Aplicatii Web cu Implementare In Php Si Mysql
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ APLICATĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
Agenție imobiliară
Aplicații web cu implementare în PHP și MySQL
CUPRINS
INTRODUCERE
Sa scriu ceva istoric despre agentiile imobiliare. Cand a aprut prima agentie imobiliara online.
Lucrarea de față are rolul de a ajuta persoanelE
Am ales Aplicația Web – Agenția Imobiliară cu scopul de a pune în practică tehnologiile studiate.
Agenția imobiliară vine în ajutorul persoanelor care doresc să achiziționeze un apartament. Aceasta facilitând cautarea apartamentului dorit.
Principalele funcționalități ale aplicației sunt:
În primul capitol am abordat aspectele teoretice și anume tehnologiile folosite la realizarea aplicației Web prezentând pe scurt aceste tehnlogii.
În al doilea capitol am am prezentat aplicația WEB.
TEHNOLOGII UTILIZATE
HTML
Istoric
În 1989, fizicianul Tim Berners-Lee a fost cel care a venit cu ideea de a realiza un fișier care conține hypertext. Un an mai târziu acesta a scris primul hypertext căruia i-a dat numele de HTML.
“HTML Tags” a fost primul document public apărut în 1991 și prezenta 18 tag-uri HTML.
În 1993 HTML-ul a primit denumirea de “Hypertext Markup Language (HTML) Internet Draft by Berners-Lee and Dan Connolly”. Mai târziu, Similar Dave Raggett i-a dat denumirea “HTML + (Hypertext Markup Format)”.
Introducere in HTML
HTML vine de la HyperText Markup Language, “adică Limbajul de Marcare a Hipertextului” și este un limbaj de bază pentru paginile Web cu ajutorul căruia se creează aspectul dorit al paginii Web. Un document HTML poate conține: text, poze, link-uri spre alte pagini Web. Fișierele HTML pot fi vizualizate prin intermediul unui browser Web. Câteva exemple de browsere sunt: Google Chrome, Mozzila Firefox, Opera, Apple Safari. Mai multe pagini Web legate între ele formează o aplicație Web.
Hipertextul organizează informațiile în care datele sunt memorate într-o rețea de legături, date ce pot fi accesate prin intermediul navigatorului Web. Hipertetul este de fapt un link adică o legătură în cadrul aceleași pagini sau către o altă pagină Web.
WWW (World Wide Web) reprezintă totalitatea site-urilor din întreg Internetul. Fiecare site are o adresă unică cu ajutorul căreia poate fi găsit foarte ușor prin intermediul browserului.
Tehnologii care stau la baza funcționarii Webului sunt: HTTP (engl. Hypertext Transfer Protocol) care ajută la comunicarea dintre serverul web și client, HTML și URI (engl. Uniform Resource Identified) care este un sistem unic de identificare a documentelor Web.
Crearea unei pagini în HTML
Pentru realizarea unei pagini Web în HTML nu este necesar un mediu de dezvoltare. Crearea și editarea putându-se face într-un simplu editor de texte.
Pași pentru crearea unui document HTML:
editarea unui fișier HTML se poate face folosind un simplu editor de texte ca Notepad, Notepad++ sau un editor de texte mai complex ca: Sublime Text;
după editare, fișierul HTML, se salvează cu numele dorit la care se adaugă extensia .html.
Conținutul unui fișier HTML
Există cateva etichete care stau la baza realizării unei pagini HTML. De obicei acestea sunt folosite în pereche, <”nume”> pentru a marca începutul blocului și </”nume”> pentru a marca sfârșitul blocului.
Etichetele <html>…</html> se folosesc pentru a marca începutul și sfârșitul fișierului HTML. Principalele etichete care se găsesc între acestea sunt:
<head>…</head> între care sunt inserate etichetele <title>…</title> care conțin titlul documetului HTML. În interiorul etichetelor <title>…</title> se poate scrie orice text, totuși este de preferat ca textul să fie reprezentativ pentru pagina Web și să nu fie prea lung.
