Aprecierea Calitatii Loturilor de Marfuri

Lucrare de licență

CUPRINS

Capitolul 1. Conceptul complex al calității

Definiții. Concepte de bază

Ipostaze ale calității

Factori care influențează și determină calitatea

Noncalitatea

Capitolul 2. Aprecierea calității loturilor de mărfuri

2.1 Definirea loturilor de mărfuri. Concepte de bază

2.2 Scopul și obiectivele recepției de mărfuri

2.3 Obligațiile și raspunderile părților implicate în procesul de recepție

2.4 Verificarea documentelor

2.5 Metodologia recepției calitative

2.5.1 Alegerea și aplicarea tipurilor de verificare a calității

2.5.2 Metode de verificare a calității

2.5.3 Identificarea parametrilor statici de control

2.5.4 Interpretarea rezultatelor

Capitolul 3. Noțiuni de managementul calității

3.1 Rolul și importanța managementului calității

3.1.2 Principii de management al calității

3.1.3 Funcțiile managementului calității

3.1.4 Trilogia Juran

3.2 Familia de standarde ISO 9000

3.2.1 Prezentare generală

3.2.2 Importanța standardelor

3.2.3 Standardul ISO 9000

3.2.4 Standardul ISO 9001

3.2.5 Standardul ISO 9004

3.2.6 Standardul ISO 19011

3.3 Sistemul de management al calității

3.3.1 Definiție. Importanță

3.3.2 Obiective. Funcții

3.3.3 Cerințe ale sistemului de management

Capitolul 1. Conceptul complex al calității

Definiții. Concepte de bază

Fără îndoială că strămoșii noștri știau, la fel de bine ca și noi, cât de important este calitatea. Aspecte legate de metrologie, specificații, control ș.a. își au originile cu multe secole înainte de era Creștină, dovezile tehnicii antice uluind și astăzi umanitatea.

Calitatea reprezintă un concept ce se utilizează în toate aspectele vieții economice și sociale. Ea reprezintă un termen general, care se aplică la cele mai diferite trăsături, fie ele individuale, fie generice.

Termenul de calitate provine din latinescul ”qualitas”, derivat din ”qualis” care are semnificația de ”atribut” sau ”caracteristică”.

Într-o definiție generalizată, din Dicționarul explicativ al limbii române, se afirmă: ”Calitatea este totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri. Însușire (bună sau rea), fel de a fi(bun sau rău).

În practica economică, noțiunea de calitate a avut, inițial, semnificația de ”frumusețe artistică”, apoi de ”lucru bine făcut”. Producția industrială a determinat apariția termenului de ”conformitate” verificabilă prin inspecție.

Calitatea în sine a fost definită ca fiind un fundament relațional ”Calitatea este procesul continuu de construcție și susținere a relațiilor prin evaluarea, anticiparea și satisfacerea nevoilor stabilite și implicite”.

Standardul SR ISO 8402-1991 definește calitatea ca fiind un ansamblu de caracteristici ale unei entități, care îi conferă acesteia abilitatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. Conform acestei definiții:

-Calitatea nu este exprimată numai de o caracteristică, ci de un întreg ansamblu de diferite caracteristici.

-Conceptul de calitate a entității are o sferă mai largă de cuprindere și face referire la un produs, serviciu, proces, sistem.

Calitatea are mai multe relații, care trebuie puse în legătură. Acestea sunt: cerințe, proprietăți, caracteristici, funcții și calitate.

a. Cerințele calității sunt acele expresii generale, reprezentate de nevoile clienților, reieșite în urma cercetărilor de marketing, care apoi sunt transpuse într-un ansamblu de proprietăți, ce sunt exprimate calitativ sau cantitativ și apoi sunt specificate în documentația tehnică.

b. Proprietățile reprezintă totalitatea însușirilor specificate ale unui produs și sunt necesare fabricării lui, pentru a acoperi o nevoie și atribuie produselor o anumită întrebuințare sau o anumită valoare. Ele sunt menționate în documentația tehnică sub formă de proprietăți chimice, mecanice, fizice etc.

c. Caracteristicile calității sunt cele mai importante proprietăți. Ele reprezintă prima treaptă a sintezei, pentru evaluarea corectă a calității.

Cheia în obținerea calității este planificarea sau ”construirea calității” de la început. și nu numai încercarea de a inspecta la final.

Asocierea calității cu ideea de îmbunătățire continuă a ei a condus la apariția conceptului de calitate totală ca o strategie a calității.

Calitatea superioară a produselor și serviciilor oferite de firme constituie criterii de bază pentru obținerea satisfacției clienților și profitabilității firmelor. Un nivel ridicat de calitate va determina o satisfacție mai deplină a clientului, permițând deseori reducerea costurilor, creșterea profitabilității și asigurarea competitivității produselor/serviciilor de pe piață.

1.2. Ipostaze ale calității

Ele reflectă modul în care sunt percepute și traduse cerințele clienților referitoare la calitatea produsului, în specificația preliminară și, în continuare, în proiectare și fabricație și modul în care se asigură satisfacerea acestor cerințe.

În urma selectării proprietăților reprezentative ale unui produs și în funcție de momentul în care se utilizează noțiunea de calitate, în practică se disting mai multe ipostaze ale calității: calitatea proiectată, calitatea comercială, calitatea statică, calitatea reală etc.

a. Calitatea proiectată reflectă valorile individuale ale proprietăților la un nivel ales în urma comparării mai multor variante, în scopul satisfacerii într-o anumită masură a nevoilor consumatorilor.

b. Calitatea comercială exprima punctul de vedere al beneficiarului în legătură cu nivelul caracteristicilor psihosenzoriale, modul de exprimare, ambalare.

c. Calitatea statică reprezintă evoluția nivelului calității în timp, ca rezultat al interacțiunii dintre produs și mediu.

d. Calitatea dinamică reprezintă evoluția nivelului calității în timp, ca rezultat al interacțiunii dintre produs și mediu.

Abordarea calității prin cele trei funcții (tehnică, economică și socială) conduce la urmatoarele aprecieri:

-Sensul tehnic al calității exprimă gradul de conformitate cu specificațiile prevăzute în documentații.

-Din punct de vedere economic, calitatea exprimă măsura optimă în raport cu cheltuielile ocazionate la producător/prestator și client. Calitatea economică se referă la evaluarea calității prin costuri.

-În sens social, calitatea exprimă gradul de satisfacere a așteptărilor clientului.

Calitatea unui produs este o parte esențială a procesului realizării sale. Ea nu se poate atașa la sfarșitul procesului de producție, ci ea se urmărește pe întreg parcursul procesului.

