Aplicatie Informatica Pentru Evidenta Productiei LA Sc Sa

Cuprins

Introducere

I. Sistemul informațional al managementului

operațional al producției ………………………………………………

1.1. Subactivitățile managementului operațional al producției………..

1.1.1. Subactivitatea programarea producției ………………………………

1.1.2. Subactivitatea lansarea producției………………………………………

1.1.3. Sub activitatea urmărirea producției…………………………………..

II. Analiza sistemului informațional existent

privind gestiunea producției la S.C. PAN GROUP S.A………..

2.1. Prezentarea agentului economic…………………………………………..

2.2. Prezentarea sectoarelor de producție…………………………………….

2.3 Descrierea compartimentului de producție și a

procesului de producție………………………………………………………………

2.4. Structura informațională a activității de producție…………………..

2.4.1. Studiul documentelor identificate în sistem…………………………

2.4.2. Descrierea fluxului informațional în activitatea analizată………

2.4.3. Lista indicatorilor din sistem……………………………………………..

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Lițoiu V. – „Analiza și proiectarea sistemelor

informatice”, suport curs, 2000

Bușe R. – „Proiectarea sistemelor informatice”,

suport curs, 2004

Constantinescu D. – „Managementul operațional al producției”,

Editura Sitech, Craiova, 2003

Târbujaru V. – „Sisteme informatice pentru afaceri”,

suport de curs

L. Ionuț – „Analiza, proiectarea și programarea orientată

S. Claudia obiect”, Editura Teora, București, 1996

Giurgițeanu N. – „Modele de prezentare a datelor. Elemente de

Mehedințu A. Proiectare a sistemelor de baze de date”,

Editura Sitech, Craiova, 2005

=== 1 ===

I.1 SISTEMUL INFORMAȚIONAL AL MANAGEMENTULUI OPERAȚIONAL AL PRODUCȚIEI

1.1. Subactivitățile managementului operațional al producției. Fondul de informații și documentele specifice fiecărei subactivități

Analiza detaliată a managementului operațional al producției evidențiază că acesta cuprinde un ansamblu de subactivității care se referă la programare, lansare și urmărire. Între aceste subactivității, fiecare având obiective distincte, există, atât din punct de vedere al sistemului informațional cât și a celui decizional, o strânsă in interdependență, un schimb reciproc de informații care sunt generate, cadrul programării, se transmit subactivității de lansare, pentru ca apoi, prin urmărire, să se închidă circuitul din nou la programare. Relația de feed-back, specifică managementului operațional al producției este redată în figura de mai jos.

1.1.1. Subactivitatea programarea producției

Fundamentarea parametrilor necesari desfășurării în timp și spațiu, cum sunt: mărimea loturilor de fabricație, periodicitatea lansărilor, duratele ciclurilor de fabricație etc. constituie principalul obiectiv al subactivității de programare.

Pe baza parametrilor de programare, a informațiilor primite de la alte activități (pregătirea fabricației, întreținere și reparații, vânzare etc.) și acelor de la subactivitatea urmărire se elaborează documentele:

• Program de producție coordonator;

• Program de producție operativ,

• Ciclogramă de fabricație pe produs sau pentru un lot de produse;

• Balanță de corelare capacitate-încărcare.

Elaborarea acestor documente formează cel de-al doilea obiectiv al subactivității de programare a producției.

În cazul întreprinderilor cu structură de producție de tip tehnologic sau mixtă, sarcinile de producție anuale sau trimestriale sunt detaliate, într-o primă etapă, pe luni sub forma unui Program de producție coordonator. Desfășurarea pe luni a sarcinilor de producție se efectuează luând în considerare capacitatea de producție a verigii conducătoare, cu cea mai mare contribuție în fabricarea produselor. Programul de producție coordonator servește pentru dirijarea activităților de pregătire a fabricației, de aprovizionare tehnico-materială și de execuție.

Sarcinile înscrise în Programul de producție coordonator se desfășoară pe verigile de producție executante sub forma Programelor de producție operative sau a Ciclogramelor de fabricație.

Informații de intrare:

– plan de producție

– diagrame de structură

– fișe tehnologice etc.

1 .Fundamentarea parametrilor necesari repartizării în timp și spațiu a sarcinilor de producție

2. Detalierea, pe luni, a Planului anual de producție al întreprinderii

3. Detalierea sarcinilor din Programul de producție coordonator pe subunități de producție (secții, ateliere independente)

4. Echilibrare necesităților de producție cu capacitățile de producției, în programele de producție operative, sarcinile înscrise au o expresie specifică fiecărei verigi de producție (cantități de piese turnate din fiecare reper, în cazul secției de turnătorie; cantități de piese forjate din fiecare reper, în cazul secției de forjă etc.). Programul de producție operativ al unei verigi de producție conține următoarele informații:

Managementul operațional al producției

• nomenclatorul de fabricație;

• cantitatea în care se execută fiecare poziție din nomenclator;

• termenele de începere a execuției;

• volumele de lucrări, pe genuri de lucrări.

Pentru elaborarea unui program operativ, lucrările de stabilire a nomenclatorului de fabricație și cantitățile în care se execută fiecare poziție din nomenclator necesită un volum mare de muncă.

Necesarul de componente (piese, subansamble, ansamble) se poate determina printr-un model matriceal al exploziei însumate a arborescentei din diagrama de structură a subansamblului, ansamblul sau a produsului.

Explozia însumată a arborescentei constă în cumularea componentelor de același fel în funcție de cantitățile lor pentru unul sau mai multe produse, asociind componentelor nivelele respective.

În condițiile producției de unicate, principalul document necesar programării și urmăririi producției este ciclograma de fabricație pe produs sau ciclograma de fabricație pentru un lot de produse, în cazul producției de serie mică. Ciclograma de fabricație pe produs sau pentru un lot de produse este un program de producție operativ care, în general, se prezintă sub forma unei diagrame Gantt, cu scara timpului în numerotare inversă. Ciclograma de fabricație pe produs sau pentru un lot de produse precizează duratele de execuție, termenele de începere și încheiere a execuției pe faze ale procesului tehnologic.

Pe baza programelor de producție operative și a ciclogramelor de fabricație se asigură ordonarea fiecărui obiect-operație din șirul de așteptare care se creează la un loc de muncă.

În etapa de elaborare a documentelor: program de producție coordonator, programe de producție operative și ciclograme de fabricație se întocmește și documentul Balanță de corelare capacitate-încărcare. Prin acest document se pun bazele echilibrului între disponibilitățile subunităților de producție și necesitățile care decurg din sarcinile de producție repartizate spre execuție. Activitatea de elaborare a Balanței de corelare capacitate-încărcare este deosebit de complexă și necesită prelucrarea unui volum mare de informații. între aceste informații un loc important ocupă cele furnizate de subunitățile de producție (date cu privire la capacitatea de producție, încărcarea locurilor de muncă), de activitatea de pregătire a fabricației (date tehnologice, consumuri de materii prime, durate de execuție etc.), de activitatea de aprovizionare (materii prime, caracteristici de calitate și dimensionale, termene de aprovizionare), de activitatea de vânzare (condiții de livrare, termene de livrare), de subactivitate de urmărire a producției de lucru etc.).

Programele de producție operative, ciclogramele de fabricație pe produs sau pentru un lot de produse, elaborate în cadrul subactivității de programare, trebuie să ajungă la executanți. Transmiterea acestor documente se realizează prin intermediul subactivității de lansare a producției.

1.1.2. Subactivitatea lansarea producției

Transmiterea către subunitățile de producție a documentației necesare organizării și trecerii la execuție a produselor programate constituie numai unul din obiectivele subactivității de lansare a producției. în afara acestui obiectiv, subactivitatea lansarea producției elaborează și unele documente, cum sunt: Fișă de însoțire, Bon de consum de materiale, Borderou de materiale și Dispoziție de lucru.

