AplicaȚie informaticĂ pentru gestionarea activitaȚii unei agenȚii de turism [303808]

Lucrare de diplomă

Îndrumător:

[anonimizat]: [anonimizat] 2017

AplicaȚie informaticĂ pentru gestionarea activitaȚii unei agenȚii de turism

Introducere

De-a [anonimizat] a cunoscut o creștere continuă și o diversificare aprofundată pentru a deveni unul dintre sectoarele economice cu cea mai rapidă creștere din lume. Turismul modern este strâns legat de dezvoltare și cuprinde un număr tot mai mare de destinații noi. [anonimizat]-[anonimizat].

Astăzi, [anonimizat]. Turismul a [anonimizat], una dintre principalele surse de venit pentru multe țări în curs de dezvoltare. Această creștere este legată de o diversificare și de o concurență crescândă între destinații.

Deoarece turismul este o [anonimizat], din anul anterior. Acest clasament este facut de Organizația Mondială a Turismului (UNWTO).

În cadrul acestui clasament cele mai vizitate 10 tări din lume in anul 2016 sunt: Franța, [anonimizat], China, Italia, Turcia, Germania, [anonimizat], Thailanda.

De asemenea aceasta organizație a [anonimizat]:

Bankok, Thailanda – cu 21.47 de milioane de vizitatori internaționali;

Londra, [anonimizat] 19.88 de milioane de vizitatori internaționali;

Paris, Franța – cu aproximativ 18.03 de milioane de vizitatori internaționali;

Dubai, [anonimizat] 15.27 de milioane de vizitatori internaționali;

[anonimizat] – cu 12.75 de milioane de vizitatori internaționali;

Singapore, [anonimizat] 12.11 de milioane de vizitatori internaționali;

[anonimizat] – cu 12.02 de milioane de vizitatori internaționali;

Istambul, Turcia – cu 11.95 de milioane de vizitatori internaționali;

Tokyo, Japonia – cu 11.70 de milioane de vizitatori internaționali;

Seoul, [anonimizat] 10.20 de milioane de vizitatori internaționali.

CAPITOLUL 1: DESPRE TURISM

Ce este turismul?

Turismul se referă la afacerea de a oferi cazare și serviciile asociate persoanelor care vizitează locuri. [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

UNWTO (Organizația Mondială a turismului) definește turismul astfel:

„[anonimizat]. Aceste persoane sunt numite vizitatori ([anonimizat]), [anonimizat] ”

Sunt mai multe tipuri de turism printre care și:

1. Turismul de agrement: Turismul este o activitate frecventă pentru scopuri recreative. Majoritatea turiștilor au avut nevoie de o schimbare și odihnă; Acesta este motivul pentru care pachetele turistice au devenit atât de populare.

2. Turismul ecologic: Bogații și oamenii cu influență preferă să-și petreacă mai mult timpul făcând vizite în locuri îndepărtate pentru a evita poluarea din locurile in care de obicei iși au reședința.

3. Turismul istoric: Turistul este interesat să știe cum a trăit și a administrat strămoșii noștrii într-o anumită zonă. El vizitează locații care aparțin patrimoniului sau temple, biserici, muzee, forturi etc.

4. Turismul etnic: Acest tip de turism se realizează in mare parte pentru ca turistul sa poată participa la obligațiile familiale. Căsătoria și moartea îi adună pe oameni în locurile lor natale sau un alt exemplu ar fi acela al persoanelor care s-au stabilit în străinătate, iar în ultima parte a vieții vizitează locul nașterii lor pentru a da impuls turismului etnic.

5. Turism cultural: Unii oameni sunt interesați să știe cum rămân, supraviețuiesc și prosperă alte persoane sau comunități. Cultura pe care o practică arta și muzica lor este diferită de a noastră. Deci, pentru a dobândi cunoștințe, pentru a înțelege mai bine cultura, pentru a se familiariza cu cultura, ei fac acest tip de călătorie.

6. Turism de aventură: Există o tendință printre tineri de a face un turneu de aventură. Ei merg in drumeții montane, fac alpinism, etc. Sunt organizate și focuri de tabără și aceștia rămas sub cerul albastru. Acest tip de turism este destinat persoanelor cu nervi puternici care pot tolera stresul.

7. Turismul medical: În ultimii ani, turismul medical a devenit foarte popular. Oamenii vizitează centrele de vindecare a naturii și spitalele care oferă tratament specializat. Mulți străini vizitează India pentru tratament, deoarece serviciile similare din țara lor sunt costisitoare.

8. Turismul religios: Un exemplu de astfel de turism se găsește in India deoarece această țară reprezintă o compoziție multi-religioasă a populației. Sunt organizate diverse excursii pentru a permite oamenilor să participe la activitățile religioase și să viziteze locuri de importanță religioasă. De exemplu. Char Dham yatra.

9. Turism rural: Aceasta implică călătorii și organizarea de excursii în scopul popularizării diferitelor destinații ale satului.

10. Turismul de viață sălbatică: Poate fi un turism ecologic. Turismul de viață sălbatică înseamnă supravegherea animalelor sălbatice în habitatul lor natural.

1.2 Avantajele Turismului

Avantajele turismului includ oportunități de angajare, creștere a sectorului de servicii, câștiguri în valută, oportunități de recreere, creștere economică, schimb cultural, relații internaționale mai bune, bucurie, sănătate și wellness mai bune.

1. Ocuparea forței de muncă: Turismul oferă oportunități de angajare pentru localnici. Industria turismului crește foarte rapid în India, angajând milioane de oameni.

2. Creșterea sectorului serviciilor: sectorul serviciilor angajate în sectorul turismului beneficiază cel mai mult din sectorul turismului. Un număr mare de întreprinderi angajate în sectorul serviciilor, cum ar fi companiile aeriene, hotelul, transportul de suprafață etc., se dezvoltă odată cu creșterea industriei turismului. De asemenea din aceasta industrie beneficiaya si multe sectoare conexe – de la construcții la agricultură sau in telecomunicații.

3. Câștigurile în valută: Multe destinații turistice atrag un număr mare de turiști străini. Acest lucru ajută țara să câștige schimb valutar.

4. Recreere: recreerea bazată pe călătorii oferă scutire de monotonia rutinei zilnice. O schimbare a locului și a climatului ajută un călător să-și reîncarce mintea, corpul și spiritul.