Factori care influențează și determină calitatea

Calitatea este determinată de o serie de factori. Acești factori sunt: factori principali și factori secundari.

Factorii principali acționează în procesul de producție iar factorii secundari acționează în sfera de circulație a marfurilor. Dintre factorii principali sau determinanți ai calității, amintim: cercetarea proiectarea, materia primă și materialele, procesul tehnologic, calificarea personalului, motivarea personalului, managementul calității, standardele, normele.

Factorii secundari sunt: ambalarea, transportul, pastrarea.

În literatura de specialitate, contribuția acestor factori este ilustrată grafic în mai multe variante cunoscute și anume: Spirala calității, Triunghiul calității și Diagrama cauza-efect.

Sunt cunoscute două concepte: Calitatea producției și calitatea produselor. Aceste doua concepte se suprapun, dar nu se confundă.

Calitatea producției are în sfera sa de cuprindere întregul proces, începând cu faza în care produsul se concepe, se proiectează, continuând cu calitatea materiei prime folosite, experiența personalului, nivelul tehnologiei.

Calitatea produselor este reprezentată de gradul în care calitatea producției s-a materializat.

Spirala calității a fost concepută de Joseph Moses Juran. Prin această spirală el ”plasează” responsabilitatea în mâna managementului și a managerilor. Spirala calității are ca scop urmărirea calității în fiecare stadiu al producției unui produs. Aceasta evidențiază acțiunile necesare pentru obținerea de produse și servicii corespunzătoare cererii de pe piață.

Fig. 1.1 Spirala calității unui produs

Sursa: http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/CONTROLUL-SI-ASIGURAREA-CALITA25639.php

Din spirala calității se observă faptul că fenomenul de creștere a nivelului calitativ al unui produs este un proces continuu și este indispensabilă o implicare conștientă a tuturor nivelelor de conducere și execuție din cadrul ciclului de viață a unui produs.

Triunghiul calității evidențiază relația de interdependență dintre calitatea produsului și calitatea producției.

Fig. 1.2 Triunghiul calității

Sursa: http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/CONTROLUL-SI-ASIGURAREA-CALITA25639.php

Relația de interdependență dintre caracteristicile calitative ale produsului finit și calitatea producției este de forma:

Q= Qb x Cp x Cf

Qb= calitatea cerută de beneficiar;

Cp= coeficientul aferent calității concepției și proiectului produsului;

Cf= coeficientul aferent calității obținută în fabricație, comparativ cu cea prevăzută în documentația tehnică.

Diagrama cauză-efect a fost concepută de K. Ishikawa. Se mai numește diagrama Ishikawa sau diagrama ”schelet de pește”. Prin modul în care a fost concepută, diagrama permite clasarea cauzelor care generează un anumit efect. Ea cuprinde cei mai importanți factori care determină calitatea. Aceștia sunt factori obiectivi(materii prime, mediul, mijloace de producție) și factori subiectivi(personal muncitor, tehnica măsurării) ce sunt luați în vedere la realizarea si determinarea calității produselor.

Fig. 1.3. Diagrama Cauză-efect

Sursa: http://www.scritub.com/management/MANAGEMENTUL-CALITATII35124.php

1.4. Noncalitatea

Noncalitatea este reprezentată de acele deficiențe calitative ale procesului de producție și este exprimată de ponderea rebuturilor și reclamațiilor de la beneficiari în totalul producției.

Noncalitatea mai este definită și ca fiind ”calitatea nesatisfăcătoare”. Ea reprezintă diferența dintre calitatea dorită și calitatea obținută.

În mod normal, prin defect se înțelege lipsa de calitate a unui produs sub aspectul caracteristicilor sale tehnico-funcționale. În conformitatea cu SR ISO 3534-2:1996, prin defect se înțelege neconformitatea unității de produs cu condițitiile prestabilite pentru una din caracteristicile sale.

În funcție de gravitatea lor, defectele se pot clasifica în: defecte critice, defecte majore, defecte minore. Există și alte criterii de clasificare a defectelor: după natura lor, dupa posibilitățile de măsurare, dupa cauză etc.

AQL reprezintă procentul maxim de produse defecte sau numărul maxim de defecte la suta de unități de produs pentru care lotul se consideră acceptabil din punct de vedere al calității medii a produselor.

Defectul critic este defectul ce poate duce la lipsa de securitate sau la riscul de accidentare a utilizatorilor sau care ar putea să împiedice îndeplinirea funcțiilor de bază ale produselor. Pentru defectele critice, AQL poate lua valori în intervalul 0,010- 0,040.

Defectul major este acela care reduce performantele unui produs, putând să provoace o defectare sau sa reducă în mod substanțial îndeplinirea funcției pentru care aceasta a fost creat. Pentru acest tip de defecte, AQL este cuprins între 0,065 și 1,5%.

Defectul minor este o abatere ce afectează doar în mică măsură utilizarea sau funcționarea eficientă a unui produs. Aceste defecte iau valori între 2,5 si 1000.

Defectele pot fi depistate de producător, de beneficiar sau de utilizatorul final. Ele pot fi prevenite, calculate, remediate. În 85% din cazuri, vina pentru defectele și problemele calității este a sistemului. De sistem răspunde directorul, managerul general.

Capitolul 2. Aprecierea calității loturilor de marfuri

2.1 Definirea lotului de mărfuri. Concepte de bază

În condițiile produrare, dupa cauză etc.

AQL reprezintă procentul maxim de produse defecte sau numărul maxim de defecte la suta de unități de produs pentru care lotul se consideră acceptabil din punct de vedere al calității medii a produselor.

Defectul critic este defectul ce poate duce la lipsa de securitate sau la riscul de accidentare a utilizatorilor sau care ar putea să împiedice îndeplinirea funcțiilor de bază ale produselor. Pentru defectele critice, AQL poate lua valori în intervalul 0,010- 0,040.

Defectul major este acela care reduce performantele unui produs, putând să provoace o defectare sau sa reducă în mod substanțial îndeplinirea funcției pentru care aceasta a fost creat. Pentru acest tip de defecte, AQL este cuprins între 0,065 și 1,5%.

Defectul minor este o abatere ce afectează doar în mică măsură utilizarea sau funcționarea eficientă a unui produs. Aceste defecte iau valori între 2,5 si 1000.

Defectele pot fi depistate de producător, de beneficiar sau de utilizatorul final. Ele pot fi prevenite, calculate, remediate. În 85% din cazuri, vina pentru defectele și problemele calității este a sistemului. De sistem răspunde directorul, managerul general.

Capitolul 2. Aprecierea calității loturilor de marfuri

2.1 Definirea lotului de mărfuri. Concepte de bază

În condițiile producției de serie mare, acceptarea sau respingerea unui lot de produse devine o problemă economică atât pentru producător, cât și pentru beneficiar.

