Aplicații transdisciplinare după noua programă de gimnaziu. [306631]
Aplicații transdisciplinare după noua programă de gimnaziu.
Ghid metodologic
Baia Mare
Ed.Ceconi, 2017
Referent de specialitate:
Coordonator: Prof. [anonimizat]. I ABORDAREA INTEGRATĂ A ÎNVĂȚĂRII
Învățarea monodisciplinară sau transdisciplinară?
Argumente ale învățării integrate
Dincolo de disciplinele școlare
Niveluri ale integrării conținuturilor
Repere pedagogice ale organizării și proiectării conținuturilor din perspectivă transdisciplinară
Profesorul și instruirea integrată
CAP. II MODELE DE PROIECTARE TRANSCURRICULARĂ
2.1. [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: „Cartea Oltului” [anonimizat] „Gheorghe Șincai”, Baia Mare: [anonimizat], jud. Bacău: [anonimizat] „Mihail Kogălniceanu”, Dorohoi, Botoșani: [anonimizat] „Mihai Viteazul”, Târgoviște: [anonimizat], Baia Mare: Caragiale – o altă abordare a [anonimizat] „N. Mihăescu”, Târgoviște: [anonimizat] „G. Coșbuc” [anonimizat] „Janos Zsigmond”, Cluj Napoca: [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Africa de Sud, o scurtă istorie a [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: [anonimizat] „Sf.Cuvioasă Parascheva”, Smârdan, Galați: Les jeux d’[anonimizat] „Octavian Goga”: [anonimizat] „Calattis”, Mangalia, Constanța: Lecture de l’image
2.2. [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: [anonimizat]. 1, Cornetu, Ilfov: Înmulțirea când unul dintre factori este 10 sau 100
[anonimizat].7, Borșa: [anonimizat] „George Coșbuc”,Cluj Napoca: [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: [anonimizat], Maramureș: Valența. [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Funcții de nutriție în lumea vie
2.3. [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Spre o [anonimizat].1, Istria: Geto-[anonimizat] „Mircea cel Bătrân”, Curtea de Argeș: [anonimizat] „Anghel Saligny”, Baia Mare: [anonimizat], Cicîrlău, Maramureș: [anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare:
[anonimizat] „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Spiritualitate și viață creștină
Nastai Viorica, Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir”, Baia Mare: „Pilda celor 10 fecioare”
Oțelea Emilia, Școala Gimnazială „Mircea Ghițulescu”, Cuca: Decalogul, importanța lui în viața omului
2.4. Arte
Desen
Pop Octavian, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare
2.5. Educație fizică și sport
Codrea Eudochia Florica, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Fotbal
2.6. Tehnologii
Educație tehnologică
Butoi Valentina Georgeta, Școala Gimnazială „Nichita Stănescu”, Baia Mare: Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentația echilibrată
Oșan Mirela, Școala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc”, Baia Mare: Procese tehnologice simple de cultivare a plantelor
Buia Mircea, Școala Gimnazială „Petre Dulfu”, Baia Mare: Elemente de desen geometric în peisagistică
Informatică
Șandru Mirela, Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Baia Mare:Editoare grafice
Tudor Veronica, Liceul Teoretic „Dunărea”, Galați: Aplicații cu operații de inserare imagini și casete text
2.7. Învățământ primar
Centeri Florentina, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Medii de viață
Cosma Adina, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Câmpiile
Pop Lucia, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare: Primăvara, prietena mea
2.8. Invățământ special și special integrat
Țiudic Mihaela Cristina, Școala Gimnazială Specială, Baia Mare: Conservarea alimentelor
CAP. III BIBLIOGRAFIE
Motto: "Dă unui om un pește și îl hrănești o zi. Învață-l să pescuiască și îl hrănești pentru toată viața." Andrew Carnegie
ARGUMENT
În societatea de astăzi, când cunoașterea umană se află într-un proces continuu de diferențiere, când apar noi discipline care se adaugă celor deja existente, în învățământ, tendinței de diferențiere încearcă să i se opună tendința de integrare. Explozia informațională conduce nu numai la creșterea cantitativă a cunoștințelor, ci și la esențializare, la integrare. În locul coincidențelor dintre obiectul de învățământ și disciplina științifică, se optează pentru “câmpuri cognitive integrate” care transced granițele dintre discipline (Vlăsceanu, Lazăr și colaboratori, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în Curriculum-ul învățământului obligatoriu, Iași, Ed, Polirom, 2002, p.54).
Anul 2017 marchează în învățământul românesc un eveniment deosebit de important, întrucât este anul în care au fost aprobate noile programe la gimnaziu, programe care urmează a fi puse în practică începând cu anul școlar viitor.
Considerăm că este imperios necesar acest demers didactic pe care am încercat să-l elaborăm, necesar și util tuturor dascălilor, indiferent de specializare.
Acest ghid metodologic oferă o parte teoretică despre ce anume înseamnă trasdisciplinaritatea, cum trebuie înțeleasă în contextul educațional, un capitol în care profesorii începători și nu numai vor găsi informații necesare, iar în capitolul II să ofere exemple de abordări didactice în viziune transdisciplinară, considerând că această variantă de învățare este mai utilă elevului, deoarece îi dezvoltă o imagine de ansamblu asupra fenomenului pe care îl învață la o anumită disciplină și care, ulterior va putea utiliza cu mai multă ușurință în viață.
Schimbarea de paradigmă educațională implică însă regândirea globală a întregului proces, precum și a relațiilor dintre participanții la proces. În acest sens, studiul Eurydice, privind competențele-cheie precizează: „Procesul de predare orientat către transfer necesită o schimbare a accentului, de la metodele centrate pe profesor la metodele centrate pe cel care învață. Profesorii nu mai furnizează cunoștințe pentru memorizare, ci sprijină elevii în procesul lor de construire a competențelor. Pe baza cunoștințelor și experiențelor dobândite anterior, aceștia predau noi cunoștinte specifice unor discipline de studiu, dar facilitează, de asemenea, deprinderile de gândire critică și creativă, precum și abilitățile de învățare, prin angajarea elevilor în activitățile desfășurate la clasă. Achiziția de competențe necesită implicarea din partea celui care învață. Rolul profesorului este de a facilita învățarea prin orientarea elevilor în eforturile lor de aplicare a cunoștințelor și deprinderilor în situații noi, astfel încât să devină persoane competente” (Eurydice Study, Key Competencies, p 20).
În aceste condiții, evaluarea competențelor dobândite constituie din ce în ce mai mult un element-cheie, de care depinde în mare măsură succesul achizițiilor ulterioare.
CAP. I
ABORDAREA INTEGRATĂ A ÎNVĂȚĂRII
Învățarea monodisciplinară sau transdisciplinară?
Predarea integrată cunoaște o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită faptului că răspunde unor preocupări privind natura științei. Cei mai serioși pași în predarea integrat s-au făcut în învățământul preșcolar și primar, dar și în cel gimnazial și liceal. Predarea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a științei cu societatea, cultura, tehnologia. Cu toate acestea, se întâmpină o serie de dificultăți, ce țin în primul rând de schimbarea mentalității cadrelor didactice, înlăturarea comodității, a inerției.
În predarea/ învățarea conținuturilor învățământului preuniversitar este din ce în ce mai prezentă tendința de organizare a acestora dintr-o perspectivă integrată. În dilema predării pe discipline de sine stătătoare sau pe baza integrării conținuturilor în “câmpuri cognitive integrate” care transced granițele dintre discipline, a învins, se pare, cea de-a doua variantă.
O învățare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiționale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan.
Competențele transdisciplinare nu pot fi clasificate în funcție de conținuturile unei discipline, așa cum se întâmplă cu cele monodisciplinare. Ele pot fi clasificate astfel:
competențe generale – metodologice: observarea, experimentarea, reprezentarea grafică, interpretarea datelor sau a unui text etc.;
competențe metacognitive– estimare a gradului de dificultate a sarcinii de lucru, planificarea strategică, evaluarea rezultatelor, monitorizarea comportamentală, tehnici personale de învățare;
atitudine pozitivă, motivantă– realism, interes pentru învățare, toleranță pentru informații contradictorii, atitudine pozitivă față de performanțele personale;
abilități pragmatice– inițiativă personală, capacitate de concentrare, orientarea acțiunilor spre rezolvarea sarcinii, deprinderi de muncă.
Ce va ști să facă elevul în urma învățării monodisciplinare?
Elevul va fi capabil:
să memoreze;
să reproducă mecanic cunoștințe;
să scrie după dictare;
să facă rezumate;
să evidențieze idei principale;
să facă studii de specialitate pe o temă dintr-un anumit domeniu.
Ce va ști să facă elevul în urma învățării transdisciplinare?
Elevul va fi capabil:
să interpreteze;
să analizeze;
să formuleze;
să exprime opinii personale;
să utilizeze informația în scopul rezolvării unei probleme date;
să identifice și să soluționeze probleme.
Dacă prin abordarea „monodisciplinară” a învățării se formează în mod deosebit competențe specifice nivelului cognitiv, prin abordarea transdisciplinară se formează competențe integratoare și durabile prin însăși transferabilitatea lor. Conținuturile organizate transdisciplinar se vor axa în procesul educațional nu pe disciplină, ci pe demersurile intelectuale, afective și psihomotorii ale elevului. Organizarea conținuturilor în manieră transdisciplinară se bazează în procesul de predare – învățare – evaluare pe conduitele mentale ale elevului din perspectiva unei integrări efective, realizată de-a lungul tuturor etapelor procesului educațional (proiectare, desfășurare, evaluare). Temele transdisciplinare ajută elevul să învețe în ritm propriu și să fie evaluat în funcție de ceea ce știe, stimulează cooperarea între elevi, minimalizându-se astfel competiția, oferă elevilor posibilitatea de a-și crea strategii proprii de abordare a diverselor situații, asigurând o învățare activă. Elevul participă activ, imaginația, investigația, creativitatea sa fiind cele care se evidențiază.
Argumente ale învățării integrate
Dinamica socială a ultimelor decenii aduce în fața lumii contemporane o serie de provocări față de care domeniul educației nu poate rămâne indiferent. Competențele, valorile și atitudinile de care au nevoie elevii noștri pentru reușita personală și socială nu pot fi formate în întregime prin intermediul disciplinelor școlare clasice. Noua educație are obligația de a apropia procesul educațional de viața cotidiană a elevilor și de nevoile comunității în care aceștia trăiesc, de a avea în vedere complexitatea rolurilor pe care le vor juca elevii de azi în societatea viitoare, de la acela de ființă autonomă, de membru al familiei și al unei colectivități, de cetățean și producător, până la acela de subiect și obiect al multiplelor și diverselor experiențe de viață succesive, care îl vor ajuta să se cunoască pe sine și să abordeze o concepție democratică, manifestându-se ca ființă liberă, creatoare. Problema care se pune este aceea a depășirii frontierelor rigide , a deplasării accentului spre conștientizare, cooperare, gândire critică și creativă, spre adaptabilitate și interpretarea lumii mereu în schimbare. Oare poate învățământul tradițional să răspundă unor asemenea deziderate? Rezolvarea problemei nu rezidă numai în schimbări de curriculum, ci mai ales în schimbări referitoare la implementarea lui. Cheia succesului se află la practicieni – educatoare, învățători, profesori și constă în proiectarea, organizarea și realizarea unui demers didactic în, între și dincolo de orice disciplină – abordare transdiciplinară a învățării.
Planul cadru este structurat pe cele șapte arii curriculare, care exprimă intenția evidentă de a găsi soluții pentru integrarea conținuturilor. Ariile curriculare reprezintă un grupaj de discipline ce au în comun anumite obiective de formare. Între cele șapte arii curriculare există un echilibru dinamic. Raportul dintre ariile curriculare se modifică în funcție de vârsta celor care învață și de specificul ciclurilor curriculare.
La nivelul unor programe pentru învățământul preuniversitar se operează cu “teme”, cu “orientări tematice” de fapt, care semnifică faptul că profesorul are o anumită libertate de a alege sau de a propune conținuturi.
Însă, această organizare a conținuturilor, are și propriile dificultăți și limite:
Dificultatea pregătirii cadrelor didactice care să predea într-o asemenea manieră. Sistemul de formare inițială și continuă a cadrelor didactice din România este predominant axat pe predarea pe discipline, în funcție de specializarea de pe diploma de absolvire a facultății;
Imposibilitatea aprofundării de către elevi a cunoașterii științifice specializate;
Lipsa de tradiție pedagogică a integrării;
Opoziția latentă sau activă a cadrelor didactice privind tendințele integratoare.
Dincolo de disciplinele școlare
Ideea abordării nonsecvențiale a conținuturilor, în detrimentul unei abordări unitare, prin conexiuni între cunoștințe, nu este nouă. Dacă e să întoarcem filele istoriei, vom identifica rădăcinile interdisciplinarității de astăzi în spațiul Greciei antice, ai cărei gânditori (sofiștii) propuneau discipolilor o enkyklios paideia, un soi de tur de orizont al cunoașterii vremii, care începea să avanseze. Dacă în perioadele de început ale antichității a fi educat echivala cu a ști totul despre tot, mai târziu se recomandă această abordare, mai realistă, cu aspecte de plenitudine, dar mai puțin profundă. Plinius cel Bătrân, într-o lucrare enciclopedică memorabilă,„Historia naturalis”, atrage atenția asupra faptului că natura nu trebuie contemplată în detaliul părților, ci în totalitatea ei. În fine, pedagogul și filosoful ceh Jan Amos Comenius (1592-1670), autorul cunoscutei lucrări „Didactica Magna”, propune conceptul pansophia-pedagogia unității, ca un act firesc de contracarare a abordării secvențiale a disciplinelor, riscul fragmentării excesive a științei, în ansamblul ei, fiind de neevitat în epocă.
Aceste argumente istorice sunt suficiente pentru a acorda atenție sporită modalității interdisciplinare de organizare a conținuturilor, cu toate aspectele curriculare ce derivă din ea. De altfel, ontologic privind lucrurile, într-o primă instanță percepem ca pe o totalitate și abia apoi analizăm fracțiunile ei.
De-a lungul timpului, progresul științelor a determinat intensificarea preocupărilor pentru regruparea domeniilor cunoașterii. Un element definitoriu în progresul cunoașterii îl constituie abordarea interdisciplinară.
Interdisciplinaritatea implică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoașterii și diferite abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun permițând schimburi de ordin conceptual și metodologic”. (Văideanu, G., Educația la frontiera dintre milenii, București, Ed. Politică, 1988, p. 132)
„Interdisciplinaritatea este o formă a cooperării între discipline diferite cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere.” (Cucoș Constantin, Pedagogie, Edura Polirom, Iași , 2002, p.68 )
În domeniul educației, principiul interdisciplinarității derivă din spațiul cercetării științifice, iar ca demers epistemic poate fi sesizat sub doua aspecte:
conceperea conținuturilor în perspectiva interdisciplinară și proiectarea
organizarea proceselor didactice în viziune interdisciplinară.
În învățământ, interdisciplinaritatea implică stabilirea și exploatarea unor conexiuni între limbaje explicative sau operații, în scopul diminuării diferențelor care apar între disciplinele de învățământ clasice. Predarea și învățarea monodisciplinară au dezavantajul că accentuează perceperea secvențială și insulară a realității, artificializând în mod abuziv o realitate care este unică și continuă. Un conținut școlar structurat în chip interdisciplinar este mai adecvat realității descrise și
asigură o percepere unitară, coerentă a fenomenelor realității.
Pentru învățământul preuniversitar, se pot identifica trei puncte de intrare a interdisciplinarității (Văideanu, G., Educația la frontiera dintre milenii, București, Ed. Politică, 1988, p. 250-252):
niveluri rezervate conceptorilor, adică autorilor de planuri, programe și manuale școlare, teste sau fișe de evaluare;
punctele de intrare accesibile învățătorilor și profesorilor, în cadrul proceselor de predare și evaluare; în acest caz, programele rămân neschimbate;
prin intermediul activităților nonformale sau extrașcolare.
În funcție de modul cum intervine profesorul, interdisciplinaritatea se face prin:
corelații obligatorii și minimale, prevăzute de programele școlare sau impuse de logica predării noilor cunoștințe;
conexiuni disciplinare sistematice si elaborate, care constituie expresia unei viziuni bi- sau pluridisciplinare; aceste conexiuni presupun analiza epistemologică a disciplinelor și identificarea conceptelor și metodologiilor comune, extrapolabile, sau elaborarea în echipă a proiectelor de lecții și a planificărilor anuale sau trimestriale.
Sub raportul modului elaborării sau al purtătorului, interdisciplinaritatea poate fi:
centrată pe cultura bogata și pluridisciplinară a unui profesor; cazurile sunt mai rare și presupun unele riscuri;
realizată în echipe de profesori cu specialități diferite, vizând fie numai un grup de discipline predate la aceeași clasa, fie aceleași discipline urmărite atât în dimensiunea orizontală, cât si în cea verticală.
Organizarea integrată a conținutului presupune integrarea unor elemente de conținut particulare în noi structuri explicative (noi discipline) care realizează un salt „metateoretic” sau „metavaloric”, preluând și integrând conținuturi esențializate si resemnificate din perspectiva noii „umbrele” explicative, mai cuprinzătoare (discipline gen Științele naturii, Trebuințele omului, Jocurile sociale etc.). Integrarea valorilor se poate face pe mai multe linii: integrarea cunoștințelor în jurul unui pol
științific (seturi conceptuale, scheme operatorii, metodologii investigative), ordonarea cunoștințelor către un pol practic (gen „centrele de interes” ale lui Ovide Decroly – hrana, securitate, afiliație etc.), gruparea în jurul unui pol social (aspecte economice, politice, religioase), integrarea valorilor în funcție de un pol personal (iubire, boală, familie etc.). Structurarea integrată realizează o joncțiune a obiectivelor educaționale, a unor structuri de conținuturi corelative și a intereselor și disponibilităților actorilor antrenați în învățare.
1.4. Niveluri ale integrării conținuturilor
Integrarea conținuturilor vizează stabilirea de relații strânse, convergențe între elemente, precum: concepte, abilități, valori aparținând disciplinelor școlare distincte.
Din acest punct de vedere, literatura de specialitate identifică următoarele posibilități:
A.Integrarea intradisciplinară vizează organizarea și predarea unor conținuturi interdependente aparținând aceluiași domeniu de studiu, în vederea rezolvării unei probleme, studierii unei teme sau dezvoltării unor abilități. Această modalitate de abordare a conținuturilor oferă agenților educaționali parcurgerea rapidă a unui volum de cunoștințe însă dintr-o singură direcție.
B. Integrarea multidisciplinară presupune juxtapunerea unor conținuturi diverse, uneori fără relații aparente între ele. Această abordare propune predarea conținuturilor care aparțin unei discipline școlare prin modalități specifice ale fiecărui domeniu uzând de argumentațiile altor discipline. Blamată deseori, cel puțin la nivel declarativ, principala acuză ce i se aduce este cea de responsabilitate majoră pentru supraîncărcarea programelor și a materiei, aspectele comune ale unor cunoștințe fiind revendicate și prezentate în cadrul mai multor discipline.
C. Integrarea pluridisciplinară (prefixul pluri înseamnă „mai mulți”, „mai multe”) se referă la studierea unui conținut (proces, fenomen) dintr-o disciplină prin intermediul mai multor discipline deodată sau mai bine zis, tratarea unui conținut din perspectiva mai multor discipline. Cercetarea pluridisciplinară aduce un plus de informație disciplinei în cauză, dar acest „plus de informație” favorizează exclusiv disciplina respectivă. Cu alte cuvinte, demersul pluridisciplinar se revarsă peste limitele disciplinelor dar finalitatea sa rămâne înscrisă în cadrul cercetării disciplinare.
D. Integrarea interdisciplinară (prefixul inter înseamnă „între”) reprezintă o formă de cooperare între discipline diferite privind un anumit proces, fenomen a cărui complexitate poate fi explicată, demonstrată, rezolvată numai prin acțiunea convergentă a mai multor puncte de vedere. Interdisciplinaritatea presupune abordarea conținuturilor complexe având ca scop formarea unei imagini unitare asupra unei anumite problematici. Ea vizează relațiile, în special de metodologie care se stabilesc între discipline diferite, sau mai bine zis transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta. De exemplu, cooperarea dintre medicină, fizică nucleară și chimie a condus la apariția unor tratamente aplicate persoanelor bolnave de cancer cum sunt radioterapia și chimioterapia.
Un conținut școlar proiectat, elaborat și utilizat în manieră interdisciplinară corespunde mult mai bine realității prezentate, conducând la o înțelegere cât mai bună și unitară din partea elevilor. Ca și pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea depășește limitele disciplinei însă finalitatea sa rămâne înscrisă în cercetarea interdisciplinară.
E. Integrarea transdisciplinară (prefixul trans înseamnă „dincolo”, „peste”) presupune o întrepătrundere a mai multor discipline, care poate genera apariția unor noi domenii de cunoaștere. Vizează ceea ce se află în același timp înăuntrul diverselor discipline, între discipline, și dincolo de orice disciplină.
Este privită ca o formă superioară a învățării integrate și presupune concepte, metodologie și limbaj care tind să devină universale (teoria sistemelor, teoria informației, cibernetica, robotizarea etc).
Întrepătrunderea disciplinelor și coordonarea cercetării pot sfârși prin adoptarea aceluiași ansamblu de concepte fundamentale sau elemente metodice generale, adică un nou domeniu de cunoaștere sau o nouă disciplină. Abordarea de tip transdisciplinar tinde către o fuziune a cunoștințelor specifice diferitelor discipline, la descoperirea unor noi câmpuri de investigație, la conceperea unor noi programe de cercetare.
Abordarea transdisciplinară este centrată pe “ viața reală” cu probleme importante , așa cum afectează viața oamenilor în context cotidian. Considerându-se că deschide calea către atingerea unui nivel al cunoașterii superior, transdisciplinaritatea a fost ridicată la rangul de “noua viziune asupra lumii”, fiind capabilă să conducă la înțelegerea, soluționarea multiplelor probleme complexe și provocări ale lumii actuale.
1.5. Repere pedagogice ale organizării și proiectării conținuturilor din perspectivă transdisciplinară
Transdisciplinaritatea presupune studierea, explorarea proceselor și fenomenelor complexe, astfel încât prin coordonarea cercetărilor și coroborarea rezultatelor acestora sa se ajungă la constituirea unor discipline noi. Finalitatea ei este înțelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoașterii. De exemplu, problemele legate de educația pentru schimbare și dezvoltare pot fi abordate de o echipă formată din profesori de filosofie, psihologie, sociologie, pedagogie, economie, geografie, biologie etc., în cadrul unor lecții de sinteză, seminarii, conferințe, dezbateri. Transdisciplinaritatea conduce la intensificarea relațiilor dintre discipline și la descoperirea unor noi orizonturi ale cunoașterii.
Cercetarea transdisciplinară este radical distinctă de cercetarea disciplinară, între acestea fiind o relație de complementaritate. Dacă transdisciplinaritatea este atât de frecvent confundată cu interdisciplinaritatea și pluridisciplinaritatea (cum de altfel și interdisciplinaritatea este deseori confundată cu pluridisciplinaritatea), aceasta se explică în cea mai mare parte prin faptul că toate trei depășesc limitele disciplinelor. Vizează ceea ce se află în același timp înăuntrul diverselor discipline, între discipline și dincolo de orice disciplină. Transdisciplinaritatea presupune studierea, explorarea proceselor și fenomenelor complexe, astfel încât prin coordonarea cercetărilor și coroborarea rezultatelor acestora sa se ajungă la constituirea unor discipline noi. Finalitatea ei este înțelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoașterii. De exemplu, problemele legate de educația pentru schimbare și dezvoltare pot fi abordate de o echipă formată din profesori de filosofie, psihologie, sociologie, pedagogie, economie, geografie, biologie etc., în cadrul unor lecții de sinteză, seminarii, conferințe, dezbateri. Transdisciplinaritatea conduce la intensificarea relațiilor dintre discipline și la descoperirea unor noi orizonturi ale cunoașterii.
1.6. Profesorul și instruirea integrată
Analizând poziția cadrului didactic în fața problemelor instruirii și ale învățării, observăm că profesorii sunt solicitați astăzi, în mod continuu, să promoveze învățarea eficientă. Și nu orice învățare eficientă, ci una participativă, activă și creativă. Învățarea interactiv-creativă este un proces evolutiv, care are la bază receptivitatea față de experiențele noi, căutate și rezolvate prin explorare, deducție, analiză, sinteză, generalizare, abstractizare, concretizare, punând accentul pe realizarea conexiunilor între sensuri și solicitând o profundă implicare intelectuală, psihomotorie și afectivă. În cadrul învățării interactiv-creative, elevul descoperă, imaginează, construiește și redefinește sensurile, filtrându-le prin prisma propriei personalități și solicitând procesele psihice superioare de gândire și creație. Ea apare ca urmare a eforturilor individuale și colective, a interacțiunii educatului cu ceilalți, bazându-se pe schimburile sociale în dobândirea noului.
Activitatea didactică transdisciplinară aduce în prim-plan câteva probleme care solicită atenție. Ele se referă la limbaj, la metode, la constrângerile instituționale și la cele cognitive. Cum fiecare disciplină și-a dezvoltat propriul limbaj, transdisciplinaritatea cere o adaptare și o însușire a diferitelor modalități de utilizare a acestuia, fapt ce poate duce la întâmpinarea unor dificultăți în comunicarea rezultatelor demersului didactic, la împrumutarea de termeni tehnici uneori puțin înțeleși de cadrele didactice care predau alte discipline. Disciplinele sunt adesea devotate propriilor metode de învățare, lucru ce poate duce la neînțelegeri și opoziții. Constrângerile cognitive constituie un mare impas spre o activitate didacticăautentic transdisciplinară, ele presupunând o cunoaștere aprofundată a mai multor discipline.
Traversarea frontierelor disciplinei este, fără îndoială, un act formativ esențial, iar scenariul didactic nu poate să nu îl includă fără a trăda exigențele timpului nostru. Această traversare însă trebuie atent pregătită. Pe de alta parte, pentru a răspunde cerințelor legate de adaptarea transdisciplinară a curriculumului la contextul local, școala trebuie să sensibilizeze și să atragă în parteneriate variate persoane sau instituții din comunitate care dețin competențe sau resurse care pot contribui la realizarea educației de calitate: părinți, membri ai comunității, autorități locale, agenți economici, instituții guvernamentale, organizații non-guvernamentale etc.
Experiența în cadrul școlii demonstrează că, de multe ori, părinții elevilor sunt greu de atras în susținerea demersului de adaptare a curriculumului la contextul local, deși familia ar trebui să reprezinte principalul partener al școlii în acest domeniu. Si colaborarea cu agenții economici, care pot oferi resurse pentru procesele de învățare, este destul de modestă, deși aceasta colaborare ar putea juca un rol foarte important în realizarea unui curriculum adaptat la contextul local.
CAP.II
MODELE DE PROIECTARE TRANSCURRICULARĂ
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
„Cartea Oltului” – din perspectiva teoriei inteligențelor multiple
1.Nume și prenume profesor IOSIF ADINA
2 .Școala: Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare
3. Disciplina: Limba și literatura română
4. Unitatea de învățare Eu și lumea din jurul meu – Textul descriptiv literar – în proză „Cartea Oltului” de Geo Bogza, clasa a VI-a
5. Prezentarea temei – premisele de la care s-a plecat în procesul instructiv-educativ, perspectiva din care este elaborat proiectul.
Tema propusă oferă elevului informații multiple despre râul Olt, atât din punct de vedere literar, cât și geografic, folcloric sau cultural. Cu toții știm că Oltul a constituit un izvor de inspirație pentru mulți din rapsozii populari și nu numai. Tema propusă de mine oferă elevilor informații despre Olt din perspective multiple, îmbogățindu-și astfel universul de cunoaștere.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva a cel puțin 2 discipline incluse în curriculumul național
Tema propusă spre studiu elevilor reunește informații din diverse domenii precum: literatură, muzică, folclor, geografie, biologie. Atât în literatura cultă (Geo Bogza „Cartea Oltului”, Octavian Goga „Oltul”, George Coșbuc „Dunărea și Oltul”), dar mai ales în literatura populară, Oltul a constituit pentru mulți o sursă de inspirație.
7. Număr de ore: 3
8. Competențe specifice vizate
Prezentarea unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ascultate
2.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse
relatarea unor întâmplări personale, cu inserarea unor fragmente descriptive;
Manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de texte citite
colectarea de informații din diverse surse – manuale, documente, seriale ori experiență proprie;
3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
exerciții de concepere/realizare a unui text pe o temă dată;
4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții
– redactarea unor texte cu respectarea normei lingvistice în vigoare
5.1. Investigarea unor obiceiuri și tradiții românești și ale unor comunități etnice de pe teritoriul României.
9. Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie): figuri de stil: epitet , descriere literară, port tradițional, doină populară, hartă hidrografică, afluenți, debit.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: atlas geografic și biologic, „Cartea Oltului” de Geo Bogza, cabinetul de informatică, fișă de lucru, harta geografică a României, portofoliul.
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
Elevii au noțiuni sumare de la geografie din clasa a IV-a, când au studiat geografia României. De asemenea, au învățat la orele de limba română despre Legenda Mureșului și a Oltului.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse).
Unii dintre elevi au fost în vacanțe cu părinții pe Valea Oltului și au admirat peisajele minunate pe care natura și Oltul ni le oferă. De asemenea, știu din emisiunile de muzică populară și folclor că Oltul a fost cântat de mulți rapsozi populari în cantece și doine populare.
13. Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate.
Instruirea bazată pe inteligențele multiple are șanse mari să fie activă, întrucât, fiind diferențiată și răspunzând intereselor și nevoilor individuale ale elevului, determină implicarea sa superioară în activitatea didactică. Prin acest tip de activitate (T.I.M.) profesorul are posibilități diferite de a-și cunoaște elevii, de a-i dirija, de a le influența dezvoltarea, realizând mai ușor și mai frumos obiectivul principal al învățământului românesc – pregătirea copilului pentru viață.
După activitățile derulate de noi, elevii își vor lărgi orizontul de cunoaștere despre râul Olt, vor putea cu siguranță să exploateze și să folosească cunoștințele dobândite în viață.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Din experiență, am constatat că valorificarea tuturor tipurilor de inteligență și combinarea acestora în descifrarea textului literar condiționează succesul și progresul școlar, permite elevilor să găsească soluții pentru diferite tipuri de probleme. Varietatea de metode și tehnici duc la rezultate diferite, în funcție de particularitățile psihologice și individuale ale elevului. De aceea, e bine să cunoaștem profilul de inteligență al fiecăruia, cu adevărat centrată pe individ, care să mobilizeze resursele individuale.
Elevii se pot împărți în 7 grupe, în funcție de inteligența dominantă. În exemplul nostru:
Inteligența verbal- lingvistică
Inteligența spațial-vizuală
Inteligența logico-matematică
Inteligența muzical-ritmică
Inteligența corporal- kinestezică
Inteligența naturalistă
Inteligența interpersonală/intrapersonală
Strategia didactică
a. Metode și procedee : conversația, învățarea prin descoperire, exercițiul, jocul didactic, recitatul, tehnica audio-vizuală
b. Forme de organizare : elevii sunt împărțiți pe grupe : fiecare grupă va primi sarcini diferențiate în funcție de tipul de inteligență de care dispune.
S-au constituit 7 grupe în funcție de inteligențele tari, lăsând la latitudinea elevilor modul de constituire.
Grupele de elevi pe tipuri de inteligență au sarcini diferite :
Lingvistică
Realizați CD-ul despre viața și opera lui Geo Bogza;
Rezolvați rebusul (anexa1);
Recitați versurile poeziei „Oltul” de Octavian Goga și „Oltul la vărsare” de Virgil Carianopol.
Logico-matematică
Rezolvați careul cu parolă (anexa 2): elevii descoperă numele a două figuri de stil predominante în text, înlocuind numerele dintr-o parolă cu literele descoperite completând careul (epitet, personificare);
Arătați din ce cauză Oltul este asemănat cu ,,un tînăr neîmblânzit, anarhic";
Realizați o descriere științifică a Oltului, în 8-10 rânduri.
Muzicală
Realizați fundalul muzical pentru prezentarea informațiilor de pe CD ;
Alegeți muzica pentru fondul muzical care va marca momentul recitării ;
Descoperiți ce interpreți populari și nu numai „au cântat Oltul” în melodiile lor ;
Interpretați o doină oltenească care v-a plăcut.
4. Vizual-spațială
Realizați un tablou în care să înfățișați, cu ajutorul formelor și culorilor, ceea ce prozatorul Geo Bogza a realizat cu ajutorul cuvintelor în reportaj;
Accesează link-ul următor http://ro-geo.ro/jocuri/identificare-raurile-romaniei/ și realizează sarcina jocului interactiv propus, care urmărește identificarea corectă pe harta României a râurilor.
5. Corporal-kinestezică
Realizați un dans sugestiv prin care să ilustrați trecerea Oltului prin munți, apoi prin Câmpia Română.
6. Naturalistă
Redați pasajele în care se atribuie însușiri omenești Oltului ;
Căutați informații despre flora, fauna și vegetația care crește pe malurile Oltului și în râu.
7. Interpersonală/Intrapersonală
Desprindeți din text sentimentele transmise de scriitor.
Explicați mesajul textului, așa cum îl simțiți voi.
Citiți și explicați pasajul din text care ți-a plăcut mai mult.
Anexa 1 – REBUS
Coloana A-B Titlul reportajului literar studiat.
A
B
O floare alintată;
Apă curgătoare care se varsă într-una mai mare;
„Fratele” Oltului;
Figură de stil identificată în structura „(păstrăvii) fulgere vii”;
Ce rămân munții în viața Oltului „Dar dintre toate, munții rămân în viața lui neîntrecuta, suprema….”;
Cunoscut pictor român care a ilustrat Oltul în operele sale, Ludovic…;
„Personajul principal” al textului;
Județ prin care trece Oltul;
Afluent al Oltului;
Munții din care izvorăște Oltul;
Când te udă, îți iei…;
Cum este Oltul;
Figura de stil din structura „incredibil cristal”.
Anexa 2 CAREU CU PAROLE
În operă, Oltul străbate ….
Tot ce ne înconjoară, merită protejată
Pește în apă de munte
În operă, Oltul este…(figură de stil)
Personajul principal al textului.
Figuri de stil predominante în text : 1.2.3.4.1.4…..…………
2.1.5.6.7.8.3.11.3.9.10.5.1. ……………….…
Copilăria în literatură
1.Nume și prenume profesor HENDEA ANCA
2 .Școala: Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Baia Mare
3. Disciplina: Limba și literatura română
4. Unitatea de învățare: Eu și universul meu familial, clasa a V-a Copilăria în „Amintiri din copilărie” de I.Creangă și „Vizită” de I.L.Caragiale
5. Prezentarea temei – premisele de la care s-a plecat în procesul instructiv-educativ, perspectiva din care este elaborat proiectul.
Tema propusă este gândită sub forma unei lecții de evaluare, o lecție interactivă în care, datorită metodelor moderne folosite, elevul participă activ la actul educațional, în timp ce profesorul are rol de moderator al activității.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva a cel puțin 2 discipline incluse în curriculumul național.
Lecția reunește în cuprinsul său domenii precum literatură, cinematografie și TIC. Activitatea pornește având ca suport cele două texte literare: „Vizită” de I.L.Caragiale și „Amintiri din copilărie” de I. Creangă, episodul cu furtul cireșelor. Elevii vor viziona ecranizarea celor două opere literare și vor utiliza TIC în elaborarea portofoliului final de evaluare. Activitatea își propune o paralelă a viziunii despre copil și copilărie din perspectiva celor doi autori.
7. Număr de ore: 1 oră
8. Competențe specifice vizate
1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative, monologate sau dialogate
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei, exprimând opinii, emoții și sentimente prin participarea la discuții pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale și nonverbale, în funcție de situația de comunicare
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme familiare
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme
4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și sintactico-morfologice în interacțiunea verbală
9. Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie): familie, mediu urban/rural, vestimentație, mediu de viață, preocupări în copilărie.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: Cabinetul de informatică, ecranizarea celor două opere literare,portofolii, fișe de lectură.
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
Elevii au lecturat în prealabil cele două opere literare, iar în orele precedente au realizat caracterizarea celor două personaje literare.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse).
Elevii cunosc și alte modele de copilărie, din existența lor imediată, a prietenilor de la țară, a altor copii care trăiesc în alte țări. Poate chiar ei înșiși au trăit astfel de experiență.
13. Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate.
Copilăria este o etapă trăită în actualitate de elevi. Studiind cele două opere, aceștia își pot da seama de diferențele dintre copilăria trăită de ei, de preocupările și jocurile lor și copilăria din trecut, a celor doi copii-personaje principale. În acest fel ei vor aprecia mai mult ceea ce părinții lor le oferă
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Familia
1.Nume și prenume profesor: BURCĂ MARIA
2.Școala: Școala Gimnazială Ungureni, jud. Bacău
3.Disciplina: Limba și literatura română
4.Unitatea de învățare: Familia, clasa a V-a
5.Prezentarea temei: Deoarece prima temă a învățământului secundar este ,,Eu și universul meu imaginar” s-a ales primul element al cunoașterii unui copil: familia. Aceasta poate fi numeroasă sau restrânsă. O familie este formată din mama, tata, frate, soră și bunici. Cunoașterea ei începe în cele mai multe cazuri cu mama și tata. Se lărgește apoi prin cunoașterea fraților și surorilor și nu în ultimul rând și prin cunoașterea bunicilor. Cunoașterea persoanelor din care este constituită o familie presupune cunoașterea unor sentimente și trăiri pe care un copil le poate experimenta, dar le poate descrie mai greu. Având în vedere acest aspect, unitatea de învățare numită ,,Familia” are în vedere evidențierea sentimentelor trăite în preajma bunicilor și respectul pe care aceștia îl merită. Pentru aceasta s-a ales textul ,,Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Perspectiva proiectului dorește să prezinte elevului etapele existenței umane și legăturile existente într-o familie, etape care se doresc a fi prezentate cât mai literar și captivant și însușirea unor elemente ce țin de individ (corp și suflet-trăsături fizice, trăsături morale), interculturalitate (etnie, elemente specifice unei etnii sau localități) și de zonele geografice (localități). De asemnea se urmărește și însușirea unor concepte literare specifice: personaj, narațiune, etapele narațiunii și operarea cu unele concepte însușite prin realizarea unui rezumat bazat pe identificarea ideilor principale și secundare dintr-un text, identificarea unor tipuri de propoziții și rezolvarea unor cerințe care se referă la sunetele existente într-un cuvânt (silabă, vocală, semivocală, consoană, accent) și identificarea sensului unui cuvânt dintr-un dicționar.
6.Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei: Pe lângă însușirea și utilizarea unor concepte noi ce țin de aria curriculară Limbă și comunicare (personaje, narațiune, propoziții, idei principale, idei secundare, rezumat, consoane, vocale, semivocale, accent, dicționar), în cadrul derulării unității de învățare se vor folosi informații și activități care țin de sfera disciplinelor Arte, Științe, Om și societate, Tehnologii. În urma audiției unui cântecel despre bunici, se face trecerea către vizionarea unui filmuleț, pe marginea cărora se vor purta discuții despre etapele vârstelor omului, și despre caracteristicile fiecărei etape ale vârstelor umane (sugar, preșcolar, școlarul mic, școlarul mare, preadolescentul, adolescentul, tânărul, adultul, vârstnicul). De asemnea se vor aduce în dezbaterea din timpul orei, aspecte ce țin de locul geografic în care locuiesc bunicii fiecărui elev. În ora alocată competenței generale: Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional, elevii vor realiza o temă propusă de profesor care vizează aspecte ce țin de aria curriculară Om și societate și utilizează instrumentele ce țin de aria curriculară Tehnologii.
7.Număr de ore: 10 ore
8.Competențe specifice vizate:
1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative, monologate sau dialogate
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei, exprimând opinii, emoții și sentimente prin participarea la discuții pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
1.4. Realizarea unei interacțiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ politicos față de interlocutor(i)
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme familiare
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme
4.3. Monitorizarea propriei pronunții și scrieri și a pronunției și scrierii celorlalți, valorificând achizițiile fonetice de bază
4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și sintactico-morfologice în interacțiunea verbală
5.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
9.Limbajul specific: se vor folosi cuvinte din câmpul lexical al familiei. Deoarece textul propus este scris într-o perioadă mai îndepărtată de zilele noastre se vor scoate cuvintele vechi și se explică elevilor. Se vor explica cuvintele care denumesc etapele vârstei umane (sugar, preșcolar, școlar mic, școlar mare, preadolescent, adolescent, tânăr, adult, vârstnic) dar și termenii literari pe care elevul trebuie să-i utilizeze în discursurile sale: narațiune, personaj literar, text literar, etapele narațiunii, propoziții; Cuvinte-cheie: narațiune, personaj, propoziții, cuvinte, dicționar, sunete, accente, etnie.
10.Resurse materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: videoproiector, ecran de proiecție, fișe de lucru(cu textul ,,Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea), tabla, creioane colorate, fișe de lucru(corpul omenesc), chestionare, lipici, fotografii ale bunicilor, coli de carton, jurnalul de impresii.
11.Context școlar: Elevul poate enumera membrii unei familii și poate preciza activitățile lor zilnice, enumeră tipuri de propoziții, identifică timpul și spațiul dintr-un text, identifică personajul principal și pe cel secundar dintr-un text, identifică trăsături fizice sau morale ale unui personaj
12.Context extrașcolar: Elevul poate preciza cum se comportă în preajma fiecărui membru al familiei, ce e bine să facă și ce nu, poate pronunța corect un cuvânt pentru că l-a auzit la televizor.
13.Extindere spre viață: Elevul învață să prezinte un aspect, să ofere un răspuns. Aceasta îl va ajuta să continue un dialog, să facă o prezentare pe marginea unei teme. De asemenea află despre tipurile de personaje și despre narațiune, despre etapele unei narațiuni, și poate să enumere câteva trăsături fizice și morale ale unui personaj bazându-se pe textul propus. Acestea îl vor ajuta să sistematizeze informațiile, să identifice și să prezinte pesonajele dintr-un context. Află despre faptul că un text este împărțit în propoziții. Propozițiile sunt împărțite în cuvinte. Și cuvintele sunt împărțite în silabe și în sunete, care se împart în consoane, vocale și semivocale. Se pronunță într-un anume fel considerat corect. Toate aceste informații de ordin gramatical îl vor ajuta să scrie și să utilizeze corect cuvintele și accentul pe cuvinte. Și nu în ultimul rând își vor prezenta punctul de vedere pe o temă propusă de profesor, atât oral, cât și practic prin realizarea de activități practice, care vor dezvolta gustul estetic al elevului.
14.Activități de predare-învățare-evaluare recomandate:
Subtema ,,Familia” este prima în cadrul marii teme ,,Eu și universul meu familiar”. În contextul acestei subteme au fost alocate 10 ore.
I oră: Se utilizează un cântecel preluat de pe youtube despre părinți, copii și bunici. În cadrul unei conversații frontale se evidențiază tematica cântecelului. Se continuă cu un filmuleț despre familie. În cadrul unei alte conversații frontale se evidențiază personajele filmului și finalul filmului care se lasă mai întâi să fie imaginat de elevi, apoi prezentat de către profesor. Se vor purta discuții cu elevii pe marginea etapelor vârstei umane. Elevii vor afla câteva caracteristici specifice fiecărei vârste umane. Apoi se cere să se prezinte de către fiecare elev, familia sa, pe baza unei scheme cu întrebări propuse de profesor.
Din cine e formată familia ta? Cu ce se ocupă fiecare
membru al familiei tale?
Spune o poveste despre unul din bunicii tăi? Cine tolerează mai mult greșelile tale?
Temă pentru acasă: Să aducă o fotografie a uneia dintre bunici
Ora a II-a: Se prezintă fotografia buniciii și se cere să prezinte două caracteristici ale acesteia de către fiecare elev.
Se trece la lecturarea textului ,,Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, mai întâi de către profesor apoi de către elevi, cu identificarea cuvintelor pe care nu le cunosc și explicarea lor cu ajutorul dicționarului. Se prezintă tipurile de dicționar: DEX, DOOM, Dicționarul de sinonime, Dicționarul de paronime, DULR etc. Se realizează exerciții de identificare a unui cuvânt în dicționar.
Temă: exerciții de identificare a unor cuvinte în DEX
Ora a III-a
Identificarea temei textului literar ,,Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Se poartă o conversație în care se aduc în discuție termeni ca: text literar, narațiune, personaj, timp, spațiu.
Se realizează o schemă pe tablă cu ajutorul răspunsurilor elevilor:
Se face povestirea textului pe etapele narațiunii. Elevii vor primi fișe pe care le vor completa cu ajutorul textului pe baza unor întrebări propuse în fișă. Fiecare etapă din fișă va fi colorată cu o culoare distinctă:
-situația inițială-Cine? Când? Unde? – colorată cu albastru
-cauza care declanșează acțiunea- Ce face?De ce? – colorată cu roșu
-desfășurarea acțiunii – Ce? – colorată cu galben
-rezolvarea situației dificile –Cum? – colorată cu violet
-situația finală –În ce fel s-a terminat? – colorată cu verde
Temă: identificarea a cinci cuvinte care să reprezinte textul
Ora a IV-a
Se oferă fiecărui elev, după o scurtă conversație pe marginea textului, o fișă cu un corp omenesc și se cere completarea ei cu trăsăturile fizice sau morale ale personajului principal din textul ,,Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea.
-în interiorul corpului vor fi trecute trăsăturile morale
-in exteriorul corpului omenesc vor fi trăsăturile fizice.
Elevii pot colora corpul
După realizarea portretului bunicii se aplică un chestionar care vizează informații din text.
Temă: Se cere să scrie într-o compunere de 5-10 rânduri portretul bunicii din textul Lui Barbu Ștefănescu Delavrancea.
Ora a V-a
Prin conversație se prezintă aspecte ce țin de realizarea unui rezumat: -paragraful
-ideile principale
-idei secundare
-structura unei compuneri
Pe fișele cu textul ,,Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea elevii vor delimita fragmentele și vor nota ideile principale și ideile secundare pe margine.
Apoi vor scrie rezumatul textului pe marginea ideilor principale scoase din text.
Temă: Realizarea rezumatului pe marginea ideilor secundare din text.
Ora a VI-a
Printr-o conversație frontală și cu ajutorul expunerii se trece la observarea textului din punct de vedere gramatical. Elevii observă că textul e format din propoziții.
Se trece la prezentarea tipurilor de propoziții: Principale
Secundare
Afirmative
Negative
Și identificarea lor de către elevi în textul propus spre studiere.
Temă: Elevii vor realiza propoziții simple pe care le vor dezvolta
Ora a VII-a
Conversații pe tema propozițiilor și a formării acestora. Propozițiile sunt formate din cuvinte și cuvintele sunt formate din sunete. Se cântă un cântecel în care sunt utilizate vocalele: a, e , i- ,,A,a,a acum e toamnă, da!” Se lucrează pe fișa cu textul ,,Bunica”, exerciții care cer identificarea vocalelor, a consoanelor, semivocalelor și corespondența literă-sunet.
Temă: identificarea din textul ,,Bunica” a cinci cuvinte cărora să li se precizeze corespondența literă-sunet
Ora VIII-a
Silaba. Exerciții de despărțire în silabe și de creație literarăutilizând silabe ca rime.
Temă: cuvinte care să fie despărțite în silabe
Ora a IX-a
Accentul. Cu ajutorul unor jocuri pe calculator se realizează exerciții de pronunție corectă a unor cuvinte și de accentuare corectă.
Pronunțarea unor cuvinte de către elevi, specifice etniei bunicilor.
Temă: Identificare corectă a accentului unor cuvinte
Ora a X-a
Desenarea portretului bunicii din textul ,,Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea.
Discuții pe marginea calităților personajului. Discuții pe marginea regiunii unde trăiesc bunicile și etnia cărora aparțin. Vizionarea de filmulețe PPT, realizate de elevi, despre locul unde trăiesc bunicii. Prezentarea calităților bunicilor de către fiecare elev și notarea lor pe o etichetă.Realizarea unui poster cu arborele bunicilor.
Temă: Notarea impresiilor în jurnalul de impresii
Bibliografie:
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Nuvele și povestiri, Editura Eminescu, Bucuresți, 1994
www.edu.ro(programe școlare)
Ioan Dănilă, Doina Măntescu, Camelia Filioreanu, Literatura română în teme, texte și pre-texte, Editura Egal, Bacău, 2002
http://noultraining.ise.ro/mod/forum/discuss.php?d=1086
Vistian Goia, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca 2008
andilandi.ro/amintiri-dintr-o-altfel-de-copilarie/cantece-si-poezii/a-a-a-acum-e-toamna-da/
Inteligențe multiple – de la teorie la aplicare didactică
Descrierea subiectivă
Nume și prenume profesor ANTONESCU CĂTĂLINA
Școala Gimnazială ,,Mihail Kogălniceanu", Dorohoi, județul Botoșani
Disciplina – limba și literatura română
Unitatea de învățare – Tipuri de descriere – Descrierea subiectivă – text suport: Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu, fragmentul VIII, clasa a VII-a
Prezentarea temei – premisele de la care s-a plecat în procesul instructiv-educativ, perspectiva din care este elaborat proiectul
Metodele de evaluare pe care le folosim în clasele de gimnaziu trebuie să fie diverse, pe de o parte – pentru a menține viu interesul elevilor pentru studiul limbii și literaturii române, pe de altă parte – pentru a le oferi o varietate cât mai mare de modalități de lucru.
Astfel, evaluarea unității de învățare Tipuri de descriere – Descrierea artistică – Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu, poate să se realizeze printr-o activitate antrenantă, care să-i implice pe toți elevii, ținând seama – de această dată – de sfera preocupărilor lor, de aptitudinile pe care le au.
Apelând la teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner, cunoscând deja elevii de mai bine de doi ani școlari, ne putem permite o activitate care să-i ofere fiecăruia posibilitatea de a-și etala atât cunoștințele, cât și aspirațiile, talentele, aptitudinile.
