Aplicatie Informatica Privind Evidenta Si Salarizarea Angajatilor la Omv Petrom S.a..a

LUCRARE DE LICENȚĂ

APLICAȚIE INFORMATICĂ PRIVIND EVIDENȚA ȘI SALARIZAREA ANGAJAȚILOR LA OMV PETROM S.A.

Lista Figuri

FIGURA 1. Structura acționariatului Petrom Grup la data 31 ianuarie 2012 8

FIGURA 2. Evoluția Activelor imobilizate 10

FIGURA 3. Evoluția Disponibilităților 11

FIGURA 4. Evoluția Profitului net al exercitiului 11

Lista Tabele

TABEL 1 Evoluția unor structuri bilantiere 11

TABEL 2 Evoluția indicatorilor economico-financiari……………………………………… 11

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COMERCIALE OMV PETROM SA

Petrom se situează printe cele mai importante companii din România cu activități de exploatare și producție, marketing, rafinărie și petrochimie. Compania are rezerve de circa 1 miliard barili echivalent de petrol și o capacitate anuală de rafinare de 8 miliarde de tone. Petrom deține 546 de benzinării ȋn Romania și 268 de benzinării la nivel internațional acestea fiind situate ȋn Republica Moldova,Serbia și Bulgaria.

Scurt istoric

În anul 1856, la Ploiești s-a ȋnregistrat prima producție de petrol lampant care s-a folosit pentru iluminatul stradal din Bucuresti, iar ȋn anul 1861 apare prima sonda săpată ȋn România la adâncimea de 150 de metri, pentru această sondă garnitura a fost din lemn iar sapa era de tip burghiu. De-lungul timpului au fost ȋnființate mai multe companii printre care amintim: compania STEAUA ROMÂNĂ, compania ASTRA ROMÂNĂ, compania SOVROMPETROL, compania PETROLIFERA MUNTENIA.

Prin Hotărârea de Guvern numărul 23/10 ianuarie 1991 a fost înființată Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A preluând activele deținute de Departamentul de Petrol. Ordonanța de Urgență numarul 49 din 15 septembrie 1997 emite ȋnființarea Societății Naționale a Petrolului "Petrom" – S.A   prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului "Petrom" Bucuresti, care se desființează.

Parlamentul României a adoptat ȋn luna decembrie a anului 2004 Legea cu nr.555 privind măsurile care se vor lua la privatizarea Societatii Naționale a Petrolului "Petrom" – S.A, aceasta fiind publicată ȋn Monitorul Oficial cu nr.1148 la data 06.12.2004. Prin aceasta lege se stabilesc atat cadrul juridic al societății cat și conditiile care trebuie ȋndeplinite de catre OMV AKTIENGESELLSCHAFT pentru a cumpara 51% din capitalul social al Socieții Naționale a Petrolului "Petrom" – S.A.. În data de 23 iulie 2005 a avut loc semnarea contractului de privatizare ȋntre Ministerul Economiei și Comerțului din România prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării ȋn Industrie și OMV AKTIENGESELLSCHAFF Austria.

Structura acționariatului Petrom

51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)

20,64% Ministerul Economiei

20,11% Fondul Proprietatea S.A.

2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)

6,21% Alți acționari (aproximativ 500.000 de persoane fizice și juridice din România și din străinătate)

Fig. 1. Structura acționariatului Petrom Grup la data 31 ianuarie 2012

Sursa: Prelucrare date din Raportul anual Petrom Grup 2012

Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a hotarat schimbarea denumirii companiei petroliere din Petrom ȋn OMV Petrom.

Obiectul de activitate

S.C OMV Petrom S.A. este o persoană juridică română sub formă jurdică de societate pe acțiuni. Sediul societatii se afla ȋn Romania, municipiul Bucuresti, sector 1, strada Coralilor, numărul 22 (Petrom City), fiind ȋnregistrată ȋn Registrul Comerțului cu numărul J40/8302/1997 având cod unic de ȋnregistrare 1590082.

Principalul obiect de activitate ȋl reprezintă extracția petrolului brut conform codului CAEN 0610.

Organigrama firmei

Structura Petrom este evidențiată ȋn documentele oraganizatorice din cadrul companiei. Organigrama este de tip piramidal, care este specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic-funcțional. Organigrama are rolul de a evidentia modul de structurare al conducerii si divizile existente in cadrul comnpaniei OMV Petrom. Totodata, cele sase divizii existente in cadrul acestei societati se conduc dupa o organigrama proprie.

Divizia CEO (Chief Executive Officer) este condusă de directorul general executiv Mariana Gheorghe iar in subordinea acesteia se afla urmatoarele departamente: Strategia Coorporativă, Comunicare Coorporativă, Resurse Umane, Secretariat Coorporativ si HSSE.

Diviza CFO (Chief Financial Officer) este condusă de Andreas Matje care este responsabil de finanțele companiei. La nivelul acestei “miniorganigrame” există departamentul Global Solutions care este un centru integrat de servicii globale care asigură companiei o varietate de servicii de contabilitate,servicii de IT.

Divizia Explorare și Producție are ca principale responsabilitati explorare, dezvoltare, mentenanta, logistica.Obiectivul principal îl constituie explorarea și extracția de țiței și gaze naturale în România și în Regiunea Caspică (Kazahstan).

Divizia Rafinare și Marketing este reprezentată de un membru al Directoratului  si are in componenta trei unități.  Optimizare și aprovizionare principala sarcina în unitatea aceasta de afaceri este asigurarea maximei profitabilității, prin controlul debitelor volumice în  divizia Rafinare & Marketing. Unitatea de afaceri Rafinare și Petrochimie  operează două rafinării: Arpechim și Petrobrazi, cu o capacitate nominală de prelucrare de 8 milioane tone pe an, situate în partea de sud a României.

