Aplicatie Informatica de Gestiune a Activitatii Firmei de Constructii

INTRODUCERE

Activitatea de zi cu zi în domeniul economic impune luarea unor decizii ce sunt condiționate de existența unor informații referitoare la situația concretă asupra căreia trebuie să se decidă. O decizie care nu se bazează pe informații clare, complete și la zi, nu are valoare. Sistemele informatice ca formă mai largă, cuprinzătoare constituie un câmp esențial de studiu în administrarea afacerilor și management, domenii considerate majore în zona economică. Astfel, sistemele informatice trebuie să răspundă la problemele legate de administrarea hardware-ului, software-ului, a datelor, precum și a rețelelor informatice, într-un mod strategic pentru succesul în afaceri.

Un sistem informatic este acela în care informația trece printr-un format digital, altfel spus, se transformă, se prelucrează sau se exprimă într-o formă digitală.

În zilele noastre toate domeniile de activitate se bazează pe utilizarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, a tehnologiilor informatice și a calculatorului. A devenit omniprezentă utilizarea mijloacelor TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) în desfășurarea activităților celor mai diverse și pentru luarea deciziilor care au la bază informații ce sunt obținute din prelucrarea unor date culese cu privire la obiectul activității respective.

În cadrul acestei lucrări s-a dezvoltat un sistem informatic implementat firmei de construcții Edil Design SRL. Sistemul informatic vine în sprijinul departamentului de planificare a lucrărilor pe care le execută firma prin faptul că oferă posibilitatea stocării informațiilor referitoare la clienții firmei, cererile lor de prestări de servicii din partea firmei, stabilirea intervalelor de timp în care vor fi realizate lucrările solicitate, precum și asocierea echipelor de muncitori care vor realiza lucrările. Rapoartele și statisticile pe care le oferă sistemul informatic asigură asistență tehnică departamentului de conducere al firmei în luarea deciziilor bunei organizări a activității acesteia. În acest sens sistemul informatic optimizează organizarea activității de prestări servicii în domeniul construcțiilor.

Sistemul informatic care gestionează lucrările de construcții pe care le efectuează firma este dezvoltat folosind sistemul de gestiune al bazelor de date Microsoft Access. S-a ales această tehnologie de dezvoltare deoarece Access oferă facilități deosebite în ceea ce privește interfața grafică de utilizator. De asemenea este cunoscut faptul că aplicația de baze de date realizată prin intermediul MS Access se instalează prin simpla copiere pe stațiile de lucru a fișierului executabil.

Lucrarea abordează noțiuni teoretice din domeniul economic și informatic aferente realizării și implementării sistemului informatic descris mai sus.

Astfel, în primul capitol se prezintă noțiuni despre sistemul informațional și sistemul informatic, locul acestora în cadrul unei organizații economice, precum și etapele necesare realizării unui sistem informatic. Capitolul continuă cu descrierea concretă a etapelor de analiză, proiectare și implementare a sistemului informatic de gestiune a lucrărilor executate de firma de construcții Edil Design SRL.

Capitolul doi tratează noțiunile teoretice referitoare la sisteme de gestiune a bazelor de date, punându-se accent pe sistemul de gestiune al bazelor de date relaționale MS Access. Sunt descriși pașii necesari proiectării unei baze de date relaționale. Acești pași sunt urmați în proiectarea bazei de date aferente sistemului informatic de gestiune a lucrărilor executate de firma de construcții Edil Design SRL.

Ultimul capitol conține manualul de utilizare al sistemului informatic implementat în cadrul acestei lucrări. Manualul descrie utilizatorului modalitatea de lucru cu sistemul informatic.

Sistemul informatic de gestiune a lucrărilor executate de firma de construcții Edil Design SRL are rolul de a transforma datele brute în informațiile necesare procesului decizional în cadrul conducerii firmei, iar prin baza de date a sa, sistemul are rolul de a păstra datele și informațiile în registre ce pot fi regăsite și utilizate în orice moment.

SISTEME INFORMATICE

Noțiuni generale

Volumul informațiilor existente într-o întreprindere este foarte mare și în consecință ridică numeroase probleme privind culegerea, stocarea, prelucrarea și transmiterea lor. Se pune problema gestionării cu prioritate a informațiilor care sunt utile și debarasarea permanentă de informațiile care sunt sau devin inutile.

Aceste activități – de culegere a datelor, de memorare a lor și comunicare a informațiilor – sunt specifice procesului informațional de transformare a datelor de intrare (materia brută) în informații (materia finită) atât de necesare procesului de planificare, coordonare și control a activității unității economice. Procesul de transformare a datelor în informații este privit ca un sistem și anume sistemul informațional.

Sistemul informațional reprezintă „un ansamblu organizat de resurse materiale, personal, date, mijloace și proceduri de culegere, memorare și comunicare a informațiilor sub diferite forme (date, sunete, texte, imagini), precum și circuitele informațiilor utilizate”. Astfel, ca structură, sistemul informațional conține datele, informațiile (privite ca fluxuri), procedurile (realizate cu ajutorul programelor de calculator), personalul și tehnologiile unei unități economice, iar ca funcții, sistemul informațional se caracterizează prin activitățile specifice procesului informațional: culegerea, stocarea, prelucrarea și comunicarea informațiilor.

Sursa: Păun Alan, Luminița Danciu, Bazele informaticii, Ed. Gordian, Arad, 2010, p.124

Fig.1. 1. Structura și funcțiile sistemului informațional

Elementele componente ale structurii unui sistem informațional

În continuare vor fi detaliate elemente componente ale structurii unui sistem informațional. De asemenea vor fi descrise acțiunile specifice sistemului informațional.

Date

Datele și informațiile sunt necesare în fundamentarea deciziilor.

Datele sunt „simboluri care caracterizează starea unui fenomen sau proces la un moment dat sau poate defini un obiect al lumii reale”. Datele sunt culese și memorate folosind sistemele de calcul, iar „pentru a deveni relevante trebuie să intre într-un proces de prelucrare, analiză și interpretare în vederea transformării lor în informații.”

Datele reprezintă elementele brute la intrarea în procesul de prelucrare. Ele pot fi numere, cuvinte, semne care descriu fapte și lucruri din realitate.

Informații și fluxuri

Informațiile reprezintă „conținutul semnificativ al datelor”. Prin prelucrarea datelor, informațiile devin mesaje concise, complete, actuale. Scopul lor este de a răspunde „cerințelor informaționale în scopul cărora au fort prelucrate datele”. Alan clasifică informațiile în șapte categorii, după diferite criterii:

după modul de exprimare, informațiile pot fi analogice, numerice sau nenumerice;

după natura simbolurilor utilizate: alfabetice, numerice, alfa-numerice, grafice, ideografice;

după forma de stocare pe suport tehnic: analogice, digitale;

după modul de generare: generate de sistem (interne) sau externe;

după gradul de prelucrare: elementare sau complexe;

după momentul desfășurării fenomenului: curente, istorice, previzionale (de exemplu studiul pieței);

după utilitate: utile, susceptibile de a fi utilizate sau inutile.

Odată obținută, informația este transmisă în cadrul unității economice sistemului de conducere cu scopul de a fi sprijini luarea deciziilor de conducere a unității respective. Astfel informația străbate un circuit între compartimentele unității economice, numit circuit informațional. Cantitatea de informații care parcurge un anumit circuit informațional constituie fluxurile informaționale. În cadrul unei unități economice există, în principal, trei fluxuri informaționale:

„fluxuri produse și utilizate de unitatea economică;

fluxuri produse în exterior și utilizate în unitatea economică;

fluxuri produse de unitatea economică și destinate exteriorului”.

Fluxurile informaționale interioare și exterioare pot avea o traiectorie verticală ascendentă sau descendentă, sau o traiectorie orizontală. În cadrul unității economice, fluxurile verticale descendente pornesc de la sistemul decizional către sistemul operațional, pe când fluxurile verticale ascendente parcurg structura organizatorică în sens contrar celui descendent. Fluxurile informaționale orizontale se transmit între componentele de pe același palier ierarhic ale unității economice. În exteriorul unității economice, fluxurile verticale au loc între unitatea economică și alte unități economice superioare (de exemplu, ministere) sau inferioare acesteia (de exemplu subunități).

Programe, proceduri, tehnologii

Pentru ca datele să devină informații, este nevoie ca datele să treacă printr-un proces de prelucrare. Procesul de prelucrare este realizat prin intermediul echipamentelor electronice de prelucrare automată a datelor (Automatic Data Processing System: ADPS).

Ansamblul mijloacelor și metodelor de culegere, stocare, prelucrare și transmitere a informațiilor formează sistemul informatic.

Pin definiție, sistemul informatic (prescurtat SI) este acea parte a sistemului informațional (Fig.2. 1) care folosește pentru manipularea informațiilor tehnica de calcul. Sistemul informatic cuprinde: „programe, datele de prelucrat, teoriile și algoritmii care stau la baza elaborării programelor, personalul specializat pentru exploatare și sistemul de calcul necesar pentru exploatare.”

Trebuie semnalată diferența de terminologie între sistem informatic și aplicație informatică. Aplicația informatică este produsul software dezvoltat cu ajutorul calculatorului, iar un sistem informatic poate cuprinde una sau mai multe aplicații informatice.

S-au dezvoltat sistemele informatice moderne, și anume sistemele informatice integrate. Acestea „asigură prelucrarea unică a fiecărei informații și difuzarea lor tuturor aplicațiilor solicitante.” Integritatea poate fi realizată prin

„crearea unei baze informatice comune, actualizată în mod unitar și utilizată în toate aplicațiile,

transmiterea informațiilor între aplicații sub forma unor interfețe.”

La ora actuală, sistemele informatice sunt întâlnite diverse domenii, precum

informatica industrială, care se ocupă de conducerea proceselor economice;

informatica pentru conducere: aici se regăsesc sistemele interactive de asistare a deciziilor SIAD, sistemele expert EIS etc;

informatică de gestiune (sau informatică de gestiune economică: când domeniul activităților ce fac obiectul sistemului informatic este cel economic)

birotică;

informatică medicală etc.

Funcțiile sistemului informațional

Atât sistemul informațional cât și cel informatic prezintă aceleași funcții, din moment ce sistemul informatic este parte componentă a sistemului informațional.