Dimensiunea inter- și transdiciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva a cel puțin două discipline incluse în curriculumul național
În cadrul proiectului, li se cere elevilor să citească și să memoreze fragmentul VIII din poemul Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu. Elevii se pot împărți în 7 grupe, în funcție de inteligența dominantă. În exemplul nostru:
Inteligența verbal- lingvistică
Inteligența spațial-vizuală
Inteligența logico-matematică
Inteligența muzical-ritmică
Inteligența corporal- kinestezică
Inteligența naturalistă
Inteligența interpersonală/intrapersonală
Aplicând TIM în etapa postlecturii unui text literar, elevii sunt încurajați să-și exprime ideile/sentimentele față de text folosind diverse tipuri de inteligență, diferite mijloace de comunicare (verbală, nonverbală, vizuală, sonoră) sau diferite puncte de acces spre text. Sarcinile de lucru care vizează diferitele tipuri de inteligențe pot implica și scrierea creativă.
Aplicând teoria inteligențelor multiple a lui Gardner la nivelul clasei a VII-a cu ocazia studierii Descrierii subiective – text suport Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu, se dorește abordarea simultană dintr-o perspectivă plurală, transdisciplinară a textului. Competențele urmărite sunt diversificate în funcție de tipul de inteligență vizat.
Inteligența verbal-lingvistică presupune utilizarea scrisului sau a exprimării verbale pentru învățarea textului; e vizibilă prin lecturi, folosirea cărților, discuții în gupuri de orice mărime, fișe de lucru, joc de roluri, memorare, lectură individuală. Un elev cu tipul acesta de inteligență va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să recite, să facă jocuri de cuvinte.
Inteligența logico-matematică presupune utilizarea structurilor logice, a graficelor, a formulelor (matematice, din fizică) pentru reprezentarea referentului; asigură rezolvarea problemelor de matematică, jocuri logice, demonstrații științifice, clasificări, cuantificări și calcule.
Inteligența muzical-ritmică presupune utilizarea sunetelor, a unor ritmuri, a unor melodii care să exprime conținutul unor secvențe descriptive; pune accent pe folosirea muzicii de fond, ascultarea muzicii, analiza ei, murmurarea, crearea de melodii sau legarea acestora de concepte.
Inteligența vizual-spațială presupune folosirea desenului pentru a reprezenta portretele personajelor sau pentru a conceptualiza spațiul. Inteligenta spațială are în vedere exerciții de gândire vizuală folosirea culorilor, povestiri în imagini, colaje, hărți, diagrame, grafice, filme și fotografii.
Inteligența corporal-kinestezică presupune folosirea codurilor nonverbale pentru a exprima conținutul textului; vizează mișcarea creativă, mima, dramatizarea, folosirea limbajului corporal, exerciții de relaxare fizică. Inteligența la nivelul corpului și al mâinilor ne permite să controlăm și să interpretăm mișcările corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup și spirit.
Inteligența naturalistă presupune folosirea informațiilor referitoare la particularitățile psihice și comportamentale în vederea încadrării personajelor într-un tip de temperament; aceasta este sesizabilă la copiii care învață cel mai bine prin contactul direct cu natura.
Inteligența interpersonală presupune folosirea informațiilor din sfera textului nonliterar (interviul) pentru a reda în scris feed-back-ul asupra activității din perspectiva participantului, dar și a spectatorului. Reprezintă abilitatea de a sesiza și de a evalua cu rapiditate stările, intențiile, motivațiile și sentimentele celorlalți. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor.
Număr de ore
Acestui proiect îi sunt alocate 3 ore. Astfel, în prima oră de curs profesorul va stabili grupele, membrii acestora, liderii, sarcinile de lucru, modalitatea de prezentare. În timpul celor două ore rămase, elevii vor prezenta proiectele de grup și portofoliile întocmite.
Competențe specifice vizate
În cadrul orei de limba și literatura română putem dezvolta competențe, orientate spre punerea în practică. Beneficiile sunt aduse tocmai de îmbinarea armonioasă a competențelor cu inteligența predominantă, deoarece funcționează triada: Mă cunosc/Decopăr – Știu – Aplic. Altfel spus, valorizarea intelectului multiplu ajută elevul să parcurgă un drum al căutărilor, al trăirilor sufletești.
Competențele specifice vizate sunt în funcție de tipul de inteligență emoțională. Astfel:
pentru inteligența verbal- lingvistică:
1.1. sintetizarea informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din diverse texte monologate și dialogate;
1.4. evaluarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative, identificând strategii personalizate în funcție de profilul psihologic, de interesele și de nevoile fiecăruia;
4.1.folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înțelegerea și exprimarea clară și precisă a intențiilor comunicative complexe;
4.2. exprimarea clară a intenției comunicative prin corelarea achizițiilor lexicale și semantice cu cele sintactice și morfologice din limba română standard;
4.5. dezvoltarea gândirii logice și analogice, prin valorificarea competenței lingvistice, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții;
pentru inteligența spațial-vizuală:
1.2. prezentarea unor informații, idei și puncte de vedere, oferind detalii semnificative și exemple relevante, în fața unui public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale și nonverbale adecvate;
1.3. participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă și de negociere a informației și a relației cu interlocutorii;
5.1. compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi;
5.2. compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare;
pentru inteligența logico-matematică:
2.1. recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
2.2. compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii − integrarea a două sau a mai multor texte într-o schemă tematică în scopul rezolvării sarcinilor de comunicare;
2.3. compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
pentru inteligența muzical-ritmică:
3.3. utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale;
5.1. compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi;
pentru inteligența corporal-kinestezică:
2.4. adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul avut în vedere;
pentru inteligența naturalistă:
3.4. evaluarea comportamentelor și a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare, aplicând în activitățile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în funcție de profilul psihologic, de interesele și de nevoile fiecăruia;
pentru inteligența interpersonală/intrapersonală:
2.3. compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
2.4. adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul avut în vedere;
5.1. compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi;
5.2. compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare.
Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie)
Strategia ce trebuie acceptată în tema lecției (descrierea artistică/subiectivă) ar însemna să oferim elevului o varietate de contexte, astfel încât diferite tipuri de inteligențe să se manifeste la nivel optim, să devină o cale de receptare și interpretare a textului artistic, o situație de învățare valabilă și eficace, care îndeplinește două condiții: interne și externe.
Astfel, elevii își vor însuși noțiuni noi, precum: aliterație, asonanță, metaforă și epitet metaforic, picior metric (iamb și troheu), ritm (trahaic și iambic). La conținuturile din clasa a VI-a (actualizate), se vor adăuga următoarele:
*Comunicarea orală: structuri textuale (secvențe de tip explicativ, descriptiv), distincția dintre fapt și opinie, strategii de ascultare activă (focalizarea interesului asupra punctului de vedere al celuilalt și evitarea focalizării pe propriul punct de vedere), atitudini comunicative (respect, toleranță), inteligența emoțională (recunoașterea emoțiilor interlocutorilor), strategii de gestionare a tracului comunicativ.
*Lectură – strategii de comprehensiune (reflecții asupra limbajului și a structurii textului liric), strategii de interpretare a limbajului figurat (repetiția, metafora).
*Redactare – tipare textuale de structurare a ideilor: definire, clasificare, exemplificare, ,,întrebările jurnalistului" (cine? ce? când? unde? de ce?)
Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității
*Portofoliile elevilor vor conține: eseu despre viața și opera lui Mihai Eminescu, o colecție ilustrată cu cele mai frumoase versuri eminesciene
*Puzzle, CD cu muzică, costume, decor, desene (în acuarelă, în creion), colaj, careu cu parolă, fișe de lucru, proiector, flipchart, creioane colorate.
Context școlar (condiții prealabile) – ,,bagajul" de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
În prealabil elevii s-au familiarizat, prin lectură, cu textul, au rezolvat problemele de vocabular prin explicarea expresiilor necunoscute, s-au rezolvat problemele de conținut, iar elevii au memorat versurile poeziei.
Proiectul TIM se fundamentează pe alte competențe specifice dezvoltate în clasele V-VI:
rezumarea, pe baza informațiilor explicite și implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte orale narative, monologate și dialogate;
prezentarea unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ascultate;
adecvarea comunicării nonverbale și paraverbale la o situație dată, evidențiind ideile și atitudinile, în situații de comunicare față-în-față sau mediată;
1.4. participarea la interacțiuni verbale simple cu mai mulți interlocutori, având în vedere cantitatea și relevanța informației transmise și primite;
2.1. corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
2.3. prezentarea unor răpunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri;
2.4. manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de texte citite;
3.2. redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text complex, cu integrarea unor tabele;
3.3. adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare;
4.2. aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, din limba română standard, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative;
4.4. utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin raportarea la normă;
4.5. redactarea unor texte valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții;
5.2. analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare.
Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse)
TIM consideră că există opt forme distincte ale inteligenței. În locul viziunii unilaterale asupra intelectului, Gardner propune o viziune pluralistă, care ia în considerare numeroasele și diferitele fațete ale activității cognitive, deducând că indivizii diferă între ei prin abilități și stiluri cognitive.
Cele opt forme distincte ale inteligenței și ale abilităților pe care acestea le presupun sunt:
De fapt, Gardner a identificat și al nouălea tip de inteligență – cea existențială – , dar nu a reușit să determine zona cerebrală responsabilă de activitatea ei. Acest tip de inteligență este, după Gardner, o modalitate de cunoaștere a lumii, valorificată de filosofi și de cei cu înclinații spre filosofie.
Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate
Existența unor abilități cognitive multiple este aspectul care ne convinge că ele reflectă și modalități diferite de a interacționa cu literatura, de a afla răspunsuri pentru aspirații, de a descoperi ineditul și a surprinde miracolul creațiilor literare în multitudinea aspectelor pe care le posedă. Prin intermediul lecturii individuale, elevul trăiește aventura cunoașterii, pătrunde în intimitatea textului și îi descoperă sensul, misterul, prin analiza aspectelor interioare ale personajului (inteligența intrapersonală), prin analogii și crearea diagramelor (inteligența logico-matematică).
Din experiență, am constatat că valorificarea tuturor tipurilor de inteligență și combinarea acestora în descifrarea textului literar condiționează succesul și progresul școlar, permite elevilor să găsească soluții pentru diferite tipuri de probleme. Varietatea de metode și tehnici duc la rezultate diferite, în funcție de particularitățile psihologice și individuale ale elevului. De aceea, e bine să cunoaștem profilul de inteligență al fiecăruia, cu adevărat centrată pe individ, care să mobilizeze resursele individuale. Potrivit psihologului, ,,toți indivizii normali posedă fiecare din aceste inteligențe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferențiază este gradul lor de dezvoltare și măsura unică a combinării lor.” Proiectarea lecțiilor, din această perspectivă, solicită implicare și creativitate, pentru a oferi fiecărui elev ,,o identitate” valorizată în funcție de succesele sau aptitudinile sale pentru anumite activități.
Această activitate m-a ajutat să tratez elevii în funcție de potențialul propriu, să realizez o evaluare continuă și individuală, în care fiecare elev să aibă libertate de expresie, alegându-și inteligența sau combinația de inteligențe adecvate propriei personalități.
În cadrul inteligenței lingvistice/verbale am scos în evidență abilitățile elevilor: sensibilitate de limbaj, exprimare verbală, îmbogățirea vocabularului.
Inteligența logico-matematică s-a axat pe abilitățile elevilor: operare cu concepte matematice, realizare de raționamente logice, gândire abstractă, elevul învățând din conexiunile făcute, folosind gândirea critică, calculând, experimentând, preferând numerele, formulele, raționamentele.
Inteligența muzicală-ritmică a folosit ca abilități ale elevului producerea de sunete, melodii, fredonat, cântat, elevul preferând sunetele, ritmurile vesele, cântatul în canon, pe voci sau la un instrument (clarinet, vioară, chitară).
Inteligența vizual-spațială s-a bazat pe observarea de detalii, orientare în spațiu, imaginație, desen, culori, modelaj, desenul fiind preferatul elevilor.
Observarea fină a detaliilor senzoriale, observarea relațiilor, a mediului înconjurător sunt abilitățile elevului observabile în cadrul inteligenței naturaliste. Elevul preferă natura, fenomenele naturale, animalele, plantele, îi place să stea în aer liber, să se plimbe, culegând și comparând date.
În cadrul inteligenței corporal-kinestezice elevul își exprimă ideile și sentimentele, își coordonează mișcările, pentru că lui îi place să se miște în activități practice.
Inteligența intrapersonală are ca abilități ale elevului introspecția, înțelegerea de sine, analizarea și exprimarea sentimentelor și gândurilor proprii, autoevaluarea prin sarcini individualizate, prin muncă independentă.
În cadrul inteligenței interpersonale, un rol important îl are comunicarea verbală și nonverbală, negocierea, medierea, înțelegerea celuilalt. Relațiile sociale, colaborarea, empatia față de alții, interacțiunea realizându-se prin comunicarea cu alții, în grup, prin activități independente.
Instruirea bazată pe inteligențele multiple are șanse mari să fie activă, întrucât, fiind diferențiată și răspunzând intereselor și nevoilor individuale ale elevului, determină implicarea sa superioară în activitatea didactică.
Prin acest tip de activitate (T.I.M.) profesorul are posibilități diferite de a-și cunoaște elevii, de a-i dirija, de a le influența dezvoltarea, realizând mai ușor și mai frumos obiectivul principal al învățământului românesc – pregătirea copilului pentru viață.
Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse
Motivația :
Aceată lecție face parte din cadrul proiectului Teoria inteligențelor multiple;
Se vizează promovarea înțelegerii profunde a conceptelor fundamentale la disciplina limba și literatura română, acordând posibilitatea elevilor de a explora o gamă largă de inteligențe.
Din perspectiva interdisciplinară putem face apel la cunoștințele din următoarele domenii:limba și literatură, matematică, educație plastică, educație muzicală, educație fizică, științele naturii.
Lecția este importantă deoarece pornind de la teoria inteligențelor multiple, dezvoltă la elevi încrederea în ei înșiși, valorificând potențialulu creator al fiecăruia ș folosind mijloace de lucru variate elevii se simt atrași de activitate.
Strategia didactică
a. Metode și procedee : conversația, învățarea prin descoperire, exercițiul, jocul didactic, recitatul, tehnica audio-vizuală
b. Forme de organizare : elevii sunt împărțiți pe grupe : fiecare grupă va primi sarcini diferențiate în funcție de tipul de inteligență de care dispune.
În următoarea oră s-au constituit 7 grupe în funcție de inteligențele tari, lăsând la latitudinea elevilor modul de constituire.
Grupele de elevi pe tipuri de inteligență au avut sarcini diferite :
1.Lingvistică
Realizați CD-ul despre viața și opera lui Mihai Eminescu
Rezolvați rebusul (anexa1)
Recitați versurile poeziei, ținând cont de cele trei părți ale poeziei: cadrul natural, nunta împărătească și nunta gâzelor
2.Logico-matematică
Rezolvați careul cu parolă (anexa 2): elevii descoperă numele a doua figuri de stil sonore înlocuind numerele dintr-o parolă cu literele descoprite completând careul: aliterația, asonanța;
Stabiliți măsura și ritmul unor versuri date
Arătați din ce cauză ,,Toți se uită cu mirare", ,,s-a-nchinat, bătând din pinten".
3.Muzicală
Realizați fundalul muzical pentru prezentarea informațiilor de pe CD
Alegeți muzica pentru fondul muzical care va marca momentul recitării
Alcătuiți noi enunțuri cu ajutorul structurilor date : ,,codri de aramă", ,,văzduhul tămâiet", ,,sar în bulgări fluizi", ,,cuibar rotind de ape", ,,râuri sclipitoare".
Determinați și grupați cuvintele care rimează
Alcătuiți și voi alte rime
4. Vizual-spațială
Asamblați puzzle-ul
Realizați un tablou în care să înfățișați, cu ajutorul formelor și culorilor, ceea ce poetul Mihai Eminescu a realizat cu ajutorul cuvintelor în poem
Numiți culorile care se potrivesc cel mai bine fiecărui tablou
Realizați pentru fiecare strofă un tablou în acuarelă
5. Corporal-kinestezică
Interpretați scena nunții (imitați pasajul prin mișcări și componente nonverbale)
6.Naturalistă
Redați versurile în care se atribuie însușiri omenești unor fenomene ale naturii, unor ființe necuvântătoare
Explicați relațiile cauzale dintre fenomenele naturii și mediul înconjurător.
7.Interpersonală/Intrapersonală
Desprindeți din poezie versurile care exprimă veselia.
Explicați mesajul poeziei așa cum îl simțiți voi.
Recită și explică mesajul din strofa care ți-a plăcut mai mult.
Prezintă interviurile realizate cu colegii
Anexa 1 – REBUS
Coloana A-B Numele poemului studiat.
a)M. Eminescu aparține perioadei marilor…………;
b)Prenumele iubitei marelui poet;
c)Sursa de inspirație a basmelor eminesciene ;
d)Localitatea unde s-a născut M.Eminescu ; ;
e)Basmul Călin, file din poveste își are punctul de plecare din basmul popular Călin…….. ;
f)Poem de dragoste care prelucrează mitul popular al zburătorului ;
g)Numele prietenului lui Eminescu pe care l-a determinat să-și scrie amintirile ;
h)Numele cimitirului unde este înmormântat M. Eminescu ;
i)Numele orașului din Austria în care a studiat Eminescu ;
j)Cadrul natural în opera lui Eminescu;
Supratema operei eminesciene;
Alta temă întâlnită în opera lui Eminescu; începe cu n;
Al câtelea copil este M.Eminescu la parinți ;
Numele de familie al părinților ;
Numele poeziei din care sunt următoarele versuri :
Codrule, codruțule, ce mai faci drăguțule/ că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme a trecut….Cenaclu literar din care a facut parte marele poet ;
Numele poemului care prezintă confruntarea dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid ;
Sursa de inspirație în Scrisori ;
G. Călinescu îl numește pe M. Eminescu poetul…….
Anexa 2 CAREU CU PAROLE
bărbat care se ocupa cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești;
mireasa din nunta gâzelor ;
forma literară a cuvântului locustă ;
derivat cu sufix diminutival de la cuvântul muscă (pl.).
omonimul lui prea luminat ;
sinonimul lui molatic .
Figuri de stil sonore : 6. 8. 1. 2. 9. 12. 6. 4.9 ………… 6. 10. 3. 11. 6. 11. 7………….
Povești care ne fac mai buni. Textul narativ
1.Nume și prenume profesor: PAVELESCU MARILENA
2.Școala: Școala Gimnazială Mihai Viteazul Târgoviște
3.Disciplina: Limba și literatura română
4. Unitatea de învățare: Fascinația povestirii
5.Prezentarea temei Povestirea este un spațiu de întâlnire în timp (între generații) și în spațiu (între culturi). Orice povestire este o călătorie și are /poate avea o valoare inițiatică. Poveștile /narațiunile, fie ele mitice/ întemeietoare, fantastice, personale (exploratorii sau informative, vehiculează valori, facilitează cunoașterea de sine și a celorlalți și contribuie chiar la disciplinarea ființei prin respectarea regulilor/ ceremonialului pe care-l presupun. Fiecare narațiune determină elevul, fie ca povestitor, (autor de narațiune), fie ca ascultător (cititor) să se oprească asupra evenimentelor, timpului, personajelor, să reflecteze la cauze și efecte, să facă eforturi de ordonare.
Povestirile (în sens generic) fascinează deoarece se adresează deopotrivă spiritului uman, rațiunii și sentimentelor/afectivității. Într-un fel sau altul, răspund, unor întrebări esențiale: cine suntem, de unde venim, și încotro ne îndreptăm, evocă personaje, locuri și acțiuni în care se conturează probleme esențiale: dreptatea, moartea, prietenia etc. Regăsim scheme narative la tot pasul, în toate domeniile: viața publică, știință, publicistică, religie în relatările personale, ca tehnică mnemotehnică.
Auzim tot timpul povești/ povestiri al căror grad de autenticitate/ veridicitate trebuie să-l evaluăm conștient sau inconștient, ceea ce justifică importanța pe care studiul textului narativ o are în programa de limba română.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Timpul și Spațiul, în calitatea lor parametrii determinanți ai existenței lumii și de modalități fundamentale de ipostaziere a existenței umane reprezintă două componente esențiale ale oricărei povestiri. Cu o existență obiectivă și o percepere subiectivă, Timpul și Spațiul sunt interpretate diferit în funcție de civilizații și societăți, de stadiile de dezvoltare ale individului, de stările lui sufletești, de intenții etc. Prezența lor în diverse texte narative presupune inerent o intersecție între discipline precum istorie, geografie, cultură civică, educație plastică, arta spectacolului. Tema permite o abordare interdisciplinară. Unele dintre sinonimele cuvântului istorie, de exemplu, sunt termeni precum: povestire, narațiune întâmplare.
7. Număr de ore 20 de ore
8. Competențe specifice vizate:
Limba și literatura română
1.1 Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative, monologate sau dialogate
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme.
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
Istorie
1.3. Localizarea în timp si in spațiu a faptelor și/sau a proceselor istorice
4.1. Folosirea unor tehnici de învățare în rezolvarea sarcinilor de lucru
Educație plastică
3. Exprimarea ideilor, sentimentelor și a mesajelor, utilizând limbajul artistic-vizual în contexte variate
9. Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie), deducție.
Termeni cheie: acțiune, personaj, timp, spațiu, legenda întemeierii Romei
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității.
Manualul de istorie, școli, bandă adezivă, lipici, flipchart, Enciclopedii letrice/ electronice wikipedia; imagini, hărți.
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
Elevul trebuie să aibă însușite deprinderile de a recunoaște cuvinte purtătoare de valori semantice din sfera timpului și a spațiului. Trebuie să-i fie familiare conceptele de persoană și personaj, să recunoască adjectivul, substantivul propriu și comun, pronumele, adverbul. Deprinderea de a utiliza dicționarul online, letric, de a face deducții simple, cunoștințe referitoare la periodizarea epocilor mari. Izvoare istorice, surse de informare.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse).
Fiecare elev participă cu propria istorie, cu date referitoare la identitatea sa personală, culturală comunitară (sentimentul apartenenței la o familie), cu reprezentări legate de călătorie, de spații legendare, civilizații dispărute sau imaginare, obținute din filme, din cărțile fantasy care se bucură de succes în rândul tinerilor. Fenomenul migrației/ imigrației experimentat personal sau prezentat prin intermediul mass –mediei, experiența directă/indirectă a călătoriilor explică existența unui stoc informativ pe care elevii îl aduc în școală.
Tema unității și în special activitatea propusă are ca scop reactivarea experiențelor proprii ( o acțiune, o problemă sau un eveniment) care se doresc a fi împărtășite și înțelese. Lecția/ activitatea își propune să contribuie la recunoașterea și respectarea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează persoana și să valorifice curiozitatea firească a unor elevi care au cunoștințe sau membri ai familiei plecați în străinătate și care aud știri despre imigranți/emigranți. Ei vin de asemenea din media cu imaginea unor regate pierdute, a unor călătorii.
13. Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate.
Activitatea îi poate prilejui elevului un exercițiu de autodescoperire, dar și descoperire a celuilalt. Discutând despre un model comportamental/ despre valori, elevul este pus în situația de a – și identifica opțiunile si prioritățile personale de viață. Abilitățile de localizare, încadrare în timp și în spațiu sunt esențiale în viața de zi cu zi, iar exersarea acestora a reprezentat un bun câștigat. Utilizarea conceptelor, aplicarea noțiunilor de gramatică pentru a realiza operații de ancorare a unei acțiunii/ a unei probleme sau un eveniment în timp și spațiu, îi sensibilizează cu privire la utilitatea însușirii lor în exprimarea și înțelegerea corectă a mesajului. Lectura unui text care vorbește despre întemeierea unei civilizații înrudită cu a lor, contribuie la întărirea conștiința apartenenței la o comunitate trezirea intenției de a-și cunoaște ascendenții. Îndeplinirea unor sarcini în echipă, stimularea formarea coeziunii de grup, crește calitatea contactele interpersonale directe, ceea ce constituie o premisă importantă în formarea simțului civic, a atitudinii tolerante.
14. Activități de predare – învățare – evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Lecția : Povești care ne fac mai buni. Textul narativ
Obiective operaționale
Să identifice în text indici temporali și spațiali expliciți;
Să reconstituie cu ajutorul unor părți de vorbire spațiul și timpul prezent în narațiune;
Să utilizeze dicționarul și alte surse pentru a găsi informații despre evenimente reale;
Să integreze informațiile din text literar în procesul de ancorare istorică a unor evenimente;
Să aprecieze acțiunile personajului din punct de vedere moral.
Metode și procedee: învățarea bazată pe sarcină, lectura, studiul de caz, turul galeriei.
Captarea atenției:
Prezentarea sub forma unui arbore genealogic: Cine ești tu? Cine sunt părinții? Bunicii etc..? De unde vin ei? Ce știți despre originea familiei tale? Dar a poporului căruia îi aparții? Ce știi despre istoria familiei tale?
Citește definiția cuvântului „istorie” și indică termenul de la limba română cu care se înrudește.
Numește elementele care trebuie să apară într-un text narativ-povestire.
Lectura unui text prelucrat după Eneida, traducere de Eugen Lovinescu.
Scenariul activității
Citește textul cu atenție:
Text suport: Cântul I din Eliada .Repovestire
Sarcină – Imaginați-vă că trebuie să ajutați pe cineva (un frate/o soră/ un prieten) să învețe eficient ( timp redus și o bună memorare) legenda întemeierii Romei.
Activitate individuală/ frontală
Fă schimb de liste cu un coleg și căutați să vă explicați reciproc cuvintele necunoscute.
Numiți surse care vă pot ajuta să identificați/ descoperiți sensul acestora.
Identificați/ numiți trei trăsături ale textului narativ care se regăsesc în textul citat.
Stabilește o listă care să conțină cuvintele necunoscute din text: adjective/ substantive /adverbe.
Activitate în grup
Lucrul în grup va trebui să respecte regulile de comunicare. Urmăriți fișa de autoevaluare, ca să știți care vor fi criteriile de notare.
Grupa I – fragmentul I
Completați următorul tabel cu acele cuvinte ce fac referire la spațiul acțiunii (forme de relief, nume de regiuni, de așezări umane etc.)
Marcați, prin subliniere diferită, cuvintele care denumesc/fac referiri/ sugerează spații reale, în care au loc efectiv acțiunile derulate în fragmentul dat și spațiile fără existență reală sau în care se fac referiri la acțiuni care vor avea loc.
Grupați-le după criteriul actualității.
Indicați o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una pe care o obține prin deducție.
DEDÚCȚIE s.f. un mod de gândire, prin care se obține o judecată nouă/ o informație (numită concluzie) din două sau mai multe informații/judecăți vechi.
Numiți un loc, dintre cele prezentate în fragment, în care ați alege să fiți/să nu fiți teleportat. Motivați!
Alegeți din materialele puse la dispoziție, pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul. Realizați cu ele un colaj.
Grupa II – Fragmentul II
Completați următorul tabel cu acele cuvinte ce fac referire la spațiul acțiunii (forme de relief, nume de regiuni, de așezări umane etc.
Marcați , prin subliniere diferită cuvintele care denumesc/ fac referiri/ sugerează spații reale, în care au loc efectiv acțiunile derulate în fragmentul dat și spațiile fără existență reală sau în care se fac referiri la acțiuni care vor avea loc.
Grupați-le după criteriul actualității, pe o axă a timpului.
Indicați o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una pe care o obține prin deducție.
DEDÚCȚIE s.f. un mod de gândire, prin care se obține o judecată nouă/ o informație (numită concluzie) din două sau mai multe informații/judecăți vechi.
Numiți un loc, dintre cele prezentate în fragment, în care ați alege să fiți/să nu fiți teleportat. Motivați!.
Alegeți din materialele puse la dispoziție pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul. Realizați cu ele un colaj.
Grupa III – Fragmentul III
Completați următorul tabel cu acele cuvinte ce fac referire(direct/indirect) la timpul acțiunii ( date istorice, personalități istorice, evenimente sociale,/politice/religioase/ obiecte culturale).
Marcați, prin subliniere diferită cuvinte care denumesc / fac referiri sugerează timpul când au loc efectiv acțiunile corespunzătoare fragmentului analizat și pe cele care sugerează/ numesc/ fac referiri la evenimente care vor avea loc mai târziu.
Alegeți câteva dintre aceste cuvinte cărora să le asociați date preluate din istorie sau să le situați pe o axă a timpului.
Indicați o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una pe care o obține prin deducție.
DEDÚCȚIE s.f. un mod de gândire, prin care se obține o judecată nouă/ o informație (numită concluzie) din două sau mai multe informații (judecăți) vechi.
Alegeți din materialele puse la dispoziție pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui timpul. Realizați cu ele un colaj.
Numiți un obiect/ un element/ un obicei/ o atitudine /o valoare specific/ă acelui timp –pe care l – ați prelua/l-ați elimina în zilele noastre.
Grupa IV – Fragmentul IV
Completați următorul tabel cu acele cuvinte ce fac referire(direct/indirect) la timpul acțiunii ( date istorice, personalități istorice, evenimente sociale/politice/religioase/ obiecte culturale).
Marcați prin subliniere diferită, cuvinte care denumesc / fac referiri sugerează timpul când au loc efectiv acțiunile corespunzătoare fragmentului analizat și pe cele care sugerează/ numesc/ fac referiri la evenimente care vor avea loc mai târziu.
Alegeți câteva dintre aceste cuvinte cărora să le asociați date preluate din istorie sau să le situați pe o axă a timpului.
Indicați o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una pe care o obține prin deducție.
DEDÚCȚIE s.f. un mod de gândire, prin care se obține o judecată nouă/ o informație (numită concluzie) din două sau mai multe informații (judecăți) vechi.
Alegeți din materialele puse la dispoziție pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui timpul. Realizați cu ele un colaj.
Numiți un obiect/ un element/ un obicei/ o atitudine specific acelui timp –pe care ați prelua l-ați elimina în zilele noastre.
Grupa V – Fragmentul V
Completați următorul tabel cu acele cuvinte ce fac referire(direct/indirect) la acțiuni/ întâmplări esențiale și la circumstanțele în care au avut loc acestea.
Alegeți câteva dintre aceste cuvinte cărora să le asociați date preluate din istorie sau să le situați pe o axă a timpului.
Indicați o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una pe care o obține prin deducție.
DEDÚCȚIE s.f. un mod de gândire, prin care se obține o judecată nouă/ o informație (numită concluzie) din două sau mai multe informații (judecăți) vechi.
Alegeți din materialele puse la dispoziție pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui întâmplări din text. Realizați cu ele un colaj.
Scrie cum v-ați fi comportat voi într-una dintre aceste întâmplări.
Grupa VI – Fragmentul VI
Completați următorul tabel pentru a indica personajele participante la acțiunile prezentate în acest fragment.
Alegeți câteva dintre aceste cuvinte cărora să le asociați date preluate din istorie.
Grupați personajele după criteriul raportului cu realitatea.
Indicați o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una pe care o obține prin deducție.
DEDÚCȚIE s.f. un mod de gândire, prin care se obține o judecată nouă/ o informație (numită concluzie) din două sau mai multe informații (judecăți) vechi.
Selectați trei imagini potrivite pentru a ilustra eroii. Realizați cu ele un colaj.
Alege un personaj cu care ai vrea să semeni/unul cu care nu ai vrea.
Evaluare: Turul Galeriei.
Grila de evaluare a prezentării orale.
Completarea fișei de interevaluare a muncii în grup.
Elevii vor avea ca temă, la alegere:
Crearea unei povestiri în care să imagineze întemeierea unui oraș/ sat/ a unei țări.
Crearea unei benzi desenate în care să prezinte întemeierea Romei.
Realizarea unei hărți detaliate în care să prezinte drumurile lui Enea.
Realizarea unei steme a României în care fie incluse elemente legate de originea latină a poporului român, din legenda citită.
Realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care locuiește acesta, ale spațiului european.
Construirea unui arbore genealogic al familiei cu precizări referitoare la loc.
Două loturi, de Ion luca Caragiale – o altă abordare a textului literar în gimnaziu
1.Nume și prenume profesor: SABO ANCUȚA
2. Școala: Colegiul de Arte Baia Mare
3. Disciplina: limba și literatura română
4. Unitatea de învățare: Valori și principii morale
5. Prezentarea temei – Având în vedere că tema generală pentru clasa a VII-a este “Orizonturile lumii și cunoașterii”, subtema pe care o propun acestei unități de învățare, am numit-o “Valori și principii morale”; pregătirea elevului pentru statutul de viitor adult trebuie să includă conștientizarea și apoi respectarea unor principii morale. Astfel, pe baza textului și prin urmărirea evoluției personajului, copiii pot să-și construiască un set de valori morale, de respectarea cărora va depinde formarea, de-a lungul timpului, a unor caractere umane ce le va facilita o existența bine ancorată în realitate, cu reușite, dar și cu eșecuri.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei: Omul gândește interdisciplinar, existența umană nu poate fi divizată strict pe domenii ale cunoașterii, întrucât acestea se întrepătrund. Interdisciplinaritatea activitătilor propuse constă în îmbinarea literaturii cu matematica și artele vizuale (folosirea de figuri din geometrie și culori în realizarea unui desen mandalic care să spună povestea lui Lefter). De asemenea, discuțiile despre principiile și valorile morale implică folosirea unor noțiuni de cultură civică, dar și din materia nou apărută la clasa a VII-a, “ Elemente de limba latină și cultură romanică”. Dimensiunea trandisciplinară a temei, respectiv “fuziunea” artelor (literatura și artele plastice) se poate identifica în activitatea de realizare a unui desen (tehnică pe care am numit-o sugestiv “mandala literară”) care prezintă prin linii și culori povestea personajului.
7. Număr de ore: 6
8. Competențe specifice vizate:
2.1. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lecturăîn funcție de scopul avut în vedere;
2.4. Aplicarea unor strategii individualizate pentru dezvoltarea competențelor de lectură;
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri adecvate intenției de comunicare;
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fii folosite în fața colegilor;
3.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare, aplicând în activitățile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în funcție de profilul psihologic, de interesele și nevoile fiecăruia;
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înțelegerea și exprimarea clară și precisă a intențiilor comunicative complexe;
4.2. Exprimarea clară a intenției comunicative prin corelarea achizițiilor lexicale și semantice cu cele sintactice și morfologice din limba română standard.
4.5. Dezvoltarea gândirii logice și analogice, prin valorificarea competenței lingvistice, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții;
5.2. Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare.
9. Limbajul specific – text epic, personaj, mijloace de caracterizare a personajelor (caracterizare directă, caracterizare indirectă), mesajul textului, dialogul, interjecția, onomatopeea, valori stilistice ale diminutivelor, dialogul, vorbirea directă.
10. Resurse – tablă, cretă colorată, tablă inteligentă, laptop, tablete, smartphones, coli A0, creioane colorate, acuarela, frunze, alte materiale sugerate de elevi pe parcursul lecției.
11. Context școlar (condiții prealabile) – cunoștințele anterioare ale elevilor cuprind elemente ale narativului literar( acțiune, personaje, timp, spațiu), rezumat, plan simplu, plan dezvoltat de idei, elemente de vocabulular (categorii semantice, mijloace de îmbogățire a vocabularului), titlul operei literare, narator.
12. Context extrașcolar – experiența de viață a elevilor este determinată de activitățile din familie, astfel că elevii sunt diferiți, atât din punctul de vedere al educaței, cât si emoțional și percep diferit textele literare. Unii citesc mult, sunt implicați în activități extrașcolare artistice, sportive etc., iar alții au cunoștințe și abilități limitate. Indiferent de experiențele de viață ale elevilor, activitățile propuse au rolul de a-i antrena pe toți, fără a-i discrimina pe unii, toți copiii trebuie să fie apreciați pentru eforturile depuse.
13. Extindere spre viață – Copiii din zilele noastre au impresia ca totul li se cuvine fără să depună niciun efort, iar, la orice așa-zis eșec, au impresia că se termină lumea, se supără dacă nu sunt în centrul atenției și interpretează cu suspiciune orice gest al adulților sau al colegilor. Discutând, de exemplu, despre situația personajelor dintr-o operă literară (Lefter, în cazul de față), elevii pot valorifica principiile morale, prin diferite activități și scenarii didactice ei pot înțelege că perfecțiunea nu există și omul învață din greșeli toată viața. Însușirea unor valori morale precum: sinceritatea, corectitudinea, încrederea, bunăvoința, perseverența, autocontrolul, integritatea, responsabilitatea etc. reprezintă averea spirituală a fiecărei ființe umane, care îi va ghida pașii prin viață.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Lecția se desfășoară în timp și are un caracter procesual – pornește de la cunoștințe care aparțin complexului informațional al elevului și se continuă cu introducerea elementelor de noutate, prelucrarea și aprofundarea acestora pentru ca apoi să urmeze momentul reflecției, al meditației asupra a ceea ce s-a învățat. Elementul nou însușit se va integra în volumul de cunoștințe al elevului. Astfel, lecția devine un proces al propriei deveniri, parcurgând momente esențiale care-l ajută pe elev să-și clarifice diferitele noțiuni întâlnite și ulterior să le folosească, după o reală consolidare a acestora.
Activitatea propusă va fi structurată astfel:
Lectura textului cu descifrarea informațiilor explicit formulate;
Aprofundarea lecturii prin realizarea de deducții simple;
Elemente de realizare a dialogului; mărci ale vorbirii directe;
Caracterizarea personajului (Mijloace de caracterizare: directe și indirecte)
Integrarea și interpretarea informațiilor și ideilor pentru identificarea corectă a mesajului textului;
1. Înainte de lectura textului, elevii vor realiza indivitual o scurtă poveste cu termeni dați în avans: loturi, bilet, viceversa, culmea, demisia, șef.
După citirea unor compuneri, se va realiza prima lectură a textului, expresivă.; apoi discutarea unor cuvinte necunoscute.
Pentru înțelegerea acțiunii și descifrarea informațiilor, propun folosirea metodei hexagonul, activitatea putându-se realiza în grup sau frontal sau în funcție de structura clasei și dispoziția elevilor. Se desenează hexagonul care va avea pe fiecare latură următoarele întrebări: Cum? Când? Unde? Care? De ce? Ce? Sau poate fi distribuită o fișă fiecărui elev cu hexagonul sau nu se mai desenează niciun hexagon, se formulează întrebările și se găsesc răspunsurile potrivite. Din experiența mea la clasă, pot spune că elevii preferă această metodă a hexagonului lucrând pe grupe, folosind coli A0, iar în înteriorul hexagonului realizând o imagine reprezentativă pentru poveste, iar în dreptul fiecărei laturi scriind întrebarea și răspunsul. Într-o astfel de situație, se poate lucra doar în a doua oră, având în vedere timpul limitat, iar lectura trebuie realizată înainte obligatoriu și în clasă (chiar dacă elevii au citit acasă, profesorul trebuie să se asigure că ei au înțeles conținutul operei).
Ca activitate de reflecție, se va realiza o scurtă prezentare a întâmplărilor, care se va face pe baza răspunsurilor obținute la întrebările de mai sus. Se va discuta despre regulile realizării rezumatului, ce trebuie să conțină acesta și ce trebuie evitat. Prezentarea se poate face în scris sau oral.
Evaluarea elevilor se face pe parcurs, prin aprecierea răspunsurilor date, prin observarea implicării elevilor.
Ca temă pentru acasă propun relatarea întâmplărilor din perspectiva personajului Lefter Popescu.
2. Se citesc relatările unor elevi, se discută aspecte legate de realizarea compunerilor (la ce persoană se povestește).
Pe baza unor fișe de lucru se realizează activități de aprofundare a lecturii: identificarea indicilor de timp, de spațiu, identificarea personajelor și a rolului pe care îl au în cadrul operei, ideile principale/momentele subiectului, tema.
Se pot folosi tehnici diverse: precum soarele caracteristicilor (gruparea caracteristicilor puse în discuție într-un anumit sector de cerc; se pot folosi și culori diferite pentru colorarea anumitor părți ale cercului) în perechi sau pe grupe. Pe tablă, profesorul desenează un cerc și va scrie câte o caracteristică de la fiecare pereche sau grupă, depinzând de felul cum structurează profesorul demersul didactic.
O altă metodă ce poate fi folosită tot în acest segment al lecției este harta povestirii, elevii completând individual o fișă, unde profesorul va cere elevilor să identifice elemente precizate mai sus.
Evaluarea elevilor se realizează pe baza răspunsurilor date, dar și pe baza opiniilor exprimate de colegi prin aprecieri generale sau indivituale; nu se admit aprecierile negative nici din partea profesorului și nici din partea elevilor, aspectele ce trebuie îmbunătățite se vor fi enunțate sub forma unor recomandări sau propuneri.
În etapa de reflecție, elevii vor realiza prin metoda eseului de cinci minute, o scurtă scriere în care să-și exprime părerea despre mesajul textului sau dacă li se pare mai interesant, pot să formuleze pentru colegi și profesor 5 întrebări despre semnificația textului. Compunerile/întrebările, fie se citesc în clasă (câteva), fie se predau profesorului, care le va citi acasă și le va analiză la modul general la începutul orei următoare. Dacă există întrebări, colegii și profesorul se vor gândi la răspunsuri pe care le vor oferi ora viitoare.
Tema pentru acasă va consta în realizarea unei compuneri narative în care se prezintă o întâmplare inspirată din opera studiată, cu tema „ Caragiale ne inspiră”; se vor folosi/respecta obligatoriu noțiunile discutate (spațiu, timp, personaje, acțiune, narator).
3. La începutul lecției se citesc câteva teme, se discută scurt despre elementele ce trebuiau incluse. Apoi li se cere elevilor să realizeze în perechi un dialog, imaginându-și că sunt personaje din textul studiat. După citirea câtorva exemple și exprimarea unor opinii despre dialogurile realizate, se vor identifica elementele care intră în componența unui dialog. Se vor identifica mărcile vorbirii directe, importanța vocativelor, a imperativelor, a interjecțiilor, verbele declarative etc. prin intermediul organizatorului grafic. Această activitate se poate realiza prin metode tradiționale sau prin tehnici activ-participative, precum ciorchinele, jurnalul grafic ( se desenează pe o coală A4/pe tablă/ în caiete un dreptunghi care este împărțit în 6 sau în câte părți sunt necesare, notându-se în fiecare căsuță câte o marcă a adresării directe și într-un enunț se poate scrie ce rol are în realizarea vorbirii directe/a dialogului).
În etapa reflecției, se împart elevilor fișe care conțin replici ale personajului/personajelor. Se identifică mărcile vorbirii directe, se analizează atitudinea personajelor care reiese din dialog, respectarea partenerului de dialog, folosirea unor cuvinte potrivite/nepotrivite.
Elevii vor fi evaluați pe parcurs pe baza răspunsurilor, a intervențiilor în lecție
Tema pentru acasă va consta în realizare unui interviu (liber) pe care elevul îl ia lui Lefter Popescu (1 pagină, cu întrebări care vizează în principal acțiunile acestuia și atitudinea față de celelalte personaje, limbajul folosit și alte aspecte considerate de profesor sau de către elevi a fi importante).
4. Se citesc câteva interviuri (cine dorește) și se pregătește atmosfera pentru discutarea noțiunilor legate de personaje, clasificarea lor, caracterizare personajului și mijloace de caracterizare a personajului.
Pentru această etapă a lecției propun realizarea unei fișe pe care profesorul o împarte fiecărui elev. Fișa va conține citate din text despre personaj (Lefter) pe prima coloană, apoi în a doua coloană se vor scrie trăsăturile care reies din citat (de preferat o însușire/citat), cine face caracterizarea se trece în coloana a treia, iar în a patra coloană cum identificăm trăsăturile (direct sau indirect din limbaj, relația cu celelalte personaje, semnificația numelui etc.). Aceasta activitate se va realiza împreună cu profesorul, care va face pe tablă tabelul din fișă. Se explică fiecare trăsătură identificată, căreia i se găsește un sinonim și un antonim (există rubrici în fișă). Se discută ce face bine și ce nu face bine Lefter, ce reguli de bun simț încalcă etc. se discută despre principii și valori morale.
Reflecția va fi realizată printr-o scurtă caracterizare a lui Lefter, făcută individual de către elevi în caiete sau prin realizarea unei compuneri în care elevii să-și exprime opinia despre personaj. Se citesc câteva compuneri.
Evaluarea elevilor se face pe parcurs prin intervențiile din timpul orei, se discută unele nelămuriri, prin exemplificare sau prin alte metode alese de profesor, scopul fiind ajutarea elevului și nu încurcarea lui.
Tema pentru acasă va fi una diferită față de cele de până acum și va consta în completarea unui chestionar realizat prin intermediul instrumentului web 2.0, formulare google, link-ul fiind trimis elevilor pe grupul clasei.
Prezint în continuare conținutul chestionarului, așa cum va fi preluat de către elevi, precum și link-ul trimis acestora:
Apreciez că ești dispus să aloci din timpul tău pentru a răspunde la întrebările cuprinse în acest chestionar. Scopul acestuia este de a crea un portret simbolic al personajului Lefter Popescu din opera literară "Două loturi" de Ion Luca Caragiale. Opiniile tale sunt importante pentru a contura o altfel de imagine a protagonistului. Tehnica propusă este " mandala literară" care are la bază psihologia culorilor și simbolurile din geometrie. Pentru a înțelege cât de importantă este contribuția ta în cadrul acestui demers didactic, vreau să îți spun că "mandala" este un desen compus din forme geometrice și culori diferite, care are o anumită semnificație și cuprinde o "poveste".
Răspunzând la următoarele întrebări, vei contribui la realizarea unui desen mandalic ce conține "povestea" lui Lefter Popescu. După ce toți colegii tăi vor răspunde, veți realiza în 4 echipe câte un desen care va reprezenta ipostazele personajului, așa cum este el perceput de colegi. Să presupunem că vom avea 3-4 reprezentări diferite.
1.Înainte de începerea chestionarului mă simt: Bucuros/Entuziasmat/Indiferent/Trist
2.Ești elev în clasa a VII-a:A/B/C/Altcineva
3.Ai citit opera literară " Două loturi"de Ion Luca Caragiale? Da/Nu
4.Știai că există o ecranizare după această operă literară, numită "Două lozuri"? Da/Nu
5.Ai dori să vizionăm împreună filmul "Două lozuri"? Da/Nu/Nu știu
6. După lectura acestei opere literare și după aprofundarea lecturii, ți-ai putut face o părere despre personajul principal? Nu/Da
7. Cine este Lefter Popescu, în opinia ta?
8. Cum apare Lefter Popescu la începutul operei? Precizează o trăsatură de caracter, căreia să-i atribui o culoare și un simbol din matematică (linie, triunghi, punct, cerc, dreptunghi etc.). " – Asta e culmea!…culmea!… strigă d. Lefter, ștergându-și fruntea de sudoare, pe când madam Popescu, consoarta sa, caută fără preget în toate părțile… Nu e și nu e!…"
9. Care este motivul stării generale a personajului la începutul operei?
10. Găsiți un cuvânt prin care să explicați comportamentul lui Lefter față de soția sa, așa cum reiese din fragmentul: "Cui? Cui ai dat-o, nenorocito?". Scrieți o culoare și un simbol matematic care să corespundă răspunsului.
11. Ce trăsatură de caracter a lui Lefter reiese din fragmentul: " – Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter… Și-i trage Țâchii o palma s-o năucească." Găsește culoarea potrivită. Alege și un simbol matematic.
12. Ce părere aveți despre comportamentul personajului față de șeful lui, având în vedere următoarele: " Am fost bolnav, domnule șef!"; " Și mai iată, domnule Georgescu, vă rog foarte mult și demisia mea". Precizați culoarea și simbolul matematic ce corespund acestei secvențe.
13. De ce credeți că personajului i se spune Lefter, iar cererea de demisie o semnează, folosind numele Eleutheriu Popescu? Propune o culoare și un simbol matematic pentru a sublinia răspunsul dat.
14. Ce sentimente poatea avea cititorul față de personaj? Admirație/ Milă/ Respingere/ Indiferență.
15. Precizează o culoare și un simbol geometric corespunzătoare răspunsului la întrebarea anterioară.
16. Ce trăsătură de caracter reiese din replica dată bancherului: "Viceversa! Nu se poate, domnule! Peste poate! Viceversa! Asta-i șarlatanie, ma-nțelegi?" Alege o culoare și o figură geometrică potrivite însușirii alese.
17. Ce se întâmplă cu personajul când află că numerele biletelor au fost inversate?
18. Ce sfat i-ați da lui Lefter Popescu?
19. Propuneți 4 trăsături salvatoare, care să-l aducă pe protagonist în realitate.
20. Gândește-te la cel mult 4 culori și cel mult 4 simboluri din geometrie pentru a construi mandala salvatoare a personajului. Notează-le.
21. Argumentează-ți răspunsul de mai sus.
22.Cum ai dori să finalizăm activitatea (realizarea desenului mandalic pe grupe)? Indoor – în clasă, folosind hârtie și creioane colorate/acuarela/ Outdoor – pe Câmpul Tineretului, folosind frunze și acuarela.
23. La sfârșitul chestionarului mă simt….
24.Acest formular a fost completat de ( scrie doar prenumele).
Chestionarul va fi completat în afara orelor de curs, pentru a evita riscul ca elevii să se inspire unii de la alții. De asemenea, aceștia nu au primit sugestii referitoare la simbolistica simbolurilor geometrice și nici la semnificația culorilor.
Link-ul trimis elevilor: https://goo.gl/forms/sFFOsr7vhptkhHw12
5. Activitatea se va realiza fie în clasă, fie afară, în funcție de răspunsurile elevilor (în cadrul sondajului de opinie). În prima parte a lecției se discută răspunsurile date de elevi și se vor stabili grupele pentru realizarea mandalei personajului. Elevii lucrează pe grupe, pe foi A0 sau cu frunze pe care le colorează și le aranjează într-o anumită formă, astfel încât să spună povestea lui Lefter. Dacă se lucrează afară, se vor fotografia imaginile fiecărei grupe, dacă se lucrează în clasă, se păstrează colile, desenul se finalizează acasa și se prezintă ora viitoare.
Indiferent de locul unde se finalizează activitatea, se vor fotografia lucrările pe echipe și se vor include pe un avizier virtual pe www.padlet.com, unde elevii își vor posta propriile păreri despre această activitate.