5. Creșterea economică: Turismul contribuie la dezvoltarea economiei unei țări. Ajută la dezvoltarea globală a PIB-ului unei țări. Ajută oamenii locali să-și câștige existența. Turiștii petrec în mod plăcut în timpul vacanței. Localnicii implicați în asistarea turiștilor câștigă un venit bun.

6. Faceți cunoștință cu oameni noi: îi ajută pe localnici să ia legătura cu oamenii și țara. De asemenea, ajută la construirea relațiilor internaționale.

7. Schimb cultural: Turismul oferă posibilitatea oamenilor de diferite culturi de a se asimila împreună. Persoanele care aparțin diferitelor culturi se întâlnesc împreună și se înțeleg reciproc. Acest lucru le oferă posibilitatea de a-și construi un respect reciproc. Prin urmare, ea promovează armonie culturală.

8. Sănătate și wellness: Mulți oameni vizitează alte locuri în scopul obținerii tratamentului pentru boli, îmbunătățirea sănătății și prevenirea bolilor. Aceasta se numește turism medical și de sănătate. Turismul de tip wellness urmărește atingerea bunăstării complete mentale, psihologice și fizice. Există multe destinații turistice care oferă yoga, aerobic și alte terapii pentru îmbunătățirea sănătății și wellness.

9. Distracție și plăcere: Mulți oameni călătoresc pentru distracție și plăcere. Pur și simplu fac orice le excită sau îi dă bucurie.

10. Petreceți timp cu familiile: Viața oamenilor moderni este agitată. Sunt prea ocupați în viața lor profesională. Există o presiune imensă chiar și asupra copiilor. Prin urmare, astfel de oameni planifica pentru o călătorie de vacanță pentru a petrece timp de calitate cu familiile lor.

Dezvoltarea turismului in timp

Originea turismului: Călătoria în scopuri de agrement a evoluat dintr-o experiență rezervată pentru foarte puțini oameni în ceva ce se pot bucura mai mulți. Din punct de vedere istoric, capacitatea de a călători a fost rezervată pentru regalitate și pentru clasele superioare. De la vremurile antice romane până în secolul al XVII-lea, tinerii de înaltă înaltă au fost încurajați să călătorească prin Europa într-un "turneu mare" (Chaney, 2000). În Evul Mediu, multe societăți au încurajat practica pelerinajului religios, așa cum se reflectă în Poveștile lui Chaucer Canterbury și în altă literatură.

Cuvântul ospitalitate precede utilizarea cuvântului turism și a apărut pentru prima dată în secolul al XIV-lea. Este derivat din cuvântul latinesc “Hospes”, care cuprinde cuvintele oaspete, gazdă și străini. Cuvântul turist a apărut mult mai târziu, în. William Theobald sugerează că cuvântul turneu provine din cuvinte grecești și latine pentru cerc și rândul său, iar turismul și turistul reprezintă activitățile de a se depărta de acasă și apoi de a se întoarce.

Turismul devine cunoscut ca o afacere: Cox & Kings, prima agenție de turism cunoscută, a fost înființată în 1758 când Richard Cox a devenit agent oficial al British Royal Armed Forces. Aproape 100 de ani mai târziu, în iunie 1841, Thomas Cook a deschis prima agenție de turism de agrement, menită să-i ajute pe britanici să își îmbunătățească viața prin a vedea lumea și să participe la mișcarea de temperanță. În 1845, el a purtat primul său tur de ambalaj comercial, complet cu bilete de cale ferată eficiente și un ghid tipărit.

Popularitatea continuă a călătoriei pe calea ferată și apariția automobilului au prezentat repere suplimentare în dezvoltarea turismului. De fapt, o lunga calatorie facuta de sotia lui Karl Benz in 1886 a servit pentru a da startul interesului pentru calatoriile auto si a ajutat la publicarea companiei sale de masini in devenire, care intr-o zi ar deveni Mercedes Benz.

În 1952 apar primele zboruri comerciale din Londra, Anglia spre Johannesburg, Africa de Sud și Colombo, Sri Lanka și acest lucru definind începutul industriei turistice moderne. În anii 1950, a fost creat și Clubul Méditérannée și alte destinații de vacanță similare clubului, precursorul stațiunilor all inclusive.

Deceniul care a urmat este considerat a fi o perioadă semnificativă în dezvoltarea turismului, pe măsură ce mai multe companii de turism au intrat în scenă, sporind concurența pentru clienți și trecând spre "turismul masiv, introducând noi destinații și moduri de vacanță".

Creșterea industriei a fost întreruptă în mai multe puncte-cheie ale istoriei, inclusiv primul război mondial, Marea Depresiune și al doilea război mondial. La începutul acestui secol, evenimentele globale au afectat călătoriile internaționale, inclusiv atacul din 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center din New York, războiul din Irak, perceperea amenințării viitoarelor atacuri teroriste, Precum și a crizelor de sănătate, inclusiv SRAS, ESB, virusul West Nile si virusul Ebola.

În același timp, industria a început o schimbare tehnologică masivă, pe măsură ce utilizarea sporită a internetului a revoluționat serviciile de călătorie. Începând cu anii 2000, rezervările de călătorii online au crescut exponențial și, până în 2014, liderul mondial Expedia sa extins pentru a include branduri cum ar fi Hotels.com, Hotwire Group, trivago și CruiseShip Centers, câștigând venituri de peste 4,7 milioane de dolari.

Turismul in România

În România, turismul, ca fenomen social-economic, se integrează în economia unitară a țării, constituind o coordonată majoră a civilizației societății noastre.

Elementele precursoare turismului pe pamântul țării sunt atestate documentar înca din antichitate, când ele au aparut si s-au dezvoltat, in forme embrionare, cum ar fi Baile Herculane, Ocna Sibiului, Turda, Sovata, Buzias etc.

În evul mediu în condițiile orânduirii feudale, turismul s-a manifestat sporadic pe teritoriul țarilor românesti, mai restrans decat in antichitate, datorită nesiguranței drumurilor si concepțiilor mistice. Activitatea de turism colectiv se desfăsura, mai ales, sub forma turismului de pelerinaj. Documentele vremii indică si o forma de turism colectiv, de masă, determinată de o serie de manifestări laice, etnofolclorice, cu prilejul unor momente festive, tradiționale: sarbători folclorice, târguri, hramuri, nedei etc.

Treptat se afirma turismul balnear, acesta fiind menționat in localitățile: Baile Felix in sec. XV, Ivanda si Lipova in sec. XVI, Bazna in sec. XVII, Baile Herculane in 1734, Olanesti in 1760, Borsec in 1770, Vatra Dornei in 1788.

