Apliccarea mijloacelor kinetoterapiei in recuperarea sechelelor posttraumatice ale [612700]

Apliccarea mijloacelor kinetoterapiei in recuperarea sechelelor posttraumatice ale
genunghiului la sportiv. Ligament incrucisate

1 Capitolil I. Introdicere
1.1 Notiuni generale despre traumatologie
Prin traumatism intelegem efectul unei actiuni violente pr oduse prin intermediul uniu
obiect oarecare asupra corpului uman, frecvent fiind rezultatul unei agresiuni voite, alteori
nedorite, dar si prin autoagresiune, aceasta se co ncret izeaza prin vatamarea sanatatii sau a
integritatii corporale, ducand chiar pana la pierdearea vietii.
1.1.1 Factorii de mediu
Factorii de mediu care pot fi agenți traumatici se clasifica în:
a) Factori mecanici
„Produc leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat, leziuni
active, sau de lovire cu un corp dur, fie pr in izbirea corpului in miscare de un obiect dur,
leziuni pasive sau de cadere, de multe ori victima poate prezenta leziuni produse prin ambele
mecanisme”. (1)
-corpuri controlate cu suprafata mica printre care putem mentiona ca si corpuri
neregulate piatra si pumnul, iar ca si corpuri regulate, sunt cele de forma geometrica ( sferica,
cilindrica, poliedrica)
-corpuri contondente cu suprafata mare poti fi corpurile plane, cum ar fi
scandura sau solul plan, neregulata unde pute m mentiona vehicule sau sol cu proeminente
-obiecte cu varfuri sau lame ascutite unde ar fi de mentionat obiectele
intepatoare cum ar fi acul, cele taietoare un exemplu fiind cutitul, sau cele despicatoare ca si
sapa sau toporul .
b) Factori fizici
„Fatorii f izici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fi zica,
variatiile de temperatura (leziunile si moartea datorita actiunii temperaturilor scazute sau a
temperaturilor crescute), leziunile datorate diferitelor forme de electricitate ( industri ala sau
atmosferica), leziunile si moartea datorata variatiilor de presiune atmosferica ( scazuta sau
crescuta) leziunile si moartea datorate diverselor forme de energie radianta”. (1)
c) Factori chimici
Sunt reprezentati de diferite substante, producatoare de leziuni sau moartea in caz de
intoxicatii cronice sau acute.

d) Factori biologic
Pentru a actiona ca si agenti traumatici, este necesara sa se invervia in mod brutal si in
maxim de doze cum se intampl in cazul infectiilor i n laboratoare, cu germeni in culturi, in
situatii de intoxicatii cu ciuperci sau in caz de tulburare generate de diverse veninuri.
e) Factori psihici
Desi este discutabila ea poate fi incriminata ca si agent traumatic determinand uneori
grave tulburari in caz ul socului psihoemotional p utermic.
1.1.2 Leziunile traumatice osoase
„Tesutul osos este prin structura sa unul ce confera rezistenta organismilul. Atunci
cand intensitatea unui agent vulnerant depaseste structura de rezistenta a osului, el se
fractureaza. Fract urile survin deobicei pe oase indemne din punct de vedere morfofunctional,
situatie in care energia agentului traumatic este foarte mare, uneori se pot produce fracturi
la intensitati ale agentului traumatic sau chiar in lipsa acestuia ”. (2)

Fig. 1 – Leziune a de menisc
Clasificarea dupa modul de producere al fracturilor:
a) Fracturi directe
Se produc atunci cand agentrul traumatizant produce fractura in locul unde actioneaza
sau penetreaza tesutul osos. Sunt fracturi indirecte care se produc la distanta de locul unde se
aplica forta sau cand se produc prin torsiuni, tractiuni, flexii sau compresiuni1.
La randul lor sunt de 3 feluri:
– prin lovire directa – apar la aplicarea fortei pe o suprafata redusa
– prin zdrobire – fracturi cominutive2 cu leziuni intinse ale partilor moi

1 Micșorare a volumului unui corp
2 În fragmente mici

– prin penetrare – sunt determinate de actiune proiectilelor care prin viteza de
propagare determina leziuni cu morfologii diferite.
1.2 Motivatia alegerii temei

