APLICAȚIE WEB PRIVIND SELECȚIA ȘI CENTRALIZAREA [306269]

[anonimizat]

1.1.1. WORLD WIDE WEB

Tehnologia cheie care a [anonimizat] , cât și companii, a fost hiperconectivitatea World Wide Web (WWW sau Web). [anonimizat], cunoscute sub numele de conținut să ruleze pe aproape orice platformă fizică. [anonimizat]: si anume browserul. [1]

1.1.2. HIPERTEXTUL

Hypertext Transfer Protocol (vizibil sub forma comenzii HTTP a browserului) a [anonimizat], pentru a facilita cercetarea pe internet. [1]

HTTP este un protocol dezvoltat pentru a [anonimizat]-uu domeniu (site).

Ascunderea locației conținutului în spatele unei interfețegrafice cu utilizatorului (GUI – graphical user interface) a scos din uz o mare parte a mijloacelor mai vechi și mai dificile de găsire și extragere a [anonimizat] ( FTP – protocol de transfer al fișierelor).

[anonimizat] a informațiilor din internet. [1]

1.2. LIMBAJUL PHP

1.2.1. [anonimizat] a aplicațiilor de tip web. A fost creat în anul 1995 [anonimizat] a [anonimizat]. [2]

Inițial PHP a fost lansat și creat ca un limbaj open sorce se se traducea prin Personal Home Page. [anonimizat]-ului. În 1997 dezvoltatorii scriptului au l-au redenumit „PHP: Hypertext Preprocessor” iar în prezent este cel mai folosit limbaj de programare web datorită ușurinței de înțelegere și în același timp asistenței acordată de comunitatea open source.[2]

Paginile web scrise în PHP sunt ușor de editat și testat deoarece nu trebuiesc compilate in cod mașină față de majoritatea limbajelor de programare folosite de către programatori.

Cu ajutorul limbajului PHP putem crea aplicații web independente și a paginilor dinamice inainte ca acestea sa fie afisate pe terminalul prin intermediul browselor utilizatorilor.

Pentru utilizarea aplicațiilor web și a [anonimizat]. Cel mai folosit server HTTP este Apache deoarece costurile de intreține și licențiere sunt gratuite.

Fiind o aplicație open source serverul Apache a devenit cel mai utilizat atât în aplicațiile locale (realizarea de pagini dinamice de către web designeri) cât și de marile companii.[2]

[anonimizat], serverul Web este instalat odată cu sistemul de operare. Pentru sistemul Windows sau MacOSX trebuie descăracat și instalat manual.

[anonimizat]. Cele mai cunoscute sunt :

Apache

Microsoft Internet Information Server

Xitami

Netscape

Fișierele PHP se scriu in editoare de text ca Notepad, Komodo Edit sau editoare speciale ca PHPEdit. Editorul de text pe care l-am folosit este Komodo Edit 10.2.2, utilitar open source.

1.2.2. DESCRIEREA LIMBAJULUI PHP

Codul PHP încadrează instrucțiunile executabile intre etichetele(tag-uri) <?php și ?>, iar tot ce interpretorul gasește între cele două tag-uri vor fi interpretate ca fiind cod sursa PHP și executat.

Se poate folosii și varianta prescurtata <? și ?>, dar este mai indicat folosirea complete

pentru tag-urile PHP pentru a cursivitatea codului creat și a nu intra în conflict cu alte limbaje de programare.

Codul PHP pe care-l scriem folsește comenzi (instrucțiuni), în urma caruia se generează cod HTML intrepretat de către browser.

Utilitatea limbajului PHP este crearea de seturi de instrucțiuni care pot fi apelate de câte ori avem nevoie, numite funcții. Acestea sunt definite încă de la inceputul codului.

Dar PHP este folosit împreuna cu MySQL și pentru acreasta aven nevoie de funcți care să realizeze conectarea la o bază de date, de manipularea lor fie prin scriere / citire sau prin prelucrarea lor în cadrul funcțiilor create cu un scop bine definit ( calacularea unui stoc, etc).

1.3. LIMBAJUL HTML

1.3.1. GENERALITĂȚI DESPRE HTML

HTML (HyperText Markup Language) este un limbaj de marcare (formatare, marcare) a documentelor cu conținut hypertext, adică a paginilor web. El utilizează etichete pentru a marca textul și grafica dintr-o pagină web, indicând astfel browser-ului cum să afișeze pagina web și cum să răspundă la acțiunile utilizatorului.