În a doua parte a secolului XIX apar primele asociații turistice, punând bazele turismului organizat. Acest turism modern se caracterizează prin trăsături noi si printr-o evoluție a tipurilor si formelor sale, marcând substanțiale transformări cantitativ si calitative privind structura turismului.

În România postbelică, prima organizație de turism de tip nou, pe baze economico-sociale, a fost turismul popular (1948-1950), care apoi devine Federația de turism – alpin. In anul 1955, se reînființeaza Oficiul Național de Turism "Carpați", înființat in 1935. In 1957 se constituie Asociația turiștilor din România, iar in 1968 Biroul de turism pentru tineret.

În 1971, ca urmare a dezvoltării continue și progresive a turismului în România se înființeaza Ministerul Turismului si Sporturilor, formă de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate 40 de oficii județene de turism.

După 1990, s-a instalat o tendința descrescatoare, in ritmuri accelerate datorită deteriorării sensibile a condițiilor de viața pentru majoritatea românilor și calitatea tot mai slaba a serviciilor turistice, care a determinat petrecerea vacanței in strainătate de către cei cu posibilitați financiare mai ridicate, sunt principalele cauze ale reducerii dramatice a numărului turiștilor (la mai puțin de jumatate fața de anul de vârf – 1988).

Poziția geografică României este la răscruce de drumuri a țărilor europene si asiatice, ceea ce o face ușor accesibilă de la nord la sud sau de la est la vest. Liniile aeriene, feroviare și drumurile transeuropene, căile maritime si fluviale o leagă de cele patru părți ale continentului. Relieful cu forme armonioase, cu zone muntoase, colinare și de câmpie, oferă acestei țări o configurație ideală pentru turism.

CAPITOLUL 2: ASPECTE GENERALE ALE PROGRAMELOR ȘI LIMBAJELOR FOLOSITE IN DEZVOLTAREA APLICAȚIEI

2.1 Visual Studio si limbajul de programare C#

2.1.1 Ce este Visual Studio?

Visual Studio este un set de aplicații create de Microsoft pentru a oferi dezvoltatorilor un mediu de dezvoltare impresionant pentru platformele Windows și .NET. Visual Studio poate fi folosit pentru a scrie aplicații console, aplicații Windows, servicii Windows, aplicații Windows Mobile, aplicații ASP.NET și servicii web ASP.NET, având la dispoziție limbajele: C ++, C #, VB.NET, J # și multe altele. Visual Studio include, de asemenea, diverse instrumente de dezvoltare suplimentare, cum ar fi Visual SourceSafe (ce instrumente sunt incluse depinde foarte mult de ediția Visual Studio care este utilizată).

Microsoft are o istorie lungă cu instrumentele de dezvoltare și Visual Studio este apogeul natural al acestor eforturi. De mai mulți ani, Microsoft a livrat instrumente de dezvoltare individuale, cum ar fi Visual C ++ și Visual Basic, dar începând cu anul 1997 au început să ofere Visual Studio, care a combinat toate aceste medii într-o singură aplicație. aplicațiile separate fiind încă disponibile pentru cumpărare, dar sunt mult mai puțin populare.

Au existat numeroase versiuni ale Visual Studio încă de la începuturile sale. Visual Studio 6 a coincis cu lansarea Visual Basic 6; Visual Studio.NET 2002 a fost lansat impreuna cu versiunea 1.0 a framework-ului .NET si a fost revizuit din nou cu versiunea 1.1 a cadrului .NET, moment in care a fost denumit Visual Studio .NET 2003.

Ultima versiune a programului aparută este Visual Studio 2017. Această versiune vine cu multe caracteristici care ajută productivitatea atunci când se construiesc aplicații desktop. Cu performanțe mai rapide, îmbunătățiri pentru depanarea și scrierea de coduri și mult mai mult, dezvoltarea aplicațiilor consolei Windows Presentation Foundation (WPF), WinForms sau Win32 este mai ușoară, mai rapidă și mai puternică cu ajutorul acestei ultime versiuni apărute.

Câteva dintre diferitele aplicații care pot fi construite folosind Visual Studio:

Aplicații de consolă: Aceste aplicații rulează de la linia de comandă și nu includ o interfață grafică, dar sunt excelente pentru unelte mici sau orice altceva care va fi rulat de o altă aplicație.

Aplicațiile pentru formularele Windows: Acestea sunt aplicații desktop Windows scrise utilizând cadrul .NET; Deoarece acestea sunt aplicații .NET, acestea necesită ca cadrul .NET să fie pe orice computer care va rula aplicația.

Serviciile Windows: Serviciile sunt aplicații care rulează în fundal în timp ce computerul funcționeaza. Acestea sunt, de obicei, aplicații care vor trebui să efectueze sarcini programate sau să gestioneze solicitări continue de la rețea.

Aplicațiile ASP.NET: ASP.NET este o tehnologie puternică care este utilizată pentru a crea aplicații web dinamice, adesea conduse de o bază de date. Multe site-uri populare sunt scrise folosind ASP.NET, inclusiv cele ale giganților e-commerce precum Dell.

Servicii web ASP.NET: ASP.NET oferă un model complet de servicii web care vă permite să creați rapid și ușor servicii web.

Aplicații Windows Mobile: aplicațiile Windows Mobile pot rula pe dispozitive care includ cadrul Compact. Acestea includ dispozitive Pocket PC, precum și telefoane mobile care rulează platforma Microsoft Smartphone.

Aplicații MFC / ATL / Win32: De asemenea, puteți crea aplicații tradiționale MFC, ATL sau Win32 utilizând C ++.

Suplimente Visual Studio: Asta-i drept, puteți utiliza Visual Studio pentru a scrie noi funcționalități pentru a fi adăugate în Visual Studio.

Visual Studio include, de asemenea, proiecte pentru implementarea aplicației, lucrul cu bazele de date, crearea de rapoarte și multe altele.

Visual Studio oferă un model extensibil pentru adăugarea de noi proiecte în Visual Studio. Multe alte aplicații Microsoft se integrează direct în IDE. Unele dintre cele mai comune includ SQL Server Reporting Services și Visual Studio Tools pentru Office.

