Apozitului Impozitului Si Taxelor Locale la Formarea Veniturilor

CUPRINS

Lista figuri si tabele

Capitolul I

Tabelul Nr.1.1- Venituri si cheltuieli din anul 2014…………………………………………………………..15

Tabelul Nr.1.2- Venituri si cheltuieli din anul 2013…………………………………………………………..16

Capitolul II

Tabelul Nr.2.1 -Structura veniturilor locale……………………………………………………………………….19

Graficul Nr.2.1 -Evolutia veniturilor totale……………………………………………………………………….20

Tabelul Nr.2.2 -Structura veniturilor locale …………………………………………………………………….21

Graficul Nr.2.2 -Evolutia veniturilor proprii………………………………………………………………………22

Tabelul Nr.2.3 -Veniturile curente………………………………………………………………………………….22

Graficul Nr.2.3 -Evolutia veniturilor curente……………………………………………………23

Graficul Nr.2.4 -Evolutia veniturilor totale………………………………………………………23

Graficul Nr.2.5 -Componentele veniturilor totale……………………………………………….24

Tabelul Nr.2.4 -Gradul de realizare al veniturilor……………………………………………….25

Tabelul Nr.2.5 -Cote defalcate din impozitul pe venit………………………………………….26

Tabelul Nr.2.6 -Sume defalcate din taxa pe valoare adaugata………………………………….27

Graficul Nr.2.6 –Prelevari de la bugetul de stat…………………………………………………28

Capitolul III

Graficul Nr.3.1 –Structura impozitelor si taxelor de la populatie……………………………….30

Tabelul Nr.3.1 –Impozitul mijloacelor de transport…………………………………………..…31

Tabelul Nr.3.2 –Alte impozite si taxe……………………………………………………………32

Graficul Nr.3.2 -Structura veniturilor nefiscale…………………………………………………..32

Capitolul IV

Tabelul Nr.4.1 -Componenta cheltuielilor……………………………………………………….34

Graficul Nr.4.1 -Evolutia cheltuielilor ale bugetului local………………………………………35

Tabelul Nr.4.2 -Categorii de cheltuieli………………………………………………………………….36

Graficul Nr.4.2 -Evolutia cheltuielor pe total si pe structura……………………………………36

Graficul Nr.4.3 -Structura pe tipuri de cheltuieli…………………………………………………37

Graficul Nr.4.4 -Evolutie cheltuieli………………………………………………………………38

Tabelul Nr.4.3 -Structura cheltuielilor social-culturale………………………………………….38

Graficul Nr.4.5 -Structura cheltuielor cultura, religie si sport……………………………………39

Tabelul Nr.4.4 -Structura cheltuielor cu serviciile publice………………………………………40

Graficul Nr.4.6 -Structura cheltuielilor cultura,religie si sport…………………………………..41

Tabelul Nr.4.5 -Structura cheltuielilor cu serviciile si dezvoltarea publica,locuinte……………42

Graficul Nr.4.7 -Structura cheltuielilor cu serviciile publice……………………………………42

Tabelul Nr.4.6 -Strctura cheltuielor cu serviciile………………………………………………..43

Tabelul Nr.4.7 -Structura cheltuielor cu transportul public……………………………………..44

Introducere

Am decis sa aleg această temă deoarece reprezinta o problemă de mare interes. Prin complexitatea temei si a importantei sale, eu m-am gandit să arat o imagine in legatura cu bugete locale.Eu o sa ma concentrez mai mult la venituri si cheltuieli aprobate , realizate la bugetul local in cadrul comunei Poiana. Aceasta problema de mare importanta reiese din cadrul in care Romania a aderat la Uniunea Europeana. Acest proces de aderare a dus la alcatuirea de reforma în cadrul sistemului de administrație publica locala.

În contextul acestui sistem, resurse financiare se stabilesc la bugetele locale,ele trebuiesc sa acopere cheltuielile impuse, pentru realizarea nevoilor și cerințelor colectivității locale. Pentru a indeplini acest lucru, competenta si responsabilitatea autorității locale trebuie să se faca in corelatie cu venituri afle bugetelor locale, insa nu exista in realitate in lume nici o tara în care să se indeplineasca in intregime lucrul acesta. Din acest motiv, guverne centrale ar trebui sa permita colectivității locale reponsabilitate financiară si autonomie cat mai mare.

Acest sistem financiar de care apartin resursele ar trebui sa fie foarte diversificat și evoluat pentru a putea colectivitățile locale să formeze corect unele scopuri pe care acestia și le organizeaza. Pentru o functionare optima in cadrul unor servicii si finante publice locale este nevoie de o dezvoltare socio-economica innoita. Multe tari au aratat prin experienta lor că autoritățile locale sunt in conformitate să administreze si sa mobilizeze sigur si eficient resursele locale,stabilindu-se unele criterii,prioritatii pentru a realiza și a distribui bunuri publice si servicii alaturate de standarde si nevoi ale unei comunității cu care sunt în contact permanent , si de care răspund direct.

Una din teme ale guvernarii actuale care este prioritara, este reprezentata de o reforma a administratiei publice,scoate in evidenta structura financiara a acesteia.Prin situatiile de austeritate în care sunt realizate in România functionarea autoritatilor locale, echilibrul de bugete locale este un motiv actual si prin care se realizeaza anumite dezbateri cat mai ample.

Comunitatile in care se afla ipostaze disproportionale prin care se efectueaza veniturile suficiente și cele nu se pot descurca cu unele cheltuieli cu privire la mentinerea localității. Cei care se ocupa cu distribuirea primelor ajung la unele soluții extreme,de exemplu eliminarea procedurii prin care se compenseaza bugete locale, iar celelate incearca sa obtina bani prin maniera aceasta. Lupta aceasta are loc pe nivele de guvernare: plan central la plan județean și plan județean catre planul local.

Prin definitie bugetul local este o componenta deosebit de importanta, aceasta asociind unele procedee de realizare și folosire a unor fonduri bănești care sunt in folosul public, in cadrul oricarei comunități. Prin componenta sistemului bugetar,aceste bugetele locale imfaptuiesc un rol important de coordonare,de autorizare, coordonare și autorizare a unor venituri si cheltuieli care se fac anul la stadiu local.

Aceste comunitati au diferite avantaje,unele fiind economice, sociale,altele fiind demografice ,prin intermediul lor realizanduse o avansare echilibrata si in continua miscare. Acestea sunt obisnuite sa acuze unele comunitati,din pricina faptului ca nu realizeaza indeajuns venituri, uitand faptul că în cadrul Europei ideea de bază ce constituie teoria dezvoltării ,aceasta fiind o coeziune economică,cat si socială. O dezvoltare economica si sociala realizata pe o constructie echilibrata reprezinta principiul de baza. Privind aceasta latura reiese faptul ca unele teritorii s-au dezvoltat inegal din cauza deficientelor economice ale ansamblului,acestea fiind neacceptate fiindca formeaza sursă de fluctuatie politică,dar si economică.

Capitolul I – Privire de ansamblu a finanțelor publice locale

1.1 Autonomia si intocmirea finantelor publice locale

Adoptarea si elaborarea unui buget local în situatii de autonomie financiară ii asigura fiecărui buget local individualizarea în ansamblul a bugetelor,comunelor, județelor din statul nostru.