Spectrul de activități al diviziei Gaze Naturale, Energie și Produse Chimice acoperă trei activități operaționale (Gaze Naturale, Energie și Produse Chimice) și o activitate suport (Suport Activități Operaționale).

Toate aceste structuri organizatorice sunt prezentate ȋn anexele 1-6.

Sinteza principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2010-2013

Tabel 1 Evoluția unor structuri bilantiere -mii lei-

Sursa:Prelucrare date din Rapoartele anuale Petrom Grup

Tabel 2 Evoluția indicatorilor economico-financiari -mii lei-

Sursa:Prelucrare date din Rapoarte anuale Petrom Grup

Fig 2.Evoluția Activelor imobilizate

Activele imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului în societate și conțin imobilizările necorporale, corporale și financiare care au crescut în 2013 față de 2010 cu 6996,9 mii lei în special ca rezultat al investițiilor semnificative efectuate în activitatea de Explorare &Producție.

Fig 2.Evoluția Disponibilităților

După cum se observă în figura de mai sus disponibilitățile au avut un regres în 2013 față de anul 2010 cu 1 394,37 mii lei.

Fig 3.Evoluția Profit net al exercitiului

În anul 2013 OMV PETROM S.A a avut un profit net de 4, 824 miliarde lei cu 22% mai mare față de cel raportat anul precedent.In 2012 profitul net a crescut cu 5% fata de anul 2011.

Pentru 2014, managementul OMV Petrom ia in considerare alocarea unui buget investitional de peste 1 mld euro, din care aproximativ 85% va fi dedicat proiectelor din E&P (forarea sondelor de dezvoltare, proiectele de redezvoltare a zacamintelor, activitati de reparatii capitale/operatiuni de adancime, proiectul Neptun Deep).

CAPITOLUL II. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA

2.1. Conceptul de salariu

Obiectul activităților economice au ca scop bunurile și serviciile. Prin vânzare-cumpărare, sau prin alte operațiuni, bunurile și serviciile se transformă în venituri, procese la care, direct sau indirect, participă toți agenții economici. Așadar, pentru contribuția adusă la realizarea muncii ca factor de producție care concură la desfășurarea oricărei activități, posesorul său, cel ce o depune, primește o sumă de bani, o remunerație denumită salariu.

Potrivit Codului Muncii, „salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă”.

Economic vorbind, „salariul reprezintă venitul fundamental prin care se remunerează munca salariată în întreprinderi și administrații, fiind în același timp un mod particular de recompensare și anume prețul unei munci închiriate și întrebuințate de un agent economic pe bază de contract.”.

Cele trei aspecte sub care poate fi analizat salariul sunt:

ca preț folosit în relațiile patron – angajat;

ca element al costurilor de producție;

ca venit principal obținut de salariați din muncă.

a). Salariul ca preț al muncii sau preț al forței de muncă

Adam Smithși David Ricardo, au definit salariul ca „preț al muncii”. În lucrarea sa „Principiile economiei politice și impunerii”,Ricardo scria: „Munca, la fel ca toate celelalte lucruri, care sunt cumpărate și vândute […], are prețul său natural și prețul său de piață. Prețul natural al muncii este acel preț care este necesar pentru a da posibilitatea muncitorilor atât să se întrețină cât și să-și perpetueze rasa, fără nici o creștere sau scădere. Prețul de piață al muncii este prețul care se plătește în mod real pentru ea, pe baza acțiunii naturale a proporției dintre ofertă și cerere; munca este scumpă când este rară și ieftină când este abundentă.”.

Modul în care a fost definit salariul ca preț al muncii a fost preluat de mulți autori, devenind punctul de vedere dominant atât în teoria economică, cât și în practica economică.

Argumentele care susțin această idee sunt următoarele:

1) salariul este plătit după o anumită perioadă de activitate, apărând ca preț al muncii depuse;

2) variațiile mărimii salariilor sunt determinate într-o anumită măsură de variațiile volumului de muncă prestată;

3) pentru un anumit volum de muncă efectuată, salariații tind să obțină un salariu cât mai mare, iar patronii caută să plătească un salariu cât mai mic;

4) majoritatea reglementărilor legale privind angajarea, utilizarea și salarizarea personalului corelează salariul cu munca.

Cu toate că este acceptată la nivel larg, teoria salariului ca preț al muncii nu este considerată riguroasă din punct de vedere științific din mai multe motive:

– Obiectul relațiilor dintre salariat și patron (angajator) nu este muncă, ci forța de muncă, iar munca constituie utilizarea capacității de muncă de către patron, în scopul valorificării capitalului.

– Conținutul salariului, ca preț al muncii, nu poate fi determinat în mod riguros, după valoarea sa, de cheltuiala de muncă socială. Astfel, nu se poate demonstra că prețul muncii este determinat de valoarea muncii. Munca creează valoarea nouă, încorporată în marfă împreună cu valoarea mijloacelor de producție utilizate.

– Dacă se admite că salariul este prețul muncii și include întreg rezultatul muncii, respectiv întrega valoarea nou creată, atunci angajarea salariatului de către patron nu ar avea sens, întrucât activitatea nu ar mai fi rentabilă. În condițiile unei economii moderne de piață, scopul agentului economic este acela de a desfășura o activitate cât mai rentabilă, iar acest lucru depinde de partea din valoarea nou creată prin muncă ce revine respectivului întreprinzător.

Definirea conținutului salariului se poate face pe baza delimitării riguroase a muncii și forței de muncă.