Lotul de mărfuri se definește ca fiind un grup de produse de același fel, obținute print-un anumit proces de fabricație, din aceleași materii prime și destinate acelorași nevoi.

Elementul de bază al loturilor de mărfuri este produsul. Calitatea lui se apreciază în comparație cu propriul său model specificat, descris într-un standard sau normă și prezintă aspectul cel mai important pentru utilizatorul final (cumpărător).

Calitatea lotului de mărfuri se apreaciază în raport cu calitatea produselor ce fac parte din lot și se exprimă printr-o valoare ce arată proporția de noncalitate din lot. Acest concept are o importanță deosebită în cadrul relațiilor contractuale dintre cei 3 parteneri: producător, firma transportatoare și beneficiar.

Recepția poate fi definită ca procesul prin care beneficiarii verifică conformitatea cantitativă și calitativă a lotului de produse, proces prin care aceștia verifică gradul de concordanță a calității reale cu cea prescrisă.

Recepția mărfurilor se face de obicei la sediul furnizorului. Se obisnuiește acest lucru pentru evitarea transportului inutil al marfurilor, în cazul în care lotul este respins. Dar acest lucru nu face obiectul unei reguli, căci uneori recepția se face și la sediul beneficiarului.

Din perspectiva relațiilor contractuale, recepția este un moment important, atât pentru furnizor cât și pentru beneficiar. Acest proces are repercusiuni asupra consumatorilor.

Circuitul în care mărfurile sunt supuse procesului de ambalare, descarcare, transport, depozitare se numește circuit tehnic. În timpul acestui circuit tehnic, loturile de mărfuri pot suferi modificări de tip calitativ sau cantitativ. De aceea, recepția cantitativă și calitativa a mărfurilor este impusă în toate fazele prin care trec marfurile.

Fig 2.1 Recepția mărfurilor pe parcursul circuitului tehnic

Sursa:http://ro.scribd.com/doc/98190408/Receptia-Cantitativa-Calitativa-a-Loturilor-de-Marfuri

Pe parcursul circuitului tehnic se vorbește despre 3 tipuri de calitate: calitatea reală, calitatea prescrisă și calitatea contractată.

Calitatea reală a unei mărfi exprimă nivelul determinant la un moment dat pe parcursul circuitului tehnic

Calitatea prescrisă arată nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietăților înscrise în standarde, norme, specificații sau caiete de sarcini.

Calitatea contractată exprimă valorile individuale ale proprietăților, asupra cărora s-a convenit între părțile contractate.

Există doua tipuri de recepție a mărfurilor. Acestea sunt: recepția calitativă și recepția cantivativă.

Recepția calitativă se face verificând proprietățile produselor(fizice, chimice, etc.) prin diferite metode de laborator.

Recepția cantitativă se face prin numărare, cântărire, măsurare și se face în funcție de natura marfurilor.

2.2 Recepția loturilor de mărfuri

2.2.1 Scopul si obiectivele recepției mărfurilor

Există doua scopuri principale pentru care se efectuează recepția mărfurilor. Acestea sunt:

Dorința beneficiarului de a verifica conformitatea produselor, stipulată în contractul de furnizare. Se verifică cantitatea, calitatea, ambalarea, etc.;

verificarea măsurii în care transportatorul și-a respectat obligațiile asumate în legătură cu menținerea calității și cantității a mărfurilor în timpul transportului aestora.

Obiectivele pe care un beneficiar le urmărește atunci când efectuează recepția sunt:

Dorința de a influența direct organizațiile producătoare să producă mărfuri în conformitate cu standardele în vigoare;

Împiedicarea patrunderii în rețeaua comerciala de mărfuri neconforme din punct de vedere calitativ sau al sortimentului.

2.2.2 Obligațiile și raspunderile părților implicate în procesul de recepție

În procesul de recepție sunt implicate trei părți și anume furnizorul, cărăușul sau transportatorul și beneficiarul. Furnizorul, cărășul și beneficiarul au obligații și răspunderi unul față de celălalt.

2.2.3 Verificarea documentelor

Această etapă este o parte foarte importantă a procesului de recepție. Documentele verificate sunt: documentele de contractare (contractul, specificațiile, anexe), documentele de însoțire a lotului (documente de livrare, documente de transport) și documente care prescriu calitatea mărfurilor. În documentele de transport se găsesc și documentele de certificare a calității, care la randul lor cuprind: document de calitate, document de conformitate, declarație de conformitate, buletin de analiză, certificat de garanție.

Certificatul de calitate este un document eliberat de catre furnizor. Acest document atestă calitatea produsului. În el sunt trecute toate probele la care a fost supus produsul, conform standardelor și normelor tehnice.

Certificatul de conformitate atestă faptul că produsele îndeplinesc condițiile stabilite print-un standard.

Declarația de conformitate este o declarație ce este făcută de către furnizor prin care se atestă faptul că produsul are un nivel calitativ corespunzător, stipulat în documentul normativ.

Buletinul de analiză este un certificat care se eliberează numai pentru produsele alimentare și chimice.

Certificatul de garanție are rolul de a confirma calitatea produsului. El precizează calitatea, conform contractului dintre furnizor si beneficiar.

2.3 Metodologia recepției calitative

Procesul de recepție a unui lot de marfă trebuie privit ca un proces complex. Se poate spune că de procesul de recepție depinde intr-o măsură determinantă procesul de comercializare. Privind schematic legăturile dintre obligațiile contractuale ale furnizorului, cărăușului și ale beneficiarului, putem spune că procesul de recepție are o mulțime de implicații de natură juridică, tehnică și nu în ultimul rând de natură economică.

În cadrul unei întreprinderi comerciale, procesul recepției calitative și cantitative a loturilor de mărfuri este format din trei grupe principale de operațiuni:

Verificarea documentelor de contractare și a celor ce însoțesc lotul de mărfuri;

Verificarea identității și mărimii lotului;

Verificarea calității lotului de produse;

Chiar dacă produsele respectă toate normele de depozitare și de transport, este posibil ca în urma acțiunii factorilor interni sau externi, calitatea acestora să aibă de suferit. Intensitatea modificărilor aduse pe parcursul circuitului tehnic de către acești factori(interni sau externi), aduce în discuție două posibile cazuri: cazul în care produsul este acceptat în totalitate de consumator sau cazul în care produsul este refuzat categoric.

Pentru procesul de recepție este constituită o comisie, care se mai numește și comisie de recepție. Această comisie este formată de obicei din 3-5 membri, care verifică loturile, prin parcurgerea mai multor etape.