Funcția de înregistrare se caracterizează prin faptul că datele generate în cadrul unității economice sunt recepționate și înregistrate pe suport tehnic.

Funcția de stocare asigură memorarea datelor în baze de date, actualizarea și gestionarea datelor. De asemenea asigură accesul tuturor utilizatorilor la aceste date.

„Realizarea operațiunilor aritmetice și logice asupra datelor în vederea transformării lor în informații necesare sistemului decizional formează funcția de prelucrare.” Aceasta constă în „activități de clasificare, sortare, efectuare de calcule aritmetico-logice, arhivare selectivă a datelor și rezultatelor prelucrării, în vederea regăsirii și prelucrării ulterioare a acestora.”

Funcția de comunicare realizează transmiterea între utilizatori a datelor și a informațiilor.

Se desprinde de aici ideea că rolul principal al unui sistem informațional este acela de a realiza o strânsă legătură între sistemul de conducere și cel productiv, operativ, în vederea fundamentării deciziilor, lucru ușor de observat în schema din figura Fig.2. 1.

Astfel sistemul informatic constituie un câmp esențial de studiu în administrarea afacerilor și management. El nu trebuie să fie doar eficient (costuri minime, timp de procesare optim) ci trebuie măsurat și din prisma suportului pe care îl asigură în

„elaborarea strategiilor de afaceri;

desfășurarea proceselor comerciale;

îmbunătățirea structurii organizaționale și a culturii organizației;

creșterea cifrei de afaceri și valorii firmei într-un mediu dinamic, concurențial.”

Sistemele informatice au ca scop sporirea eficienței activității și servesc sistemului de conducere a unității economice în obținerea informațiilor necesare luării deciziilor și urmăririi executării acestora.

Analiza, proiectarea și implementarea aplicației informatice de gestiune a activității firmei de construcții Edil Design S.R.L.

Sistem informatic

Realizarea unui sistem informatic păstrează etapele de realizare specifice oricărui alt produs, sistemul informatic fiind el însuși un produs program: respectă o tehnologie, se face în etape de către un colectiv de specialiști (proiectanți, programatori, utilizatori).

Pentru ca sistemul informatic să fie cât mai eficient, este bine să se țină cont, în realizarea lui, de câteva reguli de bază:

abordarea globală modulară, în cadrul căreia se pun in evidență legăturile cu exteriorul și subdomeniile;

criteriul eficienței economice: costurile nu trebuie să depășească rezultatele (să se amortizeze cât mai rapid);

orientarea spre utilizatori;

asigurarea unicității introducerii datelor: datele să fie introduse o singură dată în baza de date;

antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului: se discută cu beneficiarul aspecte legate de sistemul informatic: modalitatea de introducere a datelor, modul de calcul, modul de prelucrare a datelor etc.

posibilitatea de dezvoltare ulterioară: sistemul informatic trebuie astfel proiectat încât să ofere posibilitatea de a fi îmbunătățit ulterior, în funcție de cerințele viitoare ale beneficiarului.

Sistemele informatice pot fi construite folosind două strategii, în funcție de modul de abordare: strategia ascendentă și strategia descendentă. Dacă se folosește strategia ascendentă („bottom-up” sau „de jos în sus”) în realizarea sistemului informatic, atunci înseamnă că rezolvarea problemei începe cu problemele de detaliu, minore, acestea ajutând rezolvarea problemelor mai complexe, până la soluționarea problemei globale. Astfel se pornește de la „mic” și se ajunge la „mare”. Strategia descendentă („top-down”, sau „de sus în jos”) abordează probleme de la general la particular, se studiază problema globală și se descompune în probleme mai mici.

Etapele realizării unui sistem informatic

Procesul de realizare a unui sistem informatic se desfășoară secvențial pe etape, dar având loc și reveniri la etape anterioare, în funcție de problemele survenite pe parcurs.

Realizarea unei sistem informatic presupune parcurgerea etapelor (Fig.1. 2):

1. analiza domeniului din realitatea înconjurătoare pentru care se realizează baza de date;

2. proiectarea structurii bazei de date;

implementarea structurii bazei de date;

4. încărcarea datelor în baza de date;

5. exploatarea și întreținerea bazei de date.

Analiza sistemului real

Analiza sistemului real presupune stabilirea domeniului, analiza componentelor sistemului și analiza legăturilor (asocierilor) dintre aceste componente. Analiza sistemului se efectuează de către analiștii de sistem în strânsă colaborare cu echipa de management. Echipa de management prezintă cerințele pe care sistemul trebuie să le îndeplinească și deficiențele sistemului informatic actual, dacă există. Echipa de analiști efectuează un studiu al unității colectând informații despre unitatea economică respectivă, apoi elaborează modalități de soluționare a problemelor. Soluția de realizare a noului sistem va conține: descrierea sistemului, analiza cost beneficiu, analiza impactului introducerii unui nou sistem informatic. Echipa de management optează soluția convenabilă ținând cont de mai multe criterii precum timp, cost, necesar echipamente etc.

Proiectarea modelului conceptual

Rezultatul final al etapei de analiză constă în proiectarea modelului conceptual asociat, în conformitate cu specificațiile unui anumit model: relațional, ierarhic, rețea sau obiectual.

Se cunosc mai multe metode de proiectare, dar cea mai des întâlnită este metoda entitate-relație. „Prin metoda entiate-relație (denumită și entitate-asociere) se construiește o diagramă entiate-relație (notată E-R) prin parcurgerea următorilor pași:

identificarea entităților (componentelor) din sistemul proiectului;

identificarea atributelor corespunzătoare entităților;

stabilirea atributelor de identificare a entităților.

identificarea asocierilor (relațiilor) dintre entități și calificarea lor.”

Sursa: Magnolia Tilca, Radu Boriga, Baze de date, Ed. Univ. T. Maiorescu, București, 2007, p. 4

Fig.1. 2. Realizarea unei baze de date

Implementarea structurii bazei de date

Dacă etapa de analiză a modelului conceptual se realizează independent de un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), prin această etapă se ia în considerare SGBD-ul cu ajutorul căruia va fi implementată și exploatată baza de date.

Compilatorul limbajului de descriere a datelor permite aducerea schemei bazei de date la nivelul la care să poată fi memorată de către calculator.

Astfel, proiectarea presupune o detaliere, de exemplu, de tip pseudocod a modulelor necesare realizării bazei de date: module pentru crearea fișierelor, pentru introducerea datelor, pentru prelucrarea și extragerea rezultatelor, pentru tratarea erorilor etc.

Încărcarea datelor în baza de date

Este etapa în care se realizează popularea masivă cu date a bazei de date, activitate care trebuie să se efectueze cu un minim de efort.

Exploatarea și întreținerea bazei de date

Exploatarea bazei de date de către diferiți utilizatori finali este realizată în scopul satisfacerii cerințelor de informare ale acestora. SGBD sprijină utilizatorii finali în exploatarea bazei de date, oferind o serie de mecanisme și instrumente cum ar fi limbajele de manipulare a datelor (LMD).

Întreținerea bazei de date reprezintă o activitate complexă, realizată, în principal, de către administratorul bazei de date și care se referă la actualizarea datelor din cadrul bazei de date.

Fiecare etapă se finalizează cu o documentație care va sta la baza activității din etapele următoare. „Alături de documentația internă, folosită de realizatorii sistemului informatic pentru comunicarea în interiorul echipei se mai elaborează o documentație care va însoți sistemul după darea lui în exploatare, grupată în manual de prezentare, manual de utilizare/exploatare și manual tehnic al sistemului.”

Obiectivele analizei critice sunt:

Identificarea locurilor de muncă sau a compartimentelor care sunt participante la fluxul informațional fără a-și justifica într-un anumit fel activitatea, identificarea documentelor care participă în sistemul informaional fara nici un sens, contribuind astfel la oprirea circuitelor informaționale și la ridicarea cheltuielilor cu întreținere și funcționarea sistemului. Raționalizarea sistemului informațional trebuie să înceapă, în primul parte, cu sistemul de documente existent. Există situații în practică în care pentru a justifica un anumit post de lucru se înmulțesc în mod nejustificat numărul documentelor sau chiar numărul de documente sau chiar numărul de exemplare ale acestuia, identificarea algoritmilor de calcul eronat aplicați sau eronați prin concepție și a căror aplicare ar duce la concluzii eronate.

Identificarea circuitelor sinuoase ale documentelor și actelor, care antrenează inutil persoane și/sau compartimente, identificarea informațiilor necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.

Etapa de proiectare generală are ca obiectiv elaborarea si studierea concepției logice a sistemului informa-țional, adică definirea acestuia din punct de vedere structural și funcțional. Sistemul informațional, prin funcțiile sale, realizează procese de prelucrare omogenă care asigură transformarea intrărilor în ieșiri conform cerințelor sistemului decizional. Relațiile dintre componentele sistemului informațional sunt asigurate prin intermediul bazei informaționale ce urmează a fi transformată si morificate în colecții omogene (baze de date, fișiere).

Structura generală a unui sistem informațional cuprinde ansamblul de intrări, prelucrări și ieșiri (triada INTRĂRI – PRELUCRĂRI – IEȘIRI).

În realizarea unui system informatics deosebit de important este organizarea și conducerea proiectării generale. Proiectarea sistemului informațional se va face printr-o strânsă colaborare a sistemului informațional dintre echipa de analiză-proiectare și compartimentelor utile ale proiectului acestui sistem. Această activitate debutează cu o serie de faze preliminare cu caracter organizatoric care asigură si susține ordonarea muncii de proiectare a sistemului informațional informatizat.

Aceste faze sunt:

− stabilirea colectivului pentru proiectul general,

− elaborarea programului de realizare a proiectului.

Succesiunea fazelor de realizare si de implementare a proiectării generale asigură definirea conceptuală a noului sistem, independent de sistemul de calcul, sistemul de operare, sistemul de gestiune a bazelor de date deoarece acestea vor fi abordate în cadrul proiectării si utilizari de detaliu.

Sistemul informatic Edil Design SRL

Pentru realizarea sistemului informatic de gestiune a lucrărilor executate de firma de construcții Edil Design SRL s-au urmărit etapele descrise mai sus, după cum urmează:

Etapa de analiză

S-a început cu un studiu preliminar, prin care s-a determinat oportunitatea realizării sistemului informatic. S-a enunțat tema de lucru, s-au determinat care sunt problemele de rezolvat, care este aria de activități pe care trebuie sa le acopere noul sistem.

