Aport Alimentar, Absorbție, Roluri, Carențe

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE BIOLOGIE ȘI GEOLOGIE

SPECIALIZAREA:ȘTIINȚELE NUTRIȚIEI

VITAMINELE:

APORT ALIMENTAR,ABSORBȚIE,ROLURI,CARENȚE

STUDENT:

LUP CAMELIA MARIA

GR.I,AN.I

CLUJ 2015

CUPRINS:

1. MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Am ales acest subiect dat fiind importanța vitaminelor pentru buna funcționare a organismului,care ȋmpreună cu mineralele joacă rolul de cofactori enzimatici,ȋn cadrul tuturor proceselor metabolice celulare.Vitaminele sunt factori esențiali absolut necesari tuturor speciilor,inclusiv vegetale și microorganismelor,contribuind la o bună stare de sănătate prin reglarea metabolismului și participarea la procesele biochimice.Deficiențele de vitamine și minerale,declanșează tulburări severe ale sănătății,ducând uneori până la moarte dar ȋn cele mai multe cazuri se modifică capacitățile mentale și fizice prin :

-scăderea nivelului performanțelor cognitive,

-scăderea capacității la efort,

-scăderea rezistenței la ȋmbolnaviri inducând imunodeficiența,

-prelungirea convalescenței

-scăderea calității vieții

-creșterea agresiunii factorilor de risc

-agravarea bolilor existente

-inducerea ȋmbătrănirii precoce și apariția prematură a bolilor cronice

Analizând rolul vitaminelor în organism trebuie avut în vedere alimentele care conțin vitamine naturale și nu produse alimentare industriale care conțin și vitamine de sinteză de natură exogenă,vitaminele de sinteză neavând efectele vitaminelor naturale existente în alimentele integrale.

2. INTRODUCERE

Vitaminele sunt definite ca și compuși organici indispensabili vieții,creșterii și dezvoltării,fără valoare energetică proprie,care nu pot fi sintetizați în organism(cu excepția vitaminei D,K,B12),astfel încât trebuie procurate din alimente.Vitaminele,se găsesc în forma lor naturală în fructele și legumele crude,în leguminoase,dar și în carne,lapte ouă,pește,preparate cât mai simplu,în cadrul unei alimentații variate și echilibrate.(pof.univ.dr.H.C.Gheorghe Mencinicopschi)

Conform construcției genetice,dezvoltarea unui organism necesită anumite viatmine și minerale la momentul si locul potrivit.Dacă acești factori lipsesc sau sunt în exces apar serioase deficiențe de dezvoltare.Pentru om,deficiențele viitaminice pot sa fie primare și secundare.Cele primare fiind datorate unei alimentații săracă în vitamine ,o alimentație necorespunzătoare,iar deficiențele secundare ar fi o cauză a consumului exagerat de alcool,tigări,și consumul unei medicații care interferează cu absorbția de vitamine din alimente.

Cu mult timp înainte de a fi descoperite și cunoscute sub numele de viatmine,s-a observat că anumite alimente sunt esențiale în alimentație pentru păstrarea sănătații,astfel egiptenii antici știau că persoanele cu nectalopie trebuiau tratați cu ficat pentru a se vindeca,acum însă se știe că nectalopia este determinată de lipsa vitaminei A.De asemenea denumirea de scorbut adică aport insuficient de vitamina C,a apărut în evul mediu la navigatori,marinari dar și la soldați,iar ca și tratament era utilizat consumul de citrice,plante verzi,conifere,astfel că în anul 1747 un chirurg scoțian pe nume Lind James,a recomandat ca și tratament specific fructele citrice,pentru vindecarea scorbutului,care era considerată boală mortală ce prezenta ca și simptomatologie slaba vindecare a rănilor,dureri puternice,sângerarea gingiilor,pete negre-albăstrui pe piele.(Ceglowski Maciej-2010).

3.CLASIFICARE.

Vitaminele de care are nevoie organismul uman sunt în număr de 13,dintre care 4 sunt liposolubile (aici intră vitaminele A-retinol,D-calciferol,E-tocoferoli-tocotrienoli,K),și 9 hidrosolubile ( vitamina C,B1-tiamina,B2-riboflavina,B3-niacina,B5-acid pantotenic,B6-piridoxina,B12-ciancobalamina,B7-biotina,vit B9-acidul folic).Vitaminele liposolubile sunt solubile in grăsimi și se absorb în prezența grăsimilor alimentare,formează rezerve în organism și pot crea stări de hipervitaminoză.Acestea sunt implicate în funcțiile fiziologice esențiale ca vederea,absorbția calciului,fosforului,funcționarea inimii,mușchilor,sistemului imunitar,menținerea fertilității,protecția anti-radiații,detoxifiere,coagularea sângelui,buna funcționare a sistemului osteo-articular,excitabilitate neuromusculara,etc.