Acest proces are următoarele etape:

Se verifică starea mijlocului de transport – este verificată integritatea sigiliului aplicat de furnizor pe ușa mijlocului de transport, pe containere;

Se verifică actele ce însoțesc lotul – aceste acte sunt reprezentate de: Certificatul de calitate sau Buletinul de analiză, Specificația sortimentului livrat

Se alege și se aplică tipul de verificare a calității – în funcție de tipul mărfurilor se alege verificarea calității prin intermediul caracteristicilor măsurabile, verificarea calității prin intermediul caracteristicilor atributive sau prin intermediul ambelor tipuri de caracteristici;

Se alege și se aplică una din cele doua metode de verificare a calității – controlul integral sau controlul prin eșalonare;

Se identifică parametrii statici de control- această etapă constă în stabilirea prin standard sau contract a unor parametri ce fac referire la calitatea produselor și la modul de organizare a recepției lotului;

Se extrage eșantionul prin una dintre metodele standardizate;

Se interpretează rezultatele și se ia decizia de a accepta sau de a respinge lotul.

2.3.1 Alegerea și aplicarea tipurilor de verificare a calității

Există două tipuri principale de verificare a calității: verificarea calității prin intermediul caracteristicilor atributive și verificarea calității prin intermediul caracteristicilor măsurabile.

Prima metodă, cea de verificare a calității prin metoda caracteristicilor atributive este reprezentată de procesul în care se examinează anumite proprietăți psihosenzoriale. Astfel, produsele se împart în doua categorii: produse acceptate sau produse respinse. Această metoda este simplă, economică. Produsele verificate prin acest proces sunt: produse alimentare, marfuri textile.

Metoda organoleptică este acea metodă în care se folosesc organele de simț pentru a stabili proprietățile mărfurilor (aspect, culoare, miros).

A doua metodă este reprezentată de procesul în care se fac măsurători pentru a determina calitatea loturilor de mărfuri. Această metodă este mai complexă deoarece este nevoie de personal calificat și de aparatură corespunzătoare. Această metodă prezintă avantajul de a fi o metodă mai exactă

2.3.2 Metode de verificare a calității

Cum am menționat și mai sus, există două metode prin care se verifică calitatea loturilor de mărfuri. Acestea sunt: controlul integral sau controlul prin eșantionare.

Controlul integral sau 100% este aplicat atunci când produsele au o valoare ridicată, sau sănătatea oamenilor este pusă în pericol. Această metodă nu se aplică atunci când există riscul distrugerii integrității marfurilor. Această metodă este costisitoare și prezintă o serie de dezavantaje:

-angrenează cheltuieli mai mari în proces, deoarece este nevoie de un numar mare de participanți;

-este necesară o perioada de timp mai îndelungată;

-datorită repetării acelorași operațiuni, personalul care realizează recepția poate obosi, astfel pot să apară produse neconforme.

Controlul prin eșalonare constă în extragerea unui eșantion din lotul analizat. Această metodă se aplică în toate celelalte situații ce nu se regăsesc în controlul integral. Particularitățile ce se găsesc în controlul prin eșalonare sunt: reducerea volumului de muncă, reducerea cheltuielilor. Această metodă se aplică în situațiile următoare:

-atunci când produsele sunt fabricate în serie

-atunci când se constată că, raportând costul de fabricație la costul verificărilor, cel din urmă este mai mare.

Această metodă de verificare este standardizată și are 3 metode:

Eșalonare simplă (1 eșantion)

Eșalonare dublă (2 eșantioane)

Eșalonare multiplă (pană la 7 eșantioane)

2.3.3 Identificarea parametrilor statici de control

Parametrii statici se stabilesc prin contractul dintre producător și beneficiar si pot fi:

Limita calității acceptate – AQL

Nivelul de control – Nc

Volumul lotului N

Planul de control

Limita calității acceptate sau AQL- reprezintă procentul maxim de produse defecte la 100 de exemplare, pentru care lotul se consideră acceptat din punct de vedere al calității medii a producției.

Pentru caracteristici critice, AQL este cuprins între 0,1 și 0,4 %

Pentru caracteristici importante, AQL este cuprins între 0,4 și 1%

Pentru caracteristici secundare, AQL este cuprins între 1 și 4%

Pentru caracteristici minore, AQL este cuprins între 4 și 10%

Nivelul de control este mai numit grad de severitate. Acesta stabilește relația dintre marimea lotului și mărimea eșantionului. Există trei grade de severitate care permit evidențierea măirmii riscului și a costului recepției.

Mărimea lotului influențează eficiența procesului de verificare a calității. Cu cat lotul este mai mare, cu atât clientul este mai avantajat, deoarece cheltuielile pe unitatea de produs scad.

Planurile de control reprezintă sinteza parametrilor statici necesari eșantionării și ai luării deciziei de acceptare.

2.5.4 Interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor este ultima etapă a procesului de recepție calitativă. Acest proces ia in considerare rezultatele ce au fost stabilite anterior și se incheie cu luarea unei decizii. Această decizie poate fi de acceptare sau de respingere. Decizia poate fi modelată după schema de mai jos.

Fig 2.2 Schema planului de eșalonare simplă

Sursă: Albu. A., Studiul mărfurilor, Editura Universității Suceava, p. 115

Importanța recepției constă în faptul că fară un control riguros, fără respectarea unor norme de calitate, de depozitare și de transport ar exista pericolul ca unele produse neconforme să ajungă pe piață, astfel punându-se în pericol sănătatea consumatorului.

Capitolul 3. Noțiuni de managementul calității

3.1 Rolul și importanța managementului calității

Definițiile conceptului de „management al calității” sunt numeroase. Juran definește managementul calității în termenii „trilogiei Juran”. El afirmă că managementul calității ar cuprinde trei categorii de procese: planificarea, ținerea sub control și îmbunătățirea calității, procese care sunt corelate între ele. Alți autori consideră ca managementul calității este acea parte a managementului unei organizații consacrată calității, în virtutea seriei de standarde ISO 9000.

Termenul de „management” își are originea în limba engleză și provine din verbul „to manage” adică a stăpâni, a conduce.

Managementul calității este cel care unește toate resursele unei entități(resurse umane, materiale și financiare) într-un proces ce urmărește obținerea de produse(bunuri materiale și servicii). Eficiența este privită ca un scop fundamental în management.

f

Fig. 3.1 Funcțiile managementului calității

Sursa: http://rft.forter.ro/2007_6/06-inv/06.htm

Calitatea poate fi abordată în diferite moduri. Ea poate fi o problemă de educație, deoarece doar oamenii care sunt educați au acea mentalitate de a realiza lucrurile cu cât mai mult profesionalism și de a face acest lucru de fiecare dată, fără excepție. Un alt mod în care ea poate fi abordată este aceea în care calitatea poate fi o problemă de cultură, căci permite înțelegerea necesității calității pe plan mondial. Nu în ultimul rând, calitatea poate fi privită ca o problemă de comportament, deoarece pentru a realiza produse de bună calitate este necesară insistență și atenție sporită în activitate, reluarea activităților sau acțiunilor care s-au desfășurat greșit.