Scopul

Scopul proiectului este realizarea unei baze de date care să conțină o aplicație creată cu ajutorul programului software MS Access pentru gestionarea clienților firmei de construcții „Edil Design” (persoane fizice sau firme), lucrările care le realizează firma de construcții, muncitorii angajați ai firmei și alocarea resurselor fizice în activitatea depusă de firmă. Îmbunătățirea performanțelor în privința activității desfășurate este condiționată de creșterea vitezei de răspuns a sistemului la solicitările beneficiarilor de informații.

Specificarea datelor firmei

Denumire: S.C. ,,Edil Design Srl”

Domeniul de activitate: Construcții

Sediul Central: Milano, Italia

Forma juridica: Societatea cu Răspundere Limitată – SRL

CUI: 2467392

Registrul Comerțului: M03/2200/ 2004

Stare: Înregistrat din data de 10 Februarie 2004

Sferă de activitate: construcții

Gama de servicii oferite: construcții de clădiri noi la roșu și/sau la cheie

Referințe principale:

Magazin Prenatal, adresa: Corso Buenos Aires, 26, Milano

Fig.1. 3. Magazinul Prenatal renovat de firma Edil Design SRL

Cunoașterea activităților desfășurate de firmă

Firma Edil Design SRL desfășoară activități atât în domeniul construcțiilor civile (case, clădiri rezidențiale, birouri) și industriale (comerciale, depozite, hale etc.) cât și în domeniul renovărilor interioare și exterioare (finisaje).

Politica de resurse umane este creată în acord cu respectarea legislației aplicabile raporturilor de muncă. Astfel firma prezintă la ora actuală o medie a angajaților de 25 muncitori, din care 21 fac parte din personal muncitori calificați și 3 angajați din personalul calificat în activități de birotică.

Firma dispune de resurse tehnice specifice domeniului construcții: echipamente tehnice din gama stațiilor de echipamente de lucru, vehiculelor și aparatelor de construcții, uneltelor de lucru. Specific sistemului informatic solicitat sunt resursele tehnice de birotică: 4 PC-uri; 2 imprimante, 2 copiatoare.

Analiza sistemului informatic existent

Se observă lipsa unui sistem informatic până în prezent. Toate înregistrările sunt realizate manual în registre, de către diferite compartimente din cadrul societății.

Identificarea echipamentelor soft care urmează să fie utilizate pentru crearea sistemului informatic

Datele vor fi structurate într-o bază de date relațională. Baza de date și aplicația de baze de date ce va conține formulare și rapoarte vor fi dezvoltate folosind mediul de programare al bazelor de date MS Access.

Definirea soluției de realizare a sistemului informatic

Sistemul va asigura suport pentru gestiunea lucrărilor firmei oferind informații despre clienții firmei, detalii ale lucrărilor, echipe de muncitori. Sistemul va permite de asemenea determinarea operativă a clienților, a unei lucrări, a unui angajat și va pune la dispoziția managerului statistici utile referitoare la gestionarea lucrărilor relative la durată și echipe de lucru. Îmbunătățirea performanțelor în privința activității desfășurate este condiționată de creșterea vitezei de răspuns a sistemului la solicitările beneficiarilor de informații.

Etapa de proiectare

În această s-a conceput baza de date a sistemului informatic, s-au stabilit elementele sale, structura lor și modul lor de realizare.

Proiectarea structurii bazei de date

Sistemul informatic are ca și nucleu principal baza de date alcătuită din 6 tabele ce stochează informațiile necesare sistemului informatic de gestiune a lucrărilor de construcție a firmei Edil Design.

Identificarea tabelelor (entităților):

Pentru baza de date a sistemului informatic se pot pune în evidență următoarele tabele:

MUNCITORI: tabel ce stochează informații despre angajații calificați în domeniul construcțiilor;

TIP_LUCRARE: conține oferta de servicii prestate de firma de construcții;

CLIENTI: tabel ce memorează date despre clienții cărora se aduc serviciile solicitate de aceștia; clienții pot fi persoane fizice sau firme;

DETALII_LUCRARE: în acest tabel sunt specificate detaliile referitoare la lucrarea (lucrările) solicitată (solicitate) de client, precum locație, tipul serviciului dorit, termene de efectuare a lcurării etc;

MUNCITORI_LUCRARE: gestionează fiecărei lucrări echipele de muncitori ce vor efectua lucrarea.

Întocmirea diagramei Entitate-Relație:

Fig.1. 4. Diagrama entitate-relație a etapei de proiectare

Între entitățile menționate se realizează următoarea legătură: un CLIENT solicită una sau mai multe LUCRARI de construcție situate în locații diferite (sau o singură locație, după caz), mentionează DETALII_LUCRARE și anume TIPUL_LUCARII, data de start și de final a lucrării. Lucării i se atribuie MUNCITORI specializați în domeniul solicitat.

Identificarea coloanelor tabelelor:

Tabelul MUNCITORI are următoarele coloane:

id_muncitor: fiecărui angajat i se atribuie un cod unic recunoscut de baza de date;

nume_prenume: stochează numele și prenumle angajatului;

cnp;

domiciliul: adresa de domiciliu a angajatului;

calificare: domeniul de activitate al muncitorului calificat.

Tabelul TIP_LUCRARE are următoarele coloane:

id_tip_lucrare: codul unic de indentificare pentru baza de date;

tip_lucrare: tipul de lucrare pus la dispoziție de firma de construcții (tencuire, gresiere etc.).

Tabelul CLIENTI are următoarele coloane:

id_client: identificatorul unic al clientului;

denumire_client: denumirea clientului (numele persoanei fizice sua denumirea firmei);

adresa_client: date referitoare la adresa clientului;

nr_tel: numărul de telefon al clientului;

date_contact: alte date de contact.

Tabelul LUCRARI conține următoarele coloane:

id_lucrare: fiecărei lucrări i se atribuie un cod unic de lucrare; acesta va fi preluat mai departe în tabelele de referință;

id_client: valorile sunt preluate din coloana id_client a tabelului CLIENTI; stabilește legătura dintre cele două tabele, în tabelul de față specificând cărui client i se atribuie o lucrare;

adresa_lucrare: locația unde se va efectua lucrarea;

Tabelul DETALII_LUCRARE conține următoarele coloane:

id_detalii_lucrare: număr curent al înregistrătilor din tabel;

id_lucrare: preia valoarea din tabelul LUCRARI;

id_tip_lucrare: preia valoarea din tabelul TIP_LUCRARE pentru a menționa tipul de serviciu solicitat de client pentru lucrarea în cauză;

detalii_lucrare: detalii referitoare la suprafață, alte detalii.

Tabelul MUNCITORI_LUCRARE conține următoarele coloane:

nr_crt: numărul curent al înregistrărilor din tabel;

id_detalii_lucrare: valoare preluată din tabelul DETALII_LUCRARE;

id_muncitor: coloana conține codul muncitorului care va realiza lucrarea.

În realizarea acestei diagrame s-a ținut cont de următoarele restricții: un client poate solicita mai multe lucrări, dar o lucrare poate fi solicitată de un singur client. De asemenea, pentru o lucrare se pot solicita mai multe tipuri de servicii, iar un tip de lucrare poate fi solicitat de mai multe ori. Unei lucrări i se pot asocia mai mulți muncitori, iar un muncitor poate participa la mai multe lucrări, dar nu în același timp. Prin construcția lor, tabelele bazei de date respectă regula ca tipul de relaționare între tabele să fie de unu la unu sau unu la mulți (vezi Cap. 2).

Etapa de implementare

Sistemul informatic de gestiune a lucrărilor firmei de construcții Edil Design SRL este realizat folosind sistemul de gestiune al bazelor de date MS Access, versiunea Access 2007. Alegerea acestei tehnologii are la bază trei criterii principale: disponibilitatea aplicației MS Access prin intermediul suitei de produse soft Microsoft Office Professional, nemaifiind necesar un soft adițional de baze de date din moment ce calculatoarele au achiziționată această suită de produse, instalarea ușoară a sistemului informatic pe unitățile de lucru – un singur fișier executabil cu extensia .accdb ce conține atât baza de date cât și formularele și rapoartele sistemului, posibilitatea transpunerii sistemului informatic mono-utilizator în regim de multi-utilizator datorită proprietății de partajare a datelor.

În cadrul sistemului informatic s-au creat formulare de intrare, de exemplu Formular CLIENTI, Formular MUNCITORI etc. care oferă utilizatorului o interfață rapidă de adăugare a datelor din baza de date. De asemenea sistemul informatic generează rapoarte cum ar fi Lista Lucrari, Lista Muncitori etc., și statistici precum Numărul de solicitari pentru un tip de lucrare care evidențiază care sunt cele mai solicitate servicii din domeniul construcții.

Aceste obiecte ale sistemului informatic vor fi prezentate detaliat în Capitolul 3.

II. SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

Noțiuni generale

Baze de date și sisteme de gestiune a bazelor de date

Bazele de date reprezintă un mecanism indispensabil pentru sistemele informatice, deoarece acestea stochează informația, atât de necesară în activitatea oricărei unități economice.

Baza de date constituie nucleul sistemului informatic, și implicit, al sistemului informațional (vezi Fig.2. 1). Prin definiție, baza de date este o modalitate de depozitare pe un suport extern a unui grup de date care modelează un proces din lumea reală, cu posibilitatea de regăsire în timp util a datelor. Interfața dintre baza de date și utilizatorii sistemului este asigurată de sistemul de gestiune al bazelor de date (SGBD). Acesta permite „crearea, actualizarea și ștergerea bazelor de date”.

Sursa: Alan Păun, Informatică de gestiune, http://cursuri.uvvg.ro/course/view.php?id=336

Fig.2. 1. Locul bazei de date și a SGBD-ului în cadrul Sistemului Informațional

Cel mai cunoscut și utilizat model de baze de date este cel rațional, în care datele sunt atașate în anumite tabele între care se creează anumite legături. „Acest nou model s-a dezvoltat pornind de la articolul A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks (un model relațional al datelor pentru bănci mari de date folosite în comun), scris de E. F. Codd în anul 1970. Ideea lui Codd pentru un sistem de administrare a bazelor de date relaționale folosește conceptele matematice de algebră relațională pentru a grupa datele în mulțimi și a stabili relații între submulțimile (domeniile) comune.”