3.1.VITAMINELE LIPOSOLUBILE

3.1.1 Vitamina A

Vitamina A este o substanță nutritivă liposolubilă care se află în natură,atât ca vitamină propriu-zisă cât și ca provitamină.Ca și vitamină propriu zisă se află sub două forme,vitamina A1,si A2

Vitamina A face parte dintre lipidele izoprenice.Este un alcool polietenic din clasa terpenelor.

Este formată din trei molecule bioactive retinol,retinal și acid retinoic,fiecare dintre acești compuși derivând din precursorul β caroten ce face parte din familia carotenoide si se gasește în regnul vegetal.Este depozitată în ficat.

3.1.1.1 ROLUL VITAMINEI A

Rolul fiziologic al vitaminei A este multiplu, contribuind la formarea globulelor roșii,la sănătatea oaselor,dinților, pielii,rinichilor,la repararea țesuturilor lezate,ajută la menținerea supleței pielii,protejează mucoasele gurii,nasului,plămânilor și reduce susceptibilitatea la infecții.Vitamina A joacă un rol important în menținerea vederii,fiind esențială pentru formarea rodopsinei(purpurei vizuale).Această substanță intră în constituția bastonașelor din retină și este necesară pentru vederea în lumina crepusculară sau întunecată.Retinolul intervine în sinteza unor glicoproteine și mucopolizaharide care sunt necesare pentru a produce mucus și creștere,acest proces fiind însoțit de fosforilarea retinolului în retinil-fosfat.Necesarul de vitamină A pe zi variază în funcție de mai mulți factori cum ar fi vârsta,starea de sănătate precum și activitatea cotidiană prestată.Într-o alimentație echilibrată aproximativ 70% din vitamina A,este provenită din surse animale și doar 25% din surse vegetale,fiind necesar cam 8000-1000 µg/ zi.

3.1.1.2 Carența

Carența de vitamină A duce la păr uscat,piele uscată,uscarea conjunctivei și a corneei,instalarea xeroftalmiei,determinând tulburări de adaptare a vederii la lumină și întuneric,apărând fenomenul de cecitate nocturnă diagnosticat cu hemeralopie,care popular este denumită ,,orbul găinilor’’.De asemenea mai poate cauza insomnii,sinuzite ,infecții respiratorii,boli de piele sau pierdere în greutate.Cauzele deficienței de vitamina A sunt variate:aport dietar insuficient,imposibilitate de absorbție sau depozitare,așa cum se constată în caz de colită ulceroasă,ciroză,obstrucția canalelor biliare,imposibilitate de transformare a carotenilor în vitamină ca în diabet și hipotiroidism,eliminarea marcată a vitaminei A din organism în pneumonie,hipertiroidism,nefrite cronice,scarlatină.

3.1.1.3. Hiperavitaminoza

Hiperavitaminoza se manifestă prin ,prinalopecie , anorexie ,somnolență /insomnie ,migrene, epistaxis,anemie,oboseală,diplopie,diaree,hiperglicemie,hipercalcemie,descuamarea pielii,prurit anal si vaginal.

3.1.1.4. Surse

Surse de β-caroten pot fi obținute din ouă,lactate,ficat,fructe roșii,vegetale frunzoase verzi,tomate,țelina,ulei de pește marin,cartofi dulci.Cea mai bogată sursă de vitamina A este untura de pește extrasă din ficatul de morun și balenă.

3.1.2. Vitamina D

Ca și în cazul vitaminei A are mai multe vitamere,iar fiecare din acestea are provitamina respectivă.

Mai este denumită și vitamina antirahitică,deoarece este responsabilă cu gestionarea procesului de osificare a organismului.Cele mai active forme sunt D2(ergocalciferol) și D3(colecalciferol).O importanță mare are expunerea la soare a pielii pentru biosinteza vitaminei D3.Doza zilnică recomandată este de 10µg,la care corespunde 400 U.I.Sugarii au nevoie de o cantitate dublă de vitamina D față de adulti.De asemenea este necesar ca să-și suplimenteze doza și anumite categorii de persoane printre care amintim vegetarienii,persoanele care nu se expun la soare sau lucrează în mediul luminii artificiale,gravidele,femeile care alăptează,persoanele ce depășesc 60 de ani,persoanele care au fost diagnosticati cu boli de tiroidă,ficat,rinichi.

3.1.2.1. Rolul

Rolul vitaminei D în organism este :

-de a menține concentrația normală a calciului si fosforului în organism.

-intervine în absorbția calciului si fosforului în ileon.

-combate rahitismul asigurănd procesul de osificare al organismului.

-influențeaza favorabil activitatea hormonală.

-colecalciferolul are și rolul de prevenție a slăbiciunii musculare,ajutănd la buna activitate a inimii.