Structura bugetelor locale este alcatuita din:

bugete locale in cadrul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București;

bugete locale in cadrul instituțiilor publice, a caror finantare este integrala sau parțiala din bugetele locale;

bugete ale instituțiilor publice ce sunt finanțate integral cu venituri proprii;

bugetul împrumuturilor externe și interne, pentru care plata dobânzilor, rambursarea și altor costuri se face din bugete locale ,aceste provenind din: împrumuturile externe contractate de catre stat și împrumutate la randul lor autorităților administrației externe, contractate de catre autorități ale administrației publice locale și garantate de catre stat; împrumuturi externe și interne ce sunt contractate de autoritățile administrației publice locale;

bugetul de fonduri externe nerambursabile.

Orice stat incearca sa asigure mijloace care permit fiecarui cetățean participarea la luarea unor decizii ce privesc colectivitatea și cum își desfășoară viata si munca. Autoritățile administrațiilor de stat atat centrale,cat si locale, alese la nivel democratic își împart competențe ,responsabilități,pe baza unor principii care se indreapta constant spre autonomia locală in cadrul colectivității teritoriale – administrative conturate în fiecare țară.

O autonomia locală nu poate funcționa doar cu rezultate bune, fără sa se asigure resursele financiare necesare ale instituțiilor,serviciilor de interes local,autorităților administrative. Aceste resurse trebuie să fie într–o proporție care sa corespunda competențelor și responsabilităților ce sunt oferite, prin lege, in cadrul unității administrației publice locale.

Finanțele publice locale impart procedee de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes local cu ajutorul instrumentelor și componentelor sistemului bugetului public național ce includ și pe cele destinate autorităților, instituțiilor și serviciilor de interes local. Instrumentele cele mai importante le reprezintă bugetele locale.

Importanta bugetelor unităților administrativ – teritoriale este respectata mai mult în state unitare fiindca în aceste state, între bugetul de stat și bugetele locale nu intervine categoria bugetelor state membre. Pozitia bugetelor locale rămâne determinata în toate statele contemporane de unele concepții de conducere și modul cum sunt aplicate concepțiile în state al caror regim politic este dictatorial si totalitar.

În state cu regim democrat parlamentar, în cadrul pluralismului politic și al separararii puterii legislative, executive și judecătoresti, unităților administrativ – teritoriale li se da autonomia necesară in cadrul capacității de acțiune ce se afla în interes public. Autonomia aceasta este de latura administrativă, determinata de existența organelor de conducere ce au atribuții deliberative alese de cetățeni, de recunoaștere a calității de persoane juridice și dreptul de a avea un buget propriu de venituri și cheltuieli care sunt decise de conduceri reprezentative.

Regimul politic democratic avut loc în România după scos conducerea centralizată și ordinea socialistă a finanțelor locale ce se baza pe integrarea de bugete locale în bugetul statului și formeaza un regim juridic de bugete locale ce corespund unor concepte folosite în statele europene occidentale.

Din reglementările care semnifica un început al descentralizării financiare compun prevederi de o importanță hotărâtoare :

fiecare oraș, municipiu, sector al municipiului București, realizeaza buget propriu în situtatii de autonomie;

autonomia locala este considerata ca principiu al administratiei, aratand competența consiliilor locale de a primi bugete anuale ale fiecăreidintre unități administrativ – teritoriale, dar si stabilirea impozitelor, taxele,împrumuturile ce sunt necesare pentru executarea bugetelor

Crearea și adoptarea de bugete locale în situatii de autonomie financiară ii asigura fiecărui buget local individualitatea în cadrul bugetelor tuturor comunelor.

Individualitatea reiese din faptul că “ în relațiile dintre organele administrației publice locale nu există raporturi de subordonare ”, fiecare consiliu județean, orășenesc sau comunal este autonom având și buget propriu față de celelalte bugete locale

Din competent autorităților administrației publice în cadrul finanțelor publice locale arata pe scurt :intocmirea și aprobarea în situatii de echilibru bugetar a bugetelor ; constatarea, urmărirea și încasarea de impozite și taxe locale, cum ar fi si alte venituri ;raportarea execuției bugetelor locale,rectificarea bugetelor, de-a lungul anului bugetar ; administrarea eficienta si optima a bunurilor ce fac parte din proprietatea publică și privată din cadrul unitățiilor administrativ- teritoriale ; contractare de împrumuturi interne șiinterne și externe și achitarea la scadentă; fondurile publice se administreaza in condii de eficienta in cadrul unei executii bugetare stabilirea de priorități realizarea cheltuielilor publice locale ; aprobarea,urmarirea,elaborarea realizării programelor de dezvoltare.

1.2 Bugetele locale

1.2.1 Venituri și cheltuieli ale bugetelor locale

Veniturile bugetelor locale

In conformitate cu legea, veniturile bugetelor locale sunt acele venituri care se deduc din bugete proprii ale sectoarelor municipiului Bucuresti și al Consiliului General al Municipiului București ,ale municipiilor,oraselor,comunelor sunt:

VENITURILE PROPRII

1.Impozitul pe profit provenind din regiile autonome și societăți comerciale aflate sub autoritatea consiliilor locale

2.Impozitele si taxele ale populației

3.Taxe privind folosirea terenurilor proprietate de stat

4.Impozitele pe terenuri,cladiri ale persoanelor juridice

5.Alte impozite directe

6.Impozitul pe spectacole

7.Alte impozite indirecte

8.Vărsăminte provenite din profitul net al regiilor autonome aflate sub autoritatea consiliilor locale

9.Vărsăminte de la unele instituții publice

10.Diverse venituri

11.Venituri privind valorificarea unor bunuri

12.Cotele defalcate din impozitul pe venit

SUMELE DEFALCATE PROVENITE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT.

sume defalcate din TVA folosite pentru finanțarea unor cheltuieli descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București

sume defalcate din TVA folosite pentru echilibrarea bugetelor locale

sume defalcate din TVA folosite pentru a finanța programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural

SUBVENTIILE PRIMITE DE LA NIVELUL BUGETUL DE STAT SI DIN ALTE BUGETE:

subvențiile de la bugetul de stat

subventiile de la alte administrații

DONATIILE SI SPONSORIZARILE:

donații și sponsorizări

alte transferuri voluntare

Cheltuieli ale bugetelor locale

Aceste cheltuielile publice isi fac aparitia în cea de-a doua fază a funcției de repartiție a finanțelor publice, dar si cea a repartizării resurselor financiare publice pe destinatii diferite și determina utilizarea efectivă a resurselor pentru indeplinirea unor obiective (necesitățile publice de bunuri și servicii ce sunt prioritare pentru perioada curentă) aflate în programele guvernamentale și locale ce privesc activitatea sociala și de alta natura desfășurată de acestea.

Cheltuielile publice sunt considerate drept plăți efectuate din resurse mobilizate prin diferite căi, pentru achiziția unor bunuri sau prestări de servicii necesare pentru a îndeplini diferite obiective:acțiuni social-culturale, servicii publice generale, acțiuni economice.

Cheltuielile publice cuprind:

a. cheltuielile efectuate de catre administrațiile publice centrale facute din fonduri bugetare, extrabugetare și fonduri speciale;

b. cheltuielile efectuate de catre administrațiile publice locale facutedin fonduri bugetare și extrabugetare.

Cheltuielile publice se clasifica utilizând mai multe criterii:

administrativ;

funcțional;

economic.

Clasificarea administrativă ce are la bază criteriul instituțiilor cu ajutorul caruia se efectuează cheltuielile publice: instituții publice autonome ,ministere, unități administrativ-teritoriale ,agenții guvernamentale. Gruparea acestor cheltuielil pe criterii administrative este utilă fiindca alocațiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere și alte instituții centrale, județene, municipii, orașe, comune.

