APRECIEREA POTENTIALULUI TURISTIC AL RAIONULUI UNGHENI [308575]
U.P.S “ION CREANGĂ”DIN MUNICIPIUL CHISINAU
MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICA DE STAT “ION CREANGA” DIN MUNICIPIUL CHISINAU
FACULTATEA ISTORIE SI GEOGRAFIE
SPECIALITATEA GEOGRAFIE SI ISTORIE
TEZA DE LICENTA
Tema:
APRECIEREA POTENTIALULUI TURISTIC AL RAIONULUI UNGHENI
Autor: Studenta ciclului I: Popa Lidia
Conducător Științific: Ticu Lucia
Municipiul Chisinau, 2017
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul I. Potentialul turistic natural al raionului Ungheni………………
1.1.Monumente geologice si paleontologice din raionul Ungheni…………
1.2.Potentialul turistic al reliefului…………………………………………
1.3Potentialul turistic al climei……………………………………………..
1.4Potentialul turistic hidrografic……………………………………………
1.5Potentialul turistic al florei si faunei……………………………………..
Capitolul II. Potentialul turistic antropic al raionul Ungheni…………………
2.1[anonimizat]…………………….
2.2[anonimizat]………………………………………………
2.3.Resursele demografice……………………………………………………
Capitolul III. Infrastructura turistica…………………………………………..
3.1.Reteaua de cazare si alimentatie publica………………………………….
3.2.Caile de transport………………………………………………………….
3.3Avantajele si dificientele dezvoltarii turismului in raionul Ungheni………
Concluzii………………………………………………………………………
Bibliografie……………………………………………………………………
Anexe……………………………………………………………………………
Capitolul I. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL RAIONULUI UNGHENI
1.1 [anonimizat] o [anonimizat], expediții care au ca scop: “Evidențierea trecutului istoric a acestei regiuni din punct de vedere geologic și paleontologic”.
Structura geologică a regiunii raionului Ungheni este alcătuită dintr-o varietate de roci cu diferite proprietăți fizice și chimice. [anonimizat] a rețelei hidrografice precum și caracteristicile apelor subterane.
În “Planul de management al bazinului hidrografic Prut 2016-2021”, este foarte bine specificat faptul că:” [anonimizat]-proterozoica (2000-1650 mii ani) [anonimizat], sedimenatre-vulcanogene și efuzive de vârsta 1.150-570 mii de ani”.
Ursu Gheorghe în lucrarea intitulată: “Caracterizarea generală a raionului Ungheni”, care reprezintă o sintetizare a [anonimizat]:” Istoria geologică a teritoriului raionului a condiționat formarea în subsolul lui a substanțelor minerale utile precum materialele de construcție și diverse materii prime pentru diferite ramuri ale industriei (nisip, pietriș, prundiș, argile loessoidale).[anonimizat].
În “Planul de management al bazinului hidrografic Prut 2016-2021”, este specificat că: Pe teritoriul Republicii Moldova au fost depistate depunerile tuturor perioadelor paleozoicului (cambriană, ordoviciana, siluriana, devoniana, carbonifera și permiana).Și anume:
În perioada precambriană teritoriul trece prin faza de dezvoltare geonsiclinala începând cu stadiul sedimentar-vulcanogen și terminând cu consolidarea completă a geosinclinalului și transformarea lui în paltforma precambriana.
În Paleozoic transgresiunile și regresiunile marine se răspândesc peste întreaga paltforma sau cuprind unele regiuni ale ei.În această perioadă la sud-vest de platforma precambriană s-a dezvoltat geonsiclinalul Paleozoic (hercinic).
Depozitele acumulate aici în decursul paleozoicului au suferit cutări intense în etapele ulterioare ale evoluției geologice a teritoriului, fiind supuse totodată proceselor de metamorfism.
În mezozoic, în limita regiunilor marginale ale platformei pre-cambriene și ale celei hercino-chimerice, au avut loc adâncirea considerabilă a scoarței terestre și formarea depresiunilor suprapuse-Predobrogeana (formată în triasic –jurasic-cretacic) și cea a Mării Negre (formată în cretacic-paleogen).
Nouă transgresiune marina a determinat acumularea unui complex de roci chemogeno-terigene în regiunea de sud a Moldovei.
În neogenul superior, în legătură cu ridicarea orogenului Carpatic, pe întreg teritoriul Republicii Moldova s-a stabilit un regim continental. Drept urmare s-a inițiat formarea rețelei hidrografice activizindu-se procesele de eroziune.
În cuaternar a continuat formarea reliefului actual, influientat considerabil de mișcările neotectonice ale scoarței terestre, în această perioadă s-au format roci loessoide, larg răspândite pe teritoriul Republicii Moldova.
Deasemenea în “Planul de management al bazinului hidrografic Prut 2016-2021”,se descrie structura geologică a bazinui râului Prut ,evidetiind aspectele cele mai importante, cum ar fi:
“Structura geologică a bazinului Râului Prut este alcătuită dintr-o varietate mare de roci cu diferite proprietăți fizice și chimice. Acestea au jucat un rol important în formarea caracteristicilor topografice ale bazinului, structura actuală a rețelei hidrografice, precum și caracteristicile apelor subterane. Bazinul râului Prut este situat în limitele Podișului Moldovei. Altitudinea maximă absolută este de 429 m și se înregistrează în limitele Podișului Codrilor, iar cea minimă, de 2,6 m la confluența cu Dunărea”.
În baza altitudinii absolute, teritoriul bazinului poate fi împărțit în trei clase topografice:
1. Terenuri cu o altitudine mare: 250–300 m (până la 400–420 m. În Podișul Codrilor și până la 300 m în Podișul Moldovei de Nord și Dealurile Tigheci);
2. Terenuri cu o altitudine medie: 200–250 m (Câmpia Prutului de Mijloc, Câmpia Sărata și Câmpia Prutului Inferior);
3. Terenuri cu o altitudine joasă: până la 60 m (câmpiile inundabile).
Morfologia văilor de râu din cadrul bazinului este, în mare parte, determinată de structura geologică. În așa mod, în baza aspectelor legate de morfologia și morfometria terenului, văile de râu pot fi de două tipuri:
1. Văi înguste/chei: acest tip de văi sunt tipice afluenților râului Prut din Podișul Moldovei de Nord: Largă, Vilia, Racovăț, Draghiște, Ciuhur, etc. Acestea sunt formate în calcare Neogene, primind denumirea de Toltre. Aceste văi au pante foarte abrupte, iar trecerea spre albie se face direct, formându-se numeroase praguri și cascade mici.
2. Văi inundabile largi terasate: sunt tipul predominant de văi, inclusiv valea râului Prut și văile afluenților acestuia din Podișul Codrilor în partea de mijloc a bazinului și până la gura de vărsare a râului Prut.
Morfologia și structura acestor văi sunt determinate de structura geologică și altitudinea terenului. Cele mai frecvente dintre procesele geodinamice exogene întâlnite sunt alunecările de teren, procesele carstice, curgerile noroioase, eroziunea și inundațiile. Cele mai intense procese de alunecare se dezvoltă pe versanții văilor afluenților râului Prut din cadrul Podișului Codrilor, Dealurilor Tigheci, Câmpia Prutului de Mijloc.
În diverse surse cu privire la geografia raionului Ungheni sunt evidențiate monumentele geologice și paleontologice de pe teritoriul raionului Ungheni de o mare importanță, vizitate de către turiști sunt:
1. Terasa levantină din zona codrilor, amplasată la 1,5 km sud-est de satul Buciumeni, pe panta stângă a vâlcelei râului Girla-Mare, la cumpăna apelor, aflată sub protecția Întreprinderii Agricolă “Buciumeni”.
2. Pantă abruptă de lângă satul Sinești, amplasată la 2 km sud-vestul de satul Sinești, pe panta stângă a vâlcelei râului Pojarna, Tincau aflată sun conducerea Întreprinderii Agricolă “Sinești”.
În acest subcapitol am încercat să evidențiez aspectele cele mai importante a istoriei geologice a raionului Ungheni, și monumentele geologice și paleontologice care constituie drept obiective turistice și au ca scop atragerea turiștilor străini.
1.2. Potențialul turistic al reliefului
În acest subcapitol voi încerca să fac o mică generalizarea a aspectelor cele mai importante ale reliefului raionului Ungheni.
Un element esențial în distribuția celorlalte componente ale învelișului geografic (climă, ape, vegetație, faună) și suport general al întregii activități turistice, relieful prezintă el însuși atractivitate în domeniu grație complexității genetice, configurației morfologice, principalilor indicatori morfometrici, distribuției în spațiu etc.
Relieful raionului Ungheni este reprezentat de variate forme, apărute în urma interacțiunii proceselor endogene și exogene. Unitățile de relief se delimitează în funcție de altitudine, gradul de fragmentare, de particularitățile proceselor de modelare etc. Având un relief accidentat și predominant deluros, relieful raionului este constituit din formațiuni sedimentare monoclinale. Morfologia este influientata în mod direct de cuverturii sedimentare alcătuite din formațiuni sarmatiene și Pliocene.
În cadrul raionului este prezent “relieful de podiș și cel de dealuri”, deși nu sunt rare cazurile când și unele regiuni joase (mai ales deltele, dar și câmpiile) prezintă interes turistic. Prezența reliefului deluros și a condițiilor pedoclimatice duce la dezvoltarea unei agriculturi multiramurale.
În Planul de acțiuni pentru energie durabilă (PAED) al orașului Ungheni este specificat următoarele aspecte importante ale reliefului: “Ungheniul fiind situat în partea de vest a Moldovei pe malul stâng al râului Prut (figura 1.1) se afla în depresiunea de contract, adică o succesiune de văi coliniare, care sfârșesc în aval și sunt întretăiate de bătrânul fluviu, acesta fiind și hotarul de vest al municipiului. Înălțimea asupra nivelului mării este de 62 de metri. Municipiul este extins pe o lungime de 9 km pe malul stâng al râului Prut.
Ursu Gheorghe în lucrarea intitulată: “Caracterizarea generală a raionului Ungheni”, accentuiaza faptul că: “cadrul natural al raionului este destul de variat și se caracterizează printr-un relief deluros și cu un grad înalt de fragmentare, cu altitudini de 150-250 m, care este fragmentat de văi și hârtoape.Pe pantele mai abrupte se manifestă procesele de eroziune și de alunecări de teren.
Prezența zonelor de dealuri joase, văi largi, lunca cursului mijlociu a râului Prut, ce fac parte din podișul Moldovei Centrale, toate în ansamblu constituie obiective de atracție turistică.
Că o mică generalizare a celor expuse mai sus, aș putea spune că “relieful”, deține un rol important în promovarea și dezvoltarea turismului. Fiecare turist atunci când vizitează o regiune, atrage atenția în primul rând la amplasarea fizico-geografica a regiunii, a aspectelor ce ține de formele majore de relief și importanța lor.
1.3 Potențialul turistic al climei
În acest subcapitol voi începe cu defintia de “Clima”, care reprezintă regimul multianual al vremii sau totalitatea schimbărilor succesive posibile ale proceselor atmosferice ce caracterizează regimul vremii unei regiuni oarecare.În orice localitate concretă, timpul se poate schimba foarte rapid de la zi la zi și de la an la an, chiar și atunci, când clima nu se schimbă. Aceste schimbări presupun variații ale temperaturii, precipitaților, vântului și nebulozității. Spre deosebire de timp, clima este afectată, în general, de schimbări lente, de exemplu, schimbări ale suprafeței oceanelor, uscatului, inclinației axei Pământului și intensității radiației solare.
Schimbările Climatice reprezintă o provocare cu adevărat unică și fără precedent, cu care se confruntă omenirea. Cu regret, în Republica Moldova Schimbările Climatice sunt percepute, uneori, ca un concept îndepărtat și lipsit de relevanță. Schimbările Climatice influențează în mai multe moduri dezvoltarea umană. Încălzirea globală a modificat deja modul de viață în multe regiuni, săracii suferind cel mai mult din această cauză.