3.1.2.2. Carența

Carențele vitaminei D sunt caracterizate astfel:

La copii se manifestă prin rahitism ,prin creșterea neregulată și fragilizarea oaselor,la vârstnici sub forma osteomalaciei-osteoporozei,scade densitatea minerală osoasa ,oasele se fragilizează

și crește riscul de producere a fracturilor,la femeile însărcinate o carență de vitamina D,crește riscul de preeclamsie,nou născutul poate avea o greutate mică la naștere și de asemenea crește riscul de vaginoză bacteriană.Dupa intrarea în menopauză,lipsa vitaminei D manifestându-se cu crampe musculare,deformări ale oaselor în special ale coloanei vertebrale,și fracturi de col,femur.

3.1.2.3. Hipervitaminoza

Dozele mari de vitamina D poate determina hipercalcemie cu calcifierea calciului si a vaselor la adult ,iar la copii fiind întălnite probleme de creștere.

Aportul de vitamină D al rației este util numai dacă este adecvat și cel de calciu și fosfor.De aceea rațiile alimentare trebuie să fie echilibrate și din punct de vedere ionic.

3.1.2.4. Surse

Sursele alimentare de vitamina D sunt:

-uleiurile de pește,ficatul de pește gras,gălbenuș de ou,lapte și produse lactate.

3.1.3. Vitamina E

Vitamina E este formată din compuși care structural sunt asemănători și sunt denumiți tocoferoli,din care α-tocoferolul este cel mai activ deoarece posedă activitatea vitaminică cea mai ridicată.Tocoferolii au 3 carboni asimetrici și astfel pot exista sub forma de stereoizomeri. Numele de tocoferol derivă de la un cuvânt grecesc care înseamnă a naște și s-a atribuit vitaminei E pentru că principala funcție biologică a sa este de a preveni sterilitatea.Altfel spus vitamina E este vitamina fertilității deoarece asigură funcționarea optimă a aparatului reproducător la ambele sexe.

Deși mecanismul de acțiune al vitaminei E,nu este complet elucidat,ea exercită funcții complexe în organism,în sensul că acționează în conexiune cu prostaglandinele rezultate din metabolismul acizilor grași esențiali ω-3,ω-6,protejează membranele celulare,menține stabilitatea acizilor grași polinesaturați și a altor compuși lipidici(hormonii suprarenalelor,glandele sexuale și glanda hipofiză.

3.1.3.1. Rolul

Joaca un rol important pentru sistemele cardiovascular ,muscular și reproducător,reglează metabolismul proteic,a acizilor grași și participă și la gestionarea metabolismului aminoacizilor.De asemenea mai participă la procesul de biosinteză a hemoproeinelor.Manifestă acțiune sinergică cu alte vitamine și microelemente,în combinație cu seleniu organic,are acțiune chemopreventivă împotriva unor forme de cancer,protejând pacienții cu radio și chimioterapie,de efectele adverse ale acestor terapii.

Are un efect anticoagulant și protector,și exercită o acțiune detoxifiantă.

S-a demonstrat că o alimentație echilibrată trebuie sa ofere organismului un aport zilnic de maximum 15-18 mg de vitamină E.

3.1.3.2.Carența

Carența de vitamina E are repercursiuni asupra musculaturii și a vitalității eritrocitelor.Lipsa tocoferolilor din alimentație micșorează rezistența hematiilor fața de acțiunea agenților hemolizanți.De asemenea carența de vitamina E are efecte și asupra sistemului reproducător.

3.1.3.3. Hiperavitaminoza

Mai multe teste efectuate pe șobolani au demonstrat că la doze ridicate de vitamina E,se înregistrează hipervitaminoze care se manifestă prin tulburări ale sistemului reproducător.Supradoza de vitamina E nu este periculoasă,la doze de peste 1000mg/zi,la unele persoane pot provoca diaree sau probleme stomacale.

3.1.3.4. SURSE

Tocoferolii se găsesc cu precădere în germenii cerealelor,mai ales germenii de grâu,în semințele oleaginoase și uleiurile acestora-uleiul de susan,în legume cu frunze,mazărea verde,uscată,nuci,ouă,ficat de vită,brocoli,avocado,piersici,unt,alune

3.1.4.VITAMINA K

Vitamina K mai este denumită și vitamina antihemoragică sau vitamina coagulării,deoarece în calitate de coenzimă participă la formarea protrombinei care este un compus ce favorizează coagularea sângelui.În lipsa vitaminei K se mărește durata de coagulare a sangelui,și cu cât carența este mai mare cu atât se declanșează mai repede hemoragiile.Vitamina K este absorbită din intestine în prezența sărurilor biliare și a lipidelor.Funcția majoră a acestei vitamine o reprezintă menținerea nivelului normal de proteine de coagulare în sânge,ce sunt sintetizate în ficat ca proteine precursoare inactive.

Necesarul ar fi de 60-80 µg/zi.

3.1.4.1. Rolul

Vitamina K este absorbită împreună cu grăsimile în intestin,și ajunge în sânge prin intermediul sistemului limfatic.

-are capacitatea de a sintetiza factorii de coagulare a sângelui în ficat sub formă de protrombină.

-este implicată în lanțul transportor de electroni,eliminănd energia din alimente prin procese de fosforilare oxidativă.