Clasificația funcțională ce are la baza drept criteriu destinația cheltuielilor, respectiv domeniile, ramurile, și sectoarele spre care sunt dirijate resurse financiare publice și destinații ale cheltuielilor ce curpind realizarea unor transferuri între diferite stadii ale administrațiilor publice, plata dobânzilor și datoria publică sau determinarea de rezerve aflate la dispoziția autorității executive. Acestea reflectă obiective ale politicii financiare ale statului. Permite evaluarea prin care are loc modul de alocare a fondurilor publice pentru anumite activități sau obiective ce reprezinta necesitățile publice.

La nivelul bugetul de stat structura funcțională a cheltuielilor este:

1. Serviciile publice generale;

2. Apărare, ordine publică și siguranță națională;

3. Cheltuieli social culturale ;

4. Serviciile și dezvoltarea publică, locuințe, mediu si ape;

5. Acțiunile economice;

6. Alte acțiuni în care este inclusa și cercetarea științifică;

7. Transferuri din bugetul de stat;

8. Împrumuturi acordate;

9.Plățile de dobânzi și anumite cheltuieli aferente datoriei publice;

10. Rambursările de împrumuturi;

11.Fondul de rezervă;

12.Excedent, deficit.

Cheltuielile unităților administrativ-teritoriale incluse în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor cuprind:

I. Autoritățile executive;

II. Sanatate;

III. Învățământ;

IV. Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și îndemnizații;

V. Cultura, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret;

VI. Servicii și dezvoltare publică și locuințe;

VII. Agricultura și silvicultura;

VIII. Transporturi și comunicații;

IX. Alte acțiuni economice;

X. Alte acțiuni;

XI. Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente;

XII. Transferurile către alte bugete;

XIII. Dobânzile aferente datoriei publice și alte cheltuieli;

XIV. Plățile de dobânzi;

XV. Rambursările împrumuturi acordate;

XVI. Fondul de rezervă bugetară.

1.2.2. Principiile și regulile bugetelor locale

Principii generale ale bugetelor locale

Principiul echilibrului – in conformitate cu legislatia în vigoare, veniturile publice aflate la nivel local trebuie să fie egale cu cheltuielile publice locale pentru mentinerea echilibrului dintre nevoile și resursele colective. Reiese faptul ca veniturile trebuie să acopere integral cheltuielile prevăzute în bugetul local. Daca in cazul in care veniturile nu sunt egale cu suma cheltuielilor, deficitul bugetului local trebuie să fie acoperit din împrumuturile contractate de la autorități publice locale și din cadrul sumelor defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat, ce se prevad prin legea bugetului de stat.

Principiul realității – la nivelul bugetelor locale trebuie să reflecte concret cuantumul tuturor resurselor ce pot fi procurate pe plan local, dar și cel al nevoilor colectivității. Conform acestui principiu se va tine cont de variantele prudente în realizarea de venituri și efectuarea de cheltuielil bugetare, necesare pentru evitarea eventualelor dezechilibre care ar aparea in cadrul execuției bugetare.

Principiul anualității – in conformitate cu legea, veniturile și cheltuielile bugetelor locale sunt aprobate si avizate pe o perioadă de un an a exercițiului bugetar; – pe de alta parte,operațiuni de încasări și plăți desfasurate în contul unui buget local, fac parte din exercițiul corespunzător de execuție a respectivului buget. Aceasta necesită aprobarea bugetului local realizata de autoritățile publice locale competente realizata anual, perioada de un an este aceea in care este aprobata demararea activitătii ,accea de a încasa veniturile și de a efectua cheltuielile aprobate prin intermediul bugetului.

Principiul publicității – in cadrul bugetelor locale,transparenta este asigurată prin:

transparenta decizională si supunerea unei dezbaterii la nivel local ,realizata de autorități publice locale a unor proiecte de buget, repsctiv a conturilor anuale de execuție a bugetelor, in cazul aprobării acestora;

publicarea în presa locală, dar și aparitia la sediul primăriei și a Consiliilor Județene bugetelor ,repsctiv a conturilor anuale de execuție.

Principiile specifice bugetării locale

a) Principiul autonomiei locale – confera drept autorităților publice de a elabora, aproba și executa propriile bugete; Prin intemediul autonomie locală reiese dreptul și capacitatea autorităților de la nivelul administrației publice locale solutionarea si gestionarea, în numele și în interesul unor colectivități locale reprezentate de acestea, activitățile publice. Dreptul acesta este exercitat de consilii locale și de primari, dar și de consilii județene. Autonomia locală analizeaza organizarea resurselor, funcționarea acestora, competențele și atribuțiile, dar și gestionarea acestor resurse care, potrivit legii, aparțin de comun, oraș sau județ. Drept consecință, raspunderile adresate autorităților administrației publice locale în domeniul de finanțe publice locale sunt depline, excepțiile ar trebui sa se faca expres de lege. Conform autonomiei financiare de care autoritățile publice locale se bucură, acestea avand dreptul, în limitele legii, de a avea inițiative în domeniu. Având autonomie funcțională, unele unități administrativ-teritoriale nu se mai includ cu veniturile și cheltuielile lor in cadrul bugetului de stat, ci doar cu sumele varsate, respectiv primindu-le din buget.

b) Principiul subsidiarității – se refera la reducerea nivelului de luare a deciziilor, a unor competențe și a unor responsabilități realizate cât mai aproape de autoritățile alese de la nivel local și de acordul incredintat prin alegeri de catre cetateni;

c) Principiul adiționalității –fondurile administrației (județene) superioare nu trebuie să ia locul fondurilor care se pot constitui in cadrul autorităților administrativ-teritoriale locale. De altfel, fondurile trebuie să fie adiționale, suplimentate unor venituri proprii la nivelul administrației publice a diferitelor diviziuni teritorial-spațiale, respectiv județe, municipii, orașe și comune.

d) Principiul proporționalității –resurse financiare, venituri, respectiv cheltuielil ale unităților administrației publice locale să se realizeze proporțional anumitor competențe și unor responsabilități stabilite prin lege ce au legatura cu administrația publică locală.

e) Principiul unității bugetare – acesta presupune ca veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise doar intr-un singur document, și anume bugetul local.

f) Principiul universalității bugetare – veniturile și cheltuielile publice ar trebui să figureze în bugetul local cu sumele lor totale, brute, de altfel nici un venit și nici o cheltuială neputându-se realiza în afara cadrului bugetar. Obținerea veniturilor publice determină unele cheltuieli, este necesar ca anumite venituri să se înscrie în buget cu produsul lor brut, iar unelecheltuieli cu cifra lor totală, nu direct diferența dintre ele, pentru a se putea recunoaște și controla sumele exacte in cadrul cheltuielilor publice.

1.3 Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetului centralizat al unităților

administrativ-teritoriale, pe perioada 2010 – 2012, inclusiv 2013

Tabel nr.1.1: Veniturile și cheltuielile din anul 2013 – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Sinteza veniturilor și cheltuielilor elementelor componente ale bugetului general centralizat al unităților administrativ-teritoriale din județul Dâmbovița pentru anul 2013 este prezentată în tabelul de mai sus.

Din datele prezentate mai sus se remarcă amplitudinea volumului bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului Dâmbovița, dar și amploarea cheltuielilor efectuate din împrumuturi interne și externe, precum și din fondul de rulment, care au avut o evoluție ascendentă în ultimii ani.

