Aplicații didactice la clasa a V-a, limba și literatura română [305956]

[anonimizat] ,,Didactici ale disciplinelor filologice”

Metode active la orele de literatura română

Aplicații didactice la clasa a V-a, limba și literatura română

Masterand: [anonimizat]-Alexandra Sorescu

Îndrumător:

Conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian

Iunie, 2015

Metode active în cadrul orelor de literatură

Rezumat…………………………………………………………………………………………………………………….4

Capitolul 1 – Introducere

1.1.Cadrul general……………………………………………………………………………………………..5

1.2.Practica actuală la școala la care predau………………………………………………………….5

1.3.Modern vs tradițional în școala mea……………………………………………………………….6

Capitolul 2 – Literatura de specialitate

2.1.Comprehensiunea și procesele comprehensiunii……………………………………………….8

2.2.Comprehensiunea în programa școlară………………………………………………………….11

2.3.Orele de literatură……………………………………………………………………………………….12

2.3.1.Rapoarte internaționale…………………………………………………………………..12

2.3.2.Metode active la orele de literatură…………………………………………………13

2.4.Prezentarea metodelor alese…………………………………………………………………………14

2.4.1.Lectura predictivă…………………………………………………………………………15

2.4.2.Explozia stelară…………………………………………………………………………….15

2.4.3.Jurnalul cu dublă intrare…………………………………………………………………16

2.4.4.Harta conceptuală………………………………………………………………………….16

2.4.5.Diagrama Venn……………………………………………………………………………..17

2.4.6.Cubul…………………………………………………………………………………………..17

2.4.7.Cvintetul………………………………………………………………………………………18

2.4.8.Jocul de rol…………………………………………………………………………………..18

2.4.9.Observația sistematică……………………………………………………………………19

Capitolul 3 – Metodologia cercetării

3.1.Textele propuse de manual și textele noi……………………………………………………….20

3.2.Ipoteza cercetării………………………………………………………………………………………..21

3.3.Grupul țintă……………………………………………………………………………………………….21

3.4.Abordarea textelor cu ajutorul metodelor active de receptare…………………………..22

3.4.1.Criterii pentru alegerea textelor……………………………………………………….22

3.4.2.Unitățile de învățare………………………………………………………………………22

3.4.2.1.Testul inițial – ,,Mărul de aur” de Homer…………………………….22

3.4.2.2.Basmul

3.4.2.2.1.,,Prunella – un basm italian” ……………………………….25

3.4.2.3.Schița

3.4.2.3.1.,,Vizită” de Ion Luca Caragiale……………………………..28

3.4.2.3.2.,,Orașul nevăzut” (din ,,Cui i-e frică de computer”)…28

3.4.2.4.Poezia

3.4.2.4.1.,,Iarna” de Vasile Alecsandri………………………………..31

3.4.2.5.Testul final – ,,Cântecul Nibelungilor”………………………………..36

3.5.Instrumentele de cercetare……………………………………………………………………………36

Capitolul 4 – Interpretarea rezultatelor

4.1.Analiza și interpretarea rezultatelor pentru testului inițial………………………………..38

4.2.Analiza și interpretarea rezultatelor pentru unitatea Basm………………………………41

4.3.Analiza și interpretarea rezultatelor pentru unitatea Schiță………………………………49

4.4.Analiza și interpretarea rezultatelor pentru unitatea Poezie………………………………56

4.5.Analiza și interpretarea rezultatelor pentru testul final…………………………………….62

Capitolul 5 – Concluzii

5.1.Limite ale lucrării……………………………………………………………………………………….68

5.2.Noi deschideri……………………………………………………………………………………………68

Referințe…………………………………………………………………………………………………………………..71

Anexe

Anexa 1 – Proiectul unității de învățare pentru basm …………………………………………..72

Anexa 2 – Proiectul unității de învățare pentru schiță…………………………………………..73

Anexa 3 – Proiectul unității de învățare pentru poezie………………………………………….75

Anexa 4 – Basmul ,,Prunella” (text integral)……………………………………………………….77

Anexa 5 – Testul final pentru basm……………………………………………………………………81

Anexa 6 – Testul final pentru schiță……………………………………………………………………83

Anexa 7 – Testul final pentru poezie………………………………………………………………….85

Anexa 8 – Fișă de observare a comportamentului elevilor…………………………………….87

Anexa 9 – Fișă de observare a comportamentului elevilor în timpul

rezolvării cerințelor individuale…………………………………………………….88

Anexa 10 – Fișe ale elevilor………………………………………………………………………………89

10.1.Testul inițial…………………………………………………………………………………..89

10.2.Basmul

10.2.1.Basmul ,,Prunella” – lectură predictivă………………………………..92

10.2.2.Caracteristicile basmului – ciorchine……………………………………94

10.2.3.Sintezele pentru diverse basme……………………………………………95

10.2.4.Testul final pentru unitate…………………………………………………..96

10.3.Schița

10.3.1.Jocurile preferate ale elevilor………………………………………………97

10.3.2.Jurnalul cu dublă intrare – ,,Orașul neștiut”………………………….98

10.3.3.Jurnalul cu dublă intrare – ,,Vizită…”…………………………………..99

10.3.4.Harta povestirii și harta personajului………………………………….100

10.3.5.Caracteristicile schiței………………………………………………………101

10.3.6.Testul final pentru unitate…………………………………………………102

10.4.Poezia

10.4.1.Poeziile cunoscute de elevi (ciorchine) și planșă cu

diverse poezii…………………………………………………………………103

10.4.2.Jurnalul de lectură – ,,Țara de carton și vată”………………………104

10.4.3.Jurnalul de lectură – ,,Iarna”……………………………………………..105

10.4.4.Testul final pentru unitate…………………………………………………107

10.4.5.Antologia elevilor……………………………………………………………108

10.5.Testul final…………………………………………………………………………………..109

REZUMAT

Lucrarea de față își propune să cerceteze modul în care metodele active de învățare contribuie la îmbunătățirea receptării textelor literare.

Cercetarea pornește de la următoarele idei: elevii trebuie să fie în centrul activităților, iar predarea să nu fie distinctă de învățare și evaluare, ci acestea să meargă împreună pentru a asigura succesul elevilor. De asemenea, este necesar ca elevii să poată înțelege textele pentru a ajunge la procese mai complexe și la autonomia lecturii.

Aplicațiile au fost desfășurate la clasa a V-a pe o perioadă de trei luni, timp în care am utilizat diverse metode active la cele trei unități de învățare: basmul, schița și poezia.

Lucrarea este alcătuită din cinci capitole – introducerea, literatura de specialitate, metodologia cercetării, interpretarea rezultatelor obținute și concluziile.

Scopul cercetării este de a-i determina pe elevi să înțeleagă mai bine textele literare, folosind metode active de învățare. Astfel, li se va dezvolta gândirea critică, deosebit de importantă nu numai în școală, ci și în afara ei.

Capitolul 1 – Introducere

1.1.Cadrul general

Societatea actuală tinde să ceară cât mai multe lucruri de la noi – trebuie să cunoaștem lucruri, fapte, să știm să utilizăm diverse mijloace IT și să vorbim fluent cât mai multe limbi străine. Cam același lucru se petrece și în școlile noastre – le pretindem elevilor să comunice eficient, corect și coerent plecând doar de la premisa că ei știu să vorbească; sau discutăm despre diverse materiale citite, pornind de la un nivel foarte ridicat, fără a pleca de la lucruri elementare (ce informații oferă textul?, cine vorbește?, în ce context?, care ar fi scopul? etc.).

Simplele discuții despre un lucru sunt utile atunci când elevii sunt interesați de subiectul propus; de exemplu, discuțiile despre jocurile video pot fi interminabile deoarece au atâtea exemple, metode de a depăși un anumit prag sau recomandări despre cel mai recent joc, încât nu se vor plictisi să discute, să comunice. Dar ce se întâmplă cu acele subiecte care nu sunt pe placul tuturor? Le abandonăm? Nicidecum! Ci trebuie să le îmbrăcăm în haine mai atractive sau să le transformăm în jocurile lor preferate și cu siguranță vor fi abordabile și din punctul de vedere al elevului. Aici intervin anumite metode de a preda, de a învăța, menite să-i ajute pe elevi să dobândescă acele competențe care le sunt necesare pentru a reuși în viață.

1.2.Practica actuală la școala la care predau

La școala la care predau am observat că fiecare profesor are propriul său stil de a preda, dar și propriul său stil de a comunica, de a înțelege propria disciplină. Este normal să se întâmple acest lucru atâta vreme cât suntem, fiecare dintre noi, persoane unice. După părerea mea este important să fim diferiți și să facem ceea ce dorim, dar fără a-i deranja pe ceilalți.

De exemplu, eu am ajuns în școală prin concurs în locul unei doamne profesor care s-a pensionat. Nu știam cum vor reacționa elevii, dacă mă vor primi cu căldură, dacă vor colabora cu mine; îmi puneam tot felul de întrebări până în momentul în care am intrat la ei în clasă. Eu sunt o persoană care zâmbește și care este pozitivă, deci așa am trecut pragul clasei. Surprinderea mea a fost când toți elevii erau în poziția de drepți, în picioare, și au salutat în cor, tare și răspicat. A urmat o oră în care am vrut să-i cunosc și să știu ce așteptări au ei de la mine, dar au rămas puțin pe gânduri la auzul acestor cuvinte. Nu voiau să comunice… La un moment dat, o elevă mi-a spus cauza: doamna X nu le-a cerut niciodată să-și spună părerea despre un lucru. A urmat o oră în care mi-au povestit tot ceea ce făceau la orele de limba și literatura română, lucruri pe care cu siguranță eu nu le voi repeta.

Un alt exemplu pe care pot să-l dau este faptul că la orele mele elevii par extenuați – orice le-aș propune nu-i atrage sau nu-i determină să participe; sau reversul medaliei, se simt ca peștele în apă și se desfășoară ca atare. Pentru a-i înțelege am discutat cu ei, dar nu am aflat nimic spectaculos. Discutând însă cu ceilalți colegi ai mei, am început să-mi înțeleg mai bine elevii. O doamnă profesor mi-a spus că la orele dumneaei elevii nu au voie să se miște sau să discute despre vreun exercițiu cu colegul de bancă, ci trebuie să scrie pe caiete ceea ce li se dictează și să rezolve individual anumite cerințe – în felul acesta vor ajunge la performanță, motiva doamna profesor.

Mai pot preciza încă un aspect care m-a bulversat. Zi de zi, oră de oră, elevii sunt lăsați să deseneze (la o altă materie care nu este educație plastică) și să vorbească despre lucruri ce nu țin de ora respectivă, iar la o inspecție de grad domnul profesor a fost foarte supărat când a auzit că doamna inspector i-a acordat o notă mică din cauză că elevii nu dețin anumite informații și din cauza faptului că dânsul nu a reușit să-i controleze. Drept urmare, notele elevilor au fost drastic scăzute din această pricină.

Observând toate aceste lucruri și multe altele, mi-am dat seama că la orele mele elevii se relaxează sau pur și simplu nu se mai pot concentra după câteva ore de maximă intensitate. Sigur că nu le este ușor deloc să facă față atâtor exigențe diferite și la un moment dat nu mai rezistă.

Pe lângă aceste lucruri ce țin în special de modul în care un profesor se raportează la elevii săi, pot spune că manualele folosite sunt de-a dreptul învechite și prăfuite. Sunt manuale ce nu mai corespund cerințelor elevilor, nu au destule texte atractive, iar exercițiile se bazează mai mult pe memorarea informațiilor.

1.3.Modern versus tradițional în școala mea

Exemplele date mai sus fac parte și din educația mea. La orele de limba și literatura română, pe vremea când eu însămi eram elevă, am avut un profesor care dorea ca noi să știm tot ceea ce ne preda. Am învățat că gramatica nu trebuie confundată cu literatura, având ore diferite, teste diferite, pentru fiecare domeniu. Sincer vorbind, nu prea eram încântată atunci când auzeam de gramatică, cum nici elevii mei nu sunt, dar am fost nevoită să o știu. Mi-am zis, ani mai târziu, că eu nu o să procedez în același mod; ajunsă la catedră, dorind sau nu, am început să procedez exact așa cum făcea domnul profesor cu noi – gramatica înainte de toate. Cam așa a fost primul meu an în învățământ. Pentru că am înțeles, pe parcurs, că acest lucru nu este unul pozitiv și că elevii mei nu rămân decât cu niște reguli bine învățate, am început să-mi schimb perspectiva și să văd că se poate și altfel; bineînțeles că și copii au fost încântați de schimbare.