Lansarea producției cuprinde un ansamblu de lucrări în vederea elaborării, multiplicării și transmiterii documentelor necesare începerii execuției sarcinilor de producție programate.

Fișa de însoțire se întocmește într-un singur exemplar pentru fiecare piesă, subansamblu sau ansamblu în parte. Documentul conține informații referitoare la denumirea articolului constructiv, locul unde se execută, SDV-urile necesare, operațiile tehnologice și formația de lucru prevăzută la fiecare operație. în general, informațiile necesare elaborării acestui document provin de la activitatea de pregătire a fabricației.

Controlul documentelor trebuie să se facă după două aspecte:

– controlul cantitativ urmărește verificarea integrală a documentației pentru a se asigura toate piesele componente ale unui produs (lot), având în vedere că unui produs realizat cu o structură incompletă nu i se poate asigura funcționarea și nu se poate declara ca producție finită;

– controlul calitativ privește atât partea de material cât și cea de manoperă, verificându-se calculele efectuate.

Abaterile de la mărimile calculate nu se permit, deoarece pulsurile reprezintă costuri suplimentare, iar minusurile la materiale nu asigură confecționarea integrală a loturilor de piese lansate, iar la manoperă diminuează câștigurile muncitorilor executanți.

Controlul documentelor de lansare trebuie să asigure încadrarea corectă în normele tehnologice stabilite, care au stat la baza calculului preventiv de cost.

Problema evidenței documentelor de lansare este deosebit de importantă având în vedere că aceasta trebuie să asigure condițiile de control postoperativ și posibilitatea de justificare în cazul când, datorită anomaliilor, se înregistrează pierderi ale documentelor de lansare. Evidența se realizează prin exemplare "martor" din borderourile de materiale și manoperă, care se păstrează în lansare, a căror conținut trebuie verificat pentru a se stabili înscrierea tuturor documentelor elaborate.

Difuzarea documentelor de lansare trebuie precedată de operația de grupare a documentelor de lansare pe destinatari, care sunt atelierele sau secțiile de producție. La unele întreprinderi, difuzarea documentelor de lansare se sincronizează cu difuzarea documentelor tehnice și anume: desene și fișe tehnologice.

Difuzarea se încheie cu predarea documentelor de lansare (bonuri de consume de materiale, borderouri de materiale, dispoziții de lucru, fișe de însoțire) la dispecerii din secții care, după verificarea acestora, semnează și datează borderourile "martor" ca o confirmare a primirii.

Operația de arhivare se face prin clasarea tuturor borderourilor "martor" în bibliorafturi sau alte tipuri de dosare, pe comenzi, în cadrul comenzilor grupându-se pe secțiile primitoare.

În practică se utilizează două forme de lansare a produselor în fabricație:

– lansarea centralizată, desfășurată prin intermediul compartimentului de P.L.U.P., constituit la nivelul întreprinderii;

– lansarea descentralizată, exercitată prin grupa de lansare de la

nivelul secțiilor de producție.

Prima formă este specifică tipului de producție de serie mare și de masă, în condițiile folosirii pe scară largă a echipamentelor electronice de calcul pentru elaborarea și multiplicarea documentelor de lansare.

Ce-a de a doua formă este tipică producției de serie mică și de unicate, în cazul utilizării tehnicii manuale de elaborare a documentelor de lansare.

Pentru lansarea producției se utilizează una sau mai multe metode. Mai frecvent se folosesc patru metode: lansarea pe bază de grafice, lansarea pe bază de devansări, lansarea pe bază de stoc și lansarea grupată.

Lansarea pe bază de grafice. Graficele-program de lansare prevăd, de obicei, numai lansarea elementelor principale (așa zisele componente conducătoare). Celelalte componente se lansează în paralel.

Lansarea pe bază de devansări constă în stabilirea termenului final când componentele trebuie executate. Din acest termen final se scade devansarea și se determină momentul cel mai târziu când va trebui lansată orice componentă în fabricație. Lansarea va avea încă loc, înaintea datei de devansare, pe măsură ce devine disponibilă capacitatea de producție a utilajului.

Lansarea pe bază de stoc presupune cunoașterea ritmului în care se vor consuma diferitele componente necesare executării produsului finit) creându-se un stoc intermediar din care se va alimenta fabricația. Elementele componente ale produsului finit se lansează din timp în funcție de durata ciclului de fabricație, astfel ca stocul să nu scadă niciodată sub o anumită valoare minimă, corespunzător stocului de siguranță.

Lansarea grupată, este aplicată în cazul tehnologiei de grup, componentele aparținând aceleiași grupe se lansează în bloc, asigurându-se astfel condițiile necesare fabricației de serie. Pentru fiecare element component al grupei, vor trebuie verificate dacă se respectă devansările calendaristice.

1.1.3. Subactivitatea urmărirea producției

Urmărirea constituie un ansamblu de atribuții care contribuie la îndeplinirea eficientă a obiectivelor unei întreprinderi.

A urmări (a controla), ca funcție a managementului operațional al producției, înseamnă a stabili standardele pentru a măsura realizarea obiectivelor programate, compararea performanțelor (realizărilor) cu standardele programate, determinarea abaterilor și măsurarea semnificației acestora, în vederea luării măsurilor de folosire eficientă a resurselor întreprinderii.

O acțiune bine pregătită și programată presupune un volum redus de corective, dar urmărirea are în orice situație un caracter obiectiv. Ciclul previziune, programare.

Se poate considera că procesul de urmărire constă din trei etape principale: stabilirea standardelor, măsurarea performanței, și introducerea măsurilor de corecție.

Standardele, în sens larg, reprezintă caracteristici ale unui proces care sunt reglementate, prescrise anterior desfășurării acestuia, care vizează volumul de muncă sub aspect cantitativ și calitativ, într-un interval de timp. De asemenea acestea pot fi reguli care descriu modelul de desfășurare a unei operații, timpul și resursele necesare. Standardele sunt de două categorii: standarde de management (în domeniul previziunii, organizării etc.) și standarde tehnice. De observat că un standard este un element de referință cu care este comparat rezultatul.

Un rezultat de producție are un caracter unidimensional și poate astfel să se refere la volumul de fabricație, termene, costuri. Numărul de elemente de luat în considerare poate deveni rapid prohibit și sarcina de urmărire, imposibilă. Se impune o selecție din ansamblul elementelor. Pentru a face alegerea, care va permite stabilirea standardelor, sunt folosite mai multe reguli.

Aceste reguli determină dispecerul să organizeze o acțiune rapidă și' adecvată. Mai întâi, trebuie să fie acceptate o anumită libertate de acțiune și o suplețe; abordarea standardelor pentru a lua în considerare condițiile schimbătoare în care se poate găsi o operație. Totuși, deși flexibil, standardul nu trebuie, în orice caz, să schimbe fără un motiv întemeiat, pentru a nu se prejudicia urmărirea însăși. A doua remarcă este legată de utilizarea unor standarde calitative. Elementele calitative, cum sunt satisfacția muncitorilor, permit influența asupra acțiunii corective și stabilirea unui răspuns adecvat. Sub forma standardului, greu de stabilit, elementele calitative contribuie în mod apreciabil la control, oferind un ajutor important înțelegerii și desfășurării operațiilor. Problema reală de interpretare care îl determină pe dispecer să privilegieze numai elementele cuantificabile în detrimentul variabilelor calitative este nefavorabilă întreprinderii.