Rolul esențial al managementului calității este de a acționa asupra unor procese care se desfășoară într-o întreprindere, pentru a se obține caracteristicile calitative dorite.

3.2 Fundamente ale managementului calității

3.2.1 Principiile de management al calității

În prezent, conform familiei de standarde ISO 9000 :2008, pentru ca o organizație să aibă succes și să obțină rezultate notabile, ea trebuie să fie coordonată într-un mod sistematic și transparent. În urma studiilor, au fost identificate opt principii de management calitate care pot fi aplicate pentru a îmbunătăți performanța organizației.

Orientarea către client

Scopul principal al unei organizații este acela de a încerca să se ridice la nevoile clientului și să-i depășească mereu asteptările privind produsele și serviciile pe care acesta le furnizează.

Leadership

Leaderii trebuie să creeze un mediu intern în care personalul să fie pe deplin implicat în realizarea tuturor obiectivelor organizației.

Implicarea personalului

Al treilea principiu se referă la faptul că, indiferent de nivelul lor, toti angajații reprezintă elementul central al organizației și că implicarea lor totală poate duce la maximizarea beneficiilor organizației.

Abordarea bazată pe proces

Acest principiu se referă la faptul că întotdeauna un rezultat dorit este obținut într-un mod mai eficient atunci când activitățile si resursele sunt conduse ca un proces.

Abordarea managementului ca sistem

Acest proces presupune identificarea, înțelegerea și conducerea de procese corelate ca un sistem și contribuie la eficiența unei organizații în vederea realizării obiectivelor sale.

Îmbunătățirea continuă

Îmbunătățirea performanței organizației trebuie să fie un obiectiv urmărit în permanență.

Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor

Deciziile importante se bazează întotdeauna pe analiza unor date sau a unor informații.

Relațiile reciproc avantajoase cu furnizorul

Între organizație și furnizorii săi se creează o interdependență iar o relație reciproc avanajoasă va da un plus de valoare ambelor părți.

Cele opt principii menționate stau la baza standardelor de management al calității a familiei ISO 9000.

3.2.2 Funcțiile managementului calității

Luând în considerare succesiunea etapelor ce corespund procesului managerial, în general și de specificul managementului calității, putem considera că funcțiile acestuia sunt:

Planificarea calității

Această funcție este alcătuită dintr-un ansamblu de procese prin intermediul cărora sunt stabilite principalele obiective ale organizației în domeniul calității, dar și resursele și mijloacele ce sunt necesare pentru a fi îndeplinite. Planificarea calității poate fi internă și externă.

Planificarea internă are ca scop transpunerea cererilor clienților în caracteristicile produsului.

Planificarea externă are ca scop principal identificarea potențialilor clienți și determinarea cerințelor acestora, pe baza studiilor de piață.

Organizarea activităților referitoare la calitate

Această funcție definește ansamblul tuturor activităților întreprinse în întreprindere pentru a se realiza obiectivele stabilite în domeniul calității.

Coordonarea activităților referitoare la calitate

Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul sistemului de calitate, este necesară o coordonare eficientă care să fie condiționată de existența unei comunicări adecvate.

Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor referitoare la calitate

Această funcție face referire la totalitatea proceselor prin care personalul unei entități este motivat să participe la realizarea obiectivelor ce au fost planificate în domeniul calității.

Ținerea sub control a calității

Funcția de ținere sub control a calității se realizează prin mai multe procese: evaluarea calității, auditul calității, supravegherea și inspecția calității.

Asigurarea calității

Asigurarea calității constituie una dintre cele mai importante funcții. Ea se referă la totalitatea activităților de prevenire, prin care se urmărește asigurarea corectitudinii și eficacității activităților de coordonare, organizare, planificare. Scopul urmărit este acela de a garanta obținerea de rezultate dorite.

Asigurarea internă a calității este reprezentată de toate activitățile ce sunt întreprinse pentru a da un impuls de încredere conducerii că se va obține calitatea ce a fost propusa.

Asigurarea externă a calității dă garanții clientului că acesta primește calitatea pe care a cerut-o.

Îmbunătățirea calității

Funcția de îmbunătățire este cea mai importantă funcție de management al calității și urmărește îmbunătățirea performanțelor tuturor proceselor din întreprindere, astfel asigurandu-se o satisfacere mai bună a nevoilor clienților în condiții de eficiență maximă.

Cadrul conceptual precum si metodologia de aplicare a acestor funcții și principii sunt prezentate în standardul ISO 9004:2008, intitulat Sisteme de management al calității.

3.2.3 Conceptul de Trilogie a calității

Trilogia Juran este definită ca reprezentând ansamblul proceselor de planificare, control și îmbunătățire a calității.

Planificarea este procesul prin care se stabilesc obiectivele și mijloacele folosite pentru atingerea acestora. În domeniul calității, ea este reprezentată de elaborarea produselor dar și a proceselor necesare satisfacerii cerințelor clientilor. Această planificare implică o succesiune de etape universale:

-fixarea obiectivelor de calitate;

-identificarea clienților;

-determinarea nevoilor clienților;

-elaborarea caracteristicilor pe care le vor avea produsele care vor raspunde nevoilor clienților;

-elaborarea proceselor capabile să produca acele caracteristici;

-stabilirea metodelor de control ce sunt corespunzătoare proceselor de realizare a produselor;

Controlul calității are ca obiectiv principal urmărirea executării planurilor, astfel încăt obiectivele propuse să fie îndeplinite. Acesta include monitorizarea operațiunilor din cadrul întreprinderii, pentru a identifica eventualele diferențe între obiectivele stabilite și rezultatele reale, obținute. O altă funcție a controlului este cea de a corecta cauzele ce au generat acele diferențe. Etapele controlului calității sunt:

-evaluarea calității reale

-compararea calității reale cu obiectivele de calitate stabilite

-luarea de măsuri în vederea corectării diferențelor.

Îmbunătățirea calității este acel proces care are ca scop principal îmbunătățirea performanței în domeniul de calității. Procesul de îmbunătățire se bazează pe următoarele etape:

-stabilirea infrastructurii ce este necesară pentru a se asigura îmbunătățirea calității

-identificarea proiectelor de îmbunătățire

-stabilirea echipei ce are responsabilitatea realizării proiectului

-stabilirea responsabilităților echipei

-asigurarea resurselor și a motivației necesare

Aceste categorii de procese sunt interdependente. Împreună, urmăresc să satisfacă obiectivele calității și să atingă un nivel ridicat de performanță.