Am avut ocazia să predau în două școli până în acest moment. Fiind la început de drum, am vrut să învăț de la persoanele cu experiență și am avut de la cine prelua anumite idei și informații. Dar am rămas uimită în momentul în care am constatat că încă se păstrează modelul profesorului meu de limba română din gimnaziu – profesor ce oferă numai informație într-o cantitate destul de mare și care nu este preocupat de nimic altceva.

Cred că noi trebuie să ne schimbăm pentru a putea cere schimbare de la elevii noștri. Întotdeauna tradiționalul trebuie să se îmbine cu modernul în ceea ce privește școala, dar este important să-i lăsăm pe elevi să-și spună cuvântul, să-i întrebăm dacă le place sau nu ceea ce facem la oră pentru că în felul acesta putem evolua din punct de vedere profesional, dar și din punctul de vedere al omului care vrea mai mult de la el.

Capitolul 2 – Literatura de specialitate

2.1.Comprehensiunea și procesele comprehensiunii

Pornind de la definiția din DEX a comprehensiunii, aceasta este ,,capacitatea de a pătrunde, de a înțelege ceva”. Aceasta presupune trei elemente de care trebuie să se țină cont, și anume cititorul, textul și contextul în care se desfășoară lectura.

O componentă importantă ,,a triunghiului lecturii și cea mai importantă din punctul de vedere al didacticii competențelor este elevul-cititor. Angajarea elevului în lectură presupune, deopotrivă, activarea unor structuri cognitive și afective complexe și desfășurarea unor procese diverse; ele se întind de la recunoașterea cuvântului sau selectarea ideii centrale a unei fraze, până la configurarea sensului global.” (Pamfil,2012 p.135)

Textul este o comunicare scrisă care întâmpină cititorul, având diverse funcții: de a informa, de a amuza, de a încânta etc.

,,Contextul cuprinde elemente din afara textului care influențează comprehensiunea: este vorba despre contextul psihologic (…), contextul social (…) și contextul fizic”. (Sâmihăian, 2014, p. 281)

Profesorul este cel care trebuie să creeze relații între cele trei elemente (cititorul, textul, contextul) Cu alte cuvinte, profesorul trebuie să știe să selecteze textele atractive pentru elevi, astfel încât aceștia, stimulați de sarcini de lucru interesante și de o atmosferă propice lecturii, să intre în dialog cu textul. Grafic, această idee poate fi reprezentată în felul următor:

CITITOR

TEXT CONTEXT

Procesele comprehensiunii

După Giasson, există cinci procese ale comprehensiunii și acestea sunt:

Microprocese

Procese de integrare

Procesele comprehensiunii Macroprocese

Procese de elaborare

Procese metacognitive

Fiecărui proces îi corespund mai multe strategii pe care cititorul le poate folosi pentru a înțelege în profunzime ceea ce citește, după cum reiese din tabelul de mai jos:

(Sâmihăian, 2014, p. 291)

Microprocesele sunt cel mai adesea folosite la orele de lectură din învățământul primar și presupun recunoașterea și înțelegerea unor cuvinte sau grupuri de cuvinte de la nivelul propoziției sau al frazei. De asemenea, se pune accent pe anumite exerciții ce valorizează cuvintele, expresiile necunoscute. Se vizează lectura pe grupuri de cuvinte, microselecția și recunoașterea cuvintelor. Fără această etapă de familiaizare cu textul nu se poate ajunge la următorul nivel al comprehensiunii.

Procesele de integrare stabilesc anumite conexiuni între propoziții, fraze, informații. Pe lângă identificarea corectă a referenților și a conectorilor, cititorul face adesea inferențe atunci când citește, acestea având rolul de a lămuri un aspect pe care textul nu îl conține explicit. De exemplu, deși într-un text nu se precizează locul sau momentul în care se petrece o acțiune, prin anumite indicii găsite în text și prin apel la propriile cunoștințe, cititorul poate înțelege că este vorba despre o grădină, un parc, despre înserare sau dimineață etc. sau că, într-un anumit context, un cuvânt are o semnificație particulară.

Macroprocesele se îndreaptă către înțelegerea globală a lecturii, iar strategiile specifice sunt identificarea sau formularea ideile principale, realizarea rezumatului și identificarea structurii globale a textului (narativă, descriptivă, argumentativă etc.). Aceste strategii se folosesc frecvent în orele de limba și literatura română. Pe baza ideilor principale se elaborează rezumatul care trebuie să respecte anumite reguli, precum redarea ideilorprincipale într-un mod concentrat; respectarea cronologiei; eliminarea detaliilor nesemnificative.

Procesele de elaborare – ,, Cititorul face adesea inferențe neprevăzute de autor, care nu sunt indispensabile comprehensiunii literale a textului. Cititorul poate depăși textul propriu-zis prin procese de elaborare precum: predicții, imagini mentale, reacții emoționale, reflecții asupra textului, asocieri între text și cunoștințele/experiențele anterioare.” (Sâmihăian, 2014, p. 301) Cu ajutorul acestor procese, cititorul poate să iasă din rigorile paginilor și poate să-și imagineze, să reacționeze la ceea ce citește, să aducă, deci, în procesul lecturii propriile experiențe, idei, pentru a le confrunta cu acelea din text.

Procesele de metacogniție sau metacomprehensiune ajută cititorul să înțeleagă cum ar putea să se adapteze mai bine la textul citit, dându-i autonomie de a-și înțelege problemele cu privire la comprehensiune și ce ar trebui să facă pentru a le îmbunătăți. Dezvoltarea acestor procese la orele de literatură este benefică deoarece elevul o să citească și singur și trebuie să aibă independență, să realizeze dacă a depășit o anumită problemă și cât mai are de lucrat.

2.2.Comprehensiunea în programa școlară

Programa școlară este ,,al doilea document ca importanță – oficială și practică – pentru organizarea și desfășurarea instructiv-educativ” (Negreț-Dobridor, 2001, p. 56). Acesta trebuie să fie documentul pe care orice profesor să îl consulte când își planifică materia.

Programa de limba și literatura română pentru clasa a V-a urmărește anumite competențele de receptarea mesajului scris:

Din acestea rezultă că procesele de elaborare și cele de metacomprehensiune nu sunt explicit menționate în textul programei.

Programa școlară propune selectarea a mai multe texte literare de bază în vederea unui studiu aprofundat, focalizându-se în special pe elementele de teorie literară (raportul dintre realitate și literatură, moduri de expunere, figuri de stil, elemente de versificație) și mai puțin pe procesele de înțelege a textelor. Pornind de la comprehensiune se poate ajunge la elemente de teorie literară, înțelegerea fiind întâlnită la tot pasul în viața de zi cu zi. Elevul trebuie să fie capabil să înțeleagă poezia, de exemplu, pentru ca mai apoi să poată spune din ce e formată, care sunt figurile de stil și rima ei.

2.3.Orele de literatură

2.3.1.Rapoarte internaționale

Un studiu privind predarea citirii în Europa demonstrează că țările europene dispun de programe adecvate în ceea ce privește promovarea alfabetizării, dar nu există o preocupare generală pentru acei copii din familii defavorizate, numai câteva țări putând oferi un asemenea sprijin elevilor. ,,În 2009, aproximativ unul din cinci copii de 15 ani din Uniunea Europeană prezenta dificultăți de citire. Astfel, statele membre UE și-au propus reducerea ponderii de elevi cu rezultate slabe la citire până la 15% până în 2020. Numai în Belgia (Comunitatea Flamandă), Danemarca, Estonia, Polonia, Finlanda și Norvegia acest procentaj era de 15% sau mai mic.” România se află printre ,,fruntași” din acest punct de vedere, procentajul în cazul țării noastre fiind de 40%.

Aceste probleme se datorează și faptului că în aceste țări nu există cadre didactice specializate în tehnici de citire, acestea existând doar în țările nordice, lucru ce se poate observa în evoluția lor.

Acesta este un raport care ar putea să ne pună pe gânduri pentru a încerca să îmbunătățim situația elevilor cu dificultăți de citire. Putem face anumite schimbări, mai ales că există țări care au ceva experiență și ne putem inspira de la ele, adaptându-le la necesitățile noastre.

2.3.2.Metode active la orele de literatură

Privind încă o dată rezultatele studiului de mai sus, dar și rezultatele de la evaluările naționale cu privire la înțelegerea unor texte, rezultă că școala românească nu se îndreaptă spre o cale tocmai bună. Acest lucru trebuie să fie ca un semnal de alarmă și să ne schimbăm noi pentru a putea cere rezultate elevilor noștri.

Până acum s-au folosit anumite metode de predare-învățare care mergeau pe principiul că este utilă cât mai multă informație predată, elevul fiind cel care trebuie să o memoreze. Dacă am procedat în felul acesta și avem rezultatele pe care le știe toată lumea, de ce să nu schimbăm direcția și să încercăm alte lucruri, metode, soluții?

Consider că metodele tradiționale nu trebuie eliminate, ci reîmprospătate sau mai bine spus combinate cu unele moderne.

Multe persoane susțin că elevii nu mai citesc sau dacă o fac nu rețin mare lucru, ba mai mult citesc doar ceea ce le face plăcere. Este important să pornim de la aceste lucruri – de la ce le face plăcere să citească pentru a-i ademeni spre lecturile pe care le dorim noi ca ei să le parcurgă.

Consider că orele de literatură trebuie să fie atractive pentru a le forma elevilor acele competențe de lucru cu cartea. Metodele active au rolul de a face parcursul elevilor prin lumea unui text mult mai frumos și mai plăcut; de exemplu, în clasa a V-a se studiază pastelul. Utilizând numai metodele tradiționale, am merge în clasă și le-am dicta elevilor ce înseamnă un pastel, opera lirică, am citi o poezie, am extrage figuri de stil și tema poeziei. Folosind metodele active, drumul către înțelegerea textului este diferit: de ce să nu le aduc copiilor un tablou și să le explic ce înseamnă pastelul pentru a-l putea corela cu poezia pe care o vom citi?; de asemenea, pot utiliza jurnalul de lectură sau jurnalul cu dublă intrare pentru a descoperi ce gândesc într-adevăr elevii despre text, pentru a-i determina să-și identifice propriile emoții, sentimente, gânduri. La final, pot formula chiar ei definiția pastelului și astfel le-am cultivat și încrederea că pot face mult mai multe lucruri decât să stea și să fie bombardați cu informații.

Aceste metode active au un rol important în formarea gândirii critice, în formarea gustului pentru lectură, astfel elevii devenind cititori autonomi, pe tot parcursul vieții.

A gândi critic înseamnă a lua idei și a le pune în balanță din mai multe puncte de vedere. Pe de altă parte, mai înseamnă să fii curios, să cauți întrebări și răspunsuri, să analizezi logic anumite argumente. Acesta nu este însă un proces ce se dezvoltă de la sine, ci trebuie cultivat; în școală se pot face toate aceste lucruri, având la îndemână metodele active de învățare.

Pe măsură ce acestea sunt folosite, elevii progresează pe următoarele trei planuri:

1)de la heteronom (atribuirea autorității celorlalți), la autonom (a gândi singur);

2)de la intuitiv (limitat, experiențial), la logic (comunicabil);

3)de la o singură perspectivă, la perspective multiple. (Gândirea critică – suport de curs, 2010)

Dacă aceste patru aspecte sunt dezvoltate, elevul de astăzi va deveni autonom în ceea ce privește lectura, fiind un lucru foarte important deoarece după ce părăsește băncile școlii trebuie să știe ce anume să facă atunci când are o carte în mână, să poată să o evalueze conform propriilor principii și să nu rămână între pereții unei singure perspective, ci să găsească noi și noi soluții de a rezolva o problemă.

2.4.Prezentarea metodelor alese

Elevul modern este unul activ care dorește să experimenteze tot timpul lucruri noi. ,,Elevul activ și creativ dă dovadă de multă îndrăzneală în aprecierea critică a unui produs, de independență în abordarea și analiza problemelor, de spirit de contraargumentare, de libertate în manifestarea comportamentală generală.” (Oprea, 2012, p. 29) Deși acesta poate fi portretul unui elev ce creează probleme la ore, este portretul elevului ce nu dorește să primească informații, ci vrea să le experimenteze.

În aceste condiții, profesorul trebuie să găsească acele metode care să stimuleze gândirea critică, imaginația, spontaneitatea, astfel încât elevul să evolueze; aceste lucruri sunt mai mult decât necesare deoarece societatea cere persoane capabile să se descurce în diverse situații, să găsească rezolvări multiple pentru aceeași problemă, să identifice cauze diverse pentru o anumită situație.

Luând în calcul toate aceste lucruri, am ales să utilizez diverse metode active pe tot parcursul cercetării, metode pe care le voi prezenta în continuare:

2.4.1.Lectura predictivă se bazează, după cum spune și Emanuela Ilie, pe stârnirea curiozității, ce urmărește emiterea unor enunțuri anticipative, ce pot fi adevărate sau false, despre textul ce urmează a fi parcurs; acest lucru ajută la crearea unei atmosfere plăcute în ceea ce privește textul, aducând și mai multă curiozitate în rândul elevilor. (Ilie, 2014).