Baza de date relaționale reprezintă o colecție (sau mai multe colecții) de date „aflate în interdependență împreună cu descrierea datelor și a relațiilor dintre ele”. Colecția de date semnifică „ansamblul structurat de date organizat după anumite criterii”, descrierea datelor reprezintă „date despre date” (cunoscută și sub denumirea de meta-date), iar relațiile sunt „asociațiile dintre mai multe entități.”

O bază de date relațională este alcătuită din tabele bidimensionale în a căror structură intră atributele, înregistrările (tuplurile), domeniile și valorile. Atributul este denumirea generică dată coloanei, ale cărui valori reale constituie domeniile tabelului. Linia reprezintă o înregistrare a tabelului, iar valoarea reală este conținutul celulei obținută ca intersecție dintre un atribut și un tuplu.

Pe lângă tabele o bază de date relațională mai poate conține: proceduri stocate, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de securitate și de gestionare a tranzacțiilor.

În continuare se descrie pe scurt modul de funcționare a unei baze de date. Utilizatorul exploatează prin intermediul unui sistem de calcul baza de date aflată pe un suport specific, având la îndemână un SGBD. Utilizatorul aflat la un terminal electronic, pune o întrebare sau lansează o cerere referitoare la cuvintele din baza de date, întrebarea putându-se adresa într-un limbaj de cereri speciale SGBD-ului. Întrebarea este studiată de către calculator, implicit de SGBD, iar dacă este corectă i se dă răspuns automat prin accesarea informațiilor din baza de date. Procesul de emitere a unei cereri de date care va fi satisfăcută prin returnarea datelor care îndeplinesc acele proprietăți cerute, se numește interogare a bazei de date. Răspunsul la cererea de date se va pune pe ecran, se va imprima sau se va salva într-un fișier.

Astfel, „un SGBD dă posibilitatea utilizatorului să aibă acces la date folosind un limbaj de nivel înalt, apropiat de modul obișnuit de exprimare, pentru a obține informații, utilizatorul făcând abstracție de algoritmii aplicați privind selecționarea datelor implicate și a modului de memorare a lor.”

Sistemul de gestiune al bazei de date este reprezentat de un „soft de asamblare, aranjare, modificare, regăsire și protecție a datelor în baza de date.” Un SGBD se caracterizează prin următoarele funcții: „identificarea structurii bazei de date, încărcarea datelor în baza de date, accesul la baza de date (interogare, actualizare), întreținerea bazei de date (refolosirea spațiilor goale, refacerea bazei de date în cazul unor incidente), reorganizarea bazei de date (restructurarea și modificarea strategiei de acces), securitatea datelor.”

Obiectivele unui SGBD

Printre principalele obiective ale unui sistem de gestiune a bazelor de date se enumeră:

SGBD trebuie să asigure independența datelor: aceasta asigură faptul că sistemul informatic (aplicația) nu este afectat (afectată) în cazul modificării structurii de memorare a datelor. Independența datelor asigură

vehicularea doar a acelei cantități de date care este necesară spre vizualizare a unui utilizator;

instrumente care permite administratorului modificarea structurii de date, fără a modifica programele de aplicație.

SGBD trebuie să asigure redundanțe minime a datelor: stocarea datelor în baza de date trebuie să fie făcută astfel încât să nu fie multiplicate. Acest lucru este realizat prin tehnica normalizării bazelor de date.

SGBD trebuie să asigure diferite facilități de folosire a datelor: partajarea datelor de mai mulți utilizatori, accesul simplu la date al utilizatorilor fără a fi nevoiți să cunoască întreaga structură a bazei de date; existența limbajului standardizat din domeniul bazelor de date SQL (Structured Query Language) de regăsire a datelor.

SGBD trebuie să asigure securitatea datelor: autorizarea accesului la date prin mecanismul de parolare (nume, parolă, grupul căruia aparține, nivelul de acces), atribuirea diferitelor drepturi de acces la date și nu în ultimul rând criptarea (codificarea) datelor.

SGBD trebuie să asigure coerența și integritatea datelor împotriva ștergerilor intenționate sau accidentale: controlul concurențial la datele bazei de date este asigurat prin tranzacții, realizarea unor copii de siguranță.

Funcțiile unui SGBD

Principalele funcții pentru un sistem de gestiune a bazelor de date sunt:

Funcția de descriere a datelor este caracterizată de limbajul de definire al datelor (LDD), limbaj care include instrucțiuni ce permit crearea schemei bazei de date, adăugarea tabelelor, ștergerea tabelelor, adăugarea de noi câmpuri tabelelor etc.

Funcția de manipulare a datelor este caracterizată de limbajul de manipulare a datelor (LMD) care include instrucțiuni ce permit încărcarea datelor în baza de date, actualizarea datelor (adăugarea, modificarea sau ștergerea de înregistrări din tabel), prelucrarea datelor (selectarea, ordonarea datelor), regăsirea/interogarea datelor;

Funcția de utilizare oferă interfața dintre baza de date și utilizator;

Funcția de administrare „este o funcție complexă și ține de competența administratorului de baze de date”21.

Arhitectura unui SGBD

Nu orice software care gestionează date în memoria externă este un SGBD:

– în primul rând, produsul software trebuie să fie un sistem, adică un ansamblu de programe intercorelate între ele care lucrează pentru un scop comun;

– sistemul de programe trebuie să gestioneze date în memoria externă;

– apoi, datele nu pot exista oricum, ci organizate conform unui model de date într-o bază de date;

– în sfârșit, dacă sistemul de programe gestionează o bază de date și în plus îndeplinește funcțiile și obiectivele specifice, atunci acel sistem este un SGBD.

Rezultă că un SGBD conține o serie de componente, care sunt instrumente software ce au scopul de a realiza funcțiile specifice: nucleul, interfețele, instrumentele.

Majoritatea arhitecturilor actuale de SGBD pot fi aduse la forma de mai sus, pe trei niveluri. Diferitele componente din diferitele SGBD (fiecare tip a venit cu una sau mai multe propuneri de arhitecturi) pot fi încadrate (uneori discutabil) în unul dintre cele trei niveluri.

Nivelurile din arhitectura de mai sus, pot conține următoarele componente ale unui SGBD:

Nucleul (motorul) conține limbajul de descriere a datelor (LDD), limbajul de manipulare a datelor (LMD), componente obligatorii în kit-l minim de SGBD. Componenta este destinată analiștilor, programatorilor și administratorilor BD.

Interfețele sunt formate din: generatoarele de diferite tipuri (de meniuri, de video-formate, de rapoarte etc.), elementele de CASE (Computer Aided Software Engeenering), interfețe cu limbaje de programare universale, interfețe cu alte sisteme etc. Componenta este destinată tuturor categoriilor de utilizatori: finali, intensivi, specialiști.

Instrumentele sunt formate din: editoarele, navigatoarele (browsers), utilitarele (shells) de diferite ipuri. Componenta este destinată, în principal, administratorului bazei de date, dar și altor categorii de utilizatori.

Proiectarea bazei de date a sistemului informatic și implementarea acestuia folosind MS Access

Microsoft Access

Microsoft Access este un sistem de gestiune a bazelor de date care prelucrează baze de date relaționale. El se livrează opțional în pachetul de programe Microsoft Office. De la prima versiune de Access (Access 2.0) din anul 1993 și până la cea mai recentă versiune Access 2013, aplicația software a cunoscut 9 versiuni, fiecare aducând îmbunătățiri care fac ca MS Access să concureze cu succes alături de alte SGBD-uri relaționale, și anume Microsoft SQL Server, DB2, Oracle etc.

Conceptul original de Acces a fost pentru utilizatorii finali să poată să "acceseze" date din orice sursă. Alte caracteristici includ: importul și exportul de date de mai multe formate, cum ar fi Excel, Outlook, ASCII, dBase, Paradox, FoxPro, SQL Server, Oracle , ODBC, etc. De asemenea, Access are și posibilitatea de a folosi baze de date externe, neînglobate, în formatele: Microsoft Excel, Liste SharePoint, text, XML, Microsoft Outlook, HTML, dBase, Paradox, Lotus 1-2-3, ODBC -conforme cu containerele de date, inclusiv: Microsoft SQL Server, Oracle, MySQL, PostgreSQL, – având aceleași posibilități de utilizare aceasta pentru vizualizare, interogare, editare, și de raportare. Acest lucru permite apelarea datelor existente cele mai recente date. Se pot efectua operații de join SQL între seturile de date de diferite formate, stocate pe diferite platforme.

Access stochează toate tabelele de baze de date, interogări, formulare, rapoarte, macrocomenzi și module în baza de date Jet Access ca un singur fișier. Microsoft Access utilizează atât formatul ACCDB, cât și MDB.

Un fișier MDE /ACCDE este o bază de date Microsoft Access fișier cu toate modulele compilate și tot codul sursă editabil eliminat, care cuprinde toate componentele: tabele, interogări, module, macrocomenzi, formulare și rapoarte.

Utilizatorii pot crea tabele, interogări, formulare și rapoarte și macrocomenzi Utilizatorii avansați pot folosi Visual Basic pentru a scrie soluții bogate cu avansate de manipulare a datelor și de control al utilizatorului.

Există șabloane pentru baze de date, atât în cadrul programului cât și pe site-ul oficial. Acestea permit utilizatorilor să construiască o bază de date cu tabele, interogări, formulare, rapoarte și macrocomenzi predefinite. Șabloanele nu includ cod Visual Basic. De asemenea, are și modul de lucru în multiutilizator în rețea.

„Principalele caracteristici ale SGBD-ului ACCESS sunt:

este relațional și lucrează sub sistemul de operare Windows;

este deschis comunicării cu alte Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date cum ar fi FoxPro sau Paradox;

este compatibil cu tehnologia ActiveX, care permite realizarea aplicațiilor client/server;

permite realizarea unor aplicații complexe prin utilizarea limbajului Visual Basic;

permite comunicarea cu SQL Server, un alt produs Microsoft care gestionează baze de date;

permite accesul la baze de date din rețeaua Internet, fiind un instrument util pentru publicarea informațiilor în paginile Web;

este autodocumentat prin help, apelabil contextual sau la cerere;

conține instrumente wizard care permit utilizatorului crearea într-o manieră foarte simplă a obiectelor bazei de date.”