Paginile Web sunt fișiere cu simplu text construite folosind limbajul HyperText Markup Language (HTML). El este format din seturi de tag-uri inserate in text, care dau directive asupra modului în care sa se formateze textul.

1.3.2. DESCRIERE HTML

Limbajul HTML este de fapt o pagina ce conțin diferite codificări denumite tag-uri care permit inserarea de imagini, filme, sunete în structura paginii web. Aceste tag-uri fiind interpretate de către browser care vor afișa pagina web așa cum doreste web designer-ul.

Mai mult, nu putem vorbii despre HTML ca despre un limbaj de programare, ci mai degrabă ca o structură compusă din tag-uri prin care va fi afișată și structurată informatia în pagină.

Tag-urile sunt texte cuprinse între '<' și '>'. Textul va trebui să nu conțină aceste caractere, apariția lor trebuind înlocuită cu metacaractere înlocuitoare (“&lt;” si “&gt;”) la rândul lui, “&” trebuie și el înlocuit cu metasecvența “&amp;”.

Textul este cuprins între tag-urile <html> și </html>. El cuprinde o secțiune de “head” și una de “body”. Secțiunea de “head” conține informații despre document care nu se vor afișa în pagină (eventual se va afișa pe bara de titlu a ferestrei browser-ului). Textul din secțiunea de “body” conține descrierea paginii propriu zise. În cadrul textului caracterul de sfârșit de linie este ignorat, la fel și tab-urile sau aparițiile multiple de spații (în aceste caz se afișează numai unul).

Fiind fișiere de tip text, pentru scrierea paginile HTML se pot folosii orice editor de text :

Komodo – ruleaza sub Linux și Windows

Zend Studio – ruleaza sub Linux și Windows

Note Pad++ – ruleaza sub Linux și Windows

(cel folosit de mine fiind Komodo Edit 10.2.2).

1.3.3. INTEGRAREA LIMBAJULUI PHP ÎN HTML

Fisierele PHP sunt, de cele mai multe ori, o combinatie de cod HTML și scripturi PHP. Combinarea codului HTML cu scripturi PHP în același document nu este o problemă, deoarece punem instrucțiunile PHP intr-un script incadrat de tag-urile <?php și ?>,

ceea ce înseamnă că serverul le poate identifica mai ușor, dar extensia paginii ce conține codul trebuie în acest caz sa fie „ .php “.

Intr-o pagina HTML dacă inserăm o linie de cod cu ajutorul căreia dorim afișarea unui text, atunci textul respectiv este afișat de server-ul web cănd ajunge la linia de cod. În același mod , daca scriptul PHP generează un șir de caractere care se dorește a fi inserat în pagina web trimisă către browser la poziția unde este scriptul PHP

1.4. LIMBAJUL CSS (CASCADING STYLE SHEETS)

CSS sau foi de stil în cascadă (Cascading Style Sheets), este cel mai simplu de a adăuga elemente de formatare unitară a paginilor web al site-ului cum ar fi:

tipuri de caractere

culori

aliniere

spațiere

Tag-urile HTML au avut inițial rolul de defini conținutul unui document, de a face distincția între titlul unui paragraf (definit prin tag-urile <Hn>),

conținutul paragrafului (definit prin tag-ul <P>)

iar tabele (definite prin tag-ul <TABLE>) etc.

Aspectul și modul de afișare al unui site cădeau în sarcina browserului, făra a fi folosite niciun fel de tag-uri de formatare.

Dar cum cele două principale browsere – Internet Explorer și Netscape Navigator – au continuat să adauge noi tag-uri și atribute limbajului HTML original, a devenit tot mai dificil să creezi un site în care conținutul documentului HTML să fie clar separat de modul sau de prezentare.

Această problemă a fost rezolvată de consorțiul W3C, responsabil de standardizarea specificațiilor HTML, și a creat stilurile pe care le-a adăugat specificațiilor HTML 5.0.

Pentru a „obliga” pagina web să utilizeze instrucțiunile de prezentare folosind CSS, trebuie să stabilim o legătură între fișierul HTML și fișierul CSS, prin mai multe modalități cum ar fi:

Importare

link

încorporat.

1.5. LIMBAJUL JAVASCRIPT

Cu ajutorul limbajului Javascript putem proiecta pagini web interactive, dinamice. Javascript este o unealtă foarte importantă din arsenalul programatorilor web prin care se pot controla formatarea paginilor dupa (sistemul de operare, data, browserul folosit, etc).