Deși excedentul înregistrat de bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului Dâmbovița, pare destul de semnificativ, respectiv 29.287 mii lei, totuși nu reușește să contracareze impactul indus de cheltuielile din împrumuturi și din fondul de rulment destul de semnificativ asupra deficitului bugetar.

Sinteza principalelor categorii de venituri, prevederile bugetare definitive, drepturile constatate și încasările realizate ale unităților administrativ-teritoriale din județul Dâmbovița pentru anul 2012 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr.1.2: Veniturile și cheltuielile din anul 2012 – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Capitolul II – Analiza veniturilor bugetului comunei Poiana

2.1 Prezentarea generală a Comunei Poiana

Poiana (în trecut, Poienile) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Poiana (reședința) și Poienița. Comuna se află pe malul drept al Ciorogârlei, în zona de câmpie de la extremitatea de sud a județului, la limita cu județul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ711D, care se ramifică din DN7 la Lungulețu și duce către vest la Românești.

Facilități oferite investitorilor

Terenuri agricole fertile (plantații de vii)

Forță de muncă pentru diferite domenii

Utilități multiple: telefonie, internet, apă curentă, energie elecrică, cablu TV și satelit

Proiecte de investiții

Stație de epurare și canalizare

Reabilitare infrastructură de bază

Alimentare cu apă

Parc de agrement

Sediu administrativ

Muzeul satului(etnografic)

2.2 Nivelul, dinamica si structura veniturilor bugetului local

Veniturile totale ale bugetului comunei Poiana, ca de altfel a tuturor bugetelor locale cuprinde veniturile proprii, prelevări din bugetul de stat, subvenții de la bugetul de stat, subvenții de la alte bugete, încasări din împrumuturi acordate, împrumuturi.

Situația veniturilor totale încasate pe perioada analizată la comuna Poiana se prezintă în Tabelul nr.2.1.

Tabelul nr.2.1 : Structura veniturilor locale – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate rezultă că veniturile totale încasate au crescut de la 18.261.701 lei la 68.134.541 lei, respectiv de 3,73 ori, veniturile proprii de 3,88 ori, prelevările de la bugetul statului de 3,14 ori- vezi graficul nr.l.

Grafic nr.2.1: Evoluția veniturilor totale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se poate observa că de la an la an se înregistrează o creștere a veniturilor totale, cea mai substanțială fiind înregistrată în anul 2013, când creșterea față de anul 2012 este cu 157,55%. Cea mai mică creștere se înregistrează în anul 2010 față de 2009 cu numai 105,82 %. Saltul veniturilor în anul 2013 față de 2012 se realizează în cea mai mare parte pe seama prelevărilor de la bugetul statului- vezi graficul 2 și 3, în mod deosebit a sumelor defalcate din T.V.A ca urmare a trecerii unor activități în competența autorităților publice locale și ca urmare a unei mai bune finanțări a activității de învățământ a comunei Poiana.

Veniturile proprii cuprind: veniturile curente, venituri din capital, venituri cu destinație specială. Din datele prezentate în tabelul nr. 2 se observă că în valoare absolută veniturile proprii înregistrează creștere de la 4.744.096 lei în anul 2008 la 18.403.489 lei în anul 2013.

Pentru a ne edifica mai bine asupra factorilor care influențează veniturile proprii este necesară analiza pe structură a acestora.

Tabelul nr.2.2 : Structura veniturilor locale – mii lei – lei

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se observă că nivelul veniturilor proprii al primăriei Poiana este influențat în cea mai mare parte de veniturile curente, ponderea lor fiind de 94,14% în 2002; 82,28 % în anul 2009; de 95,29 % în anul 2010; de 98,71% în anul 2011, de 82,15 % în anul 2012 și de 84,89 % în anul 2013.

Veniturile din capital sunt reduse mai ales în anii 2008, 2009, 2010, 2011, în anul 2013 înregistrează cea mai mare valoare ca urmare a faptului că prin modificarea clasificației bugetare veniturile cu destinație speciale au dispărut, fiind preluate de veniturile din capital.

Veniturile cu destinație speciale ale primăriei Poiana ating în 2009 suma de 1.367.341 lei ca urmare, în primul rând a vânzărilor de bunuri din domeniul privat al consiliului local, 743.224 lei și a sumelor acordate de primăria Poiana pentru finanțarea programului de ocupare a forței de muncă, 570.462 lei.

Grafic nr.2.2: Evoluția veniturilor proprii

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Graficul arată cum se prezintă în timp structura veniturilor proprii pe cele trei componente: venituri curente, venituri din capital și venituri cu destinație specială.

Veniturile curente cuprind veniturile fiscale și veniturile nefiscale. Situația realizărilor pe perioada 2008 – 2013 a acestora se prezintă în tabelul nr.2.3

Tabelul nr.2.3 : Veniturile curente – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În sume absolute, veniturile curente au crescut de la an la an, de la 4.466.281 lei în anul 2008 la 15.621.817 lei în anul 2013 .

Modul în care au fost realizate veniturile curente a influențat în mare măsură realizarea veniturilor proprii și implicit a celor totale.

Veniturile curente se așează în cea mai mare parte pe veniturile fiscale, acestea deținând ponderea cea mai mare : 78,07% în anul 2008; 83,66% în anul 2009; 83,88% în anul 2010; 83,25% în anul 2011; 82,73% în anul 2012 și 78,75% în anul 2013.

Veniturile fiscale sunt formate din : impozite directe și impozite indirecte.

Veniturile fiscale înregistrează creșteri de la an la an în toată perioada 2008 – 20013.

2.3 Structura și nivelul veniturilor fiscale

Grafic nr.2.4: Evoluția veniturilor totale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din reprezentarea grafică se observă că dintre componentele veniturilor totale, prelevările de la bugetul statului dețin ponderea cea mai mare, înregistrând creșteri de la an la an. Acest lucru, pune în evidență dependența în cea mai mare parte a posibilității de realizare a programelor de dezvoltare a localității de sumele alocate de la bugetul statului, fie prin legea bugetului de stat, fie prin hotărâri de consiliu județean. Deși modalitatea de alocare, este reglementată formal prin lege, faptul că în perioada analizată a fost lăsată la latitudinea consiliului județean de a alege anumite criterii de repartizare pentru o parte din sume, a existat suspiciunea că alocarea sumelor la bugetele locale sunt încă influențate de factorul politic.

Veniturile proprii ale comunei Poiana au un aport mai mic decât sumele defalcate de la bugetul statului, dar destul de important, și ca urmare autoritatea locală trebuie să se preocupe de organizarea în bune condiții a activității de colectare a acestora deoarece, sunt veniturile care reflectă efortul comunității de susținere a activității cosiliului local în realizarea politicilor publice la nivel local.

O pondere scăzută și foarte scăzută dețin subvențiile de la bugetul statului și de la alte bugete.

Grafic nr.2.5: Componente venituri totale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr.2.5 pune și mai bine în evidență gradul de participare a fiecărei componente la realizarea veniturilor totale ale bugetului local al comunei Poiana. Cunoscând acest lucru și modul de formare a fiecărei categorii din veniturile bugetului local al comunei Poiana se pot stabili și posibilitățile care le au autoritățile publice locale de a intervenii în vederea asigurării surselor necesare unei bune funcționări.