Karl Marx a precizat: „Ceea ce apare direct în fața posesorului de bani pe piața de mărfuri, nu este de fapt munca, ci muncitorul. Ceea ce acesta din urmă vinde, este forța sa de muncă.”.

b). Salariul ca element principal al costurilor

Cheltuielile efectuate pentru salarii și contribuții asupra salariilor vizează forța de muncă utilizată și nu munca. Activitatea poate fi rentabilă dacă aceste cheltuieli vor fi relativ mai mici (pe unitate de produs, serviciu sau lucrare). Indiferent dacă este considerat ca preț al muncii sau forței de muncă, pentru angajator salariul (și adaosurile) are semnificația de element al costurilor.

Ca element al costurilor, salariul se distinge prin anumite particularități:

este un element al cheltuielilor primare, situat de regulă pe locul doi ca pondere în total, cu variații de la o ramură la alta;

constituie, în cea mai mare parte, un element al costurilor variabile, în raport cu volumul producției sau serviciilor. Este important a se asigura creșterea mai rapidă a producției față de fondul de salarii și respectiv a productivității muncii față de salariul mediu.

În raport cu metoda de calculație a costurilor, salariile reprezintă fie o cheltuială directă, fie una indirectă.

Salariul se distinge de alte elemente ale costurilor de producție în ce privește sursa de recuperare. Prin munca lor, salariații creează valoare nouă, care se încorporează în valoarea mărfurilor, astfel că se recuperează cheltuielile făcute pentru salarii și contribuții. Cheltuielile cu mijloacele de producție se transmit treptat asupra valorii mărfurilor și sunt recuperate prin preț.

c). Salariul ca venit principal pentru majoritatea populației ocupate

În unele țări dezvoltate, salariații reprezintă între 65 și 93% din populația ocupată, astfel că salariul constituie principala formă de venit.

În România, ponderea salariaților în populația ocupată era în 74,4% pe total economie în 1990.

Conform Institului Național de Statistică ȋn prezent, ponderea salariaților a scăzut (29,1%) ca urmare a scăderii populației ocupate și creșterii șomajului.

Salariile și alte stimulente și recompense primite de angajați sunt – de regulă – un prim motiv pentru oameni de a munci. Cu toate acestea, salariile și recompensele au pentru angajați anumite semnificații din punct de vedere economic și psihosocial.

Cea mai evidentă este semnificația economică, întrucât salariile și alte venituri provenite din muncă servesc angajaților pentru obținerea bunurilor și serviciilor necesare satisfacerii nevoilor. Pentru majoritatea oamenilor, angajarea într-un serviciu este modul de a obține resursele necesare pentru procurarea mijloacelor de existență (alimente, îmbrăcăminte, plata chiriei etc).

2.2. Forme de salarizare

Salariul este privit sub două aspecte: salariul nominal și salariul real. Sursa remunerației bănești a lucrătorilor din sfera productivă o constituie produsul necesar, realizat de ei înșiși, iar sursa remunerației bănești din sfera neproductivă o constituie o parte a produsului net creat.

Suma de bani pe care lucrătorul o primește în schimbul forței sale de muncă reprezintă salariul nominal.

Mărimea salariului nominal depinde de mai mulți factori. Unul din factori în reprezintă evoluția situației economice.

Un alt factor îl constituie politica de salarizare, ce cuprinde un ansamblu de măsuri luate de întreprinzători sau de stat, cu privire la nivelul salariilor pentru angajati.

Ȋn România salariul minim pe economie este de 850 lei potrivit Hotararârii Guvernului nr. 871/2013 pentru stabilirea salariului de bazǎ minim brut pe țarǎ garantat ȋn platǎ publicat ȋn Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013. De la 1 iulie 2014 salariul de bazǎ minim brut pe țarǎ garantat ȋn platǎ se mǎrește la 900 lei lunar.

Cantitatea de bunuri și servicii pe care oamenii și le pot cumpăra cu salariul nominal reprezintă salariul real. Acesta reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal.

Raporturile dintre salariul nominal și cel real sunt în funcție de costul vieții și se poate exprima astfel:

Cuprinzând mai multe componente ale salarizării – elementele, formele și modalitățile de salarizare, uneori confundându-se cu însuși sistemul de salarizare, noțiunea de formă de salarizare este utilizată uneori într-un sens larg.

În mod riguros, prin formele de salarizarere înțeleg acele mijloace și procedee prin care se comensurează munca prestată în cadrul contractului individual de muncă, se cuantifică rezultatele ei și, în raport cu acestea, se stabilesc drepturile salariale cuvenite persoanelor respective.

Principalele forme de salarizare aplicate ȋn România sunt:

salarizarea după timpul lucrat (în regie);

salarizarea în acord direct;

salarizarea în acord indirect;

salarizarea în acord global;

salarizarea în acord progresiv;

salarizarea prin cote procentuale.

2.2.1. Salarizarea după timpul lucrat (în regie)

Salarizarea dupǎ timpul lucrat este cea mai veche și cea mai accesibilă formă de salarizare constând în acordarea salariului de bază stabilit pe oră, zi sau lună, în funcție de timpul efectiv lucrat. Volumul de activitate și rezultatele obținute nu au pondere ȋn acordarea salariului.

Ca si principalele avantajele al salarizării dupǎ timpul lucrat amintim, calculul simplu al salariilor, siguranța salariaților privind suma de bani pe care trebuie sa o primeascǎ, micșorarea cheltuielilor administrative pentru contabilitatea salarilor .

Dezavantajele acestei forme de salarizare constau în faptul că există tendința de încetinire a ritmului de muncă, nu stimulează angajații pentru creșterea producției și a productivității muncii .