Windows Forms (WinForms) este o bibliotecă de clasă grafică (GUI) inclusă ca parte integrantă a Microsoft .NET Framework, oferind o platformă pentru scrierea de aplicații complexe pentru desktop-uri, laptop-uri. În timp ce este văzută ca înlocuitor pentru clasa Microsoft Foundation Class Library bazată pe C ++ mai veche și mai complexă, aceasta nu oferă o paradigmă comparabilă și acționează doar ca o platformă pentru interfața cu utilizatorul într-o soluție cu mai multe niveluri.

2.1.2 Despre limbajul de programare C#

C # este un limbaj orientat pe obiect, elegant și sigur, care permite dezvoltatorilor să construiască o varietate de aplicații sigure și robuste care rulează pe .NET Framework. C # poate fi utilizat pentru a crea aplicații client Windows, servicii Web XML, componente distribuite, aplicații client-server, aplicații de bază de date și multe altele. Visual C # oferă un editor de coduri avansate, designeri convenabili pentru interfața cu utilizatorii, un debugger integrat și multe alte instrumente pentru a ușura dezvoltarea aplicațiilor bazate pe limbajul C # și pe .NET Framework.

Sintaxa C # este extrem de expresivă, dar este, de asemenea, simplă și ușor de învățat. Sintaxa Crace din C # este instantaneu recunoscută de oricine este familiarizat cu C, C ++ sau Java. Dezvoltatorii care cunosc oricare dintre aceste limbi pot de obicei să înceapă să lucreze productiv în C # într-un timp foarte scurt. Sintaxa C # simplifică multe dintre complexitățile C ++ și oferă caracteristici puternice, cum ar fi tipurile de valori null-abile, enumerări, delegați, expresii lambda și acces direct la memorie, care nu se găsesc în Java. C # suportă metode și tipuri generice, care asigură o siguranță sporită și performanță crescută, și iteratori, care permit implementatorilor din clasele de colectare să definească comportamente iterative personalizate care sunt ușor de utilizat de codul clientului. Limbajul Interogare Interogată (LINQ) face ca interogarea puternic introdusă să fie o construcție de limbă de primă clasă.

Ca limbaj orientat pe obiecte, C # sprijină conceptele de încapsulare, moștenire și polimorfism. Toate variabilele și metodele, inclusiv metoda principală, punctul de intrare al aplicației, sunt încapsulate în cadrul definițiilor de clasă. O clasă poate moșteni direct dintr-o clasă părinte, dar poate implementa orice număr de interfețe. Metodele care înlocuiesc metodele virtuale într-o clasă părinte necesită un cuvânt cheie suprasolicitat ca o modalitate de a evita redefinirea accidentală. În C #, un struct este ca o clasă ușoară, este un tip alocat unei stive care poate implementa interfețe, dar nu suportă moștenirea.

Programele scrise in limbajul C # rulează pe .NET Framework, o componentă integrată a Windows care include un sistem de execuție virtuală numit CLR (common language runtime) și un set unificat de biblioteci de clasă. CLR este implementarea comercială de către Microsoft a infrastructurii lingvistice comune (CLI), un standard internațional care este baza pentru crearea de medii de execuție și dezvoltare în care limbile și bibliotecile colaborează fără probleme.

Codul sursă scris în C # este compilat într-o limbă intermediară (IL) care se conformează specificației CLI. Codul și resursele IL, cum ar fi fișiere bitmap și șiruri de caractere, sunt stocate pe disc într-un fișier executabil denumit un ansamblu, de obicei cu extensia .exe sau .dll. Un ansamblu conține un manifest care oferă informații despre tipurile, versiunea, cultura și cerințele de securitate ale ansamblului.

Când programul scris in limbajul C # este executat, ansamblul este încărcat în CLR, care poate lua diverse acțiuni pe baza informațiilor din manifest. Apoi, dacă cerințele de securitate sunt îndeplinite, CLR efectuează compilația doar în timp (JIT) pentru a converti codul IL în instrucțiunile mașinii native. CLR oferă și alte servicii legate de colectarea automată a gunoiului, gestionarea excepțiilor și gestionarea resurselor. Codul care este executat de CLR este denumit uneori "cod gestionat", spre deosebire de "codul negestionat" care este compilat în limbajul mașinii native care vizează un anumit sistem. Figura 2.1 ilustrează relațiile dintre timpul de compilare și timpul de execuție ale fișierelor cu cod sursă C #, bibliotecile, asamblările și CLR din clasa .NET Framework.

Figura 2.1

Posibilitatea de a lucra cu operații între diferite tipuri de limbaje (limbi cunoscute) este o caracteristică cheie a .NET Framework. Deoarece codul IL produs de compilatorul C # este conform cu specificația de tip comun (CTS). Codul IL generat de C # poate interacționa cu codul generat din versiunile .NET ale limbajelor Visual Basic, Visual C ++ sau oricare dintre celelalte 20 de alte limbi compatibile cu CTS. Un singur ansamblu poate conține mai multe module scrise în diferite limbi .NET, iar tipurile se pot referi unul la celălalt ca și cum ar fi fost scrise în aceeași limbă.

2.2 Microsoft SQL Server Management Studio si limbajul de interogare SQL

2.2.1 Ce reprezintă progrmamul Microsoft SQL Server Management Studio?

SQL Server Management Studio (SSMS) este o aplicație software lansată pentru prima oară cu Microsoft SQL Server 2005 care este utilizată pentru configurarea, gestionarea și administrarea tuturor componentelor din Microsoft SQL Server. Instrumentul include atât editorii de script-uri, cât și instrumentele grafice care funcționează cu obiectele și caracteristicile serverului.

Microsoft a definit această aplicație astfel: „ SQL Server Management Studio (SSMS) este un mediu integrat pentru gestionarea oricărei infrastructuri SQL, de la SQL Server la SQL Database. SSMS oferă instrumente pentru configurarea, monitorizarea și administrarea instanțelor SQL din locul în care o implementați și instrumente pentru implementarea, monitorizarea și actualizarea componentelor de nivel de date, cum ar fi bazele de date și depozitele de date utilizate de aplicațiile dvs., și pentru a construi interogări și scripturi.”

Funcțiile SSMS combinate provin de la Enterprise Manager, Query Analyzer și Manager de analiză, împreună cu funcțiile incluse în versiunile anterioare ale SQL Server. Acesta suportă majoritatea sarcinilor administrative ale SQL Server și menține un mediu integrat pentru administrarea și autorizarea SQL Server Database Engine.

