Aplicatie E Commerce Pentru Telefoane Mobile

Cuprins

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1 Context

Comerțul electronic reprezintă multitudinea proceselor software și comerciale necesare proceselor business să funcționeze numai, sau în primul rând, utilizând fluxuri digitale de date. Comerțul electronic presupune utilizarea internetului, comunicații digitale și aplicații software în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o componentă a procesului de e-business.

În momentul de față există o multitudine de firme ce utilizează comerțul electronic, în domenii diverse ca marketing direct, vânzări, servicii pentru clienți, servicii bancare, distribuirea sigură a informațiilor etc.

Noile activități bazate pe Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) au un impact deosebit asupra societății. Avantajele utilizării noilor tehnologii în activitățile de comerț și afaceri au un mare impact asupra afacerilor. De exemplu, se constată că practicarea marketingului pe Internet este cu 25% mai ieftin decât prin metodele obișnuite.

Aplicațiile pentru comerțul electronic prezintă următoarele riscuri: nu există o a doua șansă, există un control minimal asupra mediului clienților, clienții nu sunt cunoscuți și schimbările sunt foarte rapide în tehnologiile utilizate.

Rețelele de calculatoare au o extindere rapidă într-o multitudine de domenii cum ar fi sistemul bancar, administrația publică, alocarea temporară de resurse în hoteluri, rezervarea biletelor de avion, rezervarea biletelor de tren etc. Aplicațiile moderne iau în considerare accesul unui număr cât mai mare de utilizatori, mai ales de când se prevede extinderea folosirii cardurilor și crește numărul personalelor care utilizează Internetul.

Aplicațiile distribuite constau în mai multe componente ce rulează pe mașini diferite, aceste aplicații integrând acțiunile componentelor lor. Proiectarea aplicațiilor distribuite se axează nu numai pe detaliile părților individuale, ci și pe realizarea unei integrări a componentelor distribuite, astfel încât acestea să coopereze foarte bine între ele. Principalele cerințe pentru aplicațiile distribuite sunt:

· interfețe puternice

· fiabilitate foarte mare

· securitate ridicată

· viteză ridicată de prelucrare și transmitere a datelor.

În mod tradițional, aplicațiile software distribuite se bazează pe arhitectura client/server sau pe arhitectura multi-strat.

Figura 1.1 – Arhitectura client/server

Arhitectura client/server presupune existența unui server de baze de date (server) și a unui modul software specific aplicației (clientul) care prelucrează datele (logica aplicației) și prezintă rezultatele (logica prezentării). În acest sistem nu există noțiunea de obiecte, partea client lucrează direct cu tabelele de date și procedurile stocate din baza de date, figura 1.

În cadrul arhitecturii multi-strat, un server de aplicații se interpune între aplicația client și serverul de baze de date. Serverul de aplicații implementează logica aplicației iar clientul implementează logica de prezentare a sistemului. Avantajul major al arhitecturii multi-strat față de arhitectura client/server îl reprezintă creșterea flexibilității.

1.2 Mecanisme de plată electronică

Comerțul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci când consumatorii obișnuiți vor percepe un mecanism de plată electronic la fel de sigur ca cel obișnuit.

plata prin Internet – de îndată ce a fost pus în funcțiune un sistem de vânzări on-line, comerciantul va putea vinde 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, peste tot în lume pe unde a ajuns Internetul. Mai mult, cumpărătorii și clienții potențiali vor avea acces la informații de ultimă oră referitoare la produse, servicii, prețuri și disponibilitatea acestora. Dar comerciantul va trebui să se asigure ca sistemul informatic să fie disponibil non-stop și în tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea plaților și remiterea banilor;

soluțiile de plată în timp real – cu excepția cazurilor off-line, obținerea banilor rezultați în urma unei vânzări de tip on-line presupune o serie de procese de interacțiune cu bănci sau alte instituții financiare. În prezent achitarea unei facturi se realizează cu ajutorul cărților de credit (credit card), banilor electronici (e-cash), cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) care sunt principalele metode de plată folosite în comerțul electronic. Metodele de plată pot fi integrate fie la nivelul comerciantului, în sistemul informatic al acestuia, fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comerț (CSP – Commerce Service Provider) care va gestiona/intermedia plățile de la terți;

cartea de credit – reprezintă cea mai utilizată formă de plată prin Internet. Utilizarea acesteia este simplă: clienții care navighează în cadrul unui site web și decid să achiziționeze un produs sau serviciu trebuie să introducă informațiile despre cartea de credit prin intermediul unui formular HTML. Conținutul completat (tipul cardului, numărul acestuia, numele proprietarului și data expirării cardului) este trimis site-ului web, unde informația este colectată și trimisă la bancă. Daca site-ul comerciantului are stabilită o legătură directă cu banca, atunci este posibilă plata pe loc în cazul în care există credit suficient pentru a plăti bunurile comandate. Tranzacțiile on-line care folosesc plata cu carduri sunt protejate criptografic, iar modalitatea concretă de criptare asigură faptul că numai banca sau furnizorul de servicii pentru cărți de credit vor putea avea acces la numărul cărții de credit, nu și comerciantul. O primă fază implica încheierea unor alianțe /contracte cu instituții financiare, utilizând tehnologii avansate de criptare și autentificare pentru securizarea mesajelor trimise prin Internet. Comerciantul trebuie sa-și deschidă un cont la o bancă oferind servicii de tranzacționare on-line bazata pe carduri. Tehnologia de criptare folosită în mod curent este SSL (Secure Socket Layer) elimină cu succes posibilitatea ca un intrus să obțină numărul cardului, presupunând că el interceptează datele astfel criptate. Dezavantajul consta în faptul ca SSL nu permite comerciantului să se asigure că persoana care folosește cardul într-o tranzacție este chiar deținătorul acestuia. De asemenea, SSL nu oferă nici o cale prin care clientul să afle dacă site-ul comerciantului este cu adevărat autorizat să accepte plata cu cărți de credit și că nu este doar un site pirat, proiectat cu scopul de a colecționa datele despre astfel de carduri (crackers). Problema a fost rezolvata prin apariția unor noi tehnologii denumite SET (Security Electronic Transaction), dezvoltata de MasterCard și Visa. SET rezolvă problema autentificării prin asignarea unor certificate digitale atât clientului, căt și comerciantului. SET oferă o securitate sporită față de cea tradițională. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numărul de card al clientului, SET îl criptează de o manieră care asigură faptul că doar consumatorul și instituțiile financiare abilitate au acces la el. Fiecare dintre actorii implicați într-o tranzacție (comerciant, client sau instituție financiară) folosește certificatul SET privat, care joacă și rol de autentificare, în conjuncție cu cheile publice asociate certificatelor care identifică pe ceilalți actori. În practică, o companie terță (Verisign) oferă serviciul de a furniza certificate digitale clienților săi, deținătorii de cărți de credit. Cât privește comerciantul, procesul este similar: în momentul efectuării unei cumpărături on-line, înainte de a se realiza vreun schimb de date în vederea demarării tranzacției, software-ul care integrează tehnologia SET validează identitatea comerciantului și a deținătorului cărții de credit, procesul de validare constă în verificarea certificatelor emise de furnizori autorizați de astfel de servicii;