-la nou născuți uneori se injectează vitamina K,în mod preventiv,deoarece flora lor microbiană nu este formată și nu produce această vitamină.

-sănătatea oaselor este asigurată prin acțiunea sinergetică a calciului,magneziului,zincului,manganului alături de vitamina K,D si B6

3.1.4.2.Carența

Carența de vitamina K se manifestă prin simptome cum ar fi sângerări menstruale,sângerări prelungite ale rănilor și sângerări nazale.De asemenea deficiența de vitamina K determină și apariția osteoporozei prin blocarea metabolismului osteocalcinei care formează proteina matricei oaselor nou formate.Se recomandă în prezent de către mulți specialiști monitorizarea nivelului de vitamina K,în serul sanguin,în vederea depistării riscului de osteoporoză și a prevenirii acestuia.

3.1.4.3. Surse

Vitamina K se găsește în legume de culoare verde închis,ficat,spanac,brocoli,produse lactate,galbenuș de ou,conopidă,uleiuri polinesaturate,în melasă,dar cea mai importantă sursă de vitamina K este reprezentată de bacteriile intestinale.

3.2.Vitaminele hidrosolubile:

Vitaminele hidrosolubile sunt solubile în soluții apoase,și nu fac rezerve în organism,excesul fiind eliminat.Intervin în buna funcționare a sistemului nervos,protejând împotriva depresiei,anxietății,asteniei,stresului,labilitate emoțională,cogniție,funcționarea corectă a sistemului imunitar,producția de eritrocite,scăderea predispoziției la infecții,efect antiinflamator,previn bolile cardiovasculare,etc.Vitaminele nu lucrează separat,ele cooperează între ele ca și antioxidanții,mineralele și alte substanțe din organism.

3.2.1.Vitamina B1

Este o vitamină care conține sulf,a cărei carență afectează sistemul nervos central și periferic de unde provine și denumirea de vitamină antinevritică.A fost prima vitamină descoperită din tărâțele de orez.Este un compus hidrosolubil,constituit din legarea a unui nucleu piramidinic cu unul tiazolic printr-o punte metilenică formând o sare de amoniu cuaternar.Prezența grupării aminice la nucleul pirimidinic,dă funcția vitaminică.Tiamina are întotdeuna o sarcină liberă.

3.2.1.1. Rolul

-este indispensabilă în metabolismul glucidelor.

-asigură coordonarea sistemelor nervos și muscular.

Vitamina B1 este necesară la producerea serotoninei,adrenalinei și acetilcolinei fără de care sistemul nervos nu poate funcționa,stabilizarea stării sufletești,scăderea stresului.

-intervine în procesele activității intelectuale.

-exercită un antioxidant puternic.

-participă la formarea unor enzime vitale.

-are rol în menținerea apetitului.

3.2.1.2. Carența

Carența se manifestă prin simptome neurologice și vegetative cu somnolentă,hipotermie ,stari de oboseală,depresie mentală,simptome gastrointestinale prin lipsa poftei de mancare,pierdere în greutate,tulburări de resorbție,constipație,greață,tulburări la nivelul locomotor prin distrofie musculară,și crampe musculare.Deficiența de B1 conduce la reducerea capacității celulelorde a genera energie.Avitaminoza B1 produce boala beri-beri întâlnită mai ales în extremul orient și datorată alimentației uneori exclusive cu orez decorticat.Necesarul de vitamină B1 este proporțional cu nivelul de calorii ingerate și variază între 1-1,5 mg/zi pentru o persoană normală adultă,iar la persoanele care consumă abuziv alcool,iau medicamente,suferinzii de alzheimer și diabet,femeile însărcinate au nevoie de cantități de pînâ la 10-20 mg

3.2.1.3. Surse

Se găsește în numeroase produse vegetale în stare liberă(ovâz

,grâu,mei,hrișcă,orez,porumb),în fructe și semințe oleaginoase-migdale,alune nuci,susan,floarea soarelui,în fructe ca și caise,ananas,banane,smochine,merișor,mere,prune,în legume ca și morcovul,măsline verzi,negre,roșii,cartofii gătiți,în mirodenii și ierburi aromate ca și busuiocul,scorțișoara,ghimbirul,carne de pasăre,pâine neagrăDrjdia de bere are un conțibut ridicat de vitamina B1

3.2.2.Vitamina B2

Vitamina B2 sau riboflavina intervine în reacțiile de oxidare la nivelul celulelor și intra în structura enzimelor flavinice în calitate de coenzimă

3.2.2.1. Rolul

-este recomandată de unii medici în tratamentul de fond al migrenelor

-are un rol important în metabolismul unor macronutrienți și micronutrienți,participând la metabolismul lipidic,glucidic,aminoacizilor.

-în biosinteza și activarea unor constituienți vitali și nutriționali-intervenind în sinteza hemoglobinei,în procesul de biosinteză al serotoninei,are capacitatea de a genera glutationul,transformă vitamina B6 în forma ei activă.