3.3 Familia de standarde ISO 9000

Standardul este un document consensual, care este certificat și aprobat de un organism cunoscut, în care se specifică reguli și caracteristici ce se referă la diferite tipuri de activități și la rezultatele acestora, în scopul de a obține un grad optim de ordine, într-un anumit context dat.

3.3.1 Importanța standardelor ISO

O structură ISO, cu câte un institut în fiecare țară, poate să armonizeze, să întregească diferențele dintre sectorul public și sectorul privat și să faciliteze schimburile de informații între cele două. În numeroase țări, institutul are statutul de organizație guvernamentală, pe când în alte țări el este o organizație publică. Această structură, prin faptul că înlesnește combinația între sectorul public si cel privat, oferă posibilitatea ISO să dezvolte diferite standarde de care poate să beneficieze atât sectorul de afaceri dar și restul populației.

Standarele sunt foarte importante în zilele noastre și aduc o contribuție foarte importantă și pozitivă în foarte multe aspecte din viața noastră. Putem aprecia mai bine standardele ISO gândindu-ne la ce s-ar întampla daca acestea nu ar fi existente; atunci când un produs nu îndeplinște anumite standarde de calitate, el poate să ne pericliteze siguranța, chiar și viața. O organizație, chiar dacă oferă servicii sau produce un anumit bun, doar atunci când îndeplinește standardele stabilite în domeniul său, poate să garanteze calitatea unui produs, siguranța și eficiența sa.

Standardele ISO oferă beneficii bentru guverne, pentru mediul de afaceri, dar și pentru societate.

Beneficiile pentru mediul de afaceri sunt reprezentate de faptul că întreprinderile au posibilitatea de a-și orienta resursele în vederea obținerii de produse și servicii de calitate, ce sunt standardizate internațional. Implementând diferite standarde, o firmă poate să-și ofere produsele și serviciile și către un mediu extern care au aceleași standarde. Un alt beneficiul al implementării acestor standarde este faptul că fiecare proces, fie el de fabricare, de furnizare, de dezvoltare, devine mai eficient. De asemenea, cand se inventează o noua tehnologie, standardele internaționale sprijină dezvoltarea terminologiei și a compatibilității.

Pentru guverne, standardele sunt de asemenea foarte importante, căci ele oferă acele instrumente de evaluare a conformității și oferă un cadru legislativ în ceea ce privește sănătatea și siguranța. Pentru țările ce se află în curs de dezvoltare, ele sunt un etalon a calității produselor și serviciilor pe care țarile respective doresc să le ofere piețelor de export, astfel oferind guvernelor informații pe baza cărora se poate face o idee despre alocarea resurselor în consecință.

Pentru societate standardele sunt vazute ca un beneficiu deoarece ele atestă siguranța si conformitatea produselor pe care acestea le achiziționează. Standardele au un rol foarte important și din perspectiva protejării mediului inconjurător, deoarece ele sprijină reducerea impactului pe care activitățile economice le au asupra mediului. De asemenea, ele încurajează o dezvoltare durabilă.

3.3.2 Standardul ISO 9000

Organizația Internațională de Standardizare este o instituție internațională ce are rolul de a stabili norme, standarde în toate sectoarele industriale.

Putem afirma că standardele ISO 9000 sunt de fapt, o familie de standarde, ce au fost elaborate pentru a veni în sprijinul organizațiilor, indiferent de tipul sau de marimea acestora. Scopul urmărit este acela de a implementa, de a conduce într-un mod cat mai eficient sistemele de management al calității.Standardele in componența familiei ISO 9000 sunt următoarele:

-ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calității și specifică terminologia pentru astfel de sisteme;

-ISO 9001 specifică cerințe pentru un sistem de management al calității atunci când o organizație are nevoie să-și demonstreze abilitatea de a furniza produse/servicii care îndeplinesc cerințele clientului și ale reglementărilor aplicabile și urmărește să crească satisfacția clientului;

-ISO 9004 furnizează linii directoare care iau în considerare atât eficacitatea, cât și sistemul de management al calității. Scopul acestui standard este îmbunătățirea performanței organizației și satisfacției clienților precum și a altor părți interesate;

-ISO 19011 furnizează îndrumări referitoare la auditarea sistemelor de management al calității și mediului.

Impreună acestea formează un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul de management al calității care facilitează înțelegerea mutuală în comerțul național și internațional.

ISO 9000 reprezintă o serie de standarde, concepute și realizate de Organizația Internațională de Standarizare ce definesc, stabilesc și mențin un sistem de siguranță a calității pentru industriile de fabricare de bunuri și prestări de servicii. Standardele sunt disponibile prin intermediul organismelor naționale de standardizare. ISO 9000 se referă la elementele de bază ale sistemelor de management a calității. Aceste standarde se bazează pe cele opt principii care au stat la baza dezvoltării managementului calității.

Principiile fundamentale ale sistemelor de management al calității prezentate în acest standard sunt:

SMC este parte integrantă a sistemului de management al organizației;

SMC poate ajuta organizația la creșterea satisfacției clienților;

Cerințele pentru SMC sunt specificate în ISO 9001

Abordarea SMC se bazează pe proces

Orientarea organizației în domeniul calității se stabilește prin politica si obiectivele calității

Eficacitatea SMC și mediul organizației depinde de managementul la cel mai înalt nivel;

SMC utilizează o documentație specifică(manualul calității, planul calității, poceduri documentate, instrucțiuni, înregistrări);

SMC se evaluează periodic(prin audit, analiză, autoevaluare);

Prin îmbunătățirea continua SMC urmărește creșterea satisfacției clienților.

Aplicarea standardului ISO 9000 se face atunci când organizația dorește ca să se asigure că furnizorii ei îi vor satisface cerințele privind produsele/serviciile, cand aceasta este interesată să evalueze conformitatea SMC(prin audit intern/extern) și cand dorește să obțină avantaje prin implementarea unui SMC.

3.3.3 Standardul ISO 9001

Acest standard a fost introdus în anul 2000, pe 15 septembrie. Rolul acestui standard a fost cel de a adapta standardul care era deja existent și de a-i aduce îmbunătățiri. Standardul din ISO 9001 conține informații la diferite activități ce se desfășoară în cadrul organizației. Se poate afirma despre o companie că are implementat un sistem de management al calității, atunci când respectă cerințele impuse de standardul 9001.

ISO 9001: 2000 este rezultat în urma contopirii standardelor ISO 9001, 9002, 9003.