Măsurarea performanței constă în compararea realizărilor cu standardele, cu ajutorul unor metode, instrumente sau mijloace adecvate. Această etapă de urmărire presupune corelarea "ce este" și "ceea ce trebuie să fie". Dacă ceea ce rezultă din comparație nu se încadrează în limitele acceptate se impun măsuri de corecție.

Introducerea măsurilor de corecție se desfășoară în raport de nivelul standardului, precizia măsurării, interpretarea dată cauzelor abaterilor. Corectivele pot fi gândite în avans sau în mod operativ, prin analiza cauzelor care le-au generat.

Există diferite acțiuni corective. Prima este referă la schimbarea obiectivului și influențează astfel indirect o modificare a programelor. A doua acțiune vizează să modifice rezultatul programat sau să influențeze rezultatele viitoare. în sfârșit, a treia posibilitate constă în a nu face nimic; o diferență între obiectiv și rezultat putând fi datorată numai unui fenomen conjunctural.

Subactivitatea urmărirea producției este reprezentată de un ansamblu de acțiuni orientate spre trei direcții:

• urmărirea pregătirii fabricației;

• urmărirea funcționării utilajelor și instalațiilor;

• urmărirea îndeplinirii sarcinilor de producție programate.

Urmărirea pregătirii fabricației se referă la acele acțiuni prin care se constată dacă sunt asigurate condițiile organizatorice și materiale necesare începerii execuției produselor. Dacă aceste condiții sunt asigurate se ordonează în șirul de așteptare întreaga documentație de lansare. Pe măsură ce locurile de muncă devin disponibile, documentația de lansare se transmite executanților pentru realizarea produselor prioritare. Dacă în șirul de așteptare există produse pentru care nu sunt asigurate condițiile organizatorice și materiale necesare începerii execuției la data calendaristică stabilită se adoptă măsurile de urgență astfel încât începerea execuției să fie amânată cât mai puțin.

Urmărirea funcționării utilajelor și instalațiilor furnizează informații cu privire la folosirea acestora pe schimburi, zile și pe întreaga lună, evidențiindu-se orele de funcționare și nefuncționare. Orele de nefuncționare sunt consemnate pe cauze: avarii, lipsă energie, lipsă materii prime, lipsă comenzi, lipsă forță de muncă.

înregistrarea orelor de funcționare și nefuncționare, pe schimburi și zile, se efectuează în documentul Fișă individuală U. Acest document se întocmește pentru fiecare utilaj și instalație în parte.

Lunar, pe grupe de utilaje și instalații (la nivelul atelierelor și secțiilor de producție) și centralizat pe întreprindere, se urmărește funcționarea și nefuncționarea utilajelor si instalațiilor. La sfârșitul lunii, pe baza fișelor individuale U, se întocmește documentul Fișă recapitulativă UT. Datele conținute în acest document servesc, pe de o parte, pentru efectuarea de analize iar, pe de altă parte, subactivității programarea producției în aprecierea posibilităților de manifestare a factorilor subiectivi.

Urmărirea funcționării utilajelor și instalațiilor se poate realiza într-un sistem informatizat. în acest caz, funcțiunile sistemului sunt:

• urmărirea instantanee a funcționării utilajelor și instalațiilor;

• culegerea automată a informațiilor despre funcționarea utilajelor și instalațiilor; . '

• prelucrarea computerizată a informațiilor

Urmărirea instantanee a funcționării utilajelor și instalațiilor oferă posibilitatea urmăririi de la un punct central a funcționării fiecărui utilaj de producție. Pe baza unei supravegheri continue, într-o perioadă de timp determinată, se semnalizează automat utilajele oprite pe o cauză codificată și durata staționării. Totodată, se înregistrează și se indică automat procentul de mașini în funcțiune. Pe baza înregistrărilor se elaborează o diagramă cu evoluția în timp a randamentului întregii secții de producție.

Culegerea automată a informațiilor se poate realiza periodic sau la cerere. în ambele situații se identifică orele de funcționare și nefuncționare ale utilajelor și instalațiilor. în ceea ce privește nefuncționarea se identifică cauza opririi, producția în momentul opririi, ora opririi-pornirii, codul utilajului, codul lucrătorului.

Prin prelucrarea computerizată a "benzii de staționări" se obțin informații asupra utilajelor staționate și a cauzelor de staționare și se evidențiază producția realizată pe zone, zilnic și cumulat, abaterile zilnice de la program.

Urmărirea îndeplinirii sarcinilor de produc ție programate are un

conținut deosebit de complex și constituie o sinteză a întregului mod de desfășurare a procesului de producție. Cu această ocazie se evidențiază, printr-o urmărire a mișcării produselor în diferitele stadii de fabricație, gradul de îndeplinire a sarcinilor de producție programate. în cadrul acestei direcții a urmăririi producției își găsesc rezolvarea probleme, cum sunt: predarea produselor la depozit, predarea-primirea produselor între subunitățile de producție și formațiile de lucru, predarea la magazie a materialelor ne utilizate în procesul de producție.

Urmărirea sarcinilor de producție programate reflectă concret modul în care se execută și progresează producția programată și lansată în fabricație. Pentru a se realiza obiectivele de bază ale acestei urmăriri este necesar să se compare continuu sarcinile programate cu cele realizate.

în sfera de activitate a urmăririi sarcinilor de producție programate se include și coordonarea mișcării muncii între locurile de muncă, precum și preîntâmpinarea apariției unor dereglări în procesul de producție.

Conceptul de "urmărire a sarcinilor de producție programate", se regăsește în literatura de specialitate și sub denumirile de "control cantitativ al producției".

Circuitul informațional strict al datelor cu privire la programare producției, cuprinde: fluxul informațional descendent, care informează executanții direcți asupra sarcinilor de executant și fluxul informațional ascendent care informează managerii operaționali asupra modului cum s-au executat sarcinile de producție. în timp ce fluxul informațional descendent, formează obiectul lansării în fabricație, fluxul informațional ascendent formează obiectul urmăririi și controlului îndeplinirii sarcinilor de producție.

Obiectul activității de control cantitativ se referă la: sarcina de producție și locul de muncă. în felul acesta urmărirea și înregistrarea simultană a datelor oferă informații cu privire la stadiul îndeplinirii programului de producție, al respectării termenelor de execuție, precum și la gradul utilizării capacității de producție.

Alături de mersul producției este urmărit și modul cum sunt utilizate mijloacele de muncă în procesul de producție.

Într-o serie de ramuri industriale, cum sunt metalurgia feroasă și neferoasă, chimia și energetica etc., numeroși parametri ce caracterizează evoluția și desfășurarea procesului de producție, sunt urmăriți și înregistrați pe măsură ce apar, în rapoarte zilnice de producție, sau prin intermediul aparatelor speciale, aceștia fiind transmiși factorilor de decizie. Astfel, se oferă posibilitatea intervenției rapide în cazul apariției unor anomalii cu privire la mersul normal al producției.

Principalele documente utilizate în procesul urmăririi îndeplinirii sarcinilor de producție programate sunt: Bonul de mișcare, Nota de remediere și Nota de rebut.

Bonul de mișcare poate fi, după caz, Bon de mișcare predare, Bon de mișcare-transfer și Bon de mișcare-restituire.

Bonul de mișcare-predare se întocmește în două exemplare: un exemplar însoțește produsul predat, cel de-al doilea exemplar rămâne la emitent. Documentul servește pentru predarea la depozit a produselor executate și avizate de organul C.T.C. Cuprinde informații despre denumirea produsului unitatea de măsură și cantitatea, predată.

Bonul de mișcare-transfer se utilizează în cazul produselor care continuă prelucrarea la o altă formație de lucru sau subunitate de producție. Se întocmește în două exemplare: un exemplar însoțește produsul transferat, cel de-al doilea exemplar rămâne la emitent. Cuprinde informații referitoare la denumirea produsului transferat, unitatea de măsură, cantitatea transferată si locul unde se transferă.

