‘fundamente ale Opiniei de Audit’ In Contextul Auditarii Situatiilor Finanicare

Rezumat

Misiune de atestare finanicară sau procesul de audit este concluzionat printr-un raport de audit, care este sprijinit de expunera unei opinii asupra situațiilor financiare ale entității-client. Acest articol își propune să abordeze fundamentele opiniei de audit care sunt date de probele pe care auditorul trebuie să le obțină în conformitate cu standardele de audit internaționale.

În contextul lucrări sunt prezentate trăsăturile pe care probele de audit trebuie să le aibă, modalitatea de colecare a probelor de audit prin aplicarea testelor de control și a procedurilor de fond efectuate în mod profesionist și independent, precum și gradul de credibilitate dat de sursa de proveniență și forma acestora.

Cuvinte cheie: probe de audit, credibilitate, teste de control, procedure de fond, maxim 6 cuvinte

Introducere

Cercetarea sau analiza situaților presente în orice tip de activitate și în orice domeniu se bazează pe aspecte relevate, deasemenea în activitatea de audit ce se desfășură în cadrul misiunilor, auditorul trebuie să privească cu scepticism profesional sistemul contabil și sistemul de control intern pe care conducerea entității este responsabilă să îl prezinte, și acesta nu trebuie să creadă că declarațiile pe care conducerea le oferă sunt în mod necesar corecte sau eronate, ci el trebuie să colecteze elemnete probante care să confirme aceste declarații.

să reușească să culegă culeaga probele de audit

, probele de audit trebuie să reprezinte informații complete, relevante și rezonabile. Auditarea situațiilor financiar-contabile presupune verificarea acestora de către auditorii financiari în conformitate cu standardele de audit internaționale.

Raport- într-o anexă la raportul de audit se prezintă sursele de pobe de audit, numele consultanților folosiți și terților la care s-a făcut referire în cuprinsul raportului. Pe raportul de audit în functie pot fi prezentate următoarele opinii:

„în opinia noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă situației financiare a societății la 31 decembrie 20…, cât și contului de profit și pierdere pentru exercițiului încheiat la această dată și sunt conforme cu prevederile legale și statutare”.

„…în opinia noastră, potrivit probelor anexate, situațiile financiare ale societății la 31 decembrie 20…. pentru exercițiul finaniciar încheiat, nu prezintă corect (fidel) toate aspectele semnificative, poziția financiară și modificările acesteia precum și alte informații din notele explicative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiar-contabilă aplicabile. ”

„Noi nu am putut aisita la inventarul fizic din 31decembrie 2014, căci noi am fost desemnați auditori ulterior acestei date. Ținând seama de natura documentelor contabile ale societății, noi nu am putea controla canitățile prin alte proceduri. După parerea noastră, cu excepția incidenței ajusărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi nu am fi putut efectua controlul fizic al cantităților, conturile anuale dau o imagine fidelă situației financiare a societății la 31 decembrie 2014, cât și contului de profit și pierdere pentru exercițiul încheiat la această dată și sunt conforme cu prevederile legale și statutre.”

„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienți din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de direcțiun. Având în vedere importanța faptelor expuse, nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale.”

În cadrul audierii situațiilor financiar-contabile probele de audit se obțin pe baza documentelor contabile (facturi, contracte, registrul jurnal, registrul inventar, ajustări ale situațiilor financiare, documentări privind alocările de costuri și calcule etc.), dar acestea nu sunt considerate suficiente, iar opinia auditorului nu îndeplinește condiția de a fi rezonabilă, auditorul apelează și la alte surse cum sunt: misiuni anterioare de audit și proceduri impuse de control al calității- bazat pe raționament profesional la fiecărui auditor.

Trăsăturile probelor de audit

În literatura de specialitate, pentru conceptul de de probe de audit se mai utilizează și noțiuni ca: informații probante, elemente probante sau dovezi de audit, însă indiferent de termenul folosit, există însă înțelegere deplină cu privire la caracterisicile pe care conceptul trebuie să le aibă, și anume: competența, relevanța și rezonabilitatea.

Probele de audit au o dimensiune cantitativă și una calitatuvă.

Suficiența – cantitate

Cantitatea probelor de audit

Adecvarea – calitatea

Relevanța

Gradul de credibilitate a probelor de audit poate fi dat de urmtoarea ordine:

Proba generată în mod direct de auditor este mai sigură decât cea obținută din alte surse (analitică)

Proba de audit povenită de la terți este mai sigură decât cea provenită de la entitatea audiată, dacă se dovedește a fi obțnută în mod independent și dacă este completă

Probele de audit obținute din surse interne ale entității audiate sunt mai credibile atunci când sistemul contabil și de control intern este corespunzător proiectat și funcțional

Siguranța auditorului este amplificată atnci când elemente ale probei de audit obținute din surse diferite sunt coerente (comparabile)

Formele probelor de audit

Pe parcursul desfășurăririi misiunii sale, auditorul este în mod frecvent confruntat cu nevoia de a alege și utilza forme diverse de probe de audit, provenite din diverse surse și prin utilizarea diferitelor proceduri.

Proba de audit documentară – prin vrificare faptică- este prezentată de documentele și registrele contabile care sunt corect întocmite, care respectă cerințele nomelor legale și a hotărârilor Consiliilor de Administrație, care cuprind numai operațiuni legale, reale și exacte, ținute la zi.

Proba de audit vizuală

Proba de audit orală

Proceduri de colectare a probelor

riscurile potențiale-inrente si riscurile posibile-de control

Conform ISA 500 colectarea probelor de audit se face prin aplicarea testele de control și a

procedurile de fond, dar aceste două proceduri sunt valabile atunci când auditorul verifică dacă contabil și de control sunt proiectate corespunzător pentru prevenirea, detectarea și corectarea erorilor semnificative, și dacă acest sisteme există și au funcționat și funcționează eficient și eficace de-a lungul perioadei.

Teste de control-

Proceduri de fond-

Concluzii

Bibliografie

Almași R., 2014, Audit, Arad, Editura Universității Aurel Vlaicu Arad.

Aslău T., Almași R., 2007, Auditul situațiilor financiare, Arad, Editura Universității Aurel Vlaicu.

Brezeanu P., Brșoveanu I., 2003, Audit și Control Financiar, București, Editura ASE.

www.cafr.ro

***STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE AUDIT 500 – Probe de audit

Boulescu M., Ghița M., Mareș V, 2002, Auditul performanței, București, Editura Tribuna Economică.

Popeangă P., 1999, Auditul Financiar Contabil, București, Editura Tribuna Economică.

Oprean I., 2002, Control și Audit Financiar-Contabil, Cluj, Editura Intelcredo.