2.2.2. Salarizarea în acord direct

Salarizarea în acord direct această formă de salarizare se aplică în unitățile industriale, de construcție, transporturi și alte domenii de activitate în care sarcinile de muncă se pot stabili pe bază de norme de muncă sau de producție exprimate în unități fizice (bucăți, mc, tone, etc.). Constituie forma de salarizare în care salariul cuvenit fiecărui angajat se calculează pe baza salariului stabilit pe unitatea de produs sau lucrare, direct proporțional cu cantitatea de produse sau de lucrări executate.

2.2.3.Salarizarea în acord indirect

Salarizarea în acord indirect reprezintă forma de salarizare în care personalul care deservește nemijlocit mai mulți muncitori salarizați în acord, ale căror realizări sunt condiționate de felul cum sunt deserviți, primește salariul proporțional cu nivelul mediu de îndeplinire a normelor de către muncitorii respectivi (deserviți).

Acordul indirect se poate aplica la locurile de muncă la care lucrările pregătitoare auxiliare și de deservire a muncitorilor de bază, salarizați în acord, sunt date spre executare în mod expres, unor muncitori ca zonă de deservire normată și unde nu este aplicabil acordul direct.

2.2.4. Salarizarea în acord global

Salarizarea în acord global reprezintă acea formă de salarizare în care un colectiv de salariați preia spre execuție unele produse sau lucrări, exprimate în unități fizice (tone, bucăți, mp, mc, obiecte de construcție), specifice activității sau locului de muncă, stabilite pe o anumită perioadă de timp (zi, lună, trimestru, an).

Pentru lucrările sau producția realizată, colectivul respectiv primește o sumă globală, prevăzută în contractul de acord încheiat, stabilită în raport cu volumul de producție sau de lucrări, pe bază de tarife și de norme de timp sau de producție. Sumele stabilite prin contract drept salarii se plătesc integral, după realizarea și recepționarea lucrărilor sau produselor contractate, cu respectarea termenelor și a calității stabilite.

2.2.5. Salarizarea în acord progresiv

Salarizarea în acord progresiv este aplicabilă pentru lucrări sau activități la care există interes pentru depășirea producției prevăzute și la care se stabilesc niveluri minime de realizare a sarcinilor de producție cantitative, precum și coeficienții de majorare progresivă a salariilor pe unitatea de produs sau lucrare. Reprezintă forma de salarizare în care, la un anumit nivel de realizare a serviciilor de muncă dinainte stabilit, salariul pe unitatea de produs sau lucrare, se majorează în anumite proporții.

2.2.6.Salarizarea ȋn cote procentuale

Salarizarea prin cote procentuale este un sistem particular, bazat pe rezultate, folosit foarte mult ȋn domeniul commercial, ȋn care salariul se calculeaza prin aplicarea unui procent

la valoarea vânzǎrilor. În acest sistem, agenții sunt motivați sa vânda pentru a-și mari câstigul, iar angajatorul beneficiazǎ direct de rezultate. În anumite cazuri, sunt stabilite cote procentuale în raport nu numai cu producția vândutǎ, ci si cu cea încasatǎ.

2.3. Contabilitatea salariilor datorate personalului

Pentru efectuarea operațiunilor contabile referitoare la salariile datorate personalului, principalul cont utilizat este 421 „Personal – salarii datorate”.

Acest cont evidențiază decontările cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, în bani sau în natură, inclusiv sporurile și primele suportate din fondul de salarii. 421 „Personal – salarii datorate” este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea salariilor și altor drepturi cuvenite personalului.

Se debitează cu:

– avansuri acordate: 421 = 425

– impozitul pe veniturile de natura salariilor: 421 = 444

– contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate: 421 = 4314

– contribuția personalului la asigurările sociale: 421 = 4312

– contribuția personalului la fondul de șomaj: 421 = 4372

– rețineri din salarii datorate terților (chirii etc.): 421 = 427

– rețineri din salarii datorate unitații: 421 = 428

– salarii nete acordate: 421 = bani

– salarii neridicate în termenul legal: 421 = 426

Soldul creditor al contului este reprezentat de salariile datorate personalului, adică restul de plată din statele de salarii.

2.4. Contabilitatea altor drepturi de personal

În cadrul lucrărilor de pregătire a întocmirii bilanțului, sunt situații când la încheierea exercițiului se constată că nu s-au întocmit state de plată pentru anumite persoane sau activități executate pentru exercițiul curent și care, potrivit principiilor contabile, trebuie înregistrate pe cheltuielile exercițiului curent. Pot fi, de asemenea, constatate și drepturi de creanță față de personal, îndeosebi în urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate în urma imputării lor la veniturile exercițiului respectiv. În asemenea situații, pe baza documentelor în care se consemnează obligațiile și creanțele respective se apelează la contul 428 – „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”.

Contul 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”,

În credit se înregistrează garanțiile gestionare reținute personalului prin debitul contului 421, sumele datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de plată determinate de activitățile exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar prin debitul contului 641, precum și sumele încasate sau reținute personalului prin debitul conturilor 531, 421, 423.

În debit se înregistrează sumele achitate personalului evidențiate anterior în acest cont prin creditul contului 531, sumele restituite gestionarilor reprezentând garanțiile și dobânda aferentă prin creditul contului 531, cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal prin creditul conturilor 758, 4427, valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532, datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758.

Soldul creditor reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de personal.

2.5. Rețineri din salarii suportate de către angajați

2.5.1. Contribuția angajaților la bugetul asigurărilor sociale (CAS)

Cota contribuției individuale de asigurări sociale, datorată potrivit Legii nr. 340/2013, este de 10,5%, indiferent de condițiile de muncă.În cota de contribuție individuală de asigurări sociale este inclusă și cota de 4,5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2.5.2. Contribuția angajaților la bugetul asigurărilor de sănătate(CASS)

Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un fond special care se constituie și se utilizează potrivit prezentei legi.