Bonul de mișcare restituire se folosește atunci când, din diferite motive, cantitatea de material scoasă de la magazie pentru executarea produsului nu a fost utilizată în totalitate. Se întocmește în două exemplare: un exemplar însoțește materialul restituit, cel de-al doilea exemplar rămâne la emitent. Bonul de mișcare-restituire conține informații despre denumirea și caracteristicile materialului, unitatea de măsură și cantitatea restituită.

Pentru produsele executate necorespunzător, controlorii de calitate emit, în trei exemplare, documentele Notă de remediere și/sau Notă de rebut. Un exemplar este reținut de compartimentul C.T.C. iar celelalte două exemplare sunt transmise compartimentelor de PLUP și Contabilitate. Exemplarul transmis compartimentului PLUP servește pentru relansarea cantității de produse rebutate iar cel transmis compartimentului de Contabilitate pentru recuperarea, de la vinovați, a cheltuielilor ocazionate de fabricarea produselor rebutate.

în procesul urmăririi îndeplinirii programelor de producție se evidențiază, printr-o urmărire a mișcării produselor în diferitele stadii de fabricație, abaterile față de sarcinile programate. Abaterile și măsurile necesare eliminării lor se înscriu, la nivel de secție, în documentul "Caietul dispecerului", iar pe ansamblul întreprinderii în "Caietul dispecerului central":

1. Verificarea condițiilor materiale și organizatorice necesare începerii fabricației, ordonarea documentelor în șirul de așteptare

2. Urmărirea funcționării utilajelor și instalațiilor

3. Urmărirea îndeplinirii sarcinilor de producție programate

4. Centralizarea datelor din fișierele individuale U

5. Analiza cauzelor rămânerii în urmă

7. întocmirea notelor de remediere și de rebut

6. Soluții de înlăturare a rămânerilor în urmă

8. Elaborarea bonurilor de mișcare

9.Centralizarea datelor din caietele dispecerilor

10. Elaborarea rapoartelor cu producția executată

11. Transmiterea rapoartelor cu producția executată la subactivitatea programarea producției

Informațiile rezultate din subactivitatea de urmărire, redate în diferite rapoarte, au o deosebită importanță pentru subactivitatea de programare. Aceste informații servesc la calculele de actualizare a capacităților de producție, la corectarea programelor de producție inițiale sau la elaborarea unor noi programe de producție.

=== 2 ===

II. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT PRIVIND GESTIUNEA PRODUCȚIEI LA S.C. PAN GROUP S.A.

2.1. Prezentarea agentului economic.

S.C. PANGROUP S.A. este o persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni, și își desfășoară activitatea în conformitate cu legea nr.31/1990 a Codului Comercial, a Codului Civil, a statutului și contractului de societate, și a altor acte normative incidente relațiilor determinate de obiectul său de activitate.

Societatea își are sediul în municipiul Craiova, strada Calea București, nr 173, județul Dolj – România.

Numărul de înmatriculare în registrul Comerțului este J 16/252/199/, iar codul fiscal al societății este R 2323768, telefon-fax 051/41404, 162957.

S.C. PANGROUP S.A. are înregistrate diverse obiecte de activitate, din care desfășoară în prezent, următoarele:

fabricarea produselor de morărit;

fabricarea produselor alimentare: panificație, patiserie, biscuiți, paste făinoase;

diverse lucrări de întreținere, reparații (mecanice, electrice, sanitare, încălzire, construcții) și confecționarea pieselor de schimb, tâmplărie, vopsitorie;

transport de produse și materiale, întreținerea autovehiculelor;

activitate de comerț (produse agricole și alimentare, produse zaharoase, băuturi, tutun, etc.);

activități de manipulare și depozitare;

închirieri de bunuri imobiliare, autovehicule, echipament;

activități de servicii prestate terților;

activități de secretariat, dactilografiere, multiplicări și traduceri.

Activitatea societății comerciale se desfășoară în țară și în străinătate.

Durata de funcționare a societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie.

Capitalul social este în valoare de 6940,1409 milioane lei. Capitalul social este înpărțit în 23.100 acțiuni, în valoare nominală de 300.439 lei fiecare.

Capacitatea actuală de producție a societății este de ¾, adică 30 tone în 24 h.

Cifra de afaceri a S.C. PANGROUP S.A. a fost în anul 1999 de 148.393 miliarde de lei și întreprinderea are în prezent 1.312 angajați.

S.C. PANGROUP S.A., fosta Societate Comercială de Morărit Panificație Dolj S.A. (SCMP Dolj S.A.), s-a înființat în temeiul legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societății comerciale, și a Hotărîrii Guvernului nr.1353/1990, prin preluarea patrimoniului fostei Întreprinderi de Morărit și Panificație Dolj – Craiova.

Aceasta, la rândul ei, luase ființă în anul 1948 prin naționalizarea a 5 mori, 5 brutării, unei fabrici de biscuiți și a uneia de paste făinoase. De-a lungul anilor s-au realizat mai multe investiții, care au avut drept efect retehnologizarea vechilor capacități în vederea menținerii unității și implicit a produselor pe care ea le fabrică, într-un permanent contact cu descopeririile tehnicii în domeniul industriei de morărit și panificație.

În vara anului 1993, managerii Societății Comercială de Morărit Panificație Dolj S.A. au declanșat acțiunea de privatizare a societății (prin metoda MEBO).

Cifra de afaceri în acel an a fost de 20.000.000 lei.

Fondul Proprietății de Stat București a evaluat patrimoniul societății craiovene la valoarea de 6.700.000.000 lei. Evaluarea a fost făcută prin firma MAGO CONSULTING SRL București, în baza unui contract care prevedea un onorariu de 44.600.000 lei.

Pentru valoarea contractului cu Fondul Proprietății Private, cifrat la 2.300.000.000 lei, 1400 de acționari au depus 8.270 carnete cu certificate de proprietate. Unitatea a mai cumpărat de la firma SERCA București 6.000 de carnete cu certificate de proprietate cu suma de 90.000.000 lei și a contractat un împrumut bancar de 290.000.000 lei.

În procesul de privatizare, contravaloarea acțiunilor cumpărate de acționarii societății a fost acoperită, o parte din profitul net al unității aferent anului 1993 și o parte din credite contractate în anul 1994, de la Banca Română de Dezvoltare (BRD).

Așadar, dividendele anului 1994 au trebuit diminuate cu aceste datorii, astfel:

149.850.000 lei rambursați la BRD;

87.421.000 lei recuperați în contul carnetelor cu certificate de proprietate cumpărate pentru privatizare;

231.000.000 lei avans plătit acționarilor în contul dividentelor cuvenite (decembrie 1993).

Prin actul de înființare a societății s-a aprobat statutul acesteia, atabilindu-se totodată forma juridică – o societate pe acțiuni – capitalul social subscris și modalitatea de construire al acestuia.

În anul 1990, capitalul social al S.C. PANGROUP S.A. a fost de 237.232.000 lei. Câteva luni mai târziu, datorită reevaluării efectuate conform H.G. nr. 943/1990, valoarea capitalului a devenit 284.310.000 lei. În urma reevaluării mijloacelor fixe, conform H.G. nr. 261992 capitalul social s-a stabilit la valoarea de 2.790.352.000 lei.

Forma de contabilitate realizată de agentul economic este forma de înregistrare pe jurnale, cu ajutorul căreia se asigură înregistarea tuturor operațiilor economice în mod cronologic și sistematic, direct din documentele primare și centralizatoare în jurnal, care constituie instrumentul de lucru de bază. Formularistica (instrumentele) de lucru utilizată, este formată din:

jurnale;

registrul-jurnal;

situații auxiliare;

fișe de cont analitice;

balanțe de verificare;

bilanțul contabil;

registrul-inventar.

