ca nu intalnim in cadrul respondentilor refuzul.

18.Ati fost instruit sa faceti dus cu antiseptic in ziua internarii si in dimineata urmatoare sau de cate ori e nevoie ?

Din deprinderile pacientilor la care managementul de calitate al spitalului tine in mod deosebit il reprezinta dusul de la internare al pacientilor cu gelul antiseptic, pentru care dupa cum reiese si din graphic pacientii sunt in proportie de 100% informati si indrumati in acest sens s ail efectueze cu sau fara ajutor.

19. Personalul medical v-a instiintat ca foloseste materiale de unica folosinta si instrumentar steril ?

Inca de la internare pacienti sunt informati si asigurati in acest sens ca de la cea mai mica si pana la cea mai complexa manevra medicala se folosesc doar materiale sterile si de unica folosinta ,75% dintre respondenti recunosc acest aspect ca fiind cu scop benefic si o sa tina cont de el si cand apeleaza la serviciile altor institutii cu profil medical,dar un procent de 25% recunosc ca nu au fost informati de acest aspect sau nu acorda importanta si atunci ar trebui consiliati.

20. Vi s-au efectuat manevre medicale minim-invazive(catetere venoase periferice,sonde naso-gastrice,catetere vezicale) in sectie?

21.In timpul efectuarii manevrelor v-a preocupat daca au fost respectate regulile de igiena?

Desi 99% dintre cei chestionati recunosc ca pe parcursul spitalizariiin diferite grade au beneficiat de manevre medicale mai mult sau mai putin invasive ,un procent de15% nu au fost preocupati de respectarea regulilor de igiena in timpul acestor manevre pe care personalul ar trebui sa le respecte.(spalatul si dezinfectia mainilor,purtarea manusilor,masti,etc.).

22. Credeți că personalul medical ar trebui să instruiască pacienții pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale?

Din totalul de pacienti studiati 94% considera oportuna si benefica consilierea lor privind dobandirea infectiilor nosocomiale(factori de risc endogeni,exogeni),iar 6% nu considera ca ar trebui sa isi insuseasca astfel de cunostinte ,lucru care iar putea defavoriza in cazul altor servicii medicale.

23.Se spală pe mâini personalul medical în prezența dumneavoastră?

Din observatiile lotului de studiu ,aflam date interesante despre practicile medicale curente ale personalului medicalastfel ca 14% dintre respondent ne atrag atentia ca personalul medical si auxiliar nu se spala intotdeauna pe maini,lucru care trebuie sa intre in atentia SPCIN-ului.

La aceasta intrebare ar trebui sa mentionam faptul ca un nr. destul de mare de respondenti nu au recunoscut ca si ,,spalat pe maini’’ folosirea solutiilor antiseptice pe baza de alcool din saloane.

24. Ați fost instruit(ă) de personal să vă spălați pe mâini ori de câte ori este nevoie, înainte și după masă și după folosirea toaletei?

25.Ati reamintit vreodata unei asistente /medic sa isi spele mainile ?

Desi la intrebarea cu nr.23 suntem atentionati de 14% din respondent ca nu intotdeauna personalul medical spala mainile,totusi la aceasta intrebare nici unul dintre cei chestionati nu a atentionat vreo data medical sau asistentul sa isi spele sau dezinfecteze mainile innainte de contactul cu ei,lucru ce sugereaza fie un raspuns incorrect la prima intrebare fie lipsa informarii aspra riscurilor .

26. Considerati ca purtarea echipamentul medical specific(halate,papuci,) va protejeaza de o eventuala IN?

90% dintre cei chestionati considera important echipamentul de protective al personalului sanitarsi apreciaza faptul ca nu intra in contact cu hainele de strada ale acestora ,recunosc acest lucru ca masura de prevenire impotriva contaminarii cu diversi germeni.insa 10% nu considera important acest lucru.

27.Propunerea unei tehnici chirurgicale minim invaziva(laparoscopic versus clasic) reduce riscul de aparitie al infectiilor nosocomiale?

Pacientii in pregatirea interventiei beneficiaza de o prezentare amanuntita a sanctiunilor chirurgicale ca urmeaza sa li se aplice ,astfel ca la chestionarul nostrum 43% dintre pacienti au inteles ca o interventie laparoscopic ape langa alte multe beneficii reduce mult aparitia unei infectii nosocomiale ,iar 63% recunosc ca o infectie nosocomiala dobandita creste mult riscul de mortalitate.