Într-un document ce ține de “Schimarile Climatice”, este bine nuanțat faptul că: “Republica Moldova se confrunta cu impactul schimbărilor climatice care include frecventa producerii fenomenelor meteorologice extreme, manifestarea dezastrelor de tipul secetei, valurilor de căldură, înghețurilor, furtunilor puternice, inundațiilor cu cosecintele negative asupra sănătății umane și a mijloacelor de existent a populației.
Moldova este situată într-o zonă cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor, care afectează economia. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au fost înregistrate nouă secete.
Ursu Gheorghe în documentul “Caracterizarea generală a raionului Ungheni”, evidențiază faptul că:” Clima în raionul Ungheni poartă un caracter temperat-
Continental de tranziție, pronunțat datorită poziției geografice, reliefului de podiș și influenței maselor de aer care acționează la latitudini temperate”.
Anotimpurile climatice sunt clar definite, cu o iarnă scurtă, cu puțină zăpadă și o vară lungă, uneori foarte toridă și uscată.
În “STRATEGIA DE DEZVOLTARE A CULTURII Ș I TURISMULUI ÎN RAIONUL UNGHENI PENTRU ANII 2012 -2020” este specificat faptul că: “Temperatura medie anuală a anului este pozitivă și oscilează între 350-380 mm. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 350 și 380 mm.
Cele mai bogate în precipitații luni ale anului sunt mai, iunie și iulie, cu cele mai înalte valori în luna iunie, când media lunară este de circa 75-80 mm”, fapt marcat în figură 1.1
Fig.1.1. Variația temperaturii și a precipitaților
Sursă: http://www.globi.ro/republica-moldova/clima
În “Raportul de identificare a riscurilor de dezastre din raionul Ungheni”, este evidențiat ca:” Direcția predominantă a vântului este nord-vest fiind determinată atât de circulația maselor de aer, cât și de orientarea reliefului înalt, sub formă de masive deluroase și platouri și reliefului jos, sub formă de câmpie colinară.
Anual pe teritoriul raionului se produc fenomene hidrometeorologice periculoase (furtuni, precipitații abundente însoțite de grindină și descărcări electrice), care duc la importante pagube materiale.
În “Planul de Acțiuni Pentru Energie Durabilă (PAED) al orașului Ungheni “autorul face referire la:” Vânturile, predominat de Nord-Vest, viteza medie de 3-5 m/s, care aduce vara precipitații, iar iarna înghețuri. Adâncimea înghețului de sol este de 0,7-0,8m. Zilele în care apare chiciura sunt preponderant în lunile decembrie și ianuarie. Umiditatea relativă în perioada de iarnă este de 75-85%, în perioada de vară de 50-70%. Orașul Ungheni, conform hărții seismice, se afla în zona cu seismicitate de 7 grade”.
Ca o mică generalizare a celor expuse mai sus, aș accentua următoarele aspecte: 1.” Clima temperat-continentala, ce persista în raionul Ungheni are un impact la nivelul psihologiei individului, turiștii împărțind fenomenele climatice în “timp urât” și “timp frumos”.
2. Vremea urâtă reprezintă un inconvenient în realizarea activităților turistice. Vremea frumoasă este reprezentată de o serie de elemente climatice: temperature, nebolozitate, vânt, precipitații. Aceste elemente climatice dacă nu se manifestă excesiv, au un efect pozitiv asupra turiștilor.În ansamblu, clima joacă un rol foarte important în desfășurarea activităților turistice.
În documentul: Curs –Potentialul turistic al climei”, se specifică faptul că: “Temperaturile favorabile turismului sunt cele cuprinse în intervalul de 18 C-28C.Perioadele toride de vară sunt mai puțin favorabile activităților turistice, deaccea turiștii prefer în prima și în ultima parte a zilei de a admira frumusețea orașului.”
În final, am putea evidenția faptul că “clima” are un rol esențial în promovarea turismului în cadrul raionului Ungheni. Toate formele de activitate care au loc în aer liber (vizitarea muzeelor, ariilor protejate și a diferitor obiective turistice din cadrul raionului), sunt influientate într-o formă sau alta de elementele climatice. Pentru planificarea și efectuarea unei anumite forme de turism, turiștii trebuie să cunoască vremea și clima. Prima implica datele prognozelor meteorologice pentru perioade de la 24 de ore la mai multe zile; vânturi puternice etc. Cunoscând starea vremii, turiștii își programează diverse forme de turism, fie drumeții, pescuit sportive, sport, vizite etc.
Clima are un rol determinant în etajarea vegetației și a peisajelor geografice și implicit determina generarea anumitor atracții turistice. Anume, elementele climatice influienteaza dirijarea sezonieră a diferitelor forme de turism, prezintă un interes considerabil pentru turism prin indicii bioclimatici care dau ambianta necesară desfășurării turismului.
1.4Potentialul turistic hidrografic
Că o introducere în contextul temei aș putea specifica că: “Condițiile geologice și climatice au favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice destul de dense în regiune, formată din râuri și râulețe cu debite mici, dar foarte variabile în timp, cu inundații frecvente, care au favorizat formarea văilor mari, adânci și foarte vechi, cu pante evident terasate”. Potențialul turistic hidrografic al raionului Ungheni, este deosebit de variat datorită fondului acvatic care este destul de impunător.
În începutul acestui subcapitol voi evidenția câteva date generale privind hidrografia raionului. Rețeaua Hidrologică a raionului constituie 2706 hectare și este reprezentată, în primul rând de râul Prut, care străbate regiunea pe o lungime de 80, 3 km, de 9 afluienti și 132 de iazuri, lacuri și 95 izvoare, dintre care doar 57 sunt amenajate (figura 1.3). Debitul multianual al Prutului la Ungheni este de 83,2 m3/sec. Pentru localitățile rurale apele subterane sunt principala sursă de apă potabilă de uz gospodăresc. Acestea ies la suprafață prin 6170 de fântâni (70 arteziene) și 67 de izvoare. Majoritatea sunt îngrijite și bine amenajate.
În documentul” Dezvoltarea urbană în contextul politicii de dezvoltare regională. Experiența moldo-slovacă”, autorul explica proveniența râurilor: “Prin oraș trec râulețele Delia și Băilești, care se revarsa în Prut. Hidronimul Delia, (numit în documente medieval Deala, fiindcă-și începe cursul din șiragul de dealuri ale Basarabiei centrale) ar putea fi un nume de sorginte turanică. Răul Băilești trece prin sudul municipiului, vărsându-se în Prut. Numele său se explică prin cel al văii din care izvorăște, Valea Băilești, atestata documentar în secolul XVII.
Sursele principale de alimentare a râului sunt apele subterane, ploile și zăpadă. Regimul hidrologic natural al râului Prut și al afluientilor lui în mare măsură este denaturant de crearea barajelor și rezervoarelor de acumulare a apei(Figura 1.2).
Alimentarea cu apă a localităților regiunii are loc din următoarele prize principale ale râului Prut: 4 prize principale în Ungheni (2), Nisporeni (Grozești –in constructive) și Hincesti (Cotul Morii –in constructive), concepute pentru a furniza apă pentru localitățile din raioanele respective.
Figura 1.2 Bazinul râului Prut
Sursă: http://www.apelemoldovei.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=139
În” Planul de Acțiuni Pentru Energie Durabilă (PAED) al orașului Ungheni…”, autorul evidențiază ca: “Afară de râuri în regiune mai sunt trei lacuri cu o suprafață totală de 125 ha: Delia-104 ha, Ceachir-5 ha, Berești -16 ha. Lacul Delia se afla la 1 km de la gura de vărsare răul și este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare este de 3,2 km, adâncimea maximă -4,0 m. Suprafața oglinzii apei este de cca 90 ha, volumul -2,5 mln. M3
Râul “Prut” reprezintă un obiectiv turistic de mare importanță. Ceea ce trezește curiozitatea tuturor turiștilor este că, anume, acest râu este cel mai lung râu din Republica Moldova (având o lungime de 695 km) și astfel, reprezintă cea mai importantă sursa de apă, care asigură pe deplin cerințele de apă ale populației din cadrul bazinului.
În “Planul de management al bazinului hidrografic Prut 2016-2021”, este specificat că:” Resursele apelor de suprafață ale Râului Prut au fost evaluate în baza datelor din rețeaua de monitoring a Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova. Astfel, doar trei stații hidrologice de pe Râul Prut din limitele Republicii Moldova furnizează în continuu date ale observațiilor hidrologice pentru diferite perioade de timp: Sirauti (situate la hotar cu Ucraina), lacul de acumulare Costesti-Stinca și or. Ungheni. Stația hidrologică de la Ungheni conține cel mai lung șir de date de peste 55 de ani. Datele de la posturile hidrologice Ungheni și Leova scot în evidență faptul că debitul râului Prut se modifica ca urmare a funcționării Centralei hidroelectrice de la Costesti-Stinca”.
Rețeaua hidrografică a raionului este completată de 130 bazine acvatice (iazuri și lacuri de acumulare) care se întind pe o suprafață de peste 1500 ha. Majoritatea acestor bazine acvatice sunt artificiale create prin bararea văilor, fiind folosite pentru uz comun, irigație, piscicultura, agreement, adăparea animalelor, pășune, zone de odihnă. Bazinele acvatice care se consideră periculoase sunt iazurile:” Delia” -orasul Ungheni, “Satului “-comuna Petrești,” Principal” -satul Cetireni,” Cirpiceni” -comuna Sculeni,” Macaresti” -comuna Macaresti,” Satului-satul Chirileni.
Toate aceste bazine acvatice aflate pe teritoriul raionului Ungheni, constituie drept obiective turistice. Fiind vizitate de turiștii, importanța lor crește și mai mult. Anume ele mențin regimul hidric al râurilor pe care se găsesc; ele rețin cantități de apă în perioadele de scurgere maximă din lunile martie-iunie și suplimentează scurgerea în timpul nivelelor mici. Astfel, mai multe suprafețe pentru agricultură și pășuni sunt protejate și ferite de inundații.
Datorită regimului hidrografic existent, în raionul Ungheni este posibilă producerea unor fenomene cu consecințe grave, în special în perioada apelor mari, ceea ce ar necesita aplicarea măsurilor de prevenire a populației din zonele cu pericol de a fi afectate și de organizare a acțiunilor de evacuare a populației, animalelor și bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri și iazuri de interes local, ale căror baraje sun executate doar din pământ, prezintă pericolul amplificării inundațiilor în cazul ruperii acestora. O altă caracteristică a regimului hidrografic existent o constituie apele mari de primăvară, viiturile și inundațiile condiționate de ploile torențiale din timpul verii, pentru prevenirea cărora în raionul Ungheni sunt necesare construcții hidrotehnice cu rol de apărare a localităților.
Un rol important în promovarea turismului natural îl constituie:” Râul Delia “, care izvorăște la 1,6 km, direcție nord-vest, de s. Romanovca (r-nul Ungheni) și se varsă în r. Prut la kilometrul 385 de la gura râului, lângă or. Ungheni. Lungimea acestui râu constituie – 30 km, suprafața de captare a apelor – 219 km2. Suprafața bazinului este mai mult arată, adesea se întâlnesc livezi și vii; versanții abrupți ai vâlcelelor sunt acoperiți cu vegetație de stepă, în partea superioară. Predomină pădurile de foioase.
Lacul Delia este cel mai mare bazin acvatic din Ungheni, cu o suprafață de 104 ha, o lungime de 3,2 km și o adâncime maximă de 4 metri, populat cu lave de crap și cosaș. Pescuitul aici se permite în permanență, doar cu o singură condiție: să se facă de pe mal, cu undiță cu cârlig.
Toate aceste obiective turistice în ansamblu contribuie la promovarea și valorificarea turismului natural, și atrag turiștii fascinanți de măreția și splendoarea naturii.