facturile de plată (e-invoice) – cărțile de credit reprezintă cea mai comună soluție în modelul B2C și B2B. Volumul tranzacțiilor în sectorul B2B este mult mai mare față de volumul tranzacțiilor efectuate prin intermediul cărții de credit. Un alt motiv este că majoritatea companiilor au utilizat deja acest instrument în forma sa clasică și schimbarea modalității de plată ar impune o reorganizare a proceselor economice, care ar necesita costuri prea mari. Procedura de plată prin e-invoice este următoarea – valoarea tranzacției necesare este transmisă automat la furnizori printr-un sistem informatic, acestea răspund printr-o factură care urmează a fi plătită prin diferite mijloace. Sunt necesare metode securizate pentru filtrarea accesului la bazele de date interne ale companiei. Standardul EDI (Electronic Data Interchange) oferă o infrastructură în acest scop. Problema majoră o constituie legislația comercială a fiecărei țări care ar trebui să recunoască valabilitatea facturilor electronice. Avantajele facturii electronice țin de reducerea costurilor pentru transmitere și de micșorarea posibilităților de apariție a erorilor;

cecurile electronice (Internet cheques) – NetCheque – un sistem dezvoltat la Information Sciences Institute of the University of Southern California – www.usc.edu . Cumpărătorul și vânzătorul trebuie să aibă un cont deschis pe site-ul NetCheque. Pentru asigurarea securității este folosită identificarea prin protocolul Kerberos și parolă. Pentru a plăti prin cec, trebuie instalată la client un software special care lucrează asemenea unui carnet de cecuri. Un client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui software. Comerciantul poate ridica banii de la bancă sau poate folosi cecul digital pentru o tranzacție cu alt furnizor. Un cont special din rețea verifică validitatea cecului și în caz afirmativ trimite un mesaj de accept comerciantului care va livra apoi bunurile. Exemple: PayNow, serviciu dezvoltat de CiberCash – www.cibercash.com sau Echeck – www.echeck.org.

cărțile de debit (debit cards) necesită introducerea unui număr personal de identificare (PIN) și utilizarea unui dispozitiv hardware care sa citească informația pe bandă magnetică a cărților de credit , nu este posibila pe Internet. Posibil să fie înlocuite benzile magnetice cu cipurile electronice folosite pentru smart card-uri, ce vor înlocui cărțile de credit.

banii electronici (e-cash) – utilizează un software pentru a salva pe disc magnetic echivalentul banilor lichizi într-o formă digitală. Avantajul acestui sistem îl reprezintă costul transferului de bani care este aproape nul (costul conexiunii la Internet). Pentru a primi bani este necesară accesarea unei casierii automate (virtuale) disponibile pe web sau deplasarea la un automat bancar, de unde pot fi ridicați banii electronici direct din contul băncii sau prin sistemul de plata cu carte de credit. Dificultatea folosirii e-cash reprezintă implementarea unei securități care să garanteze că acestea nu pot fi alterați. Utilizarea tehnologiilor de criptare, a semnăturilor digitale, și a semnăturilor electronice ajută la reducerea posibilităților de fraudă care să facă imposibil de utilizat mai mult de o singura dată. O altă condiție este ca banii electronici nu trebuie să dezvăluie identitatea persoanei care a plătit cu ei, trebuie să fie anonimi. Sistemul de plată nu trebuie sa aibă ca intermediar o bancă, doar între cei doi parteneri implicați.

Exemple:

www.digicash.com
www.cybercash.com
www.milicent.digital.com

cardul inteligent (smart card) este popular în Europa Occidentală. Permite stocarea informațiilor suplimentare despre clienți în afară de păstrarea banilor pe cipul cardului. Banii de pe card sunt salvați într-o formă criptată și sunt protejați printr-o parolă. Pentru a plăti este necesară introducerea acestuia într-un terminal hardware. Dispozitivul necesită o cheie specială emisă de bancă pentru a se transfera banii în altă direcție. Putem merge la bancă, încărca cardul și să plătim prin Internet. Avantaje: securitate, simplitatea utilizării, efectuarea directă fără intermediari, costul scăzut al tranzacțitranzacțiilor. Mondex – Marea Britanie, Geld-Karte – .

1.2 Software pentru comerțul electronic

Sistemele e-business se bazează pe arhitectura Web, ce conferă acestora o fiabilitate, scalabilitate și flexibilitate ridicate. Arhitectura Web, figura 1.1, diferă față de arhitectura multi-strat prin două aspecte:

· aplicația client are o complexitate redusă, este un simplu navigator Web

· nivelul regulilor aplicației e-business este bazat pe componente și nu este un singur sistem ce implementează întreaga logică.

Componentele client sunt interfețele grafice utilizator și rulează în navigatoare Web precum Netscape Navigator sau Internet Explorer. Componentele server ce rulează într-un server de aplicații, furnizează logica procesului de business.

Figura 1.2 – Arhitectura sistemelor de comerț electronic

Software pentru e-business include componente pentru efectuarea sigură a plăților cu ajutorul cărților de credit, componente pentru securizarea tranzacțiilor, componente pentru realizarea prezentării.

Principalele caracteristici ale unei aplicații e-business de succes sunt:

· Utilizabilitatea – problemele cu interfața utilizator duc la pierderea clienților;

· Siguranța – controlul accesului, autentificarea și integritatea sunt foarte importante pentru desfășurarea proceselor de comerț electronic;

· Scalabilitatea – trebuie avut în vedere faptul că succesul va aduce creșterea cererii;

· Fiabilitatea – defectele sunt de neînchipuit pentru un sistem business critic, testarea aplicațiilor având un rol foarte important;

· Mentenabilitatea – ratele crescute de schimbare sunt fundamentale pentru comerțul electronic;

· Disponibilitatea – căderea este prea scumpă pentru a fi tolerată.

· Eficiența – neutilizarea optimă a resurselor hardware și software, duce la scăderea performanțelor și a scalabilității aplicațiilor.

Pentru proiectarea aplicațiilor de comerț electronic se utilizează atât standarde tehnologice (XML, COM+, CORBA, RMI) cât și standarde pentru procese de afaceri (OFX pentru plăți, OBI, ICE pentru schimburile informaționale, SWAP).

Aplicațiile de comerț electronic necesită specialiști pentru administrarea serverului web, a serverului de baze de date și a serverului de plăți electronice.

1.3 Arhitectura unui sistem de comerț electronic

Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de colaborarea a trei componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzătoare următoarelor roluri:

– Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct (via un ISP) sau indirect (o rețea a unei corporații) la Internet. Cumpăratorul folosește acest echipament pentru a naviga și a face cumpărături.

– Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regulă la sediul comerciantului, care găzduiește și actualizează catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line pe Internet.

– Sistemul tranzacțional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, inițierea plăților, evidența înregistrărilor și a altor aspecte de business implicate în procesul de tranzacționare.

Pe baza acestor trei componente de bază s-au implementat diverse arhitecturi de comerț electronic. Unele combină mai multe componente într-un singur (sub)sistem informatic, pe când altele implementează separat fiecare componentă în parte.