Caracteristicile Microsoft SQL Server Management Studio includ: Object Explorer, care poate vizualiza și gestiona toate obiectele dintr-o instanță SQL Server; Template Explorer, care construiește și gestionează fișiere de text care pot fi reutilizate pentru a accelera interogarea și dezvoltarea scenariilor; Solution Explorer, care construiește proiectele utilizate pentru gestionarea elementelor de administrare, cum ar fi interogări și scripturi. Componentele SSMS personalizează: comenzile rapide de la tastatură și vizualizează paginile de proprietăți; se conectează la instanțele serviciului de baze de date și servicii de analiză; instrumentele de design vizual; pot să construiască interactiv și să depaneze interogări și scripturi.

Prima versiune SSMS a fost lansată alături de SQL Server 2005 și a continuat să facă parte din managementul Microsoft SQL Server 2008, SQL Server 2012 și SQL Server 2016. De asemenea, oferă suport pentru Azure SQL Database și Azure SQL Data Warehouse. Cu ajutorul acestui program mai este posibilă și administrarea bazelor de date Azure SQL și a serverelor. Pe Azure, SSMS poate crea și gestiona conectări și monitoriza bazele de date SQL prin vizualizări dinamice de gestionare.

În 2016, Microsoft a trecut de la versiunile SSMS lansate lunar – versiunea august 2016 – la versiunile SSMS cu marcă numerică – versiunea 16.3. Începând cu noiembrie 2016, de vreme ce SSMS rulează numai pe Windows, acum acesta poate fi folosit și pentru conectarea de la distanță la instanțele Linux Server SQL. După conectare, un utilizator trebuie să ruleze o interogare Transact-SQL pentru a verifica comunicarea cu baza de date.

Versiunea folosită in partea aplicativă a acestui proiect este Microsoft SQL Server Management Studio 2008, iar pentru a putea vizualiza si înțelege mai ușor modalitatea in care am creat si folosit bazele de date, am adaugat Figura 2.2, care este o imagine a interfeței programului.

Figura 2.2

2.2.2 Generalități privind limbajul de interogare SQL

SQL vine de la „Structured Query Language” (limbajul structurat de interogări) și poate fi pronunțat ca "sequel" sau "S-Q-L". Este un limbaj de interogare utilizat pentru accesarea și modificarea informațiilor dintr-o bază de date. Unele comenzi SQL comune includ "inserții", "actualizari" și "ștergeri". Limbajul a fost creat pentru prima oară de IBM în 1975 și a fost numit SEQUEL pentru "Structured English Query Language "(limbajul strucurat de interogări englez). De atunci, a suferit o serie de schimbări, multe provenind din cauza produselor Oracle.

Acum, în cea de-a treia decadă de existență, SQL oferă o mare flexibilitate utilizatorilor prin sprijinirea bazelor de date distribuite, adică a bazelor de date care pot fi rulate pe mai multe rețele de calculatoare simultan

Atât proprietățile, cât și sistemele de gestionare a bazelor de date relaționale de tip open source, construite în jurul SQL, sunt disponibile pentru utilizare de către organizații. Acestea includ Microsoft SQL Server, Oracle Database, IBM DB2, SAP HANA, SAP Adaptive Server, MySQL (acum deținute de Oracle) și PostgreSQL. Cu toate acestea, multe dintre aceste produse de bază de date suportă SQL cu extensiile necesare pentru a avea acces la limba standard pentru programarea procedurală și la alte funcții. De exemplu, Microsoft oferă un set de extensii numite Transact-SQL (T-SQL), în timp ce versiunea extinsă a standardului Oracle este PL / SQL. Ca rezultat, diferitele variante ale SQL oferite de furnizori nu sunt pe deplin compatibile unul cu altul.

Comenzile SQL sunt împărțite în mai multe tipuri diferite, printre care: limbile de manipulare a datelor (DML) și limbajul de definire a datelor (DDL), controalele tranzacțiilor și măsurile de securitate. Limbajul DML este utilizat pentru a prelua și manipula datele, în timp ce instrucțiunile DDL sunt pentru definirea și modificarea structurilor bazei de date. Controalele tranzacției ajută la gestionarea procesării tranzacțiilor, asigurându-se că tranzacțiile sunt fie completate, fie derulate înapoi dacă apar erori sau probleme. Instrucțiunile de securitate sunt utilizate pentru a controla accesul la baze de date, precum și pentru a crea roluri și permisiuni pentru utilizatori.

Un sistem de baze de date relaționale conține unul sau mai multe obiecte numite tabele. Datele sau informațiile pentru baza de date sunt stocate în aceste tabele. Tabelele sunt identificate în mod unic prin numele lor și sunt alcătuite din coloane și rânduri. Coloanele conțin numele coloanei, tipul de date și orice alte atribute ale coloanei. Rândurile conțin înregistrările sau datele pentru coloane.

CAPITOLUL 3: WORLD-TOUR ROMANIA

3.1 Motivația creării acestei aplicații

Am creat această aplicație deoarece mereu am fost atrasă de turism. Îmi place foarte mult să călătoresc și o fac cu fiecare ocazie pe care o am. De asemenea mereu mi-am dorit să stiu cum este structurată o firmă de turism si ce structură trebuie sa aibe programul unei firme de turism pentru a face față clienților si pentru a avea o bază de date ușor de interogat care sa conțină ofertele create în cadrul agenției.

Am fost inspirată de site-urile care te ajută sa stabilești costurile aproximative ale unei vacanțe intr-o perioada aleasă. Acestea m-au ajutat sa realizez ca munca în cadrul unei agenții de turism implică mult mai mult decat doar acest program facut de mine, aceasta implică oameni devotați care se intereseaza în anumite locații si gasesc furnizori de servicii pentru ai ajuta pe alții sa se bucure de o vacanță de vis. Deoarece ocupația mea nu este în domeniu și nu am calificarea necesară pentru a face astfel de operațiuni, am ales sa fac acest program care, după parerea mea, nu este greu de utilizat și ușurează tranzacțiile realizate de acei angajați care fac rezervarile pentru clienții firmei. Aceasta aplicație poate fi modelată și îmbunatațită in funcție de necesitățile individuale ale oricărei firme de turism.

3.2 Structura bazei de date folosită de această aplicație

Baza de date pe care am făcut-o poartă numele ERP Simulation. Aceasta este compusă din patru tabele: Utilizatori, Clienți, Oferte, Rezervări.