Ca temă de casă se pot propune, la alegere, una dintre următoarele tipurii de scriere: o pagină din manualul bunelor maniere în care să prezinte cum trebuia să se comporte Lefter, un articol de ziar în care să prezinte modul în care s-a desfășurat ultima lecție de limba și literatura română etc, realizarea unor cvintete; compunerea unui acrostih și/sau limerick ( poezie umoristică din lirica engleză formată din 5 versuri: 1. Prezentarea protagonistului; 2. Eprimarea unei calități a acestuia printr-o actiune; 3. și 4. Reacția celor prezenți într-un enunț – în cele 2 versuri; 5. Epitetul final care sa-l caracterizeze pe protagonist).
6. Se prezintă munca fiecărei grupe cu aprecieri generale, sugestii etc.
Toate materialele realizate de elevi vor fi păstrate în portofoliul personal. De asemenea se va realiza o prezentare online, folosindu-se un instrument web 2.0, intitulată Testamentul lui Lefter (se poate alege orice titlu) unde se vor încarca materialele realizate în clasă sau acasă. Testamentul personajului va conține la final un “Dicționar ilustrat de valori morale”. Elevii vor decide, după o discuție în clasă, conținutul prezentării și modalitatea de realizare a a cesteia.
Orizonturile lumii și ale cunoașterii – Lectura
Călători și călătorii
1.Nume și prenume profesor : VLĂDESCU MARIA MĂDĂLINA
2 .Școala : Liceul Tehnologic ”Nicolae Mihăescu”, Târgoviște
3. Disciplina : Limba și literatura română
4. Unitatea de învățare: Orizonturile lumii și ale cunoașterii – Lectura : călători și călătorii
5. Prezentarea temei
O temă precum cea a călătoriei poate răspunde la întrebări precum: ce este lumea noastră, unde se opresc granițele acestei lumi, în ce constă diversitatea ei. În contextul migrației forței de muncă, al liberalizării granițelor, al globalizării , noțiunea de ”călătorie” capătă valențe, scopuri, obievtive și valorizări multiple: călătoria impusă de necesitate (schimbaraea locului de muncă, explorarea unor teritorii necunoscute), călătoria de plăcere, cu scop turistic, călătoria fizică, călătoria spirituală (descoperirea de sine, călătoria prin viață), călătoria științifico-fantastică (în lumi imaginare, în interiorul corpului uman, în cosmos, în lumea cărților), călătoria politică (pentru stabiirea unor relații diplomatice, alianțe, rezolvarea de conflicte). În același timp această temă este un teren fertil pentru dezvoltarea competențelor interculturale, necesare în sociatatea actuală, de vreme ce deplasarea într-un spațiu etnic diferit presupune adaptare, integrare, cunoașterea unor cuturi diferite. Studiul unor texte în care este prezentă tema călătoriei cu abordări diferite, poate contribui la lărgirea perspectivelor de gândire ale elevilor, la îmbogățirea orizontului cultural, la înțelegerea mai complexă a universului în care se dezvoltă elevul, la formarea, la formarea competențelor interculturale.
Dezvoltarea temei poate viza răspunsul la întrebări precum: Cine poate călători? Unde se poate călători? Care sunt scopurile călătoriei? Ce valori sunt cultivate prin călătorie? Ce experiențe/competențe se dobândesc în urma călătoriei? Care este rolul călătoriei în formarea personalității? Este necesară călătoria de orice fel ar fi ea?
Subteme pot fi:
Călătoria fizică, cu scop turistic, de plăcere și valorile și experiențele pe care aduce aceasta, importanța ei în formarea competențelor interculturale;
Călătoria cunoașterii și a maturizării;
Călătoria în lumi fantastice/imaginare și rolurile sale;
Călătoria de explorare geografică și importanța acesteia în cunoașterea și în formarea unei imagini de ansamblu asupra lumii în care trăim.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Geografie
localizarea fizică a indicilor spațali prezenți în operele literare, cu prezentarea detaliior de ordin geografic ( așezare, formă de relief, populația, resurse etc.) care fac parte din specificul zonei;
Matematică
călătoria prin univers după puterile lui 10, perceperea/calcularea distanțelor din univers
108 – Terra se vede de la 100000 km
109 – percepem o parte din orbita Lunii
1010-1011– percepem o parte dintre orbitele planetelor sistemului solar
1012 – percepem, vedem întregul sistem solar
1014-1015– percepem stele din galaxia noastră
1016m = 1an-lumină
Limbi moderne
studiul vocabularului din anumite zone geografice sau țări pentru a înțelege limbajul din regiunea respectivă, tot ca parte a specificului local, dar și al elementelor culturale necesare în predarea-învățarea unor limbi străine.
Istorie
prezentarea evoluției literaturii de călătorie, a unor călători celebri și a experiențelor lor.
7. Număr de ore – 8-10 ore în funcție de interesele și preocupările elevilor și de specificul clasei.
8. Competențe specifice vizate
1.1. Sintetizarea informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din diverse texte monologate și dialogate
2.1. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri adecvate intenției de comunicare
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în fața colegilor
4.2. Exprimarea clară a intenției comunicative prin corelarea achizițiilor lexicale și semantice cu cele sintactice și morfologice din limba română standard
5.2. Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare
9. Limbajul specific
Termeni cheie pot fi considerați : traseu, itinerariu, hartă, experiență, spiritual/imaginar/virtual/real.
10. Resurse
Atlase geografice, hărți, volume de poezie sau proză.
Videoproiector, calculator, CD uri, prezentari PPT, flip-chart.
Filme documentare despre exploratori (de exemplu ”Destinul lui Martin Rockefeller”) , filme artistice având ca temă călătoria:”Eurotrip”,”Călătorie spre centrul pământului”,”Stăpânul inelelor”,”Back to future” etc.
11. Context școlar (condiții prealabile)
Tema călătoriei se regăsește și în clasele anterioare, în studiul basmului.
Cunoștințe, valori sau experiențe dobândite în urma unor excursii didactice, vizite la muzee, case memoriale sau obiective turistice organizate de școală.
12. Context extrașcolar
Experiența călătoriilor, excursiilor pe care copiii le-au făcut cu familia sau prietenii, în țară sau în afara ei, lucruri care le-au plăcut sau le-au displăcut în cadrul acestor călătorii, elemente noi pe care le-au descoperit, oameni despre care au aflat lucruri interesante sau mai puțin plăcute.
13. Extindere spre viață
Cunoașterea mai nuanțată a lumii în care elevul trăiește, extinderea orizonturilor universului care nu se limtează doar la spațiile cunoscute, acceptarea și înțelegerea altor culturi diferite, raportarea propriei culturi și a propriilor valori la contexte mai largi, raportarea la celălalt fără ierarhizări de genul ”superior/inferior”.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Studiul temei călătoriei poate porni de la întrebări-provocare :
Cât de mare este lumea în care trăim ? Unde se opresc granițele lumii ?
Cum putem călători fără a schimba locul?
Există limite ale călătoriei?
Parcurgerea unității se poate structura sub forma unui traseu, cu etape, probe reprezentate de studiul fiecărui text propus. La fiecare nivel de străbătut elevul are de rezolvat probleme și/ sau situații-problemă pentru a trece mai departe. Textele propuse pot fi fragmente din opere literare precum:
Calistrat Hogaș Pe drumuri de munte sau Alexandru Vlahuță România pitorescă pentru călătoria turistică și călătorul de plăcere;
Text nonficțional despre călătoria exploratorie realizată de Cristofor Columb, http://www.robby.home.ro/p3//data/4.html sau http://www.descopera.org/cristofor-columb/ sau despre explorarea cosmosului http://www.descopera.ro/stiinta/1030151-oameni-in-spatiu (se poate face o paralelă cu un text literar despre explorarea cosmosului cu fragmente din Contact de Carl Sagan)
Călătoriile lui Gulliver de Johnathan Swift sau Cronicile din Narnia de C.S.Lewis pentru tema călătoriei în lumi imaginare ;
povestea mitică a argonauților, Lâna de aur, pentru călătoria de maturizare.
Balta-Albă de Vasile Alecsandri pentru modul în care este perceput străinul în cazul unei călătorii.
De asemenea se poate realiza un proiect pe grupe cu titlul ”Călătorie în lumea cărții” sau ”Călătorie în lumi imaginare” (li se poate da de ales elevilor), elevii urmând să structureze itinerariul unei astfel de călătorii, să aleagă abordarea, materialele pe care vor să le ia în considerare (texte literare sau nonliterare, scrieri proprii, imagini, filme documentare sau artistice) și mijloacele de realizare (prezentare PPT, scenete, expoziție de desen etc). Rezutatele se pot expune în fața clasei și se elevii vor aprecia produsul final, realizarea lui , prezentarea șimodul în care un astfel de proiect le îmbogățește imaginația, viziunea despre lume, cultura generală, vocabularul.
Ca evaluare se poate propune jocul de rol: elevul poate aborda călătoria din punct de vedere al călătorulu și să alcătuiască un jurnal de călătorie sau jurnalul de bord al unui astronaut sau al lui Cristofor Columb,Marco Polo etc,; sau poate să joace rolul unui reporter plecat într- țară străină care să descrie cât mai obiectiv ceea ce vede sau trăiește; sau se poate realiza o dezbatere, o masă rotundă în care elevii împărțiți în echipe să explice rolul călătoriei în dezvoltarea copiilor sau modul în care călătoria influențează în bine relațiile cu ceilalți.
Eu și animalul meu preferat
1.Nume și prenume profesor: ZEGREANU GIANINA; POPESCU TEODORA
2 .Școala: Colegiul Național George Coșbuc; Liceul Unitarian Janos Zsigmond, Cluj-Napoca
3. Disciplina: Limba și literatura română, clasa a V-a
4. Unitatea de învățare: Descrierea și adjectivul
5. Prezentarea temei
Tema generală: Eu și universul meu familiar
Tema specifică: Eu și animalul meu preferat
Proiectul a fost elaborat din perspectiva noii programe școlare pentru clasa a V-a, iar premisele procesului instructiv-educativ au în vedere, pe de o parte cele trei componente ale acestei discipline complexe: componenta lingvistică, cea interrelaționară și cea culturală/estetică, iar pe de altă parte nevoia abordării lecțiilor de limbă și literatură română dintr-o perspectivă inter și transdisciplinară. De asemenea, proiectul presupune integrarea dimensiunii formale, nonformale și informale a educației, pentru a contribui la dezvolatarea competențelor cheie, atât de importante în procesul de învățare pe tot parcursul vieții.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Lecțiile despre descriere, descrierea de tip portret și adjectivul, având în centru tema Eu și animalul meu preferat, vor fi realizate atât prin valorificarea cunoștințelor de limbă și literatură dobândite de elevi anterior, dar și prin relaționarea cu alte trei discipline incluse în curriculum: biologie, TIC și arte plastice.
7. Număr de ore: 10
8. Competențe specifice vizate
2.1 identificarea informațiilor importante din textele literare și nonliterare, continue, discontinue și modale
2.3 formularea unui răspuns și/sau creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri
2.4 manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii pe marginea unor teme familiare
2.5 observarea comportamentelor și atitudinilor de lectură, identificând aspectele ce necesită îmbunătățire
3.1 Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vederele etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
3.2 redactarea individual și/sau în echipă a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme
4.1 utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru înțelegerea și exprimarea corectă a intențiilor comunicative
4.4 respectarea normelor ortografice și ortoepice în utlizarea structurilor fonetice, lexicale, sintactico-morfologice în interacțiunea verbală
4.5 utilizarea competenței lingvistice în corelație cu gândirea logică-analogică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții
Limbajul specific
Lista termenilor științifici/ cheie ce vor fi însușiți de elevi în urma activității:
Limbă și literatură: descrierea de tip portret/tablou; descriere artistică, descriere nonliterară/științifică; imagini artistice; epitet; unghiul descrierii; adjectiv variabil, invariabil etc.
Biologie: regn, rasă, specie, grupe de animale, habitat, ecosistem, nutriție, mamifer, ierbivor, carnivor, domesticizare, simțuri, talie, speranță de viață, sociabilitate etc.
TIC: Power Point; Prezi; Quiz
Arte plastice: tehnica acuarelei, tehnica temperei, colajul, desenul în creion, desenul cu creioane colorate, tehnica desenului pe calculator, natură statică, portret etc.
10. Resurse
Imagini, texte multimodale, text suport, resurse web, diferite blazoane a unor ONG-uri ce promovează protejarea animalelor, atlase de biologie, fotocopii, cartonașe cu imagini care se distribuie elevilor, cartonașe colorate, reviste (de ex. National Geographic).
11. Context școlar (condiții prealabile)
Cunoștințele dobândite anterior la lecțiile de limbă și literatură română, din clasele primare, despre descriere, adjectiv; cunoștințe despre tehnici de pictură, desen, informații de biologie despre animale, utilizarea calculatorului, a internetului.
12. Context extrașcolar
Elevii au ocazia de a-și împărtăși experiența de viață, ținând cont de faptul că tema aceasta a descrierii animalului preferat este una atât de îndrăgită de copii. De asemenea, ei pot valorifica o mulțime de alte informații pe care le-au dobândit de-a lungul timpului de la prieteni, dar și de pe internet, televiziune, reviste despre animale etc.
13. Extindere spre viață
Prin intermediul acestor activități atât de complexe, prin implicarea unor discipline precum: limba și literatura, biologia, TIC, arte plastice, elevii vor învăța următoarele:
Să facă diferența între un text narativ și unul descriptiv
Să structureze părțile unui text descriptiv
Să observe imaginea de ansamblu și detaliile într-un text descriptiv
Să identifice într-un text cuvintele ce desemnează însușirile unui obiect
Să realizeze descrieri de tip portret
Să identifice adjective în diferite texte, dar și să le utilizeze corect
Să exprime impresii, păreri, opinii despre un anumit text descriptiv
Să facă diferența dintre o descriere nonliterară/științifică și una literară/artistică
Să identifice lexicul specific unui text științific
Să identifice imagini vizuale, auditive în interiorul descrierii
Să sesizeze valoarea expresivă a unor cuvinte/ părți de vorbire (substantiv, adjectiv) folosite în descrierile artistice
Să realizeze descrieri respectând succesiunea elementelor ce țin de spațiu și timp
Să adapteze unghiul de observare a obiectului descris în raport cu detaliile vizate
Să comunice, la finalul realizării unei descrieri, fie ea sub formă de text în proză sau poezie/ Power Point / desen / planșă, impresia generală provocată de obiectul descris
Să folosească tehnici descriptive specifice literaturii, respectiv artelor plastice
Să identifice adjectivele și să facă diferența între cele propriu-zise și cele provenite din alte părți de vorbire, dar și să observe acordul dintre substantiv și adjectiv; să cunoască formele adjectivelor, dar și cazurile și funcțiile lor sintactice
Să descopere că ceea ce se învață la școală nu rămâne doar la un nivel teoretic, ci își găsește aplicabilitate în viață, în mediul extrașcolar
Să realizeze conexiuni între diferite domenii / materii studiate la școală
Să își însușească metode și tehnici de învățare individuală
Să stăpânească reguli de exprimare / comunicare orală și scrisă
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Activitățile de predare și învățare pot cuprinde atât mijloacele tradiționale, cât mai ales pe cele moderne, activ-participative: Brainstormingul, Metoda Știu-Descopăr- Aplic sau Evocare-Realizarea sensului -Reflecție, metoda ciorchinelui, metoda cadranelor, problematizarea, analiza gramaticală, predarea reciprocă, predarea prin întrebări, tehnica bulgărelui de zăpadă, expunerea, descrierea, explicația, lucrul cu manualul, lectura, activitatea pe grupe sau în perechi, tehnica lasă-mă să am eu ultimul cuvânt, învățarea cooperantă – elevii alcătuiesc întrebări pe baza materialului oferit de profesor, hărți / diagrame / desene, prezentările elevilor, exerciții cu manualul, obținerea constantă a unui feedback asupra măsurii în care elevii au reușit să înțeleagă materialul.
Activitățile de evaluare pot cuprinde: compuneri descriptive după imagini, rezolvarea unor fișe de lucru pe marginea descrierii, a descrierii de tip portret și a adjectivului, realizarea de către elevi a unui blog în cadrul căruia se pot purta discuții despre animalul preferat, realizarea unui proiect în grup despre animale, care să cuprindă o descriere nonliterară/științifică, ce poate fi sub forma unui Power Point/ Prezentare Prezi, însoțită de planșe ( colaj de fotografii/ desene etc) cu animale, dar și compuneri descriptive, care să aibă în centru imaginea animalului preferat, aplicarea unui chestionar, la finalul celor 10 ore dedicate acestui proiect, folosirea metodei RAI la finalul unei lecții, realizarea individuală a unei planșe cu animalul preferat, însoțită de o descriere orală a acestuia. Elevii lipesc pe tablă planșele, apoi se face turul galeriei și un concurs jurizat de profesor, după ce a anunțat criteriile de evaluare a prezentărilor. Profesorul poate cere elevilor să își procure, la alegere, texte literare în proză sau poezii despre animale, pe care să le prezinte colegilor și să își argumenteze alegerea. Jocul cartoneșelor – elevii au pe bancă câte un cartonaș roșu și verde, iar profesorul formează enunțuri adevărate și false despre descriere, adjectiv, iar elevii ridică un cartonaș verde pentru adevărat, respectiv roșu pentru fals.
LIMBA ENGLEZĂ
“Going Shopping”
1.Nume și prenume professor: BUDA BRIGITTA DANIELA
2. Școala: Școala Gimnazială Vasile Alecsandri Baia Mare
3. Disciplina: Limba engleză, clasa a 5-a
4. Unitatea de învățare: “Going Shopping”
5. Prezentarea temei – Una din cele mai des întâlnite situații în viața de zi cu zi este aceea în care o persoană trebuie să meargă la cumpărături pentru diferite produse necesare pentru sine sau gospodărie. Pe baza experienței mele la catedră și în călătoriile în afara țării, am avut ocazia să percep anumite aspecte lingvistice necesare unei persoane să poata face cumpărături în străinătate. În acest sens, acest proiect se vrea un model de la care orice profesor de limba engleză să pornească în prezentarea acestei teme elevilor, prin activități care pot motiva elevii. Eu am folosit unele din aceste activități cu elevii în anii trecuți pentru a-i motiva să învețe prin joc de rol anumite elemente de vocabular si anumite structuri necesare comunicării în situații reale.
Prezentul proiect se bazează pe noua Programă școlară pentru clasa a V-a (Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE)
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – În activitățile propuse, elevii trebuie să își folosească abilitățile și cumoștințele acumulate la diverse materii școlare, cum ar fi: limba engleză, matematică, educație plastică, educație tehnologică, TIC, geografie, etc.
7. Număr de ore: 9-10 ore
8. Competențe specifice vizate:
1.1. Identificarea sensului global al unor mesaje și dialoguri uzuale, clar articulate
1.2. Identificarea semnificației unor schimburi verbale uzuale și clar articulate, în situația în care interlocutorul oferă ajutor pentru a facilita înțelegerea
1.3. Manifestarea curiozității față de unele elemente specifice spațiului cultural al limbii studiate
2.2. Stabilirea de contacte sociale pe baza unor formule conversaționale simple (salut, bun rămas, prezentare, mulțumire, instrucțiuni)
2.3. Exprimarea preferințelor
2.4. Manifestarea disponibilității pentru participarea la dialog
3.1. Identificarea informațiilor din panouri și semne aflate în locuri publice pentru facilitarea orientării
3.2. Extragerea informațiilor dintr-un text scurt, însoțit de ilustrații
3.3. Identificarea informațiilor din mesaje scrise simple de la prieteni sau de la colegi
4.1. Redactarea de mesaje simple și scurte
9. Limbajul specific:
Vocabulary: food, numbers, prices, quantities, the small shop, the supermarket, department stores, out of town shopping centers, online shopping;
Shop; customer; cashier; wallet; purse; scales; till (casa de marcat); shelf/shelves; barcode; trolley; lift; bag; basket; changing room; escalator;
Ways to pay: cheque; money; cash; note; coin; credit card; debit card;
Where to buy what: Chemist’s; Ladies Clothing Shop or Boutique; Men’s Clothing Shop or tailor’s; Shoe Shop or Cobbler’s; Jeweller’s; Electrical store; Toy shop or store; Record shop; Book shop; Newsagent’s; Ironmonger’s (magazin de scule); Optician’s; Haberdasher’s (negustor de mărunțișuri); Department store; Butcher’s; Fishmonger’s; Greengrocer’s; Baker’s; Delicatessen; Grocer’s; Florist’s; Post Office; Supermarket.
Structures: plural of nouns, quantifiers, numbers, some/any, questions (Can I help you? How much do you want? How much is it? etc.), Please. / Thank you. Present Simple Tense, Present Tense Continuous. Models of dialogues in certain situations. See Handout 1.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității.
Realia: food items, toy-money, toys, fișele de vocabular și gramatică pe care le folosim la ore ca support (create de profesoară), computere în Cabinetul de informatică, videoproiector/ smartboard
Internet, pentru documentare: Types of shops: the small shop, the supermarket, department stores, out of town shopping centers, online shopping
https://www.learnenglish.de/culture/shoppingculture.html
Shopping in London
https://learnenglish.britishcouncil.org/en/britain-great/shopping-great-part-1
https://learnenglish.britishcouncil.org/sites/podcasts/files/Shopping%20is%20Great%20Part%201%20-%20Transcript.pdf
https://learnenglish.britishcouncil.org/en/britain-great/shopping-great-part-2
www.hallo.ro ca dicționar suplimentar
11. Context școlar (condiții prealabile): – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
În clasa a V-a, elevul vine cu un anumit bagaj de cunoștințe de limba engleză, precum și de la alte materii. În acest proiect didactic, ei pot folosi aceste cunoștințe pentru a-și dezvolta atât vocabularul în limba engleză, legat de tema propusă, cât și alte competențe de comunicare, cum ar fi: culegerea de informații de pe internet, folosirea unui dicționar online, etc. Ei pot face acest lucru fie folosind baza materială din cabinetul de informatică al școlii, fie anumite aplicații online pe telefonul mobil sau tableta personală (acasă, ca temă).
12. Context extrașcolar
Tema aleasă de mine pentru acest proiect se bazează și pe experiența pe care elevii mei o pot avea din afara școlii: tuturor le place să meargă la cumpărături, fie la magazinul de lângă bloc, fie la supermarket sau la mall. Unii elevi pot avea experiențe și din vizitele în străinătate, la parinții sau rudele lor, deci pot folosi aceste experiențe pentru a le ușura exprimarea în limba engleză.
13. Extindere spre viață
Prin activitățile propuse în acest proiect, elevii vor învăța:
– tipurile de magazine pe care le pot afla în Marea Britanie, dar nu numai;
– în care tip de magazine pot afla produsele de care au nevoie;
– cum să comunice cu un vânzător/ o vânzătoare dintr-un magazine mai mic;
– cum să solicite anumite informații despre anumite produse în magazine de specialitate (Greengrocer, Grocery, Butchers, Bakers, clothes shop, shoes shop, toys shop, etc.);
– cum să-și facă o listă de cumpărături;
– cum să-și socotească banii necesari cumpărăturilor și cât rest să aștepte să primească de la vânzător;
– cum să se comporte civilizat într-un magazin în străinătate.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Activity 1. British Culture, British Customs and British Traditions. SHOPPING IN BRITAIN. Types of shops
Handout 1. Useful Shopping Phrases
Activity 2. Shopping Is Great. Part 1 and Part 2. Listening activities.
Handout 2: Shopping Is Great! Part 1 While listening activity
Answers to Handout 2:
Comprehension Task 1: shoes; cheese; chocolate; teddy bear; bowler hat; top hat
Comprehension Task 2: 1.e; 2.c; 3.b; 4.d; 5.a
Language Task 1: 1.a; 2.d; 3.e; 4.g; 5.b; 6.f; 7.c;
Handout 3: Shopping Is Great! Part 2 While listening activity
Answers to Handout 3
Comprehension Task 1: 3;
Comprehension Task 2: 1,6;
Language Task 1: 1. So who are your customers?
2. My customers come here from all over the world.
3. What makes Piccadilly Market so special?
4. Not that many people know about it.
5. What do you like about shopping in London?
6. It’s the variety of places where you can go shopping.
Language Task 2: 1. d; 2 c; 3 a; 4. b; 5. E
Activity 3: Workshop
EVALUATION CRITERIA LESSON: GOING SHOPPING GRADE 5
Bibliography:
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Types of shops: the small shop, the supermarket, department stores, out of town shopping centers, online shopping
https://www.learnenglish.de/culture/shoppingculture.html
https://www.learnenglish.de/vocabulary/shopping.html
https://www.learnenglish.de/games/crossword3/shopping.html
Shopping in London
https://learnenglish.britishcouncil.org/en/britain-great/shopping-great-part-1
https://learnenglish.britishcouncil.org/sites/podcasts/files/Shopping%20is%20Great%20Part%201%20-%20Transcript.pdf
https://learnenglish.britishcouncil.org/en/britain-great/shopping-great-part-2
www.hallo.ro ca dicționar suplimentar
Africa de Sud – O scurtă istorie a discriminării
1. Nume și prenume profesor: STĂNESCU MANUELA
2. Școala Gimnazială "Vasile Alecsandri" Baia Mare
3. Disciplina: Limba engleză
4. Unitatea de învățare: Places to attract tourists Clasa a 7-a
5. Prezentarea temei: Ținînd cont de faptul că trăim într-o lume marcată și/sau preocupată de discrimare la toate nivelurile, elevii trebuie să fie conștientizați cu privire la faptul că acest concept nu este nou și nici local. Tema aleasă presupune că elevii vor studia, observa și înțelege câteva lucruri despre Africa de Sud (localizare geografică, climă, faună, atracții turistice), precum și câteva elemente de istorie modernă și contemporană ale acestui stat (colonizare, minoritate, majoritate, discriminare, apartheid, Nelson Mandela). Pornind de la Africa de Sud, elevii vor realiza proiecte de grup pentru a prezenta pe scurt și alte zone ale lumii, din diverse perioade istorice, marcate de discriminare.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei: Tema poate fi realizată doar prin intermediul cunoștințelor de istorie și geografie. Este necesară o localizare clară în timp și spațiu a evenimentelor prezentate.
7. Număr de ore: 2- 4 ore
8. Competențe specifice vizate:
1.1. Identificarea informațiilor principale din materiale înregistrate, referitoare la diferite evenimente, atunci când comentariul este ilustrat prin imagini;
1.3. Identificarea unor elemente comune culturii proprii și culturii studiate;
2.3. Formularea unei păreri asupra unei păreri practice, cu sprijin din partea interlocutorului;
2.4. Manifestarea unei atitudini pozitive față de participarea la dialog și exprimarea în public;
3.2. Selectarea de informații din texte pe teme din viața cotidiană;
3.4. Căutarea de surse adecvate de lectură și de informare;
4.2. Relatarea pe scurt a unei întâmplări utilizând cuvinte de legătură pentru a marca ordinea cronologică.
9. Limbajul specific: Activitatea presupune însușirea unor cunoștințe de istorie și geografie, folosirea unor structuri gramaticale clare în limba engleză (Present Simple, Present Continuous, Past Simple, Past Continuous), precum și termeni noi cum ar fi: national park, the big five, apartheid, discrimination, segregation, minority, majority, law, government, elections, Nelson Mandela etc.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: hartă sau atlas geografic, scurte videoclipuri despre Africa de Sud (pentru localizare, geografia locului, animale sălbatice, atracții turistice, precum și despre viața sau activitatea lui Nelson Mandela), calculatoare sau videoproiector, imagini, coli de hârtie, markere etc.
11. Context școlar (condiții prealabile): Elevii folosesc timpul trecut simplu și continuu pentru a prezenta întâmplări din trecut în limba engleză. De asemenea ei știu cum să prezinte o țară din punct de vedere geografic. De aceea ar trebui să le fie ușor să înțeleagă prezentarea în limba engleză și să realizeze activitățile din cadrul acestei teme.
12. Context extrașcolar: Tema legată de discriminare este una des întâlnită în programele mass-media, inclusiv pe site-urile de socializare, de aceea cu siguranță elevii au experiențe și cunoștințe care îi vor ajuta să înțeleagă mai ușor întreaga activitate.
13. Extindere spre viață: Scopul principal al acestei teme, pe lângă utilizarea limbii engleze, este acela de a cunoaște cât mai multe despre discriminare. Cunoașterea istoriei, a consecințelor unor evenimente nefaste din trecut, poate fi șansa noastră de a nu repeta greșelile înaintașilor. Omenirea trece printr-o perioadă complexă, iar globalizarea schimbă complet balanța dintre minoritate și majoritate. Cu cât elevii vor înțelege mai bine modul în care viața oamenilor poate fi afectată de aceste atitudini negative, cu atât comportamentul lor față de semenii aflați în dificultate ar putea să fie mai empatic.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate:
Propunerea mea este ca această temă, cel puțin în partea de prezentare, să fie realizată de o echipă de profesori de engleză, istorie și geografie. Pentru început e nevoie de o prezentare clară din punct de vedere geografic a regiunii: localizare, relief, populație, floră și faună, atracții turistice. Pornind de la cunoștințele anterioare ale elevilor, cu ajutorul hărții, atlaselor școlare sau a unor videoclipuri, profesorul de geografie poate să introducă tema aleasă. Această introducere se poate face în cadrul unei ore de geografie anterioară orei de limba engleză, sau se poate integra în cadrul acesteia, în parteneriat.
http://www.southafrica.net/za/en/landing/visitor-home
O a doua parte a temei aparține profesorului de istorie sau cultură civică. Din nou pornind de la cunoștințele prealabile ale elevilor, acesta va trece în revistă particularitățile istorice ale temei. Cu ajutorul unor scurte videoclipuri sau fragmente din filme istorice se poate prezenta pe scurt contextul istoric în care a apărut conceptul de apartheid, precum și câteva dintre caracteristicile sale.
Issues in Africa PPT.ppt
Profesorul de limba engleză intră în scenă abia acum. Elevii primesc un text în limba engleză despre Africa de Sud, pe care trebuie să-l citească cu atenție și apoi să răspundă la întrebările de pe fișe. Lucrând în perechi verifică răspunsurile, iar apoi le discută cu toată clasa. ../../South Africa/Student_worksheets.pdfhttp://www.teachingenglish.org.uk/article/mandela-day
Urmează o activitate în care elevii discută propriile păreri pro și contra temei. Clasa se împarte în 2-4 grupe, în funcție de efectivul de elevi (1 grupă a discriminaților, 1 a discriminatorilor, 1 a guvernului și 1 a celor din afara acestei zone). Primele 2 grupe sunt obligatorii, celelalte sunt opționale. Folosind coli de hârtie și markere, elevii trebuie să încerce să susțină punctul de vedere a grupului din care fac parte, aducând cât mai multe argumente în favoarea lor și contra opiniei celorlalți. Grupele 3 și 4 vor încerca să găsească soluții, argumentând la rândul lor.
După realizarea acestor planuri va urma o dezbatere a temei. Fiecare grup își va delega 2 membrii, care să prezinte argumentele. Dacă e nevoie, ceilalți membrii ai grupului îi pot ajuta.
La finalul activității, elevii trebuie să înțeleagă câteva din consecințele discriminării, să aducă exemple suplimentare din alte spații geografice sau perioade istorice (poate chiar de aici și acum).
Împărțiți în grupe de 3-4 elevi, vor trebui să aleagă o astfel de perioadă și să o prezinte în câteva slide-uri PowerPoint.
Alte activități: http://www.timeforkids.com/destination/south-africa
“Into the Jaws of Danger”
Nume și prenume profesor – NICOLETA ONEA
Școala gimnazială “Vasile Alecsandri” Baia Mare
Disciplina- limba engleză
Unitatea de învățământ: “Into The Jaws Of Danger” (“În fălcile pericolului”) Cls. a 6-a
Prezentarea temei
Având în vedere că la sfârșitul clasei a VI-a elevii sunt evaluați la limbă și comunicare, iar testul presupune o abordare comparativă între un text în limba română și un alt text în limba engleză, am considerat că abordarea transdisciplinară a predării unui text obișnuit, le-ar putea îmbogăți elevilor vocabularul și i-ar încuraja să citească cât mai mult în limba engleză; de asemenea testul este elocvent în masura în care pregătindu-se pentru această evaluare, elevii devin cititori independenți.
Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Pentru a preda elevilor povestea unui scafandru atacat de un rechin, profesorul introduce tema lecției apelând la cunoștintele generale ale elevilor despre aceste animale marine ucigașe. Informațiile vor fi scrise la rubrica “Stiu” în 5-7 propoziții. La rubrica “Aș vrea să știu” elevii își folosesc cunoștințele de gramatica și pun întrebari în limba engleză cerând informații suplimentare despre rechini. Următorul pas este predarea cuvintelor necunoscute din text sub forma potrivirii termenilor noi cu definițiile acestora. Lecția a doua începe cu un rebus cu animale marine, continuă cu citirea textului și punerea în ordinea corectă a evenimentelor din text și se încheie cu completarea celei de a treia rubrici a tabelului “Am învățat.” În rubrica a treia elevii scriu informațiile noi despre rechini și despre scafandrul John Paterson. Lecția a treia constă în rezolvarea unei fișe de exerciții create după modelul evaluarii naționale la limba și comunicare la sfarsitul clasei a VI-a. Apelând la tema de casă a elevilor în care aceștia trebuiau să se documenteze despre adaptarea balenelor la mediu, profesorul începe lecția cu diagrama Venn. Elevii găsesc asemănări și deosebiri între balene și rechini. Activitatea continuă cu realizarea pe grupe a unor postere despre rechini și balene folosind limbajul specific din manual și informația din diagrama Venn. Copiii folosesc ilustrații, carioci, lipici pentru realizarea posterelor. Pentru a destinde atmosfera, doi elevi sunt încurajați să își imagineze un dialog imaginar între John Paterson și rechin. Ultima activitate este completarea unui formular pentru diverse situații (cercul de lectura). Profesorul verifică părerea elevilor despre text, dacă elevii au reținut titlul poveștii, autorul, idea generală a textului, personajele principale. Aceasta este activitatea de feedback de la sfârșitul proiectului.
7. Număr de ore: 4 ore
8.Competențe specifice vizate – preluate din programa de limba engleza- limba 1- an școlar 2017-2018
Comunicare:
2. Exprimarea orală în diverse situații de comunicare
2.4 Manifestarea interesului pentru participarea la schimbul verbal – Jocul de rol pe teme propuse în clasă
Lectura
3. –Receptare de mesaje scrise în diverse situații de comunicare
3.4- Manifestarea disponibilității pentru informare prin lectură; documentarea în vederea realizării unor proiecte transdisciplinare; colectarea materialului pentru realizarea unui colaj de tipul “ Stiați că”
Abilitatea scrisului
4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare.
4.1-Completarea unui formular cu informații de identificare (educație, interese, competențe) – Completarea de formulare pentru diverse situații (cercul de lectură)
9. Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie).
“Există peste 300 de specii de rechini; cel mai mare rechin- rechinul balenă- poate avea 15-20 de metri lungime iar cel mai mic rechin poate avea doar 60 de cm lungime. Unii rechini sunt inofensivi iar alții, cum ar fi rechinul gri de recif și marele alb sunt ucigași si pot fi foarte agresivi când atacă oamenii”. (Abbs,61) Aceste informații vor fi folosite în limba engleză în procesul de predare-învațare- evaluare.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității
Pe parcursul unității de învățare am folosit: manualul, fișa de exerciții, poze cu rechini și balene pentru colaj, hârtie pentru postere, carioci, lipici, fișa de lectură „Story Review”
11. Context școlar (condiții prealabile)
Am ales tema transdisciplinară referitoare la curiozități despre rechini pentru a o introduce la clasa a VI-a, deoarece în clasa a V-a elevii studiază la biologie viețuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat (grădină/ parc/ livadă, pajiște, pădure, ape curgătoare/ ape stătătoare): 1. ecosistem (biotop, biocenoză)2. factorii de mediu și variația lor; 3. specii reprezentative: exemple, adaptările lor la mediul de viață.
12. Context extrașcolar
Tema pe care mi-am ales-o pentru predarea unui proiect transdisciplinar, se referă la curiozități din lumea animalelor marine, pentru că am observat că în clasele primare elevii citesc reviste și enciclopedii cu curiozități din lumea naturii, din lumea științei și a tehnicii, iar în clasele gimnaziale elevii sunt abonați la revista “Terra.” Aceste lecturi sunt încurajate atât de dascăli cît și de familie.
13. Extindere spre viață
Predarea transdisciplinară în limba engleză este foarte importantă pentru elevi deoarece aceștia iși imbogățesc vocabularul în așa măsură încât ei vor putea citi nu doar texte beletristice ci și istorice și științifice putând întelege mai ușor documentarele în limba engleză de pe National Geographic. Utilizarea informațiilor din cultura generală a elevilor fac lecțiile mai captivante, iar elevii devin mai interesați. Elevii care pot ințelege limbajul specific unei discipline țntr-o limbă străină, vor putea avea acces la o bibliografie vastă când vor scrie o lucrare de licență, de disertație sau de doctorat.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Unitatea de învățare- Wide angle on the world: Into the Jaws of Danger
Nr. ore alocate-4 ore (Structura unitatii de invatare a fost preluata de pe www.isjbacau.ro)
CONTENT AND LANGUAGE INTEGRATED LEARNING LESSON PLAN
Unit – Into the Jaws of Danger
Class- the 6th grade
Level- A2
Time- 240 minutes (3h x 50 minutes+1h x 90 minutes
Textbook – Abbs, Brian et al. Snapshot Elementary Student’s Book. Edinburgh: Pearson Education Limited, (60-61),1998
Class description – A class of 30 students who are very chatty; they have been learning English for five years and need to be encouraged. I have a close relationship with their parents and they support their children’s effort to improve their English.
Main aims
1. By the end of the first lesson the students will have completed the first and the second columns of the table “I know/ I would like to know/ I have found out” and will have matched the new words from the text with their definitions.
2. By the end of the second lesson the students will have recycled the words related to sea animals, they will have skimmed and scanned the text and will have completed the third column of the table “I know/ I would like to know/ I have found out”
3. By the end of the third lesson the students will have practiced reading comprehension and writing activities related to the topic
4. By the end of the fourth lesson the students will have made posters about similarities and differences between sharks and whales using the Venn Diagram.
The students will have completed a chart about what they will like or dislike about the text and will have acted an imaginary dialogue between the shark and John Paterson.
Personal aims- I will keep on looking for diverse methods in order to make the lessons more attractive and build my students’ confidence in studying English.
Materials- textbooks, notebooks, blackboard, chalk, pictures, flashcards
Anticipated problems- If the lesson is too difficult and the students become very noisy, I will use key words and pictures as prompts to elicit the basic information about the sharks and teach the most difficult words; I will give synonyms, and definitions of words to make the lesson accessible.
THE FIRST LESSON
TIMING-50 minutes
ACTIVITY1- I Know
“CROSS CURRICULAR LINKS” (Grieveson and Superfine,44)- SCIENCE
AIM 1- describing how the sharks look like and their eating habits
ACTIVITY 2- I would like to Know
AIM 2- practicing grammar by asking questions related to the topic
ACTIVITY 3- Teaching the new words
AIM 3- inferring the meaning of the new words by matching them with their definitions
DESCRIPTION- The students use their basic scientific knowledge about sharks to state sentences about their habitat, eating habits, young sharks, sea life. The teacher uses key words and pictures as prompts to elicit the basic information acquired at Science. During the second activity, the children express their curiosity and ask questions about the content of the text. The new vocabulary is learnt by matching the new words with their definitions.
INTERACTION- T-Lockstep
HOMEWORK – Make up sentences using the new words.
THE SECOND LESSON
“CROSS CURRICULAR LINKS” (Grieveson and Superfine,44)- LITERACY
TIMING-50 minutes
ACTIVITY1- Crossword
AIM1- revising the words related to sea animals by completing a crossword
ACTIVITY2- While-reading
AIM2- skimming and scanning the text for the general idea and detailed information
ACTIVITY3- I have found out
AIM3-getting the main ideas from the text
DESCRIPTION- The teacher supplies a long vertical word for the crossword. The children write words beginning, containing, or finishing with each letter of the vertical word. During the while-reading activity the students arrange the events of the story in the correct order.( Abbs et al.ex1/61) During the third activity the children complete the third column of the table “I have found out” with the new information discovered in the text.
INTERACTION- T-Lockstep
HOMEWORK – Arrange the words in the correct order to get correct sentences.
THE THIRD LESSON
READING COMPREHENSION
AIM- consolidating the language and skills
I. Match the nouns with the adjectives which describe them:
II. Answer T(true) or F(false) and write the sentences which justify your answers:
1. John Smith was snorkeling in the Atlantic Ocean.
2. The shark bit his face.
3. He managed to reach the boat.
III. Finish the sentence:
I was coming up from a dive when……………………………………………………..
IV. Begin the sentence:…………………….the surface of the water.
V. Write a paragraph about sharks in 7 or 8 sentences:
(The exercises are created following the model of MENCS, Evaluare Nationala la clasa a VIa-Test limba si comunicare-limba engleza,2016)
HOMEWORK- Read about whales’ adaptation to the environment, collect some illustrations with sharks and whales for the CLIL project.
THE FOURTH LESSON
ACTIVITY1-Venn Diagram
“CROSS CURRICULAR LINKS” (Grieveson and Superfine,44)-MATHS
AIM1- finding different and similar characteristics between sharks and whales
INTERACTION- T-Lockstep
ACTIVITY2- CLIL Project
“CROSS CURRICULAR LINKS” (Grieveson and Superfine,44)-SCIENCE
AIM2- using the acquired information for the realisation of informative posters
INTERACTION- GW
ACTIVITY3- Role Playing
AIM3- reacting communicatively in a dangerous situation
INTERACTION- PW
ACTIVITY4- Story Review
AIM4- expressing their opinions about the text
“Name………….Date………….Title of the story……………………Author………………………….
What is the text about?…………………………………………………………………………………………………….
Who are the main characters?……………………………………………………………………………………………
I like…………………………………………………………………………………………………………
I don’t like…………………………………………………………………………………………..……..
Draw a picture to show your favourite character or scene in the book”……………………………….
(Read, 71)
DESCRIPTION- Using the flip chart, the teacher draws two intersected circles and elicits similar and different features of sharks and whales. The students create posters using illustrative pictures of these sea creatures and write their description using the information from the text and from the Venn Diagram. During the communicative activity, the children act an imaginary dialogue between John Paterson and the shark. The story review is the feedback activity of the project.
HOMEWORK- Make a project about dolphins (GW).
FOLLOW-UP ACTIVITY- FAST REWIND
*The structure of the lesson plan was adapted from (Harmer, 253-254)
REFERENCE LIST
Abbs, Brian et al. Snapshot Elementary. Student’s Book. Edinburgh: Pearson Education Limited, (60-61),1998. Print
Grieveson, Margaret and Superfine, Wendy. The CLIL Resource Pack. Delta Publishing, 2012. Print.
Harmer,Jeremy. Essential Teacher Knowledge. Edinburgh: Pearson Education Limited.2012. Print.
MENCS, Test de Evaluare Nationala la clasa a VI a: Limba si comunicare-limba engleza. 2016
Read,Carol. 500 Activities for the Primary Classroom. Oxford: Macmillan Publishers Limited 2007.Print.
LIMBA FRANCEZĂ
”La maison des mes reves”
1. Nume și prenume profesor: MURARU CAMELIA
2.Școala Gimnazială „V. Alecsandri” Baia Mare
3.Disciplina : limba franceză
4.Unitatea de învățare : ”La maison des mes reves”- sequence didactique
5.Prezentarea temei :
Tema propusă la clasa a VI-a pornește de la premisa conform căreia, elevul se află într-o poziție activ-participativă în procesul său de formare educațională. Cadrul Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) este un document ce definește în termeni foarte clari nivelurile pe care un elev ar trebui să le ajungă parcurgând cei 12 ani de școlaritate și de asemenea competențele pe care acesta trebuie să și le dezvolte din punct de vedere al însușirii unei limbi străine. Conform acestui document competențele dobândite –lingvistice, gramaticale, pragmatice – nu pot fi disociate, ele formând o competență ce le însumează pe toate și anume, competența comunicațională.
Ca să poată comunica, elevul trebuie să folosească cunoștințe achiziționate, în contexte situaționale conforme cu lexicul propus, cu funcțiile comunicative și cu aspectele de civilizație proprii limbii străine studiate.
Tematica propusă în această secvență didactică face referire la locuință / mobilier, care conform noii programe pentru limbi moderne apare în sugetiile tematice prevăzute la clasa a VI-a (vezi p. 9 din Programa școlară pentru disciplina Limba modernă 2 Clasele V – VIII, ordin 3393 /28.02.2017)
Din punct de vedere al actelor de vorbire, al funcțiilor limbii și convențiilor socio-culturale (în termenii noii programe – gramatica funcțională ), asociate acestei tematici, notăm următoarele :
a solicita și a oferi informații
a face o descriere simplă
a exprima posesia
a localiza / a situa în spațiu
Cele patru structuri sunt detaliate în noua programă la paginile 32 – 33, respectiv în Anexă la p.42.
6.Dimensiunea inter- și transdisciplinară
Din punct de vedere al abordării inter si transdisciplinare, disciplinele vizte în cazul acestei teme sunt TIC și educația tehnologică.
7.Numărul de ore : 6 ore
8.Competențe specifice vizate
Receptarea de mesaje orale simple
Identificarea semnificației globale a unui mesaj oral clar articulat în contexte familiare
Explorarea unor aspecte culturale simple
Exprimare orală în situații de comunicare uzuală
2.1 Formularea unui mesaj simplu în situații uzuale, cu sprijin din partea interlocutorului
Receptarea de mesaje scrise simple
3.1 Identificarea informațiilor din panouri și semne aflate în locuri publice
3.2 Identificarea datelor cuprinse într-un formular simplu.
3.4 Manifestarea deschiderii pentru receptarea de mesaje scrise simple în limba străină
Redactarea de mesaje simple în situații de comunicare uzuală
4.2 Redactarea de mesaje simple despre sine
Manifestarea disponibilității pentru schimbul de mesaje scrise simple
9.Limbajul specific
L’habitation ( la maison, la villa, l’immeuble, l’appartement, la tour)
Les pièces de la maison ( le salon, la cuisine; la chambre à coucher, la sallede bains, la salle à manger etc.)
Les meubles ( le lit, l’armoire, la table,la chaise, le fauteuil etc.)
Les prépositions de lieu (à gauche, à droite, en face, à coté)
10.Resurse
Documente audio – video sursă Internet, planuri de case, afișe și imagini ce respectă tematica abordată, anunțuri de vânzare – cumpărare, fișe de exerciții.
11.Context școlar
Les prérequis (cunoștințele dobândite anterior, pe care se bazează demersul didactic)
Les verbes auxiliaires être et avoir au présent de l’indicatif
Les adjectifs de couleurs et les adjectifs qualificatifs usuels (grand / petit / calme / confortable etc.)
Les adjectif possessifs (mon / ton / son , ma / ta / sa, mes / tes / ses)
Les objets personnels
Les prépositions de lieu (sur / sous , devant / derrière, dans )
Les mots transparents (canapé, bibliothèque, étagère, bureau)
12.Contextul extrașcolar
În mod cert, elevii de clasa a VI-a dețin cunoștințe generale despe locuință, despre tipurile și încăperile specifice. Tema nu constituie pentru ei o noutate, ea fiind abordată încă din perioada preșcolară și apoi dezvoltată pe parcursul ciclului primar la disciplina Dezvoltare personală și în ciclul gimnazial la disciplina Educație tehnologică. Ne aflăm deci pe un „teren” care îi conferă elevului o oarecare încredere în propriile cunoștințele (ne referim aici la cele din din limba maternă), cunoștințe pe care se vor construi cele din limba modernă vizată.
13.Extindere spre viață
În ceea ce privește extinderea dincolo de granițele mediului școlar este evident caracterul aplicativ-practic a tematicii abordate. Contextele situaționale propuse spre exploatare în secvența didactică fac parte din realitatea oricărei societăți moderne. Cu siguranță, ca și viitor membru al unei comunități, elevul (adultul de mâine) se va găsi în situația de a căuta o locuință sau de a vinde una. În ambele cazuri elevul va apela la competențele de înțelegere (receptare) a unui text scris și / sau producere (redactare) scrisă a unui text funcțional, folosind un lexic specialzat.
14.Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Thème : La maison de mes rêves
Compétence visée :
Production écrite – à la fin de la séquence l’élève sera capable d’utiliser une langue descriptive simple pour présenter / caractériser brièvement son habitation (sa maison, son appartement)
Niveau : A1
Objectifs :
Linguistiques :
maîtriser le lexique spécifique de l’habitation et les meubles ;
utiliser les prépositions de lieu pour localiser / placer les objets ou pour présenter le plan d’une maison ;
employer les adjectifs qualificatifs et de couleur pour décrire une maison / une pièce
utiliser les adverbes interrogatifs où et combien
Fonctionnels :
parler de son lieu de vie (poser/répondre à des questions personnelles sur le lieu d’habitation) ;
décrire brièvement son lieu d’habitation
Socio – culturels :
connaître l’actualité concernant le thème.
Découpage de la séquence :
1ère séance : La maison d’Alice
2ème séance : Où sont les posters ?
3ème séance : La maison de mes rêves
1ère Séance
Titre : La maison d’Alice
Durée : 50 minutes
Compétences visée :
CO – l’élève peut comprendre un document vidéo portant sur le thème donnée
Objectifs :
Linguistiques :
maîtriser le lexique spécifique de l’habitation (les pièces de la maison)
Fonctionnels :
parler de son logement (poser et répondre à des questions sur son lieu d’habitation)
Supports :
Images
Plans des maisons
Document vidéo – http://www.youtube.com/watch?v=HGAMvA7cxMI
Supports :
Les images collées dans la classe
Annexe 1
La transcription du document vidéo http://www.youtube.com/watch?v=HGAMvA7cxMI
J’habite dans une maison en rangée dans un quartier tranquille de ma ville. Au rez-de-chaussée il y a le salon, la salle à manger et la cuisine. A l’étage c’est la chambre de mes parents, la chambre de mon frère et la mienne. La salle de bains est au bout du couloir. Dans ma chambre il y a beaucoup d’affiches avec des chevaux et une étagère avec mes livres préférés. On a aussi une cour arrière. C’est agréable parce qu’on peut jouer à l’extérieur. On peut même faire pousser quelques légumes pendant l’été.