Pornind chiar de la titlu se pot face predicții în legătură cu ce urmează să se citească. După aceea textul se întrerupe de mai multe ori pentru a le da elevilor posiblitatea de a împărtăși predicțiile și de a-și exersa imaginația. Răspunsurile se notează pe tablă sau pe fișele de lucru ale elevilor.

În secvența de realizare a sensului, profesorul conduce discuția despre sensurile textului, iar la reflecție elevii își pot reexamina răspunsurile, motivând chiar și unele intervenții, dezvoltându-le aici și gândirea critică.

2.4.2.Explozia stelară se bazează pe înțelegerea textului pornind de la mai multe întrebări. Poate fi folosită atât imediat după lectura textului pentru a vedea ce și cât au înțeles elevii, dar și la o lecție de recapitulare. Metoda constă în analizarea unei probleme, cercetând-o cu ajutorul a mai multe seturi de întrebări:

Cine…?

Când…? Ce…?

Ideea…..

De ce…? Cum…?

Dintre avantajele metodei amintim:

-este ușor de aplicat indiferent de vârstă sau de nivelul de pregătire al elevilor;

-stimulează spiritul de cooperare, dar și de competiție (dacă elevii sunt grupați sau individual);

-dezvoltă spontaneitatea;

-îi ajută pe elevi să vadă problema din mai multe puncte de vedere;

-îi încurajează să adreseze întrebări.

Dezavantaje:

-limitează elevii la a vedea problema din doar cinci perspective;

-le îngrădește exprimarea, fiind nevoiți să alcătuiască întrebări formulate precum în exemplul de mai sus.

2.4.3.Jurnalul cu dublă intrare. Metoda constă în împărțirea de către elevi a unei pagini în două; în timpul lecturii, în partea din stânga vor scrie idei, paragrafe, cuvinte ce le-au atras atenția, ce le-a amintit de o experiență asemănătoare, ce i-a surprins etc., iar în partea din dreapta vor nota comentarii, întrebări, reflecții. ,,Li se poate cere să selecteze 4-6 pasaje – cele care li se par cele mai importante, impresionante sau confuze” (Pamfil, 2009, p. 17). Elevii se pot grupa apoi pentru a discuta despre ceea ce a ales fiecare.

Avantaje:

-lectură aprofundată;

-corelarea ideilor personale cu fragmente de text;

-exprimarea opiniei chiar în momentul lecturii.

Dezavantaje:

-profesorul nu poate controla acest proces, iar unii elevi pot extrage la întâmplare fragmentele;

-elevii își pot forma un automatism și pot scrie de fiecare dată aceleași idei, fără a se mai gândi.

2.4.4.Hărți conceptuale – pânza de păianjen. Această metodă are rolul de a sintetiza informația primită, de a o ordona, schematiza. În centru se plasează tema ce urmează a fi studiată, după care de aceasta se leagă celelalte idei secundare:

Tema centrală

Avantaje:

-o privire mai bună de ansamblu asupra temei de discutat;

-clasificarea și sistematizarea ideilor;

-conștientizarea procesului de învățare.

Dezavantaje:

-schematizare excesivă;

-elevii se pot obișnui să comunice în acest fel, lucru ce îi dezavantajează în condiții de examen.

2.4.5.Diagrama Venn este o metodă folosită pentru a reliefa asemănările și deosebirile unui concept. Constă în alăturarea a două cercuri ce sunt unite într-un punct pentru a evidenția asemănările. De exemplu:

În părțile din stânga și din dreapta se vor nota deosebirile dintre concepte, iar în mijloc se scriu asemănările.

Avantaje:

-sintetizarea informației;

-legături între concepte;

-vizualizarea asemănărilor și a deosebirilor în același document.

Dezavantaje:

-se consemnează doar plusurile și minusurile ideilor, fără a intra în detalii;

-schematizare.

2.4.6.Cubul este o metodă ce presupune analiza și discutarea unui concept prin prisma celor șase fațete ale unui cub, fiecare dintre ele presupunând alte tipuri de operații mentale. Pe fiecare față a cubului se vor scrie următoarele:

1.Descrie – Cum arată?

2.Compară – Cu ce se aseamănă și prin ce se diferențiază?

3.Asociază – La ce te face să te gândești?

4.Analizează – Din ce e făcut?

5.Aplică – Cum poate fi folosit?

6.Argumentează – E bun sau rău? De ce? (Ilie, 2014)

Elevii pot răspunde frontal sau în grupuri mai mici, după care fiecare grupă să audă răspunsurile celorlalte.

Avantaje:

-metodă flexibilă, putând fi utilizată la marea majoritate a orelor;

-se pot studia atât elemente de limbă, cât și de teoria literaturii;

-elevii învață treptat conceptul respectiv.

Dezavantaje:

-constituiți în grupuri, elevii pot să nu fie atenți la răspunsurile celorlalți;

2.4.7.Cvintetul constă în elaborarea unei poezii de cinci versuri despre un concept-cheie. Această metodă poate fi folosită în etapa de reflecție, iar profesorul poate să observe dacă elevii au înțeles sau nu ceea ce s-a discutat. Cerințele cvintetului sunt următoarele:

-versul 1: un substantiv (de cele mai multe ori, conceptul-cheie)

-versul 2: două adjective pentru a descrie substantivul de mai sus

-versul 3: trei verbe la gerunziu referitoare la acțiunile substantivului

-versul 4: patru cuvinte care să exprime o stare față de subiect

-versul 5: un cuvânt care să arate esența subiectului

Avantaje:

-atmosferă plăcută de evaluare (autoevaluare);

-se stimulează creativitatea;

-se fixează mai ușor noțiunile dificile;

-metodă de evaluare rapidă.

Dezavantaje:

-îngrădiți de numărul de cuvinte, elevii nu pot surprinde esența noțiunii;

-se pot concentra mai mult pe identificarea părților de vorbire decât pe noțiunea în sine.

2.4.8.Jocul de rol – dramatizarea. Prin intermediul acestei metode, elevul se poate identifica cu un personaj sau îi poate înțelege mai bine evoluția. Metoda constă în alegerea unui subiect sau a unui text citit și votat de către elevi și interpretarea lui. Elevii se pot ocupa de pregătirea scenariului, a costumelor și a decorului.

Avantaje:

-elevii sunt motivați să comunice;

-pot înțelege mai bine modul de a acționa al unui personaj;

-modalitate de afirmare a elevilor;

-implicarea elevilor în activitate îi poate responsabiliza.

Dezavantaje:

-implicați prea mult, unii elevi pot aduce rolul în realitate și se pot isca anumite conflicte;

-neimplicarea tuturor elevilor;

-elevii timizi nu vor dori să participe.

2.4.9.Am folosit și observarea sistematică; aceasta nu este o metodă de dezvoltare a gândirii critice, dar este o metodă de evaluare. Observarea sistematică este o metodă folosită de către profesor pentru a urmări comportamentul și atitudinile elevului asupra activității sale. Această metodă este cel mai des întâlnită, fiind de ajutor în cazul în care în comportamentul elevul intervin anumite schimbări (pozitive sau negative). Profesorul poate să alcătuiască anumite grile și în care doar să completeze atunci când este cazul.

Avantaje:

-oferă o privire de ansamblu asupra evoluției elevului;

-oferă posiblitatea profesorului de a interveni atunci când apare vreo problemă;

-după o anumită perioadă de timp, se pot observa înclinațiile, aptitudinile elevului, iar profesorul poate îndruma elevul cu privire la acest lucru.

Dezavantaje:

-observarea sistematică nu trebuie să se oprească aici, ci după ce s-a observat un comportament să se treacă la fapte;

-mare consumatoare de timp dacă se alege varianta ca fiecare elev să aibă propria sa fișă.

Capitolul 3 – Metodologia cercetării

3.1.Textele propuse de manual și textele noi

Programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a V-a prevede în ceea ce privește receptarea mesajului scris identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text, recunoașterea modului de expunere utilizat într-un text narativ, folosirea unor tehnici / strategii de lucru cu cartea, identificarea expresiilor și a unor cuvinte noi într-un text literar sau nonliterar. De asemenea, elevii trebuie să știe trăsăturile basmului și ale schiței, dar și elementele caracteristice poeziei.

Ca recomandare, programa prevede să se selecteze 5-7 texte literare de bază, printre care și opere ale scriitorilor clasici ai literaturii române. Se lasă libertatea autorilor de manuale și profesorilor în a selecta texte suport.

Manualul pe care îl au elevii mei este de la editura Humanitas. Dintre textele propuse de acesta amintesc ,,Dragoș-Vodă”, ,,Căprioara” de Emil Gârleanu, ,,Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, ,,Vizită…” de Ion Luca Caragiale. Aceste sunt numai câteva și nu sunt de fiecare dată privite de elevii mei ca niște oportunități de a mai descoperi ceva nou deoarece ei le cunosc deja din clasele mici. M-am izbit de acest lucru la începutul anului școlar când, în timp ce le prezentam ceea ce vom parcurge anul acesta, ajungând la schița ,,Vizită…”, un băiețel m-a întrebat: ,,Doamna, și de data aceasta pune dulceață în pantofi?” Mi-am dat seama că acest text trebuie să fie însoțit de cerințe atrăgătoare dacă vreau ca ei să-l mai parcurgă încă o dată.

De aceea, consider că este mai mult decât necesar să le aduc și alte texte care să le stârnească interesul și pe care să le citească cu plăcere. Acestea trebuie să îi atragă și să îi motiveze să le citească pentru a-i câștiga de partea cărții. Astfel se poate ajunge la lectura și comprehensiunea unor texte mult mai dificile.

Căutând cât mai multe informații despre ceea ce înseamnă lectura și înțelegerea ei, dar și păreri despre textele noi de la orele de literatura română, am găsit o intervenție a unui domn deputat din cadrul Ședinței Camerei Deputaților din 19 martie 2002, comentariu pe marginea manualelor alternative cu exemplificări din manualele de limba română ale editurii Humanitas. Domnul deputat susține că este o idee bună aceea că manualele alternative propun noi metode de învățare, dar condamnă faptul că autorii manualelor au apelat la scriitori contemporani. De asemenea, spune că ,,Este absolut halucinantă prezența, într-un manual de literatura română, a unor titluri de texte ca «Rețete culinare» de Edward Lear (…). un copil învățat «să se joace» la ora de limba română poate avea, apoi, discernământul unei «confruntări etice și civice» sau maturitatea de a interpreta corect conotațiile unui text?”

Consider că trebuie să existe un echilibru între textele autorilor clasici ai literaturii române și textele contemporane. In plus, prezența unor texte nonliterare în manualul de limba română este mai mult decât utilă deoarece elevul sigur se va întâlni cu astfel de scrieri și va trebui să știe ce și cum să-l citească, să-l înțeleagă.

Personal, lucrez cu elevii mei atât textele din manual, cât și alte texte pe care știu că ei le citesc cu plăcere. Cred că astfel pot să-i atrag pe elevii mei în cercul lecturii și ei pot ajunge la noțiunile literare printr-un parcurs mult mai plăcut.

Selecția textelor este însă doar un aspect important, ce poate conduce la motivarea elevilor pentru lectură. Cu adevărat important este felul în care profesorul abordează aceste texte la clasă, modalitățile prin care îi implică pe elevi să devină cititori activi, solicitându-le să-și folosească inteligența, sensibilitatea, creativitatea.

3.2.Ipoteza cercetării

De aceea, ipoteza cercetării mele este următoarea: Dacă folosesc metode active în abordarea textelor literare, elevii își vor îmbunătăți competențele de receptare a textelor literare.

3.3.Grupul țintă

Grupul țintă pe care am realizat cercetarea este reprezentat de elevii clasei a V-a de la Școala Gimnazială nr. 168. Elevii din clasă sunt în număr de 15. Este un grup care se implică în orice este nou și cu care se poate lucra deoarece sunt liniștiți și receptivi. Între acești elevi, există unul care este diagnosticat cu ADHD și unul cu retard și ADHD. Ceilalți colegi sunt foarte înțelegători cu ei, implicându-i în activități. Elevii sunt în majoritate rromi, cu un nivel mediu și în ceea ce privește rezultatele la învățătură.

Sunt elevi cărora nu le place să citească tot ce este propus de manual și sunt destul de reticenți la a citi sau a rezolva cerințele date de manuale.

Părinții acestora nu se implică aproape deloc în educația copiilor, iar relația acestora cu școala este aproape inexistentă.