Tabelul Utilizatori stochează datele necesare, pentru autentificarea in aplicație, despre angajații care folosesc această aplicație. Acest tabel conține coloanele:

UserId – Această coloană pastrează un Id unic pentru fiecare utilizator introdus in baza de date. Această coloană este cheia primară a tabelei;

NUME – Această coloană pastrează numele utilizatorului;

PRENUME – Această coloană pastrează prenumele utilizatorului;

[User] – Această coloană conține numele folosit la autentificarea în aplicație;

PAROLA – Această coloană conține parola corespunzătoare fiecărui utilizator pentru autentificarea in aplicație

ADMINISTRATOR – Această coloană conține proprietatea utilizatorului de a fi administrator sau nu.

Tabelul Clienți stochează datele despre clienții agenției. Acest tabel conține urmatoarele coloane:

ClientId – stochează Id-ul unic al fiecărui client introdus în baza de date. Această coloană este cheia primară a tabelei;

NUME – stochează numele clientului;

PRENUME – stochează prenumele clientului, această coloană nu este obligatorie, deoarece în cazul în care clientul este o persoana juridică (firmă), numele acestuia este completat doar în campul de NUME;

TipClient – stochează tipul clientului: daca este persoană juridică sau fizică;

CnpXCui – stochează Cnp-ul clientului sau Cui-ul firmei client pentru o validare ulterioară a identității clientului;

GrupDeClient – stochează tipul de grup de clienți din care face parte clientul, în conformitate cu standardele firmei;

AngajatIntern – stochează dacă clientul este angajat intern al firmei sau nu, în eventualitatea în care vor fi oferte la care angajații interni au anumire beneficii/reduceri;

Telefon – stochează numărul de telefon la care poate fi contactat clientul;

Email – stochează adresa de E-mail la care poate fi contactat clientul și pe care poate fi ulterior trimisă rezervarea în momentul în care clientul se hotărăște asupra unei oferte;

AdresaFizica – stocheză adresa fizică a clientului în cazul în care clientul dorește să primească documentele ce conțin datele rezervării și contractul, prin poștă/curier.

Tabelul Oferte stochează datele despre ofertele agenției. Acest tabel conține urmatoarele coloane:

OfertaId – conține numărul unic al fiecărei oferte introduse în baza de date. Această coloană este cheia primară a tabelei;

Tara – conține numele țării destinației;

PunctDePlecare – conține numele orașului din care se va începe călătoria;

PunctDeSosire – conține numele orașului destinație;

Transport – conține tipul de transport care va fi folosit până la destinația aleasă;

PretTransport – conține prețul necesar pentru trasportul până la destinație pentru un individ;

Cazare – conține numele locului (hotel/motel/hostel/cabană) unde se va realiza cazarea pe parcursul șederii în vacanța aleasă;

PretCazare – conține prețul din locul de cazare din ofertă. Acest preț este pentru o camera, indiferent de capacitate ape care o are camera respectivă;

DataPlecare – conține data la care se face plecarea din punctul de plecare cu ajutorul transportului menționat mai sus;

DataSosire – conține data la care se va face întoarcere în orașul din punctul de plecare;

NrZile – conține numărul de zile pe care clientul il va petrece daca alege oferta respective;

PretPeCalator – conține prețul pentru întreaga ofertă pentru unb individ. Acest preț incluzând prețurile pentru transport și cazare pe întreaga perioadă a ofertei alese;

LocuriTotale – conține numărul de locuri pentru care este valabilă oferta;

LocuriOcupate – conține numărul de locuri rezervate din oferta respective;

LocuriDisponibile – conține numărul de locuri care mai pot fi rezervate pentru fiecare ofertă.

Tabelul Rezervari stochează datele necesare pentru a păstra detaliile rezervării. Acest tabel are urmatoarele coloane:

RezId – stochează id-ul unic al fiecărei rezervări introduse în baza de date. Acestă coloană este cheia primară al acestui tabel;

OfertaID – Această coloană este cheie straină a acestui tabel, făcând legătura cu tabela Oferte unde coloanal OfertaID este cheie primară;

ClientID – Această coloană este cheie straină a acestui tabel, făcând legătura cu tabela Clienti unde coloanal ClientID este cheie primară;

NrCamRez – stochează numărul de camere rezervate de client pentru oferta rezervată;

NrPersRez – stochează numărul de persoane pentru care a făcut clientul rezervarea;

PretTotal – stochează prețul total pe care trebuie să il achite clientul, calculate pe baza opțiunilor pe care le-a ales.

Relațiile dintre tabele prezentate mai sus sunt prezentate in Figura 3.1 de mai jos:

Figura 3.1

3.3 Descrierea aplicației

Această aplicație este realizată folosind limbajul de programare C#, utilizând platforma Microsoft Visual Studio, și limbajul de interogare SQL utilizat pentru crearea bazei de date, prezentate mai sus, care este intergoată in cadrul programului.

Aplicația are ca scop implementarea unei interfețe ușor de utilizat, pentru a ajuta angajații unei firme de turism în munca pe care o depun.

În ansamblu, aplicația dezvoltată conține 9 forme diferite din punct de vedere al funcționalităților în al caror design au fost integrate diferite controale, care vor fi prezentate mai jos:

Prima formă: Form 1 – Conectare.

Înainte de a avea acces la oricare dintre funcționalitățile aplicației utilizatorului (vanzătorul/ angajatul intern) i se solicită să se autentifice. Această funcționalitate este implemnentată in această formă. Această formă conține două textbox-uri, in care se introduc user-ul și parola, și două butoane: unul pentru autentificare si unul pentru crearea unui cont.

Figura 3.2

Așa cum puteți observa in Figura 3.2, utilizatorul trebuie sa introducă un user si o parola pentru a putea accesa restul datelor. După ce aceste date au fost introduse corect utilizatorul accesează următoarea formă apasând butonul de “Conectare”. În acel moment se va deschide următoarea formă (Form 3).

Figura 3.3 Figura 3.4

În cazul in care in care utilizatorul introduce parola (Figura 3.4) sau user-ul (Figura 3.3) greșit, va primi mesaje de atenționare.

Pentru a putea facilita verificarea user-ului introdus dacă este sau nu administrator am realizat un proiect separate care este apelat atunci când este nevoie in acest proiect. Codul sursă de la al doilea proiect este prezentat în Anexa 1.

Atunci cănd este apăsat butonul de “Creare cont” face trimitere la cea de-a doua formă.

Codul sursă pentru această formă este prezentat în Anexa 2.

A doua formă: Form 2 – Creare Cont.