O latură importantă a analizei de ansamblu a veniturilor o constituie analiza modului de realizare a prevederilor bugetului. Situația privind gradul de realizare a veniturilor prevăzute în buget pe perioada 2008- 2013 al comunei Poiana se prezintă în tabelul nr.2.4.

Tabelul nr.2.4: Gradul de realizare a veniturilor (%)

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate, veniturile planificate nu au fost realizate, nici pe total nici pe structură. Nerealizarea prevederilor bugetului comunei Poiana are implicații majore asupra posibilității de plată a angajamentelor făcute în limita creditelor bugetare de la capitolele de cheltuieli. Ca urmare, au rămas plăți neefectuate pentru investiții realizate și recepționate, servicii prestate de furnizori, subvenții. În anii 2011 și 2012 gradul de realizare a veniturilor proprii a comunei Poiana este sub nivelul de realizare al veniturilor totale.

2.4 Cote defalcate din impozitul pe venit

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital. Element component al veniturilor fiscale care sunt formate din: impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice, impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice și alte impozite pe venituri, profit și câștiguri din capital. Ca sursă de venit ele dețin locul al doilea în cadrul veniturilor fiscale cu o pondere de 20,19% în anul 2011, 21,11% în anul 2012 și 21,22% în anul 2012. Evoluția acestor venituri în sumă absolută este ascendentă, pornind de la suma de 6.567.391 în anul 2009 și ajungând la 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creștere de 1,79 de ori. Această creștere se datorează în prealabil veniturilor din impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice care dețin o pondere de 20,19% în anul 2011, 20,11% în anul 2012 respectiv 19% în anul 2013. Gradul de realizare se situează în jurul valorii de 100% prezentând o ușoară scădere în anul 2013 față de anii precedenți cu 0.05% . Rar se întâmplă ca âncasările realizate să coincidă atât de mult cu prevederile bugetare inițiale.

Tabelul nr.2.5: Cote defalcate din impozitul pe venit – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice. Acestea lipsesc în anul 2011 iar pe parcursul celor 3 ani cresc de la suma de 9.456.906 lei în anul 2012 la suma de 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creștere. Datorită acestor creșteri, aceste venituri ajung să dețină o pondere de 3% din impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital. Gradul de realizare este foarte ridicat în anul 2013 datorită prevederilor bugetare foarte scăzute în comparație cu încasările realizate. Acest grad este de 191% în anul 2013.

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice dețin ponderea cea mai mare în totalul impozitelor pe venit, profit și câștiguri din capital, fiind de 20,19% în anul 2011, 20,10% în anul 2012 și 19,98% în anul 2013. Acestea la rândul lor sunt alcătuite din: cote și sume defalcate din impozitul pe venit precum și sume alocate de consiliul județean pentru echilibrarea bugetelor locale. Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit au o evoluție ascendentă pornind de la suma de 6.525.659 mii lei în anul 2011 și ajungând la suma de 11.049.191 în anul 1013, acesta reprezentând o creștere de 1,69 ori. Sumele alocate de consiliul județean pentru echilibrarea bugetelor locale au evoluția gradului de realizare crescător și se prezintă în felul următor: 109,59% în anul 2011, 130% în anul 2012 și 149,57% în anul 2013.

2.5 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea

cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei Poiana

Prelevările de la bugetul statului au suferit modificări pe parcursul perioadei analizate, la început au fost sub forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit, ulterior acordându-se sume și din T.V.A .

Tabelul nr.2.6: Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Creșterea constantă a veniturilor proprii este asigurată de creșterea simultană a veniturilor curente față de sumele defalcate din TVA. Datorită faptului că veniturile proprii reprezintă diferența dintre veniturile curente și sumele defalcate din TVA, pentru a înregistra creșteri, veniturile din suma defalcată din TVA nu trebuie să depășească veniturile curente.

Grafic nr.2.6: Prelevări de la bugetul de stat

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

După cum rezultă din datele prezentate, prelevările de la bugetul statului au avut o evoluție ascendentă în toată perioada analizată, cea mai semnificativă diferență fiind înregistrată în anul 2012 față de 2013 în sumă de 12.270.599 lei. În totalul veniturilor bugetului local al comunei Poiana, prelevările de la bugetul statului dețin ponderea. Astfel, în anul 2008 prelevările dețin 74,02%; în anul 2009 dețin 69,89% ; în anul 2010 – 66,23 %; în anul 2011 – 73,24 %; în anul 2012– 71,71 % și de 62,31% în anul 2013. Pe structură, în cadrul prelevărilor de la bugetul statului ponderea o dețin sumele defalcate din T.V.A. O parte din sumele defalcate din impozitul pe venit și sumele defalcate din T.V.A ale comunei Poiana s-au alocat direct pe destinații: ajutoare pentru încălzirea locuinței pe timp de iarnă, subvenționarea energiei termice livrate populației, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, creșe ( cheltuieli de personal, burse, obiecte de inventar), pentru plata asistenților persoanelor cu handicap, plata venitului minim.

Capitolul III – Aportul impozitelor și taxelor locale la formarea veniturilor bugetului comunei Poiana

3.1 Impozitul și taxa pe clădiri

Impozitele și taxele pe proprietate. Acestea din punct de vedere al veniturilor comunei Poiana pe care le generează au cea mai mică pondere în veniturile fiscale respectiv de: 12.89% în anul 2010, 10% în 2011 și 10,49 în anul 2012. Impozitele și taxele comunei Poiana la rândul lor sunt formate din: impozite și taxe pe clădiri, impozite și taxe pe teren, taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru și alte impozite și taxe pe proprietate. În sumă absolută aceste venituri cresc de la suma de 4.367.604 mii lei în 2010 la 5.964.034 mii lei în anul 2013. Prezintă o creștere de 1,36 de ori. Analizând indicii cu baza în lanț, observăm că de la un an la altul impozitele și taxele pe proprietate ale comunei Poiana cresc cel mai mult în anul 2013 față de 2012 de 1,31 de ori, datorită creșterii impozitelor și taxelor pe clădiri de 1,8 ori Gradul de realizare a veniturilor este descendent, scăzând de la 103,83% la 73,6% în anul 2013. Această evoluție nefavorabilă a gradului de realizare se datorează evoluției nefavorabile a gradului de realizare a elementelor componente ale veniturilor și anume taxelor judiciare de timbru care sunt de 73% în anul 2010, 54,6% în anul 2011 respectiv 19,4% în 2012.

Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoanele juridice deține o pondere importantă în totalul impozitelor directe ale comunei Poiana, după impozitele și taxele de la populație. Pe perioada analizată această categorie de venituri are o evoluție ascendentă, de la 1.159.159 lei la 4.500.000 lei, creșterea fiind în cea mai mare parte pe seama majorării valorii de impunere ca urmare a modificărilor legislative. Cea mai importantă creștere se înregistrează în anul 2013, față de 2008 creșterea este de 3,88 ori .

Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru au o evoluție descendentă scăzând de la suma de 994.661 mii lei în anul 2010 la suma de 290.906 mii lei în anul 2013, reprezentând o scădere de 3,4 ori. Acest element duce la scăderea gradului de realizare al impozitelor pe taxe și proprietate datorită faptului că prevederile bugetare sunt mult mai mari decât încasările realizate. Are cel mai scăzut grad de realizare și anume: 73% în anul 2011, 54,9% în 2012 respectiv 19% în anul 2013.