Pentru definirea arhitecturii, proiectanții de sisteme ce întrebuințează comerțul electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selecții a principalelor cerințe/funcții ale unui sistem e-commerce.

Detalii cum ar fi, de exemplu, funcția de agregare care permite asamblarea articolelor într-o comandă completă sunt lăsate pe seama proiectării de detaliu. Decizia de a integra această funcție de agregare la nivelul componentei client, comerciant sau tranzacționale se va lua în funcție de cerințele specifice ale fiecărei implementări în parte. Important este însă că în cazul unui sistem de e-comerce, ca de altfel în cazul oricărui sistem complex, arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu.

Există mai multe opțiuni pentru expunerea produselor și trimiterea comenzilor online. Cea mai obișnuită este pagina simplă HTML (pentru expunerea produselor) și un formular electronic de comandă. Dacă aveti un număr mic de produse aceasta este varianta de care aveți nevoie. Dacă numărul de produse pe care intenționați să le vindeți este mai mare și clienții cumpără în mod frecvent un număr mai mare de produse aveți nevoie de un sistem de scripturi mai complex.

Majoritatea furnizorilor de web hosting oferă însă pachete speciale de aplicații pentru comerț electronic – sisteme de shopping cart. Aceste aplicații au o interfață pentru baze de date și utilizează instrumente de programare complexe. Pot genera pagini dinamice pentru expunerea produselor, calcularea prețului și a taxelor (inclusiv a celor de expediere). Furnizează de asemenea rapoarte complete de urmărire a clienților și nenumărate opțiuni de întreținere și actualizare. Anumite componente permit chiar promoții speciale, promoții încrucișate sau personalizarea conținutului în funcție de preferințele clientului. Multe dintre aceste aplicații pot fi utilizate și în site-urile comerciale de tip "Business to Business" (B2B).

Sistemul de shopping cart pe care îl alegeți trebuie să poată furniza mecanismele pentru colectarea informațiilor necesare expedierii produsului și procesării tranzacției (inclusiv facturare, dacă este cazul).

Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e-commerce, arhitectura acestuia trebuie proiectată cu grijă ținând cont de toate aspectele de business cu care se va confrunta sistemul, lăsând totodată portițe care să permită adaptarea sa în timp, pe măsură ce apar noi provocări iar tehnologiile evoluează.

În acest sens, aplicația dezvoltată , vine în sprijinul celor afirmate mai sus – fiind un sistem complex de shoping chart , implementat prin mai multe module funcționale – care asigură o arhitectură flexibilă și o manipulare – prelucrare facilă a datelor cu care se operează în procesul de e-commerce.

1.4 Importanța comerțului electronic.

Comertul electronic a incetat să mai fie un vis futuristic. El are loc acum, iar succesele sunt numeroase și evidente. El are loc peste tot in lume, comerțul electronic fiind in esență global atat ca și concept cât și ca realizare. El are loc foarte rapid, urmând îndeaproape dezvoltarea rapidă a sistemelor Internet si World Wide Web. Impactul comerțului electronic asupra firmelor și asupra societații va fi deosebit atât ca întindere cât și ca intensitate.

Comerțul electronic oferă ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a piețelor sau crearea de noi piețe. Inițiativele de comerț electronic pot genera scăderi ale costurilor, creșteri ale veniturilor si eficiența operațională pentru companiile care urmăresc să dobândească un avantaj în mediul economic competitiv din zilele noastre

.

CAPITOLUL 2

TEHNOLOGII FOLOSITE ȊN REALIZAREA APLICAȚIEI

2.1 Componente soft utilizate pentru realizarea aplicației : PHP și MySQL

PHP – MySQL constituie una dintre cele mai bune soluții pentru site-urile web ce folosesc baze de date. Un raport neoficial arată că în perioada iunie 1998 – martie 1999 numărul calculatoarelor gazdă ce foloseau PHP a crescut de la 7500 la 410000.

MySQL este un server de baze de date, mic, compact, ideal pentru aplicațiile mici și nu numai. Ca o completare a suportului standard SQL, MySQL este compatibil cu un număr mare de platforme, deținând abilități multifir pentru server UNIX, rezultând astfel performanțe ridicate. MySQL poate rula și pe sisteme non-Unix, pe sistemele de tip Windows NT rulând ca un serviciu, în timp ce pe cele Windows 9x rulează ca un proces normal.

PHP este un limbaj de script pe partea de server. Asemeni scripturilor ASP, scripturile PHP sunt procesate de către un server web. După ce serverul interpretează codul PHP, returnează rezultatul către browser sub formă de cod HTML.

Ca o completare a caracterului liber (deși MySQL are totuși unele restricții privind licența), combinația PHP – MySQL este de asemenea independentă de, ceea ce înseamnă că aplicații dezvoltate pentru sisteme Windows vor rula la fel de bine pe sisteme Unix. De asemenea, PHP poate fi rulat ca un proces CGI extern, ca un interpretor independent de scripturi sau ca un modul al serverului web Apache.

PHP suportă, de asemenea, un număr mare de tipuri de baze de date, inclusiv Informix, Oracle, Sybase, Solid, și PostgreSQL – cât și ODBC.

PHP suportă o mulțime de facilități, în concordanță cu dezvoltarea tehnologică a internetului. Acestea includ mecanisme de autentificare, XML, crearea dinamică de imagini, suportul pentru partajarea memoriei, crearea dinamică de documente PDF fiind doar câteva dintre acestea. Trebuie menționat de asemenea că la PHP pot fi ușor adăugate module suplimentare, oricine putând realiza și adăuga propriile sale soluții.

2.1.1 PHP Hypertext Preprocessor

PHP (PHP: Hypertext Prepocessor), cunoscut în versiunile mai vechi și sub numele de PHP/FI (Personal Homepage/Form Interpreter), a fost gândit inițial a fi o simplă aplicație CGI pentru interpretarea formularelor definite prin HTML și procesate de un program scris într-un limbaj Perl, script shell, executat pe server. În cazul interfeței CGI era necesară permisiunea de a rula programe pe server, ceea ce ducea la lacune în securitate și în plus la disocierea de documentul HTML a programului care procesa datele.

PHP reprezintă un pachet puternic care oferă un limbaj de programare accesibil din cadrul fișierelor HTML, limbaj asemănător cu Perl sau C, plus suport pentru manipularea bazelor de date într-un dialect SQL (dBase, Informix, MySQL, mSQL, Oracle, PostgreSQL, Solid, Sybase, ODBC etc.) și acces la sisteme hipermedia precum Hyperwave. De asemeni, PHP suportă încărcarea fișierelor de pe calculatorul client: upload și oferă suport pentru cookies (mecanism de stocare a datelor în navigatorul client pentru identificarea utilizatorilor, propus de Netscape).