Există doua tipuri de avantaje ale standardizării ISO 9001. Acestea sunt: avantaje interne și avantaje externe.

Ca un avantaj general, putem menționa faptul că, implementând acest sistem, se aduc îmbunătățiri de comunicare între personal si de organizare a firmei, într-o perioadă relativ scăzută de timp.

3.3.4 Standardul ISO 9004

Standardul ISO 9004 este parte a familiei de standarde ISO 9000 și conține informații, îndrumări pentru un sistem îmbunătățit de management al calității. El îsi propune șă îmbunătățească performanța, eficiența și eficacitatea acesteia. ISO 9001 și ISO 9004 au fost gândite pentru a se completa unul pe celălalt. Prevederile din ISO 9004 depășesc cerințele ce au fost inițial prevăzute în ISO 9001.

Folosirea standardului ISO 9004 conferă cateva avantaje

Oferă organizației îndrumare și sprijin pentru a atinge succesul, susținut printr-o abordare de management al calității;

Acesta poate fi utilizat de către orice organizație, indiferent de tipul, mărimea și activitatea pe care aceasta o desfășoară;

Promovează autoevaluarea ca instrument important pentru revizuirea nivelului de maturitate al organizației;

Poate fi folosit alături de ISO 9001 și de alte standarde de management, dar poate fi, de asemenea, utilizat în mod independent;

3.3.5 Standardul ISO 19011

Acest standard oferă îndrumare privind efectuarea de audit intern sau extern ale sistemului de management, dar și modul de gestionare programelor de audit. Cei ce ar putea folosi acest sistem sunt: liderii de echipă de audit, managerii programelor de audit.

Standardul ISO 19011 conține șapte capitole și are următoarea structură:

Domeniul de aplicare.

Referințe normative.

Termeni și definiții.

Principii de auditare.

Conducerea unui program de audit.

Activități de audit

Competența și evaluarea auditorilor

Cel mai indicat este ca organizațiile să folosească toate seriile de standarde într-un mod integrat, pornind de la ISO 9001: 2000.

3.4 Sistemul de management al calității

Sistemul de management al calității reprezintă ansamblul de instrumente, politici și reguli ce dau posibilitatea conducerii de a controla calitatea unui produs, unui serviciu, în vederea creșterii satisfacției clienților.

Dezvoltarea Sistemului de management al calității are la baza standardele din seria ISO 9000 și principiile managementului calității.

Elementele unui Sistem de management al calității sunt structurate pe patru domenii:

Reponsabilitatea conducerii;

Managementul resurselor;

Realizarea produselor/serviciilor;

Măsurare, analiză, îmbunățățire.

Sistemul de management al calității poate oferi un cadru prielnic pentru îmbunățățirea calității, pentru a crește probabilitatea satisfacției clientului. Cerințele pentru Sistemul de management al calității sunt specificate în ISO 9001 și se pot aplica oricărei organizații.

Pentru a conduce o organizație este nevoie de o multitudine de sisteme de management- sisteme financiare, sisteme de management al calității, sisteme de personal, planificare, proiectare etc.

Sistemul de Management al calității este cheia eficienței în procesul de îmbunățațire, deoarece obiectivul principal al sistemului este acela de a satisface clientul, acesta fiind un obiectiv urmărit de toate organizațiile.

Chiar dacă sistemele de management al calității reprezintă un factor esențial pentru o îmbunătățire continuă, nu înseamnă ca ele sunt suficiente. Chiar dacă o organizatie va avea un sistem SMC cu un randament excelent, dar nu există un sistem pentru a rezolva problemele în echipă, ea nu-și va putea atinge nivelul de îmbunătațire care îi este necesar pentru a rămâne o piesă importantă pe piețele de astăzi.

Factorul principal care garantează competitivitatea unei organizatii este reprezentat de calitatea produselor și serviciilor sale. Asigurarea calității prin competitivitate trebuie să conducă la oferirea de produse și servicii care:

Să satisfacă cerințele clienților;

Să fie în conformitate cu cerințele societății in legătura cu reglementările legale, reglementările de mediu, de securitate și de sănătate publică;

Să fie confecționate și vandute la preturi competitive.

Aceste condiții pot fi îndeplinite daca factorii administrativi, umani, tehnici se află sub control, prin implementarea unui sistem de management al calității.

Sistemul de management al calității oferă încrederea că principiile pe care se bazează se vor respecta.

Politica în domeniul calității este ilustrată de orientările și intențiile pe care o organizație le are referitoare la calitate și care sunt formulate în mod oficial. Ea nu se referă numai la calitatea unui produs sau a unui serviciu ci și la calitatea proceselor sau a activităților organizației.

În domeniul calității, obiectivele sunt reprezentate de ceea ce se urmărește sau ceea ce se are în vedere și sunt în strânsă legătură cu politica în domeniul calității. Obiectivele sunt de trei tipuri: concrete, generale și specifice.

Ca obiective generale se pot enumera:

Fiecare organizație are responsabilitatea de a oferi produse și servicii de calitate, astfel încat, în baza acestei responsabilități, organizația ar trebui să-și dezvolte propriul sistem de mangement al calității
Acest sistem îndeplinește două funcții:

-Funcția internă sau funcția de management al calității;

-Funcția externă sau funcția de asigurare a calității.

Funcția de management a calității are ca scop principal orientarea firmei către performanță, în toată sfera de cuprindere a activității acesteia.

Conform acestei funcții, SMC are rol în:

Creșterea responsabilității în randul conducerii;

Crearea unui mediu în cadrul firmei, în care angajatii să fie încurajati să-și asume responsabilitatea individuală pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia.

Cateva avantaje din realizarea acestei funcții ar putea fi:

-creșterea încrederii clienților;

-scaderea costurilor de producție.

Funcția de asigurare a calității are ca scop generarea și dezvoltarea încrederii clienților în legătură cu disponibilitatea, capabilitatea întreprinderii de a le satisface cerințele. Acest lucru se poate realiza evaluând calitatea produselelor comercializare, raportându-le la la standardele existente și comparandu-le cu produsele concurente. O alta metodă de a asigura calitatea este de a evalua calitatea componentelor sau a materiilor prime ce provin de la furnizori.

Avantaje posibile:

Creșterea renumelui firmei;

Creșterea satisfacției clienților;

Scopul principal al sistemului de management al calității este de a garanta că cerințele clienților sunt satisfacute. Acest lucru este atestat cu ajutorul standardelor din familia ISO 9000.

Cei ce conduc organizația trebuie să stabilească, sa implementeze și să mențină in parametri normali un sistem de management.