-în exercitarea unor afecțiuni benefice de stimulare și protecție-jucând un rol important împreună cu vitamina A în mecanismul vederii,și e necesară eliberării histaminei din celule și țesuturi.

-asigură eliberarea de energie-fiind implicată în lanțul respirator celular.

3.2.2.2.Carența

Avitaminoza se manifestă prin inflamarea limbii,buzelor,căderea părului,insomnie,eczeme,hipersensibilitate la lumină.În carența de riboflavină se micșorează activitatea complementului din serul sanguin și conținutul de lizozim.

Hipovitaminoza se manifestă prin leziuni ale pielii,mucoaselor,se pot semnala și tulburări hematologice.Se recomandă 1-1,5 mg/zi.

3.2.2.3. Surse

Se găsește în produse de origine animală si vegetală.Niveluri ridicate de vitamină B2,se găsesc în brânză,gălbenuș,legume,pește,lapte carne de pasăre,spanac,cereale integrate și iaurt.

3.2.3.Vitamina B3

Există sub formă de acid nicotinic și nicotinamidă sau vitamina antipelagroasă,dat fiind faptul ca absența ei din alimentație provoacă boala numită pelagră.Niacina poate fi sintetizată în organism dar în cantități reduse din aminoacidul esențial triptofan.

3.2.3.1 Rolul

Are rol în funcționarea optimă a tuturor organelor și țesuturilor dr mai ales a sistemului nervos,a creierului,tub digestiv și țesut cutanat.

-este un atioxidant eficient.

-este indicată în curele de dezintoxicare a alcoolicilor,fumătorilor și celor care se droghează.

-este implicată în sinteza serotoninei și din această cauză asigură confortul psihic și buna dispoziție,scăderea stării de stres.

-contribuie la reducerea presiunii sanguine prin dilatarea vaselor de sânge,îmbunătațirea circulației sanguine la extremități,formarea celulelor roșii.

-reducerea colesterolului ,scăderea depozitelor de glicogen și a rezervelor de grăsime din mușchii scheletali și cardiac,dar mai are loc și o ridicare a nivelului de glucoză în sânge și creșterea producției de acid uric.Terapia cu acid nicotinic nu este recomandată persoanelor care suferă de diabet și gută.

-sinteza hormonilor sexuali.

-acțiunea majoră a acidului nicotinic este capacitatea acestuia în mobilizarea acizilor grași din țesutul adipos.

3.2.3.2. Carențe

Deficiența de niacină ca și cea de triptofan duce la glosite ale limbii,dermatite,pigmentarea pielii,diaree,pierderi în greutate,tulburări mentale,depresie.Simptomele de depresie ,dermatită și diaree sunt asociate cu boala numită pelagră.Această vitamină este inhibată de contraceptivele orale.Carența de vitamina B3 mai se mai poate manifesta prin oboseală,greață,dureri de cap,insomnie,risc de alergie solară.Doza zilnică recomandată este de 13-19 mg/zi pentru adulți.

3.2.3.3. Surse

Niacina se găsește în cărnurile slabe,inclusiv de pasăre,ficat,drojdie de bere,arahide,legume,semințe ,lapte,legume frunzoase,pește ,nuci,cereale întregi

3.2.4.Vitamina B5

Această vitamină se mai numește și acidul pantotenic,un compus indispensabil,necesar pentru sinteza coenzimei A și este un component al proteinei purtătoare de acil (ACP).Poate fi sintetizat și de flora microbiană.

3.2.4.1. Rolul

-contribuie la formarea unor anticorpi și hormoni.

-intervine în menținerea sănătății tractului digestiv,nervilor,pielii și a glandelor și la conversia grăsimilor și glucidelor în energie.

-contribuie la scăderea influenței stărilor de stres,a oboselii.

-este vitală pentru sănătatea pielii,a părului și funcționarea hormonului steroid cortizon.

-mai îndeplinește și funcții sub formă de coenzima A sau sub formă de acetil-coensima A,cum ar fi transportul grupărilor acil,și participarea la reacții biologice din organism ca principal donor și acceptor de funcții dicarbonilice,și la acetilarea unor compuși biologic activi cu rol vital cum este acetilcolina,și de asemenea intervine în procesele care vizează biosinteza acizilor grașiesențiali,a numeroșilor aminoacizi și a colesterolului.

-este esențială în metabolismul glucidelor și proteinelor,dar și pentru funcționarea corectă a limfocitelor B care produc anticorpi,jucand un roldeterminant în eficiența sistemului imunitar.

Necesarul de vitamina B5 zilnic este de 10 mg.

3.2.4.2. Carențe

Nu au fost semnalate cazuri de carență severă,în vitamina B5 ,dar și dacă există o carență,aceasta se manifestă prin astm,crampe musculare,și abdominale severe,insomnie,oboseală,furnicături la degetele mâinilor și picioarelor,creșterea susceptibilității la infecții și alergii.