Mărimea drepturilor de personal aferente muncii prestate, se stabilește prin negocieri colective sau, după caz individuale, între persoanele juridice care angajează și salariați sau reprezentanți ai acestora. S.C. PANGROUP S.A. a stabilit prin contractul colectiv de muncă, propriul sistem de salarizare care include:

sistemul tarifar;

sistemul de sporuri;

formele de salarizare;

formele de premiere;

alte elemente ale sistemului de salarizare.

Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de muncă, aplicând sistemul de salarizare fixat și contractul de muncă, și nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie.

Tot în contractul colectiv de muncă s-a hotărât acordarea lunară a unei sume (150.000 lei), fiecărui salariat, sumă care reprezintă contravaloarea pâinii cuvenite lunar.

Structura organizatorică

S.C. PANGROUP S.A. este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor care decide asupra activității, asigurând strategia economică a societății comerciale.

Adunarea Generală a Acționarilor alege membrii Consiliului de Administrație și Comisiei de Cenzori.

În relațiile cu terții, societatea comercială este reprezentată de către președintele Cosiliului de Administrație (directorul general) sau, în lipsa acestuia, de către vicepreședinte sau cei împuterniciți în acest sens de directorul general.

Societatea este administrată de către Consiliul de Administrație care întocmește “Organigrama” ori de câte ori este necesară schimbarea structurii societății comerciale și o supune aprobării Adunării Generale a Acționarilor. Consiliul de Administrație numește persoanele pentru funcțiile de director comercial, director tehnic producție și directorul economic, stabilind și subordonările și atribuțiile sectoarelor de activitate ale societății comerciale.

Societatea are în componență următoarele sectoare de activitate principale:

birouri și compartimente funcționale;

secții și ateliere de producție;

sectorul de întreținere și reparații, confecționat piese de schimb;

autobaza;

magazine de prezentare și vânzare;

Activitatea de producție se desfășoară în schimburi și este grupată în:

producție de masă sectorul morărit;

producție de serie sectorul – panificație;

– paste făinoase;

– biscuiți;

– napolitane;

producție de serie mică sectorul patiserie;

Fiecare secție și atelier productiv are o structură organizatorică ce reflectă specificul activității desfășurate:

șeful unității;

maiștrii (conducătorii formațiilor de lucru);

formațiile de lucru (personal direct productiv);

personal auxiliar și de deservire (personal indirect productiv).

Societatea comercială cuprinde următoarele secții și ateliere de producție :

SECȚIA I, compusă din:

siloz de făină;

unitatea de fabricat pâine;

unitatea de fabricat patiserie (în conservare temporară);

magazin de prezentare și vânzare.

SECȚIA A II-a, compusă din:

siloz de făină;

unitatea de fabricat pâine;

unitatea de fabricat patiserie;

magazin de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 1. (în conservare temporară):

magazin de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 2. (în conservare temporară):

magazin de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 12., compus din:

siloz de făină;

unitatea de fabricat pâine;

unitatea de fabricat patiserie;

unitatea de fabricat patiserie “Kogălniceanu”;

magazine de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 15. Băilești (în conservare temporară):

magazin de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 16. Calafat, compus din:

unitatea de fabricat pâine;

magazine de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 6. Filiași, compus din:

unitatea de fabricat pâine;

magazine de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 3. Paste făinoase, compus din:

unitatea de fabricație paste făinoase.

ATELIERUL 4. Biscuiți, compus din:

unitatea de fabricație biscuiți .

ATELIERUL 9. (Moara “Oltenia” și Moara “Jiul”), compus din:

Moara “Oltenia”:

unitatea de măcinat grâu și ambalat produsele rezultate;

magazin de prezentare și vânzare.

Moara “Jiul”:

unitatea de însilozat grâul.

ATELIERUL 10. Moara “Gorjul”, compus din:

unitatea de măcinat grâu și ambalat produsele rezultate;

magazin de prezentare și vânzare.

ATELIERUL 11. Moara “Doljul”, compus din:

unitatea de măcinat grâu și ambalat produsele rezultate.

ATELIERUL 13. Moara “Cetate” (în conservare temporară).

unitatea de macinat grâu și porumb și ambalat produsele rezultate.

ATELIERUL 14. Segarcea, compus din:

unitatea de macinat grâu și porumb și ambalat produsele rezultate;

unitatea de fabricat pâine;

magazine de prezentare și vânzare.

AUTOBAZA, compusă din:

formații de șoferi;

formația de întreținere a autovehiculelor.

Pentru prognozarea, pregătirea, coordonarea activitații societății comerciale, înregistrarea și prelucrarea tuturor rezultatelor, societatea comercială are următoarele birouri și compartimente funcționale:

biroul resurse umane;

compartimentul juridic;

compartimentul Control Tehnic de Calitate (C.T.C.);

compartimentul mecano-energetic-protecția muncii;

compartimentul programare-producție-implementare tehnologii și pro-duse noi;

biroul aprovizionare-transporturi;

biroul comercial-vânzări-încasări;

biroul vânzări-încasări-marketing;

serviciul prognoze-prețuri-costuri-contabilitate-financiar;

compartimentul Control Financiar Intern (C.F.I.);

compartimentul programare aplicații informatice.

Societatea comercială dispune și de un cabinet medical.

Birourile și compartimentele funcționale au o structură organizatorică specifică activității desfășurate și sunt conduse de un șef (economist sau inginer).

Birourile și compartimentele funcționale se află în relații de subordonare față de conducerea societății comerciale, astfel:

DIRECTORUL GENERAL

biroul resurse umane;

compartimentul juridic;

compartimentul Control Tehnic de Calitate (C.T.C.);

compartimentul programare aplicații informatice;

serviciul prognoze-prețuri-costuri-contabilitate-financiar;

compartimentul Control Financiar Intern (C.F.I.);

unități productive;

alte activități.

DIRECTORUL TEHNIC PRODUCȚIE

compartimentul programare-producție-implementare tehnologii și produse noi;

unități productive.

DIRECTORUL COMERCIAL

biroul aprovizionare-transporturi;

biroul comercial-vânzări-încasări;

biroul vânzări-încasări-marketing.

DIRECTORUL ECONOMIC

serviciul prognoze-prețuri-costuri-contabilitate-financiar.

ȘEFUL SECTORULUI MECANO-ENERGETIC

compartiment mecano-energetic;

protecția muncii;

autobaza.

2.2. PREZENTAREA SECTOARELOR DE PRODUCȚIE

SECTORUL PANIFICAȚIE

Fiecare unitate de panificație are o structură organizatorică ce reflectă specificul activității și gradul de mecanizare, desfășurându-și activitatea în două schimburi de lucru (22-6 și 6-14).

Unitatea de panificație este condusă de un șef de unitate, iar în cadrul schimburilor de lucru, de către maiștrii.

Personalul productiv al unității este grupat în următoarele două categorii:

personal direct productiv: pe bază de norme de muncă specifice mecanizării unității și sortimentelor fabricate:

– fabricare pâine;

– frământător;

– cântaragiu;

– modelator;

– cocător;

– ambalator;

– fabricare specialități și produse de patiserie;

– patiser.

personal indirect productiv (auxiliar și de deservire) cu atribuții stabilite pe posturi și cu o pregătire de specialitate:

– silozar;

– mecanic;

– manipulant;

– frigotehnist;

– instalator;

– laborant-control tehnic de calitate;

– electrician;

– magazioner;

– strungar;

– personal pentru curățenie;

– personal pentru pază.