3.4.Abordarea textelor cu ajutorul metodelor active de receptare

3.4.1.Criterii pentru alegerea textelor

În ceea ce privește textele pe care le-am ales pentru a le studia împreună cu elevii mei, pot spune că am avut în vedere două lucruri: să utilizez pe cât posibil textele din manual, dar să vin și cu elemente de noutate în ceea ce privește lecturile elevilor.

Pentru acestea am avut în vedere următoarele aspecte:

-corelarea textului din manual cu cel adus de mine ca suplimentar – de exemplu, textele să aibă aceeași temă sau să aparțină aceleiași specii literare;

-texte atractive,în funcție de preferințele elevilor;

-actualitatea textelor – lecturile pe care le-am ales sunt în majoritate preluate de pe Internet; am făcut acest lucru pentru a le demonstra că dacă știi să cauți informațiile de care ai nevoie, atunci noile tehnologii pot fi folosite cu succes;

-texte care să aibă un impact serios asupra elevilor, la nivelul setului propriu de valori, iar după lectură să rămână cu cel puțin o idee valoroasă;

-diversitatea acestora – am vrut ca textele din manual, dar și celelalte, să fie diverse, pentru a le da posibilitatea să aleagă între ele, să le compare, să descopere cât mai multe modalități de a scrie, de a transmite idei.

3.4.2.Unitățile de învățare și activitățile propuse

Pe tot parcursul celor trei unități de învățare (proiectele celor trei unități de învățare sunt în Anexa 1) am încercat să utilizez diverse metode active de receptare a textelor literare.

3.4.2.1. Înainte de a discuta despre prima unitate de învățare, elevii au avut de răspuns, în scris, la niște întrebări pe baza unui text.

Mărul de aur – Homer

Povestea spune că odinioară, în Grecia străveche, pe culmile înnourate ale muntelui Olimp, sălășluiau zeii nemuritori, feriți de iscoditoarele priviri omenești. Acolo, în palatul de cleștar al lui Jupiter-Zeus, mai marele între zei, s-a pornit într-o seară o petrecere cum n-a mai fost. Zeii toți s-au adunat în sala măreață a palatului, ci numai Discordia, pe zeița vrajbei, pe buclucașa Eris, nu s-a gândit nimeni s-o poftească.

Dar cruda zeiță a aflat la vreme de petrecerea zeiască și s-a răzbunat cumplit. Și iată cum: în toiul petrecerii, ea deschise cu trăznet ușile de aramă ale palatului străveziu, se opri în prag și privi îndelung batjocoritoare, asupra zeilor fără de griji. Unii dănțuiau, alții cântau sau râdeau în hohote. Văzând-o împietrită în ușă, furioasă cum era, cu șerpi în păr și cu panglici însângerate pe frunte, zeii înghețară de spaimă,cât erau ei de mândri și de puternici. Știau că au mâniat-o, și acum se așteptau la cruda ei răzbunare.

Minune însă! De această dată zeița nu se clinti din ușă; ea scoase un măr de aur, îl ridică în văzul tuturor, apoi îl aruncă în mijlocul dănțuitoarelor, strigând: ,,Celei mai frumoase dintre voi!” Și fără să mai rostească o vorbă, Eris-Discordia se duse la treburile ei și dusă a fost… Eris plecase, dar zeii își pierduseră voia bună, dansurile încetară, muzica se stinsese, hohotele amuțiră. Presimțirea primejdiei nu-i mai părăsi după aceea, pe zei.

Acum că ai terminat de citit, scrie primele tale impresii despre acest text, completând tabelul de mai jos:

Care crezi că este ideea centrală a acestui text?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Știi cum s-a terminat povestea? Dacă nu, scrie tu un final al acesteia!

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum te-ai fi simțit dacă erai și tu la acea petrecere? Alege din cele de mai jos și motivează alegerea făcută!

plin de spaimă neliniștit frustrat detașat frumoasă(pentru fete) inferior(-oară) zeiței invidios(-oasă) relaxat(-ă)

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ai trecut vreodată printr-o asemeneaa experiență? Dacă da, povestește-o mai jos! Dacă nu, încearcă să-ți imaginezi o situație asemănătoare.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Din punctul tău de vedere, a procedat corect zeița care nu a fost invitată la petrecere? De ce?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Din ce ai citit în textul de mai sus, încearcă să realizezi portretul zeiței Eris.

Ai putea să o ai drept model pe zeița Eris? Dacă da, de ce?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Dacă nu, descrie modelul tău. Ce are el special? De ce vrei să-l urmezi?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Consideri că se poate întâmpla așa ceva în realitate? De ce?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Am ales acest fragment de text deoarece, cunoscându-i pe elevii mei, știu că unii dintre ei pot provoca anumite discuții doar din cauza faptului că nu sunt în centrul atenției. Am vrut să văd care este reacția lor cu privire la text și dacă se identifică în vreun personaj sau în acțiune. De asemenea, cerințele pe care le-am propus au în vedere raportarea personală la text, reprezentarea grafică a unui personaj, dar și evidențierea lucrurilor pe care le agreează sau nu.

3.4.2.2. Prima unitate de învățare se referă la basm.

1.Am ales un text ce nu se află în manual (basmul ,,Prâslea cel voinic și merele de aur” era deja cunoscut de elevii mei) – ,,Prunella – un basm italian” și l-am citit pe baza predicțiilor, realizând diverse aplicații. (basmul este reprodus în Anexa 2)

I

Cum crezi că arătau acele prune pe care le lua fata în fiecare zi? Erau niște prune deosebite?

Oare ce fel de vrăjitoare era? BUNĂ REA Deseneaz-o mai jos!

Ce crezi că urmează mai departe?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

II

Ce crezi că făcea Prunella în fiecare zi?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De ce crezi că devenea din ce în ce mai frumoasă?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum te-ai fi simțit dacă erai în locul fetei? De ce?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De ce crezi că i-a dat vrăjitoarea această sarcină imposibilă Prunellei?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce soluție crezi că găsește Prunella pentru a ieși din această situație dificilă? ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

III

Ce ai fi făcut dacă trebuia să treci prin toate aceste probe?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum ți-o imaginezi pe sora vrăjitoarei? Deseneaz-o și pe ea!

Încercuiește varianta potrivită: Drumul pe care l-a parcurs Prunella va fi:

a)lung și plin de alte peripeții;

b)lung, dar fără să i se întâmple fetei ceva rău;

c)unul scurt deoarece surorile stăteau aproape;

d)dificil, dar va fi ajutată din nou de Bensiabel.

Eu am încercuit varianta …………… deoarece consider că ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce se întâmplă mai departe?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

IV

De ce crezi că trebuia să facă Prunella toate aceste lucruri?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

V

Ce ai fi făcut dacă erai în locul băiatului vrăjitoarei?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Oare o mai salvează și de această dată pe fată?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie ce sentimente ai atunci când citești fragmentul de mai sus. Motivează răspunsul!

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Oare cum se termină basmul?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VI

Te așteptai la finalul acesta? De ce?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Propune un alt final pentru acest basm.

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Completează tabelul de mai jos:

2.După ce discutăm despre basm, elevii ies pe rând la tablă pentru a scrie câte un cuvânt, câte o expresie referitoare la ceea ce au înțeles din basm și alcătuiesc apoi definiția acestei specii literare.

3.Tot la acest capitol, elevii sunt împărțiți în trei grupe care vor identifica trăsăturile basmului și le vor reprezenta grafic.

4.Pentru a face dovada înțelegerii acestei noțiuni literare, propun elevilor să alcătuiască un basm pe marginea unui joc pe telefon (,,Despicable Me”).

Prima activitate (lectură predictivă) vine în sprijinul elevilor de a înțelege un text pe baza predicțiilor, de a trece prin propriul filtru fragmente mai scurte dintr-un text mai mare. Își pot spune părerea despre ceea ce consideră că urmează în text, putând să se identifice, la un moment dat cu vreun personaj. Activitatea cu privire la definiția basmului vine să sprijine învățarea deoarece elevii, construind propria lor definiție, pot reține mult mai ușor acea informație. Pentru că discută între ei, se pot lămuri anumite confuzii și elevii care nu s-au descurcat foarte bine în a realiza definiția pot învăța de la ceilalți. Pentru că am citit un basm și am discutat despre ceea ce reprezintă el, elevii își pot demonstra achizițiile prin lucrul în echipă pe un alt basm. Reprezentându-le grafic, le vor reține mai ușor. Ultima activitate vine în urma unei discuții cu elevii mei despre ceea ce fac ei în timpul liber – se joacă pe telefon, calculator. Așadar, m-am hotărât să fructific jocul acesta în realizarea unui basm pe care ei să-l compună și să realizeze și desenele aferente.

3.4.2.3. A doua unitate de învățare se ocupă de schiță și de trăsăturile acestei specii. De această dată utilizez atât textul din manual (,,Vizită…” de Ion Luca Caragiale), cât și un text din volumul ,,Cui i-e frică de computer” (,,Orașul neștiut” de Cătălina Maria Tudora).

1.Chiar dacă elevii cunosc acțiunea primului text, îi introduc în această lume prin a-i întreba ce le place să se joace, rugându-i să descrie jocul preferat.

Ce joc preferi?

Desenează-l aici!

Descrie-l aici!

2.Citim cele două texte cu ajutorul jurnalului cu dublă intrare, după care mă focalizez pe tema jocului și folosesc diagrama Venn pentru a discuta despre diferențele și asemănările referitoare la jocurile existente în textele citite.

3.La final, elevii realizează un cvintet al unui joc ales de ei.

4.Folosesc harta povestirii pentru una dintre cele două schițe; elevii își aleg textul pe care doresc să-l folosească pentru harta povestirii.

TITLU _____________________________ AUTOR __________________________

5.Cu ajutorul hărții personajului, caracterizăm unul dintre ele, la alegere, din cele două texte.

6.La final, elevii scriu pe niște fișe care sunt trăsăturile schiței pe care le-au putut desprinde din activitățile derulate.

7.De când am început să discutăm despre schiță, elevii s-au pregătit câte 10-15 minute din ore pentru a interpreta schița ,,Vizită…”.

În primul rând, am ales cele două texte (,,Vizită…” și ,,Orașul neștiut”) deoarece ambele fac referire la jocuri. M-am axat pe această temă pentru a discuta despre schiță deoarece și copiii se joacă un timp relativ scurt, după care acțiunea se încheie. Citind cu ajutorul jurnalului cu dublă intrare, elevii pot înțelege mai bine textele date și totodată se pot raporta la propria persoană, se pot înțelege pe ei înșiși mai bine. Cu ajutorul diagramei Venn putem sistematiza ceea ce am aflat până în acest moment. Metoda cvintetului sistematizează ce au înțeles elevii – exercițiul face apel la ce joc le place lor. Următoarele două activități, harta povestirii și a personajului, vin să sistematizeze, să demonstreze ceea ce au reținut din textele pe care le-am citit. Am ales să realizez aceste două activități deoarece consider că după orice tip de lectură trebuie să sistematizăm informația parcursă. Dramatizarea ce are loc la finalul unității vine cu scopul de a-i îndrepta pe elevi către trăsăturile schiței, prin întrebările din finalul actului: cât timp a durat acțiunea?, câte personaje au participat?, în câte locuri se petrec întâmplările?.

3.4.2.4. Ultima unitate de învățare se referă la poezie.

1.Am început prin a-i întreba ce poezii cunosc, alcătuind astfel, pe tablă, un ciorchine.

2.Le prezint mai multe tipuri de poezii și discutăm despre acestea cu ajutorul metodei cubului.

3.Alegem o poezie pentru care alcătuiesc un jurnal de lectură pe care elevii îl completează.

IARNA – Vasile Alecsandri

1.Privește imaginile de mai jos și scrie în chenarele date sentimentele/stările pe care ți le sugerează.

2.Alege una dintre imaginile date și încearcă să compui o povestire amuzantă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3.Citește textul următor, fiind atent la următoarele elemente:

-anotimpul descris…………………………………………………………;

-obiectele / fenomenele care apar ……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………;

-sentimentele pe care le ai în urma lecturii ……………………………………………………………………….

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albi de fum
                                               
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi

4.Care strofă ți-a plăcut cel mai mult? Desenează mai jos ce ai înțeles din ea!

5.Corelează imaginile de la începutul exercițiilor cu fiecare strofă în parte. Motivează în scris alegerea făcută!

Prima imagine

A doua imagine

A treia imagine

A patra imagine

6.Fiecare strofă transmite o anumită idee. Formulează ideile pentru fiecare strofă și scrie-le mai jos.

Strofa 1

Strofa 2

Strofa 3

Strofa 4

7.Realizează o reclamă în spațiul de mai jos prin intermediul căreia îi inviți pe alți colegi să citească această poezie.