3.2.4.3. Surse

Surse bogate în vitamina B5 sunt organe de la animale și păsări,fasolea,cerealele integrale,arahidele și germenii de grâu,în fructe ca și caise,ananas,banane,portocale,carne de pasăre,legume

3.2.5. Vitamina B6

Se mai numește și piridoxină.

Vitamina B6 regrupează 6 compuși piridoxina,piridoxal,piridoxal ce provin din vegetale,dar și derivații fosforilați ai acestor compuși.Conversia este realizată de piridoxal kinază în prezența ATP.

3.2.5.1. Rolul

Vitamina B6 este implicată în biosinteza acidului ascorbic,și a unor hormoni,în biosinteza aminoacizilor și a transformării triptofanului în vitamina B3,metabolizarea glucozei,

-in metabolismul general al celulei nervoase.

-in metabolismulunor macro și micronutrienți.

-participă la bisinteza dopaminei,serotoninei și noradrenalinei.

-previne agregarea plachetelor sanguine,reducând riscul de formare a cheagurilor de sânge

-este esențială în menținerea sănătății pielii,nervilor,în formarea hematiilor,regenerarea celulelor mucoaselor.

-protejează organismul împotriva aterosclerozei.

-are rol îmbunătățirea sistemului imunitar.

-este implicată în metabolismul osos,datorită caracterului său antioxidant.

3.2.5.2.Carențe

Avitaminoza-carența în vitamina B6 se manifestă prin anorexie,anemie,depresie oboseală,apatie,nervozitate,insomnie,pierderea memoriei,infecții ale cavității bucale,activitatea enzimelor implicate în metabolismul proteic este redusă

Hipovitaminoza-consumul excesiv de alcool,medicația antituberculoasă,contraceptivele orale,anihilează acțiunea vitaminei B6.

Necesarul de vitamină B6 este proporțional cu consumul de proteină,intre 1,4-2 mg/zi la un adult normal.Femeile care alăptează au nevoie de un plus de 0,6 mg/zi.

3.2.5.3. Surse

Surse animale-carnea ,ficatul de vită,rinichii,pește,brânză,ouale,

Surse vegetale-drojdia uscată de bere,porumb ,soia,mazare uscată,vegetale frunzose verzi,legume.

3.2.6. Vitamina B8 ,biotina sau vitamina H

Este numită și acidul paraaminobenzoic,biotina,vitamina H,sau vitamina B8.De asemenea mai este considerată vitamina unghiilor ,părului și a pielii deoarece intră în compoziția acestora.

3.2.6.1. Rolul

Vitamina B8 este implicată în multiple acțiuni biologice funcționării optime a organismului

-este importantă în procesul de constituire a rezervelor de glicogen din ficat și mușchi,sub formă de energie de rezervă rapid utilizabilă ,glicogenul este esnțial în reglarea glicemiei.

-este vitală pentru sănătatea părului,unghiilor asimilând sulful necesar formării scleroproteinelor.

-participă în calitate de coenzimă în structura enzimelor carboxilaze,participând la metabolismul lipidelor,glucidelor și proteinelor.

-participă în metabolismul acizilor grași,menținând sănătatea pielii,prin reglarea conținutului în lipide al acesteia.

-este utilizată în biosinteza hormonilor și participă la procesul de proliferare a limfocitelor sistemului imunitar.

-intervine în formarea de ANDsi ARN.

3.2.6.2. Carența

Deficiența este rară și apare în general după un tratament îndelungat cu antibiotice care distruge flore microbială intestinală(microbiota intestinală sintetizează biotina),sau consumul excesiv de ouă crude al căror albuș conține avidină care este o avitamină ce complexează biotina pe care o face indisponibilă pentru absorbția intestinală.

Simptomele care apar în deficiența de biotină sunt:oboseală,insomnie,stare de stres,anxietate,piele uscată,descuamată,apetit redus.

-Niveluri reduse de biotinăs-au semnalat în urinăsau în sângele pacienților care au suferit de gastrectomie,arsuri,epilepsie,persoane in vârstă,atleți.

Carența de biotină ar putea conduce și la o steatoză hepatică,perosis și sindrom FLKS

Necesarul de biotină este de 30-100 µg/zi.

3.2.6.3.Surse

Gălbenușul de ou,legumele de culoare verde închis,organe de la animale,orez brun,ciuperci,conopidă.

3.2.7. Vitamina B9 sau acidul folic

Vitamina B9 sau acidul folic mai este denumită ș acidul pteroilglutanic.

3.2.7.1.Rolul

Pentru că are capacitatea de a dona unități monocarbonate,acidul folic participă la metabolismul aminoacizilor și acizilor nucleici.Este un cofactor al unor enzime care sintetizează purine și pirimideine,care sunt necesare construirii de material genetic(ARN,ADN).

-este necesară în sinteza hemoglobinei,

-este implicată în producerea de globule roșii,aminoacizilor,serina,glicina împreună cu vitaminele B12,B6,C.

-contribuie la imunitatea organismului.