Constituirea fondului se face din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, denumită în continuare contribuție, suportată de asigurați, de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse – donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.

Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, indemnizațiilor de șomaj.

2.5.3. Contribuția angajaților la fondul de șomaj

Contribuția individuală a asiguratului (persoană fizică care realizează venituri, potrivit legii, și este asigurată pentru riscul pierderii locului de muncă, prin plata contribuției de asigurări de șomaj), se stabilește prin aplicarea asupra salariului de bază brut lunar a unei cote de 0,5 %.

2.6. Impozitul pe venit

Impozitul pe venituri de natura salariilor reprezintă totalul impozitelor individuale, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al instituției publice, impozitul reținut din drepturile bănești acordate salariaților temporari și colaboratorilor de orice fel, impozitul reținut din pensii potrivit legii.

Prin conținutul articolului 55 alin. (2), Codul fiscal detaliază sumele care sunt asimilate salariilor, în vederea impunerii:

a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) indemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

d^1) remunerația obținută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăților comerciale;

d^2) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

f) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;

i) indemnizația și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice. Aceste prevederi se aplică și în cazul salariaților reprezentanțelor din România ale persoanelor juridice străine;

i^1) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării și detașării, în România, în interesul serviciului.

j) indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

j^1) sume reprezentând salarii, diferențe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile;

j^2) indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.

În veniturile salariale nu sunt incluse și deci nu sunt impozabile sumele prezentate de aliniatul (4) al art. 55 din Codul fiscal, cum ar fi:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.

b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare.

c) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate..

d) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare.

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare.

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii.

g) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.

h) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în străinătate

 i) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării și detașării, în România, în interesul serviciului, în limita nivelului legal stabilit prin hotărâre a Guvernului

Impozitul lunar se determină după cum urmează:

1) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:

– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

– contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro.

2) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

2.7. Contribuțiile entității

2.7.1. Contribuția de asigurări sociale

Contribuția pentru asigurările sociale (CAS) generează datorii și creanțe pentru unitățile care utilizează forța de muncă pe baza contractului individual de muncă și a celui colectiv precum și persoanele fizice și juridice care au angajat forța de muncă cu convenție de prestări de servicii și care nu au carte de muncă. Contribuția pentru asigurările sociale se determină astfel:

CAS = fondul total de salarii brute lunare × cota de impunere

Cotele de impozitare se diferențiază astfel:

– 30,8% pentru condiții speciale de muncă;

– 25,8% pentru condiții deosebite de muncă;

– 20,8% pentru condiții normale de muncă.

Contribuția pentru asigurările sociale nu se datorează pentru sumele reprezentând:

prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta, potrivit legii;

drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul încetării raporturilor de muncă, încetării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, încetării mandatului sau calității de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;

diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer, precum și drepturile de autor;

sumele reprezentând participarea salariaților la profit;

premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Termenul de plată a obligațiilor bugetare reprezentând contribuții sociale este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura drepturilor salariale.

Salariații, ca asigurați ai sistemului public, mai au în afară de pensie, dreptul la:

indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale și accidente de muncă;

prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă;

indemnizație pentru maternitate

indemnizație pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

ajutor de deces.

2.7.2. Contribuția datoratǎ la bugetul asigurărilor pentru șomaj

Contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj, datorată de angajator (persoana juridică sau persoana fizică cu sediul, respectiv domiciliul în România ori sucursala, filiala, agenția, reprezentanța din România a unei persoane juridice străine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit legii, care încadrează forță de muncă în condițiile legii), se stabilește prin aplicarea asupra fondului total de salarii brute lunare, a unei cote de 0,5%. Contribuția la bugetul asigurările pentru șomaj se determină astfel:

Fondul de șomaj = fondul total de salarii brute lunare × cota de impunere

Decontarea la bugetul fondului de șomaj se efectuază lunar, până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.

2.7.3. Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate

Contribuția angajatorului la Fondul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă o cotă de 5,2% aplicată asupra venitului brut efectiv realizat de angajați și de către colaboratori, pe baza convenției civile, venitului impozabil, veniturilor individuale ale pensionarilor, veniturilor impozabile ale liber profesioniștilor, ajutorului de șomaj, ajutorului de integrare profesională, alocației de sprijin. Contribuția la bugetul asigurările sociale de sǎnǎtate se determină astfel:

CASS = fondul total de salarii brute lunare × cota de impunere

Decontarea contribuției se efectuează până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile.

2.7.4. Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale

Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale asigură protecția socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacității de muncă și decesul ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Se diferențiază în funcție de clasa de risc, între 0,15 și 0,85%.

Asigurații au dreptul la următoarele prestații și servicii:

reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă;

reabilitare și conversie profesională;

indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă;

indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;

compensații pentru atingerea integrității;

despăgubiri în caz de deces;

rambursări de cheltuieli.

În sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se acordă următoarele tipuri de indemnizații:

indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă;

indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă;

indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;

indemnizație pe durata cursurilor de calificare și de reconversie profesională.

Indemnizațiile se calculează, se plătesc de către angajatori și se deduc din contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Casele teritoriale de pensii preiau în plată numai persoanele care beneficiază de una dintre indemnizațiile prevăzute mai sus și al căror angajator și-a încetat activitatea, în condițiile legii, prin faliment, reorganizare judiciară sau administrativă și persoanele asigurate prin contract individual, precum și persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj.