Grafic nr.3.1: Structura impozitelor și taxelor de la populație

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

3.2 Impozitul și taxa pe teren

Impozitele și taxele pe teren dețin o pondere mai mică în impozitele și taxele pe proprietate care în sumă absolută cresc de la 533.214 mii lei în 2011 la suma de 862.543 mii lei în 2013, crescând de 1,6 ori. Gradul de realizare este scăzut și fluctuează între valorile de 114% și 60% înregistrând gradul cel mai scăzut în 2012 când prevederile bugetare au fost stabilite la suma de 952.910 mii lei și s-au încasat doar 572.502 mii lei.

3.3 Impozitul pe mijloacele de transport

Impozitele pe mijloacele de transport mai generează un venit de luat în considerare în cadrul impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii. Acestea dețin o pondere de 1,6% în 2011, 1,5% în 2012 și 4,8% în 2013 crescând de la suma de 233.275 lei în 2011 la 700.000 lei în 2013, reprezentând o creștere de 4 ori datorită creșterii bruște a acestora. În comparație cu creșterea ascendentă a sumelor absolute, gradul de realizare a scăzut de la 100% în anul 2011 la 70% în 2012, apoi va crește la 73% în anul 2013.

Tabelul nr.3.1: Impozitul pe mijloacele de transport – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

3.4 Alte impozite si taxe locale

Impozitele indirecte ale comunei Poiana au deținut până în anul 2013 o pondere nesemnificativă în totalul impozitelor fiscale, respectiv de 0,82% în anul 2012. Începând cu anul 2013 se transferă la bugetele locale veniturile din taxe notariale și judiciare, care fac ca ponderea veniturilor indirecte în veniturile fiscale să crească spectaculos la 25,05 % în anul 2012 și la 19,21 % în anul 2013.

Veniturile nefiscale ale comunei Poiana cuprind în structura lor : vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte de la instituții publice și diverse venituri. Pe perioada analizată situația acestor venituri se prezintă în tabelul nr.3.2.

Tabelul nr. 3.2: Alte impozite și taxe – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Grafic nr. 3.2: Structura veniturilor nefiscale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate în tabel, veniturile nefiscale ale comunei Poiana au înregistrat creșteri de la 1.068.880 lei în anul 2008 la 3.318.994 lei în anul 2013. Creșterile cele mai semnificative sunt determinate de creșterea încasărilor din chirii și concesiuni și de preluarea începând cu anul 2009 a amenzilor pentru circulația pe drumurilor publice ale comunei Poiana.

Toate aceste modificări au condus la creșterea veniturilor nefiscale de 3,16 ori în anul 2013 față de anul 2009 .

Veniturile din capital ale comunei Poiana au cuprins până în anul 2009 inclusiv, venituri din valorificarea unor bunuri ale statului, din care o cotă rămânea la bugetul local: venituri din vânzări de locuințe din fondurile statului, venituri din privatizare, venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice. Până în anul 2009 nivelul acestor categorii de venituri este redus. Începând cu anul 2010 în clasificația bugetară nu se mai utilizează veniturile cu destinație specială și, ca urmare, veniturile din capital preiau și conținutul acestui capitol de venituri. Veniturile din capital încasate au fost 12.421 lei în anul 2008; 18.899 lei în anul 2009; 392.109 lei în anul 2010; 105.959 lei în anul 2011 și 2.312.902 lei în anul 2012 și o prognoză de 2.781.672 lei în anul 2013.

Capitolul IV – Analiza cheltuielilor bugetului comunei Poiana

4.1 Nivelul, dinamica și structura cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana

Cealaltă componentă a bugetului local o reprezintă cheltuielile.

Din punct de vedere al clasificației funcționale, cheltuielile cuprinse în bugetul local al comunei Poiana, se împart în : autorități publice, învățământ, cheltuieli social – culturale, sănătate, cultură, asistentă socială, servicii și dezvoltare publică, acțiuni economice, alte acțiuni economice, alte acțiuni, fond de rezervă bugetară. Această clasificare are la bază criteriul instituțiilor prin care se efectuează cheltuieli publice.

Pentru o analiză completă, cheltuielile comunei Poiana trebuie analizate sub cele două aspecte ale clasificației bugetare, atât a clasificației economice cât și a clasificației funcționale.

Clasificația economică împarte cheltuielile după natura și efectul lor, iar clasificația funcțională după destinația lor.

Componența cheltuielilor conform clasificării funcționale este redată în tabelul nr. 4.1 :

Tabel nr.4.1: Componența cheltuielilor – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile totale ale bugetului local au cunoscut

creșteri de la an la an. În perioada analizată 2008 – 2013, în totalul cheltuielilor comunei Poiana, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile de la capitolul Învățământ, Servicii de dezvoltare publică și locuințe, Servicii de asistență socială, Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret. Pentru a pune mai bine în evidență evoluția în timp a cheltuielilor bugetului local am întocmit Graficul nr.4.1.

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În analiza pe care o vom prezenta privind cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, ne

vom referi la principalele capitole de cheltuieli, respectiv la acele capitole care dețin ponderea în bugetul local.

Cheltuielile de la domeniul Autoritați executive asigură funcționarea instituției Primariei comunei Poiana și a Consiliului local. Nivelul și structura acestor cheltuieli pe principalele categorii în perioada analizată se prizintă în tabelul de mai jos.

Tabel nr.4.2: Categorii de cheltuieli – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate rezultă că în perioada analizată a avut loc creștera de la an la an a cheltuielilor domeniului ,,Autorități publice”, la toate categoriile din structura prezentată cu excepția cheltuielilor de capital. Creșterea se justifică la cheltuieli materiale prin majorările de prețuri și tarife la bunurile și serviciile achiziționate, iar la cheltuielile de personal prin creșterea numărului de personal prin crearea de noi activități prin preluarea de atribuții ca urmare a descentralizării și prin creșterea salariilor funcționarilor publici. În totalul cheltuielilor, ponderea o reprezintă cheltuielile de personal , respectiv 70,39% în anul 2008; 67,41 % în anul 2009; 71,20 % în anul 2010; 67,96 % în anul 2011 și 66,80 % în anul 2012, 67,27 % în anul 2013.

În graficul nr.4.2 se prezintă evoluția acestor cheltuieli pe total și pe structură.

Grafic nr. 4.2: Evoluția cheltuielilor pe total și pe structură

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.2 Analiza cheltuielilor social-culturale

Pentru a pune mai bine în evidență structura cheltuielilor din capitolul Învățământ ale comunei Poiana am întocmit graficul de mai jos.

Grafic nr. 4.3: Structura pe tipuri de cheltuieli – învățământ

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În perioada 2008- 2013 sumele alocate acestui capitol au cunoscut creșteri substanțiale, de la 8.835.052 lei în anul 2009 la 30.226.430 lei în anul 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 342,12%. Începând cu anul 2008 prin bugetul local se asigură cheltuielile de personal pentru personalul din învățământ, având ca sursă, sume alocate de la bugetul statului sub forma cotelor defalcate din T.V.A. Cheltuielile materiale ale comunei Poiana se asigură, conform prevederilor legale, din veniturile proprii ale bugetului local.

Evoluția în timp pe perioada analizată a componentelor domeniului Învățământ se prezintă în graficul nr.4.4.

Grafic nr. 4.4: Evoluție cheltuieli

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Domeniul Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret a comunei Poiana cuprinde sumele alocate din bugetul local unităților de cultură și acțiunilor culturale și de tineret organizate de diverse organizatii și asociații, în sumă de 6.654.542.

Pe perioada analizată structura acestor cheltuieli se prezintă în Tabelul nr.4.3.