Istoria PHP-ului începe la sfârșitul anului 1994, când Rasmus Lerdorf dezvoltă prima versiune, ca proiect personal. PHP-ul este făcut public la începutul anului 1995 sub denumirea de Personal Home Page Tools, fiind considerat un analizor simplist care interpreta câteva macrouri ce puteau fi incluse în cadrul documentelor HTML, permițând contorizarea accesului la paginile Web sau accesarea unei cărți de oaspeți (guestbook). Analizorul a fost rescris la mijlocul aceluiași an și denumit PHP/FI 2.0, unde FI era o alta aplicație scrisă de Rasmus Lerdorf, un interpretor de formulare HTML. A fost adăugat și suportul pentru bazele de date mSQL și astfel PHP/FI a început să aibă succes, fiind disponibil gratuit pe Web.

Programatorii Zeev Suraski și Andi Gutmans rescriu analizorul PHP și noua aplicație formează nucleul versiunii PHP 3.0 care include o parte din vechile surse PHP/FI 2.0. Relativ recent, la începutul anului 2000, a fost făcută publică versiunea PHP 4.0, utilizând puternicul motor de scriptare Zend și oferind suport nu numai pentru serverul Apache ci și pentru alte servere Web. De asemeni, PHP 4.0 oferă posibilitatea accesării documentelor XML via DOM.

Se estimează că numărul site-urilor care folosesc în prezent PHP este de peste un milion. Deja, pe Web, exista o multitudine de aplicații și utilitare concepute în PHP, care se regăsesc grupate și în așa-numitul PEAR (PHP Extension and Add-on Repository).

Ce este PHP?

PHP este o unealtă care permite crearea de pagini web în mod dinamic. Paginile web care conțin cod PHP sunt tratate exact ca o pagină HTML obișnuită, putând fi create și editate asemeni acesteia.

PHP este un limbaj de script care funcționează alături de un server Web.

Este de notat diferența față de alte limbaje script CGI scrise în limbaje precum Perl sau C: în loc de a scrie un program cu o multitudine de linii de comanda afișate în final într-o pagină HTML, se scrie o pagină HTML cu codul inclus pentru a realiza o acțiune precisă (în cazul nostru se va afișa un text).

Codul PHP este inclus între tag-urile speciale de început și de sfârșit care permit utilizatorului să treacă din "modul HTML" în "modul PHP".

Față de alte limbaje script, precum Javascript, la PHP codul se execută pe server. Dacă pe serverul Web se află un script similar celui anterior, clientul nu va primi decât rezultatul execuției scriptului, fără a avea nici o posibilitate de acces la codul care a produs rezultatul. Poate fi configurat serverul de Web să prelucreze (analizeze) toate fișierele HTML ca fișiere PHP. Astfel nu există nici un mijloc de a distinge paginile care sunt produse dinamic de paginile statice.

Limbajul PHP are de asemenea suport pentru diverse servicii server utilizând protocoale precum IMAP, SNMP, NNTP, POP3 și HTTP.

2.1.2 MySQL My Structured Query Language

MySQL este cel mai popular suport de baze de date SQL, Open Source, fiind conceput și dezvoltat de MySQL AB, o companie ce furnizează servicii pentru bazele de date MySQL.

MySQL este un sistem relațional de gestionare a bazelor de date.

O bază de date este o colecție structurată de date. Pentru a accesa, adăuga sau prelucra datele stocate într-o bază de date este necesar un sistem de gestiune a bazelor de date, cum este MySQL Server. Deoarece calculatoarele nu au probleme în privința volumului mare de date, sistemul de gestiune joacă un rol central în prelucrarea lor, atât ca parte a altor aplicații, cât și ca aplicație de sine stătătoare.

O bază de date relațională nu stochează informațiile într-o singură tabelă, ci în mai multe tabele separate. Aceasta duce la o flexibilitate și o viteză sporită. Tabelele sunt legate între ele prin relații definite, făcând posibilă astfel combinarea datelor din mai multe tabele, la cerere.

MySQL este Open Source.

Open Source înseamnă că oricine are posibilitatea de a folosi MySQL sau de a-l modifica. Codul sursă poate fi deci studiat și modificat în funcție de necesitățile proprii.

De ce serverul de baze de date MySQL?

Serverul MySQL a fost inițial creat pentru lucrul cu baze de date mari, fiind mult mai rapid decât soluțiile existente. Și-a demonstrat calitățile în practică, fiind folosit cu succes ani la rând în medii cu cerințe deosebite. Dezvoltarea constantă a MySQL a făcut ca azi acesta să poată oferi un set de funcții bogat și util. Conectivitatea, viteza și securitatea fac din MySQL Server cea mai potrivită soluție pentru accesarea bazelor de date pe Internet.

Tipuri de tabele MySQL

Începând cu MySQL versiunea 3.23.6 se poate alege între trei formate de tabele de bază (ISAM, HEAP și MyISAM). Versiunile mai noi suportă și alte tipuri de tabele, ca InnoDB sau BDB.

La crearea unei tabele trebuie specificat tipul acesteia. MySQL va crea întotdeauna un fișier cu extensia „frm” pentru a păstra structura tabelei. Indecșii și datele vor fi stocate în alte fișiere, în funcție de tipul tabelei.

Dacă nu se specifică tipul tabelei, va fi creată o tabelă de tipul MyISAM. De asemenea, același tip de tabelă va fi creat în cazul în care tipul specificat nu a aparținut sistemului MySQL. Aceasta reprezintă un avantaj în cazul în care se copiază tabele de la o versiune de MySQL la alta, diferită.

O tabelă poate fi convertită de la un tip la altul cu ajutorul instrucțiunii ALTER TABLE. MySQL suportă două categorii de tabele: tabele securizate (InnoDB și BDB) și nesecurizate (HEAP, ISAM, MERGE și MyISAM).

2.2 Normalizarea bazei de date

Normalizarea este formalizarea procesului de proiectare pentru realizarea unei baze de date care să fie în concordanță cu conceptul de formă normală. Se adresează diferitelor feluri în care căutăm valorile duplicat în baza de date. Există mai multe nivele ale formei normale, fiecare dintre ele necesită ca cel precedent să fie satisfăcut.

Procesul de normalizare se bazează pe colectarea exhaustivă a unei liste de elemente care să fie menținute în baza de date. Teoretic este posibil, deși nu este foarte practic, să plasăm toate atributele într-o singură tabelă. Pentru cele mai bune rezultate se începe cu o dezasamblare a bazei de date.

Prima formă normală. Se reduc entitățile la prima formă normală prin eliminarea atributelor repetitive și a celor cu valori multiple către entități copil. Trebuie îndeplinite următoarele condiții:

• înregistrările din coloane sunt de o singură valoare

• înregistrările din coloane sunt de același tip

• fiecare înregistrare este unică

• ordinea coloanelor este nesemnificativă

• ordinea înregistrărilor este nesemnificativă

• fiecare coloană are un nume unic

A doua formă normală. Se reduce prima formă normală la cea de-a doua formă normală prin eliminarea atributelor care nu depind în mod direct de întreaga cheie primară. Scopul acestei forme normale este acela de a asigura că fiecare coloană este definită în tabela care trebuie. Folosirea unor nume mai formale s-ar putea să clarifice această declarație. Trebuie să se asigure că fiecare atribut se ține în entitatea pe care o descrie.