Unitățile de panificație din Craiova sunt dotate cu siloz pentru depozitarea făinii, unități de fabricat pâine și unități de fabricat specialități și produse de patiserie.

Procesul tehnologic pentru fabricarea pâinii cuprinde următoarele faze:

– dozarea și pregătirea materiilor prime;

– prepararea aluatului;

– fermentarea aluatului;

– divizarea și cântărirea aluatului;

– premodelarea bucăților de aluat;

– predospirea bucăților de aluat;

– modelarea finală a bucăților de aluat;

– crestarea bucăților de aluat;

– coacerea;

– ambalarea pâinii;

– depozitarea pâinii;

– livrarea pâinii unităților de prezentare și vânzare;

– prezentarea și livrarea pâinii.

SECTORUL MORĂRIT

Unitățile de morărit au o structură organizatorică specifică și își desfășoară activitatea în trei schimburi de lucru. Unitatea este condusă de un șef de atelier, iar în cadrul schimburilor de lucru, de către maiștrii.

Personalul productiv al unității este grupat în următoarele două categorii:

1) personal direct productiv:

– silozar;

– ciurar;

– vălțar;

– grisar;

– plansitar;

– țevar;

– ambalator.

2) personal indirect productiv:

– laborant-control tehnic de calitate;

– mecanic;

– electrician;

– încărcător-descărcător;

– magazioner;

– pompier;

– personal pentru pază.

Unitățile de morărit sunt dotate cu: siloz pentru cereale, precurățătorie, curățătorie, unitate de măcinare a cerealelor și obținerea produselor finite.

Procesul tehnologic în unitățile de morărit cuprinde:

– recepția cerealelor;

– însilozarea cerealelor;

– precurățirea cerealelor;

– cântărirea și formarea partizilor (poverilor) calitative;

– curățirea și cântărirea cerealelor;

– transformarea cerealelor în produse intermediare și finite: șrotuirea, desface-rea, măcinarea propriu-zisă, cernerea;

– formarea sortimentelor de produs finit (făină sau mălai);

– ambalarea (la saci sau vrac);

– depozitarea produselor rezultate;

– livrarea produselor rezultate.

SECTORUL BISCUIȚI

Unitatea de biscuiți își desfășoară activitatea într-un singur schimb de lucru (8-16). Unitatea este condusă de un șef de atelier, iar formațiile de lucru, de către un maistru. Personalul productiv al unității este grupat în următoarele două categorii:

1) personal direct productiv (cu atribuții stabilite pe posturi și capacitatea de producție a unității):

– frământător;

– operator laminare-ștanșare sau modelare;

– cocător;

– preparator cremă;

– ambalarea biscuiților – pe baza normelor de muncă;

– ambalator;

– manipulant.

2) personal indirect productiv (cu atribuții stabilite pe posturi și cu o pregătire de specialitate):

– laborant control tehnic de calitate;

– mecanic;

– electrician;

– liftier;

– manipulant;

– magazioner;

– personal pentru curățenie.

Procesul tehnologic este variat în funcție de sortimentul fabricat și cuprinde fazele:

a) pentru biscuiții glutenoși:

– dozarea și pregătirea materiilor prime;

– prepararea aluatului;

– laminarea aluatului;

– ștanțarea sau modelarea aluatului;

– coacerea;

– răcirea biscuților;

– prepararea cremei;

– sortarea și ambalarea biscuiților;

– depozitarea și livrarea biscuiților;

– prezentarea și vânzarea biscuiților.

b) pentru biscuiții zaharoși:

– dozarea și pregătirea materiilor prime;

– prepararea aluatului;

– ștanțarea sau modelarea aluatului;

– coacerea;

– răcirea biscuților;

– prepararea cremei;

– sortarea și ambalarea biscuiților;

– livrarea biscuiților;

– prezentarea și vânzarea biscuiților.

SECTORUL PASTE FĂINOASE

Unitatea de paste făinoase își desfășoară activitatea în trei schimburi. Unitatea este condusă de un șef de atelier, iar în cadrul schimburilor de lucru, de către un maistru.

Personalul productiv al unității este grupat în următoarele două categorii:

1) personal direct productiv (cu atribuții stabilite pe posturi și o pregătire de specialitate):

– supraveghetor alimentare cu făină;

– presar;

– electrician sau operator tablou de comandă;

– ambalator;

– manipulator.

2) personal indirect productiv:

– laborant-control tehnic de calitate;

– mecanic;

– electrician;

– magazioner;

– personal de umplut sifoane;

– liftier;

– personal pentru curățenie.

Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze:

– dozarea și pregătirea materiilor prime;

– prepararea aluatului;

– extrudarea sau trefilarea aluatului;

– preuscarea pastelor făinoase;

– uscarea pastelor făinoase;

– răcirea și stocarea pastelor făinoase;

– tăierea și ambalarea pastelor făinoase;

– depozitarea și livrarea pastelor făinoase;

– prezentarea și vânzarea pastelor făinoase.

În Anexa 1 este prezentat un nomenclator de produse.

2.3. Descrierea compartimentului de producție și a procesului de producție

Procesul de producție se realizează în cadrul a două categorii de activități:

– planificarea producției pe seama unui program orientativ, întocmit pe baza contractelor și comenzilor primite la compartimentul Desfacere;

– urmărirea derulării procesului de producție sub aspect cantitativ și calitativ.

Compartimentul de Producție este complet subordonat Directorului tehnic de producție. În cadrul acestui compartiment se desfășoară activitățile care privesc derularea în bune condiții a procesului de producție. Colectivul compartimentului de producție se compune din mai mulți tehnologi și un statistician, fiecare având o sarcină precisă și distinctă.

Tehnolog 1. – se ocupă cu programarea zilnică a producției, stabilirea necesa-rului de materiale, urmărirea desfășurării producției.

Tehnolog 2. – se ocupă cu programarea zilnică a producției la pâine pe baza comenzilor primite.

Tehnolog 3. – verifică consumurile specifice în toate sectoarele de producție.

Tehnolog 4. – se ocupă cu promovarea noilor produse.

Statisticianul – centralizează situațiile care cuprind producția realizată în toate secțiile de producție (pâine, moară, paste și biscuiți).

Prima fază a procesului de producție o reprezintă planificarea, care cuprinde următoarele activități:

– fundamentarea și transmiterea programului orientativ de producție la com-partimentul salarizare și compartimentul mecano – energetic;

– stabilirea necesarului de materii prime și înștiințarea compartimentului de aprovizionare cu cantitățile de materii prime necesare.

În cea de-a doua fază, urmărirea procesului de producție, se desfășoară două activități:

– urmărirea calitativă a materiei prime și a produselor finite;

– urmărirea cantitativă a materiei prime și a produselor finite.

Urmărirea calitativă a materiei prime și a produselor finite se realizează în cadrul fiecărei secții. Dacă materia primă nu corespunde calitativ, va fi înștiințat furnizorul asupra acestui aspect și se vor lua măsuri care privesc returnarea materiei prime care nu corespunde calitativ. Produsele finite sunt urmărite calitativ în vederea reducerii numărului de rebuturi. Urmărirea calitativă a producției se face prin respectarea parametrilor tehnici și tehnologici, precum și a rețetei de fabricație.

Rețeta este specificată pentru fiecare sortiment și se urmărește ca în ea să fie cuprinsă fiecare operațiune tehnologică, începând cu achiziția materiei prime și până la vânzarea produsului finit. În rețetă sunt stabilite consumurile specifice pentru fiecare produs și se urmărește lunar respectarea acestor consumuri. Aceste rețete și norme de consum sunt întocmite de compartimentul de Producție și aprobate de directorul tehnic de producție.