Indemnizațiile se plătesc pentru numărul de zile lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice ale concediilor medicale sau pentru numărul de zile lucrătoare din perioada în care persoana asigurată urmează cursuri de reconversie profesională, beneficiază de reducerea timpului normal de muncă sau de trecerea temporară în alt loc de muncă.

Sumele reprezentând indemnizații care se plătesc de către angajator asiguraților se rețin de acesta din contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată pentru luna respectivă. Sumele care depășesc cuantumul contribuției datorate de acesta în luna respectivă se recuperează din contul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale de la casa teritorială de pensii pe raza căreia se află sediul sau domiciliul acestuia.

Indemnizațiile prevăzute mai sus se plătesc o singură dată de către angajatorul la care a avut loc accidentul de muncă sau la care s-a declarat boala profesională.

Contribuția lunară de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajatori se determină după următoarea formulă:

unde,

TR – tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul;

Fs – fondul brut de salarii realizate de către angajator în luna anterioară

Clasa de risc reprezintă gradul de risc de accidente în muncă și de îmbolnăvire profesională. Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activități ale economiei naționale. Tariful de risc reprezintă procentul din fondul brut de salarii realizat, corespunzător clasei de risc.

2.7.5. Contribuția pentru Fondul de garantare al creanțelor salaraiale

Aceastǎ contribuție vizeaza plata creanțelor salariale ce rezultǎ din contractele individuale de muncǎ și din contractele colective de muncǎ ȋncheiate de salariați cu angajatorii ȋmpotriva cǎrora au fost pronunțate hotǎrâri judecǎtorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței șI fațǎ de care a fost dispusǎ mǎsura ridicǎrii totale sau parțiale a dreptului de administrare. Angajatorii au obligația de a plǎti lunar o contribuție la Fondul de garantare, cota prevǎzutǎ de Codul fiscal este de 0,25% aplicatǎ asupra fondului total de salarii brute lunare.

2.8. Deducerea personală

Conform Codului fiscal pe 2014, art. 56 alin. (1), persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) și alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Alin. (2) prevede faptul că deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 450 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 550 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.

Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar..

2.9. Determinarea salariului impozabil și a impozitului pe venitul din salarii

Salariul brut impozabil este alcătuit din salariul brut de bază la care se adaugă sporurile, indemnizațiile, indexările și compensările primite ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor, avantajele în natură, diminuate cu contribuția personalului la asigurarile sociale, la fondul de șomaj și la fondul asigurarilor sociale de sǎnǎtate.

Suma rezultată din aplicarea unui procent la salariul de bază reprezintă indexare. Suma fixă ce se acordă indiferent de mărimea salariului constituie compensare.

Partea remunerației care nu este vărsată sub formă bănească, ci sub formă de bunuri și servicii (de exemplu acordarea de servicii de transport, acordarea unei locuințe de serviciu, primirea unei părți din salariu sub forma unor produse etc.) poartă denumirea de avantaje în natură(salariul în natură).

Adaosul de acord, cota-parte din profit ce se repartizează salariaților, premiile acordate din fondul de premiere, constituit pe seama fondului de salarii, alte adaosuri, reprezintă adaosuri la salariul de bază.

Alte drepturi de personal includ indemnizația de concediu, plata zilelor libere pentru evenimente deosebite, prima de Paști sau Crăciun, indemnizația pentru concediul de boală; ajutoare materiale în bani.

Salariul brut de bază

+ sporuri, indemnizații și alte adaosuri

+ compensații și indexari

+ avantaje în natură

= Venit brut total

– Contribuția individualǎ la asigurările sociale de stat (10,5%)

– Contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5%)

– Contribuția personalului la fondul de somaj (0.5%)

= Venit net

– Deducerea personalǎ

=Venit bazǎ de calcul

– Impozit pe salariu (16%)

+ Deducerea personalǎ

– Avansuri acordate

– Avataje în naturǎ

– Rețineri datorate terților (chirii, cumpărări cu plata in rate, popriri, etc.)

– Alte rețineri din salariu

= Salariul net de platǎ

2.10. Documente privind evidența salariilor

Principalele documente utilizate pentru evidența salariilor și a altor drepturi de personal sunt următoarele:

statul de salarii,

lista de avans chenzinal,

lista de indemnizații pentru concediul de odihnă,

desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat,

drepturi bănești – chenzina I, drepturi bănești – chenzina a II-a,

statul de salarii pentru colaboratori,

fișa de evidență a salariilor,

ordinul de deplasare și decontul de cheltuieli.

Statul de salarii constituie documentul utilizat pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților și a contribuției privind protecția socială și a altor datorii, precum și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Statul de salarii se întocmește în două exemplare, lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc., pe baza fișelor de evidență a salariului, a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit și întocmește statul de salarii.

.Lista de avans chenzinal servește ca document pentru calculul drepturilor banești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale, document pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește lunar, de compartimentul care are această atribuție, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă servește ca document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizațiile cuvenite salariaților pe timpul efectuării concediului de odihnă și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura plecării personalului în concediu de odihnă, de compartimentul care are această atribuție, pe baza datelor din fișa de evidență a salariilor, și se semnează pentru confirmarea realității datelor și exactității calculelor de persoana care a calculat indemnizațiile și a întocmit lista.

2.11. Conturi utilizate în evidența decontărilor cu personalul

2.11.1. Conturile obligațiilor salariale și bugetare

Pentru a contura relațiilor ce se stabilesc între entitate și personalul propriu se utilizează o serie de conturi specifice:: 421 „Personal – salarii datorate”, 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, 424 „Participarea personalului la profit”, 425 “Avansuri acordate personalului”, 426 “Drepturi de personal neridicate”, 427 „Rețineri din salarii datorate terților”, 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, 431 „Asigurări sociale”, Contul 437 „Ajutor de șomaj”, Contul 438 „Alte datorii și creanțe sociale”.