1.5 Potențialul turistic al florei și faunei
La începutul acestui capitol, țin să nuanțez câteva aspecte importante, specificate în multe lucrări cu caracter geografic precum ar fi lucrarea scrisă de Ursu Gheorghe, intitulată:” Caracterizarea generală a raionului Ungheni”. Specificul acestei lucrări constă în faptul că descrie sub toate aspectele raionul Ungheni, făcând referire la flora și fauna regiunii respective. Sub influienta activității antropice, lumea animală și vegetația naturală este săracă care s-a păstrat mai mult în regiunile luate sub ocrotire. Gradul de împădurire al regiunii este de circa 12,8 %, ceea ce face că raionul Ungheni să înregistreze unul dintre cel mai înalt grad de împădurire din republică. Grație acestui fapt resursele forestiere sunt luate sub protecția statului.
O mare importanță turistică o deține: Aria protejată “Valea Mare”, având o suprafață de 373 ha și cu vegetație valoroasă din lunca Prutului. Această arie a fost declarată Monument al naturii din Basarabia în perioada interbelică, prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii al României din 19 iulie 1937.
În vederea conservării și protejării naturii și diferitor specii de plante și animale, care sunt pe cale de dispariție, a fost proiectată o rezervație în pădurea din satul Radenii Vechi. Ea impresionează prin abundennta și frumusețea peisajelor, cu poieni și lacuri fascinante. Întregul complex este un adevărat muzeu în aer liber. Aici putem găsi peste 77 de specii de plante rare, fauna fiind reprezentată de 200 de specii.
La câteva zeci de kilometric de orașul Ungheni se află două din cele cinci rezervații naturale din Moldova aflate sub ocrotirea statului: Rezervația naturală “Plaiul Fagului” și Rezervația naturală “Codrii”. Zona este dominată de cele mai înalte dealuri din Moldova și brăzdată de cele mai adânci văi cu o floră și fauna bogată.V.Dokuceaev (1846-1903), naturalist rus, autorul lucrării” Cu privire la solurile Basarabiei”, a numit această regiune “Elveția basarabeana”.
Rezervația naturală “Plaiul Fagului”
Să mergem să admirăm frumusețea țării noastre. Avem multe locuri unicate în Moldova și una din ele este rezervația” Plaiul Fagului”, de pe teritoriul raionului Ungheni.
Rezervația naturală “Plaiul fagului” (“bukovii krai”) reprezintă un obiectiv turistic, înființat în 1992, în partea de nord- est a Codrilor, cu scopul de protejării pădurilor de fagi, a conservării, regenerării și redresării ecologice a uneia dintre cele mai pitorești ecosisteme naturale silvice din zona Codrilor. Sunt cele mai sălbatice locuri de pe teritoriul Republicii Moldova, unde accesul este foarte limitat (figura 1.3).
Suprafața totală a rezervației constituie 5642 ha, dintre care pădurile ocupă 4639 ha. Natura și peisajele din pădurile rezervației întrece orice așteptări. Culmi înguste cu vai adânci, versanți abrupți, izvoare cu apa cristalină, toate aceste frumuseți se întâlnesc pe tărâmul fagilor.
O parte a rezervației este disponibilă pentru eco-turism, ceea ce înseamnă că oricine poate vedea de fapt, toate frumusețea ei. Peisajul în sine este foarte divers, se întâlnește și relief muntos care nu este specific pentru așa fel de locuri. Dominante sunt și pantele abrupte, alunecări de teren vechi deformate. Înălțimea pantelor variază de la 140 până peste 400 de metri deasupra nivelului mării.
Pe teritoriul rezervației de pădure curge râul Radeni care desparte rezervația în două suprafețe aproximativ egale. Turiștii mai sunt încântați de asemenea și de cascada impresionantă a lacului din incinta acestui teren forestier.
Suprafața acoperită cu păduri constituie 183 ha, inclusiv teren arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantații multianuale (13 ha), pășuni (21ha), mlaștini (7 ha), iazuri (24 ha), construcții capitale (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).
Vegetația rezervației este de tip central european, cu păduri de foioase –fag, gorun, carpen, frasin, arțar. Foarte valoroși sunt copacii de fag, care ating inaltimia de 30-40 m înălțime, diametrul mediu de 80-100 cm și vârsta medie de 80-150 de ani. E necesar de menționat că în Cartea Rosie RM au fost înregistrate 27 de specii din aceste plante. Practic pădurea este formată din lemn de stejar, fag, carpen și mai puțin gorun stejar. Pot fi, de asemenea, găsiți în mai multe locuri și stejari vechi.
Un lucru foarte important pe care îl apreciază fiecare turist este numărul de specii de plante și animale și faptul că colectivul rezervației este preocupat de asigurarea conservării biodiversității și a regimului de rezervație a ecosistemelor naturale, de menținerea echilibrului ecologic,
De elaborarea și aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea reconstrucției ecologice a arboretelor tuturor formațiunilor
Ce ține de capitolul: Flora rezervației “Plaiul Fagului”, în diverse surse cu privire la “Rezervații din Moldova”, este specificat că: “flora cuprinde circa 900 specii de plante, dintre care 77 sunt plante rare sau pe cale de dispariție. Numai în aceste păduri mai cresc malinul, perișorul și anumite specii rare de ferigi. O largă răspândire o au “plantele unice”. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii Moldova, 82 au fost evidențiate în rezervație”.
Figura 1.3 Rezervația naturală “Plaiul Fagului”
Sursă: http://www.prospect.md/ro/history/rezerve-repere-istorice/rezervatia-plaiul-fagului.html
Ce ține de: Fauna Rezervației Naturale “Plaiul Fagului”, D.Cantemir menționa că: “pe aceste meleaguri viețuiau cerbi, urși, reni, jderi, lupi, mistreți etc. Extinderea suprafețelor arabile a contribuit considerabil la micșorarea spațiului împădurit, la reducerea numerică a plantelor și animalelor. Vânatul necontrolat a condiționat dispariția ursului, cerbului, râsului, lupului, cocosului-de –mesteacan “.
La etapa actuală în rezervație sunt înregistrate: 49 de specii de mamifere, circa 142 de specii de păsări, 8-de reptile, 12-de amfibii și 65 specii ale faunei nevertebratelor solului. Recent, fauna rezervației a fost îmbogățită cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete și cerbul lopătar. Efectivul numeric al vertebratelor a depășit substanțial de efectivul numeric al insectelor. Paracopitatele aborigine reprezentate de căprior și mistreț, mamiferele carnivore, rozătoarele, toate în ansamblu atrag turiștii că pe un magnet. Ornitofauna deasemenea este foarte bogată fiind condiționată de prezența habitatelor de lunca și acvatice. Reptilele populează întreg teritoriul rezervației. Din cele 7 specii înregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-balta, viperă comună, sarpele-de –alun, șarpele târâtor cu abdomenul galben) au fost incluse în lista celor rare și pe cale de dispariție.
Protejarea mediului în care trăim este în mâinile noastre, de noi depinde natura în care vor trăi copii noștrii. Rezervația Plaiul Fagului merită atenția noastră a tutorora, în sensul efectuării excursiilor în aer liber, oxigenării creierului și admirației naturii.
Rezervația naturală “Codrii”
Mulți turiști numesc Rezervația naturală “Codrii” – “Plămânii Moldovei”, care se găsește la o altitudine maximă de 130-383 m, în partea de nord-vest a Podișului Central Moldovenesc, într-o zonă cu clima temperat-continentala, între Prutsi Nistru.
Această comoară verde a Republicii Moldova a fost înființată la 27 septembrie 1971. Natura de aici te impresionează prin multitudinea de specii și forme, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție.
Analizând diverse surse cu privire la Ariile protejate din Republica Moldova, este specificata ideea că: “Rezervația “Codrii” este cea mai veche rezervație științifică din Republica Moldova. O mie de specii de plante, 43 de specii de mamifere, 145 de specii de păsări, 7 specii de reptile, 10 specii de amfibii și 10 mii de specii de insect se află sub protective, un adevărat “Muzeu al naturii”.
Admirând aceasta rezervație, observăm că ea se împarte în trei zone principale:
Zona strict protejată (720 ha), nucelul rezervației, este habitatul faunei rare de imporatnta universal;
Zona de tampon (4445,8 ha), înconjoară zona strict limitată și are scop să o protejeze pe aceasta de activitatea umană;
Zona de tranziție (12300 ha), care cuprinde teritorii de până la 2 km în jurul zonelor de tampon și reprezintă massive agricole pivate sau publice.
Frumusețea acestor păduri siinsemnatatea lor pentru clima și puritatea aerului este de netăgăduit. Poate fi vizitată doar în limita zonei de tranziție.
Turiștii sunt invitați aici să admire multitudinea de forme și culori oferite cu generozitate de Codrii seculari (figura 1.4). Codrii sunt cu adevărat fascinanți în timpul toamnei când gamă de cunori, cu care este împodobită pădurea, se mărește vizibil.
În sânul naturii se mai află și spații amenajate de agreement (cazare, masă, distracții, sport) pentru toate gusturile și exigentele. Odihna în spații silvice din cadrul rezervației vă va încărca bateriile cu energie pentru mult timp înainte.
Figura 1.4 Rezervația naturală “Codrii”
Sursă: http://www.moldovenii.md/md/section/539/content/10005
Aleea castanilor
Se consideră că aleea castanilor din Ungheni este una din cele mai lungi de acest fel din Europa (aproximativ 4 km)(figura 1.5).
Figura 1.5 Aleea castanilor
Sursă: http://ecology.md/md/page/una-dintre-cele-mai-mari-alei-de-castani-din-europa-se-afla-la-ungheni
Moldova are una dintre cele mai mari alee de castani din Europa și se afla în orașul Ungheni. Cei două mii de castani, care se întind de-a lungul orașului sunt o adevărată atracție turistică. Aleea atrage mulți turistic străini, care fac țara noastră mai cunoscută peste hotare.
Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni considera că aceasta este un element distinct al orașului Ungheni, o mândrie pentru că este strada principală a orașului.În luna mai aleea de castani înflorește devenind o adevărată capodoperă turistică. Fiecare dintre noi trebuie să viziteze măcar o dată această frumusețe a naturii.
CAPITOLUL II. Potențialul turistic antropic al raionului Ungheni
Acest capitol am să-l încep cu o abordare individuală, oferită de Elena Bogan, în lucrarea sa “Potențialul Turistic General”, în contextul căreia accentuiaza că:” În această categorie intră tot ceea ce a creat mai de preț omul în decursul timpului, varietatea și bogăția obiectivelor de acest fel fiind extreme de mare și în continuă creștere, grație pe de o parte descoperirii și punerii în valoare a unor monumente istorice și de artă aparținând trecutului, pe de altă parte prin includerea în această categorie a unor creații moderne. Ca și în cazul Naturii, nu tot ceea ce a realizat omul în decursul timpului, a celui istoric în situația de față, prezintă interes turistic, și în plus, unele obiective nu au avut inițial această calitate (au fost construite din cu totul alte motive), ci au dobândit-o ulterior din motive foarte variate. La polul opus, unele asemenea obiective au fost realizate tocmai în scopuri turistice (cazinouri, parcuri de distracție” etc.).
Valoarea fondului turistic antropic se afla într-o dependentă directă de suma și însemnătatea evenimentelor ce au avut loc pe teritoriul unei țări în decursul istoriei sale sau a celor contemporane. Dacă evenimentele contemporane sunt puțin importante la scara internațională, cele din trecut au avut o însemnătate mult mai mare. Migrațiile poparelor, fortificațiile medievale, războaiele au lăsat numeroase urme în cultura spirituală a oricărui popor, urme, care în prezent pot constitui puncte de atracție turistică.
În lucrarea “Resurse Turistice Republica Moldova”, Ecaterina Girbu evidențiază că: “Spre deosebire de resursele turistice naturale, care sunt un dar al naturii, zestrea turistică antropica reprezintă o însumare de elemente cu funcție recreativă create de omul însuși.. Apariția lor ca obiective turistice nu poartă întotdeauna pecetea premeditării, adică n-au fost edificate în acest scop, ci dimpotrivă, în majoritatea cazurilor, au îndeplinit alte atribuții (economice, strategice, culturale etc.)”. Însușirea reacreativa și-au câștigat-o însă în timp, ajugind adeseori ca să se prevaleze în comparație cu vechile atribuții, devenind un obiectiv turistic propriu-zis.