Urmărirea sub aspect cantitativ a materiei prime, vizează reducerea consumurilor suplimentare de materie primă, iar în ceea ce privește produsele finite se are în vedere obținerea cantităților planificate.

Tehnicienii, care sunt și ingineri de specialitate în industria alimentară, întocmesc la sfârșitul lunii programul orientativ de producție pentru luna următoare. În funcție de producția programată se stabilește un necesar de materiale care se trimite la compartimentul Aprovizionare. Permanent se urmărește, în fiecare sector, modul de realizare a producției. Repartizarea producției se face pe zile, schimburi și sortimente în vederea folosirii optime a timpului de lucru și a resurselor disponibile, precum și pentru luarea eventualelor măsuri corective la apariția unor abateri.

Se înregistrează raportul de fabricație cu produsele fabricate pe zile și schimburi, cât și consumul de materii prime aferent. Se urmărește modul de livrare a producției în funcție de comenzile primite de la desfacere, având în vedere ca livrarea să se facă în ordinea fabricației și în funcție de termenul de garanție pentru fiecare produs.

Decadal, se face o centralizare a producției realizate și se raportează la com-partimentul Plan pentru urmărire. La sfârșitul lunii se face și centralizarea materiilor și materialelor aferente producției, fiecare secție de producție întocmind un raport centralizator care conține producția realizată pe întreaga lună și centralizarea materialelor intrate, consumate, cât și a stocurilor rămase.

Secția de producție întocmește și bonul de consum, care trebuie să corespundă cu total materiale din raportul centralizator. Tot secția de producție întocmește și fișa limită în care sunt înscrise intrările de materiale pe zile, iar totalul la sfârșitul lunii (intrări de pe fișa limită) trebuie să corespundă cu intrările din raportul centralizator de fabricație. Bonul de predare-restituire-transfer cuprinde stocurile de materiale neconsumate, acesta trebuind să corespundă cu stocul din raportul centralizator.

2.4. Structura informațională a activității de producție

2.4.1. Studiul documentelor identificate in sistem

Documentele care sunt legate de activitatea de producție a societății S.C. PANGROUP S.A. pot fi de împărțite în două categorii:

Documente emise de compartimentul de Producție:

documente cumulative pentru sectoarele de producție;

dinamica producției și a livrărilor;

fișa de consum specific.

Documente emise în afara compartimentului de Producție:

A) Documente emise de servicii funcționale din cadrul S.C. PANGROUP S.A.

B) Documente emise de magazia de produse finite:

proces verbal de predare – primire a produselor finite;

dispoziția de livrare;

fișa operativă a producției.

C) Documente emise de magazia de materii prime și materiale:

nota de transfer;

fișa de magazie.

D) Documente emise de secția de producție:

raport de fabricație.

E) Documente emise de compartimentul de Desfacere:

graficele de livrare;

comanda zilei.

Documentele folosite de către secții, în procesul de producție

Fișa operativă a producției

Se întocmește în vederea stabilirii cantității de pâine fabricate în cadrul unui schimb, de către șeful de tură – respectiv la fiecare 8 ore. Se întocmește pentru fiecare secție de producție în parte.

Fișa operativă a producției cuprinde următoarele date:

unitatea – se va trece secția de producție unde se completează documentul;

data – se completează cu ziua, luna, anul când se completează documentul;

sortimentul – se scriu cantitățile fabricate pentru fiecare sortiment;

ambalaj – se trec numărul de lăzi, rastele, navete;

semnătura pentru predare – semnează persoana care completează documentul;

semnătura pentru primire – semnează gestionarul de la magazia de produse finite.

Se întocmește în două exemplare, care sunt verificate de un statistician șef, și apoi primul merge la compartimentul Producție, unde rămâne până la sfârșitul anului, când este arhivat, iar cel de-al doilea merge la magazia de produse finite, unde rămâne până la sfârșitul anului, când se arhivează.

Raport de producție panificație

Se întocmește în cadrul fiecărei secții de producție, pentru a evidenția consumul de materie primă și producția obținută zilnic, de către fiecare șef de tură. Documentul are două părți: față, verso.

A) Față:

număr – numărul raportului de producție panificație, ziua, luna, anul;

specificație:

stoc inițial – cantitatea de produse finite existentă la începutul turei întâi;

fabricat – cantitatea de produse finite fabricată în cursul unui schimb;

total – se însumează cantitățile trecute în rubrica stoc inițial cu cele trecute în rubrica fabricat;

predat – cantitatea de produse finite livrate la magazia de produse finite;

stoc final – se trece cantitatea de produse finite existente în secție la finele schimbului.

Rubricile specificate mai sus se completează pentru fiecare schimb, iar la finele zilei se realizează un total pe zi, pentru toate cele cinci rubrici.

deșeuri – se trece materia primă rămasă;

rebuturi – se trec produsele finite care nu corespund calitativ.

B) Verso:

Pentru materiile prime și materialele folosite în procesul de producție, se completează următoarele rubrici:

stoc inițial – cantitatea de materii prime existente la începerea schimbului întâi;

intrări – cantitățile de materiile prime și materialele intrate în cadrul unui schimb;

total – se însumează stocul inițial cu intrările;

consum – cantitățile de materie primă și materiale consumate în cadrul unui schimb;

schimb – se calculează ca diferență între total și consum.

Aceste rubrici se completează în cursul fiecărui schimb, de șeful de tură, iar la finele zilei se realizează un total zi. Documentul este semnat de fiecare șef de tură, odată la începerea turei și odată la finele acesteia.

Ultima semnătură de pe document aparține șefului secției de producție, care verifică datele înscrise în document. Raportul de producție panificație se întocmește într-un singur exemplar, care rămâne la secția de producție până la finele lunii, când este transmis compartimentului de Producție. Aici rămâne până la finele anului, când se arhivează.

În cadrul Anexei a doua se prezintă proiectarea bazei informaționale de intrare.

Comanda zilei de …

Comanda zilei se întocmește de către compartimentul de Desfacere pe baza cantității de produse finite vândute în ziua anterioară.

Documentul are două părți: față, verso.

Pe față este specificată comanda pentru ziua următoare, pe total întreprindere, împărțită pe secții și sortimente, iar pentru sortimentul “pâine PANGROUP de 370 g”, se scrie și cantitatea care va fii fabricată de către tura I și tura a II-a (Comanda tura I și Comanda tura a II-a ).

Se scrie atât cantitatea pentru oraș (cantitatea care va fi livrată în Craiova), cât și cantitatea comandată pentru comunele limitrofe Craiovei.

Pe verso este specificată cantitatea care va fi livrată în ziua curentă (comparativ cu cantitatea comandată), de către fiecare secție și pe sortimente.

Sunt trecute și stocurile rămase în fiecare secție, pe sortimente de pâine.

Comanda zilei se întocmește zilnic, în două exemplare, unul rămâne la compartimentul de Desfacere, iar celălalt merge la compartimentul de Producție.

Dinamica producției și a livrărilor

Dinamica producției și a livrărilor este un document care se întocmește de către compartimentul de Producție, pe baza datelor aflate în Comanda zilei, document primit de la compartimentul de Desfacere.

Documentul are două părți: față, verso.

A) Față:

ziua, luna, anul întocmirii documentului;

sortimentul de produse;

comanda – cantitățile, pe sortimente de produse, comandate în ziua anterioară pentru a fi livrate azi.