2 Capitolul II. Notiuni de anatomie si biomecanica a genunchiului
2.1 Anatomia genunghiului
2.2 Biomecanica genunghiului

3 Capitolul III. Aspect privind p atologia posttraumatica a genunc hiului
In acest capitol voi discuta des pre…
3.1 Entorsele genunghiului
Entorsa la genunchi este o leziune traum atica ce apare ca urmare a ruperii sau a
intinderii ligamentului incrucisat collateral sau anterior , provocata de o miscare inopinanta de
rasucire, aterizare violenta sau lovitura brutala frontal sau laterala a genunchiului .
Intinderea extrema este produsa atunci cand la nivelul genunghiului se aplica o forta
direct pe articulatiile genunghiului sau cand are o directi e neobisnuita. Cel mai sever tip de
entorsa la genunchi sunt cauzate de ruperea complete a ligamentelor incrucisate anterior, sau
cele colaterale.
“Entorsele de genunchi cuprind un ansamblu de leziuni capsulo -ligamentare asociate
sau nu cu leziuni meniscale” (3) care sunt frecvente in accidentele sportive (schi, rugby,
fotbal, handbal, judo), mecanismul de producer cel mai des intalnit fiind cel indirect, prin
miscari ce depasesc amplitudinea normal a articulatiei ( extensie, felxie, sau torsiune), mai rar
intalnit fiind traumatismul direct al genunchiului ( rugby, acceidente de circulatie).
Claificarea entorselor se impart in:
– Entorse stabile ( benigne3)
– Entorse instabile (grave)
3.1.1 Entorse benigne
Entorsele benigne sunt de 2 stadii, sadiul I, sunt entorsele care “se produc intinderi
ligamentare, cel mai frecvent este afectat ligamentul colateral intern si mai rar ligamentul
colateral extern si capsula posterioara ”. (4) Entorsele se caracterizeaza prin dureri spontane,
in special dupa efort ori dureri in punct fix la palpare.
Genunghiul are un aspect nemodificat, in majoritatea cazurilor lipsind revarsatu
intraarticular, c u un mers normal, uneori schiopatat, dar genunghiul ramanand satabil. De cele
mai m ulte ori tratamentul este simplu prin repaus segmental de 5 -7 zile, si prin aplicarea unor
crene antiflogistice4.
Entorsele stabile nu necesita imobilizare g hipsata , putand fi folosite tap inguri5 pentru
genunghi, sau bandaje elastic e.

3 Care nu prezintă gravitat e
4 Antiinflamator
5 Benzi kinestezice

Entorsele de gradul II sunt acele entorse in care se produc “ruptur i partiale
ligamentare. Durerea apare imediat dupa accident, este exacerbat a6 de miscari si de mers.
Genunghiul este tumefiat, pot aparea echimoze limitate si exista o hemohidartroza7 moderata .
Cercetarea miscarilr de laxitate laterala provoaca durere, in flexie, de 20 -30 grade putand
exista o laxitate de 5 gra de”. (4)
Entorsele stabile de grad II sunt tr atate in m ajoritatea cazurilor prin imobilizarea
genunghiulu i in aparat ghipsat , de o durata de 20 -30 de zile. Sub aparat ghipsat sunt utile
cantractii izometrice, terapie prin diferite activități ce presupun mișcar e, tratament
antiinflamator, si prin tratament relaxant al s istemului muscul ar.
3.1.2 Entorsele instabile
Entorsele instabile grave sunt atunci cand ligamentul este complet rupt sau desprins
de pe os care necesitant in terventie chirurgicala .

3.2 Luxatii ale genunghiuliu
3.3 Leziuni de menisc
3.4 Ligamentele incrucisate

6 Accentuata
7 Revărsare simultană de sânge și de lichide seroase într -o articulați e

4 Capitolul IV. Desfasurarea studiului

FIG. 1 – LEZIUNEA DE MENISC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3

5 Bibliogra fie
1. Conf. dr. V. Dragomirescu, Dr. Constanta Nanes, Lt.col. criminalist E. Gagem
Dr. V Painescu, Dr. Natalia Drugescu. MEDICINA LEGALA. BUCURESTI : EDITURA
TEORA, 1992.
2. Gabriel Mihalache, Camelia Buhas. Medicina legala. Oradea : Editura
Universitatii din Oradea, 2016.
3. N, GORUN. CUM TRATAM ENTORSELE . Bucuresti : Editura Medicala, 1972.
4. DAN V POIENARU, POMPILUI PETRESCU, IOAN BUSE, TIBERIU
RIBULET, PETRU L. MATUSZ, TITUS PETROVICIU. TRAUMATOLOGIE SI
RECUPERARE FUNCTIONALA L A SPORTIVI. TIMISOARA : EDITURA FACLA, 1985.