A treia formă normală. Se reduc entitățile celei de-a doua forme normale la cea de-a treia formă normală prin eliminarea atributelor care depind de altele, atribute ne-cheie. În principiu aceasta înseamnă că nu trebuie stocate date care pot fi derivate din alte coloane sau care aparțin altei tabele.

2.3.1 Testarea software

Testarea software este procesul căutarii erorilor în program, indiferent dacă acestea au cauze logice sau fizice. Obiectivul principal al testării software este găsirea erorilor, altfel spus, de a identifica neconcordanța dintre ceea ce este planificat să efectueze aplicația și ceea ce realizează în realitate. Testarea nu presupune identificarea cauzei erorilor și corecția acestora, acestea fiind activități specifice depanării.

Testarea este privită ca o componentă majoră a calității software. Un produs software testabil se consideră ca fiind inteligibil (structurat, concis și auto-descriptibil) și masurabil (accesibil și cuantificabil).

Testarea software este necesară pentru asigurarea calității, dar este un proces scump și laborios, ce consumă de la o treime până la o jumătate din costul unui proiect.

În procesul dezvoltarii software, există un număr de produse care trebuie

testate:

· modelele cerințelor;

· modelele analizei și proiectării;

· modele arhitecturale;

· componentele individuale;

· codul integrat al sistemului.

De fapt, activitatea de testare trebuie asociată cu fiecare pas în procesul de dezvoltare. Acest lucru permite descoperirea erorilor devreme în procesul de dezvoltare software având drept consecință costuri mai mici de corecție.

Există două strategii de testare: testarea funcțională și testarea structurală. Testarea structurală necesită înțelegerea structurii interne a programului (codul sursă) și pune accentul pe acoperirea prin test a căilor și ramificațiilor programului. Testarea funcțională nu necesită cunoașterea structurii interne a programului, cunoștinte despre program, în schimb necesită cunoașterea a cum ar trebui sa fie comportamentul extern al programului, bazându-se pe specificațiile acestuia.

În cadrul ciclului de dezvoltare software există testarea de module, testarea de integrare, testarea de sistem, testarea de acceptare. Corespondența dintre fazele ciclului de dezvoltare software și etapele testării este prezentată în figura 2.

Figura 2.3.1 – Nivelele testării în cadrul ciclului de dezvoltare software.

Testarea software orientat obiect are pe lângă obiectivul general al stabilirii măsurii în care produsul software realizează sarcinile date în specificații, obiective specifice legate de: · testarea funcțiilor membre ale fiecărei clase

· testarea gradului de încapsulare și a efectelor acestuia

· testarea efectelor induse de nivelele de moștenire și de derivare

· testarea efectelor induse de polimorfismul funcțiilor membre

· testarea interacțiunilor dintre clase.

Spre deosebire de software dezvoltat prin alte metode, în cazul programării orientate obiect, testarea vizează și măsura în care clasele sunt proiectate în vederea reutilizării. Adică, se evidențiază gradul de generalitate și mai ales concordanța dintre specificațiile fiecărei funcții și ceea ce efectiv funcția realizează.

2.3.2 Testarea aplicațiilor bazate pe arhitectura Web

Testarea aplicațiilor bazate pe arhitectura Web, în plus față de testarea aplicațiilor clasice, necesită o serie de teste specifice cum ar fi: testarea de încărcare, testarea de compatibilitate, testarea funcțională, testarea conținutului, testarea serverului Web, testarea securității, testarea serverului de aplicații și testarea bazelor de date.

Testarea de încărcare se utilizează pentru a verifica dacă site-ul Web poate gestiona un anumit număr de utilizatori care îl accesează concurent în limite acceptabile ca timp de răspuns.

Prin testarea de compatibilitate se urmărește aspectul și comportamentul site-ului Web în raport cu o varietate de sisteme de operare și de navigatoare Internet. Această testare scoate în evidență problemele cu controalele ActiveX, applet-urile Java, funcțiile JavaScript sau VBScript și formulare din pagini. La ora actuală există peste 100 de combinații posibile între diverse sisteme de operare Windows și diverse versiuni ale navigatoarelor Netscape și Internet Explorer.

Testarea funcțională se realizează pentru a constata dacă site-ul se comportă

conform cu specificațiile sale. Detaliile acestui tip de testare depind de natura site-ului

Web. În general constă în verificarea legăturile paginilor, testarea formularelor, verificarea tranzacțiilor pentru comerțul electronic și pentru baze de date, testarea applet-urilor Java.

Pentru testarea conținutului se urmărește corectitudinea și așezarea în pagină a textelor, imaginilor și fișierelor de animație și video din cadrul site-ului.

Testarea serverul Web are în vedere testarea interacțiunilor dintre serverul Web și serverul de aplicații, verificarea integrității bazei de date în cadrul serverului de baze de date, verificarea faptului că scripturile ASP, PHP sau JSP se execută corect pe server.

Testarea securității tranzacțiilor efectuate este foarte importantă pentru aplicațiile de comerț electronic având în vedere faptul că sunt vehiculate date confidențiale, la care dacă au acces persoane neautorizate sau răuvoitoare se pot produce pierderi materiale importante.

Testarea serverului de aplicații se realizează ținându-se seama de caracteristicile funcționale și structurale ale acestuia. Se testează componentele serverului, folosind metode clasice de testare, precum și metode de testare ce iau în considerare tranzacțiile și comunicațiile asincrone dintre aceste componente.

Testarea bazelor de date presupune verificarea executării corecte a interogărilor și operatiilor de adăugare și actualizare a datelor, precum, și verificarea conexiunilor dintre site-ul Web și baza de date.

Prin testarea performanțelor se măsoară comportamentul site-ului Web în diverse condiții de trafic.

În prezent există o mulțime de instrumente pentru testarea automată a aplicațiilor distribuite bazate pe web. Astfel de aplicații precum eValid, Rational SiteCheck, SilkPerformer, LoadRunner au următoarele caracteristici:

· oferă suport pentru testarea funcțională

· analizează integritatea legăturilor dintre pagini

· analizează încărcarea și capacitatea serverului web

· oferă o serie de indicații pentru reglaje fine ale site-ului.

Testarea aplicațiilor de comerț electronic se realizează fie de către echipe specializate în testare din cadrul departamentului de asigurare a calității al firmei, fie de către o firmă specializată în testare din (outsourcing). Elementele care stau la baza deciziei de contractare a unei firme specializate în testare sunt: lipsa resurselor pentru realizarea pe termen lung a testelor, dorința de asigurare a unei obiectivități asupra evaluării calității și nu în ultimul rând analiza cost-beneficiu realizată pe baza estimației costurilor privind testarea.

CAPITOLUL 3

PROIECTAREA ȘI PROGRAMAREA ÎN PHP A MAGAZINULUI VIRTUAL

Aplicatia proiectata are ca obiectiv promovarea și comanda on-line de telefoane. Fiecare vânzare va fi precedată de o comandă, care va trebui confirmată pentru ca livrarea să aibă loc. Confirmarea se va face telefonic dar si prin e-mail, astfel că serverul pe care magazinul va fi instalat va trebui să fie capabil să trimită și să recepționeze e-mail-uri.