B) Pe verso este prezentată Situația pâinii la orele 7, și sunt scrise cantitățile fabricare în schimbul al III-lea .

sortimentul de produse;

livrat – cantitatea predată, până la ora 7 la magazia de produse finite;

stoc – cantitatea produsă în schimbul al II-lea și nelivrată magaziei de produse finite până la începerea schimbul al III-lea;

preliminat – cantitatea de produse finite produsă în schimbul al III-lea și nelivrată magaziei de produse finite până la începerea schimbului I;

total – se însumează cantitățile, pe sortimente și pe secții de producție, de la câmpurile livrat, stoc și preliminat;

Dinamica producției și a livrărilor se întocmește zilnic, într-un singur exemplar, care rămâne la compartimentul de Producție până la sfârșitul anului, când se arhivează.

2.4.2. Descrierea fluxului informațional în activitatea analizată

S.C. PANGROUP S.A. are în municipiul Craiova 50 de magazine proprii de prezentare și vânzare, și alte 400 de societăți comerciale din oraș comercializează produse fabricate de către această întreprindere. Cele 450 de puncte de livrare din oraș sunt împărțite în 15 zone, deci în Craiova distribuitorii întreprinderii lucrează pe 15 trasee distincte.

În fiecare seară, centrașele (șefele de la centrele de prezentare și vânzare) comunică telefonic comenzile pentru a doua zi la Dispecerat. Dispeceratul este subordonat compartimentului de Desfacere. Desfacerea centralizează comenzile pe sortimente și pe secții de producție, iar seara comunică telefonic datele finale compartimentului de Producție.

Compartimentul de Producție reglează și transmite zilnic comenzile către secțiile de producție, urmărind în același timp, realizarea lor.

La lansarea comenzilor către secțiile de producție, se ține cont de capacitatea secției și de graficul de livrare (trebuind să asigure în proporție de 100% graficul de livrare), stabilindu-se ora începerii lucrului.

Comenzile sunt repartizate pe secții și schimburi în funcție de graficele de livrare. Zilnic, centrașele fac 3 comenzi, mărimea acestora stabilind-o în funcție de vânzarea făcută până la ora la care vor primi marfă.

Comenzile se țin pe baza graficelor de livrare și pe baza documentului Comenzi zilnice (întocmit de către compartimentul de Desfacere) și a documentului Dinamica producției și a livrărilor (a cărui evidență o ține compartimentul de Producție).

Seara, compartimentul de Producție centralizează livrările zilnice (pe baza documentului Dinamica producției și a livrărilor), se confruntă cu comanda din ziua respectivă (comanda inițială), se analizează eventualele cauze care au dus la neonorarea comenzii inițiale (defecțiuni, întârzieri) și se transmite secțiilor de producție comanda pentru a doua zi.

În centre, pâinea se repartizează pe baza graficelor de livrare întocmite de către șofer și distribuitor. La sfârșitul zilei, fiecare distribuitor prezintă graficul de livrare la Dispecerat. Livrările sunt analizate pe fiecare beneficiar în parte, astfel încât la sfârșitul zilei livrările centralizate de producție să coincidă cu livrările din graficele de livrare.

Urmărirea producției se face zilnic, sub aspect cantitativ și sub aspect calitativ.

Urmărirea calitativă a materiei prime și a produselor finite, se realizează în cadrul fiecărei secții. Dacă materia primă nu corespunde calitativ, va fi înștiințat furnizorul asupra acestui aspect și se vor lua măsuri care privesc returnarea materiei prime care nu corespunde calitativ. Produsele finite sunt urmărite calitativ, în vederea reducerii numărului de rebuturi. Urmărirea calitativă a producției se face prin respectarea parametrilor tehnici și tehnologici, precum și a rețetei de fabricație.

Urmărirea cantitativă a materiei prime vizează reducerea consumurilor su-plimentare de materie primă, iar în ceea ce privește produsele finite, se are în vedere obținerea cantităților planificate.

Organigrama prelucrării datelor în sistemul existent

Anexa1

NOMENCLATOR DE PRODUSE

Pâine

pâine neagră Jiul;

pâine integrală;

pâine albă simplă;

pâine PANGROUP 0,500 kg;

pine PANGROUP 0,400 kg;

pine PANGROUP 0,370 kg;

pine PANGROUP 0,300 kg;

pine PANGROUP 0,280 kg;

pine PANGROUP 0,250 kg;

pine albă simplă 0,400 kg;

baghetă 0,400 kg.

Specialități

chiflă graham 0,200 kg;

chifle cu margarină 0,100 kg;

chifle japoneze 0,100 kg;

chifle sandwich.

Produse zaharoase

batoane cu lapte 0,070 kg;

batoane cu mac 0,080 kg;

ștrudel cu mere 0,050 kg;

ștrudel cu brânză 0,050 kg;

plăcintă Macedonia 0,050 kg;

specialități splendid 0,100 kg;

colac tradițional 0,500 kg;

cozonac cu rahat 0,400 kg;

cozonac extra cu cacao 0,400 kg;

cozonac de post 0,400 kg;

cozonac Monica – cacao 0,400 kg;

cozonac extra cu umplutură 0,600 kg;

cozonac superior cu rahat 0,400 kg;

cozonac umplutură 0,400 kg;

cozonacul casei 0,400 kg;

covrigi 0,020 kg;

corn cu gem 0,080 kg;

corn cu rahat 0,080 kg;

corn cu foetaj de brânză 0,080 kg;

corn cu ciocolată 0,080 kg;

corn cu glazură 0,080 kg;

corn cu stafide 0,080 kg;

figurine cu vanilie 0,060 kg;

saleuri vrac;

plăcinta casei 1,000 kg;

foetaj 0,040 kg;

cornulețe rahat 0,300 kg;

foetaj pungă 0,200 kg;

brânzoaice 0,080 kg;

saleuri pungă 0,250 kg;

melci trandafiri 0,100 kg;

foetaj cu nucă și miere 0,00 kg;

blat de tort 0,400 kg;

pâinișoară 0,250 kg;

spirale 0,200 kg.

Paste făinoase

spaghete 0,500 kg;

spaghete 0,250 kg;

spaghete Prazi 0,500 kg;

spaghete 1,1 0,500 kg;

spaghete vrac;

tăiței 0,500 kg;

tăiței vrac;

macaroane Prazzi 0,500 kg;

macaroane vrac;

fidea 0,250 kg;

paste scurte vrac.

Biscuiți

biscuiți Salatini 1,000 kg;

biscuiți Salatini 0,500 kg;

biscuiți Salatini 0,150 kg;

biscuiți Salatini 0,150 kg;

biscuiți Salatini cu chimen 0,150 kg;

biscuiți Salatini cu chimen vrac;

biscuiți Salatini de post 0,400 kg;

biscuiți Salatini de post vrac;

biscuiți Salatini cu pizza 0,170 kg;

biscuiți Salatini cu pizza 0,150 kg;

biscuiți Salatini 0,400 kg;

biscuiți Salatini cu mac 0,400 kg;

biscuiți Salatini cu mac vrac;

biscuiți Rustic vrac;

biscuiți Petit – Beure 0,170 kg;

biscuiți Petit – Beure vrac.

Napolitane

napolitane cu vanilie vrac;

napolitane cu cacao vrac;

napolitane cu șappu vrac;

napolitane preambalate cu cacao 0,052 kg;

napolitane preambalate cu vanilie 0,052 kg;

napolitane cu șappu 0,250 kg;

napolitane cu cacao 0,250 kg;

napolitane cu cappuccino vrac;

napolitane cu cappuccino 0,250 kg;

napolitane cu lămâie vrac;

napolitane cu vanilie 0,250 kg;

napolitane cu fructe de pădure vrac;

napolitane cu fructe de pădure 0,250 kg;

napolitane cu căpșuni vrac;

napolitane cu căpșuni 0,250 kg;

Tortinella cu brânză 0,400 kg;

Tortinella cu pizza 0,400 kg.

Anexa 2