Această formă este utilizată pentru a crea un nou cont atunci când un angajat nou are nevoie de acces la aplicație. Această formă conține: patru textbox-uri, două checkbox-uri și două butoane.

Figura 3.5

În această formă, așa cum se vede și în Figura 3.5, trebuie sa fie introduse un Nume, un Prenume, un User și o Parola.

De asemenea există opțiunea ca atunci cand utilizatorul introduce parola să o ascundă în eventualitatea în care cine este pe lângă el și îi poate intercepta parola. Pentru a activa această opțiune utilizatorul trebuie sa apese pe checkbox-ul din dreptul mesajului “Ascunde Parola”.

Există și opțiunea de a alege daca noul cont are proprietatea de Administrator sau nu. Această opțiune se activează bifând checkbox-ul din dreptul mesajului “Administrator”.

Figura 3.6 Figura 3.7

Figura 3.8

Atunci când utilizatorul apasă butonul de “Creare cont”, acesta poate primi unul din următoarele mesajele, în funcție de următoarele cazuri:

când User-ul introdus există deja în baza de date apare mesajul din Figura 3.6;

când toate datele introduse sunt corecte apare mesajul din Figura 3.7;

când unul sau mai multe textbox-uri nu sunt completate apare mesajul din Figura 3.8.

În momentul în care este apăsat butonul de “OK” din Figura 3.7, forma curentă (Form 2) se închide și se deschide automat forma anterioară (Form 1), pentru a se putea realiza autentificarea utilizatorului.

Butonul “Inapoi” a fost creat pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a se întoarce la forma anterioară (Form 1), în cazul în care a fost această formă accesată accidental.

Codul sursă realizat pentru această formă este prezentat în Anexa 3.

A treia formă: Form 3 – Meniu Principal.

În momentul în care autentificarea a reușit se deschide această formă, în format de meniu principal, care conține cinci butoane, fiecare dintre ele realizând operațiuni independente.

Figura 3.9

Așa cum se poate observa în Figura 3.9, acest meniu cuprinde trei butoane cu diferite funcționalități, dar și două butoane suplimentare: unul pentru a se putea deconecta din contul în care a fost autentificat revenind la forma folosită pentru conectare (Form 1), având mesajul “Deconectare Utilizator”, și unul pentru a închide aplicația, având mesajul “Inchide Aplicatia”. Aceste ultime două butoane descrise se gasesc în partea din dreapta jos a ecranului din această formă.

Fiecare dintre următoarele butoane accesează noi forme: cel cu mesajul “Oferte” deschide forma Form 4, cel cu mesajul “Clienti” deschide forma Form 5, iar cel cu mesajul “Utilizatori” deschide forma Form 9.

Butonul cu mesajul “Utilizatori” este vizibil doar utilizatorilor care au proprietatea de Administrator.

Codul sursă pentru această formă este prezentat în Anexa 4.

A patra formă: Form 4 – Pagina de Oferte.

În momentul în care este apăsat butonul cu mesajul “Oferte” din Form 3, se deschide această formă intitulată “Pagina de Oferte”. Aceasta conține: șase butoane, două textbox-uri și un DataGrid.

Figura 3.10

DataGrid-ul din această formă este connectat la tabelul “Oferte” din baza de date folosită. Acesta oferă posibilitatea de sortare/filtrare a datelor in funcție de criteriile alese de utilizator. Cele două butoane cu mesajele “Afiseaza toate ofertele din baza de date” și “Afiseaza doar ofertele valabile” au fost create cu ajutorul DataGrid-ului folosing query-uri aplicate pe tabelul afișat in DataGrid. Primul buton afișează totate ofertele indiferent dacă au expirat sau nu, iar cel de al doilea buton în momentul în care este apăsat afișează doar ofertele valabile, comparând data de plecare din tabel cu data din ziua curentă când a fost apăsat butonul.

Butoanele “Adauga Oferta” și “Sterge Oferta” sunt condiționate de proprietatea de administrator a utilizatorului (aceste butoane nu sunt vizibile daca utilizatorul nu este administrator).

Butonul “Adauga Oferta” deschide o altă formă – Form 8 – unde se poate efectua oferațiunea de a adăuga oferte in tabelul de “Oferte” din baza de date.

Figura 3.11 Figura 3.12

Butonul “Sterge Oferta” elimină o ofertă care este selectată in DataGrid din baza de date. În cazul în care nu a fost selectată nici o ofertă, in momentul în care apăsăm butonul, apare mesajul din Figura 3.11, în caz contrar apare mesajul din Figura 3.12 și oferta este ștearsă din baza de date.

Figura 3.13

Cele două textbox-uri idică numărul de persoane și de camere pentru care clientul dorește sa facă rezervarea. În momentul în care butonul “Rezerva Oferta” este apăsat acestea trebuie sa fie completate, în caz contrar apare mesajul din Figura 3.13. Aceste textbox-uri au o proprietate activată, ca în momentul în care trebuie să se introduce datele, să nu permită introducerea datelor care nu sunt numerice.

În momentul apasării butonului “Rezervă Oferta”, în cazul în care nu a fost aleasă oferta pentru care clientul dorește să facă rezervarea, apare mesajul de avertizare din Figura 3.11, în caz contrar, dacă totul este completat corect, acest buton deschide o nouă formă – Form 6 – unde se poate finaliza rezervarea ofertei.

Butonul “Inapoi” a fost creat pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a se întoarce la forma anterioară (Form 3), în cazul în care a fost această formă accesată accidental.

Codul sursă realizat pentru această formă este prezentat în Anexa 5.

A cincea formă – Form 8 – Adaugare Oferta

Această formă se deschide în momentul în care este apăsat butonul “Adauga Oferta” din Form4. Această ofertă conține unsprezece textbox-uri și două butoane.

Figura 3.14

În textbox-urile din această formă se introduc datele pentru a adauga cu succes o ofertă în baza de date.

Figura 3.15 Figura 3.16

În momentul în care este apăsat butonul cu mesajul “Adaugare Oferta”, în cazul în care unul dintre textbox-uri nu este completat apare mesajul de avertizare din Figura 3.8, în caz contrar, când toate câmpurile sunt completete, apare mesajul din Figura 3.15. Dacă în textbox-urile care sunt corespunzătoare etichetelor: “Data de plecare” și “Data de sosire”, nu sunt introduce valori in fomatul specificat în formă (zz-ll-aaaa), atunci la apăsarea butonului “Adaugare Oferta” va aparea mesajul de avertizare din Figura 3.16.