3.1 Schema bloc

Figura 3.1 Schema bloc

3.2 Definirea obiectivelor aplicației

Obiectivele sistemului informatic au fost stabilite în urma unor investigații complexe a stării și comportării sistemului economic.

Principalele obiective ce trebuie urmărite în dezvoltarea aplicației sunt:

posibilitatea vizitatorilor site-ului de a efectua comenzi online;

monitorizarea în timp real a comenzilor efectuate;

generarea unor rapoarte referitoare la numărul și valoarea comenzilor efectuate într-o perioadă de timp;

posibilitatea afișării unor prețuri diferite în funcție de discountul acordat unui client;

ușurința în folosire a aplicației;

flexibilitatea aplicației pentru a asigura o implementare rapidă a unor noi funcții;

implementarea într-un interval de timp redus.

3.3 Diagrama Entitate – Asociere

Acest model de proiectare a unei baze de date este folosit în momentul de concepere generală a unei baze de date.

Etapele proiectării :

1. Analiza de sistem — se scot în evidență componentele principale ale sistemului, se clasifică și se pun în evidență relațiile dintre aceste componente.

2. Proiectarea logică a bazei de date în modelul entitate-asociere. Se subliniază mulțimile și asocierile.

Obiectivele acestui pas sunt următoarele:

determinarea datelor ce trebuiesc stocate în contextul aplicației.

descrierea informațiilor necesare despre obiectele respective și legăturile între diversele clase de obiecte.

determinarea tipurilor de prelucrări care se vor executa asupra bazei de date.

3.3 Proiectarea de ansamblu

Proiectarea de ansamblu a sistemului informatic și succesiunea activitatilor din cadrul proiectarilor este urmatoarae:

definirea obiectivelor

locul aplicației in sistem

definirea ieșirilor

definirea intrărilor

3.4 Modelul relațional al bazei de date.

Modelul relațional este un model logic al bazei de date care s-a impus datorită naturaleții sale și simplității în înțelegerea și manipularea structurilor de date. Rrezentarea unei baze de date sub formă de relații se numește model relațional al bazei de date.

O relație este formată dintr-un tabel bidimensional în care coloanele corespund atributelor iar fiecare linie corespunde unei entități.

Fiecare relație se identifică printr-un nume unic în cadrul unei baze de date.

Fiecare atribut are un nume unic și trebuie să sugereze semnificația acestuia.

O linie a relației se numește tuplu al relației .Prin relație materializăm o clasă de entități în care fiecare tuplu reprezintă o entitate.

3.5 Schema Conceptuala a bazei de date

Figura 3.5 – Schema Bazei de date

3.6 Structura bazei de date

Baza de date folosită este cea aparținând serverului MySQL și conține 12 tabele principale: admin, categories, cateegories_description, customers, customers_basket, manufactures, newsletters, ordes, orders_products, orders_status, products, reviews

Tabela admin conține următoarele câmpuri:

admin_id – id admin ;

admin_firstname – nume administrator ;

admin_lastname – prenume administrator;

admin_email_address – adresa email administrator;

admin_password – parola administrator;

admin_created – data creeări contului de admin;

admin_modified – ultima modificare asupra contului;

Tabela categories „categorii”contine următoarele câmpuri:

categories_id – id categorie ;

categories_image – imagine categorie;

parent_id – id_top;

date_added – data adaugării categoriei;

last_modified – data cand a fost modificată ultima dată categoria ;

Tabela customers „clienti” conține următoarele câmpuri:

customers_id – id client;

customers_firstname – nume client;

customers_lastname – prenumele clientului;

customers_emailaddres – adresă email client;

customers_adresa – adresă client;

customers_telephone – nr. telefon client;

customers_fax – nr. fax client;

customers_password – parolă client;

customers_newsletter – abonat sau nu la newsletter;

Tabela customers_basket „cos cumparaturi client ” conține următoarele câmpuri:

customers_basket_id – id coș de cumpărături;

customers_id –id client;

products_id – id produs comandat;

final_price – preț final al produselor comandate;

customers_basket_date_added – data efectuării comenzii;

Tabela manufactures „producatori” conține următoarele câmpuri:

manufactures_id – id producător;

manufactures_name – nume producător adăugat;

manufactures_image – poza producător adăugat;

data_added – data adăugarii producătorului;

last_modified – ultima modificare;

Tabela „ newsletter „ conține următoarele câmpuri:

newsletters_id – id newsletter;

title – titlu newsletter ;

content – conținut ;

date_added – data adăugarii ;

date_send – data cand a fost trimis ;

status – trimis / netrimis;

Tabela products „produse” comține următoarele câmpuri:

products_id – id produs ;

products_quantity – cantitate produse disponibile ;

products_model – nume produs;

products_image – poză produs ;

products_price – preț produs;

products_date_added – data adăugării ;

products_last_modified – data când a fost modificat ultima data ;

products_weight – dimensiuni/greutate produs ;

products_status– status produs ex: în stoc / nu e in stoc ;

manufacturers_id – id producător produs

Tabela orders „ccomanda – client” conține următoarele câmpuri:

orders_id – id comanda;

customers_id – id client ;

customers_name – nume client ;

customers_street_address – adresă client;

customers_city – oraș client ;

customers_postcode – cod postal ;

customers_country – client ;

customers_telephone – nr. telefon client ;

customers_email_address – adresă email client;

payment_method – metoda de plată aleasă ;

date_purchased – data când a fost comandat produsul;

orders_status – status comandă;

orders_data_finished – data când comanda a fost livrată;

Tabela orders_products „produse comandate ” conține următoarele câmpuri:

– orders_products_id – id produse comandate;

– orders_id – id comandă;

– products_id – id produs;

– products_model – model produs;

– products_name – nume produs;

– products_price – preț produs;

– final_price – preț final comandă ;

– products_quantity – cantitate produse;

Tabela reviews „comentarii” conține următoarele câmpuri:

– reviews_id – id comentariu;

– products_id – id produs;

– customers_id – id client;

– customers_name – nume client;

– reviews_rating – rating comentariu bun/rau ;

– date_added – data adăugării comentariului;

– last_modified – data modificării comentariului;

3.7 Definirea documentelor de ieșire

Prin ieșirile unui subsistem informatic se va înțelege totalitatea informațiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni și externi, respectiv rapoarte, note de informare-rapoatre, etc.

Definirea ieșirilor fiecărui subsistem informatic, presupune, în primul rând, stabilirea la nivel global, a informațiilor necesare conducerilor de pe diferite trepte ierarhice ale sistemului, specificând pentru fiecare în parte: aspectele programatice (legate de utilitate) și aspectele semantice (legate de conținut).

La nivel global, se vor prezentă toate caracteristicile ieșirilor sistemului proiectat, cum ar fi de exemplu: periodicitatea, numărul de exemplare, destinația fiecărui exemplar și tipul de exemplar.