28. O infecție nosocomială dobindita dupa o interventie chirurgicala crește riscul de mortalitate?

100% dintre pacienti accepta antibioprofilaxia ce se practica tuturor in preoperator,iar in perioada postoperatorie doar 56% dintre respondenti necesita continuarea antibioterapiei.Atitudinea medicilori curanti privind antibioprofilaxia si antibioterapia fiind supervizata si supravegheata permanent de un medic infectionist excluzand astfel practicile incorecte de aplicare a antibioticului.

29.In perioada preoperatorie ati urmat tratament cu antibiotic ?

30.In perioada postoperatorie ati urmat tratament cu antibiotic ?

Antibioticoterapia curativă s-a practicat în prezența semnelor clinice și de laborator ale infecției.

Terapia antibiotică curativă s-a aplicat fie intuitiv (tinând cont de germenul probabil în funcție de patologie și colonizările anterioare, ceea ce presupune administrarea unei terapii antibiotice cu spectru larg) sau tintit (fiind administrată în funcție de rezultatele bacteriologice de laborator clare; presupune utilizarea antibioticelor cu spectru cât mai îngust, în funcție de rezultatul antibiogramei).

In postoperator foarte rar se continua antibioterapia pe o perioada de cca.24h sau 36h,in special in interventiile ample pe abdomen si tub digestive.

31. Considerati ca purtarea indelungata a cateterelor (periferice,central,vezicale,drenuri,etc.) constituie un risc pentru a dezvolta o IN?

93% dintre pacientii chestionati sunt constienti ca purtarea dispozitivelor medicale (sonde,catetere) se poate constitui intr-un factor de risc exogen.

32. La pansat personalul a folosit:(alegeti doar o varianta de raspuns)

Tot referitor la practicile personalului medical in timpul ingrijirilor pacientilor observam ca 12% din personal a folosit doar manusi in timpul pansamentului si 9% au dezinfectat mainile si nu au folosit manusi .Deci se observa ca 1/5 din personal nu respecta procedurile spitalului fapte ce trebuies amintite si aduse in atentia SPCIN-ului.

Atentie!!!Purtarea mănusilor e obligatorie atunci când e vorba de atingerea sângelui, a oricăror fluide ale corpului, secreții fie ele sau nu însângerate, piele neintactă și mucoase, exceptând transpirația. (lucruri necunoscute in detaliu de cei chestionati),deoarece avem un procent de 9% care sustine ca nu s-au folosit manusi ,de aceea am argumentat ca nu intotdeauna sunt necesare.

33. Ați avut pe parcursul internării vreun semn de infecție cu care nu a-ți venit la spital ci l-ați dobândit ulterior (roșeață, edem, durere sau supurația plăgii , febră, tuse ,infectie urinara,scaune diareice) ?

In spitalul nostru durata medie de spitalizare este de 2.19,respondentii doar in procent de 19% considera ca in aceasta perioada au prezentat semen de infectie cu posibil caracter nosocomial ,li s-au recoltat probe bacteriologice insa fara a cunoaste si alt date despre rezultate.

In acest caz respondentii in mare parte confunda semnele de infectie cu starea de discomfort medical creata in perioada de recuperare postoperatorie, lucru pe care in unele cazuri unde am fost solicitata l-am lamurit dar raspunsul din chestionar nu a fost modificat.

34.Daca ati prezentat oricare dintre semnele anterioare vi s-au recoltat probe biologice(sange,scaun,secretii,etc)?

35.Cat de des se efectueaza pansamentele?

Schimbartea pansamentelor si ingrijirea plagii chirurgicale se face zilnic 47%,ori de cate ori este necesar 48% si in 5% la solicitare conform pacienmtilor prinsi in studiu.

36. Credeți că bolile cronice asociate (DZ,HTA,oncologia,) favorizeaza apariția infecției nosocomiale ?

Pacientii nu cunosc faptul ca bolile cornice associate interventiilor chirurgicale de care sufera pot sa favorizeze propriul lor teren prin scaderea statusului imun si astfel crescand posibilitatea grefarii infectiilor nosocomiale.