2.1 Monumentele cultural –istorice ale raionului Ungheni
Fondului istorico-turistic îi aparțin diferite monumente, ce au ca scop să comemoreze anumite fapte istorice, culturale, politice, să consemneze locurile legate de activitatea unor oameni de cultură, arta, a unor oameni politici s.a.
Dezvoltarea turismului, în special, cel rural, reprezintă un sector cu un deosebit impact economic, reprezentând o sursă de redresare a situației economice în mediul rural. Cu atât mai mult, raionul Ungheni dispune de potențial bogat precum: existenta mediului natural atractiv și a unui șir de obiective turistice naturale, arheologice, religioase și culturale, posibilitatea creării zonelor de odihnă și agrement.
Deși raionul dispune de diverse monumente naturale introduse în lista ariilor naturale protejate de stat (Legea nr.1538 din 25.02.1998 cu privire la fondul ariilor naturale protejate de stat), până acum ele nu sunt valorificate pe măsură și nu se bucura de atenție din partea turiștilor.
Domeniul cultural al raionului Ungheni reprezintă un sistem de 126 instituții: 57 biblioteci, 62 case și camine culturale, 4 școli de artă, 3 muzee, cât și monumente de artă, arhitectură, istorie, de situri arheologice și arii naturale de o rară frumusețe, unde se constată o îmbinare armonioasă a elementului antropic cu cel natural, o îmbinare perfectă a mediului geografic cu civilizația umană. ( Tabelul A 2.1).
Pe teritoriul raionului Ungheni sunt 356 de monumente, dintre care de importanta națională -148 și de importanta locala-208. Conform genului acestea se clasifica în felul uramator: -de istorie 3; memorial-45; de arhitectura -36; de arta-42; arheologice -230.
Domeniul cultural al raionului constituie o veritabilă comoara spirituală care ne reprezintă prin arta, literaturea, mod de viață, drepturi fundamentale ale omului, sistem de valori, tradiții și religii.
Anual, la Ungheni sunt organizate zeci de evenimente cultural-artistice consacrate sărbătorilor naționale, regionale și istorice, printre care pot fi menționate: Zilele orașului Ungheni, Sărbătoarea Recoltei și Promovării Tradițiilor Naționale, Festivalul raional al obiceiurilor și tradițiilor de iarnă „După datina străbună”, Festival folcloric Efim Junghietu, Festivalul de dans „Hora de la Prut”, Festivalul “Mărțișor”.
Tabăra de Sculptură Ungheni, ce se desfășoară bienal în lunile august-septembrie, la care participă cei mai valoroși sculptori din țară și de peste hotare. Al treilea eveniment de importanță națională este Târgul Național de Ceramică, desfășurat anual la 20 august și având la bază tradiția olăritului din regiune. Participă ceramiști din toată țara.
În oraș activează două grupuri artistice: Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș” și Ansamblul de Dans Popular „Muguraș”. Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș” activează din 1946. De-a lungul existenței sale a întreprins turnee în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Coreea de Sud, Țările Baltice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu mențiuni și diplome. Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul ex-URSS), ediția I.
Toate aceste manifestări au ca rol în promovarea orașului Ungheni, ca destinație turistică.
Obiective și monumente arhitecturale
În “Strategia de dezvoltare a culturii și turismului în raionul Ungheni pentru anii 2012-2020”, este accentuat că:” Numărul total al lucrărilor monumentale de importanță culturală, istorică și arhitecturală locală și națională aflate pe teritoriul orașului Ungheni este unul de apreciat – 60 de piese. De-a lungul timpului orașul Ungheni a acumulat un valoros patrimoniu cultural și istoric monumental local și național. ( Tabel A 2.2; Tabel A 2.3).
La moment, multe dintre elementele patrimoniului istoric necesită lucrări de restaurare și protecție, sunt necesare resurse financiare pentru protejarea, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural.
Monumentele de importanta națională sunt incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cele de importanta locală sunt în evidență Secției Raionale Cultură. Din cauza lipsei unui mijloc de transport documentarea și monitorizarea stării în care se afla monumentele de pe teritoriul raionului este problematică. Unele monumente, cum ar fi: “Biserica din Lemn de la Tescureni, necesita conservare și restaurare, procedura care presupun cheltuieli enorme, pe care administrațiile publice nu și le permite”.
Cărăuș Veronica în lucrarea sa, intitulată: “Raport. Turismul în Moldova”, oferă o definiție mai amplă a noțiunii de “muzeu”, care reprezintă de fapt: “instituția care se ocupă, cu strângerea, păstrarea și expunerea obiectelor, ce prezintă interes istoric, științific, artistic etc., clădire în care sunt expuse și păstrate astfel de obiecte.
Există mai multe tipuri de muzee: muzeele de artă, muzee de istorie, de etnografie și folclor, de științe ale naturii etc., toate create cu același scop de a aduce la cunoștința publicului anumite trăsături, caracteristice și definitorii ale unui popor (națiuni).
O deosebită importanta în promovarea turismului în orașul Ungheni, o dețin evident că “muzeele”, care prin rolul său de a promova istoria trezește curiozitatea turiștilor.În cele ce urmează voi face câte o scurtă caracteristică a celor mai importante obiective turistice.
Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni
La Ungheni, la sfârșitul deceniului șapte al secolului trecut, un grup de copii, asistați de profesori, doritori de a scoate la lumina valorile istorice și culturale locale, și-au exprimat dorința organizării unui muzeu. Insistențele acestora au coincis cu perioada de plină ascensiune ateistă a societății, cosecinta căreia a fost închiderea locașelor de cult. Printre numeroasele parohii care au împărtășit această soartă a fost biserica “Sf. Aleksandr Nevski” din centru Ungheniului. Pentru a domili nemulțumirea localnicilor, autoritățile au găsit ca soluție organizarea în incinta acesteia a unui muzeu. Astfel, la 13 iunie 1967, la Ungheni a fost deschisă prima instituție muzeală din partea de vest a Moldovei. În anul 1988, biserica a fost redată enoriașilor, iar muzeul a fost strămutat în Palatul de Cultură, unde se afla și în prezent.
Muzeul de Istorie și Etnografie Ungheni este o valoroasă instituție de cercetare, valorificare și promovare a culturii comunităților aflate în Valea Prutului mijlociu. Aici poți afla în profunzime istoria și cultura regiunii, dar și a românilor în genere.
În diverse surse suplimentare, precum ar fi: “Ungheniul Turistic”, este specificat faptul că:” Astăzi, colecțiile Muzeului de Istorie și etnografie Ungheni număra peste 10 000 de piese autentice de certa valoare istorică și culturală. Aici este locul care îți oferă ocazia să te convingi că în viața bogăția spirituală pășește de mâna cu veșnicia iar expoziția care urmează să o parcugi nu este un amalgam de exponate afișate la întâmplare. Toate colecțiile de arheologie, port popular, țesături tradiționale și ceramică, sunt pline de relevanță și originalitate. Ele vin să constituie imaginea regiunii din cele mai vechi timpuri până în ziua de astăzi.
Sălile instituției găzduiesc numeroase și variate expoziții temporare, de la arta populară la arta cultă. Muzeul este în posesia unei valoroase colecții de lucrări de artă plastică și caricaturi, autorii cărora sunt prestigioși artiști contemporani din Moldova: Mihai Grecu, Ada Zevin, Ilie Childescu, Ilie Cojocaru, Nicolae Kostriba, Ion Zderciuc, Dumitru Verdianu, Victor Crudu etc. Sunt expuse în sălile muzeului.
Acest muzeu este înzestrat cu cele mai inedite expoziții de obiecte istorice cu o vechime de mii de ani și cu o valoare istorică de neprețuit. Toate obiectele expuse, au fost descoperite de arheologi pe teritoriul raionului Ungheni, în diferite perioade de timp.
După spusele lui Sergiu Popovici, specialist Agenția Națională Arheologica: “Obiectele care au fost aduse aici, în primul rând, sunt cele care au fost găsite recent în cercetările arheologice în raionul Ungheni, la Medeleni, comună Petrești și obiecte mai vechi, făcând referire la necropola sarmatică din perioada romană, descoperită la Petrești, care au o deosebită importanta atât pentru istoria locală, cât și cea națională (figura 2.1/2.2). Obiectele pe care le-am adus sunt reprezentate de vase ceramică descoperite în mormintele cercetate, obiecte din bronz, diferite piese de port și podoabă”.
Figura 2.1 Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni
Sursă: http://unghiul.info/muzeele-din-ungheni-in-asteptarea-vizitatorilor/
Figura 2.2 “Piesele de port popular din colecția Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni”, au o importanță deosebită în domeniul culturii. (Figura.2.1)
Sursă: http://cultura-ungheni.md/institutions/details/43-Vadim-Pslaru-Piese-de-port-popular-din-colecia-Muzeului-de-Istorie-i-Etnografie-din-Ungheni.html
În final aș putea spune, ca:” Muzeul din Ungheni constituie o veritabilă carte de vizită a regiunii în ansambu, care trebuie și merită să fie văzută de oricine calca pământul unghenean”.
Tabăra de Sculptură Ungheni
În 2000, la Ungheni a fost inițiată o tabără de sculptură, cu o frecvență bienala, la care au participat artiști plastici consacrați din Republica Moldova și România, printre care și sculptorii: Dumitru Verdianu și Ion Zderciuc, ambii originari din orașul Ungheni. De tot au fost organizate patru ediții, fiind realizate 33 de sculpturi în piatră de Cosauti și în lemn.
Stilul lucrărilor este abstract, simbolistic. Sculpturile au devenit deja un element de mândrie, o carte de vizită a Ungheniului (figura 2.3).
Anterior, la Ungheni a fost înălțat un bust al marelui cărturar Gheorghe Asachi, în fata leceului cu același nume, iar pe frontispiciul Liceului “Ion Creanga”, după cum era și firesc, a fost instalat basorelieful scriitorului. În centrul orașului, chiar în preajma primăriei, se înalta bustul din bronz al lui Mihai Eminescu. În 1994, a fost înălțat și un crucifix închinat martirilor neamului. Ultima lucrare instalată la Ungheni a fost bustul scriitorului Grigore Vieru-in 2011.
Figura 2.3 Tabăra de Sculptură Ungheni
Sursă: http://www.turism.ungheni.md/?p=204#more-204
Printre alte sculpturi în piatră, cu o importanță deosebită am remarca:
“Apus de soare” -Gh. Postovan
“Întoarcerea fiului rătăcitor” -D.Verdianu
“Tron medieval” -T.Cataraga
“Povestea rățuștei” -V.Virtosu
“XXX/XXX” -T.Braga
Muzeul satului Pârlita
Creat la inițiativa familiei Buzovoi, cu sprijinul comunității locale, Muzeul satului Pârlita, și-a deschis ușile pentru publicul larg la 25 decembrie 2004. Amplasat în fostul sediu al cârmuirii colhozului” Dimitrov”, instituția dispune de 4 Săli de expoziție cu o suprafață totală de 300 m2.
Patrimoniul Muzeului cuprinde un număr de peste trei mii de exponate, adunate de către angajații instituției, săteni, profesori și elevi. Exponatele sunt grupate în colecții de port popular, scoarțe și covoare, țesături tradiționale, ustensiile de uz casnic, numizmatica, fotografii, cărți vechi și documente.
Expoziția permanentă a Muzeului prezintă atât istoria localității cât și etnografia acesteia. Un interes deosebit prezintă cele două case țărănești, specific localității, precum și scoarțele, covoarele, prosoapele, mobilierul țărănesc dar și documentele, cărțile și fotografiile de epocă, expuse în cadrul expoziției permanente și în cadrul expozițiilor temporare(figura 2.4).
Pentru muzeul satului Pârlita, în anul 2007, Secția Raională Cultură a editat un pliant color și a instalat un indicator pe traseul național Chisinau-Ungheni.