-participă la dezvoltarea sistemului nervos-esențială mai ales în stadiile embrionare,previne defecte ale tubului neural (spina bifida și encefalie)la nou nascuți.

-participă și la biosinteza de dopamină,noradrenalină,serotonină.

-este implicată în metabolismul unor aminoacizi-fiind extrem de importantă în metabolismul hemocisteinei ,împreună cu vitaminele B6,si B12.

-exercită unele acțiuni benefice de stimulare și protecție:

-stimulează apetitul și producția de acid clorhidric din stomac,și

-are un efect protector împotriva displaziei cervicale.

3.2.7.2.Carența

Deficiența de acid folic produce diaree,creștere redusă,displazie cervicală

Avitaminoza:

Carența acidului folic declanșează anemia megaloblastică,incluzând și anemia perninioasă

Persoanele care au suferit rezecții chirurgicale pot suferi de carențe de acid folic și vitamina B12.

Hipovitaminoza:persoanele in vârstă suferă de obicei de un deficit de acid folic,de asemenea și persoanele cu o dietă dezechilibrată,la batrâni,femeile însărcinate,femeile care folosesc contraceptive orale.

Necesarul de acid folic este de 180-200 µg/zi.

3.2.7.3.Surse

Alimente bogate în acid folic sunt ficatul,leguminoasele,majoritatea legumelor cu tulpini și frunze verzi,drojdia de bere și panificație,fasole uscată,cereale.

3.2.8.Vitamina B12

Vitamina B12 se mai numește și ciancobalamină,fiind o amină complexă care include în structura ei anionul CN,și actionul Co,ce acționează sub formă de coenzimă

În realitate vitamina B12 este principalul compus biologic al cobaltului.Este sintetizată exclusiv de bacterii.Vegetalele nu o sintetizează și nu o folosesc,dar animalele care se hrănesc cu vegetale își asigură necesarul de vitamină B12 ca urmare a acțiunii microflorei intestinale.Vitamina pentru a fi absorbită,trebuie hidrolizată din complexul cu proteina pentru a fi activă.Hidroliza are loc în stomac de către sucul gastric și în intestin de către tripsină.După absorbție vitamina B12 e transportată de sânge în ficat legată de o proteină numită transcobalamină II.

3.2.8.1.Rolul

-este implicată în metabolismul unor aminoacizi și a unor neurotransmițători.

-contribuie la imunitatea organismului.

-implicată direct sau indirect în biosinteza și producerea de constituienți vitali.

-exercită acțiuni benefice sinergice și de protecție.

3.2.8.2.Carența

-Determină anemia pernicioasă.

-poate fi determinată de paraziți intestinali.

-determină simptome de slăbiciune,oboseală,paloare,dispnee,parestezii,depresii,slăbirea memoriei.

-deficiența poate afecta țesuturile corpului,mai ales cele formate din celule cu diviziune rapidă

Rezervele de vitamina B12 se constituie în ficat,ajungând pentru perioade de 10-12 ani,dacă rezervele nu se mai reânnoiesc ca și în cazul veganilor,sau a acelor suferinzi de diabet,HIV,gastrită,pancreatită.

-carența în vitamina B12 dar și o absorbție necorespunzătoare acesteia ar putea induce anemia Bierner și o scleroza combinată în măduvă în cadrul unui sindrom neuroanemic,această carență poate fi asociată și cu o hiperhomocisteinemie ce ar putea fi responsabilă de tromboză.

Anemia este rezultatul unei sinteze defectuoase a ADN datorită blocării sintezei bazelor purinice și timidinice.

Necesarul de vitamină B 12 este de 2µg/zi.

3.2.8.3.Surse

Doar alimentele de origine animală conțin cantități semnificative de vitamina B12,iar dintre acestea trebuie menționate carnea de vită,ficatul de vită și de porc,laptele de vacă,brânza,ouăle,heringii.Cantități mici din această vitamină,le putem găsi în legumele murate.

3.2.9.Vitamina C

Vitamina C este denumită și acid ascorbic,este un nutrient esențial pentru organismul uman.

3.2.9.1.Rolul

Vitamina C exercită numeroase funcții complexe în organismul uman:

-e necesară pentru sinteza colagenului din piele,oase,dinți,tendoane,ligamente,cartilagii

-asigură absorbția fierului din vegetale,menținerea elasticitățiicapilarelor sanguine

-biosinteza hormonilor de adaptare la stres.

-contribuie la întărirea sistemului imunitar,îmbunătățind funcțiile celulelor imunitare,în special al fagocitelor care distrug virusurile,bacteriile și celulele canceroase,prin stimularea activității celulelor albe neutrofile,având loc o creștere a concentrației anticorpilor din sânge

-participă la reacțiile redox la nivel celular.

-menține presiuneaarterială la valori normale.

-previne cancerul și ateroscleroza.

-are o importanță deosebită în protecția creierului.

-exercită efecte anticancerigene prin prevenirea transformării nitratilor și nitriților din alimente în nitrozamine cancerigene.