37. Personalul medical care deserveste categorii de pacienti izolati(septici) ,interactioneaza cu cei din aseptic?

90% dintre cei cuprinsi in cadrul studiului apreciaza ca personalul medical ce lucreaza in saloanele cu risc nosocomial interactioneaza cu restul sectiei neprezentand nici un fel de risc intrucat se folosesc echipamente spewciale de izolare si protective in functie de caz.(halite de unica fol,manusi,masti,etc).

38.Vi se pare corecta metoda de reducere a spitalizarii daca devine inutila,si recuperarea se poate face acasa sau ambulator?

Pacientii sunt de accord ca reducerea perioadei de spitalizare poate preveni o infectie nosocomiala in 55%.

39.Echipamentul de protectie oferit vizitatorilor (halat,papuci,masca dupa caz,) vi se pare important?

Deasemenea respondentii apreciaza pozitiv faptul ca si vizitatorii sunt nevoiti sa poarte echipament de protectie pe perioada vizitei in salon si ca respecta regulile de igiena a mainilor la sosire si la plecare.

40. Pe o scală de la 1-10 acordați o notă echipei medicale despre modul de lucru în prevenirea unei infecții nosocomiale pe o sectie de chirurgie?

Satisfactia pacientului internat in spitalul nostru ,sentimental de siguranta asupra tratamentelor acordate (medicale,chirurgicale),comportamentul professional al cadrelor medicale si auxiliare fac din spitalul nostrum o institutie cu risc nosocomial minimsi controlat apreciat de 83% din respondent cu nota 10,si de 17% cu nota 9.

Multumesc!

In luna iunie 2015 s-au consumat in spital:

-CEFUROXIMA 750 MG flac 224 in valoare de 946,7360 lei

-AMOXI PLUS 1200 MG flac 55 in valoare de 425,6450 lei

-VANCOMICINA 1 G flac 29 in valoare de 1453,1381 lei.

Pacientul POP IOAN a utilizat in perioada internarii A FOST cu IN

-CIPRINOL 100 MG/ 10 ML flac 48 in valoare de 117,048 lei

-PIPERACILINA /TAZOB flac 3 in valoare de 120,8460 lei

Pacientul TURCANU CONSTANTIN a utilizat in perioada internarii:

-OFRAMAX 1000 MG flac 4 in valoare de 39,7632 lei.

Pentru pacientul TURCANU CONSTANTIN s-au consumat in total :

-CLINDAMICIN FLAC 4 valoare 18,53 lei

-OFRAMAX FLAC 6 valoare 59,6448 lei

-RIFAMPICINA CAPS 16 valoare 4,9872 lei

-VANCOMICINA 1G FL 4 valoare 200,3312 lei.

III.CONCLUZII

1.Pacienții incluși în completarea chestionarului in timpul internării provin în majoritate din mediul urban, cu o predominanță a sexului feminin.

2.Grupele de vârstă ce predomina in studiul nostru sunt 40-60 ani.

3.Din pacientii inclusi in studiu 52% sunt cu studii superioare lucru care trebuie specificat deoarece intrebarile au fost usor de inteles si usor de abordat.

10.Măsurile de supraveghere și control sunt parte a programului de activitate anti-epidemică a SPCIN-ului ce se aplică în unitatea noastră, având în vedere supravegherea circulației gemenilor MRSA/ESBL, educarea personalului implicat în actul medical privind comportamentul la risc dar și măsuri de izolare și protejare a pacienților colonizați cu MRSA/ESBL, completată cu măsurile de protectie standard a personalului și a mediului spitalicesc.

Iata lista cu documentele necesare:

-In original: diploma de bac, diploma de licenta, foaia matricola licenta

-Copii legalizate: certificat de nastere, certificat de casatorie (acolo unde este cazul), diploma de bac, diploma de licenta, foaia matricola licenta

-2 poze pe hartie fotografica mata 3/4

-raportul de plagiat, prin care trebuie sa-si treaca fiecare teza de dizertatie

-carnetul de masterand

-mai sunt cateva formulare pe site, care trebuie completate impreuna cu coordonatorul dizertatiei

-fisa de lichidare (biblioteca, camin)

ANEXE

SUBSTANTE BIOCIDE FOLOSITE IN SSC

AGENTII DE IGIENIZARE UTILIZATI IN IGIENA MAINILOR IN SSC