Figura.2.4 Muzeul satului Pârlita
Sursă: http://cultura-ungheni.md/institutions/details/19-Muzeul-satului-Prlii.html
Muzeul de Istorie și Etnografie din Sculeni
Muzeul de Istorie și Etnografie al satului Sculeni se afla în clădirea fostei școli primare din localitate. Aici sunt șase Săli de expoziție. Exponatele muzeului au fost adunate de către săteni și elevi. Și aici putem găsi obiecte de uz casnic, instrumente agricole, sculpture în lemn, piese de mobilier, fotografii de epocă, muniții și echipament din timpul celui de al ii-lea război mondial și obiecte etnografice (figura 2.5).
Figura 2.5 Muzeul de Istorie și Etnografie al satului Sculeni
Sursă: http://cultura-ungheni.md/institutions/details/20-Muzeul-de-Istorie-i-Etnografie-din-Sculeni.html
După numărul de exponate muzeul din Ungheni, cu 10125 de piese, se încadrează în categoria a III-1 de clasificare a muzeelor, muzeele din Sculeni și Pârlita cu 793 și respectiv 3192 piese în categoria a IV-a.
Turiștii vin să viziteze acest muzeu din curiozitatea de a cunoaște istoria localități.
Toate aceste muzee în ansamblu, au ca scop dezvoltarea și cercetarea patrimoniului muzeal, promovarea educational-cognitiva a acestuia, precum și atragerea publicului larg în viață și activitatea muzeelor.
Podul Eiffel
Unul dintre “frații” vestitului Turn Eiffel din Paris unește cele două maluri ale Prutului, iată, exact de 135 de ani încoace.
Podul Eiffel din Ungheni a fost gândit și proiectat de către renumitul inginer francez Alexandre Gustave Eiffel, de la care construcția metalică de oțel a și preluat numele.Pe acest pod feroviar, în drumul său spre Odessa, a trecut în 1885 și poetul Mihai Eminescu (figura 2.6).
Figura 2.6. Podul Eiffel
Sursă: https://unghenicountry.wordpress.com/podul-eiffel/
Acest pod feroviar reprezintă o zonă de atracție turistic ce delimitează hotarul dintre Republica Moldova și România. Podul de peste Prut care leagă orașele Iași și Ungheni este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Mai este numit: “Turnul Eiffel culcat”
. Deși este de o frmusete rară, acesta nu poate fi admirat de turistic, fiindcă este situat în zona de frontieră. În plus, este periculos pentru oameni. Oricând poate să treacă pe acolo trenul și nu ai unde să te ferești. Se organizează excursii doar coordonate cu grănicerii, atunci când vin delegații din strainatete.
Petru Bacal în lucrarea să” Geografia turismului”, descrie importanta bisericilor, că monument istoric, evidetiind următoarele aspecte: “Bisericile sunt cele mai răspândite edificii religioase, întâlnindu-se aproape în fiecare localitate creștină. Ele atrag numeroși vizitatorii printr-o serie de atribute comune și altor edificii antropice (vechime, grandoare), dar și prin însușiri particulare, specific, cum ar fi stilul architectonic, decorațiile interioare, valoarea istorico-culturală și forța spiritual” etc.
Dintre bisericile celebre menționăm: Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ungheni, Biserica Sfântul Aleksandr Nevski din Ungheni, care sunt foarte apreciate după valoarea și frumusețea lor.
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ungheni
Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae” este cel mai vechi lăcaș bisericesc din orașul Ungheni. Biserica a fost înălțată la sfârșitul sec. XIX-lea pe moșia satului Danuteni, astăzi cartier al orașului Ungheni. Ctitorul principal al acesteia este principele Constantin Moruzi, descendent al unei influiente dinastii fanariote. El a ales cel mai înalt loc pentru construcția bisericii, astfel că sfântul lăcaș să fie văzut de către sătenii, iar urcând pe clopotniță, să se vadă lașul, orașul față de care avea un dor etern.
Biserica a fost construită în anul 1882 și activează începând cu anul 1887, atunci când a fost sfințită. Arhitectura bisericii poartă amprenta stilului rus, stil ce se caracterizează prin planul în formă de cruce cu brațele egale, naosul cubic, acoperișul fragmentat de turnuri și turnulețe. Biserica găzduiește cavoul familiei Moruzi, amplasat la temelia bisericii. Intrarea în cavou se face coborând câteva trepte. În cavou se află mormintele cititorului și al nepotului său, Pavel Moruzi.
După lungi ani de activitate, în anul 1961, sovieticii au hotărât să închidă biserica. Timp de câteva decenii, lăcașul sfânt a fost lăsat de izbeliște. Nu a fost distruns, localnicii opunându-se cu înverșunare. Cele mai de valoare lucruri sfinte au dispărut din biserică, însă câteva icoane și iconostasul s-au păstrat până în zilele noastre.
Biserica a fost redeschisa la începutul anilor 90 ai secolului trecut, odată cu mișcarea de renaștere națională. Ea a fost reparată cu aportul enoriașilor. Unele elemente din arhitectura originală însă nu au mai putut fi restaurate. Astăzi acest monument istoric deține o importanță majoră în promovarea turismului religios.
Biserica Sfântul Aleksandr Nevski din Ungheni
Prima piatră de temelie a fost pusă la 30 august 1903, în prezența unor personalități ale timpului, printre care guvernatorul Basarabiei, șeful Direcției de jandarmi din Basarabia, consulului rus la Iași, șefului poliției de frontieră din România. Serviciul divin a fost oficiat de însuși Episcopul Chișinăului și Hotinului PS Iacob. La 30 iunie 1905, construcția este finalizată, iar sfințirea este efectuată în anul 1906, la Sărbătoarea Tuturor Sfinților.
Proiectul viitoarei biserici a fost conceput de către cunoscutul architect rus A.I.Bernardazzi, descendent al unei renumite familii de arhitecți italieni, stabiliți la începutul sec.al XIX-lea în Rusia. Bernardazzi a donat proiectul, iar biserica a devenit ulterior o adevărată operă de cultură și arhitectura. Construcția respecta rigorile arhitecturii ecleziastice ruse.
După venirea sovieticilor, în iunie 1959 biserica a fost închisă, apoi la inițiativa unui grup de intelectuali la 2 iulie 1967, aici este deschis Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni. În anul 1968, s-a reușit declararea bisericii monument de istorie și arhitectura de importanta națională.În anul 1991, biserica a fost sfințită de un sobor de 12 preoți, conduși de Mitropolitul Moldovei IPS Vladimir.
Astăzi, biserica este nu doar un centru spiritual al orașului, ci și un simbol al acestuia. Pe 3 aprilie 2011, biserica a fost transformată în catedrala episcopală, prin decizia Sfântului Sinod al Mitropoliei Moldovei.
2.2Potentialul tehnico-economic
Dacă în mod tradițional considerăm că domeniile asociate conceptului sunt artele și patrimonial construit, acum cultura cunoaște o extindere de conținut, contribuind din ce în ce mai mult la dezvoltarea economică, generând activități diverse, care creează noi bunuri, servicii și implicit, noi locuri de muncă, directe sau derivate. În contextul economic actual industriile “creativității” dețin un loc din ce în ce mai important, oportunitățile creându-se în domenii precum: arhitectură, publicitate, editare, televiziune, imagini digitale etc.
O deosebită importanta în promovarea potențialului turistic în raionul Ungheni, constituie:” Strategia de dezvoltare a culturii în raionul Ungheni” 2002-2020, care reprezintă un act ce argumentează continuitatea și originalitatea cultural-spirituala a localităților noastre, vine cu o viziune unitară și culoare specifică asupra trecutului dar mai ale a viitorului cultural al raionului: asupra locurilor memorabile a personalităților, monumentelor și patrimoniului spiritual, cuprizind toate domeniile de dezvoltare culturală, instituțiile de cultură, genurile de artă.
Definirea unei strategii culturale a raionului Ungheni este extrem de importantă și constituie unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării viitoare, de ansamblu, a raionului etc.
Strategia de dezvoltare social-economică a raionului Ungheni urmărește creșterea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, realizarea și modernizarea infrastructurii, valorificarea potențialului turistic, dezvoltarea calitativă a servicilor sociale, educaționale și de sănătate.
Vecinătatea cu Uniunea Europeană, infrastructura avantajoasă (intersecția principalelor căi de comunicație auto și feroviare), potențialul economic, resursele naturale.
Proximitatea față de România, accesul la calea ferată și la trasee rutiere naționale și internaționale și prezenta spațiilor cu destinație industrial-productiva sunt doar câteva avantaje explorarea cărora a permis dezvoltarea mai intense a industriei locale.
În cadrul” Strategiei de dezvoltare a culturii în raionul Ungheni” 2002-2020 este nuanțat faptul că: “Orașul Ungheni este unul din cele mai active orașe din Republica Moldova în atragerea resurselor financiare din proiecte, granturi și investiții pentru dezvoltarea economică și a infrastructurii. Zonele libere au fost create în baza antreprenoriatului, întreprinderilor mixte cu atragerea investițiilor străine. Orașul se bucura de avantajul rutelor de tranzit vamal spre Europa Centrală, de condiții favorabile pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Problema, care există în regiune este lipsa muncitorilor calificați în economia de piață”.
O direcție strategică de dezvoltare a orașului Ungheni, în domeniul economic evident ar fi: utilizarea rațională a resurselor locale și străine și atingerea unui nivel înalt de dezvoltare economică, ce cuprinde dezvoltarea unei culturii antreprenoriale în rândul tinerilor și a persoanelor care se întorc din străinătate; sprijinirea persoanelor implicate în migrația circulară; promovarea produselor locale și încurajarea competitivității economice; orientarea investițiilor și dezvoltarea turismului local și desigur extinderea și diversificarea activităților economice.
Orașul Ungheni are o industrie variată, fiind reprezentată de întreprinderile din industria alimentară, industria ușoară, confecționarea îmbrăcămintei și materialelor de construcții. În sectorul industrial operează mai mult de 38 de companii.
În perioada anului 2016 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producție în valoare de 2175149,5 mii lei în prețuri curente, din volumul total de producție, întreprinderilor cu capital privat le-au revenit 18,0%, cu capital mixt – 3,0 %, celor cu capital străin – 79,0%.
Cele mai mari companii producătoare de produse alimentare sunt “Ungheni Vin”, cares e ocupa de producerea vinurilor,” ECOVAL” -producator de conserve și sucuri,” Cereale –Prut”,” Danova-Prim”. Industria ușoară și industria confecțiilor de îmbrăcăminte este reprezentată de așa companii ca “Moldabela” producător de covoare,” Lear Corporation “, care se ocupa de confecționarea huselor având circa 700 de angajați.
În domeniul construcțiilor activează doua întreprinderi ce confecționează materiale de constructive: SRL “Javelin” și SRL “BNV”.
În contextul lucrării, cu caracter general: “Probleme și soluții investiționale în regiunea de dezvoltare centru. Proiectul “Ameliorarea atractivității investiționale a R.M.: O abordare regională”, este marcat faptul că: un avantaj major distinct al raionului Ungheni constituie existența zonei economice libere “Ungheni-Business” care este lider după volumul producției industriale fabricate și anume acordând un regim preferențial pentru rezidenții săi cu facilitate precum: scutirea de plata taxelor vamale la import și export, impozitarea la cota zero a TVA, posibilitatea de folosire a infrastructurii existente; posibilitatea angajării de forță de muncă calificată; posibilitatea de atransfera capitalurile și profiturile în străinătate; acces la calea ferată de tip European și rusesc, garanții de stat -10 ani.
Pe data de 25.07.2002 s-a înființat Zona Economică Liberă “Ungheni–Business” pe un termen de 25 ani cu o suprafață de 42,34 ha, amplasată în partea de nord-vest, în zona industrială a orașului Ungheni cu acces la calea ferată, care face posibilă legătura cu nordul, centrul, și sudul Republicii, cât și cu exteriorul(figura 2.7).
Este creată pe baza a 13 întreprinderi de diferite ramuri, unde există deja toată infrastructura necesară pentru dezvoltarea afacerii (acces la drumuri auto locale și internaționale, acces la calea ferată de tip european și rusesc, apeducte, canalizare, sisteme de telecomunicații și termificare, gazificare, energie electrică, depozite).