<body>…</body> între aceste etichete se întroduce ceea ce dorim să afișeze pagina Web.
Figura 2.1.4-1
Tag-uri HTML
Cele mai folosite tag-uri HTML sunt:
<! – – … – – > – tag-uri între care se pot plasa comentariile. Comentariile nu sunt afișate de browserul Web, ele putând fi văzute doar în fișierul HTML.
<p> … </p> – tag-uri între care se pot introduce paragrafe.
<br> – tag-il semnifică trecerea la rând nou.
tag-urile: <b> … </b>, <i> … </i> și <u> … </u> – semnifică bold (îngroșat), italic (cursiv) respectiv underline (subliniat).
<s> … </s> – textul cuprins între aceste două tag-uri este tăiat cu o linie orizontală.
<big> … </big> – afișează un text mai mare.
<small> … </small> – afișează un text mai mic.
<sup> … </sup> – afișează textul ca o putere.
<sub> … </sub> – afișează textul ca un indice.
<h1> … </h1>, … , <h6> … </h6> – tag-urile sunt utilizate pentru titluri, în funcție de mărimea dorită. H1 e mărimea cea mai mare, H6 e mărimea cea mai mică.
<font> … </font> – tag folosit pentru font. Poate avea următoarele atribute: face (specifică numele fontului), size (pentru a specifica mărimea text-ului), color (pentru a specifica culoarea text-ului).
<ul> … </ul> – list neordonată și <ol> … </ol> – listă ordonată.
<img src=”…”> – tag utilizat pentru a introduce o imagine.
<table> … </table> – tag-uri pentru crearea unui tabel între care se pot insera tag-uri pentru crearea coloanelor <td> … </td> cât și a rândurilor <tr> … </tr>.
<a href=…> … </a> – tag-uri folosite pentru a introduce link-uri.
<style> … </style> – tag-uri pentru stiluri.
<form> … </form> – folosite pentru a crea formulare.
<textarea> … </textarea> – așteaptă introducerea unui text care se poate întinde pe mai multe rânduri.
<select> … </select> – ajută la crearea unei liste din care se poate alege o singură opțiune. Fiecare opțiune este creată cu: <option> … </option>.
CSS
CSS (Cascading Style Sheets) ajută la stilizarea elementelor conținute într-o pagină HTML. Stilizarea presupune modificarea fontului, culori, așezarea în pagină a unui element sau a mai multor elemente.
Limbajul CSS este de trei tipuri:
Inline;
embedded;
externe.
CSS – inline
Stilul CSS de tipul inline (Figura 2.2.1-1) sunt plasate în interiorul etichetei, imediat dupa numele acesteia. Sintaxa este de forma: style=”proprietate:valoare”.
Stilul CSS de tipul inline au cea mai mare prioritate în comparație cu embedded și extern.
Figura 2.2.1-2
CSS – embedded
Stilul CSS de tip embedded (Figura 2.2.2-1) sunt plasate în secțiunea <head>…</head> și au următoarea sintaxa:
“<style type=”text/css”>
obiect_css {
proprietate:valoare;
}
</style>”
Figure 2.2.2-3
CSS – extern
Stilurile CSS de tip extern nu se găsesc în același fișier HTML, cum se întâlnește la stilul inline și embedded. Acestea fiind plasate într-un fișier extern. Fișier care are extensia “.css”.
Folosirea fișierului extern este cea mai bună metodă dintre cele menționate deoarece un fișier CSS poate fi utilizat pentru mai multe fișiere HTML.
Fișierul CSS se este inclus în fișierul HTML punând următorul link în head:
<link rel=”stylesheet” type=”text/css” href=”nume_fișier.css”>
Figura 2.2.3-4
Class și Id
Clasele de elemente se folosesc pentru un tag HTML sau pentru un tag care are înaintea numelui clasei numele tag-ului:
.color{color:red} acestă clasă se poate folosi la mai multe elemente.
p.color{color:red} atributul din această clasă se aplică la toate paragrafele.