Din panoul de administrator se pot prelua datele necesare pentru procesarea comenzii și eliberarea facturii:

Date

„Id Comanda” – Nr. identificare comanda;

„Nume si Adresa” – Nume si Adresa necesare la facturare si livrare;

„Email ” – Adresa e-mail client;

„Telefon” – Nr. Telefon;

„Metoda de Plata” – Metoda de plată;

Produse

„Model” – Model produs comandat;

„Cantitate” – Cantitate produse comandate;

„Total” – Total comandă;

Istoric Comandă

„Data” – data efectuării comenzii;

„Status” – starea actuală a comenzii;

3.8 Definirea documentelor de intrare

Prin ”intrările” sistemului vom înțelege totalitatea datelor care reflectă starea și dinamica fenomenelor și proceselor economice din domeniul analizat, care sunt necesare creării, actualizării bazei de date și obținerii situațiilor de ”ieșire”.

Pentru proiectarea videoformatelor de intrare, există două moduri de desfășurare a dialogului operator-calculator și anume:

întrebare-răspuns cu defilarea liniilor ecranului

afișarea machetei de introducere a datelor de intrare

Înregistrare Utilizator

Pentru înregistrarea unui utilizator sunt necesare introducerea urmatoarelor date :

Date Utilizator:

„Nume” – nume client;

„Prenume” – prenume client;

„E-mail” – adresa email (folosită la login ca user)

„Telefon” – nr. telefon client;

„Fax” – nr. fax client;

Adresa:

„Companie” – companie (doar dacă este cazul) ;

„Adresa” – Adresa de resedință ;

„Cod Postal” – cod postal ;

„Oras” – orașul unde va fi livrată comanda ;

„Tara” – unde va fi livrata comanda ;

Parola:

„Parola” – parola acces ;

„Confirmare parola” – confirmare parola acces ;

Adaugă Categorie

Pentru adăugarea unei noi categorii de produse este necesară completarea a 3 câmpuri:

”Nume Categorie” – Numele Categoriei

”Ordine Categorie” – Ordinea în care va aparea categoria

”Imagine” – Adăugarea unei imagini .

Dupa completarea acestor campuri se apasa butonul „Salvează”

Adaugă Produs

Adăugarea unui nou produs în baza de date de către administrator se face completând un formular .

” Denumire” – Nume produs

” Descriere” – Descrierea produsului respectiv

” Preț” – Prețul produsului

„Cantitate” – Cantitate Produs

” Poza” – Upload fotografie produs

” Stare” – Activ / Neactiv

” Categorie” – Categoria unde apare produsul

Dupa completarea acestor campuri se apasa butonul „Salvează”

CAPITOLUL 4

PREZENTAREA APLICAȚIEI – GHID DE UTILIZARE AL MAGAZINULUI VIRTUAL CREAT

4.1 Arhitectura programului

Figura 4.1 Arhitectura programului

4.2 Functii ale aplicației

– se pot vizualiza produsele după categoria din care face parte;

– vizualizare shopping cart, posibilitate de modificare număr de produse, ștergere produse din cart;

– înregistrare utilizator nou, formular de logare în cont;

– opțiune de modificare a datelor introduse la înregistrare;

– vizualizare listă de produse comandate;

– panou de administrator

4.3 Structura magazinului

Structural, magazinul este compus din trei secțiuni:

Secțiunea de prezentare;

Secțiunea de client;

Secțiunea de administrare.

4.3.1. Secțiunea de prezentare – Prin intermediul acestei secțiuni utilizatorul poate vedea catalogul de produse disponibile la S.C. GSM SHOP S.R.L , acesta poate vedea detaliile produsului respectiv , prețul și nu în ultimul rând poate adăuga produsul în coșul de cumpărături pentru a efectua o comanda online.

Prima Pagină

În această pagină este disponibil catalogul de produse aflate in stocul S.C. GSM SHOP S.R.L , se pot găsi ofertele speciale , informații despre societate dar și condițiile de plată și livrare a produselor comandate.

Figura 4.3.1 – Prima Pagină

Pagina – Creare cont

În această pagină se găseste un formular cu ajutorul căruia clientul își poate crea un user , câmpurile care trebuiesc completate sunt urmatoarele: Nume , Prenume , Email , Telefon , Adresa , Cod Postal , Oraș, Țara .

Figura. 4.3.2 – Creare cont

Pagina – Login

Prin intermediul acestei pagini utilizatorul se poate loga dupa ce în prealabil și-a creat un cont.

Figura 4.3.3 – Pagina Logare în Cont

Pagina – Contact

Aceasă pagină dispune de un formular online prin care utilizatorii pot lua legătura rapid cu unul din reprezentanții acestui site.

Figura 4.3.4 – Pagina de Contact

Pagina – Listare Produse dintr-o categorie

Ex: Listarea produselor din categoria Nokia:

Figura 4.3.5 – Listare Produse din Categoria Nokia

Pagina – Listare Oferte Speciale

Ofertele speciale sunt setate de către administratorul siteului.

Figura 4.3.6 – Oferte Speciale

Pagina – Listare Produs Detaliat

În această pagină clientul / vizitatorul poate vedea specificațiile detaliate ale produslui , poate efectua adăugarea produsului in coș , și poate lăsa un comentariu dacă este logat.

Figura 4.3.7 – Listare Produs Detaliat

4.3.2 Secțiunea de client este disponibilă utilizatorilor înregistrați. Aceștia au posibilitatea, pe lângă facilitățile obișnuite oferite unui oaspete, să comande produse. Pentru aceasta ei au la dispoziție un coș de cumpărături în care pot adăuga sau din care pot scoate produse pe parcursul navigării. La sfârșit pot trimite comanda printr-un singur click.

Pagina de Înregistrare – Formular Înregistrare

Utilizatorul își poate creea un user , cu care poate începe comanda produselor.

Figura 4.3.8 – Formular înregistrare client.

Pagina – Cont Utilizator

Imediat dupa ce un utilizator s-a logat , acesta este directionat în pagina sa de administrare unde poate folosi urmatoarele opțiuni :

„Editeaza informatii cont” – Modifică informații utilizator

„Schimba Parola” – Schimbare Parola

„Modifica Adresa” – Modificare Adresă

„Lista Comenzi efectuate” – Vizualizare Comenzi efectuate

Fig. 4.3.9 – Panou administrare pentru utilizator.

Pagina – Cosul de Cumparaturi

Această pagină arată produsele adăugate de client in coș , permite stabilirea cantități produselor comandate , permite ștergerea unui produs care nu mai este dorit , este afisat prețul pe care clientul îl are de plătit pentru produsele comandate și nu în ultimul rând are posibilitatea de a trimite comanda.

Fig. 4.3.10 – Coșul de Cumparaturi

Pagina – Vizualizare comenzi efectuate

Clientul poate vizualiza comenzile făcute în trecut pe acest site.

Figura 4.3.11 – Istoric Comenzi

Pagina – Modificare date personale

Utilizatorul are posibilitate de a modifica datele introduse la îinregistrare.

Figura 4.3.12 – Modificare Date Personale

Pagina – Modificare adresa

Utilizatorul, poate adăuga o alta adresă unde pot fi livrate produsele, poate seta adresa în funcție de locația unde se află în momentul respectiv

Figura 4.3.13 – Modificare Date Personale

4.3.3 Secțiunea de administrare este accesibilă administratorului magazinului virtual, care poate fi un angajat cu acces la produsele magazinului, nu neapărat programatorul magazinului. Un administrator are acces la toate paginile magazinului, în plus el putând adăuga sau modifica produse, vizualiza comenzi și formulare de contact ale utilizatorilor, modifica date, niveluri de acces ale utilizatorilor ori ștergere utilizatori, răspunde la mesaje sau ștergerea lor, prelucrare comenzi sau ștergere manuală a acestora în cazul în care nu sunt confirmate.