Obiectele unei baze de date Access sunt:

tabelele (table): sunt obiecte definite de utilizator în care sunt stocate datele;

interogările (query): sunt obiecte care permit vizualizarea informațiilor obținute prin prelucrarea datelor; interogarea se poate face din una sau mai multe tabele și/sau alte interogări create anterior;

formulare (from): sunt obiecte care permit introducerea datelor, afișarea acestora;

rapoartele (report): sunt obiecte care permit formatarea și tipărirea informațiilor obținute în urma interogării datelor din baza de date;

paginile Web (pages): sunt obiecte care includ fișiere HTML (HyperText Markup Language) pentru furnizarea accesului la date prin intermediul browser-elor Internet;

comenzile macro (macro): sunt „obiecte care conțin o definiție structurată a uneia sau acțiuni pe care Access le realizează ca răspuns la numite evenimente”23;

modulele (mocule): sunt obiecte care conțin proceduri definite de utilizator folosind limbajul de programare Visual Basic for Application (VBA).

Sistemul informatic dezvoltat în cadrul aceste lucrări a fost implementat folosind MS Access 2007.

Access 2007 este un sistem de gestiune al bazelor de date (SGBD) din cadrul suitei Microsoft Office. Prin intermediul lui se permite stocarea și gestionarea cantităților mari de date, organizate în baze de date. Programul Access include un număr mare de facilități privind gestiunea bazelor de date. Datorită tehnologiei Rushmore, accesul la date este foarte rapid, fiind completat și de modul intuitiv de interogare grafică, prin exemple. Distribuția datelor este oferită de tehnologia OfficeLines, care interconectează toți membrii familiei de programe Microsoft Office (editorul de texte Word, programul de calcul tabelar Excel, programul de prezentare PowerPoint, programul de gestiune a bazelor de date Access, programul de planificare și administrare a datelor personale Outlook, programul OneNote de gestiune a diferitelor tipuri de date cum ar fi: texte, grafică, scriere de mână preluată prin PC-uri tabletă, date scanate, secvențe audio, secvențe vidio, alte fișiere de date din pachetul Office 2007). Programul Access este de dimensiune foarte mare, datorită diversității funcțiilor pe care le poate gestiona. Toate componentele unei baze de date (tabele, interogări, formulare, rapoarte, pagini de acces la date, macrocomenzi, module Visual basic) sunt memorate într-un fișier cu extensia .accdb. Programul Access permite utilizatorului să definească, într-o manieră elegantă și ușoară, numai cu ajutorul mouse-ului, diferite relații între tabele. Necesarul de memorie extinsă este de minim 12 megaocteți.

Tipuri de interogări în Ms Access

Este cunoscut faptul că MS Access facilitează crearea interogărilor de selecție. Interogările Access reprezintă modalități de selecție, modificare și afișare a informației din unul sau mai multe tabele, formulate cu ajutorul unor condiții logice. Interogarea este o metodă mai formală de căutare și filtrare; ea permite vizualizarea, modificarea și analiza datelor în diferite moduri.

MS Access pune la dispoziție o tehnică grafică (QBE- Query by Example) bine dezvoltată ce permite proiectarea facilă a interogărilor și generează expresii ale limbajului neprocedural SQL (Structure Query Language).

Interogările Access sunt grupate în funcție de rezultatul returnat de interogare:

interogări de selectare cu ajutorul cărora se pot selecta date din unul sau mai multe tabele. Ele returnează un set de date structurate într-un tabel virtual, deci nu modifică datele tabelelor din care interogarea își preia informațiile.

interogări de acțiune cu ajutorul cărora se pot

crea tabele (Make-Query Table sau Creare tabel),

adăuga înregistrări într-un tabel (Append Query sau Adăugare;

șterge înregistrări într-un tabel (Delete Query sau Ștergere);

actualiza date într-un tabel (Update Query sau Actualizare);

Interogările de acțiune nu returnează niciun tabel, ci modifică un tabel sau un set de date dintr-un tabel.

interogări analiză încrucișată: Tabel încrucișat (Crosstab Query);

interogări SQL: Vizualizare SQL (SQL View);

interogări parametrate: Parametri (Parameter).

Este de reținut faptul că interogările ce se pot crea direct din tehnica QBE se împart în două mari categorii, și anume interogări de selecție și interogări de acțiune. Cu ajutorul interogărilor de acțiune se pot selecta înregistrări dintr-un tabel sau mai multe, iar rezultatul returnat este un set de date, fără a modifica datele respective. Cu ajutorul interogărilor de acțiune fie se pot crea, modifica structural sau elimina tabele, fie se pot adăuga, modifica, elimina datele dintr-un tabel, rezultatul acestor interogări fiind modificarea datelor din tabele și nu returnează nimic.

Fig.2. 2. Structurarea interogărilor Access

Cel mai utilizat tip de interogare în cadrul implementării sistemului informatic de gestiune a lucrărilor efectuate de firma Edil Design SRL a fost interogarea Select Query. În continuare va fi prezentat modul de creare a unei astfel de interogări folosind tehnica QEB.

Interogarea de selectare se poate crea în două moduri:

În modul asistat de către MS Access: comanda Expert interogare (Query Wizard) din fila Creare, grupul Interogări;

În modul de proiectare a interogării: comanda Proiectare Interogare (Query Design) din fila Creare, grupul Interogări (vezi figura de mai jos).

Fig.2. 3. Comenzi de creare a interogărilor

Odată creată interogarea în modul de proiectare, rezultatul acesteia se vizualizează alegând opțiunea Vizualizare foaie de date (Datasheet View). Opțiunea Vizualizare proiect (Design View) se alege în cazul în care se dorește revenirea la modul proiectare a interogării.

Fig.2. 4. Opțiuni de vizualizare a interogărilor

Pentru a realiza o interogare de selectare în modul proiectare se procedează astfel:

Se accesează comanda Proiectare Interogare (Design Query) din grupul Interogări (Queries), fila Creare (Create);

se adaugă tabelul (tabelele) implicate în interogare;

se adaugă în grila de proiectare câmpurile tabelului (tabelelor) ce vor fi afișate ca rezultat al interogării;

se sortează (opțional) Ascendent sau Descendent valorile unui câmp sau a mai multor câmpuri;

se aleg criterii de filtrare a înregistrărilor din tabelele implicate în interogare: simple sau compuse (operatorii AND/OR) și pot utiliza o serie de cuvinte rezervate și expresii definite de utilizatori;

se vizualizează rezultatul interogării: comanda de Executare (Run) din grupul Rezultate a filei contextuale Proiectare sau opțiunea Vizualizare foaie de date a comenzii Vizualizare din grupul Rezultate a filei contextuale Proiectare;

se salvează interogarea.

În interogarea de mai jos s-a folosit un criteriu de selecție compus, și anume s-a dorit afișarea tuturor muncitorilor calificați ca zugravi și a muncitorilor cu calificare în finisaj tencuială care nu au completat datele de contact.

Fig.2. 5. Exemplu de interogare care folosește criterii de selecție

Din lista tuturor muncitorilor existenți în baza de date

Fig.2. 6. Datele din tabelul MUNCITORI

interogarea va afișa rezultatul

Fig.2. 7. Muncitorii calificați ca zugravi și muncitorii calificați în finisaj tencuială care nu au completat datele de contact

O interogare de selectare afișează înregistrări (linii) ale tabelului (tabelelor) ce respectă una sau mai multe condiții de filtrare, poate afișa toate câmpurile tabelului (tabelelor) sau doar cele menționate, poate afișa câmpuri ce nu aparțin tabelului (câmpuri calculate), poate implica unul sau mai multe tabele relaționate ale bazei de date, poate implica tabele și alte interogări create anterior.

Crearea unei interogări de adăugare se face în mod asemănător cu o interogare clasică. Interogarea Append permite adăugarea de noi înregistrări unui tabel (destinație) pornind de la datele din alt tabel (sursă).

Pasul 1. se pornește de la crearea unei interogări select prin care se selectează dintr-un tabel informațiile ce urmează să fie copiate în tabelul destinație și se rulează interogarea, după care se trece la modul Design View.

Pasul 2. sau clic dreapta, Query Type și Append Query. Tabelul selectat poate fi, eventual, din altă bază.

Spre deosebire de interogarea clasică, interogarea de adăugare va conține un rând: Append to, în care se specifică coloana tabelului destinație unde va ajunge câmpul din interogare. Completarea se face automat în cazul în care numele coloanei din tabelul de interogare și numele câmpului din interogare coincid. Se salvează interogarea dând un nume reprezentativ al acțiunii.

Interogarea de tip Update Query este folosită pentru a modifica toate înregistrările sau o parte dintre cele care îndeplinesc anumite condiții. Se pot modifica datele din unul sau mai multe câmpuri (ori tabele) în același timp.

Interogarea de tip Delete Query este folosită pentru a șterge dintr-un tabel toate înregistrările care îndeplinesc anumite criterii (deseori folosită pentru a șterge înregistrări vechi).

Interogările Ms Access realizate prin tehnica QBE sunt folosite doar de MS Access, ascund complexitatea interogărilor SQL, dar sunt ușor de învățat fiind axate pe interfață grafică.

Limbajul SQL

Limbajul SQL (Structured Query Language) este limbajul utilizat de majoritatea sistemelor de baze de date relaționale (SGBDR) pentru definirea și manipularea datelor.

„Limbajul SQL a fost dezvoltat într-un prototip de sistem de gestiune a bazelor de date relaționale la IBM, în 1970. În 1979 corporația Oracle a introdus prima implementare a limbajului SQL în varianta comercială. În 1987 Institutul Național de Standarde (ANSI) a elaborat standardul limbajului SQL. Ulterior au avut loc mai multe revizii ale acestui standard.”

Majoritatea limbajelor posedă un set de instrucțiuni comun unanim acceptat de toate marile companii producătoare de soft, precum MICROSOFT sau ORACLE.

Termenii utilizați de limbajul SQL sunt

tabel (Table) utilizat pentru a desemna o relație;

linie (row) utilizat pentru a desemna un tuplu;

coloană (column) utilizat pentru a desemna un atribut.

Componentele pe care le cuprinde limbajul SQL sunt următoarele:

componenta de descriere a datelor relaționale (limbajul de descriere a datelor – LDD),

componenta de manipulare a datelor relaționale (limbajul de manipulare a datelor – LMD), ambele fiind absolut necesare în gestiunea BD.