În codul HTML punem numele clasei în tag-ul în care avem dorim:
<p class=”color”> Paragraf.</p>
Id-ul se folosește în același scop ca și clasa doar că poate avea mai multe atribute: #color{color:red; text-align:center}.
<p id=”color”> Paragraf.</p>
PHP
Istoric
În 1994 Rasmus Lerdorf a creat un script pentru a ține evidența vizitatorilor CV-ului personal, care se găsea publicat pe Internet. Atunci, acesta i-a dat denumirea de ”Personal Home Page (pagină de bază personală)”. Ulterior, acest script, fiind cu mult îmbunătățit și folosit pentru diferite aplicații a luat denumirea de “PHP: Hypertext Preprocessor (preprocesor de hipertext)”.
Introducere în PHP
“HTML este un limbaj de redactare a scripturilor și nu un limbaj de programare. Aceasta înseamnă că PHP este conceput să efectueze o anumită operație numai după producerea unui eveniment – de exemplu când un utilizator trimite un formular sau se deplasează la un URL(localizator uniform de resurse – echivalentul, în limbaj tehnicist, al unei adrese Web)”.
PHP este un limbaj orientat pe server. În momentul accesării unui site Web Furnizorii de servicii Internet, denumiți și ISP (Internet Service Provider), trimit cererea serverului în care este găzduit site-ul accesat. Serverul prelucrează scriptul PHP și execută operațiile din acesta, indicând serverului să trimită datele în format HTML (Figura 2.3.2-1).
Serverul Web este resposabil cu primirea scripturilor de la utilizator/client și trimiterea înapoi în format HTML către browserul Web. PHP poate fi inserat în HTML.
Figura 2.3.2-5
Pe când la generarea unui site doar prin HTML, nu se face nici o prelucrare pe partea de server. Acesta face doar operația de trimitere înapoi către browserul Web a datelor HTML (Figura 2.3.2-2).
Figura 2.3.2-6
Principala diferență dintre utilizarea de scripturi PHP și utilizarea limbajului HTML este că prin PHP se generează în mod dinamic codul HTML.
Crearea unui script PHP
Crearea și editarea unui script PHP se poate face în orice editor de texte (cum ar fi Notepad, Notepad++, etc.). Salvarea unui fișier care conține scripturi PHP se face cu extensia .php.
Pentru a fi recunoscut, codul aferent unui script PHP se pune între etichetele: <?php … ?> fiind și cele mai folosite. Existe și alte etichete mai puțin folosite: <? … ?>, <% … %>, <script language=”php”> … </script>. Orice cod plasat înafara acestor etichete va fi trimis direct browserului Web.
Rularea unui script PHP
Pentru a putea rula un script PHP pe calculatorul personal este necesară instalarea unei aplicații capabile să primească cerințele pe care să le transmită paginii Web.
Serverul Apache este serverul necesar rulării PHP-ului. Instalarea acestuia se poate face mult mai ușor instalând pachetul XAMPP în comparație cu instalarea separată a serverului Apache care necesită multe setări complicate. XAMPP se găsește gratuit pe internet și pe lângă serverul Apache acesta conține și alte aplicații foarte folositoare cum ar fi MySQL.
După instalarea XAMPP-ului din XAMPP Control Panel (Figura 2.3.4-1) putem pornii, oprii sau configura serviciile disponibile.
Figura 2.3.4-7
Pentru a putea rula un script PHP se pornește serverul Apache și plasăm fișierul PHP într-un folder creat în directorul rădăcină al XAMPP-ului. Directorul rădăcină este HTDOCS aflat de obicei la adresa: C:\xampp\htdocs\. Apoi se deschide browserul de internet și se scrie următoarea adresă: localhost/LucrareDeLicenta. La accesarea link-ului spre un folder din htdocs apar toate fișierele disponibile din acest folder. Care se pot accesa printr-un simplu click. Rularea scripturilor PHP se face în acest mod deoarece ele trebuiesc să fie prelucrate de server înainte să se afișeze în pagina Web.