Tabelul nr.4.3: Structura cheltuielilor social-culturale – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, începând cu anul 2012, la capitolul Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret a comunei Poiana se cuprind cheltuielile pentru întreținere grădini publice, zone verzi, baze de agrement, prin preluatrea acestei categorii de cheltuieli de la capitolul 63 Servicii de dezvoltare publică și locuințe.

Graficul nr.4.5: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.3 Cheltuieli cu servicii publice generale, apărare, ordine publică și siguranță națională

Unul din sectoarele de cheltuieli care beneficiază de sume importante din bugetul local al comunei Poiana este domeniul Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații.

În total și pe structură sumele alocate pe capitol și pe activități de protecție socială se prezintă în Tabelul nr.4.4.

Tabelul nr.4.4: Structura cheltuielilor cu serviciile publice – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Principalele activități de protecție socială finațate din acest capitol sunt : masa la cantina de ajutor social pentru aproximativ 220 de persoane; venitul minim pentru un numar de aproximativ 1800 persoane; plata drepturilor de personal pentru 153 asistenti personali ai persoanelor cu handicap. Din subcapitolul Alte acțiuni sociale cuprinde ajutoarele de urgență acordate persoanelor cu probleme deosebite, respectiv ajutoare pentru boală, accidente, calamități, decese etc. Începând cu anul 2011 acest subcapitol cuprinde să sumele pentru plata persoanelor încadrate pe programe sociale cu finanțare asigurată de Agenția Județeană Pentru

Ocuparea Forței De Muncă Dâmbovița. Începând cu anul 2012 din acest capitol se acordă sume pentru protecția familiilor și copiilor și pentru creșe.

Graficul nr.4.6: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.4 Cheltuieli cu servicii și dezvoltare publică, locuințe

Domeniul Servicii de dezvoltare publică și locuințe este capitolul care cuprinde sumele cheltuite pentru asigurarea unor servicii comunitare ale comunei Poiana: întreținere și reparații străzi, iluminat public, salubritatea domeniului public și privat al consiliului local, întreținerea și amenajarea spațiilor verzi, centrale termice, alte acțiuni publice. În perioda 2008 – 2013 structura cheltuielilor la acest capitol se prezintă in Tabelul nr.4.5.

Tabelul nr.4.5: Structura cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe

– mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

După cum se observă din tabelul de mai sus, o parte din subcapitolele de cheltuieli ale capitolului Servicii publice nu se mai regăsesc ca urmare a modificării clasificașiei bugetare, fiind cuprinse la alte capitole, este vorba de întreținere străzi,salubritate și zone verzi. Subcapitolul Centrale termice nu se mai regăsește ca urmare a faptului că în județul Dâmbovița s- a sistat livrarea centralizată a energiei termice către consumatori.

Structura capitolului Servicii de dezvoltare publică și de locuințe este redată grafic în Graficul nr.19.

Graficul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu serviciile publice

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.5 Cheltuieli pentru acțiuni economice

Acțiunile economice cuprind cheltuielile efectuate pentru salubritate și gestiunea deșeurilor ale comunei Poiana și cele pentru canalizare și tratarea apelor uzate de pe domeniul public al localității Poiana. Acest capitol este analizat începând cu anul 2011. În anul 2011 cheltuielile pentru protecția mediului au fost de 710.820 lei iar în anul 2013 de 2.893.500 lei. Pe structură avem următoarea situație:

Tabelul nr.4.6: Structura cheltuielilor cu serviciile – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate în tabel rezultă o creștere semnificativă a acestor cheltuieli în anul 2013 față de 2012, creștere justificată prin atenția ce se acordă de primăria Poiana acestui domeniu, respectiv pentru închiderea rampei de deșeuri .

Domeniul Transporturi și comunicații cuprinde sumele acordate sub forma gratuităților la biletele de transport pe mijloacele de transport urban diferitelor categorii de persoane ( pensionari, elevi, donatori de sânge ș.a) și cheltuielile cu intreținerea și repararea străzilor. Situatia pe total și pe structură a acestui capitol în perioada analizată este redată în Tabelul nr.4.7.

Tabelul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu transportul public – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se poate observa din datele prezentate în tabel faptul că de la an la an au crescut cheltuielile acestui capitol atât pe total cât și pe structură. Astfel, cheltielile cu facilitățile pe mijloacele de transport în comun au crescut cu 294,45 % atât ca urmare a creșterii numărului de beneficiari cât și datorită creșterii tarifelor pentru serviciul public de transport.

La subcapitolul Străzi creșterea în 2013 față de 2010 este de 337,48%.

Concluzii

După anul 1989 în cadrul administrației publice in România au avut loc importante modificari la nivel instituțional și legislativ. Reforma unei administrații publice inseamna un stadiu continuu si complex, a carei reusita depinde integrarea la nivelul Uniunii Europene,dar și crearea unei administratii eficiente.

Un domeniu la care s-au realizat schimbari majore este cel bugetar si financiar.Introducerea acestor schimbari la nivel instituțional și legislativ conduc la stabilirea unui acord in cadrul autonomiei colectivității locale cu realizarea și gestionarea activitatilor publice ,al caror interes sunt comunitățile locale pe care le reprezintă,folosind informatii financiare necesare.

Necesitatea dezvoltarii a autonomiei locale reiese din urmatoarele aspecte:

contextul la nivel instituțional social- democratic, care implica competențe locale mai ridicate;

modul de rezolvare a unor probleme locale într-un stil colectiv propriu și cedarea la standardizare;

eficacitatea ridicata în cadrul administrarii unor lucrari la nivel local, unde se observa mai bine capacitatile și resursele aflate în zonă.

Datorită modului in care autonomia locală exista în realtii de interdependență cu cea financiară, se crede prioritățile financiare ar trebui să includa reforma de administrare locală la buget.

Pornind de la caracterizarea responsabilitatii si rolului ce-i cuvin autorităților locale, măsurile neceasre la nivelul descentralizării să urmareasca în principal:

alcatuirea unei structuri de venituri fiscale proprii bazata pe un nivel ridicat de stabilitate;

efectuarea unei legaturi între impozitele locale alese și capacitatea plătitorilor pe plan local de a contribui, precum și între stadiul de prelevări și servicii oferite;

stabilirea canalelelor de functionare eficiente cu resurse financiare la nivel local; incat, redresarea modalităților prin care are loc finanțare locală trebuie să urmareasca în primul rând accentuarea substanțială a structurii de venituri proprii, dar și intinderea acordării de cote repartizate din impozite de la nivelul bugetul central, stimuland si reflectand in aceea zona activitatea economica;

dezvoltarea competențelor și responsabilităților în cazul in care imprumuturile publice sunt contractate cu ajutorul emisiunii de hârtii de valoare;

reexaminarea partii transferurilor de la bugetul central, încât să formeze o pârghie bugetară.

În cadrul impozitelor și taxelor locale , au intervenit modificari serioase la nivelul legislatiei și a urmarit metodologia de formare a impozitelor și taxelor locale, gradul și structura acestora, controlul fiscal, procesul executării creanțelor fiscale. Datorita modificarilor legislatiei ,activitatea prin care impozite si taxe la nivel local sunt incasate s-a ingreunat.

Din perspectiva veniturilor incluse în bugetul local reiese că autoritățile locale au o gama largă de resurse financiare, dar nu pot asigura o finanțare adecvata.