Contul 421 “Personal – salarii datorate” este un cont de pasiv cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură.

În creditul contului se înregistrează salariile și alte drepturi cuvenite personalului (641) iar ȋn debitul contului se înregistrează rețineri din salarii reprezentând avansuri, sume opozabile salariaților datorate terților, contribuția pentru asigurări sociale, contribuția pentru ajutorul de șomaj, impozitul pe salarii, precum și alte rețineri datorate unității (425, 427, 428, 431, 437, 444), valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură, potrivit legii (345), drepturi de personal neridicate (426), salariile nete achitate personalului (512, 531). Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.

Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv.cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate.

În creditul contului se înregistrează ajutoarele materiale suportate din contribuția unității pentru asigurări sociale, precum și alte ajutoare acordate (431, 645) iar ȋn debitul se înregistrează ajutoare materiale achitate (512, 531);reținerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unității sau terților, contribuția pentru asigurări de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);ajutoare materiale neridicate (426).Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.

Contul 424 „Participarea personalului la profit” este un cont de pasiv cu ajutorul acestui cont se ține evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.

În creditul contului se înregistrează sumele repartizate personalului din profitul realizat (117) iar ȋn debitul contului se înregistrează impozitul reținut (444);sumele achitate personalului (512, 531);sumele neridicate de personal (426). Soldul contului reprezintă stimulentele din profit, datorate.

Contul 425 “Avansuri acordate personalului” este un cont de activ cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate personalului.

În debitul contului se înregistrează avansurile achitate personalului (512, 531) și avansurile neridicate (426) iar ȋn creditul contului se înregistrează:sumele reținute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate (421, 423).Soldul contului reprezintă avansurile neridicate.

Contul 426 “Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv cu ajutorul acestui cont se ține evidența drepturilor de personal neridicate în termenul legal.

În creditul contului se înregistrează sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală și alte drepturi neridicate în termen (421, 423, 424, 425) iar ȋn debitul contului se înregistrează sumele achitate personalului (512, 531) și drepturile de personal neridicate prescrise (758).Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.

Contul 427 “Rețineri din salarii datorate terților” este un cont de pasiv cu ajutorul acestui cont se ține evidența reținerilor și popririlor din salarii, datorate terților.

În creditul contului se înregistrează sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți (421, 423) iar ȋn debitul contului se înregistrează sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri (512, 531).Soldul contului reprezintă sumele reținute, datorate terților.

Contul 428 “Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” este un cont bifuncțional cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul.

În creditul contului se înregistrează garanțiile gestionare reținute personalului (421);

sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar (641);sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438);sumele încasate sau reținute personalului (531, 421, 423) iar ȋn debitul contului se înregistrează sumele achitate personalului, evidențiate anterior în acest cont (531);sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și alte debite (438, 542, 706, 708, 758, 4427). Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal.

Contul 431 „Asigurări sociale” este un cont de pasiv cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.

În creditul contului se înregistrează contribuția angajatorului la asigurările sociale (645);contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645);contribuția personalului la asigurări sociale și la asigurări sociale de sănătate (421, 423) iar ȋn debitul contului se înregistrează sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate (512);sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423);datorii anulate (758).Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 437 „Ajutor de șomaj” este un cont de pasiv cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de angajator, precum și de personal, potrivit legii.

În creditul contului se înregistrează sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj (645);sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj (421, 423) iar ȋn debitul contului se înregistrează sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea fondului de șomaj (512);datorii anulate (758).Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat.

Contul 438 „Alte datorii și creanțe sociale” este un cont bifuncțional cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor de achitat sau a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale aferente exercițiului în curs, precum și plata acestora.

În creditul contului se înregistrează sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus personalului (428) iar ȋn debitul contului se înregistrează:sumele datorate personalului, sub formă de ajutoare materiale (428);sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512);datorii prescrise sau anulate (758).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.

2.11.2. Conturile de cheltuieli

Contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului.

În debitul contului se înregistrează valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului (421, 424) și drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exercițiului încheiat (428).

Contul 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților" cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaților.

În debitul contului 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților" se înregistrează valoarea tichetelor de masă acordate salariaților (532).

Contul 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială"cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind asigurările și protecția socială.

În debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială" se înregistrează sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială (423);contribuția unității la asigurările sociale și de sănătate (431);contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437).

2.12. Declarații fiscale

Declarația fiscală este documentul care se depune, în mod obligatoriu, la organele fiscale, de către persoanele stabilite prin lege și care conține, în principiu, o declarare a obligațiilor fiscale ori a bunurilor sau veniturilor din a căror deținere decurg obligații fiscale, ale subiectului de la care emana declarația.

Impozitele, taxele, contribuțiile și orice alte sume datorate bugetelor publice (ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale) se pot stabili, fie prin declarație fiscală întocmită și depusă de către contribuabil, fie prin decizie de impunere emisă de către organul fiscal.

Pentru întocmirea declarației fiscale contribuabilul completează un formular pus la dispoziție gratuit de către organul fiscal, care trebuie să fie corect, complet și de bună credință, care se depune la registratura organului fiscal, prin poștă sau prin mijloace electronice.