Pagina – Panou de Administrare

Prin intermediul acestui panou de administrare pot fi modificate toate datele afisate în acest magazin virtual. Pot fi văzute comenzile făcute de client , pot fi modificate produsele , categoriile cât și alte setări aferente acestei aplicații.

Figura 4.3.14 – Panou de Administrare

Pagina – Listare Categorii:

Figura 4.3.15 – Listare Categorii

Pagina – Adaugare Categorie:

Pentru adăugarea unei noi categorii sunt necesarea completarea a doua campuri: Nume Categorie și Foto.

Figura 4.3.16 – Adăugare Categorie

Pagina Adăugare Produs

Pentru adăugarea unui produs sunt necesarea completarea următoarelor câmpuri:

Producător, Nume , Preț , Descriere Produs, Cantitatea Disponibilă si Foto.

Listare Producatori

Pentru adăugarea unui nou producator se accesează butonul INSEREAZA și se completează urmatoarele câmpuri : Nume Producator , Foto Producator , Pagină Web

Figura 4.3.18 – Listare Producători și Inserare

Listare Oferte Speciale

Pentru adăugarea unei oferte speciale se accesează butonul Adauga Produs și se seteaza o noua ofertă care va fi disponibilă clientilor.

Figura 4.3.19 – Listare Oferte Speciale

Listarea comentariilor

Administratorul listează comentariile introduse de client asupra unui produs și le verifică dacă acestea sunt în concordanța cu regulamentul siteului.

Figura 4.3.20 – Listare Comentarii

Listarea clientilor

Administratorul poate vedea lista clienților înregistrați , și poate face modificări asupra conturilor acestora dacă informațiile nu sunt în concordanță cu regulamentul siteului.

Figura 4.3.21 – Listare Clienti

Listare Comenzi în așteptare

Figura 4.3.22 – Listare Comenzi în Așteptare

Listare Comenzi procesate

Figura 4.3.23 – Listare Comenzi Procesate

Factură Comandă

Figura 4.3.24 – Factură Comandă

Modificare Status Comanda

Pentru a modifica starea unei comenzi se alege una dintre cele 3 variante : În Așteptare , Verificată sau Livrată după care se apasa butonul Actualizare.

Figura 4.3.25 – Modificare Status Comandă

Pagina- Trimite Newsletter

Administratourul siteului poate trimite e-mailuri comerciale utilizatorilor înregistrați în baza de date prin intermediul acestei secțiuni.

Figura 4.3.26 – Trimite Newsletter

Rapoarte generate in panoul de Administrator

Raport Vânzări: Raportul pentru vânzări poate fi facut pe zi , săptămână , lună și an.

Figura 4.3.27 – Raport produse vândute

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Pentru implementarea rapidă a aplicației se vor respecta următoarele norme:

Se vor difuza instrucțiunile de executare a procedurilor manuale și automate;

Se va instrui personalul utilizator al aplicației;

Se vor asigura condițiile organizatorice necesare funcționării sistemului;

Se vor asigura resursele hardware și spațiul corespunzător desfășurării lucrărilor de informatică (asigurarea materialelor consumabile; asigurarea integrității, securității și confidențialității datelor);

Se va asigura fondul informațional (pregătirea bazei de date inițiale atât manual cât și cu ajutorul programelor de conversie).

CAPITOLUL 6

BIBLOGRAFIE

1. „Proiectarea Sistemelor Informatice” – Metode de realizare

V. Chichernea, C.Botezatu , Edit. Sylvi, București 2002;

2. „Proiectarea sistemelor informatice” – de V. Stanciu și colectiv,

Edit. DualTech, 2002;

3. „Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice” –

de Prof. dr. Dorin Zaharie și alții, Edit. DualTech;

4. „Proiectarea sistemelor informatice prin limbajul

Unified modeling language” – de Niculae Davidescu , Edit. ALL Beck , 2003;

5. „Baze de date – proiectare, implementare, gestionare” – de T. Connolly,

C. Begg, A. Strachan, Edit. Teora, București 2001;

6. „Bazele Informaticii – Sisteme informatice pentru birou” –

de Virgil Chichernea, Edit. Sylvi, București 1998;

7. „Object Oriented Modeling and design for Database Applications” –

de Blaha M. și Premerlani W., Edit. Prentice Hall, 199

8. „Data mining and Knowledge discovery in databases” – de Fayyad U.,

Edit. Communication of the ACM (Special issue), 1996;

9. „Query processing in databases systems” – de Kim W, Reiner D, Batory S.,

Edit. Springer Verlag, 1985;

10. „Object Oriented Concepts, databases and applications” – de Kim W,

Lochovskz F. H., Edit. Addison-Wesley, 1989;

11. „Sisteme informaționale economice” – de Oprea D., Edit. Economică, București 1997;

12. „SQL fără profesor, în 14 zile” – de J. Perkins, B. Morgan, Edit Teora,

București 1998;

http://www.php.net/

http://www.phpromania.net

http://php.resourceindex.com/

http://www.phpmyadmin.net

http://www.mysql.com

BIBLOGRAFIE

1. „Proiectarea Sistemelor Informatice” – Metode de realizare

V. Chichernea, C.Botezatu , Edit. Sylvi, București 2002;

2. „Proiectarea sistemelor informatice” – de V. Stanciu și colectiv,

Edit. DualTech, 2002;

3. „Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice” –

de Prof. dr. Dorin Zaharie și alții, Edit. DualTech;

4. „Proiectarea sistemelor informatice prin limbajul

Unified modeling language” – de Niculae Davidescu , Edit. ALL Beck , 2003;

5. „Baze de date – proiectare, implementare, gestionare” – de T. Connolly,

C. Begg, A. Strachan, Edit. Teora, București 2001;

6. „Bazele Informaticii – Sisteme informatice pentru birou” –

de Virgil Chichernea, Edit. Sylvi, București 1998;

7. „Object Oriented Modeling and design for Database Applications” –

de Blaha M. și Premerlani W., Edit. Prentice Hall, 199

8. „Data mining and Knowledge discovery in databases” – de Fayyad U.,

Edit. Communication of the ACM (Special issue), 1996;

9. „Query processing in databases systems” – de Kim W, Reiner D, Batory S.,

Edit. Springer Verlag, 1985;

10. „Object Oriented Concepts, databases and applications” – de Kim W,

Lochovskz F. H., Edit. Addison-Wesley, 1989;

11. „Sisteme informaționale economice” – de Oprea D., Edit. Economică, București 1997;

12. „SQL fără profesor, în 14 zile” – de J. Perkins, B. Morgan, Edit Teora,

București 1998;

http://www.php.net/

http://www.phpromania.net

http://php.resourceindex.com/

http://www.phpmyadmin.net

http://www.mysql.com