Pe lângă aceste componente principale, standardul SQL2 mai prevede și alte componente ale limbajului:

controlul tranzacțiilor;

controlul securității și refacerea datelor.

Controlul tranzacțiilor conține comenzi pentru specificarea tranzacțiilor. Unele implementări adaugă comenzilor prevăzute în standard și alte comenzi suplimentare de control al concurenței și refacerea datelor.

Controlul securității și refacerea datelor conține comenzi de administrare a bazei de date pentru definirea utilizatorilor și a drepturilor acestora de acces la tabele. Această componentă este dependentă de SGBD, iar pentru sisteme performante, administratorul BD este obiectul activității unei categorii speciale de utilizatori ai BD – administratori ai BD.

Structura lexicală a unei instrucțiuni SQL curpinde elementele specifice24:

cuvintele cheie (key words), dintre care fac parte comenzile (SELECT, UPDATE, INSERT etc), operatorii (AND, OR, NOT, LIKE), clauzele (WHERE, SET, VALUES etc);

identificatorii (identifier) sunt elementele care denumesc tabela, atributul sau alt obiect BD; SQL face diferența între literele mari și mici, deci este „case-sensitive”; identificatorul care conține ghilimele se numește identificator delimitat;

constantele (literal) reprezintă șiruri de caractere (‘ ‘), numere întregi, numere reale (ex. 3.5; 4. ; .001; 5e2), constanta NULL care simbolizează lipsa de informare, constante de tip logic (1 pentru TRUE și 0 pentru FALSE);

caracterele speciale, cum ar fi ; care semnifică terminarea comenzilor, . care semnifică virgula zecimală, sau * care simbolizează operatorul de înmulțire.

În sintaxa SQL se pot utiliza următorii operatori:

operatori aritmetici binari: + (sumă), – (diferență), * (produs), / (împărțire), % (modulo), & (AND orientat pe biți), | (OR orientat pe biți), # (XOR orientat pe biți), << (deplasare la stânga), >> (deplasare la dreapta).

operatori binari de comparație: < (mai mic), > (mai mare), <= (mai mic sau egal), >= (mai mare sau egal), = (egal), <> (diferit) sau != (diferit).

operatori de comparație: x BETWEEN min AND max verifică dacă minxmax), x IN (v1,…,vn) compară x cu o listă de valori, x IS NULL, x IS NOT NULL, x LIKE model_șir.

operatori logici legați prin cuvintele cheie AND, OR, NOT și ei returnează una dintre valorile logice TRUE, FALSE sau NULL.

operatori relaționali: UNION (reuniune), INTERSECT (intersecție), MINUS (diferență).

Comenzile SQL sunt grupate după cum urmează:

Comenzi de selecție a datelor (SELECT – interoghează datele);

Comenzi de definire a datelor (CREATE, DROP, ALTER TABLE – creează, elimină, modifică un tabel din baza de date);

Comenzi de manipulare a datelor: INSERT – adaugă date în baza de date; UPDATE – actualizează datele din baza de date; DELETE – șterge date din baza de date;

Comenzi de procesare a tranzacțiilor;

Comenzi de control concurent la baza de date.

Toate aceste comenzi se pot realiza scriind instrucțiuni SQL în fereastra prompter încorporată în Access și anume SQL View.

Fig.2. 8. Structurarea comenzilor SQL

Datele unei baze de date trebuie periodic actualizate, pentru a reflecta activitățile unei firme sau organizații. Întreținerea datelor este o activitate continuă și plină de responsabilitate, ce constă în introducerea de noi date, modificarea unor date existente sau ștergerea datelor din tabelele acesteia. Limbajul SQL oferă instrucțiuni dedicate întreținerii datelor unei baze.

Comanda INSERT adaugă într-un tabel o singură înregistrare sau adaugă într-un tabel mai multe înregistrări din unul sau mai multe tabele. Comanda UPDATE modifică într-un tabel valorile specificate pentru toate înregistrările sau modifică într-un tabel valorile specificate pentru acele înregistrări care verifică un criteriu stabilit. Comanda DDELETE elimină dintr-un tabel toate înregistrările sau elimină dintr-un tabel un set de înregistrări care verifică un criteriu stabilit.

Cel mai simplu mod de a insera o linie (o înregistrare) într-un tabel este folosirea sintaxei de bază a instrucțiunii INSERT

INSERT INTO tabel (câmp1, câmp2, …)

VALUES (‘valoarea1 ’, ‘valoarea2’, …);

care cere numele tabelului și valorile care vor fi inserate în noua linie. În cadrul unei comenzi INSERT:

ordinea câmpurilor este arbitrară;

numărul câmpurilor trebuie să fie egal cu numărul coloanelor;

valorile corespund, în ordine, cu denumirile câmpurilor;

valorile se introduc între ghilimele, excepție fac valorile numerice;

în cazul în care nu se specifică toate câmpurile unei înregistrări, câmpurile neprecizate se completează automat cu valoarea NULL;

câmpurile pot fi omise dacă se adaugă date în toate câmpurile tabelului.

Cele mai utilizate inserări în tabele sunt cele cu înregistrări provenite din interogări ale altor tabele. Sintaxa

INSERT INTO tabel (câmp1, câmp2, …)

SELECT ‘valoare1’, ‘valoare2’,…

FROM tabel1, tabel2,…

WHERE condiție1, condiție2,…;

permite inserarea în tabel a valorilor obținute prin interogarea tabelelor1, 2 în condițiile1,2 precizate în clauza WHERE. Instrucțiune_select poate fi orice instrument SELECT ce poate conține clauze GROUP BY, asocieri, operatori UNION și chiar subinterogări. Condiția care trebuie să fie asigurată în cadrul acestei comenzi este ca numărul de câmpuri și tipul lor de dată să coincidă. Datorită efectului permanent al instrucțiunii UPDATE, este indicată efectuarea unei copii de siguranță (backup) a bazei de date înainte de executarea instrucțiunii. Valoarea poate fi aceeași pentru toate înregistrările; o valoare dintr-un alt câmp al tabelului; o valoare dintr-un câmp al altui tabel relaționat; o expresie bazată pe valorile din tabel sau din alt tabel relaționat; valoarea unei funcții VBA. Pentru a șterge o valoare dintr-un câmp, se folosește

UPDATE tabel SET câmp=NULL;

Se pot modifica mai multe câmpuri din înregistrările tabelului. Pentru a modifica câmpuri într-un tabel părinte trebuie să fie impusă opțiunea ON UPDATE CASCADE tabelului copil.

Pentru a șterge linii dintr-un tabel se folosește instrucțiunea DELETE

DELETE FROM tabel;

Când se folosește interogarea DELETE se elimină înregistrările din tabel, nu și tabelul. (DROP TABLE). Instrucțiunea DELETE nu șterge tabele, ci numai înregistrări din tabele. Chiar dacă șterge toate înregistrările unui tabel, aceste rămâne, dar va fi gol. Comanda elimină întreaga înregistrare (linie) a tabelului, nu doar valorile dintr-un câmp. (UPDATE table SET câmp=NULL). De remarcat faptul că instrucțiunea DELETE nu conține nume de coloane,ea șterge linii întregi, nu coloane. Pentru a șterge valorile din anumite coloane se folosește instrucțiunea UPDATE, prezentată puțin mai înainte.

Datorită efectului permanent al instrucțiunii DELETE, este indicată efectuarea unei copii de siguranță (backup) a bazei de date înainte de executarea instrucțiunii. Pentru a elimina câmpuri într-un tabel părinte ce se regăsesc și în tabelul copil, trebuie să fie impusă opțiunea ON DELETE CASCADE tabelului copil.Se pot elimina înregistrări dintr-un tabel pe baza datelor din alte tabele folosind asocieri în clauza FORM sau subinterogări în clauza WHERE.

Se exemplifică comanda UPDATE în cadrul sistemului informatic al firmei Edil Design SRL. Pornind de la tabelul MUNCITORI

Fig.2. 9. Câmpurile tabelului MUNCITORI

se dorește actualizarea automată a câmpului „activ” cu valoarea „Da” în cazul în care muncitorul participă la efectuarea unei lucrări. Sintaxa UPDATE este cea din figura de mai jos.

Fig.2. 10. Comanda UPDATE de actualizare a câmpului activ

În momentul rulării comenzii UPDATE, MS Access va afișa mesajul de atenționare și anume că vor fi actualizate 6 înregistrări (din cele 7) ale tabelului. După confirmarea actualizării, tabelul muncitori este completat automat cu valoarea adevărat (1 sau Da) în câmpul activ pentru acei muncitori care sunt angajați la efectuarea unei lucrări.

Fig.2. 11. Rezultatul rulării comenzii UPDATE

Baza de date a sistemului informatic Edil Design SRL

Bazele de date reprezintă un instrument indinspensabil pentru sistemele informatice, modificarea bazelor de date constituie un subiect vast care nu poate fi tratat complet intr-un singur curs. Baza de date reprezintă o modalitate de stacare pe un suport extrem a unei mulțtimi de date care modelează un proces din lumea reală, cu posibilitatea regăsitii acesteia. Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD).

Acestea, SGBD-urile, sunt responsabile cu crearea, manipularea și intreținerea unei baze de date, principala funcție a acestuia este de a permite utilizatorilor să acceseze informațiile stocate in baza de date.

Cel mai răspândit model de baze de date este cel relațional, in care datele sunt memorate in tabele între care se stabilesc anumite legături. Pe lângă tabele, o baza de date telațională mai poate contine: proceduri stocate, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de securitate și de gestionare a tranzacților etc.

Dacă în etapa de definire a soluției de realizare a sistemului informatic (etapă componentă a analizei sistemului real) s-a construit diagrama entiate-relație la nivel de proiectare, în etapa de implementare a bazei de date, pe lângă identificarea entiăților, a atributelor și a atributelor chei primare, trebuie identificate și asocierile (relațiile) dintre entități și tipurile lor.

Asocierile dintre entități au rolul de a reuni informațiile, corelate împreună. Asocierile sunt de trei feluri:

asocieri de trp „unu la unu”: asocierile în care numărul maxim de posibilități ce se stabilesc între cele două entități este unu;

asocieri de trp „unu la mulți”: asocierile în care numărul maxim de posibilități de legătură a unei entități este unu, iar numărul maxim corespunzător celelilate entități are valoare „mulți”;

asocieri de trp „mulți la mulți”: asocierile în care numărul maxim de posibilități ce se stabilesc între cele două entități este „mulți”.