9.Pentru că ai reușit să ajungi până aici, înseamnă că te poți descurca să scrii și versuri. Acestea trebuie să se termine în cuvintele date și să aibă legătură cu poezia citită.

a)

……………………………………………………………………………… zăpadă

……………………………………………………………………………… grămadă

……………………………………………………………………………… nea

……………………………………………………………………………… stea.

b)

……………………………………………………………………………… cuminte

……………………………………………………………………………… soare

……………………………………………………………………………… depărtare

……………………………………………………………………………… înainte.

4.Fiecare elev își alege un subiect și compune o poezie, de aici rezultând o antologie a clasei.

În ceea ce privește activitățile din acest capitol, am încercat să-i familiarizez cu mai multe tipuri de poezii pentru a observa ceea ce preferă. Pornind de la niște poezii ale unor autori consacrați, ajung chiar ei să scrie propria lor poezie. Discutăm despre figuri de stil și despre ce anume ar trebui să conțină o poezie; încerc să le arăt că în poezie există mai multă sensibilitate decât în orice altceva.

La finalul fiecărei unități de învățare elevii au câte un test, cerințele fiind din culegerile de exerciții. (Anexa 3)

3.4.2.5. Testul final ce reia testul inițial.

Cântecul Nibelungilor ( epopee din literatura germană medievală)

Siegfried era fiul unui nobil rege din Țările de Jos și nu exista un războinic mai neînfricat decât el în acele vremuri.

Era cunoscut în toată lumea pentru că îl învinsese pe puternicul rege al Nibelungilor și pe cei doi fii ai acestuia. Astfel, devenise stăpânul comorii acelui popor și al pelerinei fermecate a unui pitic ce încercase să-i fure comoara folosindu-se de puterile sale magice.

Toată lumea știa că tânărul Siegfried învinsese cu mâinile goale un dragon. După ce se îmbăiase în sângele dragonului, pielea lui devenise atât de tare, încât nicio sabie nu o putea străpunge.

La scurt timp după ce a fost făcut cavaler, curajosul Siegfried a auzit că la curtea Burgundiei trăia o prințesă numită Krimhilda, de o frumusețe și o noblețe atât de neasemuite, încât toți cei care o știau o considerau domnița cea mai demnă de a fi iubită.

Astfel, Siegfried hotărî că prințesa Krimhilda va trebui să fie soția lui, așadar a plecat în căutarea ei.

1.Ce ai fi făcut dacă ai fi fost în locul lui Siegfried?

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

2.Cum crezi că arată Siegfried?

3.Ajută-l pe Siegfried să ajungă la prințesă. Trebuie doar să ai grijă la obstacolele întâlnite în labirint. Răspunzând corect la întrebări o poți găsi pe Krimhilda.

a)De ce era nevoie în acel ținut de un războinic?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b)Oare ce făcea Krimhilda în fiecare zi?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c)Despre ce comoară este vorba?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

d)Ce sentiment crezi că are Siegfried atunci când află de frumoasa prințesă?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

e)De ce voia piticul să fure comoara?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

4.Pentru a înțelege mai bine textul, realizează o hartă a lecturii.

5.Crezi că îl poți avea pe Siegfried drept model? De ce?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

6.Care este modelul tău în viață? Descrie-l!

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

3.5.Instrumentele de cercetare

Pentru această cercetare, am folosit mai multe instrumente. Inițial, am aplicat un chestionar în ceea ce privește atitudinea elevilor față de anumite tipuri de exerciții și un test prin care am dorit să evaluez felul în care se raportează la text, îl înțeleg și îl interpretează . Pentru a vedea în ce măsură elevii au realizat progrese, am aplicat un test și la finalul cercetării, încercând să evaluez aceleași lucruri ca la testul inițial. Am folosit teste la finalul fiecărei unități de învățare, extrase din auxiliarele școlare. De asemenea, la finalul cercetării elevii au avut de răspuns la anumite cerințe și le-am cerut să se autoevalueze. Am discutat împreună rezultatele obținute. Pe tot parcursul desfășurării cercetării, am folosit și observarea sistematică.

Capitolul 4 – Interpretarea rezultatelor

Pe tot parcursul cercetării am urmărit anumiți parametrii care sunt detaliația mai jos. Cu ajutorul acestora am putut vedea evoluția elevilor.

Parametrii de urmărit în derularea cercetării

Calificative

Fiecare activitate este notată cu calificative: Fb – foarte bine; B – bine; S – suficient.

Aceste calificative sunt descrise mai jos și vor fi urmărite pe tot parcursul cercetării.

1.Raportare personală la text

2.Înțelegerea textului

3.Interpretarea textului

4.1.Analiza și interpretarea testului inițial

P1=parametrul 1

P2=parametrul 2

P3=parametrul 3

În ceea ce privește rezultatele de la acest test, se poate observa că doar 2 dintre cei 13 elevi știu să se raporteze la textul citit și tot atâția reușesc să înțeleagă foarte bine textul dat. În ceea ce privește interpretarea textului, niciun elev nu reușește să atingă punctul maxim. Din ceea ce am observat, elevii au fost foarte încântați atunci când au vazut despre ce text este vorba, câțiva dintre ei motivând că îl cunosc.

Cu toate acestea, rezultatele de la test nu sunt unele spectaculoase, dar trebuie avut în vedere că elevii ar fi trebuit să aibă un minimum de cultură generală în ceea ce privește acest tip de literatură și să pătrundă dincolo de aceste câteva rânduri scrise. Trebuia ca ei să deducă sensul anumitor replici din text.

Așa cum reiese și din observațiile făcute pe tot parcursul desfășurării testului, rezultă că sunt câțiva elevi care nu doresc să rezolve cerințele (Ghiță Valentin este un elev diagnosticat cu retard și cu ADHD, iar Dumitrașcu Antonio și Gheorghe Gabriela sunt diagnosticați cu ADHD).

4.2.Analiza și interpretarea unității de învățare basm

1.Lectură predictivă – Prunella-Basm italian

Imaginile de mai sus reprezintă modul de prezentare a activității. Pe măsură ce citeam textul, mă opream, iar elevii rezolvau cerințele fără a vedea ceea ce urmează pentru a nu-i influența.

În ceea ce privește rezultatele elevilor la această activitate, pot spune că încă nu reușesc să se raporteze personal la text, unii dintre ei motivând că nu se identifică în text cu vreun personaj sau că nu pot spune clar ce sentimente au atunci când îl citesc. Pot observa faptul că eleva Lipciuc Teodora reușește să atingă toți parametrii propuși, singura ei problemă fiind încadrarea în timp. De asemenea, elevii au fost foarte atenți, având în vedere faptul că am citit într-un mod diferit față de cum făceam până acum.

Cele mai slabe rezultate sunt la interpretarea textului pentru că nu se desprind de informația oferită de text, luând totul așa cum este scris acolo și fără a vedea și în afara acelui fragment, de a da valoare unui text prin intermediul propriilor cunoștințe.

Ce am mai observat, pe lângă rezultatele obținute, elevii Ghiță Valentin și Gheorghe Georgiana chiar dacă au obținute calificative destul de mici, au fost foarte captivați de basm și de faptul că ei trebuiau să dezlipească fișele pentru a ajunge la următoarele exerciții – erau facinați de cum au decurs lucrurile la acele ore. De obicei, Valentin, din cauza problemelor pe care le are, se tot plimba prin spatele clasei fără a-i deranja pe colegi, însă acum aștepta liniștit momentul în care citeam sau trebuiau să rezolve cerințele.

2.Caracteristicile si definiția basmului

După această activitate, elevii alcătuiesc definiția basmului și discută între ei despre aceasta, îmbunătățind-o. Fiecare elev primește câte o coală colorată pentru a scrie definiția pe ea în partea stângă, iar în partea dreaptă ei trebuie să realizeze un desen prin care să demonstreze că au înțeles noțiunea de basm. Elevii alcătuiesc definiția, dar mulți dintre ei întâmpină dificultăți în a desena ceva pe acea foaie. De exemplu, Ricardo mă întreabă dacă este bine să deseneze un castel, iar Alexandra mă întreabă la fiecare pas dacă este în regulă desenul ei. De asemenea, Corina desenează o prințesă, dar nu știe să-mi spună de ce a ales această reprezentare, scriind lângă ea Cenușăreasa; deduc de aici că acesta este basmul pe care îl admiră, mai ales că în definiția ei precizează acest lucru.

Chiar dacă am scris pe tablă toate caracteristicile basmului, observ că le este destul de greu să alcătuiască o definiție – la un moment dat, mi-au cerut să scriu și eu definiția mea. Le-am răspuns la provocare, dar le-am citit-o la final. Probabil au avut nevoia de a vedea ce îmi doresc eu mai exact de la ei, deși le-am precizat de la început ce trebuie să cuprindă o definiție. Până la urmă, toți elevii au reușit să realizeze sarcina, iar în ceea ce privește rezultatele, acestea sunt următoarele:

Descriptori de performanță pentru definiția basmului:

Rezultate:

Din aceste rezultate observăm că elevii au reușit, în cea mai mare parte, să surprindă în definițiile lor câteva trăsături importante ale basmului. Acest lucru dovedește faptul că activitatea în care am găsit împreună caracteristicile speciei, i-a ajutat în a realiza propria definiție. Pe tot parcursul acestei activității, elevii s-au concentrat și, vizualizând afișul cu precedenta activitate, au reușit să scoată în evidență anumite lucruri. Rezultatul de 8 răspunsuri de bine este unul îmbucurător, având în vedere faptul că ei nu au mai realizat până acum o definiție proprie.

3.Reprezentarea grafică a trăsăturilor basmului

Această activitate vine să verifice modul de înțelegere al elevilor mei; am alcătuit trei echipe la nivel de clasă, iar fiecare a trebuit să reprezinte grafic un alt basm.

Aceasta este o fișă a unei grupe – grupa 1. (celelalte două rezultate sunt anexate)

Din ceea ce au lucrat reiese că două dintre cele trei grupe au înțeles ce anume aveau de făcut și au demonstrat că au înțeles tot ce am discutat. Cea de-a treia grupă nu a dat dovadă de comprehensiunea textului, dar nici a noțiunilor dezbătute până atunci. Grupele au fost alcătuite de elevi. Pe tot parcursul activității am avut ocazia să-i observ și să vad cum anume se raportează la text, la colegi și cum anume relaționează în interiorul grupului.

Grupa 1 a fost alcătuită din cinci elevi (Repta Isabelle, Lăcătuș Alexandra, Florea Nicoleta, Ghiță Valentin, Gheorghe Gabriela). Ei s-au grupat în funcție de modul lor de așezare în bănci. Ce m-a surprins în această grupă este faptul că cele mai bune eleve nu au avut nimic împotriva faptului ca doi colegi cu probleme de sănătate să se alăture grupului. Pentru început, au avut de citit basmul; au citit pe rând și își adresau întrebări unii altora atunci când uitau un lucru. La realizarea posterului au participat toți cinci. Au colaborat ca o adevărată echipă, iar rezultatul a fost pe măsură.

Grupa a doua a fost și ea cu o surpriză. Elevii participanți au fost: Șoleru Gabriel, Dincă Andrada, Ioniță Corina, Asandei Daniel, Panait Marius. De la începutul activității au avut de reproșat faptul că basmul lor este mult prea lung și că nu vor avea timp să-l termine de citit și să realizeze și posterul. Nu s-au înțeles nici măcar cine să citească; au avut câteva momente de blocaj – blocaj sau lipsă de interes. I-am văzut după aceea că nu discutau, ci încercau să citească individual textul și să reprezinte ceea ce au înțeles. Totuși, finalul a fost și în cazul lor unul foarte bun. Deși nu mă așteptam să văd un produs bun, se pare că m-am înșelat. Una dintre cauze poate fi faptul că ei nu pot lucra bine în interiorul grupului astfel format, dar fiecare știe ce anume are de făcut. Dovadă stă chiar rezultatul acestei grupe.

Ultima grupă este alcătuită din Dincă Andrei, Kaminoff Ricardo, Ioniță Daniel, Dumitrașcu Antonio. Ei au început prin a face un plan despre cum să arate posterul lor. Au pierdut din vedere faptul că important era să citească. S-au tot contrazis pe marginea acestui subiect și rezultatul nu este unul spectaculos. Ei au scris un rezumat și au încercat să deseneze câteva lucruri ce nu aveau mare legătură cu textul de citit. În schimb, s-au descurcat foarte bine atunci când au prezentat rezultatul muncii lor. Au putut răspunde la toate întrebările. Și de această dată consider că grupa nu a lucrat bine în această formulă și nici nu s-au decis într-un timp util asupra a ceea ce trebuie să facă.

Concluzia acestei activități este aceea că mai mult de jumătate din clasă a realizat sarcina dată, obținând un calificativ foarte bun, pe când un sfert din elevi nu au reușit să se mobilizeze, rezultatul fiind unul destul de slab. Toate acestea dovedesc faptul că elevii nu pot avea cele mai bune rezultate dacă depind sau sunt în aceeași grupă cu anumiți colegi cu care efectiv nu pot lucra din diverse cauze.