La fel ca și Cascading Style Sheets, pentru a fi interpretat de către browser Javascript se folosește:

incorporat în pagina HTML

Separat întrun fisier cu extensia „ .js”

1.6. UTILIZAREA BAZELOR DE DATE MySQL FOLOSIND PHP

2. SCOP

Scopul acestui document constă în descrierea pașilor pentru colectarea informațiilor referitoare la completarea stocurilor de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2017-2018, prin achiziționarea manualelor școlare tipărite în conformitate cu OMEN 3398 / 28.02.2017.

2. INTRODUCERE

Prezenta instrucțiune prezintă modul de lucru pentru realizarea comenzilor de manuale școlare, clasele VI – XII pentru anul școlar 2017-2018 în conformitate cu OMEN 3398 / 28.02.2017.

3. CREAREA BAZEI DE DATE A APLICAȚIEI

3. FUNCȚIONALITĂȚI GENERALE

3.1. OBȚINEREA DATELOR DE AUTENTIFICARE

Conturile de utilizator pentru conectarea în aplicație vor fi distribuite fiecărei unități de învățământ prin intermediul inspectoratelor școlare de sector. Acestea vor fi transmise directorului unității de învățământ care va purta întreaga responsabilitate a gestionării lor.

3.2. CONECTAREA ÎN APLICAȚIE

Aplicația informatică va fi accesată la adresa www.ismb.ro/manuale. Se recomandă utilizarea browserelor Mozilla Firefox sau Google Chrome

În fereastra de autentificare în aplicație se introduc numele de utilizator și parola.

Dacă numele de utilizator și parola au fost introduse corect, se efectuează automat conectarea la aplicație și direcționarea în ecranul principal.

3.3. SCHIMBARE PAROLĂ

La prima autentificare în aplicație se recomandă modificarea parolei. Se accesează linkul aferent utilizatorului care direcționează operatorul în fereastra de modificare a parolei:

În câmpul Password se completează parola nouă.

Se acționează butonul Salvează pentru ca noile informații să se înregistreze în sistem.

3.4. DECONECTARE

Deconectarea din aplicație se face apăsând butonul Logout aflat în partea dreaptă a ecranului lângă numele de utilizator. În urma acestei acțiuni utilizatorul se deconectează din aplicație și va fi redirecționat la fereastra de autentificare.

4. ADĂUGARE / EDITARE COMENZI

4.1 INIȚIERE COMANDĂ

Pentru inițierea comenzii de manuale școlare se accesează meniul Comenzi, submeniul Adăugare comandă.

Pentru căutarea în catalog a titlurilor de manuale școlare se utilizează filtrul de căutare situat deasupra meniului principal. Parametrii de căutare sunt Clasa și Editura

4.2 CĂUTAREA TITLURILOR DE MANUALE ȘCOLARE ÎN CATALOG

Pentru a realiza căutarea titlurilor de manuale școlare în funcție de clasă și editură se parcurg următorii pași:

Se selectează clasa. Nomenclatorul de edituri se actualizează în funcție de clasa selectată.

Se selectează editura pentru care se optează.

Se acționează butonul Căutare.

Sub meniul principal se vor afișa rezultatele căutării.

4.3 ADĂUGAREA TITLURILOR DE MANUALE ȘCOLARE ÎN COMANDĂ

Pentru a adăuga un titlu de manual școlar în comandă se parcurg următorii pași:

Se apasă butonul situat în dreptul titlului respectiv.

Se introduce cantitatea (numărul de exemplare pentru titlul respectiv).

Se apasă butonul Salvare.

4.4 EDITAREA / ȘTERGEREA TITLURILOR DE MANUALE ȘCOLARE DIN COMANDĂ

Pentru actualizarea cantităților se utilizează butonul , iar pentru ștergerea unui titlu de manual școlar se utilizează butonul .

5. TIPĂRIREA COMENZII DE MANUALE ȘCOLARE

După introducerea tuturor titlurilor în comanda de manuale școlare și verificarea corectitudinii se apasă butonul .

!ATENȚIE: Prin apăsarea butonului Finalizare se blochează posibilitatea de adăugare, respectiv editare / ștergere a titlurilor din comanda de manuale școlare.

După apăsarea butonului Finalizare se activează butonul care generează comanda de manuale școlare realizată la nivelul unității de învățământ.

Comanda pe suport de hârtie se obține prin utilizarea butonului

6. BIBLIOGRAFIE

[1] Peter Nortonˈs Complete Guide to Network , SAMS Publishing 1999

[2] Jason Lengstorf: PHP for Absolute Beginners, Apress, New York, 2009.