Figura 2.3.4-8 În partea stângă se observă un fișier PHP în care se găsește un mic script. Echo are rolul de a afișa textul ce se găseste între ghilimele. Rezultatul rulării scriptului se observă în partea dreaptă.
Variabile
Echo și print
Trimiterea datelor către browserul Web se poate face prin echo() sau print():
echo ‘Acest text este scris în PHP’; și print ‘Acest text este scris în PHP’;. Instrucțiunile terminându-se prin punct și virgulă (;).
Variabile
Sunt cuvinte date de utilizator care pot lua diferite valori cum ar fi: un numar, un cuvânt, un șir de numere, un șir de cuvinte. Înaintea variabilei se pune simbolul $: $variabila=valoare.
Variabile Globale
Cele mai importante Variabile globale sunt:
$GLOBALS – accesează variabilele globale.
$_SERVER – valorile variabilelor conținute sunt date de server-ul Web.
$HTTP_SERVER_VAR – conține diferite informații cum ar fi locația scriptului, diferite setări.
‘ PHP_SELF ’ – numele fișierului scriptului curent.
‘argv’ – array trimis scriptului.
‘argc’ – numărul de parametrii trimiși către scrip.
‘SERVER_NAME’ – conține numele serverului.
‘SERVER_SOFTWARE’ – conține numele server-ului.
‘SERVER_PROTOCOL’ – conține numele și versiunea protocolului.
‘REQUEST_METHOD’ – returnează una din metodele ‘get’, ‘head’, ‘post’, ‘put’ utilizate pentru a accesa pagina.
‘QUERY_STRING’ – șir de interogare.
‘DOCUMENT_ROOT’ – directorul rădăcină al scriptului current.
‘HTTP_ACCEPT’ – conține header-ul cererii curente.
‘HTTP_CONNECTION’ – conține informațiile conecțiunii curente.
‘HTTP_HOST’ – conține informații despre host.
‘HTTPS’ – dacă cererea scriptului a fost făcută printr-un protocol securizat se setează o valoare.
‘REQUEST_URI’ – URI-ul dat pentru a accesa pagina curentă.
Variabile pentru trimiterea datelor
$_GET – trimite valorile prin intermediul link-urilor.
$_POST – trimite valorile prin intermediul formularelor.
Variabile HTTP coockies
$_COOKIE – păstrează valorile variabilelor cookie.
Variabile pentru încărcarea de fișiere
$_FILES – ajută la încărcarea de fișiere prin variabila $_POST.
Variabile pentru cereri
$_REQUEST – conține variabile pentru cereri.
Variabile de sesiune
$_SESSION – conține variabile aparținând versiunii curente a script-ului.
Variabile pentru mesajele de eroar
$php_errormsg – folosită pentru a vizualiza o eroare.
Tipuri de variabile
Variabilele pot fi de mai multe tipuri:
scalare: boolean, integer, float, string.
compuse: object, array.
speciale: null, resource.
Constante
La fel ca și la variabile, constantele stochează o valoare, dar diferența este la constante unde valoarea dată nu se mai poate modifica ulterior.
Constantele se definesc cu funcția define() și au următoarea structură: define(“nume_constantă”, valoare_constantă).
Operatori
Operatori aritmetici
Operatorii aritmetici operează asupra doi operanzi. Aceștia sunt: + (adunare), – (scădere), * (înmulțire), / (împărțire), % (rest/modulo).
Operatori de comparare
Operatorii de comparare compară două valori. În funcție de rezultatul comparării returnează true sau false. Operatorii de comparare sunt următorii:
== (egal) – returnează true dacă valoarea celor două expresii este egală, false în caz contrar.
=== (identic) – returnează true dacă valoarea celor două expresii este egală și sunt expresii de același tip, false în sens contrar.
!= sau <> (diferit) – opusul operatorului == (egal).
!== sau !=== (diferit) – opusul operatorului === (identic).
< (mai mic) – returnează true dacă valoarea primei expresii e mai mică, false dacă nu.