Annexe 2 Les plans de maison
2ème Séance
Titre : Où sont les posters ?
Durée : 50 minutes
Compétences visée :
CE – l’élève peut comprendre un document écrit / la description d’une chambre
Objectifs :
Linguistiques :
1. maîtriser le lexique spécifique de la maison (les meubles)
2. utiliser les prépositions de lieu
3. les adjectifs qualificatifs et de couleur
Fonctionnels :
1. décrire sa chambre
2. indiquer la place d’un objet.
Supports :
Document écrit http://ferrocouselofran.blogspot.ro/2013/01/description-dune-chambre.html (La chambre d’Asli)
Document audio
http://www.podcastfrancaisfacile.com/podcast/2006/09/description_app.html
Fiche d’exercices
Images
Annexe 1
1ère phase Questionnaire oral pour la compréhension du document vidéo
Qui sont les personnages ?
Où sont –ils ?
Qu’est-ce qu’ils font ?
Combien de pièces vous voyez ?
Comment sont les pièces ?
Quelles sont les couleurs ?
Annexe 2
Annexe 3
Annexe 4
La transcription du document audio http://www.podcastfrancaisfacile.com/podcast/2006/09/description_app.html
J’habite dans un appartement de 90 mètres carrés.
Dans mon appartement, il y a un séjour. Il est à gauche de l’entrée.
C’est un petit séjour, très agréable. En face du séjour, à droite de l’entrée, il y a le salon. Au bout du couloir à gauche, il y a une chambre. C’est la chambre des enfants. Entre la chambre et le séjour, il y a la cuisine. En face de la cuisine, il y a la salle de bains. C’est une salle de bains avec douche et baignoire. Les toilettes sont au bout du couloir. Au bout du couloir à droite, il y a une autre chambre.
Dans les chambres, il y a des placards. C’est très pratique.
3ème Séance
Titre : La maison de mes rêves
Durée : 50 minutes
Compétences visée :
PE – l’élève peut écrire une lettre où il décrit la maison
Objectifs :
Linguistiques :
1. maîtriser le lexique spécifique – les meubles
2. utiliser les prépositions de lieu
Fonctionnels :
1. Décrire sa chambre
2. Décrire un objet.
Socio-culturel :
1. La lettre amicale
Supports :
Images
Annonces vente-maison/appartement (source https://www.facebook.com/AppartParis)
Annexe 1
Annexe 2
Lisez les annonces et répondez :
Quels sont les appartements qui disposent de parking ?
Combien d’appartements ont un balcon ?
Les appartements situés à proximité des commerces sont :
Combien de pièces a l’appartement no. 6
Quels sont les appartements idéals pour jeune couple ?
Annexe 3
Regardez les images, choisissez une et imaginez l’annonce recherche –maison /appartement.
Evaluation
Lis la description de la maison et écris VRAI ou FAUX :
« Salut Léa ! Moi, j’habite dans une maison, près de la piscine de la ville ! Dans ma maison il y a une cuisine, une salle de séjour, une salle de bains et un garage pour deux automobiles. Ah, il y a aussi un débarras et une petite pièce pour mon père et moi. C’est notre « studio » : on fait de la musique ! Nous avons trois chambres : une pour ma sœur, une pour moi et une pour mes parents. Ma chambre n’est pas grande mais je l’aime beaucoup : il y a mon ordinateur, une petite télé, des livres, beaucoup des posters, un aquarium et bien sûr … ma trompette.
Amitiés, Paul »
Paul habite dans un appartement. __________
La maison a un grand garage. __________
Dans la maison il y a trois pièces. __________
Paul et son père ont un « studio photo » __________
Paul a une petite chambre. __________
Il n’y a pas de télévision dans sa chambre. __________
Regardez l’image et complétez les espaces avec les prépositions :
sur, sous, dans, entre, devant, derrière
Ecrivez une lettre à votre ami pour lui présenter votre chambre (60 mots):
Les jeux de l’enfance
1.Nume și prenume profesor: NEDELCU NINA
2.Școala Gimnazială „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Smârdan, Galați
3. Disciplina: Limba franceză
4. Prezentarea temei
Tema propusă este abordată din perspectiva acțională, plecând de la premisa că elevul este un actor social care trebuie să-și folosească cunoștințele în contexte sociale, conform Cadrului European.
5. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva a cel puțin 2 discipline incluse în curriculumul național
Tema este abordată transdisciplinar, disciplinele vizate fiind limba franceză și educația muzicală.
6. Număr de ore
Activitatea este concepută pentru 2 ore de studiu (50 de minute).
7. Competențele specifice vizate sunt:
1.3. Identificarea unor aspecte culturale simple
2.4. Manifestarea deschiderii pentru a participa la scurte interacțiuni sociale
3.4. Manifestarea deschiderii pentru receptarea de mesaje scrise simple în limba străină conform programei școlare 2017.
Limbajul specific prevăzut este vocabularul tematic din câmpul lexical al jocurilor: passer, faire, jouer, sauter, nager.
8. Resurse: laptop, videopeoiector, fișe de lucru
9.Contextul școlar (condiții prealabile):
Bagajul prealabil – « le pré-requis » :
– elemente de vocabular : culorile; elemente de identificare a reperelor spațiale: sus/jos, lac/ pod
– elemente de gramatică funcțională: verbe de grupa I.
10.Context extrașcolar – experiență și cunoștințele pe care elevii le au din afară școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse): activitatea are că scop familarizarea elevilor cu muzică/ muzicalitatea limbii franceze. Generația actuală de adolescenți își petrece timpul liber utilizând resurse numerice pentru a se informa și a se relaxa. De aceea evaluarea unității va fi sub formă unui portofoliu electronic, pe o pagină de Padleț (perete virtual).
11.Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate
Bazându-ne pe experiență empatică a elevilor cu muzică, aceștia pot fi încurajați să acceseze internetul și să caute alte cântece ale formației Kids United, pe situl http://wearekidsunited.com/.
12. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Clasa : a V-a (nivel A1+ din CERCL)
La sfârșitul activității, elevii trebuie să :
O1 – să identifice elementele lexicale cheie dintr-un cântec
O2 – să descrie imaginile unui clip
O3- să descopere un cântec prezentat la concursul Eurovision
1. Înainte de vizionarea videoclipului :
1.1. Elevii sunt împărțiți în echipe. Fiecare echipa primește câte o culoare: roșu, galben, verde, albastru, negru. Elevii vor desena și vor numi cât mai multe cuvinte reprezentative pentru culoarea dată.
Timp: 5 minute
Metodă folosită: Brainstorming
Materiale: dicționare, coli A3, creioane colorate
Fiecare grupa va prezența cuvintele găsite. Câștigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte
1.2. Se distribuie fișa nr 1. Elevii trebuie să asocieze culorile cu imaginile și cuvântul denumit și să formeze structuri de tipul : C’est un oiseau bleu 5 min
2. Vizionarea videoclipului
2.1. Înțelegerea mesajului audio:
Fișa nr 2 : Ascultați cântecul și și încercuiți cuvintele pe care le auziți 5 min
Fișa nr 3 (a două audiție) Ascultați cântecul și completați versurile 7 min
2.2. Reperaj vizual :
2.2.1.Oral, elevi vor răspunde la câteva întrebări:
– Où sont les enfants ? à la plage ? à la montagne ? dans la forêt ? dans la ville ?
– Combien sont-ils ? Combien de filles ? Combien de garçons ?
– Qu’est-ce qu’ils font ?
– Câți copii sunt? Câte fete ?
– Unde sunt copiii? (3 minute)
– Ce fac?
2.2.2. Se distribuie fișa nr 4. Dacă este nevoie, se explică câteva dintre structurile date.10 min
2.2.3. Fișa nr 2 : Ascultați cântecul și încercuiți cuvintele pe care le auziți (fișa nr 2) 5 min.
3. După vizionarea videoclipului
3.1. Propunem elevilor să nțe prima strofă a cântecului (poate fi și varianta karaoke) 3 minute
3.2. Tema pentru portofoliu : ilustrați cântecul printr-un desen. 2 minute
Elevii vor prezența în limba franceză desenele.
Opțional se pot încarcă pe pagină de Padleț a clasei pentru a fi votate.
Se poate propune elevilor accesarea sitului formației Kids United http://wearekidsunited.com/
Anexe :
Fișa 1 Asociați culorile cu imaginile si cuvântul denumit si formați propoziții după modelul din exemplu, folosind expresia « c’est/ce sont…. ».
Fișa nr 3 (a doua auditie) :
Ascultați cântecul si completați versurile cu următorele cuvinte : le monde, un enfant, oiseaux, la terre, l’oiseau, yeux, lumière, le monde (7 min.)
Comme un ……. aux …… de …….
Qui voit passer au loin les ……..
Comme l’……….. bleu survolant la ……..
Vois comme le ………….., le………… est beau.
Comme un enfant aux yeux de lumière
Qui voit passer au loin les oiseaux
Comme l’oiseau bleu survolant la terre
Vois comme le monde, le monde est beau.
Fisa nr. 4 Alegeți varianta corectă :
Le jeu de rôle
Outil pédagogique approprié pour faire exercer les compétences de communication en français des apprenants roumains du collège
1.Nume și prenume profesor: CUCIUREANU MIHAELA
2. Școala : Școala Gimnazială « Octavian Goga » Baia Mare
3. Disciplina : Limba franceză
4. Unitatea de învățare : Mes sorties (Colette Samson,«Amis et compagnie 2, Méthode de français CLE International,2008)
5. Prezentarea temei
À notre avis, dans le contexte actuel roumain de l’enseignement-apprentissage du français en tant que LV2, cette langue étrangère connaît encore des changements. Pour répondre aux exigences de communication en langue française, à l’école et en dehors de l’école, il est souhaitable que les enseignants fassent de leur mieux pour adapter les contenus du Programme scolaire à la vie sociale des apprenants et à leurs besoins de communication pour que les apprenants roumains du collège soient capables d’utiliser les structures de la langue parlée, afin de pouvoir donner leur opinion, exprimer l’accord et le désaccord, partager des idées et des expériences personnelles avec des amis de l’espace francophone.
Pour s’y faire, l’enseignant(e) doit « exposer » les apprenants du collège, le plus souvent que possible et dès leur premier contact avec le français, aux activités de production et d’interaction orales, très proches decertaines situations réelles de la vie quotidienne. Une de ces activités, bien motivante et participative pour les apprenants, est le jeu de rôle.
Tout ceci considéré, la perspective à envisager pour ce modeste projet de classe est une d’ordre pédagogique et didactique. En d’autres termes, ce que nous tentons de présenter ci-après est une séquence pédagogique qui vise la mise en place des jeux de rôle pour le développement de la compétence de production orale et d’interaction, par le recours à une thématique familière aux apprenants : les relations entre les jeunes et leurs activités de loisirs (thématique prévue par le nouveau Programme scolaire pour la VIIIe,2017, à la page 34).
Pour mettre en place, en classe de FLE, des jeux de rôle, les élèves doivent maîtriser et mobiliser les structures langagières les plus usuelles au niveau A2, telles : les structures simples pour demander/donner une opinion simple, exprimer leur accord ou désaccord et parler des activités au présent et au passé (ces structures sont d’ailleurs prévues par le nouveau Programme scolaire, 2017, à la page 35). Le jeu de rôle a le grand mérite d’être un véritable aide pour les élèves dans leurs savoir-faire de la production orale en français dans des situations proches, réelles de la vie quotidienne. C’est notre principale raison pour laquelle nous avons choisi à faire part, dans ce projet, du mécanisme de l’emploi du jeu de rôle en classe.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Le jeu de rôle est un outil aisément applicable au moins en langues étrangères et en langue maternelle (qui est le roumain pour les apprenants du collège).Il devient ainsi un outil interdisciplinaire. Le jeu de rôle auquel nous faisons ici référence peut se définir comme un outil pédagogique invitant les élèves à une mise en action physique, les plaçant à distance d’eux-mêmes. Il doit permettre aux apprenants du collège d’aborder certains contenus et d’en saisir les enjeux. Par le savoir-faire du jeu de rôle, l'élève devient capable d’intégrer ses savoirs afin de pouvoir faire face aux situations et aux problèmes de tous les jours qui sont résolus d'une manière intégrative.
En quoi peut-il être transdisciplinaire, ce jeu de rôle ?
Nous faisons ici référence uniquement à deux aspects. Le premier envisage la collaboration entre l’enseignant(e) du Français et celui de l’éducation civique (educație civică en roumain), par exemple. Le jeu de rôlemis en place à ces deux disciplines peut donner aux apprenants une vision plus globale sur le « bien vivre ensemble, » et sur la connaissance et le respect d’autrui et, pourquoi pas, sur les offres de travail des entreprises francophones en Roumanie auxquelles les apprenants auront accès, une fois entrés au lycée, à condition qu’ils maîtrisent fort bien les structures communicatives et langagière du français.
Le second aspect renvoie à la possibilité que les apprenants comprennent certaines articulations entre le français et d’autres disciplines de l'école. Par exemple, les Maths et le Français vont de pair lorsque les élèves apprennent à faires des comptes et à demander la date, l’heure, l’adresse et les prix. Le jeu de rôle prouve sa place lors de la simulation globale où, dans notre cas, les élèves entrent dans les rôles des interviewés qui font partde la date de leur arrivée en France ou bien du nombre des années passéesdéjà dans ce pays étranger.
7. Număr de ore : 6 heures pour l’unité d’apprentissage, 50 minutes pour la séquenceci-jointe.
8. Competențe specifice vizate : Compétences visées conformes au Cadre Européen Commun de Références pour les Langues, (2001)niveau A2.
1. Production orale
2. Interaction orale
9. Limbajul specific
Lexique générique pour le jeu de rôle en classe de FLE, adaptéà notre situation hypothétique. Les explications des mots sont données à titre personnel.
Jeu de rôle– mise en scène d’une situation problématique qui implique des personnes ayant un rôle indiqué, sous le contrôle d’un animateur (dans la classe de FLE, l’enseignant(e))
Rôliste – Joueur pratiquant le jeu de rôle
PJ -Personnage Joueur : les personnages joués par les apprenants à 2 reprises
MJ–Meneur de Jeu: personne qui gère le jeu (en classe de FLE, l’enseignant(e))
Spectateur – la personne qui assiste àun jeu de rôle
10. Resurse
Pour le déroulement des jeux de rôle dans les meilleures conditions on a utilisé :
1. le mobilier de la salle de classe, qu’on a rangé en fonction de nos besoins,
2. des affiches collées au murs pour distinguer les différentesplaces où se sont déroules les jeux de rôle ;
3. des microphones en plastiques pour les reporters ;
4. des livres de français pour imiter la foire de livres ;
5. des bouts de papiers avec les rôles à jouer.
11. Context școlar (condiții prealabile) :
Avant de commencer les activités, à travers un entretien dirigé, nous avons répété avec les apprenants tous les mots et les structures déjà acquises dans les classes précédentes, Les prérequis dont les apprenants se sont servis sont :
Lexique :
a. les mots faisant référence à un journal télévisé ;
c. les mots qui définissent les activités de loisirs ;
d. les noms de quelques professions.
Actes de parole :
a. saluer, remercier, prendre congé ;
b. exprimer l’accord / le désaccord ;
c. parler de ses loisirs ;
d. parler de la profession préférée ;
e. faire un choix ;
Grammaire :
a. les verbes réguliers et irréguliers(les plus usuels) au présent et au passé composé;
c. les structures Je voudrais/ J’aimerais ;
d. les structures de la phrase interrogative ;
e. les éléments de liaison (et, mais, alors, parce que)
12. Context extrașcolar
À part les connaissances en français les apprenants ont mis en évidence aussi leurs aptitudes à poser des questions et d’y répondre, en usant d’une intonation spécifique aux reporters et aux présentateurs et présentatrices du journal télévisé, ils ont essayé de faire des inflexions de la voix en fonction du dialogue àréaliser et ils se sont tous efforcer de faire des gestes et des grimaces qui reflètent le mieux leur état d’esprit pendant le déroulement des jeux de rôle.
13. Extindere spre viață
Les acquis dont nos apprenants ont fait preuve à la suite de ces activités ont été plutôt d’ordre personnel et de savoir-être avec les structures enseignées tout au long des 4 années de français au collège. Ils étaient donc mis en situation d’utiliser bien des mots et des expressions appris durant les leçons de vocabulaire et aussi d’autres expressions avec lesquelles ils viennent en contact à travers les activités hors classe.
Le gain le plus important pour les élèves a été le fait qu’ils se sont rendu compte que pour que la conversation soit menée à bien, il est nécessaire d’être tolérant, d’être ouvert aux opinions des autres, d’avoir de la patience, de ne pas critiquer les gestes maladroits et de ne pas rire aux grimaces ou aux fautes faites par les autres et, en plus, d’être souriant et bienveillant.
Quant aux contextes de vie dans lesquels les apprenants pourront utiliser leur expérience du jeu de rôle, il est bien évident que les situations de communications qu’ils ont simulées dans la salle de classe pourront faire partie de leur vie réelle à un moment donné, à l’occasion des projets Erasmus avec des partenaires francophones auxquels ils auront accès une fois entrés au lycée.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Motivation du choix des activités : Par le choix du jeu de rôle nous avons voulu démontrer combien cet outil est faisable, utile et à la portée de chaque enseignant. Par son usage en classe, d’une manière soutenue et bien gérée, l’enseignant offre aux élèves la chancede développer leurs compétences langagières et de communication en français et de donner libre cours à leur créativité.
Date : le 26 septembre 2015 – La Journée Européenne des Langues
Classe : VIIIe A (22 élevés)
Niveau des apprenants : A2(cf. au CECRL)
Adéquation au Programme scolaire pour la VIIIe LV2 :
(cf. Programa școlară pentru disciplina Limba modernă 2. Clasele V-VIII, 2017, p. 34-35)
1. « Teme recomandate : Universul personal: prietenia, relații între tineri, schimburi sociale.
2. Gramatică funcțională (acte de vorbire / funcții ale limbii, inclusiv convenții socio-culturale) și elemente de construcție a comunicării:
a exprima acordul și dezacordul
utilizarea elementelor de legătură în frază: avec, pour, contre, parce que (de exemplu: Je suis d’accord avec toi, parce que …)
utilizarea intonației, a ritmului și a accentuării adecvate
a relata simplu la prezent și trecut
utilizarea prezentului / a perfectului compus (de exemplu: Hier, je suis allé au cinéma et j’ai vu une comédie.)
utilizarea pronumelor relative simple (Ex : Voilà une ville que j’aimerais voir. C’est un endroit qui attire beaucoup de touristes…)
nuanțare prin utilizarea elementelor de legătură : mais, parce que, alors (ex : Je suis forten maths alors je ferai des études scientifiques. Mais j’aime bien l’histoire…) ».
Type de leçon : leçon de fixation de connaissances
Durée des activités : 50 minutes
Compétences visées : Adéquation des compétences visées par rapport au Programme scolaire (français LV 2 pour la VIIIe, 2017, p. 13):
« 2.2. Participarea la scurte interacțiuni verbale, cu sprijin din partea interlocutorilor
– Oferirea de răspunsuri și reacții la întrebări / invitații/ oferte
– Formularea de întrebări și răspunsuri pentru a afla / oferi detalii de identificare
– Solicitarea de sprijin pentru a afla un cuvânt / pronunția corectă a unui cuvânt/ pentru a continua un schimb verbal ; »
« 2.4. Participarea la schimbul verbal fără teama de eșec
– Căutarea unei variante simple de exprimare
– Solicitarea ajutorului interlocutorului, la nevoie
– Utilizarea non-verbaluluipentru a transmite o informație / emoție / idee ».
Difficultés anticipées : Dans la partie de l’entretien dirigé, il est possible que certains apprenants ne se rappellent pas tous les mots et les structures, qu’ils soient timides et qu’ils ne répondent pas à toutes les questions, qu’ils refusent de s’impliquer dès le début dans le déroulement des activités. Pour dépasser ces difficultés, l’enseignant va les guider, faire des rappels ou donner des explications supplémentaires, afin de les encourager à prendre la parole.
Objectif opérationnel :
1. employer, à l’oral, des mots, des expressions et des structures spécifiques pour exprimer des goûts et des préférences concernant le choix du métier préféré ;
Méthodes et procédés : la conversation, l’explication, l’entretien dirigé, le jeu de rôle.
Démarcheproposée.
1. Organisation de la classe, annonce des objectifs et des tâches
L’enseignant(e) met les élèves au courant avec le mécanisme de la mise en place du jeu de rôle : jouer des rôles à leur choix après tirage au sort de la situation simulée. Pour ce faire, l’enseignant prépare des jetons avec les situations a jouer et attire l’attention des élèves concernant le besoin de mobiliser toutes les connaissances apprises les 4 classes précédentes.
2. Vérification des prérequis
L’enseignante met en place un entretien dirigé afin de faire une brève révision des prérequis, en vue de s’assurer que les élèves se rappellent la plupart des mots, des expressions et des structures acquises pendant les leçons précédentes.
3. Fixation des connaissances
Activité 1 :
L’enseignante propose aux élèves une situation hypothétique formulée comme suit : « On est en France et on va organiser, en classe, un journal télévisé dont La nouvelle du jour porte sur la réponse à la question : Quel rôle a joué le français dans les métiers que vous pratiquez à présent ? » adressée à plusieurs personnes d’origine roumaine qui sont déjà embauchées en France dans trois locations différentes.
Activité 2 :
À l’aide des élèves, la salle de classe a été organisée en trois locations : une Foire de livres, une épicerie, une rue (pour un sondage d’opinion). Chaque location ason propre panneau d’affichage. L’enseignante invité 7 volontaires à tirer au sort un rôle marqué surles jetons. Si, par hasard, le rôle extrait s’adresse à une fille et il est tiré au sort par un garçon et vice-versa, les apprenants changent les rôles entre eux. Ensuite, les élèvessont sollicités à réfléchir et mêmeà écrire, si besoin est, quelques répliques sur des feuilles de papier qui vont les aider au moment où ils vont jouer les rôles. Ils gardent les bouts de papier avec les rôles jusqu'à la fin de l’activité. Les autres élèves ont regardé attentivement leurs collègues jouer et ensuite ils se sont impliquésdans les jeux de rôle. (Encore 2 reprises de 7élèves).
Activité 3 :
Une fois les rôles distribués, les élèves se mettentà jouer.
Les consignes qu’ils ont reçues se présentent comme suit :
Tu es le présentateur/la présentatrice du journal télévisé. Tu salues les téléspectateurs, tu annonces les titres du jour et « la nouvelle du jour ». Tu mets les téléspectateurs au courant avec les locations d’où les envoyés spéciaux vont transmettre leurs interventions. Tu leur passe la parole à tour de rôle.
Activité 4 :
Tu es l’envoyé spécial/l’envoyée spéciale qui fait une transmission en directe de Lyon. Tu participes a une Foire de livres. Tu portes un dialogue avec la vendeuse d’un stand de livres pour enfants. Tu lui demandes son accord pour l’interview. Tu lui poses 3-4 questions pour apprendre quel rôle a joué le français dans son métier actuel. Tu luiremercies pour les réponses et tu passes de nouveaula parole au présentateur/ à la présentatrice.
Activité 5 :
Tu es l’envoyéspécial/l’envoyéespéciale qui fait une transmission en directe de Lille. Tu es dans la rue pour interroger des gens d’origine roumaine qui travaillent en France sur l’importance du français pour leurs métiers actuels. Tu rencontres un ouvrier roumain qui travaille en bâtiments. Tu lui demandes son accord pour être interviewe. Tu lui adresses 3-4 questions. Tului remercies pour les réponses et tu passes de nouveau la parole au présentateur/ a la présentatrice.
Activité 6 :
Tu es l’envoyéspécial/l’envoyéespéciale qui fait une transmission en directe de Strasbourg . Tu entres dans une épicerie ou tu as appris qu’il y a une vendeuse d’origine roumaine. Tu lui demandes son accord pour êtreinterviewée. Tu lui poses 3-4 questions pour voir comment elle est arrivée à avoir cet emploi et quel rôle ont joué ses connaissances en français pour l’obtenir. Tu lui remercies pour les réponses et tu passes de nouveau la parole au présentateur/ a la présentatrice.
Activité 7 :
Tu joues le rôle de la vendeuse du stand des livres pour enfants. Tu réponds aux questions posées par l’envoyéspécial. Tu lui remercies pour l’interview et tu prends conge.
Activité 8 :
Tu joues le rôle de l’ouvrier qui travaille en bâtiments. Tu réponds aux questions posées par l’envoyéspécial et tu lui remercies pour l’interview
Activité 9 :
Tu joues le rôle de la vendeuse de l’épicerie. Tu réponds aux questions posées par l’envoyéspécial et tu lui remercies pour l’interview.
4. Assurer le feedback
Les élèves « spectateurs » et l’enseignante ont récompensé « les rôlistes » par des applaudissements et des félicitations. Les meilleures interprétations ont remporté des notes et la plus désinvolte élève-acteur/actrice a reçu un diplôme.
L’évaluation des activités a été faite pendant la classe suivante à travers un bref questionnaire appliqué aux apprenants dans le but de savoir comment ils se sont senti pendant le déroulement des jeux de rôle et quels pourraient être leurs intérêts vis-à-vis de l’apprentissage du français.
La conclusion, formulée à titre personnel,s’appuie surnotre expérience de mise en place des jeux de rôle en classe de FLE. Une fois mis dans la situation de jouer desrôlesen français, nos apprenants ont constatédeux choses :qu’il faut apprendred’une manière soutenueet approfondieles structures linguistiques acquises pendant les classes de français d’une part. D’autre partils ont trouvés les jeux de rôletrès amusants, utiles et motivants pour leur parcours d’apprentissage en français.
Lecture de l’image
1. Nume și prenume profesor: BONCU CRISTINA MELANIA
2 .Școala: Liceul Teoretic ,,Callatis”,Mangalia, Constanta
3. Disciplina: Limba franceză
4. Unitatea de învățare: Vivre en écolos
5. Prezentarea temei – Lecture de l’image
In epoca actuală informațiile în posesia cărora intră copiii provin prin intermediul imaginii, transmise de televiziune, cinema, internet, presă, publicitate etc. Astfel, se constată că elevul intră în contact foarte des cu audio-vizualul care îi oferă imediat imaginea , în timp ce școala îi oferă, verbalalul, linear, prezentat secvențial și fără a-i produce o plăcere imediată.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
În studierea imaginii în ora de limbă străină, profesorul trebuie să cultive elevilor plăcerea și gustul de a exploata, trebuie să aleagă, să simplifice și să filtreze imaginile în așa fel încat elevii să asimileze dificultățile sintactice și lexicale. Pentru ca lectura să fie plăcută, profesorul trebuie să aleagă imagini care să fie în rezonanță cu preocupările și preferințele elevilor pentru anumite teme specifice varstei și activităților lor. In ceeea ce privește exploatarea imaginii de film în manualele de limba franceză, aceasta este practic absentă, deși numeroase opere literare au fost ecranizate.
Pentru ca profesorul să poată utiliza imaginea de film în școală, este necesar ca el să se inițeze în acest domeniu prin parcurgerea unei bibliografii de didactică a predării filmului în clasa de limbă străină. Filmul reprezintă un suport didactic de o mare complexitate, care solicită elevului cateva funcții importante cum ar fi atenția, memoria, imaginația, spiritul analitic, capaciatea de a face conexiuni între cunoștințele din mai multe domenii cum ar fi includerea elementelor de utilizare a TIC în cadrul activităților, literatura – La Bête humaine – capodoperă ecranizată a lui Emile Zola, tema dezbătută în cadrul acestui demers pedagogic.
7. Număr de ore 2h
8. Competențe specifice vizate
O1 Identificarea ideilor esențiale dintr-un text de complexitate medie
O2 Recunoașterea unor informații specifice dintr-un text citit/ ascultat pe subiecte familiare,
articulat clar și cu viteză normală
O3 Exprimarea poziției față de opiniile exprimate în cadrul unei discuții
O4 Selectarea unor informații relevante din fragmente de texte informative, instrucțiuni, tabele,
hărți, pentru a îndeplini o sarcină de lucru
O5 Înregistrarea informațiilor receptate oral sau în scris sub formă de notițe si prelucrarea lor
O6 Redactarea de instrucțiuni, anunțuri de mică publicitate, pagini de jurnal
9. Limbajul specific:
ciné, cinématographe, spectacle,image, projection, acteur, cinémascope, cinérama, cinéclub, cinémathèque, spectateur, réalisateur, film, écran
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității
L’image, le dictionnaire, le flipchart, des couleurs, la grappe, l’affiche, le vidéoprojecteur, l’ordinateur
11. Context școlar (condiții prealabile) Ils ont lu quelques livres de Zola, comme serait Nana, La Bête humaine, Germinal.
12. Context extrașcolar
Les élèves ont vu le film La Bête humaine à la maison.
Le film est un document authentique qui offre aux élèves la chance d`utiliser la langue comme une manière d`accès aux informations utiles pour accomplir ses tâches. Pour analyser un film il faut tenir compte de quelques procédés techniques:
le flash-back (le procédé qui offre la possibilité de réaliser un retour en arrière dans un temps plus ou moins éloigné)
le cinémascope (le format qui offre la possibilité d’élargir le format d`image)
l’écran variable
Pour l’analyse d’une séquence filmique, on accompagne les lectures du texte par des visionnements successifs de la séquence et, au lieu de s’intéresser aux pronoms et à la construction syntaxique des phrases, on s’intéresse au décor, aux personnages, aux mouvements de la caméra.
13. Extindere spre viață
placer l’élève dans des situations d’apprentissage lui permettant l’appropriation de la langue française comme outil de développement personnel, intellectuel, social et culturel.
démontrer une attitude positive face à l’apprentissage du français.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
FICHE NR.1
Complétez la grappe avec des mots reliés de cinéma
Indiquez les mots du champ lexical du mot cinéma .
FICHE NR.3
1. Identifiez la nature de l`image:
dessin, bande dessinée, photo, affiche publicitaire, gravure, peinture
2. Qu`est-ce qu`elle vous suggère ?
3. À qui peut – elle s`adresser ?
4. Décrivez les éléments qui la composent.
5. Connaissez-vous les noms d’acteurs ou d’actrices qui sont en têtes d’affiches ?
6. Comment s’appelle le roman qui a inspiré le thème de ce film?
7. Qui est l’auteur de ce roman?
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
MATEMATICĂ
Unități de măsură
1.Profesor: BARBUR SIMONA CODRUȚA
2.Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială ”Vasile Alecsandri” Baia Mare
3.Disciplina: Matematică
4.Obiectul: Geometrie
5.Unitatea de învațare: Unități de măsură, clasa: a V-a
Titlul lecției: Unități de măsură pentru suprafață; aria pătratului și a dreptunghiului; transformări
Tipul lecției: lecție de comunicare de noi cunoștințe
6.Număr de ore: 1
7.Competențe specifice:
C1.4 Identificarea unor elemente de geometrie și a unor unități de măsură în diferite contexte
C2.4 Caracterizarea prin descriere și desen a unei configurații geometrice date
C3.4 Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare
Obiectivele lecției: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
Să identifice unitățile de măsură pentru arie
Să determine aria unui pătrat, a unui dreptunghi, in diferite contexte
Să aplice noțiunile studiate în practică, pentru determinarea ariei unui teren, a unei cărți, a suprafeței unei mese.
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, brainstorming
8.Mijloace de învățământ: fișe de lucru, coli, cretă, rulete
Forma de organizare a activității: pe grupe
11.Context extrascolar: Lecția de matematică se desfășoară în curtea școlii, în aer liber. Elevii aplică noțiunile studiate în anii anteriori și pe parcursul clasei a V-a în calcularea ariilor unor terenuri folosind formulele învățate.
12.Extindere spre viață: Elevii descoperă utilitatea cunoașterii unor noțiuni și formule matematice în viața de zi cu zi.
13. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Rapoarte și proporții
1.Nume și prenume profesor SĂLĂJAN RALUCA ANAMARIA
2 .Școala Gimnazială “Vasile Alecsandri” Baia Mare
3. Disciplina Matematica (Fizică)
4. Unitatea de învățare Rapoarte și proporții
5. Prezentarea temei Acest proiect vine în ajutorul profesorului de la clasă în pregătirea elevilor pentru proba de “Matematică și științe” din cadrul Evaluării naționale la finalul clasei a VI-a.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei Proiectul prezintă o lecție din perspectiva disciplinelor matematică și fizică.
7. Număr de ore 1 oră
8. Competențe specifice vizate: -Organizarea și reprezentarea de date sub formă de grafice, tabele sau diagrame statistice în vederea înregistrării, prelucrării și prezentării acestora
-Organizarea informațiilor pe baza unor criterii, utilizând sortarea, clasificarea și reprezentarea grafică
9. Limbajul specific Noțiunile introduse în activitatea propusă sunt deja cunoscute de elevi din lecțiile anterioare de matematică și fizică, dintre acestea amintesc: tabele, masa medie, volum, viteză, temperatură medie.
10. Resurse Mijloacele de învățământ folosite în cadrul lecției sunt: manualul, culegeri, caiete, fișe de lucru, flipchart, markere.
11. Context școlar (condiții prealabile) Elevul trebuie să cunoască din lecțiile anterioare de fizică și matematică noțiuni precum: tabele, temperatura, masa, viteza, masa medie, volum mediu, operații cu numere întregi.
12. Context extrașcolar Experiența și cunoștințele elevilor din alte surse precum: familia și internetul sunt utile în desfășurarea lecției.
13. Extindere spre viață Această lecție conține exerciții după modelul celor care apar în testele de Evaluare națională la finalul clasei a VI-a, fiind un exercițiu util elevilor, familiarizându-se astfel cu acest tip de exerciții.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse
Competențe specifice
2.2 Organizarea și reprezentarea de date sub formă de grafice, tabele sau diagrame statistice în vederea înregistrării, prelucrării și prezentării acestora
4.2 Organizarea informațiilor pe baza unor criterii, utilizând sortarea, clasificarea și reprezentarea grafică
Obiective operaționale
Pe parcursul și la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
O 1: să citească datele dintr-un tabel;
O 2: să completeze un tabel cu date obținute prin măsurare
O 3: să rezolve problemele care rezultă din tabelul dat.
Strategii didactice
Metode și procedee: explicația, conversația euristică, problematizarea, observația, exercițiul, turul galeriei, învățarea prin descoperire.
Mijloace de învățământ: manual, culegeri, caiete, fișe de lucru, flipchart, markere, coli A1, coli A4.
Forme de organizare a colectivului: frontală, individuală și pe grupe
Bibliografie:
Cîrjan Florin – „Didactica matematicii”, Editura Corint, București, 2007
Programa școlară Matematică, clasa a VI-a, Ministerul Educației Naționale, București, 2017
Udrea Tatiana, Nițescu Daniela, „Matematică – manual pentru clasa a VI –a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2010.
Smărăndoiu Ștefan, Perianu Marius, săvulescu Dumitru, Gheorghe Iohana, „Matematică clasa a VI-a semestrul al II-lea”, Clubul matematicienilor, Editura Art, București, 2016
Antohe Florin, Antohe Bogdan, Antonescu Marius, Popa Lucia, Voica Agnes, „Evaluarea națională la finalul clasei a VI-a Matematică și Stiințe”, Editura Paralela 45, Pitești, 2016.
Fișă de lucru
Anexa 1
Completați tabelul următor:
Anexa 2
Completați următoarele tabele:
Anexa 3
În vitrine speciale, elevii au văzut expuse, în funcție de habitat, diverse specii de nevertebrate, precum și pești, amfibieni, reptile și păsări. În vitrina cu păsări pot fi observate specii alergătoare precum struțul și pasărea emu, considerate adevărate curiozități ale naturii. Un sector special a fost rezervat păsărilor acvatice, reconstituindu-se un colț din Delta Dunării, cu fauna și vegetația caracteristice acestei zone. În tabelul de mai jos sunt prezentate informațiile aflate de elevi despre masa și volumul ouălor diferitelor păsări.
Conform informațiilor din tabel, volumul mediu al uni ou de fazan este:
35 cm3; b) 40 cm3; c) 60 cm3; d) 130 cm3.
Masa medie a unui ou de struț este de n ori mai mare decât masa medie a unui ou de fazan. Numărul n este egal cu:
0,02; b) 50; c) 150; d) 1960
Pentru a măsura mărimile fizice din tabel se pot folosi:
cântar și termometru; b) cântar și cilindru gradat; c) cilindru gradat și riglă; d) riglă și termometru.
Struțul este un excelent alergător, putând atinge viteza v=72 km/h. Calculează distanța parcursă de un struț care aleargă cu această viteză un timp t=30s. Exprimați rezultatul în metri.
Înmulțirea când unul din factori este 10 sau 100
1.Nume și prenume profesor GRIGORE ADRIAN
2. Școala Gimnazială nr. 1, Cornetu, județul Ilfov
3. Disciplina Matematică, clasa a III-a
4. Unitatea de învățare Înmulțirea numerelor naturale în concentrul 0-10000
5. Prezentarea temei – premisele de la care s-a plecat în procesul instructiv-educativ, perspectiva din care este elaborat proiectul.
Această temă vizează dezvoltarea gândirii concrete, a unui limbaj matematic specific și a rezolvării de probleme cu raționamente simple.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Ca dimensiune inter și transdisciplinară, tema poate fi abordată și din următoarele perspective:
Educație financiară – cunoașterea valorilor bancnotelor;
Educație fizică – să lovească mingea de baschet în 2 reprize de câte 10 ori;
Științe – observarea diferențelor dintre obiectele din mediul înconjurător.
7. Număr de ore: 1
8. Competențe specifice vizate Competențe specifice:
Observarea unor modele, regularități din cotidian, pentru crearea de raționamente proprii;
Efectuarea de înmulțiri de înmulțiri de numere în concentrul 0-10000;
Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0-10000;
Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete;
Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea de probleme cu raționamente simple.
9. Limbajul specific: înzecit, însutit
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: bancnote, calculator, joc didactic, fișa de activitate independentă
11.Context școlar: produs, factor, sumă, diferență, expresia – de atâtea ori mai mare.
12.Context extrașcolar:
Familia i-a prezentat pentru prima dată bancnotele și i-a explicat utilizarea acestora;
Mass-media promovează anumite produse care prezintă interes pentru el.Poate compara prețul prezentat la tv cu cel din magazin.
13.Extindere spre viață: aprecierea valorii bancnotelor; observarea diferențelor dintre anumite obiecte aflate în mediul înconjurător.
14.Activități propuse:
a.Prezentarea bancnotelor utilizate în țara noastră
Sarcini de lucru:- observarea diferențelor din punct de vedere al valorii;
– exerciții de înmulțire: 1×10, 1×100, 5×10, 5×100
– exerciții privind ordinea efectuării operațiilor:
1×10 + 5×100 =
5×10 – 1×10 =
5×100 – 5×10 – 1×100 =
b.Rezolvarea unor exerciții utilizând terminologia specifică
Micșorează produsul numerelor 7 și 100 cu produsul numerelor 3 și 10.
Mărește suma numerelor 145 și 273 cu produsul numerelor 100 și 8.
La înzecitul numărului 5 adaugă diferența numerelor 836 și 590.
La diferența numerelor 1000 și 673 adaugă însutitul numărului 4.
c.Prezentarea unei imagini cu un copil și mama sa care se află într-un magazin la raionul cu rechizite, jocuri și jucării. Fiecare produs are prețul afișat.Pe baza acestei imagini proiectate, se pot construi diverși itemi care vizează tema.Elevul poate compune probleme cu ajutorul acelei imagini.Exemple:
O ascuțitoare costă 6 lei. Cât vor costa 10 ascuțitori de același fel?
Un lego costă 100 de lei. Cât vor costa 3 cutii lego de același fel?
Băiatul are 200 de lei. Își cumpără o carte, un pix și un borca cu rezerve pentru stilou, a 10 lei fiecare produs și un lego de 100 de lei. Ce rest va primi?
Compune o problemă după următorul exercițiu:
3×100 + 6×10 =
d.Fișă de activitate independentă
Calculează:
3×10 = 4×100 =
100×9 = 10×2 =
Efectuează, respectând ordinea operațiilor:
8×100 – 7×10 =
4×10 + 3×100 =
La înzecitul numărului 6 adaugă cel mai mare număr impar de trei cifre diferite.
Din cel mai mare număr de trei cifre cifre scade însutitul numărului 2.
Sonia are 4 bancnote de 10 lei, 5 bancnote de 5 lei și o bancnotă de 100 lei. Câți lei are Sonia?
FIZICĂ
Apa. Stări de agregare. Circuitul apei în natură
1 .Nume și prenume profesor: COBEL GABRIELA MARUSIA
2 .Școala : Școala Gimnazială Nr. 7, Borșa, Maramureș
3. Disciplina: Fizică
4. Unitatea de învățare: Schimbarea stării de agregare
5. Prezentarea temei : Apa. Stări de agregare. Circuitul apei în natură
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei : Lecția ” Apa. Stări de agregare. Circuitul apei in natură” prezintă un caracter interdisciplinar doarece în lecție intervin noțiuni care se întrepătrund din fizică, biologie, chimie, geografie. De exemplu, apa aflată în cele trei stări de agregare (gheață, apă, vapori de apă ) suferă niște transformări fizico-chimice. De asemenea : condensarea, evaporarea, topirea, solidificarea, sunt procese fizico-chimice care au loc în natură. Norii, ceața, roua, bruma, ploaia, zăpada, grindina, constituie precipitații atmosferice care rezultă prin condensarea și solidificarea vaporilor de apă din atmosferă. Apa este o substanță chimică care realizează în natură un circuit continuu ( aer, apă, sol ), circuitul, fiind un proces fizic, iar plantele, animalele și omul consumă apă din natură ( pe care o folosesc în cadrul diverselor procese ) și totodată elimină apă în natură ( prin transpirație ).
7. Număr de ore: 3 ore
8. Competențe specifice vizate:
– să răspundă la întrebări folosind un limbaj specific științelor naturii;
– să observe în cadrul unor experiențe simple trecerea apei dintr-o stare de agregare în alta;
– să noteze informațiile observate în cadrul experimentului;
– să numească fenomenele prin care trece apa dintr-o stare de agregare în alta;
– să explice care este drumul făcut de apă în natură, folosind planșa „Circuitul apei în natură”;
– să argumenteze din ceea ce au aflat din mass-media care sunt efectele negative ale secetei și inundațiilor pentru om, plante și animale;
– să completeze corect fișa de evaluare respectând cerințele;
9. Limbajul specific – evaporare, condensare, topire, solidificare, sublimare, desublimare, circuit..
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității.
Mijloace de învățământ (alternative): computer cu acces la internet; videoproiector; fișe de lucru pentru elevi; flipchart; manuale și alte resurse cu informații vizând tema (pentru grupe de elevi): trepied cu sită de azbest, bec Bunsen, vase metalice, vase de sticlă de dimensiuni diferite, eprubete, termometru, pahare Berzelius mici cu 20/40 grame de apă, 20/40 grame cuburi de gheață, clește de lemn, alcool tehnic, lumânare, termometru.
11. Context școlar (condiții prealabile): Întâlnim apa peste tot si transformările fizico-chimice pe care le suferă în lecțiile de fizică, chimie, biologie, geografie.
12. Context extrașcolar: Multe dintre fenomenele fizice pe carele întâlnim în natură au pus apa în rolul principal oferindu-ne imagini magice începând de la forma fulgilor de nea, culorile curcubeului sau spectaculoasele boabe de rouă și până la proprietățile miraculoase ale apelor minerale.
13. Extindere spre viață: Apa- miracolul vieții este cel mai prețuit element din natură pentru că ne-a oferit viața. Cum încercăm sa o protejăm? Cum luptăm pentru puritatea ei ? Cum putem să o folosim în cele mai bune scopuri? Cum protejăm și întreținem întregul pământ cu plantele și viețuitoarele lui dat de miracolul vieții?
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Descrierea proiectului
Scop: Familiarizarea elevilor cu noțiuni de fizică, chimie, biologie, referitoare la proprietațile fizico-chimice–biologice ale moleculei de apă, a transformarilor de stare de agregare pe care le poate suferi apa, circuitul apei în natură și prezentarea acestora sub formă de slideuri Power Point.
Obiective:
-armonizarea și perfecționarea muncii in echipă,a strategiilor didactice euristice, activ-participative ;
-verificarea însușirii competențelor de proiectare lingvistice, dezvoltarea abilitaților practice de folosire a ustensilelor de laborator, a mijloacelor audio-vizuale;
-perfecționarea modalităților de prezentare (Power Point, video-proiector), realizarea unui material cât mai complet și sugestiv pentru prezentara structurii chimice, proprietați fizico-chimice ,aplicațiile practice, importanța biologică a apei, transformări de stare de agregare și circuitul apei în natură.
Grup-țintă: clasa a VIII-a
Durata: 2+1 ore, din care 1 oră e destinată evaluării și prezentării produselor proiectului.
Conținutul proiectului:
Proiectul va integra elemente de investigație documentară, elemente de tehnoredactare computerizată, aspectele practice ale proiectarii unor lucrari de laborator de chimie, fizica, biologie. Elementele de conținut ale proiectului se vor organiza dupa urmatoarea structură:
Capitolul I :Ce ne invață fizica despre apă?
-Apa si anomalia ei, dilatarea apei,conductivitatea termica.
-Punctul de ingheț, punctul de fierbere, stările de agregare.
-Densitatea- de ce plutesc și se scufundă corpurile.
-Reflexia, refracția, dispersia luminii în apă și picaturi de rouă, curcubeul.
Capitolul II: Ce ne învață chimia despre apă?
-Structura moleculei de apă, compoziția procentuală, proprietati fizico-chimice.
-Apa- cel mai raspândit solvent (obținerea sucurilor).
-Proprietățile chimice ale apei (obținerea sifonului, stingerea varului)
-Aciditatea/bazicitatea/Ph-ul apei.
Capitolul III: Ce ne învață biologia și antomia omului despre apă?
-Fotosinteza.
-Prezența apei în diferite organe ale corpului uman.
-Apa-mediul biotic pentru plante, animale, oameni.
-Ecologizarea apelor.
Capitolul IV: Curiozități științifice și legende despre apă .
-Apa este un conductor si un izolator.
-O persoană poate să trăiască aproximativ o lună fără mâncare, însă doar o săptămână fără apă.
-Cea mai mare parte din apa potabilă a planetei o putem găsi în ghețari.
-Un copac oferă aproximativ 265 de litri de apă prin evaporare.
Forme de organizare:
– pe parcursul derularii proiectului, se va lucra in grupuri de câte patru,cinci elevi;
– ședințe de lucru ale grupului și ședințe de lucru cu grupurile și profesorul indrumător;
– forma finală va fi discutată intr-o ședința comună la care vor participa toți elevii si profesorul îndrumător.
Sarcini de lucru:
1) Elevii se împart în 4 grupe de câte 4-5 elevi fiecare grupă reprezentand unul din capitolele enumerate ( Grupa I-Capitolul I, Grupa II-Capitolul II, Grupa III-Capitolul III, Grupa IV-Capitolul IV)
2) Aalegeți să realizați unul din capitolele proiectului (grupul ce alege capitolul IV, realizează și introducerea);
3) Fiecare grupă va realiza cate un experiment astfel:
Grupa I. Evaporarea:
Se va pune un vas din metal cu apă deasupra unei spirtiere; se lasă să fiarbă. Elevii vor trebui sa faca observatii si sa stabileasca concluzii referitoare la transformarea apei prin fierbere si la fenomenul observant.(temperature de fierbere, măsurare). Vor formula definiția evaporării.
Grupa II. Condensarea:
Se va pune un vas din metal cu apă deasupra unei spirtiere. Se acoperă vasul cu un capac. După un timp se va lua capacul de pe oală; elevii vor trage concluzii și vor explica, în ce s-au transformat vaporii de apă. Vor formula definiția condensării și vor da exemple de condensări.
Grupa III Topirea:
Se vor lua câteva cuburi de gheață aduse de la congelator; elevii vor freca aceste cuburi în palme, le vor pune într-un vas de sticlă și altele – într-un vas de metal, deasupra spirtierei; vor observa ce se întâmplă și vor trage concluziile. /( Vor aprinde o lumânare și vor analiza picăturile de ceară). Vor formula definiția topirii, vor da exemple.
Grupa IV . Solidificarea: (experiment făcut cu o zi înainte)
Elevii au turnat apă în câteva forme pentru cuburi de gheață, dar și în alte vase care nu se sparg; se vor duce la congelator, urmând ca efectele să fie văzute la ora de fizică./ ( Vor aprinde o lumânare și vor analiza picăturile de ceară).Vor formula definiția solidificării, vor da exemple.
4) Fiecare grupa scrie concluziile si raspunsurile temelor din capitolele destinate fiecarei grupe pe o foaie de flipchart si apoi prezinta raspunsurile lor.
5) În urma discuțiilor purtate în grup, elevii își vor distibui sarcinile individuale și vor realiza un program de lucru atât pentru sarcinile individuale, cât și pentru ședințele de lucru ale grupului
folosind sursele de informare indicate și cautand noi surse de informare, extrăgând informațiile necesare rezolvării sarcinilor ce le revin , realizând o mapă în care să strângă toate informațiile găsite, grafice, imagini,scheme legate de problemele puse,cu indicarea surselor de informare folosite pentru fiecare informație, schiță de proiect,programul de lucru ;
6) În ședințele de lucru ale grupului, elevii vor prezenta ideile personale și vor stabiliți conținutul capitolului și al anexelor folosite în prezentare.
Evaluarea va consta în prezentarea fiecărei grupe a propriului powerpoint cu tema proiectului și tema capitolului(grupei) în maxim 5 slideuri , prezentarea lui și concluziile de pe foaia de flipchart cât și portofoliul fiecărei grupe și eseul.
7) Vor solicita ghidul suplimentar al profesorului pentru rezolvarea unor situații deosebite.