Sistemul de management al calității cuprinde:

identificarea proceselor necesare sistemului de management al calității(procesele de management al activităților, de asigurare a resurselor, de furnizare a serviciilor,de masurare, analiză);

determinarea succesiunii și interacțiunii acestor procese

determinarea criteriilor și a metodelor necesare prin care se asigură că atat efectuarea cât și controlul acestor procese sunt eficace;

asigurarea disponibilitații resurselor și informațiilor necesare în vederea execuției și monitorizării acestor procese;

implementarea de acțiuni necesare în vederea realizării rezultatelor planificate și îmbunătățirea continuă a acestor procese;

Studiu de caz

Asigurarea calității la URB Suceava SA

3.1 Prezentarea societății URB Suceava SA

SC „URB RULMENȚI” SUCEAVA SA este un producător și comenrciant profesionist de rulmenți și elemente de rulmenți (inele forjate și strunjite).

Activitatea societății se desfășoară potrivit obiectului principal de activitate din Statut „Fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză și a elementelor mecanice de transmisie” – cod CAEN 2815 (conform CAEN Ed.2/2008).

Capacitățile de producție ale societății sunt amplasate la sediul acesteia, situat în zona industrială Șcheia, la 4 km de centrul orașului Suceava. Fabrica are acces direct la Drumul Național DN 17, care face legătura cu Vatra Dornei – Oradea – Budapesta. Se află în apropiere de drumul european E85, și la 20 Km față de aeroportul internațional Salcea. De asemenea, compania are legătură diectă la calea ferată, stația Suceava-Vest prin intermediul căii ferate interne, cu acces la zonele de depozitare a materiei prime, respectiv a produselor finite.

Societatea deține o suprafață de teren de 167.000 mp.

Activitatea de producție se desfășoară în cele șase hale aflate în apopierea societății, iar activitatea generală de administrație în paviolionul tehnico-administrativ. În anul 2010 au fost modernizate 2 hale de producție și pavilionul administrativ. Societatea dispune în total de 65 de clădiri și construcții speciale, din care 56 în funcțiune și 9 în conservare. Cladirile sunt relativ noi și bine întreținute, gradul mediu de uzură fiind de 28%.

Producția este complet integrată, elementele de rulmenți (inele de rulmenți, role, colivii, capace) și procesele de prelucrare fiind realizate în cadrul fabricii.

SC „URB RULMENȚI” SUCEAVA SA este unicul producător de rulmenți din Romania care dispune de facilități de a produce inele de rulmenți atât din bare, cât și din țevi de oțel. Proiectarea rulmenților, a tehnologiei de fabricație și a sculelor se realizează în Departamentul de Poriectare și Dezvoltare propriu.

Societatea are propria secție Sculerie în care se fabrică o parte din sculele și dispozitivele necesare producției. Secția Mentenanță, din cadrul societății, asigură întreținerea și repararea utilajelor și echipamentelor din secțiile de producție.

Mașinile, utilajele și echipamentele aflate în dotarea societății sunt specifice industriei construcțiilor de mașini, respectiv producției de rulmenți.

Societatea are în dotare utilaje destul de vechi (majoritatea fiind puse în funcțiune în anul 1989) ce necesită reparare, modernizare și înlocuire. Echipamentele de care dispune societatea, cu excepția strungurilor achiziționate în 2005, se caracterizează printr-un grad scăzut de automatizare, nivelul tehnologic fiind aferent anului 1975.

Scurt istoric al societății

Societatea a fost înființată în baza Legii nr.15/1990, prin reorganizarea fostei „Întreprinderi de Rulmenți” Suceava, înființată în anul 1983 ca învestiție nouă, schimbându-și titulatura prin înscrierea la Camera de Comerț și Îndustrie a județului Suceava.

Pe 28 octombrie 2003, s-a încheiat acțiunea de privatizare prin semnarea Contractului nr.51 între APAPS București și SC ”BAD Rulmenți” SA Brașov.

Societatea are un capital social subscris și integral vărsat de 28.190.310 lei, corespunzător unui număr de 11.276.124 acțiuni comune, cu valoarea nominală de 2,50 lei fiecare.

SC „URB RULMENȚI” SUCEAVA SA a implementat sistemul de management al calității conform ISO 9002:1994 certificat încă din 1997, iar în 2010, SMC implementat conform ISO 9001:2008 a fost recertificat de către AEROQ București.

În cadrul procesului de aprovizionare, SC „URB RULMENȚI SUCEAVA” SA desfășoară permanent activități de selectare și de evaluare a furnizorilor, pentru a fi acceptați doar acei ce îndeplinesc criteriile stabilite.

Principalii furnizori aprobați pentru oțel de rulmenți sunt: Jiangxingcheng Special Steel CO ltd China, J.S.C Dneprospetssal Zaporoje Ucraina, Owako Olanda.

Furnizorii de tablă sunt Arcelor Mittal Galați, Galfinband Galați și Technosteel Iași.

Anumite componente de rulmenți (bile, role sferice, capace, colivii) se aprovizionează de la furnizori externi, aprobați în urma unui proces de selecție.

Furnizorii de produse care influențează calitatea produsului executat de SC URB Rulmenți Suceava SA sunt evaluați înainte de fi incluși în Lista furnizorilor acceptati și sunt reevaluați periodic pe baza capacității acestora de a îndeplini cerințele specificate.

Selectarea potențialilor furnizori se face după anumite criterii: calitate, certificarea sistemului calității al furnizorului, preț și condiții de livrare.

Materiile prime și componentele aprovizionate se verifică din punct de vedere calitativ la recepție, în laboratoarele chimic, metalografic și metrologic ale URB Suceava.

Clienți

Principalii clienți pentru produsele SC „URB RULMENȚI SUCEAVA” SA sunt firme din Italia, Belgia, Germania, Austria, Franța, Egipt, Arabia Saudită, Singapore, Maroc, Algeria și Romania.

Satisfacția clientului este monitorizată și măsurată, în scopul obținerii de informații referitoare la perepția clientului asupra satisfacerii cerințelor sale.

Datele referitoare la percepția clientului extern cu privire la produsele livrate și alte elemente relevante, sunt obținute prin chestionare de autoevaloare a satisfacției clienților, pe care clienții sunt solicitați să le completeze. Informațiile se analizează periodic de către management, pentru a stabili modalități de îmbunătățire a produselor și proceselor.

Concurența

Concurența tot mai acerbă pe piață se manifestă în principal printr-o politică de piață tot mai agresivă din partea marilor producători (SKF, FAG, INA, etc.) cât și a producătorilor chinezi. S-a constatat în ultimii ani că marii producători și-au diversificat oferta, pătrunzând tot mai mult pe segmentele de piață tradiționale pentru marca URB, propunând un preț deosebit de atractiv raportat la nivelul de calitate pferit.