> (mai mare) – returnează true dacă valoarea primei expresii e mai mare, false dacă nu.
<= (mai mic sau egal).
>= (mai mare sau egal).
Operatori pentru șiruri de caractere
Concatenarea șirurilor de caractere este posibilă folosind: . (punct) și .= (punct și egal).
Operatori pe biți și logici
Operatorii pe biți sunt:
AND (și) – conjunctia;
OR (sau) – disjuncția (|);
XOR (sau exclusiv) – disjuncția exclusivă (^);
NOT (nu) – negația (~);
<< – deplasare la stânga;
>> – deplasare la dreapta.
Operatori de atribuire
Operatorii de atribuire sunt următorii:
+= (adunare) – adună valorii variabilei ce se găsește înainte de + valoarea ce se găsește după semnul egal;
-= (scădere);
*= (înmulțire);
/= (împărțire);
%= (rest);
&= (conjuncție);
|= (disjuncție);
^= (disjuncție exclusivă);
<<= (deplasare la stânga);
>>= (deplasare la dreapta);
.= (concatenare).
Operatori de incrementare și decrementare
Operatorii de incrementare și decrementare sunt:
++ – incrementează (adaugă) valoarea cu 1;
– – decrementează (scade) valoarea cu 1.
Operatoul folosit asupra vectorilor
+ este operatorul folosit în operațiile cu vectori. Este folosit pentru concatenarea a doi vectori.
Structuri
Structuri condiționale
if – are următoarea sintaxă: if(condiție) {instrucțiune;} și se folosește când se dorește executarea unei (unor) instrucțiuni dacă și numai dacă este indeplinită condiția.
if și else – if (condiție) {instrucțiune;} else {altă_instrucțiune;} – dacă condiția este adevărată se execută prima instrucțiune, dacă nu se excută a doua instrucțiune.
if și elseif – se comportă la fel ca și if și else
if (condiție) {instrucțiune;}
elseif (altă_condiție) {altă_instrucțiune;}
else {o_a_treia_instrucțiune;}
switch – se comportă la fel ca instrcțiunea if și elseif, doar că folosind switch structura codului este mai organizată. Exemplu de sintaxă switch:
switch () {
case condiția1: instrucțiunea1; break;
case condiția2: instrucțiunea2; break;
….
}
Structuri repetitive
while – are sintaxa: while (condiție) {instrucțiune;} – instrucțiunea se execută până când condiția devine falsă. Dacă, condiția nu este adevărată, instrucțiunea nu se execută niciodată;
do while – are următoarea sintaxă: do {instrucțiune;} while (condiție);. Intrucțiunea do while execută instrucțiunea de cel puțin o dată și apoi verifică condiția. Dacă, condiția este adevărată se mai execută instrucțiunea.
for – are următoarea sintaxă:
for (expresia_de_început; condiția; expresia_de_final) { instructiuni;}
Instrucțiunea se execută la fiecare repetare a ciclului for. Dacă condiția este adevărată se execută din nou instrucțiunea și se reia testarea condiției. Ciclul se oprește în momentul în care condiția este falsă. Expresia expresia_de_început este evaluată o singură dată la începutul ciclului, pe când expresia expresia_de_final este evaluată la fiecare repetare a ciclului.
Funcții în PHP
În PHP se pot crea și folosi și funcți la fel ca și în alte limbaje de programare, sintaxa fiind puțin diferită. O funcție poate fi folosită oriunde în interiorul scriptului. Sintaxa unei funcții este următoarea:
function nume_functie ($var1, $var2, … , $varN) {
//instructiuni
}
Argumentele funcției sunt separate prin virgulă. Dacă dorim ca funcția să returneze un rezultat putem folosi return la finalul instrucțiunilor.
Limbajul PHP are predefinite foarte multe funcții menite să ne ușureze munca, cum ar fi:
funcții matematice (de exemplu: log10(nr));
funcții pentru array (exemplu de funcție pentru array: array_sum(array));
funcții pentru șiruri (exemplu: md5(“sir”));
funcții pentru Timp și Dată (exemplu: checkdate(nr_luna, nr_zi, nr_an));
funcții pentru directoare și fișiere (exemplu: fopen(“fisier”, “mod”));
funcții pentru MySQL (exemplu: mysql_close($conn)).