Metode și tehnici de lucru:
– investigația, mozaicul (Jigsaw)
– învațarea prin descoperire
– experimentul
– munca în echipă
– redactarea computerizată în Word si Power Point
– realizarea si prelucrarea computerizată a imaginilor
– realizarea de materiale pentru prezentare
– calendarul activitaților
8) Concluzii Apa se găsește în natură în toate cele 3 stări de agregare:
-stare lichidă: ape curgătoare, ape stătătoare, ape subterane;
-stare solidă: gheață, zăpadă, grindină;
-stare gazoasă: aburi, nori.
Circuitul apei în natură: (Prezentare Power Point)
în zilele călduroase, apa de la suprafața lacurilor, mărilor se transformă în vapori de apă care se răspândesc în aer (evaporarea);
vaporii de apă se ridică și formează norii; când trec prin straturi reci de aer, se transformă în picături de ploaie (condensarea);
iama, din cauza temperaturilor foarte scăzute, picăturile de apă din atmosferă îngheață și se transformă în zăpadă (solidificarea);
primăvara, când temperatura aerului începe să crească, zăpada trece din stare solidă în stare lichidă (topirea);
Acest drum continuu pe care-1 face apa în natură, trecând prin cele 3 stări de agregare, se numește circuitul apei în natură.
Seceta (lipsa precipitațiilor) este foarte dăunătoare plantelor (care nu se dezvoltă), dar și animalelor și oamenilor care suferă mult din cauza aceasta.
Inundațiile se produc datorită oamenilor care au defrișat pădurile, au schimbat cursurile râurilor, intervenind nechibzuit în mediul înconjurător. Măsuri de prevenire a inundațiilor:
împăduriri;
îndiguiri de cursuri de râuri;
9) Obtinerea performanței: Joc – “ Explozia stelară”( Cum?Ce?Când?Cine?Unde? ). Elevii pun întrebări și dau răspunsuri referitor la „ Circuitul apei în natură”. Se apreciază elevii care vor formula întrebări logice și corecte . În timp ce o grupă formulează oral întrebările , celelalte grape dau răspunsuri . Grupa care va formula cât mai multe răspunsuri corecte și logice va fi declarată câștigătoare la acest joc ( reprezntând una din metodele de evaluare).
10) Rezultatele proiectului: CD, fotografii, pliante, afișe, prezentările, Power Point, eseuri.
S-au folosit metode de evaluare (inițială, formativă, sumativă ) centrate pe elev. Acestea au fost:observația sistematică-fișe de progres, chestionare de autoevaluare, jurnal de refleție al elevului, diagrama :K-W-L, portofoliul, eseul. Evaluarea a constat în prezentarea fiecărei grupe a propriului powerpoint cu tema proiectului și tema capitolului(grupei) în maxim 5 slideuri , prezentarea lui și concluziile de pe foaia de flipchart și portofoliul și eseul fiecarei grupe.
Aceste tehnici de evaluare ajută atât elevii cât și profesorul să :
-își fixeze obiectivele;
-monitorizeze progresul elevilor;
-să ofere feedbackul;
-să evalueze gândirea, procesele, performanțele și produsele;
-să reflecteze asupra învățăturilor de-a lungul stagiului de învățare
În urma aplicării la clasă a metodelor activ-participative si a învățării-predării-evaluării pe bază de proiecte elevii au fost mult mai motivați în învățarea fizicii dezvoltând noi competențe cum ar fi:
a) Creativitate și inovare ( au fost capabili de crearea unor idei noi și valoroase).
b) Gândirea critică și rezolvari de probleme (au putut să analizeze dovezi, să argumenteze afirmatii și convingeri și au putut să rezolve anumite tipuri de probleme atât în mod convențional cât și inovator).
c) Comunicare și colaborare ( au reușit să articuleze gânduri și idei în mod eficient, folosind abilități de comunicare orală, scrisă și nonverbală într-o varietate de forme și contexte și să lucreze eficient într-o echipă).
d) Competențe în domeniul informațiilor ( au reușit să acceseze și să evalueze informații în mod critic și competent).
e) Competențe legate de comunicarea în masă ( au reușit să înțeleagă și să utilizeze cele mai potrivite instrumente, caracteristici și convenții pentru crearea unor mesaje de comunicare în masă).
f) Competențe în domeniul TIC-Tehnologie,Informații,Comunicare ( elevii folosesc tehnologia pentru a cauta ,a organiza, a evalua și a comunica informații).
g) Flexibilitate și adaptabilitate ( reușesc să lucreze eficient într-un climat de ambiguitate și cu priorități în schimbare).
h) Inițiativa și autonomie ( pot monitoriza ,defini și stabili priorități și pot îndeplini sarcini fară supraveghere directa).
i) Competețe sociale și transculturale ( au interacționat în mod efficient și respectuos față de ceilalți).
j)Productivitate și răspundere (au dezvoltat deprinderi de lucru eficiente pentru a indeplini obiectivele).
k) Conducere și responsabilitate ( i-au inspirat și orientat pe alții).
11)Exemple de teste inițiale și finale.
Testare inițială
Din ofici: 1p (Total puncte acordate: 10p)
Item nr 1 (2p) Ce se formează când norii trec din straturi mai reci în straturi mai calde ?
Item nr. 2 (3p) Cum se numesc precipitațiile sub formă de fulgi ?
Item nr.3 ( 2p ) Cum se pot forma norii ?
Item nr.4. ( 2p) Ce se formează atunci când plouă și ninge în același timp ?
Testare finală formativă (Din oficiu: 1p)
Item nr 1 ( 4p) Unește prin săgeți fenomenul învățat cu explicația corespunzătoare:
EVAPORARE Trecerea apei din stare solidă în stare lichidă, la temperaturi mai mari de 0 C.
TOPIRE Trecerea apei din stare gazoasă în stare lichidă, când întâlnește un strat rece de aer. SOLIDIFICARE Trecerea apei din stare lichidă în formă de vapori, la temperaturi ridicate. CONDENSARE Trecerea apei din stare lichidă în stare solidă, la temperaturi mai mici de 0 C.
Item nr.2 ( 3p) Completează:
In natură, apa se găsește în următoarele stări de agregare:
stare:……………………………;exemplu …………………;
stare : …………………………;exemplu……………………;
stare:……………………………;exemplu………………………..;
Item nr.3 ( 2p). Definește circuitul apei în natură :
Predarea fizicii prin investigație
1. Nume și prenume profesor: LIVIA MARIA GHEORGHIU
2. Școala: Colegiul Național ”George Coșbuc”, Cluj-Napoca
3. Disciplina: Fizică
4. Unitatea de învățare: Inerția
5. Număr de ore: 2
6.Prezentarea temei
Înțelegerea științei- fizică, chimie, biologie- este esențială în societatea de astăzi. Înțelegerea științei pentru publicul larg este în mare măsură influențată de experiențele trăite în sălile de clasă. Prin urmare, este important ca profesorii de științe să înțeleagă știința și să dea elevilor o reprezentare exactă a acesteia. Știința cuprinde, prin definiție, un sistem de cunoștințe, un proces de cercetare, dar și persoanele implicate în procesul de cecetare.
Profesorii de științe, de obicei, se concentrează pe setul de cunoștințe, specific disciplinelor predate. Elevii trebuie să înțeleagă procesul de cercetare științifică. Înțelegerea ar trebui să apară ca rezultat al experiențelor științifice de la clasă și din afara școlii. Sunt puține definițiile științei care să includă si persoanele implicate în procesul de cercetare. Istoria științei a dovedit, de multe ori, că face și un istoric al cercetătorilor.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra științei este important să recunoaștem calitățile individuale ale cercetătorilor și să luăm în considerare și neajunsurile umane care pot la rândul lor să influențeze elaborarea lucrărilor științifice.
Diferite modele de cercetare științifică s-au dezvoltat puternic, în ultimii ani. Scopul tuturor modelelor a fost acela de a acumula noi cunoștințe valide si pertinente. Profesorii de științe trebuie să înțeleagă punctele forte și cele slabe, procedurile, precum și problemele specifice diferitelor modele de investigație. În sala de clasă, pentru predarea științelor ar trebui să existe un echilibru între sistemul de cunoștințe, procesul de investigare, și inițiativa celor care sunt implicați.
Predarea științelor prin investigație reprezintă un demers important în științele educației. Există o istorie lungă și confuză cu privire la modul de predare a științelor prin mijloace de investigație, indiferent de definirea acestora si aplicarea în sala de clasă. Publicația "Științele Educației acum: O pedagogie reînnoită pentru viitorul Europei", (raport-Rocard, 2007), aduce pentru încă o dată știința ca investigație în vârful obiectivelor educaționale (după acțiuni similare în SUA în 1996 NST, 1996, EDC Centrul pentru Științe ale Educației, 2007) .
Învățarea prin investigație a fost oficial promovată în multe țări ca acel tip de pedagogie necesar pentru îmbunătățirea modului de învățare al științelor (Bybee et al, 2008, Savas et al 2003, Hounsell & McCune, 2002, NST, 2000). Investigația poate fi definită ca "procesul intenționat de diagnosticare de probleme, prin criticarea experimentelor și identificarea alternativelor, planificarea investigațiilor, emiterea de ipoteze de cercetare, căutarea de informații, construirea de modele, dezbateri cu colegii, si formarea de argumente coerente" (Linn,Davis, si Bell, 2004).
Aceasta definiție este adesea folosită ca o modalitate de a pune în aplicare în școli metoda științifică: "Diferența esențială dintre formulele actuale de cercetare față de cele tradiționale prin metoda științifică este recunoașterea explicită că investigația este ciclică și neliniară” (Sandoval & Bell, 2004). Învățarea prin investigație a fost considerată anterior drept știință de învățare ca investigație și prin investigație (Tamir, 1985). Învățarea științelor ca investigație include modul în care progresează cercetarea științifică, analiza și procesul de cercetare efectuat de alții, folosind uneori și perspective istorice (Bybee, 2000; .Schwab, 1962).
Învățarea prin investigație sau învățând "abilitățile necesare pentru a face o cercetare științifică" (Bybee, 2000)14, implică elevul în a adresa întrebări de cercetare, în a genera noi ipoteze; proiectând experimente pentru verificarea, construirea și analiza de argumente pe baza dovezilor existente, recunoscând existența explicațiilor alternative si comunicarea argumentelor științifice (Tamir, 1985)15.
Studiul de față subliniază faptul că predarea științelor prin investigație pune la dispoziție nu numai informații științifice, dar și strategiile potrivite pentru a face investigație și mai mult decât atât, o înțelegere a ceea ce ancheta științifică reprezintă.
Scenarii generice Pathway IBSE
În această lucrare, voi prezenta trei scenarii IBSE bazate pe trei tipuri de investigații, și anume de tip „deschis”, „ghidat” și „structurat”, așa cum sunt definite în documentul Deliverable D2.2 „Esența pedagogiei IBSE: Strategii pentru dezvoltarea investigației ca parte a alfabetizării științifice”. Scopul acestei reprezentări este să permită încoporarea acestor scenarii generale în platforma PATHWAY ASK-LDT, pentru a facilita profesorilor de științe crearea de scenarii IBSE bazate pe modelele de investigații mai sus menționate.
Scenariul general IBSE de tip deschis
În acest paragraf sunt prezentate secvențele activităților de învățare care se desfășoară după un scenariu de tip IBSE, numit „Deschis”.
Scenariul general IBSE de tip ghidat
În acest paragraf sunt prezentate secvențele activităților de învățare care se desfășoară după un scenariu de tip IBSE, numit „ghidat”.
Scenariul general IBSE de tip structurat
În acest paragraf sunt prezentate secvențele activităților de învățare care se desfășoară după un scenariu de tip IBSE, numit „structurat”.
În continuare voi prezenta ca exemplu un scenariu de tip ISBE de tip deschis, pe care l-am realizat practic cu elevii unei clase a VI-a.
FIȘA DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII INVESTIGATIVE
Clasa: a VI- a A
Structura colectivului de elevi implicați în activitate: vârsta 13 ani
Ipoteza de lucru/subiectul investigației/ obiectivul comunicat: identificarea factorilor care duc la comportarea diferită a ouălor crude ȋn apă, utilizarea corectă a limbajului științific ȋn descrierea experimentelor, a explicațiilor și a opiniilor personale.
La sfârșitul activității elevii își vor forma competențe:
de a formula ipoteze și de a elabora strategii de verificare a acestora
de a-și exersa deprinderile experimentale
de comunicare si relationare interpersonala
de culegere a informatiilor si prelucrare a datelor
Necesitatea abordării investigației:
Evaluarea investigației
Scenariul general IBSE de tip deschis
Problema, a cărei rezolvare este detaliată mai jos, a apărut atunci când elevii au spălat niște ouă crude în vederea fierberii și decorării lor. Elevii au pus ȋntrebarea la ora de fizică unde, de altfel, au găsit și răspunsul.
Bibliografie
1. Education Development Center (EDC), Center for Science Education (2007). Publications and Other Resources Resulting from a Synthesis of Research on the Impact of Inquiry Science Instruction, Retrived January 11, 2009 from:
http://cse.edc.org/products/inquirysynth/default.asp
2. Rodger W. Bybee, Leslie W. Trowbridge, Janet Carlson Powell: Teaching Secondary School Science: Strategies for Developing Scientific Literacy (9th Edition). ISBN -13: 978-0-13-230450-4.
3. Savas, S., Apostolakis, M., Tskogeorga, A., Tsagliotis, N., & Sotiriou, S. (2003) Explore and Discover: The New Science Texbooks for Primary School.
4. Hounsell, D. and McCune, V. (2003). 'Students' experiences of learning to present'. In: Rust, C., ed.. Improving Student Learning Theory and Practice ¬– Ten Years On. (Proceedings of the Tenth International Symposium on Improving Student Learning, Brussels, September 2002. Oxford: CSLD. pp. 109-118.
5. Education Development Center (EDC), Center for Science Education (2007). Publications and Other Resources Resulting from a Synthesis of Research on the Impact of Inquiry Science Instruction, Retrieved January 11, 2009 from: http://cse.edc.org/products/inquirysynth/default.asp
6. Bell, P. L., Hoadley, C., & Linn, M. C. (2004). Design-based research as educational inquiry. In M. C. Linn, E. A. Davis & P. L. Bell (Eds.), Internet environments for science education. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates
7. Sandoval, W. A., & Bell, P. (Eds.). (2004). Design-based research methods for studying learning in context. [Special Issue] Educational Psychologist, 39(4).
8. Tamir, P. (1985). Content analysis focusing on inquiry. Journal of Curriculum Studies, 17(1), 87-94.
9. Bybee, R. W. (2000). Teaching science as inquiry. In van Zee, E. H. (Ed.), Inquiring into Inquiry Learning and Teaching Science (pp. 20–46). Washington, DC: AAAS.
10. Schwab, J. J. (1962). The teaching of science as inquiry. In Brandwein, P. F. (Ed.), The Teaching of Science. Cambridge: Harvard University Press.
11. Krajcik, J., Mamlok, R., & Hug, B. (2001). Modern content and the enterprise of science: Science education in the twentieth century. In L. Corno (Ed.), Education across a century: The centennial volume (pp. 205–238). Chicago, IL: National Society for the Study of Education.
12. Crawford, B.A. (2000). Embracing the essence of inquiry: New roles for science teachers. Journal of Research in Science Teaching, 37(9), 916-937.
13. Airasian, P. W., Engemann, J. F. & Gallagher, T. L. (2007). Classroom assessment: Concepts and applications – First Canadian edition. Toronto, ON, Canada: McGraw-Hill Ryerson
14. Krajcik, J., Blemenfeld, P., Marx, R., and Soloway E, 1997,Instructional, curricular and technological supports for inquiry in science classrooms, in: Minstrell, J.,and van Zee, E., editors, Inquiring into Inquiry Learning and Teaching in Science, Washington, DC, American Association for the Advancement of Science, p. 285-315.
15. Loucks-Horsey, S., Stiles, K., & Hewson, P. (1996). "Principles of effective professional development for mathematics and science education: A synthesis of standards." Madison: University of Wisconsin at Madison, National Institute for Science Education.
16. Falconer, I., Conole, G. Jeffery, A. & Douglas, P. (2006). Learning Activity Reference Model – Pedagogy. Retrieved from LADIE’s project website http://misc.jisc.ac.uk/refmodels/LADIE/www.elframework.org/refmodels/ladie/guides/LARM_Pedagogy30-03-06.doc
17. Conole, G. (2007). Describing learning activities: tools and resources to guide practice. In H. Beetham & R. Sharpe (Eds.), Rethinking Pedagogy for a Digital Age: Designing and Delivering E-Learning (pp. 81–91). RoutledgeFalmer, London.
18. Laurillard, D. (1993). Rethinking University Teaching: A Framework for the Effective Use of Educational Technology. London: Routledge.
19. Conole, G. & Karen, F. (2005). A learning design toolkit to create pedagogically effective learning activities. Journal of Interactive Media in Education (Advances in Learning Design, 43 (1-2), 17-33.
CHIMIE
Apa – simbolul vieții
1. Nume și prenume profesor: PAȘCA DANA CARMEN
2. Școala: Școala Gimnazială “ Vasile Alecsandri” Baia Mare
3. Disciplina: chimie
4. Unitatea de învățare: Apa
5. Prezentarea temei – Apa – simbolul vieții
Deoarece fiecare moment al vieții noastre cotidiene este influențat într-un fel sau altul de rezultatele activităților științifice, oricare dintre noi ar trebui să știe în ce constau aceste activități, ce pot face cu ele și cum se desfășoară. Apa este cea mai răspândită substanță de pe Pământ. Alături de aer, sol, floră, fauna sălbatică face parte din resursele naturale regenerabile (O.U.195/2005). Societatea și însăși viața sunt de neconceput fără apă. În organism intră în compoziția organelor, țesuturilor și lichidelor biologice. Ea contribuie la fenomenele osmotice din plante având o deosebită importanță în procesul de fotosinteză. Fără apă nu ar putea exista viață. Cu toate că apa se găsește în cantități foarte mari pe Pământ, resursele de apă dulce sunt mici și puse în pericol, în viitor, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ de schimbările climatice.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva a cel puțin 2 discipline incluse în curriculumul național.
Cunoașterea nu se poate aborda pe fragmente. În ultimii ani a avut loc o adâncire a cunoașterii pe discipline. Știința spune tot mai mult despre tot mai puțin.
Cum s-a demonstrat și se știe că există o conexiune Universală a tuturor fenomenelor, trebuie recreate legăturile între științe. Știința trebuie predată integrat, cunoștințele trebuiesc corelate și nu separate. Abordarea interdisciplinară în cazul temei „Apa – simbolul vieții” va ajuta elevii să înțeleagă proprietățile acestei substanțe furnizând suficiente cunoștințe cu ajutorul cărora să poată vedea că tot ce se petrece în jurul nostru are o explicație.
7. Număr de ore: 3
8. Competențe specifice vizate:
1.1. Identificarea unor proprietăți/fenomene, substanțe/amestecuri în contexte cunoscute.
2.1. Formularea unor ipoteze cu privire la caracteristicile substanțelor și a relațiilor dintre ele.
2.3. Investigarea unor procese și fenomene în scopul identificării noțiunilor și relațiilor relevante.
4.1. Identificarea consecințelor proceselor chimice asupra organismului și asupra mediului înconjurător.
4.2. Aprecierea impactului substanțelor chimice asupra organismului și asupra mediului înconjurător.
9. Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie): apa potabilă, apa distilată, duritatea apei, pH, anomalii ale apei.
10. Resurse – materiale: ustensile de laborator, apă potabilă, apă distilată, benzi indicatoare a durității apei, benzi indicatoare de pH, fișe de lucru.
mijloace: calculator
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
În orele de fizică, clasa a VI-a, la capitolul “ Fenomene termice” elevul, a dobândit cunoștințe despre circuitul apei în natură, transformări ale stărilor de agregare, anomalia termică a apei pe care le va transfera la chimie.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse).
Știm cu toții că apa este indispensabilă vieții iar cea pe care o consumăm se numește apă potabilă. Cunoaștem că apa este substanța cea mai răspândită de pe planetă fiind prezentă atât la adâncimi mari cât și la suprafața pamântului sau în atmosferă.
13. Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate.
Elevul a primit informații legate de apa potabilă, răspândirea apei pe glob, aflând că apa dulce este în cantitate foarte mică ceea ce trebuie să-l determine să o prețuiască.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Lecția 1
Apa. Apa în natură
Lecția 2
Apa potabilă. Apa distilată
Fișa de lucru
În două pahare Berzelius ai probele A și B de apă potabilă respectiv apă distilată. Efectuează sarcinile de lucru menționate și completează observațiile în coloana corespunzătoare.
Anexă
Tabelul 1. Clasificarea apelor în funcție de duritate
Tabelul 2.Valorile din standardele de calitate a indicatorilor studiați: Legea nr. 311 din 28/06/2004
Lecția 3
Rolul apei în organism
BIBLIOGRAFIE
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017, Programa școlară pentru disciplina CHIMIE Clasele a VII-a – a VIII-a
Nenițescu C.D., Chimie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972.
Suport de curs Proiect POSDRU 61839, curs E-chimie, volumul I- chimie anorganică.
http://lara.ecosapiens.ro/apa-generalitati/.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_potabil%C4%83#Indicatori_fizici.
Tofan L., Educația ecologică –investigarea calității apelor, proiect.
Stabilirea formulei chimice a unei substanțe
Nume și prenume profesor: RABLĂU MARCELA SANDA
Școala Gimnazială Cicîrlău
Disciplina: chimie
Unitatea de învățare: Valența. Formula chimică
Prezentarea temei: – Stabilirea formulei chimice a unei substanțe
Stabilirea formulei chimice a unei substanțe este o temă de interes în chimie care face parte din abc-ul disciplinei. Importanța scrierii corecte a formulelor chimice se va dovedi în lecțiile următoare (calcule pe baza formulelor, clasificarea substanțelor etc), pe tot parcursul studierii chimiei (reacții chimice etc) precum și la alte discipline (ex. biologie- rolul unor substanțe în organismul uman, geografie- apa și circuitul acesteia în natură etc). Abordarea temei prin integrarea TIC și a instrumentelor Google ține seama de stilurile de învățare ale elevilor actuali, “consumatori” de tehnologie, și va duce la angajarea mai responsabilă a acestora în procesul învățării. Tema a fost gândită astfel pentru a valorifica competențele dobândite de profesor la cursuri de formare și competențele elevilor la orele de informatică și TIC.
Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei: – prezentarea activității din perspectiva a cel puțin 2 discipline incluse în curriculumul național.
În era tehnologiei și internetului, pentru elevi din ce în ce mai dependenți de acestea, integrarea în lecție a unor instrumente Google: Docs, Forms, Gmail, Google Search, YouTube fac demersul didactic mai atractiv. Abordarea interdisciplinară a devenit o preocupare în practica școlară pentru a se ajunge la formarea competențelor vizate. Interdisciplinaritatea este privită ca o punte între discipline. Integrarea și utilizarea TIC în actul de predarea-învățare constituie o abordare inovativă.
Număr de ore:1
Competențe specifice vizate:
1.3.Utilizarea simbolurilor specifice chimiei pentru reprezentarea unor elemente, substanțe compuse.
3.2. Rezolvarea de probleme calitative și cantitative pe baza conceptelor studiate .
4.2. Aprecierea impactului substanțelor chimice asupra organismului și asupra mediului înconjurător.
Limbajul specific
Noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie): valența, formulă chimică, indice, substanță simplă, substanță compusă.
Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității.
Resurse materiale: tablă interactivă, fișe de lucru, SP
Resurse spațiale: laborator informatică
Resurse temporale: 50 minute
Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
Elevul cunoaște din activități de învățare anterioare noțiunile de element chimic, simbol chimic, valența, metale, nemetale, sistem periodic. Are competențe de utilizare a calculatorului și de folosire a internetului.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse).
În viața cotidiană elevii se întâlnesc cu o multitudine de substanțe chimice. Scrierea formulelor acestora, precum și cunoașterea denumirilor lor științifice poate constitui o provocare.
13. Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate.
Elevii învață să scrie formule chimice prin aplicarea algoritmului pentru stabilirea formulelor chimice ale substanțelor. El va putea recunoaște formulele chimice ale unor substanțe simple sau compuse sau formulele chimice ale unor specii studiate (oxizi, acizi,baze,săruri).
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Bibliografie
1. Programa școlară pentru disciplina CHIMIE Clasele a VII-a – a VIII-a- Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Formul%C4%83_chimic%C4%83
BIOLOGIE
Nume și prenume profesor : CODROIU DIANA
2 . Școala: Școala Gimnazială ”Vasile Alecsandri” Baia Mare
3. Disciplina: Biologie, clasa a VI-a
4. Unitatea de învățare: Funcții de nutriție în lumea vie
5. Prezentarea temei – Respirația anerobă (fermentația). Se pornește de la premisa că elevii cunosc că toate viețuitoarele au nevoie de oxigen. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanțelor organice și producerea energiei necesare proceselor vitale. Ceea ce trebuie să cunoască fiecare elev este că pe Pământ există și organisme anaerobe la care respirația are loc în absența aerului, acestea mobilizând energia din substanțele organice. Elevii vor trebui să identifice tipurile de respirație, organismele la care se întâlnesc și să deducă importanța practică în viața cotidiană a fermentațiilor.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva biologiei și chimiei
7. Număr de ore:1
8. Competențe specifice vizate:
1.1 Selectarea unor texte, filme, tabele, scheme, grafice, diagrame, ca surse pentru extragerea unor informații referitoare la unele procese, fenomene și sisteme biologice
1.2. Realizarea independentă a unor activități de investigare pe baza unor fișe de lucru date
1.3. Colaborarea în echipă pentru îndeplinirea sarcinilor de explorare a sistemelor vii
2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan propriu
3.1. Interpretarea diverselor modele ale unor sisteme biologice
3.2. Aplicarea unor algoritmi selectați adecvat în investigarea lumii vii
4.1. Transferarea achizițiilor din domeniul biologiei în contexte noi
Competențe derivate:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
C1: să definească respirația;
C2: să compare tipurile de respirație din lumea vie;
C3: să recunoască importanța practică în viața cotidiană a fermentațiilor;
9. Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi: respirație anaerobă, fermentație alcoolică, fermentație lactică, fermentație acetică.
10. Resurse – material și mijloace folosite pe parcursul activității: drojdie de bere, ciuperci cu pălărie, iaurt, zahăr, balon, pahare Erlenmeyer, vase de sticlă cu capac, baghete de sticlă, perete despărțitor perforat, soluție de Ba(OH)2, soluție de albastru de metil, spirtiere, microscoape, lame și lamele de sticlă.
11. Context școlar (condiții prealabile) –Elevii știu din lecțiile anterioare că respirația este procesul prin care organismele mobilizează energia din substanțele organice.
12. Context extrașcolar – Elevii cunosc faptul că prin fermentație mustul se transformă în oțet iar drojdia de bere este folosită la obținerea aluaturilor și a berii.
13. Extindere spre viață. Elevii vor recunoaște importanța practică în viața cotidiană a fermentațiilor, microorganismele fiind folosite pentru obținerea pâinii și a produselor de panificație, a borșului, băuturilor alcoolice (bere, vin, cidru, etc), conservarea legumelor, obținerea brânzeturilor, iaurtului, oțetului, etc.
Elevii vor putea utiliza cunoștințele pentru obținerea unor produse alimentare (iaurt, pâine, aluaturi, suc de soc, sucuri de fructe, murături, etc.).
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate:
– identificarea tipurilor de respirație și a organismelor la care se întâlnesc;
– evidențierea fermentației alcoolice;
– evidețierea bacteriilor lactice;
– interpretarea rezultatelor și stabilirea concluzii lor;
– scrierea ecuației chimice generale a respirației anaerobe;
– identificarea diferitelor tipuri de fermentație după produsul final obținut;
– identificarea importanței diferitelor tipuri de fermentații în viața cotidiană;
– compararea respirației aerobe cu a celei anaerobe.
COMPONENTA INTRODUCTIVĂ
DATE DE IDENTIFICARE
Școala cu clasele I-VIII ”Vasile Alecsandri” Baia Mare
Cadrul didactic propunător: prof. Codroiu Diana
Obiectul: Biologie
Aria curriculară: Matematică și științe
Clasa: a VI-a A
Data: 12.03.2017
Locul de defășurare: Laboratorul de biologie
Unitatea de învățare: Funcții de nutriție în lumea vie
Subiectul lecției: Respirația anerobă ( fermentația)
COMPONENTELE LECȚIEI
Categoria de lecție: formare de priceperi și deprinderi practice- varianta lecție bazată pe experiențe de laborator
Competențe:
Competența fundamentală: Dobândirea de către elevi a unor cunoștințe privind cerealele și importanța acestora în viața oamenilor și a animalelor.
Competențe specifice:
1.1 Selectarea unor texte, filme, tabele, scheme, grafice, diagrame, ca surse pentru extragerea unor informații referitoare la unele procese, fenomene și sisteme biologice
1.2. Realizarea independentă a unor activități de investigare pe baza unor fișe de lucru date
1.3. Colaborarea în echipă pentru îndeplinirea sarcinilor de explorare a sistemelor vii
2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan propriu
3.1. Interpretarea diverselor modele ale unor sisteme biologice
3.2. Aplicarea unor algoritmi selectați adecvat în investigarea lumii vii
4.1. Transferarea achizițiilor din domeniul biologiei în context noi
Competențe operaționale:
La sfârșitul activității, elevii trebuie să fie capabili să realizeze următoarele:
C1: să definească respirația;
C2: să compare tipurile de respirație din lumea vie;
C3: să recunoască importanța practică în viața cotidiană a fermentațiilor
Strategia didactică:
Metode și procedee: brainstorming, conversația, observația dirijată, explicația, învățarea prin descoperire,
Mijloace de învățământ: drojdie de bere, ciuperci cu pălărie, iaurt, zahăr, balon, pahare Erlenmeyer, vase de sticlă cu capac, baghete de sticlă, perete despărțitor perforat, soluție de Ba(OH)2, soluție de albastru de metil, spirtiere, microscoape, lame și lamele de sticlă.
Tipul de organizare a activității elevilor: frontală, individuală, pe grupe
Surse informaționale și referențiale:
Documente normative: planificare calendaristică, orar
Documente suportive: manual școlar, ghid de experimente în biologie
Bibliografie:
Silvia Olteanu, Florina Miricel și colab. Ghid de experimente în biologie. Ed. Crepuscul. 2013
Ioana Ariniș, Aurora Mihail. Biologie – Manual pentru clasa a 9-a. Ed.All.1999
Mariana Ghețe, Marțiana Florența Grosu. Activități practice de biologie pentru gimnaziu. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2005
COMPONENTA DESCRIPTIVĂ
SCHIȚA LECȚIEI
Respirația anaerobă (FERMENTAȚIA)
– se realizează în absența oxigenului din aer
– a fost descoperită la bacterii, ciuperci, apoi în țesuturile plantelor superioare
– la bacterii și ciuperci, respirația anaerobă se numește și fermentație
Fermetația:
a) alcoolică – la drojdia de bere, drojdia vinului.
glucoza alcool etilic + CO2
Importanță: panificație, obținerea berii și a vinului
b) lactică – Streptococcus lactis, Lactobacillus bulgaricus transformă glucoza în acid lactic care este un bun conservant.
glucoza acid lactic
Importanță: conservarea legumelor, obținerea brânzeturilor
c) acetică – transformarea alcoolului etilic în acid acetic în prezența oxigenului (Mycoderma aceti)
glucoză alcool etilic + CO2
alcool etilic + O2 acid acetic
FIȘĂ DE LUCRU
Exerimentul 1. Evidențierea respirației anaerobe
Materiale necesare: soluție Ba(OH)2, ciuperci cu picior, vase de sticlă cu capac, perete despărțitor perforat.
Observație: se folosesc ciuperci deoarece aceste nu produc oxigen prin fotosinteză.
Modul de lucru: pregătiți un vas în care ați plasat un perete despărțitor perforat. Puneți ciupercile într-un compartiment al vasului și acoperiți cu capacul. Lăsați 25-30 de min. ciupercile închise în vas. După scurgerea timpului turnați cu grijă Ba(OH)2 pe peretele vasului în care au stat ciupercile. Observați tulburarea soluției.
Experimentul 2. Evidențierea fermentației alcoolice
Materiale necesare: pahar Erlenmeyer, apă caldă, drojdie, zahăr, baghetă de sticlă, un balon.
Modul de lucru: puneți într-un pahar Erlenmeyer drojdie de bere și 2 lingurițe de zahăr, apoi turnați ușor apa caldă. Agitați ușor pentru a se dizolva drojdia. Așezați balonul pe gâtul paharului și așteptați
Experimentul 3. Evidențierea bacteriilor lactice
Materiale necesare: culturi bacteriene (iaurt), pipetă, lame și lamele, spirtieră, soluție de albastru de metil.
Modul de lucru: se pune cu pipeta o picătură de cultură bacteriană pe o lamă de sticlă. Cu o lamelă se întinde picătura în strat foarte subțire. Se trece lama pe deasupra unei flăcări, încălzindu-se puțin. Se spală preparatul cu apă, apoi se toarnă câteva picături de albastru de metil. După 2 minute se scurge colorantul prin înclinarea lamei. Se spală din nou cu apă; se lasă să se zvânte și se analizează la microscop.
Nume și prenume: Timp de lucru: 5 minute
Fișă de evaluare
Precizați diferența dintre respirația aerobă și cea anaerobă
2. De ce nu se recomandă ca mustul de struguri să fermenteze în vase deschise?
3. Încercuiți răspunsul corect. Ce substanță formează golurile din pâine?
a. glucoza
b. CO2
c. vaporii de apă
d. alcool etilic sub formă de vapori
4. De se consideră că fermentația acetică este o fermentație atipică?
5. Care este utilitatea practică a fermentațiilor?
OM ȘI SOCIETATE
ISTORIE
Constituirea Statelor Unite ale Americii
1. Nume și prenume profesor : GRIGA MONICA DANIELA
2. Școala : Școala Gimnazială ,,Vasile Alecsandri” Baia Mare
3. Disciplina : Istorie
4. Unitatea de învățare : Spre o nouă societate
5. Prezentarea temei :
Tema propusă pleacă de la premisa că constituirea unei noi națiuni reprezintă un element esențial al identității sale, cunoașterea și asumarea originilor devenind o condiție sine qua non în actualul context internațional .
Astfel, pentru o imagine clară a fenomenului este necesar ca elevii să cunoască modul în care a apărut și a evoluat societatea americană, tema „Constituirea S.U.A” reprezentând o componentă esențială în înțelegerea modului în care s-au format societățile moderne. Ca profesori de istorie trebuie să formăm elevilor noștri o imagine obiectivă a formării națiunilor și a evoluției societăților moderne .Un subiect de o asemenea complexitate și consistență trebuie studiat de pe pozițiile multiperspectivității.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Tema poate fi studiată cu succes din perspectiva Istoriei, Geografiei și a Limbii engleze. Cunoștințele de la Istorie se împletesc cu cele de spațiu, localizare, vecinătate de la Geografie. Harta geografică trebuie suprapusă și comparată cu harta istorică. Cunoștințele căpătate de elevi la geografie se corelează și se completează cu cele de la istorie, la fel cu cele de limbă engleză, americanii având ca limbă oficială limbă engleză. Harta facilitează identificarea teritoriului și a modului în care acesta a evoluat și s-a modificat de-a lungul istoriei. De asemenea, evenimentele și personajele istorice sunt prezentate de multe ori în context geografic : relieful este martor al unor evenimente sau chiar un participant direct care a influențat pozitiv sau negativ evoluția unei societăți. Cadrul natural a avut un rol hotărâtor în evoluția societății americane de la statutul de colonie la stat independent, pe coasta de est a Americii de Nord .Familiarizarea elevilor cu noțiuni privind componentele de mediu ( munți, ape, fluvii, câmpii, ) ușurează înțelegerea unor aspecte precum: rolul jucat de formele de relief în evoluția societății americane, asigurarea traiului zilnic, etc. Această abordare transcuriculară oferă posibilitatea construirii unei imagini cât mai completă a temei studiate. Transferul cunoștințelor de la Geografie la Istorie sau invers conduce la valorificarea maximă a capacităților intelectuale ale elevilor și creează un mediu în care învățarea devine interesantă și stimulativă.
7. Număr de ore – 1 oră
8. Competențe specifice vizate sunt :
1.3. Localizarea în timp și în spațiu a faptelor și/sau a proceselor istorice
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/proces istoric
3.2. Descrierea rolului unor personalități în desfășurarea evenimentelor istorice
4.1. Folosirea unor tehnici de învățare în rezolvarea sarcinilor de lucru
9. Limbajul specific :
Termenii –cheie pe care elevii trebuie să-i însușească în activitatea propusă sunt : revoluție, boicot,congres,națiune, stat federal ,constituție
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității sunt : videoproiector, Harta
Americii de Nord (sec.XVII –XIX ) ; Harta Europei în ( sec. XVII-XIX ); portretul lui George
Washington,surse istorice privind personalitatea lui George Washington, studiu de caz : Constituția
S.U.A. Modul de organizare a elevilor: activitate frontală și activitate individuală.
11. Context școlar (condiții prealabile) :
Noile cunoștințe se bazează pe un suport creat în lecțiile anterioare sau prin intermediul altor discipline. De exemplu, pot identifica câteva colonii înfințate de englezi pe coasta de est a Americii de Nord, sunt familiarizați cu conceptul de război, națiune, independență, constituție, cunosc semnele convenționale cu care sunt reprezentate pe hartă elementele de mediu, cunosc unitățile de timp istoric și știu să plaseze evenimente pe o axă cronologică, pot identifica tipurile de izvoare istorice. Cunosc modul în care s-a format societatea americană și elemente legate de societatea acestora (raporturile între colonii și Anglia ,dorința de independență , formarea națiunii americane, contacte cu alte popoare, constituția ).Se pot citii pasaje din Declarația de independență în limba engleză .
12. Context extrașcolar :
Elevii pot avea cunoștințe despre formarea națiunii americane din alte surse de informare, cum ar fi enciclopedii ,diferite documentare prezentate la televizor .
Despre acest proces, mai pot afla din diverse emisiuni și documentare tv sau din diverse site-uri de pe net. Informații despre acest subiect elevii le pot avea și din familie sau din mass-media. 13. Extindere spre viață:
Noi profesorii, avem datoria să formăm și să dezvoltăm elevilor comportamente sociale responsabile, bazate pe valori umane precum demnitatea, responsabilitatea, respectul sau dreptatea . Aceste comportamente îi vor ajuta să identifice corect modele adevărate. Tocmai de aceea, în activități precum cea propusă, elevii descoperă, învață și apoi conștientizează că modelele demne de urmat sunt cele caracterizate prin, curaj, fermitate, ambiție , perseverență, calități asociate cu personalitatea lui George Washington. Utilizarea hărții Americii de Nord îi ajută la formarea unei percepții corecte asupra localizării corecte a statelor, în contextul globalizării .În plus, elevilor le este prezentat ,că luptând pentru valori comune, precum libertatea ,egalitatea ,o națiune poate obține independența și dreptul de a se conduce singură, iar în final, la recunoașterea identității naționale și la dezvoltarea sentimentului patriotic.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate :
Activitățile sunt în concordanță cu competențele specifice urmărite, scenariul didactic pe care îl propun este pentru clasa a VI-a :
Reactualizarea cunoștintelor care îl vor ajuta pe elev să înțeleagă lecția ce urmează a fi predată, se poate realiza prin metoda “floarea de lotus”:
Profesorul desenează pe tablă diagrama/ floarea de lotus cu 6 petale numerotate în sensul acelor de ceasornic; în centrul său scrie tema “ Constituirea Statelor Unite ale Americii ” ( numarul de petale poate varia )
Fiecare elev completează în caiet petalele cu idei legate de tema centrală
Dupa un interval de timp stabilit de profesor ( 5-7 minute ) au loc discuții, se analizează diagramele personale și se completează floarea de lotus desenată pe tablă cu cele mai bune idei – exemplu:
1
6
2
5
3
4
După completarea diagramei clasei, profesorul anunță tema nouă – “ Constituirea Statelor Unite ale Americii”
Contactul cu tema amintită se realizează pentru început printr-un joc de rol combinat cu lectura guri-urechi :
Profesorul selectează un elev ( “ gura ”) pentru a citi tare și clar în fața colegilor ( “ urechile ”) primul subcapitol al lecției -,,Raportul între coloniști și Anglia și ruptura de aceasta” :
Toți elevii primesc apoi un chestionar cu întrebări referitoare la textul citit și au la dispoziție câteva minute pentru a raspunde la el :
Chestionar de autoevaluare :
Ce raporturi erau între coloniști și Anglia ?
…………………………………………………….
De ce Anglia mărește impozitele în colonii?
……………………………………………………..
De ce coloniștii boicotează produsele englezești?
………………………………………………………
Congresul de la Philadelphia din1774 respingea :
Autoritatea Parlamentului de la Londra
b . Independența
c . Crearea statului federal
Predarea noilor cunoștințe se realizează prin schema scrisă pe tablă ( obligatorie ) care trebuie să cuprindă următoarele aspecte :
raporturile între coloniști și Anglia (sec.XVIII) ,dorința coloniștilor de a fi reprezentați în Parlamentul din Londra
mărirea impozitelor în colonii ,datorită războiului de șapte ani în urma căreia se anexează Canada
Partida de ceai de la Boston din 16 decembrie 1773 –boicotarea produselor engleze, aceasta marcând ruptura dintre metropolă și colonii
1774 la Philadelphia se organizează un prim congres al reprezentațiilor celor 13 colonii , în urma căruia se decide respingerea autorității Parlamentului de la Londra
Sursa 1
,,Considerăm ca adevăruri de la sine grăitoare acelea că toți oamenii au fost creați egali ,că ei sunt înzestrați de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile ,că printre acestea se numără viața ,libertatea și năzuința spre fericire ; că pentru asigurarea acestor drepturi ,se instituie printre oameni guverne ,ale căror puteri juste izvorăsc din consimțământul celor cârmuiți ;că ori de câte ori vreo formă de guvernământ devine dăunătoare acestor scopuri ,este dreptul poporului să o schimbe sau să o desfințeze și să instituie un nou guvern .” (Fragment din Declarația de independență a S.U.A )
* pe baza scestei surse, elevii primesc sarcini precum : alcătuirea unor enunțuri simple utilizând termenii : congres ,independență, guvern ,popor ,drepturi
– la 4 iulie 1776 un nou Congres a votat Declarația de independență, redactată de Thomas Jefferson
– Congresul mobilizează o armată de voluntari condusă de George Washington
– armata americană, sprijinită de Franța obține victorie la Saratoga (1777)
– 1781 –armata engleză capitulează la Yorktown
– tratatul de la Versailles din 1783 , recunoștea independența S.U.A .de către Anglia, iar pentru prima dată o colonie se elibera de sub dominația metropolei
* elevii citesc ,,Constituția Statelor Unite ale Americii”
* elevii identifică pe baza textului anul în care este adoptată (1787 );
-S.U.A.- stat federal, cu un guvern central puternic, iar primul președinte american este George Washington:
* elevii primesc fișa cu articole referitoare la separarea puterilor în stat conform Constituției S.U.A :
Articolul I.Secțiunea 1
,,Cu toate puterile legislative garantate prin această constituție este învestit un Congres al Statelor Unite, alcătuit dintr-un Senat și o Cameră a Reprezentanților.”
Articolul II .Secțiunea 1
1.Cu puterea executivă e învestit președintele S.U.A. El va îndeplini această funcție timp de 4 ani.
Articolul III. Secțiunea 1
1.Cu puterea judecătorească a S.U.A.e învestită Curtea Supremă, precum și curțile inferioare de justiție pe care Congresul, cu timpul le, va înființa.”
* profesorul solicită identificarea celor trei puteri în stat
– puterea legislativă – Congres, format din Senat și Camera Reprezentanților
– puterea executivă – președintele S.U.A
– puterea judecătorească- Curtea Supremă, curțile inferioare
Fixarea cunoștințelor se realizează printr-o sarcină de lucru:
– completarea unei axe cronologice cu cele mai importante evenimente din timpul constituirii Statelor Unite ale Americii( formarea coloniilor engleze, respingerea autorității Angliei, organizarea congresului de la Philadelphia, Declarația de independență, tratatul de la Versailles, Constituția S.U.A )
Criteriile de evaluare a activității elevilor : realizarea sarcinilor de lucru, participarea la discuții, completarea chestionarului de autoevaluare, realizarea corectă a axei cronologice
g. Bibliografie :
Liviu Burleac , Bogdan Teodorescu, Manual Istorie cls.a VI a, Editura All, București, 1998
Regatul lui Burebista
1. Nume și prenume profesor : MARINESCU MARINA ANTOANETTA
2. Școala : Școala Gimnazială nr. 1 Istria
3. Disciplina : Istorie
4. Unitatea de învățare : Geto – dacii
5. Prezentarea temei :
Tema propusă pleacă de la premisa că etnogeneza românească reprezintă un element esențial al identității noastre naționale, cunoașterea și asumarea originilor devenind o condiție sine qua non în actualul context internațional caracterizat printr-o diversitate etno-culturală, religioasă și socială deosebită. Geto-dacii și romanii sunt cei doi piloni centrali ai sintezei etno-lingvistice. Astfel, pentru o imagine clară a fenomenului este necesar ca elevii să cunoască modul în care a apărut și a evoluat societatea geto-dacă, tema „Regatul lui Burebista” reprezentând o verigă esențiala în înțelegerea modului în care elementul autohton a devenit primitor activ al civilizației romane. Mai mult, ca profesori de istorie tindem să formăm elevilor noștri o imagine obiectivă a evoluției spațiului carpato-danubiano-pontic deoarece, în decursul anilor, pentru susținerea unor idei politice, au existat o serie de exagerări și interpretări forțate, uneori tendențioase a surselor scrise sau arheologice. Un subiect de o asemenea complexitate și consistență trebuie studiat de pe pozițiile multiperspectivității.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Tema poate fi studiată cu succes din perspectiva Istoriei și Geografiei. Cunoștințele căpătate de elevi la geografie se corelează și se completează cu cele de la istorie. De exemplu, noțiunea de „ hartă ” incepe să se formeze din învățămantul primar când elevii dobândesc cunoștințe referitoare la numele țării, la vecini sau la locul natal. Acest lucru facilitează identificarea teritoriului stăpânit de Burebista și a modului în care acesta a evoluat și s-a modificat de-a lungul istoriei. De asemenea, evenimentele și personajele istorice sunt prezentate de multe ori în context geografic : relieful este martor al unor evenimente sau chiar un participant direct care a influențat pozitiv sau negativ evoluția lucrurilor. Astfel, cadrul natural a avut un rol hotărâtor în evoluția comunităților umane de la nordul Dunării. Familiarizarea elevilor cu noțiuni privind componentele de mediu ( munți , ape, câmpii, dealuri) ușurează înțelegerea unor aspecte precum: rolul jucat de Muntele sfânt Kogaionon în civilizația geto-dacă, ocupațiile principale ale geto-dacilor, necesitatea amplasării cetăților pe înălțimi fortificate, etc. Această abordare transcuriculară oferă posibilitatea construirii unei imagini cât mai completă a temei studiate. Transferul cunoștințelor de la Geografie la Istorie sau invers conduce la valorificarea maximă a capacităților intelectuale ale elevilor și creează un mediu în care învățarea devine interesantă și stimulativă.
7. Număr de ore – 1 oră
8. Competențe specifice vizate sunt :
1.3. Localizarea în timp și în spațiu a faptelor și/sau a proceselor istorice
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/proces istoric
3.2. Descrierea rolului unor personalități în desfășurarea evenimentelor istorice
4.1. Folosirea unor tehnici de învățare în rezolvarea sarcinilor de lucru
9. Limbajul specific :
Termenii –cheie pe care elevii trebuie să-i însușească în activitatea propusă sunt : belagines, Muntele Sfant Kogaionon, litoral pontic, Deceneu, celți
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității sunt : videoproiector, Hartă – Dacia în timpul lui Burebista; Harta Europei în secolul XXI ; portretele regelui Burebista (portretul imaginat de către părintele- pictor Simion Tatu și portretul imaginat de Corina Chirilă); secvențe din filmul istoric „ Burebista” în regia lui Gheorghe Vitanidis, surse istorice privind înfăptuirile și personalitatea lui Burebista (Strabon, Iordanes, Decretul dionysopolitan). Modul de organizare a elevilor: activitate frontală și activitate individuală.
11. Context școlar (condiții prealabile) :
Noile cunoștințe se bazează pe un suport creat în lecțiile anterioare sau prin intermediul altor discipline. De exemplu, pot identifica cel puțin trei colonii create de greci pe litoralul Mării Negre (Histria, Tomis, Callatis), sunt familiarizați cu conceptul de religie politeistă specifică și geto-dacilor, cunosc semnele convenționale cu care sunt reprezentate pe hartă elementele de mediu, cunosc unitățile de timp istoric și știu să plaseze evenimente pe o axă cronologică, pot identifica tipurile de izvoare istorice, cunosc modul în care s-au format geto-dacii (procesul de indoeuropenizare) și elemente legate de societatea acestora (clase sociale, organizare tribală, religie, obiceiuri, contacte cu alte popoare).
12. Context extrașcolar :
Informații despre acest subiect elevii le pot avea din familie sau din mass-media. Nu sunt deloc puține emisiunile în care sunt dezbătute de exemplu acțiunile revendicative, iredentiste ale ungurilor referitoare la Transilvania sau încercările celor din Harghita și Covasna de a crea provincii autonome. Sunt aspecte care aduc atingere identității noastre naționale și care generează tensiuni, discuții atât la nivel micro, familial, cât și la nivel macro, național și internațional. Demersul didactic propus este însă pentru clasa a V-a și astfel este posibil ca elevii să nu aibă foarte multe cunoștințe despre acest subiect, eventual pot deține unele informații din enciclopedii cumpărate de părinți sau din unele jocuri cu subiecte istorice de pe internet.