În acceasi lucrare prezentată mai sus, autorul evidențiază ideea precum că: “Prin activitatea sa, ZEL “Ungheni-Business” urmează să stimuleze dezvoltarea economică a zonei, precum și a republicii în ansamblu”.
Printre obiectivele de bază a activității, ZEL “Ungheni-Business” ar fi:
Atragerea investiților străine și locale;
Crearea noilor locuri de muncă;
Susținerea inițiativei private;
Stimularea exportului;
Dezvoltarea infrastructurii de producție și neproductiva în municipiul Ungheni;
Diminuarea barierelor birocratice de natură să împiedice accesul pe piață și la practicarea antreprenoriatului.
Figura 2.7 Infrastructura Zonei Economice Libere
Sursă: https://www.google.com/search?q=ZEL&rlz=1C1NDCM_enMD734MD734&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjKkdPD-s7TAhWC8RQKHZZjAIQQ_AUIBigB&biw=1312&bih=581#tbm=isch&q=ZEL+I.Teritoriul+de+baza+-+25,24+ha++ÎI.+Teritoriul+subzonei+%22Scopos-Trimexpo%22+-+4,64+ha++III.+Teritoriul+subzonei+%22Simex-Ungheni%22+-+0,73+ha++IV.+Teritoriul+subzonei+%22Covoare-Ungheni%22+-+11,73+ha+&imgrc=Ttyuw6O2i4XJLM
Explicații:
I.Teritoriul de bază – 25,24 ha
ÎI. Teritoriul subzonei "Scopos-Trimexpo" – 4,64 ha
III. Teritoriul subzonei "Simex-Ungheni" – 0,73 ha
IV. Teritoriul subzonei "Covoare-Ungheni" – 11,73 ha
TOTAL (teritoriu cu regim vamal) – 42,34 ha
Lansarea unei afaceri în ZEL “Ungheni-Business “necesita cheltuieli minimale, deoarece poate pune în valoare potențialul unui șir de întreprinderi din diverse ramuri, care deja dispun de capacitățile necesare de producție și spații asigurate cu energie electrică, legătura telefonică, apa, gaz, energie termică, depozite, frigidere, căi ferate de acces. Aceste subdiviziuni au relații economice strânse cu majoritatea țărilor din CSI, și în primul rând cu Ucraina, Rusia, Belarus, precum și cu România, Italia, Bulgaria, Ungaria, Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Serbia și Muntenegru etc.
În blocul administrativ al ZEL “Ungheni-Business” sunt amplasate următoarele direcții de servicii: “Serviciul vamal; serviciul de pază; servicii bancare; servicii de asigurare; serviciul fitosanitar; serviciul veterinar; servicii ale Camerei de Comerț și Industrie etc.
În ZEL “Ungheni-Business” sunt stabilite următoarele activități după cum urmează:
Producerea mărfurilor pentru export;
Sortarea, ambalarea, marcarea și alte operațiuni similar cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova;
Alte genuri conexe de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, construcții, alimentație publică etc.
Activități și servicii de altă natură care nu contravin legislației în vigoare.
Deoarece Zona Economică Liberă “Ungheni-Business” a fost creată pe baza unui șir de întreprinderi industriale din diferite ramuri, infrastructura existenta permite dezvoltarea unor activități cum ar fi:
Prelucrarea cărnii, producerea mezelurilor
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
Sortarea, marcarea, alte operațiuni cu produsele tranzitate pe teritoriul Republicii Moldova
Fabricarea articolelor din material plastic
Construcții și servicii reparații
producerea covoarelor și mochetelor jacard dublu plus etc.
Pentru crearea și funcționarea Zonei Economice Libere “Ungheni-Business” au fost alocate spre administrare 351,7 ha de teren (Legea nr.1295 din 25.07.2002 privind Zona Economică Liberă: Ungheni-Business”).
Dacă să facem referință la disponibilitatea zonelor industrial pentru investiții am putea spune că: Zona economică Liberă “Ungheni-Business” deține: teren liber – 6,07 ha, teren privat – 6,07 ha; spații pentru producere – 2380 m²; spații de depozitare – 2438 m²; stație de epurare: – Suprafața – 1200 m².
Un alt aspect important al activității ZEL “Ungheni –Business” tine de ameliorarea situației sociale a raionului și în prim plan este crearea noilor locuri de muncă. Pe parcusul activității sale, au fost create peste 2205 locuri de muncă. Salariul mediu, calculate pe anul 2011(6 luni0, este de 2957,7 lei (cu 13% mai mare decât media pe raion).
Fabrica de “Covoare-Ungheni”
Industria ușoară este una din principalele sub-ramuri ale orașului. În anul 1980 a fost fondată compania “Covoare –Ungheni”, cea mai mare fabrică de covoare din Republica Moldova, cunoscută cumpărătorilor de acasă și din străinătate pentru calitate și originalitate.
În anul 2001, fabrica "Covoare-Ungheni" a fost împărțită în două companii separate: "Moldabela", care produce covoare, și "Covoare-Ungheni", care produce textile – materii prime pentru covoare.
În anul 2006, cifra de afaceri a companiei "Moldabela" a fost de 21 de milioane dolari SUA. Produsele companiei "Moldabela" sunt exportate în aproximativ 30 de țări din întreaga lume: UE, CSI, America și Asia. Fabrica "Pro Stil", care produce îmbrăcăminte are 200 de angajați, iar cifra de afaceri depășește 4 milioane lei.
În continuare vom analiza “Profilul unor întreprinderi care activează în zona economică liberă” Ungheni-business”, și anume “Covoare-Ungheni”;
Societatea pe acțiuni “Covoare-Ungheni” este resident al Zonei Economice Libere din 23 iulie 2004. Genul principal de activitate a societății este producerea covoarelor “jacard dublu plus”, care preponderant sunt exportate în statele UE și a Comunității Statelor Independente (10% din produsele socieattii sunt comercializate pe piața din R.Moldova și 90% sunt exportate în Japonia, SUA, Polonia, Italia, România, Rusia, Ucraina etc.).
Printre clienții întreprinderii sunt: Administrația președintelui și Cabinetul de Miniștri din Ucraina, Ambasada Kazahstanului la Kiev, Teatrul Național de Opera și Balet al Ucrainei, precum și Președenția regelui Qatarului.
Întreprinderea dispune de capacitate de producere de circa 2,5 milioane m2 de articole țesute. S.A.” Covoare –Ungheni” tradițional participa la cel mai important târg de covoare din lume Domotex-Hanover, Germania și este inclusă în lista primelor 50 de întreprinderi din lume producătoare de covoare. La întreprindere este implementat sistemul de Management al Calității care corespunde standardului internațional ISO 9001:2000.
Producția S.A.Covoare –Ungheni a fost distinsă cu medalia de argint și Diploma de Excelentă la Târgul Internațional de Bunuri de Consum TIBCO-2002, care s-a desfășurat la București. La această ediție, a 19-1, întreprinderea a prezentat o colecție nouă de covoare din lina pură, care au fost foarte apreciată de vizitatori, în special pentru originalitatea lor.
Numărul de angajați la S.A.” Covoare-Ungheni” este de 472 de persoane, iar cifra de afaceri -111 300 mii lei pe an. Țara de investiții –Republica Moldova.
Tesutul covoarelor ,broderia,olaritul,confectionarea instrumentelor musicale au traversat mileniul ,raminind fidele formelor si metodelor arhaice.In prezent lucrari din diferite epociformeaza radiograma naturala a gustului esthetic ,devenind excelente exponate de muzeu.
Societatea cu răspundere limitată “Moldabela” I.M. este rezidenta a Zonei Libere din 23 iulie 2004. Genul principal de activitate al întreprinderii mixte este producerea covoarelor “jacard dublu plus”. Compania produce annual circa 3 milioane m2 de covoare de o calitate impecabilă. Circa 80% din covoarele produse de I.M.” Moldabela “sunt exportate.
Geografia exporturilor este destul de variată și include o serie de state din CSI, Uniunea Europeană și Europa Centrală și de Est. Numărul de angajați ai întreprinderii SĂ “Moldabela” constituie 371 de persoane. Cifră de afaceri -282940 mii lei/an. Țările de investiții –R.Moldova, Belgia.
Societatea cu răspundere limitată “Simex-Ungheni”. Societatea cu răspundere limitată “Simex Ungheni” este resident al Zonei Economice Libere din 6 iulie 2005. Întreprinderea este specializată în fabricarea și comercializarea mobilei. Cifră de afaceri -68 de persoane. Produsele întreprinderii sunt comercializate ponderent în R.Moldova și exportate în Rusia, Ucraina și România.
Societetea cu răspundere limitată “FURNIMOL”
Societatea cu răspundere limitată “Furnimol” al Zonei Economice Libere din 24 noiembrie 2005. Întreprinderea este specializată în confecționarea mobilei din lemn masiv. Cifră de afaceri a societății constituie 8750 mii lei annual, iar numărul de angajați -45 persoane. Produsele întreprinderii sunt comercializate preponderant în România și Republica Moldova. Țările de investiții: România.
Societatea cu răspundere limitată “TAGROS-LUX”
Societatea cu răspundere limitată “TAGROS-Lux” este rezident al Zonei Economice Libere sin 13 martie 2005. Întreprinderea este specializată în fabricarea și comercializarea articolelor din material plastic. Cifră de afaceri a societății constituie 22 000 mii lei anual, iar numărul de angajați -15 persoane. Produsele întreprinderii sunt exportate preponderant în România. Țara de investitii-R.Moldova.
Fabrica de ceramică Ungheni
În sursele suplimentare disciplinii, precum ar fi: “Ungheniul Turistic”, este specificat că la Ungheni tradiția ceramicii vine din epoca pietrei. Cercetările arheologice efectuate aici au scos la iveală numeroase exemplare ale culturii Cucuteni-Tripolie, datate cu mileniile V-IV i.Hr. Lndeletnicirea a fost constantă pe toată durata istoriei, astfel încât nu-i de mirare că în timpuri mari noi vedem piețele târgului pline de ulcioare, locuitorii care cumperau oale necesare gospodăriei. Erau mai ales olarii din satul de ucraineni Nicolaevca. Aceștia au reînviat, la mijlocul secolului trecut, tradiția modelarii lutului, zăcământ pe care localnicii l-au avut întotdeauna din abundență.
Necesitățile însă au fost mult mai mari, astfel ca mica producție nu a mai corespuns realității. De aceea, meșterii populari au convins autoritățile să pună la Ungheni olăritul pe picior industrial. Așa a apărut aici, în anul 1957, o secție de producere a ceramicii de uz casnic, din care ulterior a crescut cunoscută fabrica de ceramica (Figura 2.8).
Victoria Fetescu în lucrarea să: “Ghid investitor Ungheni” specifică faptul că:” originalitatea și diversitatea produselor a făcut ca aceasta instituție să fie cunoscută departe de hotarele Republicii Moldova, în țări precum: Bulgaria, România, Iugoslavia, Germania, Polonia, Rusia, Turcia, Siria, Elveția, Franța, SUA “s.a.
Astăzi S.A.Ceramica-Ungheni continua tradiționala îndeletnicire a străvechilor olari de pe Prut, dezvoltând alte modele originale, dovedind astfel ca modelarea lutului poate depăși limitele oricărei imaginații.
Eugenia Burlacenco este o tânără din Ungheni, care se ocupa de fabricarea vazelor, veiozelor și altor articole acoperite sau ornamentate, cu desene voluminoase. Dumneaei lucrează cu lutul de la vârsta de cinci ani, deoarece părinții au lucrat și continuă să lucreze la Fabrica de ceramic din Ungheni (astăzi – “Ceramică Ungheni “SĂ)(figura 2.9)
Eugenia și-a făcut studiile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, la secția de ceramic, unde a învățat o jumătate de an, apoi s-a transferat la tapiserie. În anii 2000, Eugenia Burlacenco dispunea de un propriu atelier în Chișinău, în care lucrau opt pictori, doi meșteri.