MySQL
Istoric
MySQL a apărut în 1995 find dezvoltat de Oracle Corporation.
Este cel mai bun și popular sistem de gestiune a bazelor de date din lume. Are un mod destul de ușor de învățare și oferă portabilitate, fiabilitate și performanțe excelente deși este gratuity sau la un preț destul de mic.
Introducere
O bază de date este o colecție structurată de tabele și are rolul de a memorara și structurara datele.
MySQL este un sistem de gestionare a bazelor de date denumit DBMS (engl. database management system) de tip relațional. Acesta semnifică legatura dintre datele stocate între diferite tabele prin relații astfel ușurânduse căutarea și modul de stocare, modificare unui câmp putând fi făcută într-un singur loc.
Integrarea unei baze de date într-o aplicație Web presupune scrierea de scripturi PHP care fac legătura dintre bazele de date din MySQL și interfața HTML. Astfel se observă trecerea de la un conținut static (Figura 2.4.2-1) la un conținut dinamic (Figura 2.4.2-2) al paginii Web.
Figura 2.4.2-9
Figura 2.4.2-10
Odată cu instalarea pachetului XAMPP s-a instalat și MySQL. Pentru a putea avea acces la MySQL trebuie doar să pornim server-ul MySQL din XAMPP Control Panel (Figura 2.4.2-2).
Figura 2.4.2-11
După confirmarea pornirii MySQL-ului verificăm și funcționarea acestuia. Deschidem un browser web și tastăm următorul link: localhost/xampp/. Dacă pornirea MySQL-ului s-a făcut cu succes se va deschide pagina principală de XAMPP similară cu Figura 2.4.2-4.
Baza de date poate fi vizualizată accesând phpMyAdmin din meniul disponibil în partea stangă a pagini, secțiunea Tools sau accesând link-ul: localhost/phpmyadmin/. Pagina phpMyAdmin este similară cu cea din Figura 2.4.2-5.
Figura 2.4.2-12
Figura 2.4.2-13
Toate operațiile care pot fi executate asupra bazelor de date în MySQL au funcții și în PHP.
Cele mai folosite operații asupra bazelor de date sunt:
Utilizare PHP cu MySQL
PREZENTAREA APLICAȚIEI
Baza de date
Useri
Afisarea apartamentelor
Moduri de cautare a apartamentelor
HTML (ce am facut in CSS , PHP, MySQL
Tabelele
CONCLUZII / Posibilitați de extindere
BIBLIOGRAFIE
Larry Ullman, PHP pentru World Wide Web în imagini, Editura Teora, București, 2004.
Larry Ullman, PHP și MySQL pentru site-uri web dinamice, Editura Teora, București, 2006.
Teodoru Gugoiu, HTML prin exemple, Editura Teora, București, 2000.
Wikipedia, HyperText Markup Language, https://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language.
***, Bază de date relațională, http://www.techit.ro/baza-de-date-relationala.php
***, CSS – Cascading Style Sheets, http://www.marplo.net/curs_css/
***, HTML – cuprins, http://www.marplo.net/html/
***, Scurt istoric HTML, https://nevo.ro/blog/scurt-istoric-html/
***, Tutorial CSS – Introducere in CSS,
http://tutorialehtml.com/tutoriale-css/introducere-in-css.php.
***, Învață PHP cu punctsivirgula.ro, http://php.punctsivirgula.ro/
***, ***, http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/html_php_mysql.pdf
***, Limbajul PHP, http://ciobanu.cich.md/lectii_view.php?id=7#c1
Pentru cele de pe net se precizeaya autori, titlul lucrari, adresa de pe net.
Pentur carti autori, titlul, editura, locul aparitiei, anul
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aplicatii Web cu Implementare In Php Si Mysql (ID: 149534)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.