În acest sens, între entitatea CLIENTI și LUCRARI s-a stabilit o legătură de tipul „unu la mulți” deoarece un client poate solicita un număr mare de lucrări (mulți), iar o lucrare corespunde doar unui (unu) singur client.

Între LUCRARI și DETALII_LUCRARE există tot o asociere de „unu la mulți” deoarece unei lucrări i se pot descrie mai multe detalii (exemplu: lucrarea cu id-ul 1 este compusă din 3 tipuri de lucrări diferite, respectiv 3 perioade de efectuare a lucrărilor diferite, deci 3 detalii: tencuit, zugrăvit, decor), iar o înregistrare a entității DETALII_LUCRARE conține o singură lucrare.

Baza de date a sistemului informațional de gestiune a lucrărilor efectuate de firma Edil Design SRL conține 6 tabele între care s-au stabilit doar relații de tipul unu la mulți. În cadrul procesului de proiectare a unei baze de date relaționale este cunoscută condiția ca între tabele să nu existe asocieri de tipul „unu la mulți”. Astfel, baza de date a sistemului informatic dezvoltat în cadrul acestei lucrări respectă această condiție.

„Asocierea este dată de identificarea unui atribut comun celor două tabele. Acest atribut comun se alege ca fiind atributul ce identifică în mod unic o înregistrare a uneia dintre cele două tabele.” Atributele ce stabilesc legătura între tabele sunt cheia primară din primul tabel, respectiv cheia străină din al doilea tabel. Tabelul ce conține cheia primară se numește tabel părinte, iar tabelul ce conține cheia externă se numește tabel copil.

Diagrama entiate-relație a bazei de date este prezentată în figura de mai jos.

Fig.2. 12. Diagrama entiate-relație generată de Access

După cum reiese din diagramă, fiecare tabel conține un atribut cheie primară, prin care se identifică în mod unic înregistrările din tabel. Mai jos este prezentată structura câtorva tabele ale bazei de date din punct de vedere al tipurilor de date ale atributelor.

Fig.2. 13. Tipuri de date ale atributelor tabelului MUNCITORI

Fig.2. 14. Tipuri de date ale atributelor tabelului TIP_LUCRARE

Fig.2. 15. Tipuri de date ale atributelor tabelului LUCRARI

Fiecare tabel a fost populat cu datele corespunzătoare, după cum se poate observa în figurile de mai jos.

Fig.2. 16. Poularea cu date a tabelui CLIENTI

Fig.2. 17. Poularea cu date a tabelui LUCRARI

Fig.2. 18. Poularea cu date a tabelui DETALII_LUCRARE

Fig.2. 19. Poularea cu date a tabelui MUNCTIROI_LUCRARE

Fig.2. 20. Poularea cu date a tabelui MUNCITORI

Fig.2. 21. Popularea cu date a tabelului TIP_LUCRARE

Din aceste tabele se poate vizualiza cu ușurință traiectoria legăturilor stabilite în diagrama entitate relație luând un caz concret de planificare a efectuării lucrării pentru un client. Astfel, clientul Pop Ioan, cu codul de identificare 1, solicită firmei Edil Design SRL efectuarea unei lucrări cu codul 1, la adresa str. Libertati, nr72/A, Baia Mare, Maramureș. Tabelul DETALII_LUCRARE asociază lucrării cu codul 1 tipul de lucrare solicitat, și anume cel cu codul id_tip_lucrare 2, cod care corespunde serviciului tencuială (după cum se observă în tabelul TIP_LUCRARE). Se trec de asemenea alte detalii referitoare la lucrare, precum și data de start a lucrării și data finalizării. Tabelul MUNCITORI_LUCRARE asociază descrierii lucrării 1 echipa de muncitori ce vor efectua lucrarea. Tabelul stochează doar numărul de înregistrare al fiecărui muncitor, adică muncitorul cu id-ul 1, respectiv cel cu id-ul 2, numele putând fi observat în tabelul MUNCITORI.

În cadrul proiectării bazei de date corespunzătoare sistemului informatic s-a ținut cont și de anumite restricții de integritate.

„Restricțiile de integritate ale modelului relațional reprezintă cerințe pe care trebuie să le îndeplinească datele din cadrul bazei de date pentru a putea fi considerate corecte și coerente în raport cu lumea reală pe care o reflectă. Dacă o bază de date nu respectă aceste cerințe, ea nu poate fi utilizată cu un maxim de eficiență.”

Baza de date respectă:

restricția de unicitate a cheii: în tabel să nu existe două înregistrări identice (aceleași valori pentru toate câmpurile liniei din tabel), adică într-un tabel să nu existe două linii cu o aceeași valoare pentru atributul cheie;

restricția referențială: într-un tabel care referă un alt tabel, valorile cheii străine să conțină valori ce există printre valorile cheii primare din al doilea tabel. În cadrul aplicației MS Access, integritatea referențială dintre tabele a fost realizată prin setarea opțiunii „Impunere integritate referențială” în caseta de Editare relații.

Fig.2. 22. Impunerea restricției de integritate referențială

Restricția entității: impune ca într-o entitate atributele cheii primare să nu conțină valori nule.

DESCRIEREA SISTEMULUI INFROMATIC DE GESTIUNE A LUCRĂRILOR EXECUTATE DE FIRMA DE CONSTRUCȚII EDIL DESIGN SRL

Cerințe tehnice pentru sistemul informatic Edil Design SRL

Sistemul informatic de gestiune a activității firmei de construcții Edil Design rulează pe stațiile de lucru cu sistemele de operare Windows care respectă cerințele minime software și hardware: Windows XP + SP3, respectiv CPU Intel PIV 1 GHz, 1 GB RAM, HDD 40GB.

Formulare ale sistemului informatic Edil Design SRL

Prin accesarea fișierului constructii3.accdb se lansează în execuție formularul Formular navigare care conține meniul principal al sistemului.

Fig.3. 2. Pagina de start a sistemului informatic

Formularul conține 3 secțiuni principale:

secțiunea nomenclatoarelor;

secțiunea rapoartelor;

secțiunea statisticilor.

Fiecare din aceste secțiuni prezintă butoane de acces înspre obiectele pe care le conține: formulare sau rapoarte.

Astfel, secțiunea de nomenclatoare conține 3 butoane: Tipuri de lucrări, Nomenclator clienți și Nomenclator muncitori. Aceste formulare reprezintă interfețe ale utilizatorului care facilitează introducerea datelor în baza de date și vizualizarea acestora în scopul modificării lor.

Pe lângă facilitatea de inserare de noi tipuri de lucrări, formularul Tipuri de lucrări permite și vizualizarea tipurilor de lucrări efectuate la firma Edil Construct SRL.

Fig.3. 3. Formularul tipurilor de servicii oferite de firma Edil Construct SRL

Interfața de lucru este structurată pe două niveluri: introducerea tipului de lucrare în câmpurile de editare de text specifice și asocierea detaliilor referitoare la lucrarea corespunzătoare serviciului selectat în subformularul afișat în figura de mai sus. Pentru a putea completa câmpul id_lucrare se vizualizează lista tuturor lucrărilor existente în baza de date până în prezent. Această listă se accesează de la butonul din dreapta subformularului.

Fig.3. 4. Lista lucrărilor efectuate de firma până în prezent

Urmărind același principiu al aspectului formularelor, formularele de inserare a angajaților, respectiv a clienților sunt prezentate în figurile de mai jos.

Fig.3. 5. Formularul pentru clienți li lucrările asociate acestora

Formularul permite vizualizarea clienților existenți în baza de date și inserarea de noi clienți. De asemenea, în cadrul formularului se pot introduce informații despre serviciul solicitat de client: adresa unde se va efectua lucrarea, tipul/tipurile de lucrare/lucrări solicitat/solicitate, perioada de efectuare a lucrării și muncitorii disponibili care vor efectua lucrarea.

Fig.3. 6. Formularul de introducere în baza de date a angajaților

Formularul permite vizualizarea angajaților firmei existenți în baza de date și inserarea de noi angajați calificați în domeniul construcții. În cadrul formularului se poate asocia fiecărui muncitor codul de înregistrare al lucrării (id_detalii_lucrare) pe care o are de efectuat, cod preluat din lista ce se vizualizează accesând butonul Lista lucrari.

Rapoarte și statistici ale sistemului informatic Edil Design SRL

Volumul de infromații este structurat în rapoartele sistemului informatic, și anume:

Fig.3. 7. Raportul structurează lucrările efectuate

Acest raport evidențiază clienții (denumire, adresă, telefon) și lucrările pe care le-au solicitat firmei Edil Design SRL (locația unde se efectuează lucrarea, tipul lucrării, dată start, dată final). Se observă că primul client, Pop Ioan, a avut 2 lucrări de efectuat în locații diferite, fiecare lucrare având specificată tipurile de lucrări solicitate: de exemplu, lucrarea cu codul 1, a constat în tencuit și finisare, precum și montare de gresie.

O altă modalitate de a vizualiza aceste informații este raportul de mai jos, care grupează lucrările după tipul de lucrare. Acest raport poate sugerea de asemenea care sunt cele mai solicitate tipuri de servicii.

Fig.3. 8. Raportul structurează lucrările după tipul de lcurare efectuat

Statisticile generate de sistemul informatic vin în sprijinul luării deciziilor la nivel de conducere în cadrul firmei de construcții.

Fig.3. 9. Statistica sugerează fidelitatea clienților

Fig.3. 10. Statistica sugerează gradul de participare la lucrări ale muncitorilor

Fig.3. 11. Statistica sugerează cele mai solicitate servicii oferite de firmă și solicitate de clienți

Modalitate de inserare a unui nou client în baza de date

În continuare se descrie pe scurt modalitatea de înregistrare a unui client nou și a serviciilor solicitate de acesta folosind sistemul informatic de gestionare a lucrărilor efectuate de firma Edil Design SRL.

Înregistrarea unui nou client se realizează la Pasul 1, completând casetele text: denumire client, adresa client, telefon, date contact. Câmpul cod_client are valori autoincrementate, deci nu se vor face inserări sau modificări în acest câmp.