Butonul “Inapoi” a fost creat pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a se întoarce la forma anterioară (Form 4), în cazul în care a fost această formă accesată accidental.

Codul sursă realizat pentru această formă este prezentat în Anexa 6.

A șasea formă – Form 6 – Finalizare Comanda

Această formă se deschide în momentul în care este apăsat butonul “Rezerva Comanda” din Form 4. Această formă conține un textbox și patru butoane.

Figura 3.17

În textbox-ul din această formă se introduce Cnp-ul/Cui-ul clientului pentru a putea fi realizată legătura dintre oferta selectată anterior și clientul care o dorește.

Figura 3.18 Figura 3.19

În momentul în care este apăsat butonul cu mesajul “Cauta”, în cazul în care informația introdusă în textbox nu este corectă (nu corespunde cu ce se află în baza de date), apare mesajul din Figura 3.18, în caz contrar, când informația este corectă apare mesajul din Figura 3.19 și se realizează legătura dintre client si oferta selectată anterior in Form 4.

Până în momentul în care este verificat și validat Cnp-ul clientului, butonul cu mesajul “Finalizeaza rezervarea” nu poate fi apăsat. În momentul în care acesta devine accesibil putem sa îl apasăm, iar rezervarea făcută se va salva in tabelul de Rezervari din baza de date.

În momentul în care am termint de făcut rezervarea devine accesibil si butonul cu mesajul “Trimite Oferta Selectata prin E-mail”, care atunci când este apăsat, așa cum sugerează și numele, ne permite să trimitem detaliile ofertei care a fost rezervată prin e-mail clientului, folosind adresa clientului din baza de date.

Butonul “Inapoi” a fost creat pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a se întoarce la forma anterioară (Form 4), în cazul în care această formă a fost accesată accidental sau pentru a se reveni la pagina cu oferte după ce rezervarea a fost făcută.

Codul sursă realizat pentru această formă este prezentat în Anexa 7.

A șaptea formă – Form 5 – Vizualizare Bază de Date Clienți

Această formă se deschide în momentul în care este apăsat butonul cu mesajul “Clienti” din Form 3. Această formă conține: trei butoane și un DataGrid.

Figura 3.20

DataGrid-ul din această formă este connectat la tabelul “Clienti” din baza de date folosită. Acesta oferă posibilitatea de sortare/filtrare a datelor in funcție de criteriile alese de utilizator. Modul în care este afișat acest datagrid este arătat în Figura 3.20.

Butonul “Adauga Client Nou” deschide o nouă formă (Form 7), care permite adaugarea unui client nou în baza de date.

Figura 3.21 Figura 3.22

Butonul “Sterge Client” este condiționat de proprietatea utilizatorului în a fi administrator sau a nu fi. Când este apăsat, în cazul în care nu a fost selectată nici un client apare mesajul de avertizare din Figura 3.21, în caz contrar apare mesajul din Figura 3.22 și clientul este șters din baza de date.

Butonul “Inapoi” a fost creat pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a se întoarce la forma anterioară (Form 3), în cazul în care a fost această formă accesată accidental.

Codul sursă realizat pentru această formă este prezentat în Anexa 8.

A opta formă – Form 7 – Adaugă Client

Această formă se deschide în momentul în care este apăsat butonul “Adauga Client” din Form 5. Această formă conține: șase textbox-uri, trei combobox-uri și două butoane.

Figura 3.23 Figura 3.24

Figura 3.25

Câmpurile care sunt obligatorii sunt marcate cu caracterul “*” la sfarșitul etichetei fiecarui câmp așa cum este prezentat și în Figura 3.25. În cazul în care acestea nu sunt completate apare mesajul de avertizare din Figura 3.23.

În momentul în care se apasă butonul “Adaugare Client Nou”, daca formatul e-mail-ului nu este introdus corect, va fi afișat mesajul de avertizare din Figura 3.24.

Dacă toate datele obligatorii sunt completate corespunzător, utilizatorul va primi un mesaj care îi va spune ca clientul a fost adăugat în baza de date.

Butonul “Inapoi” a fost creat pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a se întoarce la forma anterioară (Form 5), în cazul în care a fost această formă accesată accidental.

Codul sursă realizat pentru această formă este prezentat în Anexa 9.

A noua formă – Form 9 – Vizualizare Baza de date cu Utilizatori

Această formă se deschide în momentul în care utilizatorul, care are și proprietatea de administrator, apasă pe butonul “Utilizatori” din Form 3. Acestă formă conține: patru butoane și un DataGrid.

Figura 3.26

DataGrid-ul din această formă afișează datele utilizatorilor din tabelul “Utilizatori” din baza de date. Acesta oferă posibilitatea de sortare/filtrare a datelor in funcție de criteriile alese de utilizator. Modul în care este afișat acest datagrid este arătat în Figura 3.26.

Figura 3.27 Figura 3.28

În cazul în care nu este selectat nici un utilizator, în momentul când vrem sa folosim unul din butoanele “Sterge Utilizator”, “Adauga Administrator” și “Sterge Administrator”, va fi afișat mesajul de avertizare din Figura 3.27.

Când apăsăm butonul “Sterge Utilizator” va fi afișat mesajul din Figura 3.28, iar utilizatorul ales va fi șters din baza de date.

-> Figura 3.29

Când sunt apăsate butoanele “Adauga Administrator” sau “Sterge Administrator” va fi afișat mesajul din Figura 3.29, iar proprietatea de administrator al utilizatorului se va schimba în funcție de ce buton a fost apăsat.

Butonul “Inapoi” a fost creat pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a se întoarce la forma anterioară (Form 3), în cazul în care a fost această formă accesată accidental.

Codul sursă realizat pentru această formă este prezentat în Anexa 10.

3.4 Concluzii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

[1] Morgan Wescott: „Introduction to Tourism and Hospitality in BC”, Articol apărut în British Colombia, 2012;

[2] Conf. univ. dr. Daniela Alexandra Crișan: „Programarea Aplicațiilor folosind Limbajul C# și Platforma .NET”, Ed. PRO Universitaria, 2015;

[3] Ana Întuneric, Cristina Sichim, Daniela Tarasă: „Aplicații Windows in Visual C#”, Ed. POLIROM, 2010;

[4] Ityik Ben-Gan “Microsoft SQL Server 2008 T-SQL Fundamentals”, Microsoft, 2008

[5]

[6]

[7]

[] msdn.microsoft.com/en-us/library

[] stackoverflow.com

ANEXE