Apoi a primit o comandă din partea Mitropoliei Chișinăului și a Moldovei pentru realizarea unei vaze (compusă din patru elemente, cu utilizarea de aur), care urma să fie oferită drept cadou Patriarhului Moscovei și a întregii Rușii, Alexei P., care a vizitat Moldova în anul 2005.
Atelierul primea materiale prime din România. Iar după aderarea acesteia la UE, în anul 2007, au început să apară dificultăți la vamă, au crescut costurile de producție. După aceasta Eugenia a început să se ocupe de domeniul handmade. În aceste circumstanțe s-a născut și stilul, în care, astăzi, activează pictorul-ceramist: vaze și veioze, acoperite sau ornamentate cu desene voluminoase.
Figura 2.8 Fabrica de ceramică “Ungheni
Sursă: https://unghenicountry.wordpress.com/infrastructura/
Figura 2.9 Lucrările Eugeniei Burlacenco
Sursă: https://madein.md/news/producatorul-autohton/articole-de-ceramica-executate-handmade
În final, aș putea remarca faptul că toate aceste obiective tehnico-economice din cadrul raionului, menționate mai sus au avut un rol în crearea unei imagini, unei viziuni mai ample despre această regiune, turiștilor care pentru prima dată au vizitat aceste misterioase locuri.
„Ungheni vin”
Fabrica de îmbuteliere Ungheni-vin S.A s-a fondat în anul 1994, după mai multe încercări când oamenii aveau dorința de a-și structura viața, de a avea un cadru cunoscut în care să se miște, astfel încât ei să-și poată adopta cu succes comportamentul la cerințele mediului. Până în anul 1994 fabrica se numea combinatul de vinuri. Din anul 1997 întreprinderea a devenit întreprindere mixtă.
Chiar dacă mediul are o serie de trăsături neplăcute, le cunoști, știi cum să le eviți sau ți-ai dezvoltat deja niște mecanisme de apărare specifice.
Istoria și tradiția reprezintă un factor puternic de modelare a culturii organizaționale. Membrii grupului își amintesc și evoca o serie de evenimente din trecut, ce transmit mesaje simbolice atât pentru ei, cât și pentru noii veniți.
2.3. Resursele demografice
Procesele demografice se afla în strânsă legătură cu nivelul dezvoltării forțelor de producție ale societății. Din această cauză se considera că datele mișcării naturale ale producției sunt indicatori importanți ai modului de viață și stării societății.
Numărul populației acestui teritoriu a suferit schimbări considerabile pe parcusul secolului trecut. Variația numărului populației este o cosecinta a transformărilor sociale, economice și politice, care își lasa amprenta asupra evoluției numerice a populației. Populația raionului Ungheni în 2014 constituia 101.064 locuitori, densitatea 93 loc. /km2.
În documentul “Analiza situației economice a raionului Ungheni, în ianuarie – decembrie 2016 “, este specificat că: “Evoluția proceselor demografice în ianuarie-dectembrie anul 2016 se caracterizează prin următorii indicatori principali ai mișcării naturale a populației” (Tabelul A 2.4 ).
Tendințele actuale arata o scădere constantă a numărului populației tinere; acest lucru este cauzat de rață redusă a natalității, ceea ce înseamnă că procesul de îmbătrânire demografică se va agrava în anii următori.
În lucrarea: “Analiza situației economice a raionului Ungheni, în ianuarie – decembrie 2016 “, sunt evidențiate anumite date statistice, și anume: “Conform datelor preliminare din ianuarie-decembrie anul 2016 numărul născuților-vii să micșorat cu 1,9 % comparativ cu ianuarie-decembrie anul 2015. Rata natalității constituind 11,7 născuți-vii la 1000 locuitori. Mortalitatea generală a fost la același nivel comparativ cu ianuarie-decembrie 2015 și a constituit 11,0 decedați la 1000 locuitori.
Prin urmare, sporul natural a constituit 0,7 persoane la 1000 locuitori, în ianuarie decembrie anul 2016 s-a înregistrat o scădere a mortalității infantile fiind de la 11,9 până la 11,7 decedați la 1000 născuți-vii. Rata nupțialității în ianuarie –decembrie 2015 a constituit 6,3 căsătorii la 1000 locuitori, numărul căsătoriilor fiind în scădere cu 0,6 %. Rata divorțialității în ianuarie-decembrie 2016 a alcătuit 2,8 divorțuri la 1000 locuitori, fiind în scădere cu 12,5 % față de ianuarie –decembrie 2015.
Populația raionului cercetat se caracterizează printr-o mobilitate teritorială medie, cauzele căreia sunt la momentul actual în primul rând de ordin economic. Deplasările au loc atât în interiorul raionului și republicii cât și peste hotarele lor. În cadrul raionului și republicii migrațiile de obicei au loc dintr-o localitate în alta sau din mediul rural în cel urban și invers.
Necătând la fluxul mare de migrații ale populației peste hotarele republicii, totuși de importanta primară rămân a fi migrațiile interne. Anume acest tip al deplasării teritoriale a populației are o influienta deosebită asupra evoluției numerice a populației, contribuind totodată și la dezvoltarea economică a raionului.
Structura etnica a populației este un rezultat al multor evenimente istorice, care au avut loc în acest spațiu geografic pe parcusul a mai multor secole. Din cauza unor împrejurări istorice și al interesului mare al unor state față de acest teritoriu, în afară de populația băștinașă, aici mai locuiesc și reprezentanții altor popoare și diferite grupuri entice, care au migrat în aceste locuri în diferite perioade istorice, mai ales în secolul XIX-XX.
Ungheniul dispune de o structură etnică în care predomină Moldovenii (Românii) cota cărora este de cca 89,95%, ucraineni 7,0%, ruși 2,5% etc.
Populația de origine ucraineană și rusă, care este concentrată mai cu seamă în așezările urbane, se plasează pe locul doi și respective trei. Cauza numărului mare al acestor etnii pe teritoriul raionului și întregii republici se explică prin faptul că atât în secolul XIX cât și în perioada postbelică are loc migrația intense a acestor popoare pe meleagurile noastre. Aceste populații pe parcusul secolelor au reușit să păstreze tradițiile naționale: limbă vorbită, obiceiurile, folclorul, deprinderile de muncă.
Capitolul III. Infrastructura turistică
3.1. Rețeaua de cazare și alimentație publică
Petru Bacal, în lucrarea să “Geografia Turismului”, accentuiaza faptul că: “Infrastructura însumează toate bunurile și mijloacele prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic. Într-o serie de studii, infrastructura este asimilată bazei tehnico-materiale, fiind inclusă ofertei turistice. Funcția să primordială este satisfacerea cererii prin dotări și servicii specifice. Infrastructura turistică include:
1) bazele de cazare și alimentație publică;
2) căile și mijloacele de transport turistic;
3) dotările pentru recreere și agreement;
4) dotările auxiliare.
Bazele de cazare și alimentație publică alcătuiesc împreună cu resursele atractive și căile de transport, vectorul fundamental ce definește turismul ca activitate umană. Bazele de cazare principale alcătuiesc o grupă distinctiva din care fac parte: hotelurile, motelurile, cabanele, vilele și hanurile.
Gabriela Stănciulescu în lucrarea sa, intitulată:” Managementul operațiunilor în hotelărie și restaurație “, evidențiază următorul aspect: “Destinat satisfacerii nevoilor de ședere în afara reședinței permanente, serviciul de cazare are un conținut complex, rezultat al multitudinii și diversității nevoilor pe care turiștii le manifestă, dar și varietății formelor de turism cărora trebuie să se adapteze”.
Serviciile de alimentație (de restaurație) au ca destinație satisfacerea trebuințelor de hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere și distracție. Fiecare destinație de vacantă ar trebui să aibă o gamă largă și variată de unități de alimentație pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor.
În perioada estivală, cele mai solicitate locuri de agrement sunt:
• Tabăra de odihnă pentru copii ce cuprinde o suprafață de 10536 ha și este vizitată de către circa 560 copii anual. Numărul angajaților este de 22 persoane.
• Plajele de pe malul râului “Prut” și lacului “Delia” fiind vizitate de până la 900 persoane pe zi în perioada estivală;
• Parcurile “Central” și “Francez”. La moment sunt în faza de proiectare 2 bazine de înot: cu dimensiunile pentru maturi 30×15 m și copii 20×12.5, în cadrul unui complex de agrement pe o suprafață de 0,7364 ha.
Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, campinguri), care, în vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă turiștilor condiții optime de adăpostire (înnoptare), îndeplinind, după caz, și alte funcții caracteristice de domiciliu temporar (alimentația, agrementarea, igiena etc.).
Implimentarea proiectului:” Managementul integrat al sistemului de alimentare cu apă și canalizare din Ungheni” coordonat de Primăria orașului, avea ca obiectiv de bază:
– Intensificarea cooperării regionale în Moldova pentru optimizarea sistemului de management al alimentării cu apă și canalizare prin îmbunătățirea sistemului existent; consolidarea capacității autorităților de a spori accesul la aceste sisteme, pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
Proiectul de bază avea drept scop: reducerea gradului de poluare a râului Prut și a afluenților acestuia din regiunea de centru, care în cele din urmă va duce la creșterea calității vieții populației orașului Ungheni, a localităților vecine, dar și a regiunii, în general, prin activitățile realizate de partenerii proiectului, grupurile țintă și beneficiari, și care vor influența toate domeniile, inclusiv cele cu probleme majore. Astfel, activitățile de reabilitare și îmbunătățire a sistemului vor permite accesul egal la apă potabilă sigură și epurarea adecvată a apelor reziduale în zonele rurale ale țării.
Rezultatele așteptate ale acestui proiect: 5 km de apeduct reabilitat; sistemul de alimentare cu apă extins cu 3 km; sistemul de canalizare extins cu 5.6 km; 1500 consumatori conectați la sistem; îmbunătățirea sistemului de canalizare; stație de epurare construită; regulament cu privire la sistemul de management, campanie de conștientizare; Materiale de informare; Reducerea pierderilor în rețea cu 30%.
Beneficiarii fiind instituțiile publice, private și întreprinderi. Costurile estimate pentru implimentarea proiectului se estimează la 1 800 000 euro.
În ianuarie-decembrie anul 2016 structurile de cazare turistică colective au fost frecventate de 3043 turiști, fiind în creștere cu 17,4% în raport cu ianuarie-decembrie anul 2015(Tabelul A 3.1).
Numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de cazare turistică colective în ianuarie-decembrie 2016 a fost de 22897 înnoptări și s-a micșorat față de ianuarie-decembrie 2015 cu 9379 înnoptări. Ponderi mai însemnate din numărul total al turiștilor străini sosiți în structurile de cazare colective le-a revenit turiștilor sosiți din România (37,7 %), SUA (5,7 %), Ucraina (23,8 %), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,3%), Olanda (2,5%), Belgia, Germania (2,0%), Republica Cehă (1,8%). Durata medie a șederii de cazare în ianuarie-decembrie 2016 a fost de 8,5 zile.
Turismul organizat de agențiile de turism și tur-operatori
Numărul de turiști și excursioniști care au plecat în străinătate prin intermediul agențiilor de turism și tur-operatorilor în ianuarie-decembrie 2016 a totalizat suma de 1118,8 mii lei sau cu 915,8 mii lei mai puțin comparativ cu ianuarie-decembrie anul 2015.
Tebelul 3.2. Turiști moldoveni plecați în străinătate
Baza hotelieră (de cazare) a raionului este reprezentată de un motel, un hotel de 3stele, o pensiune turistică și trei tabere de odihnă pentru copii, cu o capacitate aproximativă de cazare de 730 locuri (idn care cca 650 le revin taberelor pentru copii).
Hotelul Vila-Verde
In cadrul surselor suplimentare este specificat faptul ca: “Hotelul “Vila Verde-UN” face parte din rețeaua hotelieră națională ca structura hotelier-turistica, fiind cunoscut în trecut ca Hotelul “Dacia”. S-a început activitatea în luna iulie 2011 în orașul Ungheni. Hotelul dispune de 62 de camera hoteliere și oferă mai multe servicii pentru clienții săi, precum organizarea și deservirea conferințelor, congreselor, simpozioanelor”.