13. Extindere spre viață:
Din păcate, în societatea românească de astăzi sunt intens mediatizate pseudo-valorile dintr-o nevoie aproape compulsivă de rating. Este o societate în care copiii noștri cresc și văd că non-valorile nu sunt pedepsite ci ,dimpotrivă, pot constitui modele pentru cei din jur. Este datoria noastră, a profesorilor, să formăm și să dezvoltăm elevilor comportamente sociale responsabile, bazate pe valori umane precum demnitatea, responsabilitatea, respectul sau dreptatea . Aceste comportamente îi vor ajuta să identifice corect modelele adevărate. Tocmai de aceea, în activități precum cea propusă, elevii descoperă, învață și apoi conștientizează că modelele demne de urmat sunt cele caracterizate prin cumpătare, curaj, întelepciune, calități asociate cu personalitatea regelui Burebista. Utilizarea hărții Europei îi ajută la formarea unei percepții corecte asupra localizării corecte a statelor, lucru foarte important în contextul actual al integrării noastre în Uniunea Europeană și a posibilității de a depăși ușor granițele naționale. În plus, elevilor le este certificată aparteneța la un grup etnic, al românilor, rezultatul simbiozei dintre geto-daci și romani, fapt care conduce, în final, la recunoașterea identității naționale și la dezvoltarea sentimentului patriotic.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate :
Activitățile sunt în concordanță cu competențele specifice urmărite, scenariul didactic pe care îl propun este pentru clasa a V-a :
Reactualizarea cunoștintelor care îl vor ajuta pe elev să înțeleagă lecția ce urmează a fi predată, se poate realiza prin metoda “floarea de lotus”:
-Profesorul desenează pe tablă diagrama/ floarea de lotus cu 6 petale numerotate în sensul acelor de ceasornic; în centrul său scrie tema “ Geto-dacii ” ( numarul de petale poate varia )
-Fiecare elev completează în caiet petalele cu idei legate de tema centrală
-Dupa un interval de timp stabilit de profesor ( 5-7 minute ) au loc discuții, se analizează diagramele personale și se completează floarea de lotus desenată pe tablă cu cele mai bune idei – exemplu:
1
6
2
5
4 3
După completarea diagramei clasei, profesorul anunță tema nouă – “ Regatul lui Burebista”
Contactul cu personajul istoric amintit în titlu se realizează pentru început printr-un joc de rol combinat cu lectura guri-urechi :
-Profesorul selectează un elev ( “ gura ”) pentru a citi tare și clar în fața colegilor ( “ urechile ”) următorul mesaj :
Burebista- fișa rol
“ Bună ziua, tinere străin! Numele meu este Burebista și sunt cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia ! Nu mă laud, așa m-au numit contemporanii mei. Acest renume însă l-am câștigat cu greu. Din cauza pericolului romanilor m-am hotărât să unific toate triburile de geto-daci pentru a realiza un stat puternic și greu de învins. Am reușit ! Cum? Îți explic imediat. Am impus poporului meu reguli dure: exerciții fizice, abținere de la vin, ascultare față de porunci. În același timp am supus și populațiile vecine. Pe celții din vestul Daciei, i-am nimicit. Ba încă, am ajuns să fiu temut și de romani. Recunosc, am fost ajutat de către Deceneu, bunul meu prieten și Mare Preot.”
Toți elevii primesc apoi un chestionar cu întrebări referitoare la textul citit și au la dispoziție câteva minute pentru a raspunde la el ( fiecare raspuns corect valorează 2,5 puncte ) :
Chestionar de autoevaluare :
Ce pericol m-a determinat să îi unific pe geto-daci?
…………………………………………………….
Ce populație din vestul Daciei am reușit să o nimicesc?
……………………………………………………..
De către cine am fost ajutat în acțiunile mele?
………………………………………………………
Eu, Burebista, am interzis geto-dacilor :
Să își cinstească zeii
Să bea vin
Să meargă la razboi
Profesorul arată apoi cele două portrete imaginate ale regelui Burebista și le cere elevilor să enumere trei trăsături fizice și morale pe baza lor :
PORTRET IMAGINAT DE PĂRINTELE-PICTOR SIMION TATU
PORTRET IMAGINAT DE CORINA CHIRILĂ
Predarea noilor cunoștințe se realizează prin schema scrisă pe tablă ( obligatorie ) care trebuie să cuprindă următoarele aspecte :
– nașterea primului stat centralizat de la N Dunării în anul 82 i.Hr ( condiții, rolul lui Deceneu )
* informațiile sunt susținute de două fișe : prima cu mărturiile istoricului Strabon în lucrarea Geographya și cea de-a doua cu mărturiile istoricului Iordanes în lucrarea Getica :
Sursa 1
“ Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, Burebista, bărbat get, (…) l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci încât, în câțiva ani, a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. ( … ) Spre a ține în ascultare poporul, el și-a luat ca ajutor pe Deceneu, un magician care rătăcise multă vreme prin Egipt, învățând acolo unele semne de prorocire, mulțumită cărora susținea că tălmăcește voința zeilor. (…) El trăia pe un munte sfânt ce i se zicea Kogaionon și la fel a fost și numele râului care curgea pe lângă el. ” ( Strabon, Geographya )
Sursa 2
“ Apoi, în timpul domniei la geți a regelui Buruista, a venit Dicineus (…). Primindu-l pe Dicineus, Buruista i-a dat o putere aproape regală. ” ( Iordanes, Getica )
* pe baza celor două surse, elevii primesc sarcini precum : alcătuirea unor enunțuri simple utilizând termenii : belagines, Kogaionon și identificarea în sursa 2 a denumirilor sub care apar regele get și Marele Preot.
– campaniile lui Burebista împotriva celților ( 60 î.Hr) și cucerirea litoralului pontic (55 î.Hr.)
* elevii privesc harta “ Dacia în timpul lui Burebista ” și urmăresc întinderea stăpânirii regatului geto-dac ; apoi privesc harta Europei secolului XXI și primesc sarcina de a identifica 3 state care se află astăzi pe vechea vatră a Daciei ( eventual, profesorul le poate solicita elevilor și capitalele statelor identificate )
* elevii enumeră 5 colonii de pe litoralul pontic;
– implicarea în războiul civil de la Roma dintre Cezar și Pompei:
* elevii primesc fișa cu relatarea de pe inscripția de la Dionysopolis :
“ (…) Și fiind el ( Acornion ) trimis ca sol de către regele Burebista la imperatorul roman Cnaeus Pompeius (…) a dus la capăt nu numai treburile regelui, câștigând buna dispoziție a romanilor față de rege, dar și pentru patria sa a negociat frumoase rezultate.”
* profesorul solicită identificarea pe harta “Dacia în timpul lui Burebista” a orașului Dionysopolis ( azi Balcic, Bulgaria )
– asasinarea lui Burebista ( 44 i.Hr.) și destrămarea statului dac:
* este prezentată secvența finală din filmul “ Burebista ” ( 1980 ) în regia lui Gheorghe Vitanidis : de la 2:12:23 la 2:14:50 , li se cere elevilor să identifice monumentul de piatră care se transpune peste chipul lui Burebista ( este vorba despre Sfinxul din Bucegi ) și se discută această asociere
Fixarea cunoștințelor se realizează prin două sarcini de lucru
– completarea unei axe cronologice cu cele mai importante evenimente din timpul domniei lui Burebista ( preluarea conducerii, campania împotriva celților, campania de pe litoralul pontic, asasinarea sa )
-Construirea ( se poate cere și completarea dar atunci profesorul oferă rebusul construit iar elevii doar completează cu informațiile corecte căsuțele ) unui rebus istoric pornind de la următoarele informații :
a
b
De la ei au preluat tracii nordici scrierea.
Primul mare rege al geto-dacilor.
Geograf al Antichității; ne oferă informații despre statul geto-dac.
Pe el l-a sprijinit Burebista în războiul civil de la Roma.
Stindardul / steagul dacilor
Cei mai mari dușmani ai geto-dacilor
Mare conducator de la Roma asasinat în anul 44 î.Hr
Capitala spirituală a geto-dacilor
Criteriile de evaluare a activității elevilor : realizarea sarcinilor de lucru, participarea la discuții, completarea chestionarului de autoevaluare, realizarea corectă a axei cronologice, construirea corectă a rebusului
Bibliografie :
Cronica ilustrată a omenirii, vol.3 – Roma și elenismul, Editura Litera, 2011
Murgescu, B., Istoria României în texte, Editura Corint, București, 2001
Etnogeneza românescă
Nume și prenume profesor: TOMESCU ROXANA
Școala: Gimnazială „Mircea cel Bătrân” Curtea de Argeș
3. Disciplina: Istorie
4. Unitatea de învățare: Europa medievală
5. Prezentarea temei
Problema etnogenezei a generat multe dispute de-a lungul timpului, cunoașterea ei reprezintă și astăzi o preocupare a istoricilor. Ea face parte dintr-un proces istoric mai amplu, european, al etnogenezei popoarelor romanice (neolatine), singurul moștenitor al romanității orientale. Etnogeneza românească are rol în trezirea și dezvoltarea conștiinței naționale.
Această temă ajută la o mai bună înțelegere de către elevi a căilor și etapelor prin care identitatea românească s-a cristalizat și s-a transmis din generație în generație. Este analizat modul de formare al poporului român.
Tema ar trebui studiată prin prisma multiperspectivității.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Etnogeneza românească poate fi studiată cu succes din perspectiva Istoriei, Geografiei, Limbii Române, Cultură civică dar și din perspectiva noii programe pentru clasa a V-a a disciplinei Consiliere și dezvoltare personală.
Cunoștințele de la Istorie se împletesc cu cele de spațiu, localizare, vecinătate de le Geografie. Harta geografică ( Harta fizică a României) trebuie suprapusă și comparată cu harta istorică ( Harta Daciei, a spațiului carpato-danubiano- pontic) ca elevii să-și poată fixa în timp și spațiu procesul de formare al poporului român.
Cuvintele continuitate, etnogeneză, vlahi, valahi, români, daci, etc. sunt întâlnite și la lecțiile de vocabular de la Limba română.
La disciplina Cultură civică sunt atinse conținuturi ca: națiune, popor, stat, naționalitate, etc. care vor face referire și la poporul român și la procesul prin care s-a format acesta.
La disciplina Consiliere și dezvoltare personală, la tema Autocunoaștere se ating ideile despre credințe și valori, conținuturi care pot face referiri la formarea poporului român.
7. Număr de ore: 1
8. Competențe specifice vizate
1.2. Identificarea diferențelor temporale dintre evenimente și procese istorice
Localizarea în timp și spațiu a faptelor și/sau a proceselor istorice
2.2. Relatarea unui proces istoric utilizând informații din surse istorice
4.1. Folosirea unor tehnici de învățare în rezolvarea sarcinilor de lucru
9. Limbajul specific – noțiunile noi
Termeni cheie: etnogeneză, obști sătești, cnezat, voievodat, jude, continuitate, vlahi, valahi
10. Resurse – materiale și mijloace.
Resurse materiale: Manualul de istorie (Editura Teora), Atlas istoric ( harta cu voievodatele), Gesta Hungarorum, fișe de lucru, fișe cu rebusuri ( pentru grupe).
Resurse procedurale: ciorchine, Știu-Vreau să știu-Am învățat, conversația, observația, demonstrația, rebusul istoric, eseul de cinci minute.
11. Context școlar (condiții prealabile)
Elevii vin cu câteva cunoștințe din clasa a IV-a de la Istorie ( daci, romani, români) dar și din lecțiile și capitolele anterioare acestei teme. Înainte de această lecție, elevii, au acumulat cunoștințe despre geto-daci, romani, cuvinte de origine geto-dacă, popoare migratoare care au trecut prin spațiul Daciei (unitatea de învățare Geto-dacii). În unitatea de învățare Europa medievală elevii mai întâi s-au familiarizat cu procesele de formare ale statelor europene (etnogeneza europeană) și au cunoștințe despre substrat, strat și adstrat.
12. Context extrașcolar
Elevii pot avea cunoștințe despre formarea poporului român din excursiile și vizitele pe care le vor fi făcut la diverse muzee de istorie din țară, la Muzeul Țăranului Român din București, la alte obiective istorice și religioase unde puteau afla despre tradiții și obiceiuri românești. Aceste activități puteau fi făcute împreună cu familia sau organizate chiar de școală.
Imnul național „Deșteaptă-te române” conține noțiuni ca: romani, Traian, români, româna națiune, etc. despre care copiii, în diverse contexte, pot pune întrebări și pot afla ce înseamnă.
Mai pot afla despre acest proces din diverse emisiuni și documentare tv sau din diverse site-uri de pe net.
13. Extindere spre viață
Faptul că se atinge această temă la mai multe discipline școlare va duce la dezvoltarea sentimentului patriotic la copii, vor fi mândri de țara lor și îi vor recunoaște valorile și tradițiile (nu se vor mai dezice de ele) atunci când vor călători sau vor studia în străinătate.
Ca profesori suntem obligați să dezvoltăm copiilor sentimente de patriotism, mândrie că facem parte din poporul român, respect, demnitate, etc.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Categoria de lecție: mixtă (combinată)
Competențe operaționale:
1) Cognitive. Pe parcursul acestei lecții elevii vor fi capabili:
C1: să definească următorii termeni: etnogeneză, obști sătești, cnezat, voievodat, jude, continuitate;
C2: să descrie principalele etape care au contribuit la formarea poporului și a limbii române;
2) Metodologice. Pe parcursul acestei lecții elevii vor fi capabili:
C3: să identifice pe harta istorică principalele cnezate și voievodate existente în secolele IX-XIII
C4: să utilizeze în condiții optime materialele necesare (manual, hartă, atlas istoric, arătător, fișe etc.)
3) Atitudinale. Pe parcursul acestei lecții elevii vor fi capabili:
C5: să învețe prin cooperare cu colegii
Evaluare: Ce dovezi există că elevii au învățat lecția?
a) De conținut: răspunsurile la întrebări, eseul de cinci minute, completarea rebusului
b) De utilizare a operațiilor gândirii: argumentarea răspunsurilor la întrebări, compararea procesului de etnogeneză românească cu cele care fac parte din etnogeneza europeană
Desfășurarea lecției:
Evocarea
1. Momentul organizatoric: Am comunicat elevilor că în această oră vom lucra individual, perechi dar și pe grupe.
2. Conexiuni cu cunoștințele anterioare ale elevilor.
Scrierea liberă. Timp de două minute fiecare va scrie în caiet ideile pe care le are despre romanizare
3.Organizarea cunoștințelor anterioare ale elevilor într-un ciorchine.
Activitate frontală. Le cer elevilor ca fiecare dintre ei să să spună câte o idee despre Romanizare . Organizez ideile pe tablă sub formă de ciorchine. Ciorchinele rezultat:
Realizarea sensului
Comunicarea titlului lecției noi și motivarea pentru învățare. Anunț titlul lecției: Etnogeneza românească și le spun copiilor că este foarte important să cunoască modul de formare al poporului și al limbii romane. Anunț și competențele operaționale ale lecției mai sus menționate.
Lecturarea individuală și completarea tabelului Știu -Vreau să știu-Am învățat. Le spun copiilor să facă tabelul pe caiet după modelul pe care am sa-l fac și eu pe tablă. Apoi le spun copiilor că vom completa rubrica Știu. Îi ajut cu întrebări de genul: Amintiți-vă din lecția de la începutul capitolului ce înseamnă ,,etnogeneză”? De la ce cuvinte provine noțiunea de etnogeneză? Care sunt grupele de popoare europene? Din ce grupă face parte poporul român? Există asemănări între modul de formare al popoarelor europene? Ce înseamnă migratori?
Activitate frontală. Elevii răspund la întrebări și eu notez răspunsurile pe tablă la rubrica Știu. După completarea rubricii îi întreb per elevi ce ar mai dori să știe despre etnogeneza românească urmând să completăm rubrica Vreau să știu. Ei răspund: Ce s-a întâmplat după cucerirea Daciei, cu poporul geto-dac? Cum s-a format poporul român? Dar limba română? Cine i-a condus după ce Decebal s-a sinucis? Ce sunt cnezatele, voievodatele, juzii?
Activitate individuală: Le indic elevilor să citească individual textul din manual, pe paragrafe câte trei minute pentru fiecare subpunct. La fiecare trei minute intervin și întreb dacă citind au aflat răspunsul la întrebările notate. Răspunsurile sunt notate în rubrica Am învățat. S-au atins competențele C1 prin definirea termenilor, C2 descrierea etapelor formării poporului și limbii române și C4 de utilizare a manualului.
În manual există o hartă pe care sunt poziționate cnezatele și voievodatele existente la începuturile poporului român ca stat. Elevii ies pe rând la harta istorică pentru a identifica și pe aceasta poziția lor. Sunt atinse în totalitate competențele C3 și C4 prin folosirea hărții istorice, atlaselor pe care elevii le au pe bănci.
Reflecția
1. Obținerea performanței. Rebus pe tema dată (pe grupe). Le comunic elevilor că rândurile nr. 1 și nr. 3 vor forma grupa nr.1 iar rândurile 2 și 4 vor forma grupa nr. 2. Componenții fiecărei grupe primesc fișe care conțin rebusuri. Grupa 1, rebusul nr. 1 și grupa 2, rebusul nr. 2. Pe baza notițelor și a acelor noțiuni învățate în cadrul lecției vor completa în cinci minute rebusurile. După expirarea celor cinci minute prin întrebări frontale verific rezolvarea rebusurilor.
Rebus nr.1
1. Imperiu care a cucerit Dacia.
2. Termen care desemnează nașterea unui popor.
3. Popor care se deplasa dintr-o zonă în alta.
4. Uniune de mai multe sate sub conducerea unui cneaz.
5. Conducătorul formațiunii prestatale din zona Argeșului.
6. Uniune de mai multe cnezate.
Pe verticala A-B: Limba noastră
A
B
Rebus nr. 2
1. Rege dac ce a condus războaiele împotriva Imperiului roman.
2. Primul război dintre daci și romani s-a încheiat cu o …………….. .
3. După anul 106 d. Hr., Dacia a devenit …………….. romană.
4. Capitala Daciei era la …………………………… .
5. Monument de la Roma, ce înfățișează luptele dintre daci și romani: Columna lui
……………….. .
Pe verticala A-B: Țara geto – dacilor
A
2. Evaluare. Raportarea produselor de grup. Eseul de 5 minute. La sfârșitul orei cu zece minute înainte de terminare, le solicit elevilor să realizeze un eseu, în timp de cinci minute, cu titlul ,,Sunt urmaș al lui Decebal sau Traian?”. Câteva produse vor fi citite din scaunul autorului, apoi colegii vor spune ce le-a plăcut. Aceste produse vor fi adăugate la un portofoliu al clasei.
GEOGRAFIE
Lanțurile montane din Europa
Nume și prenume profesor – CIURTE CAMELIA ELENA
2. Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny”, Baia Mare
3. Disciplina: Geografie clasa a VI – a
4. Unitatea de învățare – Relieful Europei
5. Prezentarea temei – Este o lecție valoroasă deoarece oferă elevilor posibilitatea de a cunoaște elemente fizico-geografice specifice lanțurilor montane europene, stimulează interesul pentru cunoașterea României și a Europei prin utilizarea metodelor activ – participative și a instrumentelor GOOGLE moderne în predarea Geografiei.
6. Dimensiunea inter – și transdisciplinară a temei
Fiecare activitate are ca scop crearea de situații în care elevii să fie nevoiți să folosească cunoștințele de Matematică, Biologie, Fizică pentru identificarea și numirea unor caracteristici specifice reliefului (altitudine, amplitudine, formarea și tipurile de roci, etajele de vegetație, floră și faună).
Folosirea TIC (internet, jocuri educative, instrumente GOOGLE).
7. Număr de ore : 3
8. Competențe specifice vizate:
1.1 Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici
1.2. Descrierea relațiilor dintre elementele și fenomenele geografice utilizând termeni specifici
2.1. Poziționarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
2.2. Ordonarea spațială și cronologică a elementelor, fenomenelor și proceselor geografice după criterii date
2.3. Utilizarea informațiilor oferite de suporturile cartografice, grafice și alte materiale vizuale în contexte /situații diferite
3.1. Utilizarea informațiilor cu caracter geografic obținute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS și al elementelor de matematică și științe
3.2. Prezentarea caracteristicilor elementelor, fenomenelor și proceselor geografice prin utilizarea instrumentelor TIC/GIS
4.3. Compararea elementelor, fenomenelor și proceselor după caracteristicile geografice.
9. Limbajul specific: plăci continentale, vulcanism, orogeneză, fragmentare, orientare, amplitudine.
10. Resurse:
Resurse materiale: Harta fizică a Europei, Fotografii, texte, manualul, Internetul.
Resurse procedurale: conversația euristică M1, observarea dirijată M2, descrierea M3, explicația M4, analiza datelor M5, lucrul cu harta M6, utilizarea softului educațional M7 (platforma AEL)
Google Apps folosite: Google Search, Presentation, YouTube.
Jocuri educative pe platforma AEL, http://www.toporopa.eu/ro
11. Context școlar: Elevii dețin priceperi și deprinderi de a lucra pe platforma AEL și dețin cunoștințe despre modul de formare al munților.
12. Context extrașcolar: Elevii au cunoștințe despre activitățile economice, turistice, practicate în zonele montane, sunt responsabili, implicați în activitățile instructiv-educative desfășurate în clasă, dar și în mediul extrașcolar.
13. Extindere spre viață: Activitatea propusă ajută elevii să dobândească noi abilități de folosire TIC în culegerea de informații geografice, să utilizeze instrumente Google, și metode simple de investigare (observare, analiză, interpretare) a realității, să prelucreze informațiile obținute, să explice diferențierea răspândirii formelor de relief în teritoriu, să caracterizeze unitățile montane din Europa din punct de vedere fizico-geografic, să exprime opinia privind utilizarea reliefului.
14. Activități de predare – învățare – evaluare recomandate
Tabel 1.
Platforma AEL – LOCALIZAREA LANȚURILOR MONTANE ÎN EUROPA
Jocuri educative pe http://www.toporopa.eu/ro/
Caracterizarea geografică a regiunilor
Europa centrală (România) și Europa sudică( Italia)
1.Nume și prenume profesor – CIOLPAN DANIELA
2. Școala Gimnaziala Cicîrlău
3. Disciplina: Geografie clasa a VI-a
4. Unitatea de învățare – Caracterizarea geografică a regiunilor: Europa Centrală (România) și Europa Sudică( Italia)
5. Prezentarea temei – Aceasta temă este valoroasă deoarece țările studiate au multe caracteristici identice sau asemănătoare și totodată sunt țări care au multe în comun și din punct de vedere istoric.
6. Dimensiunea inter – și transdisciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva materiilor geografie, istorie si informatică.
7. Număr de ore: 3
8. Competențe specifice vizate
1.1 Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici;
1.2. Descrierea relațiilor dintre elementele și fenomenele geografice utilizând termeni specifici;
2.1. Poziționarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice;
2.2. Ordonarea spațială și cronologică a elementelor, fenomenelor și proceselor geografice după criterii date;
2.3. Utilizarea informațiilor oferite de suporturile cartografice, grafice și alte materiale vizuale în contexte /situații diferite;
3.1. Utilizarea informațiilor cu caracter geografic obținute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS și al elementelor de matematică și științe;
4.3. Compararea elementelor, fenomenelor și proceselor după caracteristicile geografice.
9. Limbajul specific
Termeni cheie:
Piemont = dealuri formate la baza muntelui
Munți cristalini =munți alcătuiți din roci metamorfice
Gondola = barcă lungă, puțin adâncă, cu fundul plat,manevrată cu o singură vâslă
Depresiune intramontană = un loc jos înconjurat din toate părțile de munți
Țară pontică = țară care are ieșire la Marea Neagră
Țară danubiană = țară prin care trece fluviul Dunărea
10. Resurse – materiale: tabla interactivă, internet, calculatoare, suporturi cartografice, fișe de lucru, hărți, manual.
– procedurale: diagrama Venn, brainstorming, program GIS.
11. Context școlar (condiții prealabile) – elevii au cunoștințe anterioare despre componentele principale ale unei analize spațiale geografice.
12. Context extrașcolar – .elevii au cunoștințe despre cele două țări, din familie, foarte mulți au cel puțin un părinte plecat în țări din regiunea mediteraneană.
13. Extindere spre viață – elevii au utilizat operații ale gândirii, au analizat comparat componentele geografice ale României și Italiei, au realizat hărți, au realizat tutoriale despre orașe antice ale României și Italiei folosind programul GIS. Prin tutorialele realizate s-au familiarizat cu o tehnica de lucru și vor putea estima suprafețele teritoriilor urbane și direcția lor de dezvoltare.
14. Activități de predare –învățare – evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
RELIGIE
Iubirea prin fapte: ajutorarea celor aflați în suferință
1.Nume și prenume profesor CONȚ LAURA
2 .Școala Gimnazială ,, Vasile Alecsandri “ Baia Mare
3. Disciplina Religie Ortodoxă
4. Unitatea de învățare Spiritualitate și viață creștină
5. Prezentarea temei – Aplicarea învățăturii de credință în viața personală și a comunității
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – presupune abordarea conținuturilor complexe având ca scop formarea unei imagini unitare asupra unei anumite problematici, participarea activă la acțiuni civice alături de persoane care au alte credințe. Integrarea transdisciplinară în acesta lecție presupune o întrepătrundere a mai multor discipline :limba română, TIC și muzică aducând în prim plan importanței participării active la viața comunității
7. Număr de ore: 1
8. Competențe specifice vizate
– Comunicarea clară și corectă a conținutului și mesajului moral-religios din textele studiate;
– identificarea celei mai mari porunci dumnezeiești;
– analizarea modalitatilor de manifestare a iubirii creștine (prin fapte bune);
– numirea persoanelor care au nevoie de ajutorul nostru;
– explicarea importanței faptelor bune în viața zilnică.
9. Limbajul specific Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare;
10. Resurse – Sfânta Scriptură, fișe de lucru, . Programa școlară pentru disciplina Religie ortodoxă, aprobată prin O.M. nr. 5097/09.09.2009, pentru clasa a VII-a, planificarea calendaristică pentru clasa a VII-a, filmul motivațional: https://www.youtube.com/watch?v=rr0TrEhSHWw, Noul Testament cu Psalmi, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1991
11. Context școlar (condiții prealabile)
„Bagajul” de cunoștințe al elevului va fi în funcție de implicarea lui în activitățile care se desfășoară in clasă ,școală ,comunitatea religioasă ,familie .
12. Context extrașcolar
Experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (biserică, familie, prieteni, școală mass-media, ,Sfănta Scriptură ,carți de cult ,reviste ,alte surse).
13. Extindere spre viață
Așa cum candela luminează în jurul nostru ,tot la fel și sufletul omului trebuie să aducă lumină în viața semenilor , după cuvintele Măntuitorului : ,, Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor,așa încăt să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru cel din cer “ ( Matei 5,16 )
14. Activități de predare-învățare-evaluare
SCHIȚA LECȚIE
IUBIREA PRIN FAPTE: AJUTORAREA CELOR AFLAȚI ÎN SUFERINȚĂ
„Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul.” (Ioan 13,34)
Modalități de ajutorare a celor aflați în suferință pe care le vor identifica elevii pentru fiecare categorie socială:
Învățătură:
Să-i ajutăm pe cei aflați în suferință și să fim apostoli ai lui Hristos în mijlocul celor aflați în nevoi!
Pilda celor zece fecioare
1.Nume și prenume profesor NASTAI VIORICA
2 .Școala Gimnazială ,, Dimitrie Cantemir “
3. Disciplina Religie Ortodoxă
4. Unitatea de învățare
5. Prezentarea temei – Însușirea unor învățături date de Măntuitorul , în vederea consolidării comportamentului moral -religios
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Tema presupune abordarea conținuturilor complexe având ca scop formarea unei imagini unitare asupra unei anumite problematici. Ea vizează relațiile, în special de metodologie care se stabilesc între discipline diferite, sau mai bine zis transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta. Integrarea transdisciplinară presupune o întrepătrundere a mai multor discipline, care poate genera apariția unor noi domenii de cunoaștere.
7. Număr de ore: 1
8. Competențe specifice vizate
– Comunicarea clară și corectă a conținutului și mesajului moral-religios din textele studiate;
– Identificarea învățăturilor morale care se desprind din pildele Mântuitorului;
– Integrarea în comportamentul cotidian a învățăturilor morale cuprinse în pildele Mântuitorului;
9. Limbajul specific
Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare;
10. Resurse – Sfânta Scriptură, fișe de lucru, material ppt, planșe ce ilustrează pilda , video-proiector, laptoop.
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe al elevului va fi în funcție de implicarea lui în activitățile care se desfășoară in clasă ,școală ,comunitatea religioasă ,familie .
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (biserică, familie, prieteni, școală mass-media, ,Sfănta Scriptură ,carți de cult ,reviste ,alte surse).
13. Extindere spre viață
Așa cum candela luminează în jurul nostru ,tot la fel și sufletul omului trebuie să aducă lumină în viața semenilor , după cuvintele Măntuitorului : ,, Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor,așa încăt să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru cel din cer “ ( Matei 5,16 )
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Subiectul lectiei: Să fim prevăzători-Pilda celor zece fecioare
Competențe generale:
C.G. 2 –Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare;
Competențe specifice:
2.2- Comunicarea clară și corectă a conținutului și mesajului moral-religios din textele studiate;
3.2- Identificarea învățăturilor morale care se desprind din pildele Mântuitorului;
4.1- Integrarea în comportamentul cotidian a învățăturilor morale cuprinse în pildele Mântuitorului;
Competențe derivate:
Cd1- povestirea conținutului Pildei celor zece fecioare, având ca suport imagini ce ilustrează această pildă;
Cd2-selectarea simbolurilor și a semnificației pildei din textul biblic;
Cd3- identificarea mesajului pildei;
Cd4-raportarea pildei la viața personală;
Strategia didactică:
Metode și procedee: exercițiul, conversația, explicația, lectura explicativă, metoda R.A.I., eseul de cinci minute, cvintetul;
Mijloace de învățământ: Sfânta Scriptură, fișe de lucru, material ppt, planșe ce ilustrează pilda , video-proiector, laptoop.
Forme de organizare a activității elevilor: frontal, individual
Resurse bibliografice:
***Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988.
Șebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian; Opriș, Dorin; Opriș, Monica, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000.
Cucoș, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examane de definitivare și grade didactice, Iași, 1998.
OGLINDA TABLEI
Data
Pilda celor zece fecioare ( Luca 25 ,1- 13 )
,, Așa să lumineze lumina voastra înaintea oamenilor,așa încît să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatal vostru cel din ceruri .,,(Matei 5,16 )
,, De ziua și ceasul acela nimeni nu știe ,nici îngrrii din ceruri , nici Fiul , ci numai Tatal.,,(Matei 24,36 )
Explicarea cuvintelor symbol :
Nunta = Împărăția cerurilor
Mirele = Mântuitorul nostru Iisus Hristos
Fecioarele =toți oamenii chemați la judecată
Fecioarele înțelepte = creștinii care se îngrijesc de sufletele lor
Fecioarele neînțelepte = oamenii care amână întoarcerea la Dumnezeu
Candela = sufletul
Untdelemnul = faptele bune
2. Invataturi :
Să adunăm in candela sufletului untdelemnul faptelor bune !
Să ne pregătim pentru cea de-a doua venire a lui Hristos !
Omul pe care nu-l iubea nimeni
Povestea noastra începe undeva, departe, într-un sat uitat de lume, unde trăia odata un om putred de bogat, care însă pe căt era de bogat, pe atăt era de zgîrcit. In toata viata lui, omul acesta nu ajutase pe nimeni cu nimic. N-ar fi dat un capat de ată. Cu toate acestea el avea slugi multe si servitori însă traia singur ca un huhurez. Nici măcar nevasta si copil nu și-a luat. Cine ar fi putut rezista lănga un asa om hapsan?
– Off, se găndea el, nimeni nu mă iubeste! Toăta lumea zice ca-s un zgarcit. Ei, și ce daca? Poate să zica! Ce știu ei ? Eu sunt eu un exemplu de om econom si străngator!. De aceea am ajuns atăt de bogat, cel mai bogat om din tot ținutul!
Intr-o dimineață îi veni o idee. Dar ce idee, una grozavă!
– Tiii, chicoti el, de acum toata lumea o să mă iubească si o să mă laude pentru bunatatea mea!
Și o porni grabnic la piață, unde se aduna tot satul. Ajuns acolo, se urcă pe un scaun ca să-l poata auzi toata lumea si începu să strige:
– Fratilor, fratilor, să stiți ca mi-am făcut testamentul. Cănd voi muri, toate bogățiile mele: banii, conacul, grajdurile cu turmele și cirezile de vite, ogoarele si toate celelalte, le las bisericii, Părintele va sti cum să foloseasca cel mai bine toată averea pentru binele satului si al vostru.
Omul aștepta ca toți ceilalți să se bucure si să-l felicite pentru un așa gest deosebit. Dar, deși toți îl auziseră, nimeni nu l-a băgat în seama. Oamenii și-au văzut mai departe de treburi ca si cănd nimic nu s-ar fi întîmplat.
Intristat foc, omul pleca înapoi spre casa. Pe drum, ajungînd in dreptul bisericii, se așeză abatut pe o bancută.
-Of, Doamne, zise el, nici măcar Tu nu mă iubești?
Nici nu termina bine de spus, ca ușa bisericii se deschise singură, împinsa parcă de o puternică lumina ce venea dinăuntru. Și, în mijlocul acelor raze orbitoare, se ivi un înger frumos, cum nu se poate spune. Omul nostrum înlemni. Nu mai era nimeni prin preajma. Îngerul venise fară îndoială pentru el. Se temea că o să-l ia pe lumea cealaltă; tremura din toate încheieturile, ca o crengută în bătaia văntului.
Îngerul, însă, se apropie ușor și îi spuse:
– Omule, Bunul Dumnezeu te iubește mai mult decăt poți tu crede. De aceea m-a trimis pe mine. Și, ca semn al dragostei ce ți-o poartă, îti trimite un dar.
– Un dar?, zise omul încîntat. Cum auzise ca primește ceva de pomană, cum îi revenise zîmbetul pe buze.
Si ce dar mi-ai adus?
– Un dar nemaîntîlnit: vei avea puterea de a înțelege graiul animalelor. Dar asta numai pînă la asfintitul soarelui. Doar azi poți asculta tot ce vorbesc animalele între ele.
Spuînd acestea, îngerul dispăru înapoi in biserică iar ușa se închisese singură dupa înger. Îngerul dispăruse și înăuntru era pustiu.
– Măi, dar ce să fac eu cu o așa putere? Nu e bună de nimic. Ce-mi trebuie mie să știu ce vorbesc păsările sau pisica sau mai știu eu ce vietate?
Și uite-așa, tot bombănind ajunse acasă. Curios însa, se duse direct in grajd să vadă dacă se împlinise ce îi spusese îngerul. Se apropie tiptil de staul și începu să tragă cu urechea. Înăuntru era o oaie și un porc, Și…ce să vezi?! Minunea minunilor: înțelegea tot ce-și vorbeau animalele, așa cum mă înțelegeți voi pe mine ce vă spun.
– Auzi, surato, grohăi porcul, dar de ce n-ai plecat cu turma la pășunat?
– Eiii, ciobanul m-a lăsat aici, caci m-am lovit la picior și acum șchiopătez, behăi oaia. Dar mă fac eu bine!
– Auzi, tu, ca tot ești aici?! Ia să te întreb ceva ce mă frămăntă de mult timp, mai zise porcul cu glasul lui dogit: cum se face că oamenii te iubesc așa de mult pe tine, iar pe mine mai deloc? Tu le dai doar nițel lapte si ceva lană. Mda! Dar eu, le dau mult mai mult: carne, slănina, grăsime, sorici si cate si mai cate…De ce pe tine te iubesc și pe mine nu?
– Știu și eu?, zise oița cu blandețe, poate pentru ca le dau tot ce pot in timpul vieții. Tu le dai multe, dar după ce mori!
Auzind una ca asta, omul tresări. Acum știa cu adevărat ce trebuia să facă. A doua zi dimineată, trimise slugile să sape o fantană în mijlocul satului. Cand fantana fu gata, oamenii, încantați, veniră la poarta lui să îi multumească:
– Să te mantuiască Dumnezeu , că mare bine ai făcut! îi ziceau toți. Apa e rece si curată și foarte bună. Toți ne-am astampărat setea cu ea.
Apoi, omul nostru tocmi niște zidari și îi trimise să repare acoperișul școlii, căci auzise că e stricat și cănd ploua curgea apa peste copii. Cand fu gata școala, copiii țopăiau de bucurie. Iar cand iarna sosi nu-l uitară pe omul ce i-a ajutat și au venit cu toții la poartă ca să-i multumească prin frumoasele colinde.
Omul era uimit! Pană atunci nici un copil nu-i bătuse în poartă să-l colinde pentru că sțiau cu toții că nu primesc nimic de la el de zgarcit ce era. Dar acum ei nu veniseră să capete ceva ci veniseră din suflet, să-i multumească pentru binele făcut. Si văzandu-i pe cativa mai posomorati omul le-a dat cate un bănut să-și cumpere hăinuțe și hrană. Iar cand primavara a venit, plăti cațiva meșteri pricepuți să picteze în biserică icoane noi si frumoase.
Și tot așa, în fiecare zi găsea cate ceva bun de făcut, ajutand și pe unul și pe altul.
La slujba de Paști, cand veni și el la biserică toți îl salutară cu dragoste, facandu-i loc. Omul era iarași uimit. Niciodata nu fusese atat de bine primit undeva…
Acum nu mai era cel mai bogat om din sat, dar era fara indoiala cel mai iubit! Cheltuise mult , dar nu-i parea rau, caci, daruise totul din inima. Simtea, in sfarsit cea mai mare placere si bucurie: aceea de a iubi si de a fi iubit!
Cand ajungi in rai ai numai ceea ce ai dăruit în viată .Acestea sunt comorile pe care fiecare le strange în cer. Cu ele poti ,într-adevar ,să intri in rai .
( Leon Magdan ,Povești cu Îngeri ….pentru îngerași ! Editura Mekki Media București p .30-38
Decalogul, importanța lui în viața omului
1.Nume și prenume profesor: OȚELEA EMILIA
2.Școala Gimnazială Mircea Ghițulescu Cuca
3.Disciplina: Religie Ortodoxă
4.Unitatea de învățare: Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului
5.Prezentarea temei: – premise de la care s-a plecat în porcesul instructiv –educativ, perspectiva din care s-a elaborat proiectul.
6.Dimensiunea inter și transdisciplinară a temei – prezentarea activității din perspectiva a cel puțin 2 discipline incluse în curriculum național
7.Număr de ore: 1 h
8.Competențe specifice vizate
Activitățile propuse au în vedere:
stimularea interesului elevilor pentru propria credință;
valorificarea experiențelor de învățare a copiilor din mediul familial; grup de prieteni; școală; societate; biserică;
evidențierea utilității achizițiilor de învățare în viața reală a fiecărui elev;
crearea unor situații de învățare cât mai apropiate de realitatea creștină a elevilor, cunoscută de aceștia.
9. Limbajul specific – noțiunile noi, introduse în activitatea propusă, care trebuie să fie însușite de elevi (o listă de termeni științifici, sau termeni-cheie). Elevii trebuie să definească anumiți termeni, din perspectivă generală, dar și din perspectivă religioasă: a călăuzi, deca, poruncă, semen, călăuză, idol, desfrânat, cununie, mărturie mincinoasă, a mărturisi, a râvni, toleranță, violență.
10.Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității.
Metodele de lucru sunt de descoperire, explorare și active: exercițiul, studiul de caz, jocul de rol, jocul de decizie, elevul devenind astfel centrul activității desfășurate de cadrul didactic. Activitățile de învățare sunt atractive, adaptate particularităților de vârstă ale elevilor de clasa a V-a.
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
12.Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse).
13. Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Vremea și vremurile au demonstrat de atâtea ori că, pentru a reveni la normele acceptabile de conviețuire socială și de dezvoltare umană, este nevoie de credință. Religia constituie disciplina de învățământ care își propune transmiterea valorilor religioase, astfel încât potențialul formativ al conținuturilor învățării propuse de această dimensiune a educației să poată deveni un suport puternic în dezvoltarea personală a elevilor. Educația religioasă la vârsta școlară înseamnă familiarizarea copiilor cu domeniul Religiei, ce dă prilej de întâlnire cu puritatea și simplitatea copilăriei.
Prin competențele și conținuturile vizate, disciplina Religie, contribuie în mod direct la realizarea competențelor ariei curriculare Om și societate, prin aportul adus la dezvoltarea unor competențe sociale și civice, prin accentul pe promovarea diversității și pe integrarea în diferite grupuri, prin susținerea unor abordări inter- și transdisciplinare. ”Interdisciplinaritatea răspunde de formarea personalității omului contemporan, iar transdisciplinaritatea fundamentează învățarea pe realitate, favorizează o viziune globală, transferul cunoștințelor în contexte directe, astfel încât să poată conduce în timp la apariția unui nou areal de cunoaștere ( Iuliana Gheorghe, coord., ed. Arves, p. 49).
Programa școlară pentru disciplina Religie constituie oferta curriculară, proiectată pentru o oră pe săptămână în trunchiul comun al planului de învățământ, în cadrul ariei curriculare Om și societate. Programa este elaborată potrivit noului model de proiectare curriculară, centrat pe competențe care se dezvoltă în jurul temei: Dumnezeu – Părintele omenirii.
Noutatea acestui nou model curricular, pentru clasele V-VIII, constă în gruparea acestora pe următoarele domenii:
Dumnezeu se face cunoscut omului
Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului
Viața creștinului împreună cu semenii
Viața comunității și sărbătorile creștine
Acest nou model curricular permite o anumită flexibilitate și creativitate în construirea situațiilor de învățate, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Tema centrală: ” Dumnezeu – Părintele omenirii” este structurată din domeniul: ”Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului”, cu conținuturile:
”Decalogul, importanța lui în viața omului” (Decalogul ca dar al iubirii lui Dumnezeu; actualitatea Decalogului).
”Răspunsul omului la chemarea lui Dumnezeu” ( chemarea lui Dumnezeu în Vechiul Testament; persoane biblice care au răspuns la chemare lui Dumnezeu: Samule/ Ieremia)
”Mărturisirea credinței în Vechiul Testament” (modalități de mărturisire a credinței în Vechiul Testament; exemple: Ilie/ Daniel).
”Calitățile omului și slujirea lui Dumnezeu” (rolul calităților personale în viața omului; exemple biblice de valorizare a calităților personale – construirea templului din Ierusalim / psalmii lui David/ pildele lui Solomon).
Din tema centrala: ” Dumnezeu – Părintele omenirii” este structurată din domeniul: ”Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului”, cu conținutul ales:
”Decalogul, importanța lui în viața omului” (Decalogul ca dar al iubirii lui Dumnezeu; actualitatea Decalogului).
Textul lecției se constituie dintr-un dialog cu elevii, care sunt puși în diferite situații de viață, iar prin intermediul lor sunt expuse noile cunoștințe.
Întrebările și cuvintele noi explicate la Vocabular au rolul de a aprofunda și înțelege mai bine conținutul textului.
Sfânta Scriptură ne învață și îi familiarizează pe elevi cu textul de referință în transmiterea adevărului de credință și completează informațiile din textul lecției.
Să aflăm mai mult este o rubrică în care se aduc informații suplimentare care completează textul lecției.
Să descoperim împreună este o rubrică în care sunt prezentate evenimente care au rolul de a oferi modele de comportament religios și atitudini specifice moralei creștine, ce se pot aplica în viața de zi cu zi.
Un strop de înțelepciune este rubrica sub forma unui cuvânt duhovnicesc din Sfânta Scriptură, Sfinții Părinți plin de învățătură, care îndeamnă într-un mod delicat la a transpune în practică cele descoperite.
Exersăm, aplicăm este o rubrică de exerciții variate care completează situațiile diverse de învățare: jocuri de rol, abordări interdisciplinare și transdisciplinare.
Să ne jucăm împreună are rolul de a dezvolta lucrul în echipă, învățarea prin joc, dialogul, rezolvarea unor situații concrete, discuții și dezbateri despre cooperare, intrajutorare, toleranță, valoarea adevărului.
Lectura ajută să atingem competențele specifice și este reprezentată sub formă de pildă, istorioare, versuri.
Să fim creativi valorifică prin activitățile interdisciplinare și transdisciplinare cunoștințele dobândite la Limba și literatura română, educație civică, geografie, educație muzicală și plastică. Propunerea de activități în care elevii sunt solicitați să deseneze anumite aspecte referitoare la experiențe de viață personale, la mediul școlar, familial sau în urma observării unor comportamente din viața de zi cu zi reprezintă o modalitate de dezvoltare a creativității și de comunicare prin culoare și formă. Unui copil este eficient să îi vorbești despre Dumnezeu și prin imagine, culoare, formă. Ochiul trebuie să fie încântat de ceea ce vede, ca mai apoi mintea lui să se deschidă către cuvântul scris.
Îndemnurile pentru micul creștin constituie dimensiunea competențelor derivate, sfaturi simple care sunt ușor de reținut pentru a fi puse în practică.
Situația-problemă este utilizată pentru a incita la căutare, descoperire, la intuirea unor
soluții noi. Această metodă este folosită în aplicarea în mod autonom a unor reguli de comportament moral-creștin în diferite contexte de viață reale. Profesorul are rolul de a comunica situația, de a îndruma căutările și de a realiza întărirea pozitivă sau negativă.
Studiul de caz este utilizat de asemenea în aplicarea unor reguli de comportament moral-creștin, permițându-i elevului să plece de la imaginea dată pentru a găsi soluții pentru fiecare dintre sarcinile respective.
Sarcinile de evaluare sunt formulate cu itemi variați ca tipologie și dificultate, acoperind întregul domeniu de activitate pentru care au fost dezvoltate sarcinile de învățare.
Itemii de lucru ai activităților de învățare și evaluare pot fi folosiți ca atare, adaptați sau chiar selectați, în funcție de timpul de lucru, de nivelul clasei și chiar de originalitatea profesorului.
Desfășurarea activității
Elevii sunt așezați în semicerc, forma de organizarecare favorizează o vizibilitate optimă a ecranului de protecție. Profesorul folosește prezentarea PPT – important este ca în prezentare să apară cât mai puțină informație scrisă cu caractere mari și cât mai multe imagini: (prezentarea cuprinde Moise primind Tablele Legii, Planșa cu Cele 10 Porunci Muntele Sinai, reguli de comportare in grup, acasă, societate, biserică, școală).
După vizionarea materialului elevii sunt împărțiți în grupe, în funcție de efectivul clasei. Fiecare grupă va rezolva sarcinile din fișele de lucru.
DOMENIUL:
Dumnezeu – Părintele omenirii
Domeniul centrat pe aspecte de morală religioasă aplicată: Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului.
Conținutul: ”Decalogul, importanța lui în viața omului”
Preachiziții:
Elevii știu/ dețin noțiuni despre: Dumnezeu; relația omului cu Dumnezeu; evenimente din Sfânta Scriptură- din Vechiul Testament; atitudini și comportamente: fapte bune/ fapte rele
Concepte cheie:
Sfânta Scriptură; profet/ prooroc; a călăuzi; deca; poruncă; semen/ apropiat; idol; a mărturisi; a râvni; desfrânare
Competențe cheie: C1.2; C1.3; C2.2.
1.2. Descoperirea unor aspecte caracteristice religiei proprii, utilizând concepte specifice;
1.3. Identificarea mesajului moral-religios din texte sau suporturi expresive date;
2.2. Selectarea unor reguli de comportamnet moral-religios din diferite contexte de viață, din perspectiva unor criterii date.
Obiectivele operaționale:
Să identifice reguli de comportament în viața cotidiană pornind de la poruncile din Decalog;
Să argumenteze necesitatea respectării tuturor poruncilor pentru viața individuală, de grup și socială;
Să explice libertatea omului în alegerea respectării poruncilor;
Să recunoască în diverse situații respectarea/ nerespectarea unei porunci;
Să stabilească comparații între poruncile din Decalog și alte reguli de comportament din diferite contexte de viață cotidiană: familie, grup de prieteni, școală, societate, biserică.
Strategia didactică:
Resurse:
Mijloace de învățământ: Biblia, prezentare PPT, icoana Moise primind Tablele Legii, planșa Cele zece porunci, coli de scris, instrumente de scris, coli flipchart, laptop, videoproiector, ecran de proiecție; fișe de lucru;
Metode și procedee: exercițul de dezgheț; conversația; explicația; diagrama Venn; jurnalul cu dublă intrare; rebus.
Temporale: 50 minute;
Spațiale: sala de clasă
Forme de organizare: frontal, individual, grupe.
Desfășurarea activității: 10 minute
Întrebări premergătoare textului; exemple de întrebări:
• Cum îți arăți iubire/ dragostea față de Dumnezeu?
• Cine este aproapele nostru?
• De ce suntem datori cu dragoste, respect și ajutor față de toți oamenii ?
• Ce însemnă a trăi în armonie cu ceilalți?
• Ce importanță are respectarea regulilor într-o comunitate?
Lecturarea textului de către profesor 5 minute
Lumea din sat era sătulă de reguli. Totul era prescris: Când era trezirea, când trebuia să se meargă la serviciu, când era zi de duminică și zi de lucru. Pentru elevi era prescris când începe școala, că trebuie să aibă asupra lor o batistă și să-și spele acasă dinții.
Existau reguli de circulație, reguli de cântat la pian. Erau într-adevăr multe prescrieri și oamenii au hotărât ca de azi înainte să nu mai fie valide aceste reguli. Părea frumos. Școala, firește, era goală pentru că toți copiii au mers la baie; lumea a scos mesele în stradă căci acolo bătea soarele; tinerii au deschis la maximum casetofoanele și le-au lăsat să funcționeze zi și noapte; când Peter a ieșit din apă, n-a mai găsit pantalonii. I-a luat Claudiu. “Nu mai sunt reguli”, strigă el și fugi de acolo; Maia o găsi în camera sa pe micuța Erica de la etajul de deasupra. Tocmai voia să-i strice păpușa. “Ce faci aici, Erica?”. “Nu mai sunt reguli”, spuse micuța, luă păpușa și fugi din cameră. “Am fost la școală”, spuse Paul. “Să nu mă minți!”, strigă tatăl. “Nu mai sunt reguli. Deci nu am mințit”. Când oamenii voiau să doarmă nu puteau din cauza muzicii gălăgioase. Mulți nu mai găseau banii la locul lor; copiii dormeau unde apucau; mașinile claxonau pe stradă fără rost, stricau măsuțele care stăteau pe stradă.