Pasul 2 oferă posibilitatea introducerii locației unde se efectuează lucrarea, apoi se introduc detalii despre lucrare referitoare la tipul lucrării, perioada de efectuare a acesteia. La final se introduce codul muncitorilor care vor efectua lucrarea. Pentru a putea prelua codurile muncitorilor, respectiv a tipului de lucrare solicitat, se deschid spre vizualizare listele corespunzătoare: Lista Tipuri de lucrări, respectiv Lista de muncitori.

Fig.3. 12. Formularul de înregistrare a unui client și a lucrării solicitate

CONCLUZII

Automatizarea activității unei instituții economice nu mai constituie o opțiune, ci o necesitate. Obiectivele unui proiect de automatizare sunt eliminarea activităților de rutină și consumatoare de timp și facilitatea accesului rapid la informație. În acest context s-a propus realizarea unui prim pas înspre informatizarea firmei de construcții Edil Design SRL, prin realizarea unui sistem informatic de gestionare a lucrărilor efectuate de firmă.

Sistemul informatic vine în sprijinul departamentului de planificare a lucrărilor pe care le execută firma prin faptul că oferă posibilitatea stocării informațiilor referitoare la clienții firmei, cererile lor de prestări de servicii din partea firmei, stabilirea intervalelor de timp în care vor fi realizate lucrările solicitate, precum și asocierea echipelor de muncitori care vor realiza lucrările.

Tehnologia utilizată în implementarea sistemului informatic este sistemul de gestiune al bazelor de date relaționale MS Access, versiunea 2007. Alegerea acestor tehnologii are la bază trei criterii principale: disponibilitatea aplicației MS Access prin intermediul suitei de produse soft Microsoft Office Professional, nemaifiind necesar un soft adițional de baze de date din moment ce calculatoarele au achiziționată această suită de produse, instalarea ușoară a sistemului informatic pe unitățile de lucru – un singur fișier executabil cu extensia .accdb ce conține atât baza de date cât și formularele și rapoartele sistemului, posibilitatea transpunerii sistemului informatic mono-utilizator în regim de multi-utilizator datorită proprietății de partajare a datelor.

Baza de date a sistemului informatic cuprinde 6 tabele între care s-au stabilit asocieri de tipul „unu la mulți” (vezi Fig.2. 12. Diagrama entiate-relație generată de Access).

Sistemul informatic pune la dispoziția utilizatorului 3 interfețe care permit accesul facil la informațiile bazei de date. (vezi Fig.3. 2, Fig.3. 4, Fig.3. 5)

Cele 3 rapoarte și 3 statistici pe care le oferă sistemul informatic asigură asistență tehnică departamentului de conducere al firmei în luarea deciziilor bunei organizări a activității acesteia. În acest sens sistemul informatic optimizează organizarea activității de prestări servicii în domeniul construcțiilor. (vezi Fig.3. 6-Fig.3. 10)

Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primele două capitole conțin noțiuni teoretice de specialitate axate pe tema lucrării, precum și aplicabilitatea acestor noțiuni în cadrul procesului de realizare a sistemului informatic de gestiune a lucrărilor firmei de construcții Edil Design. Ultimul capitol este un capitol practic în care se descrie efectiv sistemul informatic.

Astfel, în primul capitol se prezintă noțiuni despre sistemul informațional și sistemul informatic, locul acestora în cadrul unei organizații economice, precum și etapele necesare realizării unui sistem informatic. Capitolul continuă cu descrierea concretă a etapelor de analiză, proiectare și implementare a sistemului informatic de gestiune a lucrărilor executate de firma de construcții Edil Design SRL.

Capitolul doi tratează noțiunile teoretice referitoare la sisteme de gestiune a bazelor de date, punându-se accent pe sistemul de gestiune al bazelor de date relaționale MS Access. Sunt descriși pașii necesari proiectării unei baze de date relaționale. Acești pași sunt urmați în proiectarea bazei de date aferente sistemului informatic de gestiune a lucrărilor executate de firma de construcții Edil Design SRL.

Ultimul capitol conține manualul de utilizare al sistemului informatic implementat în cadrul acestei lucrări. Manualul descrie utilizatorului modalitatea de lucru cu sistemul informatic.

Rolul sistemului informațional este de a transmite informația între diferite elemente ale firmei Edil Dsign SRL. Datele sunt preluate de către operatorii tehnici ai firmei. Aceste date se referă la clienții care solicită efectuarea diferitelor servicii din domeniul construcțiilor. Pe baza datelor deja existente în baza de date, sistemul informatic permite vizualizarea informațiilor necesare planificării executării lucrărilor solicitate. Datele procesate de sistem sunt transformate în informații care sprijină luarea deciziilor manageriale în cadrul departamentului de conducere al firmei.

Se propune pe viitor dezvoltarea sistemului informatic în cel puțin două direcții:

dezvoltarea unui modul de aprovizionare cu materiale de construcții în scopul gestionării necesarului de material alocat unei lucrări;

implementarea procedurilor ce calculează costul unei lucrări: materiale și manoperă etc.

LISTA FIGURILOR

Fig.1. 1. Structura și funcțiile sistemului informațional 4

Fig.1. 2. Realizarea unei baze de date 9

Fig.1. 3. Magazinul Prenatal renovat de firma Edil Design SRL 12

Fig.1. 4. Diagrama entitate-relație a etapei de proiectare 13

Fig.2. 1. Locul bazei de date și a SGBD-ului în cadrul Sistemului Informațional 16

Fig.2. 2. Structurarea interogărilor Access 22

Fig.2. 3. Comenzi de creare a interogărilor 23

Fig.2. 4. Opțiuni de vizualizare a interogărilor 23

Fig.2. 5. Exemplu de interogare care folosește criterii de selecție 24

Fig.2. 6. Datele din tabelul MUNCITORI 24

Fig.2. 7. Muncitorii calificați ca zugravi și muncitorii calificați în finisaj tencuială care nu au completat datele de contact 24

Fig.2. 8. Structurarea comenzilor SQL 27

Fig.2. 9. Câmpurile tabelului MUNCITORI 29

Fig.2. 10. Comanda UPDATE de actualizare a câmpului activ 29

Fig.2. 11. Rezultatul rulării comenzii UPDATE 29

Fig.2. 12. Diagrama entiate-relație generată de Access 31

Fig.2. 13. Tipuri de date ale atributelor tabelului MUNCITORI 31

Fig.2. 14. Tipuri de date ale atributelor tabelului TIP_LUCRARE 31

Fig.2. 15. Tipuri de date ale atributelor tabelului LUCRARI 31

Fig.2. 16. Poularea cu date a tabelui CLIENTI 32

Fig.2. 17. Poularea cu date a tabelui LUCRARI 32

Fig.2. 18. Poularea cu date a tabelui DETALII_LUCRARE 32

Fig.2. 19. Poularea cu date a tabelui MUNCTIROI_LUCRARE 32

Fig.2. 20. Poularea cu date a tabelui MUNCITORI 32

Fig.2. 21. Popularea cu date a tabelului TIP_LUCRARE 32

Fig.2. 22. Impunerea restricției de integritate referențială 33

Fig.3. 2. Pagina de start a sistemului informatic 34

Fig.3. 3. Formularul tipurilor de servicii oferite de firma Edil Construct SRL 35

Fig.3. 4. Lista lucrărilor efectuate de firma până în prezent 35

Fig.3. 5. Formularul pentru clienți li lucrările asociate acestora 36

Fig.3. 6. Formularul de introducere în baza de date a angajaților 36

Fig.3. 7. Raportul structurează lucrările efectuate 37

Fig.3. 8. Raportul structurează lucrările după tipul de lcurare efectuat 37

Fig.3. 9. Statistica sugerează fidelitatea clienților 37

Fig.3. 10. Statistica sugerează gradul de participare la lucrări ale muncitorilor 38

Fig.3. 11. Statistica sugerează cele mai solicitate servicii oferite de firmă și solicitate de clienți 38

Fig.3. 12. Formularul de înregistrare a unui client și a lucrării solicitate 39

BIBLIOGRAFIE

Alan P, Proiectarea sistemelor informatice, Ed. SOLNESS, Timișoara, 2002

Alan P., Danciu L., Bazele informaticii, Ed. Gordian, Arad, 2010

Boriga R., Huțanu V., Curs pentru liceu Access, Ed. L&S InfoMat, București, 2005

Lungu I. (și coautori), Sisteme informatice. Analiză, proiectare și implementare, Ed. Economică, București, 2003

Mocian I., Baze de date. Terminologie, proiectare, SQL, Access, Ed. Matrixrom, București, 2007

Popescu M., Baze de date relaționale, Ed. Academiei Tehnice Militare, București, 2001

Tilca M., Boriga R., Baze de date, Ed. Universității Titu Maiorescu, București, 2007

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access

http://cursuri.uvvg.ro/course/view.php?id=336

http://iesc.unitbv.ro/pdf/admitere2005/material_bsi_masterat_2005.pdf

http://cursuri.uvvg.ro/pluginfile.php/51721/mod_resource/content/0/modul_III.pdf

http://cursuri.uvvg.ro/pluginfile.php/51708/mod_resource/content/0/Modul_I.pdf

BIBLIOGRAFIE

Alan P, Proiectarea sistemelor informatice, Ed. SOLNESS, Timișoara, 2002

Alan P., Danciu L., Bazele informaticii, Ed. Gordian, Arad, 2010

Boriga R., Huțanu V., Curs pentru liceu Access, Ed. L&S InfoMat, București, 2005

Lungu I. (și coautori), Sisteme informatice. Analiză, proiectare și implementare, Ed. Economică, București, 2003

Mocian I., Baze de date. Terminologie, proiectare, SQL, Access, Ed. Matrixrom, București, 2007

Popescu M., Baze de date relaționale, Ed. Academiei Tehnice Militare, București, 2001

Tilca M., Boriga R., Baze de date, Ed. Universității Titu Maiorescu, București, 2007

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access

http://cursuri.uvvg.ro/course/view.php?id=336

http://iesc.unitbv.ro/pdf/admitere2005/material_bsi_masterat_2005.pdf

http://cursuri.uvvg.ro/pluginfile.php/51721/mod_resource/content/0/modul_III.pdf

http://cursuri.uvvg.ro/pluginfile.php/51708/mod_resource/content/0/Modul_I.pdf