Declarațiile fiscale pot fi depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Portalul www.e-guvernare.ro este un portal de guvernare electronicǎ definit ca unic punct de acces la servicii și informații publice, de interes pentru persoane fizice sau juridice ce permite furnizarea informațiilor pe principiul "aici și acum", fiind la dispoziția cetǎțeanului 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamâna, indiferent de locația acestuia. Utilizarea acestei metode de depunere a declarațiilor fiscale se face numai pe baza certificatului digital eliberat de către Ministerul Finanțelor Publice, pe numele persoanelor împuternicite pentru semnarea declarațiilor fiscale.

Declaratia 112 se completeazǎ cu obligațiile de platǎ a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominalǎ a persoanelor asigurate – conform Ordinului comun al Ministrului Finanțelor Publice nr.1977/ 09.12.2013, Ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.2757/ 23.12.2013 și al Ministrului sănătății nr. 1580/ 23.12.2013, valabil ȋncepând cu 01/2014 se depune:

– trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului de angajatorii si entitatile asimilate angajatorilor care se incadreaza in prevederile art.58 alin.(2) din Codul fiscal 
– lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza impozitul pe venit si contributiile sociale – de ceilalti angajatori si entitati asimilate angajatorului.

De asemenea am completat declarația 112 pentru cei 8 salariați prezentați ȋn studiul de caz, declarația 112 este prezentatǎ ca anexa 7.

Declaratia 205

Impozitul anual pe venitul din salarii se declarǎ prin declaratia 205 “Declarație informativǎ privind impozitul pe venit, cu reținere la sursǎ, pe beneficiari de venit.” Se completeazǎ cu ajutorul programului de asistențǎ, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, de unitǎțile fiscale sau poate fi descǎrcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscalǎ,.

Declarația 205 se depune de cǎtre angajatori la unitatea fiscală unde aceștia își au domiciliul fiscal sau sunt luați în evidența fiscală, dupa caz. Termenul de depunere a fiselor fiscale este până în ultima zi a lunii februarie inclusiv, a anului curent, pentru anul fiscal anterior.

Ȋn anexa numarul 8 este prezentatǎ declarația 205.

Registrul general de evidenta a salariatilor 

Conform prevederilor HG nr. 500/2011 fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților, în format electronic, și de a-l transmite la Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială își are sediul sau domiciliul.
Registrul în format electronic se completează de către angajator cu ajutorul aplicației REVISAL distribuită gratuit de către Inspecția Muncii.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL ȘI CONTABILIZAREA SALARIILOR

Având la bazǎ fundamentǎrile teoretice prezentate ȋn capitolul anterior ,pe parcursul prezentului capitol am realizat un studiu pentru a prezenta cazuri diferite și modul de calcul și ȋnregistrare ȋn contabilitate a salariilor.

Spre exemplificare am calculat salariilor pentru opt angajați și am realizat un stat de salarii care este prezentat ȋn anexa 9.

3.1.Calculul salariilor la 15 Martie 2014

1)Popescu Ioana este contabil angajat cu contract individual de muncă , timp normal

(8 ore). Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 2000 lei

-spor de vechime 10%

-tichete de masa 100 lei

-2 persoane ȋn ȋntreținere

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu=1937-284= 1653 lei

Rest de plată 1553 lei.

2)Ionescu George este lucrător comercial cu contract individual de muncă , timp normal (8 ore). Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 1000 lei

-2 persoane ȋn ȋntreținere

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 835-62 = 773 lei

Rest de plată 773 lei.

3)Popa Ioana este manager angajat cu contract individual de muncă , timp normal(8 ore). Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 3100 lei

-spor de vechime 10%

-tichete de masa 400 lei

-3 persoane ȋn ȋntreținere

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu=3247-520= 2727 lei

Rest de plată 2327 lei.

4)Vintila Ana este lucrător comercial angajat cu contract individual de muncă , timp normal(8 ore).Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 850 lei

-3 persoane ȋn ȋntreținere

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 710-26 = 684 lei

Rest de plată 684 lei.

5)Iancu Ana este lucrător comercial cu contract individual de muncă , timp normal

(8 ore). Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 1500 lei

-nu are nici o persoană ȋn ȋntreținere

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 1251-170=1081 lei

Rest de plată 1081 lei.

6)Sandu Ion este șofer cu contract individual de muncă , timp normal(8 ore).

Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 850 lei

-nu are nici o persoană ȋn ȋntreținere

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 710-74= 636 lei

Rest de plată 636 lei.

7)Matei Denisa este asistent manager angajat cu contract individual de muncă , timp normal(8 ore). Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 1800 lei

–nu are nici o persoană ȋn ȋntreținere

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 1503-216=1287 lei

Rest de plată 1287 lei.

8)Pavel Mirela este secretară angajată cu contract individual de muncă , timp normal

(4 ore). Pentru luna martie se cunosc următoarele informații:

-salariu de ȋncadrare 425 lei

-tichete de masa 100 lei

=>Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 355-33= 322 lei

Rest de plată 322 lei.

Societatea cheltuie cu salarile personalului suma de 12035 lei.

Contribuții societate

3.2. Înregistrarea ȋn contabilitate la 15 Martie 2014

1)La data de 15.03.2014  se înregistrează în contabilitate cheltuielile aferente salarizării, în suma de 12 035 lei, conform statului de salarii.

2)La data de 15.03.2014 se înregistrează în contabilitate retineri salariati

3) La data de 15.03.2014 se înregistrează în contabilitate tichetele de masa

4) La data de 15.03.2014 se înregistrează în contabilitate contribuțile societății

5) La data de 15.03.2014 se înregistrează plata drepturilor salariale, din contul de la bancă în lei, în sumă de 8663 lei, conform statului de salarii.

6) La data de 15.03.2014 se înregistrează plata contribuțiilor datorate de societate și de către salariați, în sumă totală de 6741 lei, din contul de la bancă