Analiza de venituri a bugetului local al comunei Poiana pe perioada 2008- 2013 a scos la iveala unele aspecte importante:

veniturile totale au înregistrat creșteri importante de la an la an;

sporirea veniturilor totale are la bază veniturile proprii aflate in crestere,dar și cotele și sumelor alocate de la bugetul statului majorate;

autoritățile locale aprtin într- o mare măsură de sume alocate de catre bugetul statului, nivelul de autonomie este scăzut, în jur de 29% față de 40% cât spun specialiștii ca ar fi normal;

cotele și sumele alocate din cadrul bugetului statului sunt impartite de regula pe destinații sigure și de aici reiese posibilitatea redusa de decizie la nivelul modului de utilizare de catre consiliile locale.

Neindeplinirea prevederilor bugetului la nivelul perioadei analizate, rectificarile bugetare aflate in numar cat mai mare în decursul fiecărui an au scos în evidență trei mari aspecte de care se va tine seama:

modul de stabilire a veniturilor incluse în bugetul inițial;

modul de stabilire a sumelor cu ajutorul carora se rectifică bugetul de-a lungul anului;

posibilitatea de colectare a veniturilor la un grad corespunzator.

Facand referire la cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, se poate vedea din datele prezentate în analiză,unele modificari ale stucturii acesteia,in primul rand prin transferul unor grupuri de la un capitol la altul,de exemplu(zonele verzi, salubritatea și protecția mediului ,intreținerea străzilor), in al doilea rand prin producerea unor noi capitole sau subcapitole cu ajutorul unui transfer de la cateva instituții ale statului aflate în raspunderea autorității publice locale (poliția comunitară, evidența populației, protecție socială oferita unor categorii de cetățeni).

Un subiect care a trebuit rezolvat prin intermediul consiliului local a fost acela de a oferi finanțarea noilor activitati, preluate ca urmare a descentralizării lor in urma retragerii finanțării de catre bugetul statului.

Neindeplinirea ritmică și la un stadiu adecvat a veniturilor bugetului local al orasului Titu a produs ca în unele perioade orasul Titu să întâmpine unele greutăți în ceeea ce consta asigurarea unor sume necesare pentru plata unor servicii publice.

Punerea in evidenta a problemelor financiare cu care s- a confruntat orasul Titu au fost determinate în principal de :

unele schimbari ale reglementărilor legale care au dezavantajat comunitățile locale prin intretinerea pentru cateva categorii de bunuri care reprezinta o pondere însemnată cantitativ a unor valori simbolice;

gradul veniturilor realizate aflat în evidență prin procentul de realizare al bugetului ,dar și de nivelul stadiului de colectare ;

majorarea de la an la an a datoriilor in cadrul bugetelor locale pentru unele angajamente realizate care nu au o anumita sursa financiară pentru a putea fi onorate;

creșterea solicitarii de servicii publice și de unele nevoi de investiții necesare dezvoltari orasului;

căderea economiei orasului și ca urmare a gradului ridicat al șomajului.

Obtinerea veniturilor la un nivel care să faciliteze asigurarea funcționării potrivite

a activităților aflate in subordinea sa, o calitate adecvata a serviciilor publice și evolutia orasului pe termen lung, trebuie să reprezinte una din probleme prioritare a personalului din cadru executivului primăriei care lucrează în acest domeniu,dar si al orasului Titu.

Sunt de parere că îmbunătățirea starii financiare a orasului Titu se poate desfasura acționând pe următoarele caii:

desfasurarea unei analize pertinente cu privire la situatia financiara a localității și propunerea unei politici financiare de catre consiliului local pe un termen scurt, mediu și lung care să faciliteze corelarea în timp a nivelului necesar de resurse financiare cu unele posibilități de acoperire de la veniturile proprii și formarea pe aceast fond a necesarului de atras din cadrul altor surse;

in cadrul serviciilor de specialitate avand drept sarcini: evidența,încasarea și executarea silită a obligatiilor prin propunerea unor măsuri care tind să asigure o cat mai bună colectare a veniturilor ,formate din impozite și taxe locale;

succesiunea activităților ce au rol cu pregătirea și depunerea pentru finanțare ce cuprind programe de dezvoltare și infrastructură ,acestea avand nevoie de fonduri deosebit de importante ce nu pot fi acoperite in totalitate din veniturile proprii;

tranzactionarea unor servicii publice către detinatorii interesați pentru scaderea unor sarcini financiare puse in grija bugetului local;

finalizarea de parteneriate publica-privata in cadrul anumitor servicii publice ce au nevoie de investiții importante din care reiese ca nu este posibil cuprinderea în buget a necesarelor sume aflate în viitorul apropiat;

includerea de taxe speciale pentru unele servicii pe care cetatenii le-au solicitat și pentru care si-au dat acordul să le sprijine cu o anumita cotă parte.

Una dintre cerințele definitorii este o administrație locală democratică și eficientă pentru o economie europeană. Administratia publica prin rolul ei este cea care poate să impuna societății un anumit grad de dezvoltare. Un element principal a carei implicare o reprezinta descentralizarea este cadrul legal și instituțional. O proportie a reformei de la nivelul administrației publice a fost descentralizarea care evidentiaza întărirea puterii și rolul pe care administrația publica locala il are in asigurarea gestiunii serviciilor publice locale.

După anul 2000 s-au realizat anumite progrese mari cu privire la descentralizarea unor servicii publice. Din partea autorităților centrale a existat o deschidere menita de a descoperi împreună cu ajutorul administrației publice locale, anumite soluții pentru reluarea descentralizării și eliminarea unor neajunsuri descoperite pe parcursul evolutiei. O mare parte din reglementările ce au fost emise până în anul 2000 au fost schimbate și completate ,avand drept rol îmbunătățirea modului de crestere si reglementare a competențelor și responsabilităților din cadrul autorităților publice aflate în deservirea comunității. Transmiterea de responsabilități la nivelul administrației publice locale nu a fost asocit mereu și de transmiterea necesarului de resurse financiare pentru finantarea acestora.Administratia publică nu a intervenit mereu așa cum se impunea,dar administrația publică locală s-a aflat mereu într-o continuă schimabare înregistrând în timp cresteri în ceea ce privește remedierea managementului public. Procesul de schimbare înregistrat nu este acelasi de la o unitate administrativ – teritorială la celelalte.

În urmatoarele conditii, prin care pune un accent important pe autonomie locală si pe descentralizare, aleșii din cadrul fiecărei comunități sunt nevoiti să descopere cele mai bune moduri de gestionare a resurselor locale. Dezvoltarea responsabilitatilor si competentelor unor organe executive si deliberative de la nivelul administrației publice locale cere acestora trecerea de la imaginile pe termen scurt la imaginile pe termen mediu și lung ,care constau in furnizarea serviciilor publice locale. Cu ajutorul bugetului se formeaza anual stabilirea de fonduri bănești aflate in cadrul unităților administrativ teritoriale și modul acestora de repartizare pentru indeplinirea trebuintelor colective ale cetățenilor.

Atributia bugetului local s-a marit pe măsură ce au fost propuse responsabilități noi catre autoritățile locale, ele fiind constranse să intervina pentru majorarea veniturilor, identificarea și modul de utilizarea ale unor noi surse de finanțare pentru a indeplini nivelulcerințelor aflate în crestere. Sursa importanta necesara finanțarii serviciilor publice locale o constituie și fondurile structurale. Volumul de absorbție realizat de administrația publică locală de la nivelul unor fonduri structurale este stabilit totuși ca o problemă.

Bibliografie

Bibliografie