“Unde sunt copiii? Cine a stricat măsuța mea? Unde-mi sunt banii? Unde e poliția?”. Dar la numărul de telefon de la poliție nimeni nu ridica receptorul. Căci dacă nu există reguli, nu mai e nevoie nici de cineva care să-i apere. Încă în acea noapte începură să sune clopotele bisericii. Lumea s-a adunat, iar unul a spus: “Așa nu se mai poate trăi”. “Nu, așa nu mai putem trăi”, spuseră și ceilalți. “Ne trebuie reguli”, strigă unul. “Da, vrem din nou reguli”, strigară cu toții.
Începură să facă din nou reguli. Copiii să asculte de părinți. Părinții să-și iubească copiii. Nu e voie să faci rău unul altuia. Nu e voie să se fure. Trebuie să se spună adevărul, în concluzie, să se țină cont de cele 10 porunci date de Dumnezeu. “Vrem aceste porunci”, spuseră cu toții și merseră liniștiți la casele lor.
( după Daniel Ciobanu, Satul fără reguli)
Evaluarea 15 minute
Care credeți că a fost scopul descoperirii poruncilor divine?
Sunt importante regulile în viața cotidiană?
Cum și-a manifestat Dumnezeu purtarea Sa de grijă față de poporul ales în pustiu?
Prin respectarea poruncilor divine, ne arătăm dragostea față de Dumnezeu?
Ce înțelegeți prin cuvântul poruncă?
Respectarea poruncilor lui Dumnezeu sunt obligatorii pentru toți oamnenii?
Ce îi determină pe unii oameni să încalce poruncile date de Dumnezeu?
Care dintre datoriile față de aproapele ți se pare greu de îndeplinit? Argumentează.
Cum Îi putem sluji lui Dumnezeu în Biserică, acasă, cu prietenii?
Care sunt învățăturile moral-religioase desprinse din Decalog?
Cum ar fi lumea dacă oamenii nu ar respecta legile ? dar legile divine ?
Care din virtuți lipsesc cel mai mult din viața ta?
Ce virtute vrei să fie mai evidenta în viața ta?
Activități: 20 minute
Dumnezeu i-a călăuzit și îi călăuzește pe toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile spre înfăptuirea binelui și ocolirea răului.,,De mă iubiți, păziți poruncile mele!”
(Matei 14,15). De aceea, Dumnezeu le-a dat oamenilor porunci prin aleșii săi. Astfel, după ieșirea poporului evreu din Egipt, Moise chemat de Dumnezeu pe muntele Sinai a primit de la El cele zece porunci pentru a le duce poporului Său. Poruncile au fost scrise de Insusi Dumnezeu pe doua table de piatra numite ,,tablele legii”.
In acest mod, Dumnezeu a transmis oamenilor cum trebuie să se comporte în viață, astfel încât să fie plăcuți Lui. Cele zece porunci sunt cunoscute si cu numele Decalogul. Primele patru porunci precizează datoriile oamenilor față de Dumnezeu. Următoarele șase porunci arată modul corect de comportare și datoriile față de semeni.
DECALOGUL reprezintă pentru creștini o veche și prețioasă comoară de învățături morale. Decalogul mai este numit și Legea morala a Vechiului Testament (Ies., 20, 2-17). Este prima lege scrisă a poporului evreu dată de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai. Acestea cuprind principia de origine divină care stau la baza întregii vieți morale a evreilor și nu numai. Cele zece porunci rămân valabile și pentru creștini.
Mântuitorul rezumă aceste porunci în cea mai mare poruncă creștină astfel.
”… Invățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege!? (Matei 22, 36) ''Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău”. Aceasta este întâia și cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea acesteia, este: ”Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Mt. 22, 37-39).
Dacă vom îndeplini poruncile Decalogului vom fi doar la nivelul Vechiului Testament, însă Domnul nostru Iisus Hristos prin activitatea Sa de propovăduire a Evangheliei ne propune o Lege morală desăvârsită, ne arată calea sfințeniei. Cei ce împlinesc poruncile vor fi binecuvântați veșnic de Dumnezeu.
Cele 10 porunci – Decalogul
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alți dumnezei afară de Mine.
2. Să nu-ți faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor.
3. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert.
4. Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește.
5. Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta.
6. Să nu ucizi.
7. Să nu fii desfrânat.
8. Să nu furi.
9. Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău.
10. Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău.
Deși au trecut aproape 3500 de ani de când Dumnezeu le-da dat oamenilor aceste zece porunci, au rămas drept reguli de urmat pentru toți oamenii, din toate timpurile și din toate locurile. Dumnezeu nu îi obligă pe oameni să respecte cele zece porunci, căci El i-a înzestrat pe aceștia cu libertatea de a alege între bine și rău. Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu și respectă poruncile Sale vor fi răsplătiți atât în viața de aici de pe pământ, cât și în viața viitoare.
Învațăturile morale ale Noului Testament au dobândit un sens mai înalt decât cele din Vechiul Testament, aspect subliniat de către Mântuitorul în mod clar prin cuvintele: “N-am venit să stric Legea sau proorocii, …ci să împlinesc” ( Matei 5, 17)
Sfinții Părinți numesc, metaforic, smerenia- sau împlinirea voii lui Dumnezeu “haina lui Dumnezeu” sau “poarta cerului”. Există personaje biblice care au împlinit voia lui Dumnezeu și L-au mărturisit pe Dumnezeu până la jertfa supremă, iar acum locuiesc în Împărăția cerurilor și sunt venerați în Biserică. Exemple:
Sfântul Nicolae este prietenul copiilor și salvator al săracilor.
Sfânta Parascheva deseori își împărțea lucrurile copiilor săraci.
Sfânta Muceniță Filofteia a iubit săracii și pentru dărnicia ei, a suferit moarte martirică.
Îndemnuri pentru micul creștin:
Fii mai bun! Relațiile dintre oameni se bazează pe respect reciproc și înțelegere. Iubirea și bunătatea sunt ”medicamente” pentru invidie. Orice om care trăiește cu bucurie și dragoste poruncile Domnului va schimba în bine lumea din jur prin simpla sa prezență. Respectă regulile de comportamnet în orice situație.
”Fii totdeauna cu Dumnezeu, dacă vrei ca Dumnezeu să fie totdeauna cu tine”
”După cum ne purtăm noi cu aproapele, așa se va purta Dumnezeu cu noi” ( Sfântul Ioan Gură de Aur)
” Nu se poate ca Dumnezeu să nu asculte rugăciunile omului, dacă omul ascultă poruncile Domnului”
(Avva Isaia)
Să ne jucăm împreună
Jurnal cu dubla intrare Fisa nr. 1
Fișa nr. 2
Diagrama Venn
Fișa nr. 3
Aveți cele 10 Porunci și sub ele sunt scrise 10 propuneri / reguli de comportare, fiecare corespunzând unei anumite porunci. Încercați să identificați care Poruncă la ce propunere/ reguli de comportare îi corespunde, notând numărul Poruncii în stânga prounerii/ regulei.
În enunțul Poruncilor din partea stângă a fișei ați observat probabil, zece cuvinte subliniate. Ele trebuie așezate mai jos. Cum? Un sfat….dintre cele 10 cuvinte unul singur are 9 litere și mai jos există un singur loc pentru un cuvânt de 9 litere. Fiți atenți câte litere au fiecare cuvânt și unde s-ar putea potrivi. Există o singură soluție.
( Dumnezeul, zadar, ziua, mama, ucizi, necurate, furi, strâmb, poftești, lucru).
Câteva pătrate sunt marcate special. Literele din pătratele cu o linie punctată formează un nume; literele din pătratele cu o linie dublă formează un loc. Explicați legătura celor două cuvinte descoperite cu poruncile.
M O I S E D E S E R T
Fisa nr. 4
Citește următorul text:
” Și într-o bună zi, împărăteasa întrebă oglina:
Oglinjoară din perete, oglinjoară,
– Cine e cea mai frumoasă din țară?
Oglinda-i răspunse:
– Frumoasă ești, crăiasă, ca ziua luminoasă,
– Dar Albă-ca-Zăpada e mult, mult mai frumoasă!
La auzul acestor vorbe, împărăteasa se înspăimântă grozav și, de pizmă și ciudă, o dată se îngălbeni și se înverzi, de ziceai că-i moartea. Din clipa aceea, ori de câte ori o zărea pe Albă-ca-Zăpada simțea că-i plesnește fierea de ciudă: și azi așa, mâine așa, până ce începu s-o urască de moarte. Pizma și ciuda creșteau în inima ei ca buruiana cea rea și se cuibăriseră atât de adânc, că împărăteasa nu-și mai găsea pace nici ziua, nici noaptea. În cele din urmă chemă un vânător și-i porunci…..” ( Frații Grim, Albă- ca- zăpada și cei șapte pitici).
Plecând de la acest text, realizează împreună cu colegul de bancă:
-Imaginează-ți un dialog între oglină și mama vitregă a Albei-ca-zăpada, în care aceasta își descoperă calitățile morale ( nu cele fizice).
-Aduce-ți-vă aminte cunoștințele de la educație civică și spune ce poruncă nu a respectat împărăteasa și ce sfat îi dai, pornind de la cuvintele Fericitului Augustin: ” Invidia separă, sfințenia unește (…) dacă ai dragoste ai totul”.
-Scrie în caiet trei situații din viața ta în care ai respectat trei din cele 10 porunci din Decalog. Sunt greu de îndeplinit?
” Bun și drept este Domnul; de aceea, lege le va pune celor ce păcătuiesc în cale” (Psalmi, 24, 8)
BIBLIOGRAFIE:
Gheorghe Iulia (coord.), Didactica aplicată a disciplinei – Religie -, ed. Arves, colecția Științele Educației, 2006.
Păun, E,. ” Inovații în organizarea conținuturilor predării și învățării” 1991, în ” Revista de Pedagogie” nr. 4
Programa școlară pentru disciplina Religie, cultul ortodox, Nota de prezentare, htpp://programe.ise.ro/Programescolareaprobate.aspx#(22.08.2012)
Program școlară pentru disciplina Religie, clasele V-VIII cultul ortodox București, 2017, anexa 2 la ordinul ministrului educației naționale 3393/ 28.02.2017
Opriș Dorin, Opriș Monica, ”Metode active de predare-învățare”, ed. Sf. Mina, Iași, 2006
Opriș Dorin (coord), Metodica predării religiei, ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.
Opriș Dorin ( coord.), Educația religioasă în dialog cu societatea. Cercetări pedagogice, psihologice și istorice, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2010.
ARTE
DESEN
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
Fotbal
1. Nume și prenume profesor: CODREA EUDOCHIA FLORICA
2. Școala: Gimnazială “Vasile Alecsandri”
3. Disciplina: Educație fizică
4. Unitatea de învățare: Fotbal
5. Prezentarea temei
Am ales aceasta temă, deoarece fotbalul este un fenomen social, iar premisa de la care am pornit pentru acest ghid metodologic, este atenția elevilor îndreptată spre acest joc sportiv. Televiziunea și internetul joacă un rolul esențial în promovarea acestui fenomen, aici ne referim la marile echipe de club: F.C. Barcelona, Real Madrid, F.C.S.B., Dinamo, Manchester City, Olimpia Cluj, Independența Baia Mare etc., și unii dintre cei mai buni jucători: Lionel Messi, Cristiano Ronaldo, Neymar, Zlatan Ibrahimovic, Gică Hagi, Abby Wambach, Ștefania Vătafu, Florentina Olar etc.
Pasiunea cu care vorbesc acești copiii, chiar si unele fete, despre echipe și jucători, ma făcut să abordez această unitate de învățare la clasa a VII-a, chiar dacă unele exerciții erau mai greu de realizat, nu se dădeau bătuți și încercau să execute exercoțiile cum puteau ei mai bine, pentru că doreau să fie și ei ca idolii lor.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Discipline incluse în curriculumul național, la clasele a V-a – a-VIII-a sunt: Limba și literatura română, Limba modernă (engleză, franceză, germana, italiană, spaniolă), Limba latină, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Educație socială, Istorie, Geografie, Religie, Educație plastică, Educație muzicală, Educație fizică și sport, Educație tehnologică, Informatică și TIC.
Din punctul meu de vedere, dintre disciplinele incluse în curiculumul național, care au cea mai mare legătură cu Educația fizică sunt: Biologia și Matematica.
La unitatea de învățare „fotbal”, cu ajutorul disciplinei biologie, elevii ar trebui să știe: unele părți ale corpului, elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor, măsurarea frecvenței respiratorii în condiții de repaus și de efort, a perimetrului toracic în inspirație și în expirație, măsurarea pulsului în condiții de repaus și de efort, hidratarea, etc. Iar cu ajutorul matematici, ar fi: numărătoarea, elemente și figuri geometrice și unități de măsură, etc.
Aceste competențe, pe care le formează, aceste discipline sunt necesare individului în viață.
7. Număr de ore: 33
8. Competențe specifice vizate
Competențe specifice la Educație fizică în clasa a VII-a:
1.1.Aplicarea modalităților de menținere a principalilor indicatori ai stării de sănătate;
1.2. Adaptarea, pe parcursul activităților de educație fizică, a măsurilor de pregătire a organismului pentru eforturi în condiții variate de mediu;
2.1.Operarea cu indicatorii specifici dezvoltării fizice armonioase;
2.2. Aplicarea celor mai importante măsuri pentru dezvoltarea fizică armonioasă;
2.3. Efectuarea exercițiilor complexe pentru dezvoltarea calităților motrice;
2.4. Aplicarea procedeelor tehnice de bază în acțiuni tactice specifice disciplinelor sportive studiate;
3.1. Îndeplinirea de sarcini de organizare în efectuarea unor procedee tehnice și acțiuni tactice specifice jocului sportiv practicat;
3.2. Aplicarea pe parcursul activităților a prevederilor regulamentare;
3.3. Manifestarea echilibrată în situații de învingător sau învins în întreceri și concursuri.
9. Limbajul specific
1. Organizarea activităților motrice: formații de adunare în linie pe un rând și pe două rânduri, poziția fundamentală stând și derivatele acesteia, alinieri în linie și în coloană, întoarceri de pe loc, formarea coloanei de gimnastică, pornire și oprire din mers, treceri dintr-o formație în alta.
2. Dezvoltare fizică armonioasă: structura și parametrii exercițiilor fizice pentru creșterea masei musculare, structura și parametrii exercițiilor fizice pentru diminuarea țesutului adipos, raportul corect dintre înălțime și greutate, specific vârstei și genului, cunoștințe despre: factorii alimentari și tipurile de efort care concură la creșterea masei musculare, factorii alimentari, vestimentari și tipurile de efort care concură la diminuarea țesutului adipos.
3. Capacitate motrică: acțiuni combinate: mers- alergare – săritură, cățărare- escaladare – tracțiune – târâre, aruncare, prindere, transport/împingere de obiecte, deprinderi de locomoție, de manipulare și de stabilitate exersate în parcursuri aplicative și ștafete. Calitati motrice: Viteza: viteza de reacție, viteza de execuție, viteza de deplasare, cunoștințe despre: caracteristicile exercițiilor pentru dezvoltarea vitezei, valorile medii ale indicatorrilor de viteză, corespunzătoare vârstei/ genului, informații cu caracter sportiv. Îndemânarea(capacități coordinative): coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp, mânuirea de obiecte, din deplasare, în condiții de ambidextrie (manuală, podală), echilibrul: mențineri, pe durate crescute progresiv, ale pozițiilor statice (cu baze de sprijin reduse, pe sol și pe suprafețe cu înălțimi variabile), cu susținere de obiecte, deplasări în echilibru, libere și cu purtare de obiecte, pe suprafețe înguste și înălțate, orizontale și înclinate, individual și în perechi. Forța: forța explozivă, forța în regim de rezistență, cunoștințe despre: caracteristicile exercițiului pentrudezvoltarea forței, valorile medii ale indicatorilor de manifestare a forței principalelor segmente musculare, specifice vârstei și genului. Rezistența: rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe, rezistența musculară locală, rezistența cardio-respiratorie la eforturi variabile, rezistența musculară locală, rezistența în regim de forță. Calități motrice combinate: conform precizărilor de la fiecare calitate motrică.
4. Discipline sportive: fotbal: lovirea mingii cu șiretul plin, cu șiretul interior și cu șiretul exterior, conducerea mingii în relație cu un adversar, lovirea mingii cu capul, de pe loc și din deplasare, preluarea mingii cu piciorul și cu pieptul, repunerea mingii în joc de la colțul terenului (corner), marcajul adversarului cu minge și fără minge, demarcajul, pătrunderea, acțiunea tactică colectivă „un-doi”, intercepția, procedee tehnice specifice portarului, apărarea „om la om” cu respectarea zonelor specifice posturilor, variante de joc cu temă, cunoștințe și informații privind regulile de joc: corner, schimbarea de jucători, loviturile de penalizare, informații cu caracter sportiv.
5. Igienă și protecție individuală caracteristicile: echipamentului adecvat diferitelor condiții de lucru, conținutul și valoarea pregătirii organismului pentru efort, relațiile dintre efort și pauzele de revenire, mijloace de autoprotecție în timpul desfășurării întrecerilor și concursurilor, cunoștințe despre rolul respirației în efort și măsurile eficiente de igienă individuală în lecțiile de educație fizică și sport, întreceri, concursuri și după încheierea acestora.
6. Comportamente și atitudini: conducerea, subordonarea și colaborarea în activități practice, evitarea situațiilor „conflictuale” care pot interveni în activitățile practice, intervenție pentru aplanarea/ rezolvarea situațiilor conflictuale, comportamentele integrate în noțiunea de fair-play, exemple deosebite de comportamente în spiritul fair-play – ului.
10. Resurse
Materiale folosite pe parcursul activității sunt: teren de sport lungimea de 40/20 m, fluier, cronometru, metru, corzi, jaloane, mingi.
Iar mijloacele sunt: jocuri de mișcare (dinamice), ștafete sub formă de întreceri sau jocuri (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 contra 6, la o poartă sau două porți (improvizate), acțiuni de joc fără minge, elemente și procedee tehnice de bază ale jocului, acțiuni tactice, joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate (joc de minifotbal).
11. Context școlar (condiții prealabile)
Având în vedere ca am ales proiectarea unității de învățare: Fotbal, pentru clasa a VII-a, elevii au învatat în clasa a V-a și a VI-a, unele elemente și procedee tehnice, cât și tactice, la care au fost evaluați. Elemente și procedee tehnice învățate și consolidate în clasele anterioare se perfecționează, iar în clasa a VII-a li se mai adaugă câteva, pe care le învață și le consolidează pe parcursul a 33 de ore, circa 15-20 minute/ora. Iar la sfârșitul clasei a VII-a se va da o probă de control la jocul sportiv fotbal din următoarele: procedee tehnice izolate, structura tehnico-tactica și joc bilateral.
12. Context extrașcolar
Având în vedere că fotbalul este un fenomen social, din punctul meu de vedere cred că începând din clasa 0 aproape totii copiii știu ce este fotbalul sau au auzit despre acest cuvânt. Aceste cunoștințe despre fotbal pot să le dobândească de la televizor, din familie, de la prieteni, de pe internet.
13. Extindere spre viață
Regulile de joc, elementele tehnice, procedeele tehnice, cât și acțiunile tactice, le va putea folosi în clasele care urmează, în activitățile de timp liber și pentru cultura sa generală.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Activitățile de predare și învățare în lecția de educație fizică sunt: expunerea verbală (povestirea, explicația, prelegerea), conversația, demonstrația, observarea execuției altor subiecți și exersarea. La clasa aVII a în activitatea de predare învățare se folosesc următoarele:
– exersarea lovirii mingii cu interiorul labei piciorului și cu șiretul protejând-o cu corpul în condiții de îndemănare (exersarea individuală într-un spațiu restrâns în care se află întreaga grupă);
– lovirea mingii în perechi crescând viteza de execuție;
– joc bilateral cu tema: protecția mingii și schimbări de direcții cu mingea la picior;
– exersarea lovirii mingii cu capul de pe loc din minge aruncată de partener pe direcții variate;
– exersarea șutului la poartă din unghiuri diferite (de la 9 m);
– exersarea lovirii mingii cu capul în perechi (de pe loc și din deplasare);
– exersarea stopului cu laba piciorului, cu genunchiul sau cu pieptul, din minge aruncată de partener;
– exersarea marcajului jucătorului și a demarcajului, în perechi, pe tot terenul, în prezența unui adversar;
– exersarea loviturilor libere și trasul la poartă prin lovitura cu capul;
– stopul cu piciorul și pe piept;
– joc bilateral cu tema: aplicarea lovirii mingii cu capul și stopul;
– arbitraj efectuat de elevi prin rotație;
– exersarea structurii: pase în doi din alergare urmat de pasa lungă în zona de 9 m de unde se execută (direct) șut la poartă cu piciorul sau cu capul;
– joc bilateral cu tema: marcajul adversarului cu minge și fară minge;
– prezentarea tabelelor cu indicii morfologici funcționali specifici vârstei;
– exersarea modalităților de autocontrol privind indicii funcționali: luarea pulsului, inregistrarea frecventei respiratorii, determinarea capacitatii generale de efort;
– exersarea dezvoltării forței specifice, în cadrul unor circuite special concepute;
– exersarea controlului mingii cu piciorul și prin lovitura de cap;
– stafete specifice;
– exersarea preluarii mingii cu piciorul individual, din mingi aruncate de sus;
– exersarea conducerii mingii printre fanioane lovind-o alternativ cu interiorul și exteriorul labei piciorulul;
– efectuarea de ,jonglerii" cu mingea lovind-o succesiv cu capul, pe coapsa si cu laba piciorului.
– exersarea în perechi a conducerii mingii alternativ cu piciorul drept și stâng, șut la poarta;
– exersarea loviturilor libere la poartă de la distanțe și din unghiuri variate;
– exersarea cornerului și a loviturilor cu capul (fară adversari în rol de apărător);
– exersarea demarcajului, primirea pasei de la partener, preluare cu laba piciorului, conducerea mingii 3-4m, urmat de șut la poartă;
– joc bilateral cu aplicarea tuturor regulilor jocului pe teren redus;
Sistemului National Școlar de Evaluare pentru clasa a VII-a, cu doua ore de Educație fizică pe săptămână cuprinde următoarele trei instrumente de evaluare:
– procedee tehnice izolate;
– structura tehnico-tactica;
– joc bilateral cu aplicarea regulilor fotbalului pe teren redus.
Bibliografie
Balinte G., (2007), „Metodica predări fotbalului în gimnaziu” Editura PIM, Iași.
Cârstea Gh., (2000), “Teoria și metodica educației fizice și sportului”, Editura AN-DA, București;
Săvescu I., (2006), “Proiectarea demersului didactic la Educație fizică pentru clasele de gimnaziu (V-VIII), Editura PrintEd Aius, Craiova.
www.edu.ro.
TEHNOLOGII
EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentația echilibrată
1.Nume și prenume profesor : BUTOI VALENTINA GEORGETA
2 .Școala : Școala Gimnazială ”Nichita Stănescu”, Baia Mare, Jud. Maramureș
3. Disciplina: Educație tehnologică și aplicații practice
4. Unitatea de învățare: Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentația echilibrată
5. Prezentarea temei:
Alimentația reprezintă suportul esențial al activităților și vieții oricărei ființe. Ne preocupă asigurarea unei locuințe , a vestimentației, a încălțămintei, a produselor cosmetice, a medicamentelor ecologice, a mijloacelor de transport și a tehnologiilor nepoluante. Fără o educație de promovare a produselor alimentare nutritive, care au la bază utilizarea normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în muncă, de selectare a produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății , nu putem vorbi de promovarea unui mediu tehnologic favorabil unei dezvoltări durabile , de speranță a vieții creative, longevive, a unui indice demografic pozitiv. Având în vedere toate aceste argumente, unitatea de învățare ”Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentația echilibrată” exprimă necesitatea formării unor obiceiuri și criterii nutritive sănătoase, fără excese . Perspectiva proiectului prezintă elevilor rolul alimentelor în organism în funcție de originea lor într-un mod cât mai captivant , însușirea criteriilor care stau la baza întocmirii meniurilor în funcție de vârstă, ocupație ( muncă fizică, intelectuală), tradiții (etnie, influențe culturale), zone geografice (forme de relief), facilități de calcul caloric. Urmărește formarea unui limbaj tehnic adecvat și a unor deprideri practice de realizare a unor preparate culinare. Nu în ultimul rând proiectul își propune explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și antreprenoriat în vederea alegerii parcursului școlar și profesional. .
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei :
Educația tehnologică este prin structura ei o materie inter și transdisciplinară din cadrul Noilor tehnologii. În cadrul derulării unității de învățare se vor folosi în mod logic, cunoștințe și informații din sfera disciplinelor studiate de elevi (biologie, matematică, educație civică, informatică, religie), din sfera disciplinelor pe care urmează să le studieze în anii următori ( fizică, chimie) sau pe care este posibil să nu le studieze decât ca un hobby (gastronomie, estetică, design). Este și motivul studiului materiei pe module, fiecare reprezentând un domeniu de activitate interdisciplinar. Dezbaterile se vor desfășura și pe baza unor versuri pe melodii cunoscute, a unor povești create, a unor scenete și a unor filme didactice și prezentări PPT care vor fi parte componentă a evaluărilor curente și sumative.
7. Număr de ore: 5 ore.
8. Competențe specifice vizate:
1.1 Executarea unor produse/lucrări creative simple pe baza unei fișe tehnologice date, selectând materiile prime, materialele, unelte/ustensile/dispozitive/aparate adecvate
1.2 Identificarea unor date, mărimi, relații, procese și fenomene specifice matematicii și științelor în realizarea unui produs
1.3 Analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite de comun acord
2.1 Argumentarea utilizării normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, specifice condițiilor reale de muncă
2.2 Selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății
3.1 Identificarea unor modele de profesioniști în domeniile explorate
3.2 Manifestarea abilității de a lucra individual și în echipe pentru rezolvarea unor probleme
9. Limbajul specific
Educația tehnologică operează cu termeni tehnici formând un vocabular cotidian, obligatoriu în facilitarea înțelegerii și exprimării pe parcursul comunicării verbale. Se vor explica cuvintele care denumesc originea alimentelor ( minerale, anorganice, organice), elementele nutritive ( lipide, glucide, proteine), valoare energetică a produselor (calorie, joule). Se vor discuta și termenii titlul și părțile unei compuneri (introducere, cuprins, încheiere). Cuvinte-cheie: alimente, origine, nutritiv, energie, calorie, compunere.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității:
Filme didactice, lecții în format electronic, videoproiector, ecran de proiecție, fișe de lucru (cu originea alimentelor, clasificări, meniuri) , tabla, creioane colorate, povestiri din broșura ” Și eu mănânc sănătos”, tabele cu valoarea energetică a alimentelor, pliante publicitare, chestiona re.
11. Context școlar (condiții prealabile) – Elevul poate denumi alimentele, face clasificări după criterii date, întocmește meniuri, identifică alimentele sănătoase, operează cu fracții zecimale și procente, identifică părțile unei compuneri din texte recomandate.
12. Context extrașcolar – elevii pot alege alimentele benefice sănătății și vărstei lor, pot preciza alimentele nocive pentru membrii familiei în funție de vârstă și afecțiunile de care suferă, pot folosi termeni din alimentație și gastronomie pentru că citesc pliantele magazinelor alimentare și urmăresc emisiuni și concursuri tip Masterchef la televizor.
13. Extindere spre viață
Elevul desfășoară activități practice individuale sau de grup de realizare a unor preparate alimentare simple, specifice zonei geografice. Aceasta îl va ajuta să folosească ustensilele și aparatura electocasnică în vederea preparării alimentelor tradițional și sănătos. Elevul face exerciții de identificare de date, mărimi și relații matematice pentru calcularea cu aproximație a valorii energetice/nutritive a alimentelor pe bază de tabele, etichete, ambalaje. Aceasta îl va ajuta să aleagă alimente care să totalizeze recomandările energetice și nutritive fără excese. Elevul învață criteriile de întocmire a unui meniu pentru o perioadă de o zi/o săptămână. Aceasta îl ajută să respecte principiile unei alimentații sănătoase și echilibrate. Învață să se organizeze, să ofere răspunsuri prin realizarea unor proiecte privind “călătoria” unor produse alimentare familiare de la materia primă la consumul acestora .
Elevul întocmește coșului alimentar zilnic și săptămânal, selectând și evaluând produsele alimentare pe baza unor criterii: origine (minerală, vegetală și animală), tehnologie de obținere/prelucrare (tradițională, ecologică, industrializată), valoarea nutritivă și energetică, folosirea aditivilor alimentari, ambalarea, transportul și depozitarea/păstrarea produselor, etichetarea/ambalarea produselor (interpretarea etichetelor de tip „bio” sau „eco”). Acestea îl vor ajuta în luarea unor decizii corecte privind cumpărarea produselor alimentare din toate grupele de alimente , cantitativ și calitativ.
Elevii vor învăța să realizeze individual sau în cooperare un pliant de promovare a produselor tradiționale. Aceasta îi va ajuta să îsi asume responsabil sarcini în echipă, să își prezinte punctele de vedere , le va dezvolta gustul estetic și antreprenorial.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Unitatea de învățare ” Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentația echilibrată” face parte din Domeniul de conținut ”Dezvoltare durabilă (stil de viață sănătos, mediu curat, influența asupra individului/ societății )”, cu 4 ore alocate.
I oră: Se prezintă un film didactic despre ”Alimente de origine minerală, vegetală, animală”
Prin descoperire, observație și discuții frontale, sub îndrumarea profesorului, elevii completează schema tip diagramă arbore.
Tema pentru acasă: Preparați acasă o salată / suc din fructe și legume. Completați o fișă de lucru după modelul celei din clasă, clasificându-le după alcătuire și partea comestibilă.
Ora a II-a: Se face turul galeriei cu tema de casă a elevilor și se cere să se enumere câte 3 elemente nutritive pe care le conțin alimentele în funcție de originea lor.
Elevii citesc pe rând câte un paragraf din ”Povestea celor cinci personaje care ne ajută să mâncâm sănătos”. Identifică cele 5 personaje ( vitamine, săruri minerale, proteine, lipide și glucide) personificate în poveste și descriu rolul lor în organism. Se completează pe tablă și pe caiete tema lecției ” Valoarea nutritivă a produselor alimentare” și noțiunile noi descoperite prin lectură și discuții frontale.
Tema pentru acasă: Scrieți o compunere de maxim 60 de rânduri, cu tema ”Și eu mănânc sănătos” ținând cont de următorul plan:
Denumiți cele cinci elemente nutritive conținute în alimente
Descrieți rolul elementelor nutritive pentru o viață sănătoasă
Folosiți 2 proverbe despre alimentația sănătoasă și argumentați-le
Respectați părțile unei compuneri
Exemple de proverbe:
”Un măr pe zi ține doctorul departe.” – fructele nu trebuie să lipsească, nici măcar o zi, din alimentația echilibrată datorită conținutului lor , apă, vitamine, săruri minerale, glucide.
"Apa este singura băutură pentru înțelept."- corpul uman conține 60%-70% apă, apa are rol de termoreglare , transportă substanțele nutritive în tot corpul.
Ora a III-a : Se citesc proverbele și interpretarea lor și se propune alcătuirea unei liste de preparate cu alimentele enumerate în text . Se face o dezbatere a argumentelor aduse în sprijinul unei alimentații corecte folosind proverbele .
Se completează pe tablă și pe caiete tema lecției ”Alcătuirea meniurilor. Criterii de alcătuire” și schema lecției.
Tema pentru acasă: a) Scrieți meniul preferat pentru o masă a unei zile.
b) Faceți calculul valorii energetice a meniului. Argumentați rezultatul.
c) Faceți o reclamă/ pliant pentru promovarea meniului propus.
Ora a IV-a: Prezentarea meniurilor -turul galeriei.
Dezbatere despre preferințele/obiceiurile alimentare ale elevilor ( sănătos, gustos, tradițional, în grabă, la modă etc). Alegerea meniurilor echilibrate nutritiv și energetic. Eseu de 5 minute cu impresii despre proiect.
Tema pentru acasă: La ce alimente și obiceiuri alimentare am renunțat –filmuleț PPT
Bibliografie:
Carmen Neamțu, Violeta Jugănaru, Doina Sandu, , Educație tehnologică, manual pentru clasa a V-a,Editura LVS Crepuscul, Ploiești 2005
Gabriela Lichiardopol, Viorica Stoicescu, Silvica Neacșu, Educație tehnologică, manual pentru clasa a V-a, Editura Aramis, București, 2005
Mariana Marinescu, Noile educații în societatea cunoașterii, Editura Pro Universitaria, 2012
Sorin Matei, Dragoș Cosma, Ion D. Sârbu, Melania Antoaneta Sârbu, Metodica predării educației tehnologice, Ed.Arves, 2008
Kraft Cares, Și eu mănânc sănătos, MEC, Editura PRAIS Corporate Communications, 2006
Programa școlară pentru disciplina Educație tehnologică și aplicații practice, clasele
a V-a-a VIII-a, București, 2017
www.edu.ro (programe școlare)
http://noultraining.ise.ro/login/index.php
www.lumeanutritiei
Procese tehnologice simple de cultivarea plantelor
(semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare)
1.Nume și prenume profesor : OȘAN MIRELA
2 .Școala : Școala Gimnazială ”Alexandru Ivasiuc”, Baia Mare, Jud. Maramureș
3. Disciplina: Educație tehnologică și abilități practice
4. Unitatea de învățare: Procese tehnologice simple de cultivarea plantelor (semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare)
5. Prezentarea temei:
Agricultura este o ramură a producției materiale în care omul prin actictivitatea de cultivare a plantelor asigură produse alimentare pentru industria bunurilor de larg consum. Perspectiva proiectului prezintă elevilor importanța cultivării plantelor, factori de mediu necesari plantelor, tehnologii de cultură- semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei :
Prin conținutul său, Educația Tehnologică îi implică pe elevi în descoperirea mediului în care trăiesc, îi inițiază în confecționarea unor lucruri simple, utile, necesare. Dezvoltarea tehnologică, progresele științifice și tehnice, trecerea de la societatea industrializată la cea postindustrială, informatizată, marile probleme globale create de civilizație și cu care omenirea se confruntă determină o atenție corespunzătoare educației tehnologice. În cadrul derulării unității de învățare se vor folosi în mod logic, cunoștințe și informații din sfera disciplinelor studiate de elevi (cunoasterea mediului, informatică), din sfera disciplinelor pe care urmează să le studieze în anii următori.
7. Număr de ore: 5 ore.
8. Competențe specifice vizate:
1.1 Executarea unor lucrări creative simple pe baza unei fișe tehnologice date, selectând, unelte adecvate;
1.2 Identificarea unor date, mărimi, relații, procese și fenomene specifice matematicii și științelor în realizarea unui produs;
2.1 Argumentarea utilizării normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, specifice condițiilor reale de muncă;
2.2 Selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății;
3.1 Identificarea unor modele de profesioniști în domeniile explorate;
9. Limbajul specific – noțiunile noi: lucrări de îngrijire, valorificare, scule, utilaje, și dispozitive.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: fișe de lucru, semințe, sol, butași, ghivece, răsaduri, videoproiector, prezentări ppt.
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe pe care vine elevul, le-a acumulat în cadrul orelor de cunoașterea mediului, educație tehnologică și abilități practice.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevul le-a dobândit din mediul înconjurător, grădina de legume, grădina de flori, parcul, plantele de apartament.
13. Extindere spre viață – elevul v-a învăța și conștientiză importanța plantelor pentru organismele vii privind respirația și alimentația.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a ctivității propuse.
Exerciții de identificare de procese, fenomene simple specifice științelor la: cultivarea plantelor – influența factorilor de mediu la semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare; obținerea produselor prin agricultură convențională/ecologică; procesarea ecologică a alimentelor
Activități practice de cultivare/îngrijire a plantelor de grădină/apartament la școală și/sau acasă (semănat/plantat, combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, udarea plantelor cultivate, recoltare), selectând și mânuind corect uneltele utilizate;
Activități practice de înmulțire a plantelor de apartament folosind diferite metode;
Analiza influenței factorilor de mediu necesari obținerii produsului optim;
Activități practice de valorificare și depozitare a produselor agricole;
Studiu de caz cu privire la succesiunea culturilor într-o zonă agricolă;
dezbateri privind agricultura si implicatiile ei în viata omului (sanatate, nivel de trai, ocupatie etc.);
Identificarea speciiloe de plante si animale cu ajutorul albumelor, filmelor didactice;
Exercitii de identificare a masinilor si utilajelor specifice tehnologiilor agricole;
Realizarea de povestiri ilustrate/colaje/prezentări privind procesul de creștere, îngrijire, recoltare și valorificare a unor plante prin culegerea de informații despre procese, mașini și utilaje specifice tehnologiilor agricole din diferite surse (reviste, pliante, Internet etc.), vizionarea de filme documentare/didactice – “Povestea bobului de grâu/porumb/orz/secară”, “Călătoria bobului de strugure”, “Livada fermecată”;
Exerciții de identificare de date, mărimi și relații matematice în diferite contexte: la înființarea unor culturi (determinarea necesarului de semințe, de răsaduri/puieți/butași); amenajarea unei grădini/colțul verde din curtea școlii: măsurare perimetre, determinare arii, construcția unor figuri geometrice, reprezentare prin desen a unor configurații geometrice (drepte paralele, drepte perpendiculare, unghiuri de măsură dată etc.);
Realizarea unor simulări de situații din viața reală în care este necesară respectarea normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, cu folosire adecvată a echipamentelor de protecție specifice;
Vizionarea de filme documentare/didactice privind rolul agriculturii ecologice și a procesării ecologice a alimentelor în asigurarea sănătății și culegerea de informații din diferite surse (reviste, pliante, Internet etc.) privind creșterea ecologică a animalelor în fermă/gospodărie;
Vizite la ferme, crescătorii de animale, pensiuni agroturistice, cofetării, fabrici de dulciuri, la sere, piețe, magazine, operatori economici din localitate, unități de alimentație publică /întreprinderi de prelucrare a produselor de origine vegetală și animală etc. pentru identificarea activităților desfășurate, a condițiilor de muncă, a atribuțiilor angajaților din domeniu;
Întocmirea unor prezentări/ colaje/afișe privind ocupațiile unor oameni din comunitatea locală.
BIBLIOGRAFIA:
http://www.1educat.ro/resurse/ise/educatia_tehnologica.html
Programa școlară pentru disciplina Educație tehnologică Clasele a V-a – a VIII-a ,București,1999
Programa școlară pentru disciplina Educație tehnologică și aplicații practice
Clasele a V-a – a VIII-a ,București,2017
Elemente de desen geometric (trasarea/construirea de drepte paralele, perpendiculare, unghiuri, poligoane, cercul) aplicate la: elemente de peisagistică; aranjamente florale; aranjarea și decorarea mesei; realizarea ambalajelor produselor alimentare
Nume și prenume profesor : BUIA MIRCEA
2. Școala : Școala Gimnazială ”Petre Dulfu”, Baia Mare, Jud. Maramureș
3. Disciplina: Educație tehnologică și abilități practice
4. Unitatea de învățare: – Elemente de desen geometric (trasarea/construirea de drepte paralele, perpendiculare, unghiuri, poligoane, cercul) aplicate la: elemente de peisagistică; aranjamente florale; aranjarea și decorarea mesei; realizarea ambalajelor produselor alimentare
5. Prezentarea temei:
Pentru realizarea practică a unui obiect primul pas îl reprezintă întocmirea unui desen. Desenul se realizează cu mâna liberă sau cu ajutorul instrumentelor de desen pe hârtie de diferite formate. În tehnica modernă desenele se realizează cu ajutorul calculatorului folosind programe speciale de desenat. Perspectiva proiectului prezintă elevilor elemente și figuri geometrice, constructii grafice aplicate la: elemente de peisagistică; aranjamente florale; aranjarea și decorarea mesei; realizarea ambalajelor produselor alimentare
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei :
La Educația tehnologică se urmărește înțelegerea dezvoltării tehnicii și implicațiile ei asupra mediului și a societății la care se adaugă dezvoltarea capacității de proiectare, executare,utilizare si evaluare a produselor. În cadrul derulării unității de învățare se vor folosi în mod logic, cunoștințe și informații din sfera disciplinelor studiate de elevi ( matematică, informatică), din sfera disciplinelor pe care urmează să le studieze în anii următori
7. Număr de ore: 6 ore.
8. Competențe specifice vizate:
1.2 Identificarea unor date, mărimi, relații, procese și fenomene specifice matematicii și științelor în realizarea unui produs
3.2 Manifestarea abilității de a lucra individual și în echipe pentru rezolvarea unor probleme
9. Limbajul specific – noțiunile noi: denumirea instrumentelor utilizate în desen, tipuri de formate de hârtie, liniile utilizate în desen, elemente și figuri geometrice, construcții grafice
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: fișe de lucru, formate de hârtie, instrumente de desen, videoproiector, prezentări ppt.
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe pe care vine elevul, le-a acumulat în cadrul orelor de matematică, educație civică, educație plastică, educație tehnologică
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevul le-a dobândit din mediul înconjurător (drumul de acasă până la școală, diferite obiecte din parcul de joacă, forma clădirilor, jocuri pe calculator.
13. Extindere spre viață – elevul a învățat că orice produs realizat are nevoie de un desen, posibilitatea de a se orienta spre o ocupație din domeniu: arhitect, decorator, designer, ospătar,
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
– Aranjarea și decorarea mesei și a platourilor, pentru un eveniment festiv/prânz/mic dejun – elemente de desen geometric;
– Activități practice de executare a schiței unui produs realizat individual sau în grup: realizarea schiței unei grădini de legume, de flori, a unei curți, a spațiului de joacă, etc;
– Exerciții de elaborare a produselor grafice: linii, unhiuri, triunghiuri, poligoane, cercuri;
– Lucrări de executare a unor produse grafice, cu instrumente și formate de lucru identificate; realizarea figurilor geometrice cu dimensiuni date;
– Realizarea individuală sau în cooperare a unui pliant de promovare a produselor tradiționale;
– Ornamente pentru masă: șervețele pliate în diferite forme geometrice, vază cu flori;
– Aranjarea și servirea mesei: reprezentarea prin desen a aranjării și servirii mesei pentru patru persoane;
– Realizarea unor expoziții cu lucrări realizate de elevi;
– Lucrări practice de proiectare a unor produse imaginate de elevi: reprezentarea prin desen a unor insigne, embleme, felicitări, tablouri decorative, ambalaje produse, etc;
– Realizarea ambalajelor produselor alimentare.
BIBLIOGRAFIA:
http://www.1educat.ro/resurse/ise/educatia_tehnologica.html
Programa școlară pentru disciplina Educație tehnologică, Clasele a V-a – a VIII-a ,București,1999
Programa școlară pentru disciplina Educație tehnologică și aplicații practice, Clasele a V-a – a VIII-a ,București,2017
INFORMATICĂ
Editoare grafice
1.Nume și prenume profesor ȘANDRU MIRELA
2 .Școala Gimnazială “George Coșbuc”Baia Mare
3. Disciplina Informatică și TIC clasa a V a
4. Unitatea de învățare Editoare grafice
5. Prezentarea temei – premisele de la care s-a plecat în procesul instructiv-educativ, perspectiva din care este elaborat proiectul:
– cunoașterea și înțelegerea terminologiei, a conceptelor și metodelor specific editoarelor grafice;
– dezvoltarea spiritului inventiv și creator pentru realizarea unui produs cu ajutorul calculatorului;
– dezvoltarea interesului și motivației pentru utilizarea editoarelor grafice;
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – activitățile de învățare sunt prezentare din perspectiva a următoarelor discipline incluse în curriculumul național: matematică, geografie, istorie.
7. Număr de ore 7 ore
8. Competențe specifice vizate:
– utilizarea unor accesorii ale sistemului de operare;
– exersarea utilizării corecte a unui calculator cu evidențierea efectelor asupra stării de sănătate și a pericolelor ce pot apărea în cazul unei utilizări incorecte;
– exersarea utilizării elementelor de interfață, într-o aplicație specifică sistemului de operare folosit (editor grafic);
– realizarea unei felicitări, a unui afiș publicitar, a unui logo.
9. Limbajul specific –
Termeni cheie: editor grafic, Accesorii, Paint, WordPad, editorul Word, interfață, culori, instrumente de desen, inserare imagini, prelucrarea imaginii.
10. Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității.
10.1 Metode: problematizarea și învățarea prin descoperire, explicația, metoda exercițiului, munca independentă.
10.2 Mijloace de învățământ: calculatorul, sistemul de operare Windows 7, caietul de laborator.
10.3. Forme de organizare a activității: frontală și pe grupe.
11. Context școlar (condiții prealabile) – din activități de învățare anterioare elevii au cunoștințe generale despre domeniile în care putem să folosim calculatorul, cunoștințe privind arhitectura unui sistem de calcul și condițiile de utilizare în siguranță a acestuia precum și efectele asupra stării de sănătate și a pericolelor ce pot apărea în cazul unei utilizări incorecte.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse) constau din activități de căutare a unor informații pe internet, accesarea de jocuri online, folosirea rețelelor de socializare.
13. Extindere spre viață – noțiunile învățate privind editoarele grafice sunt utile pentru realizarea unor proiecte: schițe tehnice, planuri, desene, organigrame, prezentări, afișe, reclame, coperți de carte.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
EDITARE GRAFICĂ
14.1.EDITAREA IMAGINILOR biTmap
Programele pentru desenare pot să lucreze în grafică de pixeli (bitmapped graphics) sau în grafică vectorială (vector graphics). Grafica bipmap presupune că imaginile sunt formate din pixeli, fiecare putând avea una dintre cele 28-232 nuanțe cromatice.
Programe de editare: Paint, Photoshop, Photo-Paint, Paint Shop Pro, Canvas, GIMP, ACDSee, Picasa sau Irfan.
Operații de bază care pot fi realizate cu aceste programe: desenare, colorări locale, ștergeri locale, umplerea unor zone cu culoare, mutarea/copierea/ștergerea unei porțiuni din imagine, selectarea de culori pentru elementele de contur sau fundaluri, scrierea de texte, inversarea culorilor, trunchierea imaginii, rotația unei imagini, redimensionarea imaginii, salvarea imaginii în diferite formate de fișier.
14.1.1.EDITORUL GRAFIC PAINT
Aplicația Paint este un accesoriu al Sistemului de Operare Windows, se lansează din meniul: Start/AllPrograms (Toate programele)/Accesorii. Extensia fișierelor care rețin aceste imagini grafice poate fi: .bmp, .jpg, .png, .gif.
Instrumentele grafice oferite de aplicația Paint sunt: decuparea unei zone dreptunghiulare sau a unei zone oarecare în vederea prelucrării ei, umplerea suprafețelor închise, ștergerea, alegerea unei culori din desen, lupa, creionul, pensula, pulverizatorul, caseta text, linii, dreptunghiul, poligonul și elipsa.
Elementele de interfață corespunzătoare ferestrei aplicației Paint:
Caseta de culori, 2- Bara de meniuri, 3- Zona de desenare, 4- Caseta de instrumente pentru desenat, 5- Bara de titlu.
Fișă de lucru
1.Deschideți aplicația Paint .
2.Din paleta de culori selectați culoarea albastră.
3.Cu ajutorul instrumentului colorați în albastru spațiul de desenare.
4.Dintre instrumentele de desenare din listă alegeți instrumentul .
5.Din paleta de culori selectați culoarea galben și desenați o stea galbenă pe care o umpleți tot cu culoarea galben folosind instrumentul Umplere cu culoare.
6.Cu instrumentul selectați steaua desenată.
7.Cu instrumentele copiere și lipire realizați 11 copii ale stelei desenate pe care le aranjați într-un cerc.
8.Cu instrumentul salvați desenul obținut cu numele SteagulUE.jpg.
14.1.2.PROCESORUL DE TEXTE WORDPAD
Lansarea aplicației se face executând un clic pe butonul Start și apoi pe opțiunile: Programs/Windows Accessories/Wordpad.
Inserarea obiectelor. Meniul Insert
Meniul Insert permite inserarea de obiecte în document: imagini, ecuații, grafice, etc.
La selectarea opțiunii Insert Object se afișează caseta de dialog.
Fișă de lucru
inserarea obiectelor
1. Deschideți un nou document WordPad și salvați-l cu numele Scoala și extensia rtf.
2. Introduceți următorul text: Sunt elev în clasa a V a la școala Gimnazială “George Coșbuc”.
3. Deschideți aplicația Paint fără a închide documentul Scoala.rtf.
4. Creați imaginea următoare și salvați-o în fișierul cu numele poza.jpg. Închideți aplicația Paint.
5. Reveniți la documentul WordPad creat anterior și inserați imaginea din fișierul poza.jpg la începutul documentul, în colțul din dreapta sus. Micșorați dimensiunile imaginii inserate.
6. Salvați documentul.
14.2.elemente de grafica vectorială în pachetul microsoft office
Grafica vectorială consideră că imaginile sunt compuse din elemente grafice (segmente de dreaptă, cercuri, arce, curbe, elipse, dreptunghiuri, poligoane) și texte. Poate fi realizată cu ajutorul programelor CorelDraw, Adobe Ilustrator, Microsoft Expression Design.
Editorul Word ne permite inserarea și formatarea desenelor și imaginilor. Obiectele grafice cum sunt: desenele (forme automate, linii, săgeți, dreptunghiuri și elipse), imaginile și textele artistice se inserează apelând meniul Insert (Inserare) sau ajutorul butoanelor Shapes (Forme), WordArt, Picture (Imagine) și ClipArt.
Pentru inserarea unei imagini se folosește Insert/Picture/From File. Prin clic pe imagine se activează o bară cu instrumente specifice:
Aceste prelucrări se pot face și prin clic dreapta pe imagine – opțiunea Format Picture.
Ferestrele conțin butoane pentru: umplerea cu culoare a fundalului imaginii (fill), precum și trasarea unui chenar (line), stabilirea dimensiunii exacte a imaginii, încadrarea imaginii în jurul textului, decuparea imaginii (crop), culoarea imaginii (în nuanțe de gri, alb și negru), luminozitatea și contrastul, rotire, încadrare în pagină.