-este implicată în peste 15000 de reacții metabolice,participând la arderea grăsimilor prin sinteza de carnitină,activează acidul folic,participă la biosinteza neurotransmițătorilor,activează dezintoxicarea prin stimularea ficatului,curăță organismul de metale grele.

-e esențială pentru vedere și sănătatea cristalinului prevenind opacifierea acestuia și cataracta

-intervine în restabilirea unui raport sănătos între colesterolul bun(HDL) si cel rău(LDL),prevenind bolile coronariene și ateroscleroza.

-previne formarea de acetilaldehidă și formaldehidă.

-reduce și activitatea proteinei C reactive,îmbunătățind situația suferinzilor de artrită.

3.2.9.2.Carența

-determină apariția scorbutului care se manifestă prin sângerarea gingiilor,inflamarea lor,pierderea dinților,hemoragii ale pielii,slăbiciune musculară,osteoporoză.Scorbutul era cunoscut pe vremuri ca boală a marinarilor,a căror alimentație era bazată exclusiv pe alimente conservate.

-insuficiența vitaminei C din hrană scade rezistența organismului față de diferite microorganisme patogene,dar reduce și eficiența mijloacelor de apărare antiinfecțioasă.

Necesarul de vitamina C este de 60mg/zi.

3.2.9.3.Surse

Vitamina C se găsește în fructe care au un carcter acid ce stabilizează această vitamină,în special citrice,mango,acerola,zmeură,coacăze,cireșe,papaya,pepeni,tomate,vegetale cu frunze verzi,ardei verde,varză,brocoli,ceapă,căpșuni.

4. Concluzii

În scurta trecere în revistă a vitaminelor am constatat ca acestea participă la realizarea unor procese biochimice importante.Ele participă la multe reacții cum ar fi:reacții de oxidoreducere,și în metabolismul aminoacizilor.Vitaminele joacă un rol important și în interacțiunile dintre metaboliți și antimetaboliți.S-a acordat și o atenție deosebită și interacțiunilor dintre vitamine-vitamine,vitamine-hormoni,și vitamine-medicamente,ce se pot manifesta prin efecte de sinergie și potențare sau de scădere a acțiunii. Ca și conținut caloric, vitaminele aproape nu există, dar ele catalizeaza reactii metabolice importante ce asigura buna funcționare a sistemului nervos, în cazul vitaminelor din grupul B, sau a aparatului locomotor, pentru vitamina D. Agerimea privirii și strălucirea pielii depind de vitamina A, iar fierul dă culoarea din obraz. În concluzie, vitaminele în sine nu ingrasă,dar este nevoie de o alimentație sănătoasă din care să se poată obține aceste vitamine,deoarece alimentația este cel mai important factor exogen care influențează corpul.

Orice dezechilibru vitaminic este resimțit de organism în ansamblul său. Înainte de a fi clinic manifestată – adica înainte de a simți în mod direct efectele lipsei unei vitamine – există o perioadă de deficit subclinic, în care organismul încearcă sa facă față situației, deviind reacțiile normale către alternative metabolice. Este ca și cum organismul ar lucra în modul de avarie, asteptând remedierea situației. Sfârșitul iernii și începutul primăverii este o astfel de perioadă, deoarece majoritatea vitaminelor hidrosolubile provenite din alimente de origine vegetală au lipsit din meniul de iarnă, iar organismul nu are "în stoc" aceste vitamine, ele neputând fi depozitate. În plus, regimul de "însorire" este deficitar în timpul iernii si apare un deficit de vitamina D. Acest dezechilibru vitaminic face organismul mai sensibil la viroze, dar și la alte imbolnaviri, la stres, scade capacitatea de efort, duce la apariția fenomenului de oboseală cronică.

Nutriția reprezintă știința prin care se studiază totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele vii își procură hrana necesară existenței,iar nutrientul este substanța chimică sau biologic activă de care organismul are nevoie pentru a exista.Nutrienții sunte reprezentati de macronutrienți ce au rol de substrat cu rol energetic sau funcțional (lipidele,glucidele,proteinele) și micronutrienții necesari în cantități mici dar fiind indispensabili proceselor metabolice,în special vitamine,minerale,apa și oxigenul care sunt indispensabile.Nutrienții esențiali sunt acei nutrienți care nu pot fi sintetizați de către organism sau sunt sintetizați în cantități insuficiente,aportul din surse externe fiind absolut necesar(vitamine,minerale,acizi grași esențiali,aminoacizi esențiali).

În ziua de azi pentru că mâncăm ,,fără să ne hrănim,,conform statisticilor recente,peste 50% dintre cetățenii Uniunii Europene suferă de forme de carențe vitamino-minerale subclinice cronice,pe fondul cărora evoluează întreaga patologie modernă:hipertensiune arterială,boli cardiovasculare ,forme de cancer,obezitate,diabet,boli autoimune,boli neuro degenerative

Bibliografie