Figura 3.1 Motelul Vila-Verde
Sursă: http://vila-verdeun.md/?lang=en
Hotelul “Vila Verde –UN” oferă următoarele servicii:
1) Cazare în 62 de camere hoteliere cu o capacitate de 112 de locuri;
2) Alimentarea turiștilor și oaspeților în restaurantul complexului cu săli polivalente și bar;
3) Organizarea și deservirea conferințelor, congreselor, simpozioanelor s. a întruniri de afaceri în cele 3 săli de conferințe cu o capacitate de 25-120 locuri și două săli de protocol.
4) Prestarea serviciilor turistice și organizarea excursiilor la cele mai valoroase și unicale destinații turistice.
5) Amenajarea spațiilor comerciale și oferirea oficiilor pentru închiriere.
Camerele hoteliere sunt dotate cu mobilier nou, încălzire autonomă, aparate cu aer condiționat, TV color, telefoane, internet Wi Fi, camera de baie cu cabine de duș și cade, fenuri de uscat părul și alte dotări și facilități pentru odihnă și lucru.
Motel “Iri-Dana”
Motelul este de 3 stele și reprezintă un ansamblu de arhitectura medievală. Motelul Iri-Dana este situate în Ungheni și oferă un restaurant. Motelul pune la dispoziție aer condiționat, receptiv deschisă non stop și o terasă cu fântâna. Unitățile de cazare au vedere la grădina, iar în întreaga proprietate este disponibil acces gratuit la internet WiFi.
Unele unități de cazare ale Motelului Iri-Dana au balcon, iar altele sunt în sistem self-catering. Oaspeții beneficiază de acces la o bucătărie comună adotata cu frigider. Motelul are și o saună comună.De asemenea, oferă săli de conferințe, depozit de bagaje și serviciu de călcătorie. Proprietatea oferă parcare gratuită.
Facilități și Servicii: 24 camere, recepția 24/24; restaurant; 2 Săli de conferință; 1 sala de banchet; 1 sala de billiard; terasa de vară, room-service; parcare gratuită; internet wireless gratuit; sisteme de securitate și antiincendiu, spațiu păstrare bagaje, curățătorie, atelier de croitorie.La dispoziția fiecărui turist sunt oferite camera de următoarele categorii: Single-2, Double-5, Twin-10, Suite-2; Apartament -6.
Hotelurile au apărut, ca unitate de cazare, la sfârșitul Evului Mediu, afirmarea lor explozivă constatându-se în secolul al XX-lea, odată cu intensificarea caracterului de masă al turismului. Principala funcție a fiecărui hotel este cea de cazare, dar el asociază acesteia și alte însușiri care-l transformă adesea într-o unitate clasică a habitatului turistic sau chiar într-un obiectiv turistic de sine stătător. Hotelul este o unitate –etalon a gradului de dezvoltare a turismului într-o regiune, fiind considerat, în unele țări, drept un reper al stadiului atins de economie în context general.
Baza serviciilor de agrement este reprezentată de un sit de restaurant, cafenele, baruri, dar care nu sunt ajustate la condițiile necesare și nu sunt pregătite pentru primirea unui flux continuu de turiști.
În cadrul” Planului Urbanistic General al or. Ungheni “: Zonele de odihnă și agrement sunt amplasate, în mare parte, în centrul orașului și în preajma lacurilor și râului Prut. Dezvoltarea zonelor de recreere trebuie să se producă în spațiile verzi existente, cu eliberarea maximă a luncii r. Prut de construcțiile industriale. De asemenea, se recomandă lărgirea plajei în urma transferării liniei de cale ferată”.
3.2. Căile de transport
Ca o mică introducere în contextul temei, Buga Oleg in lucrarea sa ”Geografia Turismului”,evidentiaza importanta transporturilor, si anume: “Transporturile constituie, o ramură importanta a economiei naționale, menită să asigure desfășurarea nestingherită a proceselor de producție și legătura organică intre resursele de materii prime, unitatiile de prelucrare și de unitățile de distribuție a bunurilor materiale pe teritoriul țării, în volumul, la timpul și în direcțiile necesare, dictate de interesele și ritmurile de dezvoltare ale economiei naționale “etc.
Așezarea economico-geografica oferă regiunii Ungheni un șir de avantaje competitive pentru dezvoltarea de perspectivă a sistemului de transport local și celui național. Principalele căi și mijloace de transport implicate în turism sunt cele rutiere, feroviare, aeriene, navale și cele speciale.
Ungheni-ul are o rețea de drumuri de importanță națională și locală bine dezvoltată. Lungimea totală a rețelei de drumuri publice din Ungheni constituie 373,3 km inclusive 104,9 km de drumuri naționale cu îmbrăcăminte rutieră rigidă și 268,7 km de drumuri locale, dintre care 341,8 km sunt cu îmbrăcăminte rigidă.
Orașul Ungheni este un important nod feroviar intre nordul, părțile centrale și sudul Moldovei. Prin promovarea de către Moldova a relațiilor economice cu Uniunea Europeană, Ungheni este o potențiala “poarta” spre Europa de Vest, în vederea creșterii traficului de mărfuri și pasageri. Prin importanta să strategică pentru Moldova, punctul de frontieră Ungheni (calea ferată) este unica legătură directă cu vestul continentului.
Stația de cale ferată Ungheni este inclusă în proiectul: “Implementarea tehnologiei Suw 2000 de trecere automată de pe ecartamentul de 1.520 mm pe cel European de 1.435 mm la frontiera moldo-romana (stația Ungheni) “și în Programul național de asistență tehnică pentru anii 2005-2006. În perspectiva promovării relațiilor cu CEFTA și dorința integrării Moldovei în UE, rolul acestui punct de frontieră va crește considerabil în următorii ani.
Portul Fluvial Ungheni este unul din cele patru porturi fluviale existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani a continuat amenajarea raului Nistru și Prut pentru navigație în baza Acordului European privind principalele căi navale interne de importanță internațională. Recent, în acest sens pentru intretinerea sectorului etnic Ungheni au fost efectuate lucrări de adâncime și îndreptare a albiei râului Prut pe un sector cu lungimea de 385-405 km.
În cadrul” Strategiei de dezvoltare socio-economica a raionului Ungheni pentru perioada 2012-2020” se evidențiază următoarele particularități cu referire la infrastructură turistică: “Începând cu anul 2002, în raion s-a început implementarea programului de gazificare prin construcția gazoductului de presiune înaltă Calarasi-Ungheni care a soluționat parțial problema alimentarii cu gaz natural a orașului Ungheni și a raionului.
Victoria Fetescu in lucrarea: ”Ghid investitor_Ungheni accentuiaza ca:”Pentru soluționarea problemei în anul 2006 a început construcția gazoductului de presiune înaltă Sandreni-Ungheni cu lungimea de 48 km și 2 stații de distribuție cu capacitatea de 5 mii m3/oră (Morenii Noi) și 10 mii m3/oră (Manoilesti). Construcția gazoductelor nominalizate nu a îndestulat necesitățile raionului Ungheni, ulterior SĂ” Moldova-Transgaz” a construit gazoductul Balti-Singerei –Falesti –Ungheni cu Stația de Distribuție a Gazului la s. Todirești. În acest fel teritoriul raionului are acces la aprovizionrea cu gaze de pe întreg teritoriul R.Moldova”.
Totodată, se preconizează construcția autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș, conectându-se cu Autostrada Transilvania.
În perioada anului 2016 unitățile de transport auto au transportat 3,9 mii-tone mărfuri și arătând o creștere de 19,5 ori mai mult față de perioadă corespunzătoare din anul 2015. Parcursul mărfurilor a totalizat 462,7 mii tone-km cu 59,6% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut(tabelul 3.2)
Tabelul 3.2. Volumul de mărfuri transportate și parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport
Volumul de mărfuri transportate de către întreprinderile de transport auto în ianuarie-decembrie 2016 a constituit 41,2 mii-tone de mărfuri, înregistrând o creștere de 17,9 ori comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport auto a constituit 4061,2 mii tone-km, majorându-se cu 12,3% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Numărul de autovehicule (proprii și închiriate) a întreprinderilor de transport auto la 01.12.2016 s-a mărit cu 1unitate față de 01.12.2015.
Transportul de pasageri
Cu autobuzele și microbuzele întreprinderile de transport auto ale raionului Ungheni în ianuarie-decembrie 2016 au fost transportați 2716,7 mii pasageri, cu 10,1% mai puțin comparativ cu ianuarie-decembrie a.2015. Parcursul pasagerilor a constituit 106476,3 mii pasageri-km, cu13,9 % mai mult față de perioada similară a anului trecut.(Tabelul 3.3)
Tabelul 3.3 Numărul pasagerilor transportați și parcursul pasagerilor cu autobuzele și microbuzele
Puncte de trecere a frontierei
Pe teritoriul regiunii Ungheni există două puncte de trecere a frontierei: punctul de trecere a frontierei auto-Sculeni și feroviar-Ungheni. Biroul vamal Ungheni este creat în anul 1875, după darea în exploatare a vărsat în bugetul statului peste 250 milioane lei. Pe parcusul anilor 2000-2005, prin Biroul Vamal Ungheni au trecut 1 432 092 călători, 102 740 vagoane marfa și 54 130 vagoane călători. Anual, prin intermediul Biroului Vamal Ungheni, circa 240 de agenți economici din regiune efectuează operațiuni comerciale externe.
În Strategia de dezvoltare socio-economica a raionului Ungheni pentru perioada 2012-2020, se accentuiaza faptul că: “În anul 2020, raionul Ungheni va avea o infrastructură eficienta, a cărei dezvoltare, operare și întreținere se face cu ajutorul unei baze de date existente la nivelul fiecărei administrații publice locale”.
Infrastructura de drumuri se caracterizează prin drumuri modernizate care duc spre obiective economice, culturale, sociale și turistice, prin modernizarea/construcția de noi drumuri și dotări, spații de parcare, trotuare pentru pietoni, pentru o siguranță sporită a circulației, centura ocolitoare în zona orașului Ungheni pentru gestionarea traficului, prin îmbunătățirea funcționarii transportului în comune.
Toate aceste obiective luate împreună urmăresc un singur scop, și anume modernizarea societății, dezvoltarea socio-economica, culturală a societății și în cele urma creșterea potențialului turistic al raionului.
3.3 Avantajele și dificientele dezvoltării turismului în raionul Ungheni
In subcapitolul respectiv, voi enumera principalele avantaje si dezavantaje a dezvoltarii turismului in raionul Ungheni, in baza unui tabel.(tabelul 3.4)
Tabel 3.4 Avantajele și dezavantajele dezvoltării turismului în raionul Ungheni.
Analiza SWOT a orașului Ungheni
În final aș putea remarca faptul că:” O direcție strategică de dezvoltare a orașului Ungheni ar fi desigur modernizarea infrastructurii urbane și protecția mediului pentru bunăstarea comunității, care are ca obiective de bază, elaborarea documentelor de planificare urbană; îmbunătățirea calității serviciilor de transport public local și internațional; extinderea și renovarea rețelelor de canalizare și a sistemelor de scurgere a apei de ploaie; extinderea și modernizarea străzilor orașului; îmbunătățirea și dezvoltarea stațiilor de epurare; crearea spațiilor publice cu un climat prietenos, pentru petrecerea timpului liber și socializare; planificarea/modernizarea spațiilor comerciale; îmbunătățirea și diversificarea serviciilor de salubrizare și în cele de urma utilizarea energiei regenerabile și creșterea eficienței energetice
Anexe
Tabel A 1.1 Rețeaua de instituții culturale
Sursă: Primăria or. Ungheni
Anexa 2 Tabel 2.2 – Monumente de importanță culturală locală
Sursă: Primăria or. Ungheni
Tabel A 2.3 – Monumente de importanță culturală națională
Sursă: Primăria or. Ungheni
Tabelul A 3.1 Structurile de cazare turistică colectivă
Tabelul A 3.2 Situatia demografica 2015-2016
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: APRECIEREA POTENTIALULUI TURISTIC AL RAIONULUI UNGHENI [308575] (ID: 308575)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.