4.Realizarea basmului Despicable Me – Minion Rush

În ceea ce privește această activitate, pot spune că vine să verifice modul în care elevii au înțeles noțiunea de basm, caracteristicile acestuia, dar și ce trebuie să cuprindă o astfel de scriere.

Jocul acesta este alcătuit din minioni care, trecând prin mai multe probe, obțin ca recompensă banane. Cu acestea poți îmbunătăți minionul care aleargă pentru a câștiga cât mai multe fructe și pentru a ajunge a finalul cursei mai rapid. Bineînțeles că sunt foarte multe obstacole pe acel traseu, iar dacă nu reușești să te ferești, ești lovit și trebuie să o iei de la capăt.

Elevii au ales acest joc și, înainte ca ei să înceapă să scrie, am alcătuit împreună reperele pentru realizarea basmului pentru ca ei să știe ce anume vom puncta la finalul activității. Aceste aspecte se referă la:

Am început basmul în clasă și apoi elevii l-au continuat singuri acasă, în pauze, la școală după școală. Au realizat singuri cartea ce cuprinde basmul, dar și grafica corespunzătoare. Rezultatul a atins toate reperele date mai sus, iar calificativul a fost ,,foarte bine”. Am avut ocazia să-i observ atunci când am început scrierea basmului și pot spune că toți elevii erau încântați de ceea ce făceam și veneau cu idei diverse. După aceasta am apelat și la ceilalți colegi ai mei care mi-au povestit că elevii au lucrat pe rând la cerință, fără a se certa. Și-au împărțit rolurile și fiecare a știut foarte bine ce anume are de făcut.

Ca punct slab al acestei activități este acela că nu am putut să fiu tot timpul alături de ei în momentul în care scriau și nu am observat fiecare elev în parte pentru a ști cu siguranță dacă fiecare a lucrat și care a fost contribuția fiecărui elev.

5.Testul final

În ceea ce privește raportarea personală la text, pot spune că testele oferite de auxiliarele școlare, dar și cerințele de la testările naționale nu țin cont de acest lucru, drept dovadă testul anexat nu cere elevilor să-și exprime anumite idei, gânduri proprii despre textul citit. De aceea, le-am cerut elevilor să-și exprime, independent de test, propriile gânduri pe o foaie pe care mi-au dat-o la finalul orei.

După cum se poate observa în graficul de mai sus, rezultatele sunt mai bune decât până acum, existând mai multe calificative de foarte bine și de bine. Încă sunt destul de multe probleme cu interpretarea textului, dar lucrând în continuare în același fel, elevii își pot îmbunătăți și acest aspect. Totuși, rezultatele obținute demonstrează faptul că metodele pe care le-am folosit pentru ca elevii să-și însușească anumite noțiuni destul de dificile au dat roade.

4.3.Analiza și interpretarea unității de învățare schiță

Privitor la această unitate de învățare, pot spune că am realizat mai multe activități pe care le-am menționat în capitolul anterior. Acestea pot fi grupate pe cei trei parametrii, după cum urmează:

Mă voi referi în continuare la trei aspecte în interpretarea rezultatelor pe care le-am obținut: 1)cadrul global și participarea efectivă a elevilor la activități (individuale / grupale); 2)interpretarea rezultatelor pe cei trei parametrii urmăriți; 3)extragerea concluziilor.

1)Cadrul global și participarea efectivă a elevilor la activități. În această etapă mă bazez foarte mult pe fișele de observație și pe observarea sistematică. În ceea ce privește debutul acestui capitol, pot spune că nu a fost unul optimist pentru că elevii mi-au spus că ei cunosc textul din manual, dar le-am atras atenția prin a le spune că îl vom citi doar pentru a vedea dacă jocurile noastre preferate corespund cu ale personajului.

Cea mai mare participare a fost la a vorbi despre jocurile lor preferate și la dramatizarea schiței. Aici toți elevii au fost dornici de participare și de a împărtăși cu ceilalți propriile lor păreri. Am observat că au luat în serios jocul de rol și au învățat replicile pe de rost; surpriza plăcută a fost în cazul lui Valentin, care într-o grupă a fost Ionel și care a reușit să-și interpreteze în adevartul sens al cuvântului rolul. De aici rezultă că trebuie să ia parte la activități ce îl pot determina să participe și să comunice. Din păcate, nu toți elevii au fost la fel de implicați și serioși, unii dintre ei motivând faptul că le este rușine să interpreteze chiar dacă în clasă nu mai era nimeni altcineva.

Din observațiile mele, jurnalul cu dublă intrare nu a fost deloc pe placul lor. Deși rezultatele sunt mulțumitoare, reacțiile lor nu au arătat acest lucru. Din discuțiile pe care le-am avut cu ei, am concluzionat că nu le place să-și pună pe hârtie emoțiile, gândurile. Chiar ei mi-au spus că nu simt nimic atunci când citesc sau dacă o fac nu vor să scrie acele lucruri… pot vorbi despre ele, dar fără a le nota. Presupun că această teamă vine din faptul că ceea ce scrii rămâne scris și se pot teme de anumite consecințe pe care le-ar putea avea scrisul.

2)Interpretarea rezultatelor pe cei trei parametrii urmăriți.

a)Raportare personală la text

La acest parametru am avut ocazia să observ că elevii mei se pot comporta foarte bine la o anumită activitate și mai puțin bine la alta. La activitatea în care ei au trebuit să realizeze un poster cu jocurile lor preferate, s-au descurcat foarte bine și au fost receptivi la cerință. Din totalul de 15 elevi, 13 au participat la activitate și au scris sau desenat jocul preferat. Un elev din cei doi rămași – Gheorghe Gabriela – nu a dorit să participe deoarece s-a simțit rușinată din cauza jocului ales (un joc cu prințese), iar celălalt elev – Șoleru Gabriel – a dorit să scrie mai multe despre mai multe jocuri. Din această cauză s-a iscat și un conflict pe care am reușit să-l elimin din cadrul grupului rapid, dându-le celorlalți de lucru.

Dacă ar fi să dau un calificativ pentru activitatea de față, acesta ar fi Foarte bine pentru implicarea elevilor și același calificativ și pentru participarea lor. Reiese de aici că sunt niște elevi cu care se poate lucra dacă reușești ajungi la ceea ce le face plăcere. De asemenea, am observat că aici și-au putut deschide inimile și au putut scrie, desena despre propria lor persoană – e posibil că nu și-au dat seama că au făcut acest lucru.

Cealaltă activitate – jurnalul cu dublă intrare – nu a stârnit atâtea controverse ca precedenta. Rezultatele la jurnal sunt următoarele:

După cum spuneam, rezultatele sunt mulțumitoare, dar au luat activitatea aceasta ca pe oricare alta la care trebuia să scrie câteva lucruri pe două coloane, fără a-i determina să gândească. La un moment dat mă întrebau pe mine dacă este bine sau nu să scrie un anumit sentiment. Ca rezultat fina, predomină rezultatele foarte bune și cele bune, dar din punct de vedere al comportamentului și al atitudinii față de ceea ce au avut de făcut, rezultatele nu au fost la fel de bune.

Ca o concluzie pentru acest parametru ce se referă la raportarea personală la un text citit este aceea că elevii mei nu se pot raporta la un text decât dacă le face plăcere un anumit exercițiu, iar dacă ceva nu este pe placul lor se închid în ei fără a mai transmite vreun lucru. Calificativele obținute de ei la acest parametru sunt destul de ridicate, dar nu atât de mult încât ei să poată avea încredere în propriile lor puteri sau să se poată analiza așa cum trebuie în orice situație.

b)Înțelegerea textului

La acest parametru am realizat trei activități. Acestea se referă la înțelegerea textelor propuse și la caracterizarea personajelor, la extragerea caracteristicilor speciei literare.

Însă, înainte de aceste două activități, am realizat și o diagramă Venn în ceea ce privește asemănările și deosebirile cu privire la jocurile prezente în textele citite. După cum se poate observa și în imaginea de mai jos, diagrama surprinde elementele importante cu privire la joc, după care a urmat o discuție despre cum se raportează ei la ceea ce am scris pe tablă.

Elevii au fost destul de încântați în ce privește activitatea, cu toate că unii au spus că este puțin cam dificil să facă acest lucru, din cauză că trebuie să răsfoiască iarăși schițele. Elevul Panait Marius a preferat să nu participe decât să-și arunce privirea încă o dată pe texte sau să spună ceea ce își amintește în urma lecturii. Am încercat să-l impulsionez, dar nu am reușit. Ceilalți elevi s-au implicat și au venit cu idei bune. Calificativul primit pe această diagramă este ,,foarte bine”.

Am folosit apoi harta povestirii pentru a vedea dacă elevii pot reconstitui drumul textului. Pe structura dată, ei au completat fișa pentru unul din cele două texte. Rezultatele au fost următoarele:

După cum se poate observa din graficul de mai sus, dar și din rezultate, pot spune că acestea se aseamănă cu cele de la parametrul anterior, doar că acum sunt puțin mai multe rezultate slabe ceea ce dovedește faptul că elevii, deși au reușit să refacă parcursul unui text, nu au putut identifica toate elementele.

Am folosit și harta personajului, dar văzând că nu s-au descurcat foarte bine la activitatea precedentă, după ce și-au ales personajele, i-am rugat să lucreze în perechi sau în grupuri mai mici.

Ultima activitate a fost realizată pentru a vedea dacă, prin intermediul acestor sarcini, și-au însușit noțiunile referitoare la schiță. Fiecare elev a scris pe o foaie ce consideră că trebuie să rețină despre specia literară discutată, rezultatele fiind reprezentate astfel:

Rezultatele arată că 9 elevi din 15 au înțeles foarte bine ce este schița, 4 au identificat numai jumătate din trăsături, iar 2 dintre ei au identificat una sau două trăsături. Rezultă de aici că metodele alese au dat roade și elevii și-au însușit noțiunile cerute de programa școlară.

Concluzia este că marea majoritate a elevilor a dat dovadă de înțelegere a textului prin intermediul activităților și și-a însușit elementele de teorie literară specifice, acest lucru nefiind artificial, ci venind chiar din partea elevilor în urma experienței lor.

c)Interpretarea textului

Activitatea a constat în interpretarea schiței ,,Vizită…”. Elevii au fost împărțiți în trei grupe, fiecare grupă având de interpretat această schiță și o grupă care a fost formată din observatori. O să comentez reacțiile lor, ale mele, dar și ale actorilor.

În ceea ce îi privește pe cei care au interpretat piesa, pot spune că au fost implicați în realizarea scenariului și fiecare și-a învățat replicile. Toți elevii au fost receptivi și au ascultat cu atenție cum au interpretat celelalte grupe. La final, fiecare elev și-a spus părerea despre această experiență, menționând că astfel au înțeles ce înseamnă să fii musafir și un copil să se poarte în acest fel cu tine. Elevele care au interpretat-o pe madam Popescu au condamnat-o, precizând că aceasta nu îi oferă deloc educație lui Ionel și acesta face ce își dorește.

Echipa observatorilor (formată din Florea Nicoleta și Asandei Daniel) a avut observații pertinente. Observațiile mele au corespuns cu ale lor. Elevii au fost responsabili și acest lucru se poate vedea și din fișele de mai jos. Nu toți participanții au învățat replicile, dar s-au descurcat foarte bine și în aceste condiții, rezultatele fiind foarte bune.

3)Concluzii

Privind rezultatele de mai sus în ceea ce privește această unitate de învățare, pot spune că elevii au evoluat din punctul de vedere al parametrilor urmăriți. Metodele alese de-a lungul unității au avut rolul de a le lărgi orizontul cu privire la trăsăturile schiței. Ba mai mult, am vrut să îi familiarizez și cu alte texte, scrise chiar de copii de vârsta lor pentru a le insufla că și ei pot face un lucru la fel de frumos.

Deși textul propus de manual era unul cunoscut, ei l-au ales pentru a rezolva anumite cerințe, ceea ce dovedește că este unul pe placul lor sau că le place să aprofundeze ceea ce știu deja.

Testul final

Testul acesta (anexat) a avut rolul de a verifica ceea ce au reținut elevii cu privire la caracteristicile schiței. Rezultatele obținute de elevi sunt bune; după cum se poate observa în cazul parametrului 1 și parametrul 2 calificativul ,,foarte bine” are o pondere mai ridicată decât celelalte; în cazul ultimului parametru calificativul ,,bine” este obținut de mai mulți elevi, dar la o distanță mică de ,,foarte bine”. Concluzia este că marea majoritate a elevilor și-au însușit elementele caracteristice ale schiței și cu ajutorul metodelor active au reușit să ajungă la această finalitate.