Inserarea formelor: Meniul Insert – opțiunea Shapes.
Prin clic dreapta pe forma desenată – opțiunea Format Drawing Canvas se pot face diverse prelucrari: alegerea unui culori de umplere a formei, umplerea formei cu o textură sau o imagine, trasarea liniilor formei cu un anumit tip de linie, culoare și grosime.
Pachetul Office conține un set de imagini incluse în Clip Art și stiluri de texte în Word Art. Acestea pot fi folosite pentru diferite antete, reclame, coperți, broșuri.
Fișă de lucru
elemente de graficĂ vectorială
Inserați într-o foaie de desen principalele forme geometrice pe care le colorați în diferite culori.
Editați formele geometrice, astfel: trunchiați, modificați contrastul și luminozitatea imaginii, adăugați un contur, adăugați imaginii un efect de rotație 3D.
Căutați în Clip Art “Four Interlocking Puzzle Pieces” și inserați în document imaginea apărută.
Scrieți titlul “Forme geometrice” într-un WordArt cu litere așezate în formă de cerc, adăugați WordArt-ului un efect 3D.
Salvați desenul obținut cu numele Forme geometrice.doc.
14.3.Metode de evaluare
Metodă complementară de evaluare: metoda proiectului.
UTILITAR PENTRU POZE gimp
Tema proiectului: editați grafic o imagine pentru ilustrarea unei cărți folosind programul GIMP.
Deschideți o imagine reprezentând un monument istoric folosind meniul File/Open.
Decupați o zonă din imagine selectând din bara de tool-uri din stânga ecranului opțiunea “Rectangle Select Tool”.
3. Din meniu, selectați Image/Crop to selection.
4. Redimensionați imaginea din meniul Image/ Scale Image.
Rotiți imaginea din meniul Image/Transform
Introduceți un text în partea de sus a imaginii cu numele monumentului istoric inserat. Modificați caracteristicile textului inserat.
7. Aplicați imginii un efect 3D selectând opțiunea Perspective Tool.
8. Salvați imaginea din meniul File/Save As. Selectați tipul de format alegând tipul de format în care va fi salvată poza din Select Filte Type.
14.4.Bibliografie
Carmen Minică, Alina Boca, Corina Ciobanu, “Tehnologia informației și a comunicațiilor”, Caiet de laborator pentru clasa a V a, Editura Info-mat, București, 2012;
Mircea Băduț, “Calculatorul în trei timpi”, Editura Polirom, București, 2012.
Emil Onea, Dan Crintea, “Grafică și html pentru elevi”, Editura Paralela 45, București, 2007
Ioana Magdaș, “Didactica informaticii de la teorie la practică”, Editura Clusium, Cluj – Napoca, 2007.
Aplicații ce folosesc operații de inserare imagini și casete text Parcul natural Munții Rodnei
Nume și prenume profesor: TUDOR VERONICA
Școala: Liceul Teoretic “Dunărea” Galați
Disciplina INFORMATICĂ ȘI TIC
Unitatea de învățare Prezentări
Prezentarea temei: Parcul natural Munții Rodnei
Abordarea acestei teme pentru exersarea abilităților de creare a unei prezentări a apărut de la ideea de prezentare globală a unei zone geografice și turistice a țării noastre, dar din necesitatea de a realiza o educație ecologică elevilor, prin includerea în prezentare a unor norme de comportare civilizată în natură.
Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Toate elementele din natură se află într-o relație de interdependență, ceea ce conduce la echilibrul natural ce se menține atât timp cât nu intervin factori ce pot determina stricarea lui. Abordarea integrată, specifică transdisciplinarității, este centrată pe lumea reală, pe aspectele relevante ale vieții noastre. Punerea în discuție a frumuseților naturii, prin integrarea lor proiecte cu o abordare transdisciplinară, are în vedere multiplele resurse și facilități puse la dispoziție de TIC . Acest lucru se poate face prin folosirea multitudinii de imagini și informații pe care ni le oferă Internetul.
Tema propusă: Parcul natural Munții Rodnei tratează aspecte ce vizează disciplinele:
Geografie prin analizarea zonei geografice în care se situează, a formelor de relief, al climei.
Biologie prin discutarea despre plantele din cadrul ariei protejate și al Zoologiei prin prisma animalelor ce trăiesc în cadrul parcului natural, al modului lor de viată
Ecologiei prin punerea în discuție a influenței pe care o are omul în protejarea și menținerea echilibrului natural în cadrul acestor rezervații, al modului de comportament în momentul în care vizităm aceste parcuri naturale.
Această temă vizează valorificarea transdisciplinară a temelor din programă, pentru stimularea învățării active, pentru lucrul colaborativ, pentru învățarea bazată pe proiect, pentru sarcini de lucru de tip aplicativ, pentru crearea de parcursuri de învățare diferențiate etc. – referitoare, în general, la deschiderile pe care le oferă noile tehnologii către demersuri didactice de tip constructivist și centrate pe elev. Toate aceste elemente pot fi corelate și sitezizate și acumulate prin crearea unor proiecte individuale folosind mijloacele puse la dispoziție de Microsoft Power Point (disciplina Informatică și TIC) exersând și învățând cum se inserează și cum se încarează o imagine în prezentare.
7. Număr de ore 1 oră
8. Competențe specifice vizate:
Proiectarea unei prezentări pe o temă dată, aplicând norme elementare de estetică și ergonomie în elaborarea produselor informatice
Realizarea unei prezentări după un șcenariu dat, cu obiecte și efecte date, alegând formate adecvate în funcție de tematică
Aplicarea modalităților de formatare a unei prezentări
Utilizarea informațiilor cu caracter geografic obținute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS și al elementelor din matematică și științe
Prezentarea caracteristicilor elementelor, fenomenelor și proceselor geografice prin utilizarea instrumentelor TIC/GIS
Prezentarea diversității naturale, umane și culturale realizând corelații interdisciplinare
Descrierea patrimoniului local, național, european și mondial utilizând diverse surse
Studierea spațiului geografic realizând conexiuni cu informații dobândite la alte discipline școlare
Descrierea relațiilor dintre viețuitoare precum și dintre acestea și mediu (verbală, scrisă, cu ajutorul unor afișe, desene)
Promovarea unor comportamente ecologice în comunitate prin utilizarea mijloacelor de comunicare TIC, a unor produse artistice realizate și prezentate etc.
9. Limbajul specific –Limbaj științific de bază asociat disciplinelor la nivelul clasei a VI-a
10. Resurse – calculatoare, video-proiector, resurse din mediul on-line.
11. Context școlar (condiții prealabile) – Noțiuni elementare de geografie, biologie la nivelul clasei a VI-a
12. Context extrașcolar
Noțiuni elementare de geografie, biologie și ecologie, reportaje despre zone naturale protejate, deprinderi dobândite în excursiile în natură: de explorare, de observare, de ocrotire a naturii
13. Extindere spre viață
Întărirea bazelor unei educații pentru mediu și pentru protecția naturii și a așezărilor umane.
Însușirea unor norme de comportament pe care le va pune în practică în excursiile în natură.
Îmbunătățire educației pentru mediu și pentru protejarea naturii.
Dezvoltarea spiritului civic și a manifestărilor ecologiste
Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Titlul lectiei: Aplicații ce folosesc operații de inserare imagini și casete text
Clasa:a VI–a
Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi
Locul de desfășurare a activității: Laborator de informatică
Durata activității: 50 min.
Strategii didactice
Principii didactice
Principiul participării active
Principiul asigurării progresului gradat
Metode de învățământ
metode de comunicare orală: explicația, conversația, problematizarea
metode de explorare: observația dirijată
metode bazate pe acțiune efectivă: exercițiul
Forme de organizare a activității
Individuală / dirijată
Mijloace de învățământ
Material bibliografic de specialitate
Pentru profesor:
Mariana Pantaru – “Tehnologia informației și a comunicatiilor”, manual pentru cls. a X-a, Ed. All2000
Elvira Nicolescu – „Inițiere în PowerPoint – în lecții de 10 minute”, Ed. Arves
Grup de autori – „Inițiere în tehnologia informației și comunicațiilor”, Brăila
Emanuela Cerchez, Marinel Serban – „Tehnologia Informației”, manual pentru clasa a X –a, Ed. L&S, București, 1999
Pentru elev
Fișe de lucru
Metode de evaluare
evaluare prin probă practică
Desfășurarea activității
Moment organizatoric (2 min.)
verificarea frecvenței elevilor
verificarea existenței resurselor materiale
Captarea atenției clasei(3 min.)
anunțarea întrebărilor pentru verificarea cunoștințelor
anunțarea și scrierea pe tablă a titlului lecției: Aplicații ce folosesc operații de inserare imagini și casete text
anunțarea obiectivelor lecției
explicarea modului de desfășurare a activității
Actualizarea cunoștințelor(5 min.)
Se adresesază elevilor un set de întrebari după cum urmează:
Se propune elevilor aplicația din fișa de lucru cu tema:PARCUL NATURAL MUNȚII RODNEI
Formarea de priceperi și deprinderi (35 min.)
Pe parcursul activității de rezolvare a cerințelor din fișa de lucru profesorul face următoarele precizări, reluând noțiuni anterioare
Plasarea textului în interiorul casetelor de text.
Pentru a crea o casetă de text, parcurgeți următoarea succesiune de operații:
Selectați diapozitivul (slide-ul) în care doriți să lucrați.
Executați click pe butonul Text Box , situat în bara de instrumente Drawing. Dacă aceasta nu este vizibilă, o puteți activa din meniul View – Toolbars – Drawing.
Executați click pe zona din diapozitiv unde doriți să apară caseta de text. Va apărea o casetă de text de mici dimensiuni. Caseta de text își va mări dimensiunile o dată cu introducerea de text în interiorul său.
Introduceți de la tastatură textul dorit. Apăsați tasta Enter pentru a trece la un nou paragraf. Puteți modifica dimensiunile casetei de text după ce ați terminat de introdus textul.
Când ați terminat, executați click oriunde în exteriorul casetei de text pentru a vedea aspectul textului în cadrul diapozitivului
Inserarea unei imagini:
Insert Picture
Formatarea unui text
Elementele de formatare sunt similare cu cele utilizate în Microsoft Word:
Realizarea feedback-ului și evaluarea performanței, se face cu următoarele întrebări: (5 min.)
Cum se formatează textul unui slide?
Formatarea unui slide se face prin:
Formatarea caracterelor Format Font…
Formatarea paragrafelor Format Alignment și Line Spacing…
Formatarea listelor Format Bullets and Numbering…
Ce elemente pot fi inserate într-un slide?
Un slid poate conține casete text, imagini, diagrame, etc
Se reamintește elevilor să salveze ultima modificare a prezentării realizate și să închidă aplicația.
Se vor face aprecieri individuale și colective asupra activității desfășurate și se notează elevii care au s-au remarcat pe parcursul activității
Parcul Național Munții Rodnei
Fișă de lucru – Microsoft PowerPoint
Creați o prezentarea cu titlul Parcul Național Munții Rodnei.ppt, care va avea următorul conținutul specificat mai jos.
Pentru titluri stabiliți fontul Verdana, dimensiunea 40, culoarea verde, iar pentru text Arial blak, dimensiune 28.
Diapozitiv1:
Inserați un diapozitiv (slide) 1 de tip TITLU în care să introduceți ca titlu textul Parcul Național Munții Rodnei cu majuscule, fontul Courier New, culoare albă, aldin.
Inserați o caseta text în partea de jos a paginii în care să scrieți numele și prenumele vostru aliniate la dreapta, iar pe rândul următor: clasa a VI-a.
În partea stângă a diapozitivului inserați o imagine sugestivă.
Diapozitiv2:
În partea stângă a diapozitivului inserați imaginea unui elev.
În colțul din dreapta sus inserați o imagine cu harta fizică României
Inserați o casetă de text în care să scrieți următorul text
SALUT!
Eu sunt, ………., elev în clasa a VI-a la Liceul Teoretic “DUNAREA”GALATI și în cele ce urmează o să încerc să vă prezint Parcul Național Munții Rodnei.
Diapozitiv3:
Diapozitivul 2 va avea ca titlu textul: Localizare
În partea stângă a diapozitivului inserați o casetă de text în care să explicați poziția geografică a Parcul Național Munții Rodnei, suprafața și cu cine se învecinează. Este situat pe teritoriul județelor:……
În partea dreaptă inserați o hartă a parcului Parcul Național Munții Rodnei.
Diapozitiv4:
Diapozitivul 4 va avea titlul: Relief, iar la text enumerați formele de relief, vârfurile muntoase importante, și o imagine sugestivă.
Muntilor Rodnei sunt creați de eroziunea ghetarilor. În partea nordică se aliniaza paralel între ele văi glaciare, cu lungimi diferite. Vârful Pietrosu este cel mai înalt pisc muntos din Munții Rodnei cu 2.303 metri. Ineu este un vârf muntos, al doilea ca înălțime, din Munții Rodnei, cu altitudinea de 2.279 m
Diapozitiv5:
Diapozitivul 5 va avea titlul Hidrologie
În partea dreaptă inserați textul: Râul Someșul Mare adună toate apele din sud-est, sud și vest, Vișeul din partea de nord și Bistrița Aurie din partea de est a Munților Rodnei . Sub creasta principală există lacuri glaciare: Iezer, Buhăiescu, Lala, Știol
În partea dreaptă inserați o imagine cu lacul Iezer.
Diapozitiv6:
Diapozitivul 5 va avea titlul Clima
Clima în Munții Rodnei este temperat continentala, cu influente atlantice si cu caracter alpin.
Diapozitiv6:
Diapozitivul 6 va avea titlul: Flora, iar la text adăugați : bujorul de munte, ciuboțica cucului, floarea de colt, , brândușe, narcise(Poiana cu narcise), clopoței de munte și cel puțin o imagine care să ilustreze aceste specii de plante.
Diapozitiv7:
Diapozitivul 7 va avea titlul: Fauna, după care scrieți : 600 specii de fluturi – specii de pești: lostrița, păstrăvul, lipanul – păsări: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte – mamifere: capra neagră, marmota, cerbul carpatin, căpriorul; dintre carnivore: ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică
Adăugați slide-ului o imagine sugestivă a unei specii din cele menționate mai sus
Diapozitiv8:
Diapozitivul 8 va avea titlul: Ce este o arie protejată?
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie.
In partea dreaptă a diapozitivului inserați o imagine cu Cascadei Cailor
Diapozitiv9: Cum trebuie să ne comportăm într-un parc natural?
Nu lasăm deseuri în munte(ambalaje, hârtie, resturi menajere, etc).
Nu facem foc cu lemne.
Nu țipăm pe trasee.
Nu deranjăm in nici un fel flora, fauna, ceilalti turisti sau localnici.
Respectăm potecile, și nu ne deplasăm pe alte trasee paralele/convergente, natura are astfel de suferit
Nu rupem, nu distrugem, nu colecțonăm :roci, flori, fluturi, etci.
Nu campăm în locuri interzise.
Lasăm marcajele turistice/sagetile idicatoare/panourile de avertizare in starea/pozitia in care au fost amplasate
Aplicați prezentării Parcul natural Munții Rodnei .ppt un efect de tranziție prin dizolvare.
Pentru fiecare imagine adăugați un efect de Creștere și micșorare.
Instrucțiunea repetitivă for. Aplicații
1.Nume și prenume profesor TUDOR VERONICA
2 .Școala Liceul Teoretic „Dunărea” Galați
3. Disciplina informatică și tic
4. Unitatea de învățare Limbaj de programare
5. Prezentarea temei
Tema propusă integrează lucrul cu șiruri de numere reale, cu care elevii sunt familiarizați de la disciplina Matematică și exemplifică modul de lucru cu instrucțiunile repetitive pe care le utilizăm la disciplina Informatică și TIC
Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Instrucțiunea repetitivă for. Aplicații facilitează elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale, folosite la matematică în clasa a VII-a și stabilirea regulilor de construire a șirurilor de numere reale și efectuarea unor operații cu șiruri de numere cu ajutorul calculatorului. Din perspectiva disciplinei Informatică și TIC, folosirea noțiunilor matematice în exersarea lucrului cu instrucțiuni repetitive și algoritmizarea problemelor propuse, ușurează înțelegerea noțiunii de instrucțiune repetitivă și a modului de lucru cu acestea. Tipurile de exerciții propuse exemplifică cel mai bine modul de înțelegere a folosirii instrucțiunii repetitive for.
7. Număr de ore 1 oră
8. Competențe specifice vizate
Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale
Rezolvarea unor probleme cu conținut practic, utilizând proprietățile operațiilor cu numere reale
Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale
Identificarea datelor care intervin într-o problemă și a relațiilor dintre acestea
Utilizarea terminologiei specifice noțiunii de număr real în descrierea modului de rezolvare a unui exercițiu/a unei probleme
Implementarea algoritmilor într-un mediu de programare în scopul rezolvării creative a unor probleme având caracter aplicativ
Analizarea enunțului problemelor: identificarea datelor de intrare și a datelor de ieșire, specificarea tipurilor de date și stabilirea pașilor de rezolvare a problemei
Utilizarea instrucțiunilor repetitive în programe
9. Limbajul specific – terminologia specifică noțiunii de număr real
– terminologia specifică noțiunii de instrucțiune repetitivă
10. Resurse – calculatoare, video proiector, fișe de lucru
11. Context școlar (condiții prealabile) – cunoștințe de matematică și Informatică și TIC la nivelul clasei a VII-a
12. Context extrașcolar – experiența de lucru cu șiruri de numere reale
13. Extindere spre viață – Aplicațiile propuse dezvoltă spiritul de observație, gândirea logică, capacitatea de generalizare și abstractizare a elevului
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate
Unitatea de învățare: LIMBAJ DE PROGRAMARE
Subiectul lecției: Instrucțiunea repetitivă for. Aplicații
Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi
Metode :expunerea, conversația, problematizarea, exercițiul, învățarea prin descoperire;
Resurse bibliografice:
Mariana Miloșescu- Informatica-manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică 2005
Emanuela Cerchez – Probleme de Informatica, Editura Polirom 2002;
Tudor Sorin-Informatica-manual pentru clasa a IX-a, Editura L&S INFORMAT
Desfășurarea lecției:
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
Medii de viață
Nume și prenume profesor: CENTERI FLORENTINA
Școala: Școala Gimnazială Vasile Alecsandri Baia Mare
Disciplina: Științe ale naturii
4. Unitatea de învățare: Medii de viață
5. Prezentarea temei: Un mediu de viață reprezintă totalitatea factorilor care influențează în mod nemijlocit un organism. În natură plantele trăiesc pretutindeni, populând toate mediile de viață (terestru, acvatic, aerian). Ele își desfășoară ciclul de viață sub influența factorilor de mediu. În decursul dezvoltării istorice a plantelor (deci într-un timp îndelungat) acestea au fost supuse marilor variații ale factorilor abiotici. Pentru a supraviețui, plantele și-au modificat în timp structurile, forma organelor și înfățișarea, aceasta fiind adaptarea plantelor la mediul de viață.
6. Abordarea integrată, specifică transdisciplinarității este pliată, adaptată pe lumea reală, pe aspectele relevante ale vieții cotidiene, prezentate așa cum afectează și influențează ele viața noastră. Activitatea prezentată mai jos se pliază pe patru discipline, astfel elevul putând să își însușescă și să dobândească unele noțiuni într-un context aparte. Cu ajutorul unui rebus, răspunzând la unele ghicitori cu termeni învățați la orele de științe ei vor descoperi titlul lecției.
7. Număr de ore 2 ore
8. Competențe specifice vizate:
să-și reactualizeze cunoștințele referitoare la mediile de viață studiate (științe);
să formuleze enunțuri clare prin care să adreseze mesaje logice (științe) ;
să citească corect, coerent și expresiv scurte texte literare (limba și literatura română);
să realizeze desene și machete cu tematică dată (educație plastică și abilități practice);
să intoneze corect scurte fragmente muzicale (educație muzicală).
9. Limbajul specific : copii vor folosi limbajul folosit în orele anterioare
10. Resurse și mijloace materiale folosite pe parcursul activității: rebus didactic, fișe de lucru, ghicitori
11. Context școlar (condiții prealabile) – „bagajul” de cunoștințe cu care vine elevul, acumulat din alte activități de învățare anterioare.
Elevul trebuie să aibă însușite deprinderile de a recunoaște mediile de viață, condițiile lor, să deosebească regnul animal de regnul vegetal și să descrie trăsăturile importante ale fiecărei subdiviziuni ale acestora.
12. Context extrașcolar – experiența și cunoștințele pe care elevii le au din afara școlii (familie, prieteni, mass-media, alte surse). Dimensiunea transdisciplinară poate fi exploatată nu doar în cadrul activității curente la clasă. Astfel se pot gândi propriile activități extracurriculare (fie concepute ca activități independente, fie în cadrul unor programe sau proiecte educaționale). Avantajul constă în faptul că, nemafiind condiționat de cadrul unei discipline școlare, se pot extinde limitele de cunoaștere, de corelare a unor informații multiple (unele dintre ele neprevăzute deloc în programele școlare), de exploatare și dezvoltare a noi modalități de comunicare și expresie. Fie că este vorba de un cerc de dezbatere, un cerc literar-artistic, ateliere experimentale interdisciplinare, vizionări de filme însoțite de discuții, cercuri științifice, toate reprezintă alternative educaționale cu un pronunțat specific interdisciplinar. Acestea prezintă câteva avantaje: cadrul deschis, mai puțin încărcat de formal, care lasă loc unei comunicări mai libere și mai directe axată pe interesul fiecărui participant și posibilitatea de a exploata legăturile interdisciplinare.
13. Extindere spre viață – ce anume a învățat elevul prin activitatea propusă și, mai ales, cum va putea acesta folosi în viață noțiunile învățate.
14. Descrierea activității Activitatea îi poate prilejui elevului un exercițiu de autodescoperire, dar și descoperire a celuilalt. Descoperind condițiile specifice fiecărui mediu de viață elevii vor fi mai responsabili în ceea ce privește protejarea mediului, dar și a comportamentului față de acesta. În urma acestei activități ei își vor însuși cunoștințe care vor forma o bază solidă pentru studiul biologiei în clasele gimnaziale.
Obiective operaționale
O1 – să dezlege ghicitori care au legătură cu mediile de viață.
O2 – să recunoască caracteristicile și importanța mediilor de viață .
O3 – să citească lecturi în care apar mediile de viață.
O4 – să completeze rebus și să ghicească răspunsul la unele ghicitori.
O5 – să realizeze desene care reprezintă principalele medii de viață.
O6 – să intoneze melodii adecvate temei.
O7 – să realizeze machete care reprezintă mediile de viață.
Captarea atenției: Propun elevilor un rebus. Rezolvarea lui ne va conduce la titlul lecției de azi. (Medii de viață), Anexa 1
Scenariul activității
ANEXA 1
Turmă mică târâtoare / Paște-n pomi nu pe răzoare. (omizile)
Jucăușă flacără/ Prin copaci se cațără. (veverița)
Zână albă ca o vrajă / Lin pe apă ea plutește
Între trestii stă de strajă / Și în apă ea privește
Cine e ? Cine-o ghicește? (lebăda)
E un mic aeroplan/ cu aripi de celofan (libelula)
Pasăre galbenă-n cioc / Fluieră-un cântec cu foc. (mierla)
Sus pe culmi înalte crește/ Lumea-n case îl poftește
Îi dă daruri să le țină / Și potire de lumină. (bradul)
Am o fată rotunjoară/ Cu rochiță roșioară.
Când se-ncepe-a dezbrăca/Toți pornesc a lăcrima (ceapa)
Cumetrița cea șireată/Vine-adesea prin vecini
Și-amatoare se arată / Ca să cumpere găini (vulpea)
Tipsie peste tipsie / La mijloc e carne vie (scoica)
Șade mândră-ntr-un picior/Lăudându-se oricui
Că ea poartă-n al ei spate/Cămăși albe și verzui (varza)
Cine-i gros și scorțos / Și aruncă cești pe jos? (stejarul)
Foarfeci are/ Nu croiește
Cine-l știe/ Îl ghicește . (racul)
ANEXA 2
1.„Grădinile, lăudate prin rodnicia lor, întrec cu mult bogățiile munților. Ele dau hrana tuturor, minunând pe oricine. Nu se găsesc grădini cu pomi roditori, ci grădini întregi de pomi cu roadă.”
Dimitrie Cantemir – „Descrierea Moldovei
2. „În munți, înălțimile sunt acoperite cu păduri de brad. Aceste locuri par niște grădini dintre cele mai frumoase. Codrii de stejar și fag sunt vestiți mai ales pe deal și la câmpie.
Turmele de cerbi, căprioare, capre negre, vulpi, urși și lupi, râși și jderi, rătăcesc de colo până colo prin păduri.”
Dimitrie Cantemir – „Descrierea Moldovei”
3. Ceru-n zare se rotește, mii de vrăbii deșteptate
Ciripesc și se alungă pe girezi netreierate.
Balta vesel clocotește de-un concert asurzitor,
Și din ochiuri se înalță cârd de rațe ca un nor.
Vasile Alecsandri – „Balta”
4. „Delta Dunarii este exotică, misterioasă și sălbatică. Cu stufăriș și sălcii verzi si mai ales cu păsările ei superbe.
Când din dreapta,când din stânga răsar lebede nobile, egrete singuratice sau cormorani și pescăruși gălăgioși. Ne întâlnim cu oamenii Deltei, pescarii, care, harnici, au plecat la pescuit cu noaptea-n cap. Plimbându-ne cu barca, simțim mireasma imbătătoare a nuferilor ce plutesc liniștiți pe apa căldută.”
Simion Mehedinți – “Lecturi geografice”
5. “E marea. Între țărmul dezvelit și orizontul care era o simplă lamă albastră, sclipește imensitatea. Acel noian fluid, când verde, când albastru, cânt argintos, când plumburiu, murmură, suspină, se vaită sau bubuie. Țărmul are albii dulci, căptușite cu puzderie de stânci măcinate și de schelete marine.”
Gala Galaction – “ La țărmul mării”
6. România reprezintă una dintre primele țări din lume în ceea ce privește numărul și diversitatea peșterilor. Până în prezent se știe de existența unui număr de peste 12.000 de peșteri în țara noastra, dezvoltate într-o mare diversitate de roci.
Există destule specii de plante care se pot dezvolta și in absența lumininii, cum ar fi unele alge si mai multe genuri de ciuperci. Și fauna își are reprezentanții ei: mai multe specii de viermi, paianjeni si chiar câteva crustacee. Iar daca nu vorbim doar despre “locatari”, ci și despre animalele care se refugiază vremelnic aici, nu putem să nu amintim prezența liliecilor, aceste mamifere zburătoare a căror legendă este mai înspăimântătoare decât realitatea.
Revista „Lumea copiilor”
ANEXA 3
Grădina
Ce?
Care?
De ce? Ce fel de ?
Cum? Care?
Ce fel de?
Unde?
ANEXA 4
PĂDUREA
ANEXA 5
Asemănări și deosebiri între pădurea de foioase și pădurea de conifere
Pădurea de foioase Pădurea de conifere
(deosebiri) (asemănări) (deosebiri)
arbori cu frunze că-
zătoare – împrospătează – arbori cu frunze per-
aerul manente
cresc la câmpie, deal – fixează solul – florile au formă de con
și poalele munților – utilizarea lemnului
– loc pentru recreere – ocupă zonele de munte
– flora și fauna di-
versificată
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
Peștera
Câmpiile
Nume și prenume profesor: COSMA ADINA IULIANA
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială ,,Vasile Alecsandri” Baia Mare
3. Disciplina: Geografie
4. Unitatea de învățare: Marile unități geografice ale țării
5. Prezentarea temei:
România este o țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de Peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la vest și nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se găsește la sud-est. Relieful României ese caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și gruparea reliefului. Carpații României se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei.
6.Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei:
Prin predarea transdisciplinară a acestei teme am urmărit ca elevii să-și însușească corect termenii geografici specifici, dar în același timp să poată să transmită inteligibil prin mesaj oral, datele obținute prin citirea hărților și în același timp să poată exprima prin desen formele de relief folosind culorile specifice și respectând poziționarea lor pe hartă.
7. Număr de ore: 1h
8. Competențe specifice vizate:
Geografie
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale
3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice
3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării ș ilumiicontemporane
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății
4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane
Istorie
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp.
Limba și literatura română
1.4. Manifestarea curiozității față de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare.
Arte vizuale și abilități practice
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al limbajului plastic.
9. Limbajul specific – hartă, așezare, înălțime, munte, deal, podiș, câmpie, fluviu, râu, sol,
subsol.
10. Resurse material și procedurale – atlas, hartă, caiete, CD-ppt, calculator, fișe de lucru, cub; lucrul cu harta, conversația, explicatia, observația, învățarea prin descoperire, investigația, exercițiul, metoda cubului, munca independentă;
11. Context școlar (condiții prealabile) – Elevii își vor forma deprinderea de a ,,citi “ harta, de a determina o anumită poziție geografică și a transmite prin mesaj oral informațiile obținute astfel încât receptorul mesajului să poată identifica acea poziție geografică fără a avea acces la hartă.
12. Context extrașcolar – Cunoștințelor dobândite de elevi vor putea fi utilizate în cadrul unor excursii, deplasări în natură sau drumeții prin observarea fizică în teren a formelor de relief și orientarea în teren după punctele cardinale sau alte metode neconvenționale.
13. Extindere spre viață – În viața de zi cu zi orientarea în teren cu sau fără ajutorul hărții și transformarea datelor obținute prin observare într-un mesaj verbal, poate ajuta un interlocutor la identificarea mai precisă a poziției la care se face referire în mesaj, poate fi folosită în cazuri de rătăcire în teren, accidente, catastrofe naturale, etc.. Identificarea precisă a unei poziții geografice și transmiterea acesteia prin mesaj verbal către un interlocutor, poate duce de multe ori la salvarea de vieți omenești.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate:
Reactualizarea cunoștințelor însușite anterior
Verificarea temei din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Se vor adresa elevilor întrebări din lecția precedentă ,,Podișurile’’:
– Ce sunt podișurile?
– Ce înălțimi au?
– Care sunt podișurile din țara noastră?
Copiii localizează pe harta din fața clasei podișurile și prezintă câteva caracteristici ale acestora cu privire la: așezare, înălțime, părți componente, râurile care le străbat și bogățiile de sol și subsol.
Captarea atenției
Se citește următorul fragment :
"Încep să se desfășoare bogatele holde, nesfârșitele lanuri din Teleorman, unul dintre cele mai mănoase ținuturi ale țării. O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte. Întinsa pădure de spice se îndoaie în valuri sclipitoare.’’(anexa 2) (Al. Vlahuță- România pitorească)
– Ce formă de relief descrie autorul?
– Cu ce culore este reprezentată pe hartă?
Anunțarea temei
Astăzi la ora de geografie vom studia o altă formă de relief – câmpia.
Vom afla o mulțime de lucruri noi și interesante despre câmpiile de la noi din țară.
Se scrie data și titlul lecției ,,Câmpiile’’ la tablă.
Elevii scriu în caiete data și titlul lecției.
Dirijarea învățării
Împreună cu elevii descoperim din manal conținutul lecției despre câmpiile din țara noastră (Câmpia Româna și Câmpia de Vest).
În acest timp se vor adresa elevilor o serie de întrebări și se vor da explicațiile necesare referitoare la: așezarea, alcatuirea, aspectul, înălțimea și bogățiile câmpiilor.
În paralel elevii vor fi solicitați să localizeze la hartă și în atlase cele două câmpii și râurile care le străbat.
Se va completa treptat schema lecției la tablă și în caiete.
CÂMPIILE
Câmpiile sunt cele mai joase si netede forme de relief, cu înălțimi cuprinse între 10 – 300 m.
Câmpiile României sunt:
1.Câmpia Română (Câmpia Dunării)
Așezare
este asezată în sudul țării, de-a lungul Dunării;
Aspect:
– în V este mai îngustă și mai înaltă;
– în E este mai lată și mai joasă;
Caracteristici:
– cea mai întinsă câmpie ;
– înălțimi cuprinse între 10-300m;
– soluri fertile;
– este străbătută de râurile Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău, Siret;
– se întâlnesc lacuri cu apă dulce, sărată sau amară;
– iarna este geroasă cu vânturi puternice;
– vara este foarte călduroasă și secetoasă;
Pentru a obține recolte bogate, oamenii irigă terenurile agricole folosind apa râurilor din apropiere.
Bogății:
– cereale (grâu, porumb), floarea-soarelui, viță de vie;
– petrol, gaze naturale;
– apele sărate sau amare ale unor lacuri, folosite în tratarea unor boli;
– pietre de constructie;
2. Câmpia de Vest
Așezare: – în partea de vest a țării;
Aspect : – este netedă;
Caracteristici:
– a doua regiune agricolă a țării;
– soluri rodnice;
– este străbătută de râurile Someș, Barcău, Crișul Repede, Crișul Alb, Crișul Negru, Mureș, Timiș;
Oamenii au construit diguri pentru a evita inundarea câmpiilor joase de către râurile care vin din munți. iarna este mai blândă (S) și mai aspră (N);
– vântul suflă mai des din vest;
Bogății:
– cereale;
– petrol, gaze, ape termale folosite în tratarea unor boli
Obținerea performanței
Se utilizează metoda cubului. Pe fiecare latură a cubului vor fi scrise următoarele cerințe:
Spune ce sunt câmpiile!
Localizează pe hartă câmpiile României!
Indică la hartă râurile care străbat câmpiile României!
Spune ce fel de soluri au câmpiile!
Spune ce plante se cultivă în zona de câmpie!
Enumeră câteva bogății întâlnite în Câmpia Română și Câmpia de Vest?
Fiecare elev rostogoleste cubul și îndeplineste cerința scrisă pe latura acestuia.
Elevii vor fi împărțiți în două echipe.
Echipa 1 – trebuie să noteze pe o fișă orașele care se află situate în Câmpia Română.
Echipa 2- trebuie să noteze pe fișă orașele care se află situate în Câmpia de Vest.(anexa3)
Corectarea și aprecierea frontală a fișelor.
Realizarea retenției și a transferului
Fiecare elev primeste câte o fișă de lucru individual pe care se află conturată harta României.(anexa 4)
Elevii trebuie să coloreze câmpiile folosind culoarea convențională și să scrie denumirile acestora. Se face corectarea fișelor frontal.
Anexa 1
Munte
Deal Podis
Câmpia
Anexa 2
,,Încep să se desfășoare bogatele holde, nesfârșitele lanuri din Teleorman, unul dintre cele mai mănoase ținuturi ale țării.
O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte. Întinsa pădure de spice se îndoaie în valuri sclipitoare.’’ (Al. Vlahuță- România pitorească)
Anexa 3
FIȘĂ DE LUCRU
– muncă în echipă
ECHIPA 1
Observați pe hartă, apoi scrieți cel puțin patru orașe situate în Câmpia Română.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
– muncă în echipă
ECHIPA 2
Observați pe hartă, apoi scrieți cel puțin patru orașe situate în Câmpia de Vest.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Anexa 4
FIȘĂ DE LUCRU
– muncă independentă
1.Colorează formele de relief studiate folosind culoarea corespunzătoare și scrie denumirea lor.
Primăvara – prietena mea
1.Nume și prenume profesor: prof. înv. primar POP LUCIA
2 .Școala: Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Baia Mare
3. Disciplina: Limba română
4. Unitatea de învățare: Primăvara – prietena mea
5.Prezentarea temei
Luând în considerare că anotimpul primăvara este anotimpul culorilor, anotimpul în care natura reînvie, bazându-ne pe unele cunoștiințe despre primăvară, am realizat un proiect de lecție integrat, în care am inclus următoarele arii curriculare: Limba română, Matematică și Arte.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei – : Tema „Primăvara – prietena mea” oferă multiple posibilități de realizare a unor activități transdisciplinare și de învățare prin cooperare și independentă. În acest context au fost vizate conținuturile specifice disciplinelor: Limba română, Matematică, Arte. Activitatea s-a desfășurat la clasa a III-a, clasă care a acumulat cunoștințe despre anotimpul primăvara, ajutându-mă la îmbinarea celor 3 discipline. Prin tehnicile folosite am legat o prietenie între aceste discipline, astfel: la limba română, am îmbogățit vocabularul cu noi expresii despre primăvară, aplicându-le în noi contexte matematice precum și în lucrările practice.
7. Număr de ore: o oră
8. Competențe specifice vizate
2.4 Participarea la interacțiunii pentru găsirea de soluții la probleme
4.2 Redactarea unor texte funcționale simple care conțin limbaj vizual și verbal
1.1 Observarea unor modele/ regularități din cotidian pentru crearea de raționamente proprii
5.1 Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente simple
2.2 Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții textile, ceramică, sticla, etc.)
2.3 Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice
9. Limbajul specific
– valoarea morfologica a unor cuvinte –primăvara ,flori ,păsări.
– metoda cubului pentru primăvară . conform tipurilor de inteligență howardiene
10. Resurse
Materiale: planșe,markere, ecusoane, flori, fișe de lucru, cubul
Mijloace de realizare: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, brainstorming-ul, metoda cubului, metoda cadranelor, jocul interactiv;
11. Context școlar (condiții prealabile) – bazându-ne pe cunoștințele elevilor despre primăvară se grupează caracteristicilor anotimpului primăvara; îmbogățirea vocabularului; aplicarea în lucrări practice a cunoștințelor despre primăvară;
12. Context extrașcolar – Elevii știu că primăvara este una dintre fiicele anului, cea mai tânără, care cuprindele lunile Martie, Aprilie, Mai. Totodată, ei știu că se produc schimbări în natură: se întorc păsările călătoare, țăranii curăță și pregătesc ogoarele pentru semănat, pomii înfloresc, totul prinde viață.
13. Extindere spre viață – elevii auînvățat să 1.Descrie, 2. Compare 3. Asocieze
4. Analizeze 5. Aplice 6.Argumenteze importanța anotimpului primăvara pentru oameni.
Au gasit cuvinte sinonime și antonime pentru cuvintele date.
14. Activități de predare-învățare-evaluare recomandate – descrierea detaliată a activității propuse.
Clasa: a III-a A
Obiectul: Limba română
Subiectul: Primăvara-prietena mea
Tipul lecției: Activitate transdisciplinară- consolidare
Arii curriculare implicate: Comunicare în limba română , Matematică și explorarea mediului, Arte
Scop: Cunoașterea caracteristicilor anotimpului primăvara; îmbogățirea vocabularului; aplicarea în lucrări practice a cunoștințelor despre primăvară;
Obiective cadru:
Dezvoltarea capacității de exprimare orală;
Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă;
Dezvoltarea capacității de explorare / investigare și rezolvare de probleme;
Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte variate;
Înțelegerea și utilizarea în comunicare a unor termeni și concepte specifice științelor naturii;
Obiective operaționale:
a) cognitive:
O1: să prezinte caracteristici ale anotimpului primăvara;
O2: să identifice și să analizeze părți de vorbire/de propoziție;
O3: să recite poezii studiate și să intoneze cântece cu tema „Primăvara”;
O4: să rezolve exerciții și probleme respectând ordinea efectuării operațiilor;
O5: să recunoască părțile componente ale unei plante;
O6: să găsească cuvinte cu înteles asemănător/opus;
O7: să identifice imagini vizuale/auditive într-un text citit;
O8: să respecte etapele de lucru și tehnicile de prelucrare a hârtiei în vederea obținerii unui produs finit;
O9: să stabilească forma corectă a cuvintelor care conțin consoanele p și b;
b) afective:
O10: să coopereze în cadrul unui grup de lucru;
O11: să își exprime emoții și sentimente în cadrul activităților ;
c) psihomotorii:
O12 : să participe activ la rezolvarea sarcinilor de lucru, respectând cerințele și procedurile stabilite;
STRATEGIA DIDACTICĂ :
1.RESURSE PROCEDURALE:
Procedurale: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, brainstorming-ul, metoda cubului, metoda cadranelor, jocul interactiv;
Materiale: planșe,markere, ecusoane, flori, fișe de lucru, cubul,
Organizatorice: frontal, individual, pe grupe, în perechi;
3.FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică, aprecieri și întăriri verbale, probe orale și scrise.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
(Anexa 2)
Grupa I: inteligenta verbal-lingvistică
1.Scrie pluralul substantivelor:
rândunică – _______________________
albină –__________________________
creangă – ________________________
cuc – ___________________________
copac – _________________________
fluture -_________________________
2. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru:
leneș – ______________________
voios – ______________________
geros – ______________________
frumos – _____________________
3. Scrie cuvinte care să aibă același înțeles cu:
leneș – ______________________
voios – ______________________
geros – ______________________
frumos – _____________________
(Anexa 3)
Grupa II: inteligența logico-matematică
În grădina bunicii au înflorit 23 de toporași , ghiocei de 2 ori mai mulți , iar
brândușe cu 12 mai multe decât ghiocei.
Câte flori au înflorit în grădină ?
(Anexa 4)
Grupa III: inteligența vizual-spațială
Citește urmăroarele versuri apoi raspunde întrebărilor:
„Turturelele se-ngână,
Mii de fluturi vezi zburând
Și pe harnica albină
Din flori miere adunând.”
Ce vezi?
_________________________________________
Ce auzi?
___________________________________________________________________
Ce culoare s-ar potrivi strofei? ___________________________________________________________________
De ce?
___________________________________________________________________
Exprimați printr-un desen strofa citită.
(Anexa 5)
Grupa IV: corporal-kinestezică
Confectionati o buburuza din marerialele date respecând etapele de lucru
Materiale :
coli A4 roșii, roz;
hârtie glasată neagră pentru antene, picioare, ochi;
hârtie albă pentru ochi;
foarfece;
lipici.
Mod de lucru:
se decupează după contur;
se lipesc bulinele negre pe aripile roșii;
se asambleza conform modelului dat;
se confecționează antenele, picioarele, mâinile,nasul și ochii și se lipesc.
(Anexa 6)
Grupa V: inteligența naturalistă
Priviți cu atenție următoarea plantă și notați caracteristicile acesteia conform schiței date:
Mediu de viață: …………………………………………………
Anotimpul în care înflorește………………………………………
E formată din :
rădăcină……………………………………………
tupină……………………………
frunze……………………………………………..
flori…………………………………………………
Întrebuințare……………………………………………………………………………
(Anexa 7)
Grupa VI: inteligența intrapersonală
Ce aș fi dacă aș fi?
Completați enunțurile:
Dacă aș fi o floare de primăvară aș vrea să fiu ……………………………………………… pentru că ………………………………………………………………………
Dacă aș fi o pasăre călătoare aș vrea să
fiu ……………………………………………… pentru că …………………………………………………………………………
(Anexa 7)
Fișa de muncă în perechi
ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL ȘI SPECIAL INTEGRAT
Conservarea alimentelor
1.Nume și prenume profesor ȚIUDIC MIHAELA CRISTINA
2. Școala Gimnazială Specială Baia Mare
3. Disciplina Educație tehnologică
4. Unitatea de învățare: Tehnologii
5. Prezentarea temei
Hrana este de o importanță vitală pentru oameni și de aceea este necesar ca elevii să cunoască tehnologiile de preparare a acesteia precum și spațiul în care se desfășoară aceste activități.
O alimentație sanatoasă este necesară unei creșteri și dezvoltări armonioase a organismului precum și în menținerea unei bune stări de sănatate și creșterea duratei vieții. Hrana trebuie să cuprindă diferite tipuiri de alimente de proveniență variată, din grupe diferite.
6. Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei
Biologie:
-Se va apela la noțiuni legate:
– Conținutul de lipide, glucide, proteine, vitamine, minerale furnizate de alimente
-Rolul energetic al lipidelor și glucidelor, precum și rolul proteinelor în creștere și refacerea țesuturilor
-Importanța vitaminelor și sărurilor minerale în funcționarea normală a celulelor
– Etapele digestiei alimentelor și igiena alimentației
Fizică:
–Se va apela la noțiuni legate:
-Pasteurizarea și importanța ei în conservarea alimentelor
-Determinare temperatureilor de fierbere pentru diferite alimente
-Procese de dizolvare, diluare, evaporare
-Cântărirea ingredientelor
7. Număr de ore 1
8. Competențe specifice vizate
9. Limbajul specific – Afumare, Sărare, Prăjire, Murare, Congelare, Pasteurizare, Sterilizare, Conservare
– Strategia didactică:
Metode și procedee: explicația, conversația euristică, descrierea, observația dirijată, brainstorming, demonstrații cu ajutorul imaginilor, completarea fișei de lucru, exercițiul
Mijloace de învățământ :
-Material didactic tablă, caiete de notițe, fișe de lucru, instrumenete de scris, 4 boluri, 100g lapte praf, 100g castraveți murați, 100g dulceață, 100g cașcaval afumat
-Manuale
Lenuța Nedelcu Proiectarea activității didactice, Educație tehnologică, clasele V-VIII
Editura Performantica, Iași, 2010
2. Lichiardopol, G., Stoicescu, V., Neacșu, S., Educație tehnologică, manual pentru clasa a V-a, Editura Aramis Print, București, 2005
3. Manualul profesorului de educatie tehnologica, Mariana Marinescu, Editura Pro Universitaria, 2014.
4. M.E.N., Programă școlară, Educație tehnologică, clasele a V-a – a VIII-a, București, 2017
5. Neamțu, C., Sandu, D., Jugănaru, V., Educație tehnologică, manual pentru clasa a V-a, Editura LVS Crepuscul, Ploiești, Prahova, 2005
-Mijloace tehnice: videoproiector, calculator
Forme de organizare a învățării:
-Frontală, individuală, pe grupe.
Metode de evaluare a performanțelor:
-Evaluare formativă, pe parcursul lecției, prin verificare orală și prin aprecierea modului de îndeplinire a sarcinilor de lucru practice;
Resurse umane:
-3elevi cu DMU, 5 elevi cu DMM
11. Context școlar
Elevii posedă cunoștințe referitoare la legume, fructe , cereale, carne, lactate, produse alimentare, bucătărie.
Elevii cunosc ustensilele, vesela și aparatura folosită în bucătărie.
12. Context extrașcolar – Din experiența acumulată în afara școlii (în familie și individual), elevii au noțiuni legate alimente, preparare alimente, veselă, aparate electrocasnice etc.
13. Extindere spre viață – După parcurgerea acestei teme, elevii vor avea o ușurință mai mare în a înțelege rolul consumului unor produse alimentare de calitate, importanța conservării alimentelor.și respectarea normelor de igienă în prepararea hranei.
14. Activități de predare-învățare-evaluare
Fișă de lucru
1.Identificați și notați pe fișa de lucru produsele alimentare din boluri și metodele de conservare folosite.
Schița lecției
Conservarea alimentelor
Conservarea alimentelor reprezintă modalitatea prin care se intervine asupra alimentelor pentru a le feri de procesul de alterare, pentru ale păstra proprietățile organoleptice și nutritive timp cât mai îndelungat.
Din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat metode de conservare a produselor alimentare.
Metode de conservare
Uscarea- constă în deshidratarea produselor (fructe, legume) prin expunerea la soare și apoi introducerea în cuptor. Prin uscare produsele își păstrează aroma și gustul.
Sterilizarea- este metoda de conservare prin fierbere la temperaturi de peste . Sunt distruse parțial vitaminele.
Pasteurizarea- constă în încălzirea alimentelor la temperaturi de până la ( lapte, sucuri de fructe, sucuri de legume). Această metodă permite menținerea proprietăților gustative și hrănitoare a produsului fără pierderea vitaminelor.
Refrigerarea- păstrarea în frigider la temperaturi cuprinse între si , ( fructe, legume, produse lactate, mâncarea gătită). Această metode nu afectează structura produselor.
Congelarea- se folosește pentru păstrarea pe o durată mai mare la temperaturi sub a cărnii, peștelui, legumelor și fructelor, acestea păstrând gustul, aspectul și valoarea nutritivă apropiate de cele ale produselor în stare naturală.
Conservarea prin sărare- adăugarea unei cantități de sare alimentelor. Aceasta metodă are ca efect pierderea unor cantitati importante de substanțe.
Conservarea prin adaosul de zahăr se conservă fructele obținând compoturi, gemuri sau dulcețuri.
Afumarea- pătrunderea lentă a fumului in interiorul produselor. Metoda se aplică la carne, pește, brânză, prune.
Murarea- metodă de conservare a legumelor. Se aplică legumelor ca: varză, castraveți, gogonele, gogoșari, etc.
Marinarea- este metodă de conservare ce are la bază folosirea oțetului, sării și zahărului.
CAP. III
BIBLIOGRAFIE
Cerghit, I; Vlăsceanu, L. – Curs de pedagogie; Tipografia Univ. București, 1988;
Iucu, R. – Instruirea școlară; Ed. Polirom, Iași, 2002;
Manolescu, M. – Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar.Teorie și practică. Ed. Credis a Univ. București, 2004;
Păun, E; Potolea, D. – Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative. Ed. Polirom, Iași, 2002;
Potolea, D; Manolescu, M. – Teoria și metodologia curriculumului. M.E.C. Proiectul pentru învățământ rural, București, 2006.
Basarab N., Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, Iași, 1999
Ciolan, L, Dincolo de discipline – ghid pentru învățarea integrată / crosscurriculară, Editura Humanitas Educational, București, 2003
Ciolan, L, Învățarea integrată, Editura Polirom Iași, 2008
Mihaescu, M, Dulman, A, Mihai, C – Activități transdisciplinare – ghid pentru învățători, Editura Radical, 2004
Păcurari O, Tircă A, Sarivan, L, – Strategii didactice inovative, publicație a Centrului Educația 2000+, in cadrul Proiectului Phare , Bucuresti 2003
Petrescu, P, Pop, V, – Transdisciplinaritatea, o noua abordare a situațiilor de învățare – ghid pentru cadre didactice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007
Vlăsceanu, Lazăr și colaboratori, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în Curriculum-ul învățământului obligatoriu, Iași, Ed, Polirom, 2002
Eurydice Study, Key Competencies,
Văideanu, G., Educația la frontiera dintre milenii, București, Ed. Politică, 1988
Cucoș Constantin, Pedagogie, Edura Polirom, Iași , 2002
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aplicații transdisciplinare după noua programă de gimnaziu. [306631] (ID: 306631)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.