4.4.Analiza și interpretarea unității de învățare poezie

În această unitate am realizat patru activități. Acestea se referă la familiarizarea elevilor cu diverse tipuri de poezii.

Activitățile desfășurate pot fi grupate astfel:

1.Realizarea unui ciorchine cu poeziile cunoscute de către elevi. Această activitate a avut rolul de a ne introduce în lumea poeziei și de a le da impresia că poezia este un lucru deosebit și că îl cunosc încă de pe acum, împreună doar îl aprofundăm.

După cum se poate observa, nu sunt foarte multe titluri, dar am apreciat că sunt dintre cele mai diverse – de la poeziile copilăriei, la unele profunde. Judecând după acest ciorchine, pot spune că am de-a face cu elevi care nu citesc foarte multă poezie, dar care au o oarecare cultură despre care ar fi titlurile pe care ar trebui să le rețină. Surprinzător a fost, că atunci când le-am cerut să-mi și recite câteva versuri, au făcut-o. Asandei Daniel a recitat cinci strofe din Luceafărul, iar Ioniță Daniel din Mai am un singur dor. Cel mai frumos a fost când Valentin a recitat Cățeluș cu părul creț – momentul ne-a amuzat pe toți, dar l-am apreciat că a dorit să ne spună ceva, fără ca eu să-i cer; el s-a simțit valoros.

2.Afiș cu mai multe tipuri de poezii. Cu ajutorul afișului de mai jos, le-am prezentat elevilor mai multe forme, tipuri de poezii pentru a le arăta că aceasta este o creație ce se poate scrie în mai multe moduri, dar tot transmite sentimente profunde.

Am discutat despre fiecare în parte, despre idei, sentimente, trăiri, figuri de stil corelate cu acestea, dar și sentimentele proprii pe care le ai atunci când citești o poezie.

2.Jurnal de lectură pentru poezia Țara de carton și vată de Eugen Ionesco.

La acest jurnal de lectură (anexat) elevii au obținut mai multe calificative de ,,bine” și doar două de ,,sufiecient”. Din testele lor, am observat că au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește reprezentarea grafică deoarece nu au putut transpune în desen sentimentele lor, dar nici ideea desprinsă din poezie. Acest lucru arată că, deși în ceea ce privește basmul nu au avut probleme, poezia este un lucru mult mai dificil de interpretat. Din discuțiile pe care le-am avut cu ei a reieșit că nu le face plăcere să lucreze pe un text suport poezie, ba mai mult nici nu-și pot exprima sentimentele atât de ușor în ceea ce o privește.

3.Antologie de poezii. Am hotărât că este momentul ca elevii să realizeze că se pot apropia de poezie chiar scriind una. După ce am discutat anterior cu ajutorul metodei cubului despre ce anume presupune o poezie, stări sufletești existente, figuri de stil, idei poetice, i-am rugat să țină cont de ele pentru a le folosi în propria lor poezie. Deși la început nu i-a încântat ideea și au fost reticenți (de exemplu, Nicoleta a stat vreo jumătate de oră cu foaia albă în față, spunând că nu are nicio idee și nici nu știe ce anume să scrie și în ce mod), până la urmă, ajutându-se reciproc sau reușind să scrie individual, au dus la bun sfârșit și această cerință.

Le-am spus că își pot alege orice formă de poezie din cele discutate, iar subiectul este la alegere.

A rezultat antologia de mai sus care cuprinde poeziile copiilor (este anexată). De asemenea, după ce am scris poeziile, le-am votat la tablă pentru a afla care este câștigătoarea.

Am apreciat la această activitate integrarea noțiunilor învățate despre poezie în textul alcăuit de ei; elevii cu care lucrez sunt de admirat deoarece se ajută în orice situație. Andrei nu a știut cum să scrie un astfel de text și, la final, Alexa, după ce și-a terminat poezia, s-a dus și a stat lângă el până acesta a reușit să scrie câteva rânduri.

Isabelle m-a întrebat dacă îi dau voie să o ajute pe colega ei de bancă, Gabriela; bineînțeles că nu am avut nimic împotrivă.

Antologia care a rezultat este foarte valoroasă din punctul de vedere al reușitei lor, dar și al faptului că, învățând un lucru, au reușit să dea naștere unui alt lucru foarte important pentru ei. Dacă ar trebui să-i acord un calificativ acestui rezultat, acesta ar fi ,,foarte bine”, ce-i drept, cu un mic minus pentru că nu toți au lucrat singuri, ci s-au ajutat între ei. De fapt, prin intermediul acestui lucru ei au câștigat mai mult decât un calificativ, și anume spiritul de colegialitate.

4.Testul final

La acest test, 7 elevi au obținut calificativul ,,Foarte bine”, 5 au obținut ,,Bine”, iar 3 au obținut ,,Suficient”. Dificultățile pe care am observat că le-au întâmpinat se referă la modul în care se raportează la compunerea pe baza poeziei. Mulți dintre ei au realizat o narațiune deși cerința se referea la descriere. Au dat dovadă de înțelegerea textului și l-au interpretat conform parametrilor. Se observă o creștere a calificativelor bune și foarte bune, ceea ce arată faptul că elevii sunt din ce în ce mai preocupați de situația lor școlară.

4.4.Analiza și interpretarea testului final

Test inițial Test final Evoluție

Același calificativ

Calificativ mai bun

Calificativ mai puțin bun

Parametrul 1 pentru testul inițial și final

După cum se poate vedea în acest grafic, vârful la testul inițial se află la calificativul ,,Suficient”, iar la testul final la calificativul ,,Bine”. Acest lucru demonstrează o oarecare creștere calitativă a nivelului de raportare personală la text.

Parametrul 2 pentru testul inițial și final

Și în cazul acestui parametru se poate observa o creștere calitativă ceea ce mă conduce la ideea că elevii înțeleg mai bine textele cu ajutorul metodelor active; este o evoluție bună și consider că dacă se va continua în acest fel, elevii vor căpăta autonomie în lectură și înțelegerea lecturii.

Parametrul 3 pentru testul inițial și final

În ceea ce privește acest parametru, putem observa o creștere ușoară la fiecare calificativ; această creștere nu este una semnificativă, dar există. Elevii nu au făcut salturi uriașe, dar plecând de la zero rezultate foarte bune și ajungând la două rezultate foarte bune dovedește o implicare din partea elevilor, aceasta fiind vizibilă și în cazul celorlalte calificative.

Concluzii

Între testul inițial și cel final am desfășurat diverse activități care să îi conducă pe elevi spre o mai bună comprehensiune a textului literar (epic și liric). Acest demers a avut succes, drept dovadă stau rezultatele care arată că evoluția s-a produs, chiar dacă nu este una spectaculoasă. Cu timpul, perseverând, elevii pot obține rezultate și mai bune.

Capitolul 5 – Concluzii

5.1.Limite ale lucrării

Cercetarea a fost realizată într-un timp relativ scurt și consider că, pentru a se putea observa rezultate concrete, aceasta trebuie să se desfășoare pe o perioadă mult mai mare deoarece elevii au fost foarte receptivi în ceea ce privește realizarea sarcinilor propuse; de aici am dedus faptul că ei s-ar implica și mai mult dacă le-aș cere acest lucru și cred că rezultatele lor vor fi unele mult mai bune.

O altă limită a acestei cercetări este dată de faptul că nu a existat o clasă de control pentru o vedea cum se schimbă percepția și modul de a acționa al elevilor. Lucrul acesta nu a fost posibil deoarece la noi în școală nu există decât o clasă pe nivel.

De asemenea, consider că elevii mei nu au obținut autonomie în învățare deoarece de fiecare dată se așteptau să primească alte sarcini, unele mai incitante decât altele; le-a plăcut orele de literatură, dar, la momentul acesta, ei nu se pot îndepărta prea mult de ajutorul profesorului – poate vor face acest lucru în perioada următoare dacă orele se vor desfășura în același mod și vor fi solicitați să gândească asupra a ceea ce citesc.

5.2.Noi deschideri

În mod tradițional, ceea ce se predă la clasă trebuie să se rețină pentru ca mai apoi să fie evaluat. În ciuda acestui fapt, am observat că elevii mei nu răspund la această metodă care pentru ei s-a dovedit a fi una plictisitoare.

De aceea, am considerat că metodele active sunt utile pentru elevii clasei a V-a și am extins aplicarea acestora și la celelalte clase și rezultatele au fost pe măsură. Au devenit cu toții mult mai interesați de orele de literatură și de lecturile lor.

Modul acesta de a lucra necesită o foarte mare implicare din partea profesorului care, deși la oră trebuie să-i pună pe elevi în prim-plan, este solicitat să depună un efort mai mare de a pregăti o activitate sau o întreagă oră de curs. Dar, numai prin efort susținut și din partea profesorilor și din partea elevilor, aceștia din urmă pot ajunge la performanță sau pot atinge praguri înalte. Este important ca mai multe cadre didactice să acorde o importanță mai mare unui demers educațional de acest tip deoarece investiția de astăzi în elevii noștri se va vedea în adultul din viitor.

Ipoteza pe care mi-am propus-o s-a confirmat și, mai mult decât atât, a dovedit că elevii aveau nevoie de acest lucru pentru a se mai simți cu adevărat importanți și pentru a vedea că pot înțelege un text aparent dificil dacă folosim metodele adecvate de a ajunge la el.

Îmi propun să continui cercetarea de față, lucrând în mod uzual în acest fel cu toți elevii mei, astfel încât să-i sprijin în efortul de a deveni cititori pe tot parcursul vieții.

Un alt lucru deosebit pe care l-am observat este acela că elevii mei își doresc să continue să învețe în acest mod; eu nu voi mai fi profesoara lor începând cu anul școlar următor și ei se gândeau că poate viitoarea doamnă nu va vrea să lucreze în acest mod cu ei; mă întrebau dacă ar fi bine să îi explice încă de la început cum am lucrat noi. Lucrul acesta m-a bucurat foarte mult și mi-a demonstrat că ei chiar au relaționat cu ceea ce am făcut la clasă.

De asemenea, voi continua să fac aceleași lucruri care să îi scoată în evidență pe elevi și care să le dea posibilitatea să învețe eficient și la cealaltă școală la care o să merg.

La final, pot spune că rezultatele sunt bune, deși nu am obținut niște rezultate spectaculoase. Consider că, dacă vom continua în acest fel, elevii vor avea rezultate și mai bune.

În ciuda faptului că am realizat cercetarea într-o perioadă scurtă, pot spune că noi continuăm la clasă acest demers deoarece am văzut că elevii sunt mult mai receptivi atunci când învață jucându-se și rețin mult mai multe lucruri procedând astfel.

Pentru că am observat că aceste metode active sunt utile pentru elevii clasei a V-a, am extins aplicarea acestora și la celelalte clase și rezultatele au fost pe măsură. Au devenit cu toții mult mai interesați de orele de literatură și de lecturile lor.

Modul acesta de a lucra necesită o foarte mare implicare din partea profesorului care, deși la oră trebuie să-i pună pe elevi în prim-plan, este solicitat să depună un efort mai mare de a pregăti o activitate sau o întreagă oră de curs. Dar, numai prin efort susținut și din partea profesorilor și din partea elevilor, aceștia din urmă pot ajunge la performanță sau pot atinge praguri înalte. Este important ca mai multe cadre didactice să acorde o importanță mai mare unui demers educațional de acest tip deoarece investiția de astăzi în elevii noștri se va vedea în adultul din viitor.

Ipoteza pe care mi-am propus-o s-a confirmat și, mai mult decât atât, a dovedit că elevii aveau nevoie de acest lucru pentru a se mai simți cu adevărat importanți și pentru a vedea că pot înțelege un text aparent dificil dacă folosim metodele adecvate de a ajunge la el.

Îmi propun să continui cercetarea de față, lucrând în mod uzual în acest fel cu toți elevii mei, astfel încât să-i sprijin în efortul de a deveni cititori pe tot parcursul vieții.

REFERINȚE

Eco, U. (1996). Limitele interpretării. Constanța: Pontica.

Ilie, E. (2014). Didactica limbii și literaturii române. Iași: Polirom.

Oprea, C. (2012). Metode interactive de predare, învățare, evaluare. Universitatea București: Inspectoratul Școlar al Județului Teleorman.

Pamfil, A. (2003). Limba și literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise. București: Paralela 45.

Petty, G. Teaching Today (http://geoffpetty.com/geoffs-books/teaching-today/)

Programa școlară în vigoare pentru limba și literatura română – gimnaziu.

Sâmihăian, F. (2014). O didactică a limbii și literaturii române: provocări actuale pentru profesor și elev. București: Art.

Anexa 1 – proiectul unității de învățare pentru basm

Proiectul unității de învățare

Clasa a V-a, Școala Gimnazială nr. 168

Unitatea de învățare: Basmul, Numar de ore: 6 ore

Anexa 2 – proiectul unității de învățare pentru schiță

Proiectul unității de învățare

Clasa a V-a, Școala Gimnazială nr. 168

Unitatea de învățare: Schița, Numar de ore: 7 ore

Anexa 3 – proiectul unității de învățare pentru poezie

Proiectul unității de învățare

Clasa a V-a, Școala Gimnazială nr. 168

Unitatea de învățare: Poezia, Numar de ore: 6 ore

Anexa 4 – Basmul integral ,,Prunella”

PRUNELLA – basm italian

A fost odată o femeie care avea o singură fiică. După ce fetița a împlinit șapte ani, și-a făcut obiceiul de a trece, în drumul ei spre școală, printr-o livadă în care era un prun sălbatic, pe ale cărui ramuri atârnau niște fructe nemaipomenit de gustoase. În fiecare dimineață, ea culegea câte o prună și și-o punea în buzunar pentru a o mânca mai târziu, la școală. Din această pricină fetița a fost poreclită Prunella. Ce nu știa copila era ca acea livadă aparținea unei vrăjitoare. Într-o zi, zgripțuroaica a zărit-o pe față atunci când lua o prună din pom. Prunella nu își dădea seama că face un lucru rău adunând fructe dintr-un pom de pe marginea drumului. Vrăjitoarea s-a înfuriat însă, așa că a doua zi s-a ascuns într-un tufiș de lângă prun, iar atunci când Prunella a trecut pe acolo și și-a întins mâna pentru a culege un fruct, a țâșnit din ascunzătoarea ei și a prins-o strâns de braț.

"Ah! Mică hoțoaica!" a strigat ea. "În sfârșit, te-am prins. Acum va trebui să plătești pentru faptele tale rele."
Fetița, aproape moartă de frică, a rugat-o pe bătrâna femeie să o ierte, spunându-i că nu știa că făcea ceva rău culegând prunele și promițându-i că nu va mai face așa ceva niciodată. Vrăjitoare nu a avut nici un pic de milă și târât-o pe Prunella în casa ei, puanandu-și în gând să o țină acolo până când urma să vină vremea răzbunării ei.
Pe măsură ce au trecut anii, Prunella a crescut și s-a transformat într-o foarte frumoasă fată. În loc, însă, că bunătatea și frumusețea ei să înmoaie inima vrăjitoarei, aceste calități o făceau pe bătrână și mai urâcioasa și geloasă.
Într-o zi, cotoroanța a chemat-o pe Prunella și i-a zis: "Ia coșul ăsta, mergi până la fântână și adu-mi-l plin cu apă. Dacă nu faci lucrul ăsta, am să te omor."
Fata a luat coșul, a mers până la fântână și l-a cufundat în apă o dată, și încă o dată, și încă o dată. Munca ei era în zadar. Imediat cum ridică coșul din fântână, apa se scurgea din el. Până la urmă, cuprinsă de disperare, a renunțat să mai scoată apa, și, aplecându-se deasupra fântânei, a pornit să plângă din tot sufletul.

Deodată, a auzit o voce spunându-i: "Prunella, de ce plângi?"
Fata s-a întors și a văzut în fața ei un tânăr frumos, care se uită cu bunătate la ea, ca și cum i-ar fi părut rău de necazul ei.
"Cine ești tu" a întrebat ea, "și de unde îmi știi numele?"
"Eu sunt fiul vrăjitoarei," a răspuns el, "și mă numesc Bensiabel. Știu ca maică-mea și-a pus în cap să te omoare, dar îți promit că îi voi da peste cap planul ei mârșav. Îmi dai o sărutare dacă îți umplu coșul cu apă?"
"Nu," i-a zis Prunella, "nu te sărut pentru că ești fiul vrăjitoarei".
"Cum vrei," i-a spus întristat tânărul. "Dă-mi coșul și îl voi umple cu apă." A scufundat coșul în fântână iar apa a rămas în el. Apoi fata s-a întors acasă, ducând coșul plin cu apă. Atunci când a văzut-o, vrăjitoarea s-a mâniat și a strigat: "Te-a ajutat Bensiabel." Prunella s-a uitat în jos și nu a spus nimic.
"Ei bine, vom vedea cine câștigă până la urmă," a zis vrăjitoarea, cu o voce tremurând de furie.
A doua zi, a chemat-o iarăși pe față și i-a poruncit:
"Ia sacul ăsta cu grâu. Eu am să ies pe afară, însă când mă voi întoarce vreau să văd că ai făcut pâine din tot grâul. Dacă nu vei face așa, te voi omorî." După aceea, cotoroanța a plecat din casă, încuind ușa cu zăvorul.
Biata Prunella nu știa ce să facă. Era imposibil să macine tot grâul, să facă aluatul și să coacă pâinea în scurtul răstimp cât lipsea vrăjitoarea. La început a muncit cu sârguință, dar când a văzut că eforturile ei erau în van, s-a lăsat să cadă pe un scaun și a pornit a plânge cu amar. La un moment dat, a auzit glasul lui Bensiabel chiar lângă ea: "Prunella, Prunella, nu mai plânge așa amarnic. Dacă îmi dai o sărutare, voi face pâinea și vei fi salvată."
"Nu sărut fiul unei vrăjitoare," i-a răspuns Prunella.
Cu toate acestea, Bensiabel a luat grâul, l-a măcinat, l-a făcut aluat, și, atunci când s-a întors vrăjitoarea, pâinea era gata coaptă în cuptor.
Iritată la culme, cotoroanța a zis "Cred că Bensiabel a fost aici și te-a ajutat." Prunella a privit în pământ, și nu a scos nici un cuvânt.
"Vedem noi cine învinge până la urmă," a spus vrăjitoarea cu ochii injectați de furie.
În următoarea zi, cotoroanța a chemat-o pe față și i-a zis: "Mergi până la sora mea, care stă dincolo de munți. Ea îți va da o casetă, pe care va trebui să mi-o aduci degrabă." Vrăjitoarea știa că sora ei era și mai crudă și mai rea decât ea însăși, și că nu ar mai fi lăsat-o pe fața să se întoarcă, ci ar fi închis-o într-o temniță, lăsând-o acolo să moară de foame. Prunella nu avea cum să bănuiască însă nimic despre asta, așa că a pornit voioasă la drum.

Nu a trecut mult și l-a întâlnit pe Bensiabel.
"Unde te duci, Prunella?" a întrebat el.

"Merg la sora stăpânei mele, de la care trebuie să iau o casetă."
"Vai, săraca fată!" a zis Bensiabel. "Te duci chiar către moarte. Dă-mi o sărutare și te voi salva."
Din nou Prunella i-a răspuns că și mai înainte: "Eu nu sărut fiul unei vrăjitoare."
"Cu toate acestea, îți voi salva viața," i-a spus Bensiabel, "pentru că te iubesc mai mult decât pe mine însumi." Ia cu tine aceasta sticluța cu ulei, aceasta pâine, aceasta funie și matura asta. Atunci când ajungi la casa vrăjitoarei, unge balamalele porții cu uleiul, și aruncă-i pâinea unui dulău rău care se va repezi la tine. După ce vei trece de câine, vei zări în curte o femeie amărâtă, încercând în zadar să scoată apa din fântână cu o găleată agața de părul ei. Dă-i ei funia. În bucătărie, vei găsi o femeie chinuită, încercând să curețe vatră cu limba. Ei dă-i matura. Apoi, vei vedea o casetă așezată pe un bufet. Ia-o cât de repede poți, și fugi din casă fără să te mai uiți în urmă. Dacă faci exact așa cum ți-am zis, vei scăpa cu viața."

Prunella a făcut întocmai cum o sfătuise băiatul vrăjitoarei. Odată ajunsă în fața casei, a uns cu ulei balamalele porții, i-a aruncat pâinea dulăului, i-a dat femeii necăjite de la fântâna funia, celei din bucătărie, matura, a luat caseta de pe bufet și a dat să o zbughească afară din casă. Vrăjitoarea a auzit-o însă pe față și a strigăt de la o fereastră femeii din bucătărie: "Omoar-o pe hoață! Omoar-o!"
Femeia a răspuns: "Ba nu o să o omor, pentru că mi-a dat o mătură, în timp ce tu m-ai silit să curăț vatră cu limba."
Apoi, mânioasă vrăjitoare a țipat către femeia de la fântâna: "Prinde-o pe față, îți poruncesc, și arunc-o în fântână, să se incece acolo!"
Dar femeia i-a zis: " Nu, nu am s-o înec, pentru că mi-a dat această frânghie, în vreme ce tu m-ai silit să îmi folosesc părul pentru a scufunda găleată în fântână."
După aceea, vrăjitoarea i-a poruncit câinelui să o înșface pe față, însă aceasta i-a răspuns: "Nu, nu am s-o înhaț, pentru că ea mi-a dat o pâine, pe când tu mă lași să mor de foame."
Aproape sufocată de furie, vrăjitoarea a strigat: "Poarta, închide-te în fața ei și nu o lasa să iasă din curte." Poarta însă i-a zis: "Ba am să o lasa să iasă, pentru că mi-a uns balamalele, și mă pot mișca mai ușor, în vreme ce tu mi le-ai lăsat să ruginească."
În acest fel a scăpat Prunella, și, cu caseta sub braț, a ajuns la casa stăpânei ei care, nu i-a venit să-și creadă ochilor văzând-o teafără și nevătămată, și arătând mai frumoasă ca niciodată. Ochii zgripțuroaicei au fulgerat și, cu un glas răgușit, a întrebat-o : " L-a întâlnit pe Bensiabel, nu-i așa?"
Prunella s-a uitat în jos și nu a scos nici un cuvânt.
"Vom vedea noi," a spus vrăjitoarea, "cine va câștiga până la urmă. Acum, ascultă-mă bine. În coteț sunt trei cocoși, unul galben, altul negru și încă unul, alb. Dacă se aude vreun "cucurigu" la noapte, tu trebuie să îmi spui care din ei a cântat. Vai ție dacă te înșeli. Te voi înfuleca dintr-o singură înghițitură!"
Bensiabel stătea în camera vecină celei în care dormea Prunella. La miezul nopții, fata a fost trezită de cântecul unui cocos.
"Care din ei a fost?" a strigat cotoroanța.
Tremurând se spaima, Prunella a bătut ușor în perete și a șoptit: "Bensiabel, Bensiabel, spune-mi care cocos a cântat?"
"Dacă mă săruți îți zic," i-a răspuns Bensiabel.
Fata a zis din nou "Nu".
"Cu toate acestea am să îți spun," s-au auzit iar șoaptele lui Bensabiel, "cocoșul galben a cântat."
Vrăjitoarea, băgând de seamă că Prunella întârzie să îi răspundă, s-a apropiat de ușa camerei ei, strigând furioasă: "Spune-mi acum care cocos a cântat că, de nu, te omor!"
Prunella i-a răspuns pe dată: "Cocoșul galben a cântat."
Cotoroana a bătut din picioare mânioasă și și  scrâșnit din dinți.
Puțin timp după aceea, s-a auzit un alt cocos strigând "cucurigu."
"Spune-mi care din ei este!" a zbierat vrăjitoarea. Ajutată de Bensiabel, Prunella i-a răspuns imediat: "Cocoșul cel negru."
După câteva minte, din nou a cântat un cocoș, iar vocea zgripțuroaicei nu s-a lăsat așteptată: "Care din ei a fost?"
Prunella l-a rugat iarăși pe Bensiabel să o ajute, dar de această dată el a ezitat, sperând că fata va uita că este fiu de vrăjitoare și îi va dărui un sărut. Băiatul a auzit însă un strigăt disperat al Prunellei: "Bensiabel, Bensiabel, salvează-mă! Vrăjitoarea vine la mine, o simt aproape, îi aud dintii scrâșnind!"

Bensiabel a smuls ușa din țâțâni dintr-o singură lovitură și s-a îndreptat către vrăjitoare. A tras-o înapoi dinspre Prunella cu așa o mare putere încât cotoroanța s-a împiedicat și s-a rostogolit pe scări, zăcând moartă la capătul treptelor.
Apoi, mișcată în cele din urmă de bunătatea și grija lui Bensiabel, Prunella a devenit soția lui, și au trăit amândoi fericiți până la adânci bătrâneți.

Anexa 5 – Test final pentru basm

Anexa 6 – Test final pentru schiță

Anexa 7 – Test final pentru poezie

Anexa 8 – Fișă de observare a comportamentului elevilor

Fișă de observare a comportamentului elevilor

Anexa 9 – Fișă de observare a comportamentului elevilor în timpul rezolvării cerințelor individuale

Fișă de observare a comportamentului elevilor în timpul rezolvării cerințelor individuale