APLICAREA TRATAMENTELOR DE TAIERI PROGRESIVE IN CADRUL O.S. VISEU DE SUS, U.P.MIRAJ Absolvent: Conducător Științific: Mihai -Florin ȘIMON Prof. Univ… [605403]
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
SILVICULTUR Ă
PROIECT DE DIPLOMĂ
APLICAREA TRATAMENTELOR DE TAIERI
PROGRESIVE IN CADRUL O.S. VISEU DE SUS,
U.P.MIRAJ
Absolvent: [anonimizat]:
Mihai -Florin ȘIMON Prof. Univ .Dr.Ioan TĂUT
CLUJ -NAPOCA
2018
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
1
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
SUMMARY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
INTRO DUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
CAP. I LOCALIZAREA CERCETĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.1 LOCALIZAREA,STUDIUL ȘI SITUAȚIA
TERITORIAL -ADMINISTRATIVĂ ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
1.1.1.Eelemente de incadrare regionala și elemente de indentificare ………………………….. ……….. 8
1.1.2.Ee lemente de identificare a proprietații ………………………….. ………………………….. …………… 8
1.1.3.Vecinatați, limite, hotare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 9
1.1.4.Trupuri de pădure și bazinete componente ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.2.ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER ………………………….. ………………………….. ….. 11
1.2.1 Administrarea fondului forestier proprietate publică
a unitații administrativ -teritoriale ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
1.2.2 Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate
în afara fondului forestier ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.3 CONSTITUIREA UNITĂȚII DE BAZA ………………………….. ………………………….. …………… 11
1.4. CONSTITUIREA ȘI MATERIALIZAREA
PARCELARULUI ȘI SUBPARCELARULUI ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.5 UTILIZAREA FONDULUI FORESTIER ………………………….. ………………………….. …………… 13
1.6. METODE ȘI PROCEDEE DE CULEGERE ȘI
PRELUCRARE A DATELOR DE TEREN ………………………….. ………………………….. ……………… 14
1.7 ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL
SPECIFICE UNITAȚII DE PRODUCȚIE ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
1.7.1 Geologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
1.7.2 Geomorfologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 15
1.7.3. Hidrologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
2
1.7.4. Climatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
1.8 SOLURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 22
1.8.1. Descrierea tipu rilor și subtipurilor de sol ………………………….. ………………………….. ………. 23
1.9. TIPURI DE STAȚIUNE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
1.9.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune ………………………….. ……………… 25
1.10. TIPURI DE PADURE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 26
1.11. ISTORICUL ȘI ANALIZA MODULUI DE GOSPODĂRIRE
A PĂDURILOR DIN TRECUT PÂNĂ LA INTRAREA ÎN VIGOARE
A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
1.11.1. Evoluția naturii proprietății și a modului de gospodărire
a pădurilor înainte de anul 1948 ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 28
1.11.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 ………………………….. ……………………. 29
1.12 CONCLUZII PRIVIND GOSPODARIREA PADURILOR ………………………….. ……………… 29
1.12.1 Structura Pădurii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 29
1.13.STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL -ECONOMICE
ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURII ………………………….. ………………………….. ………………………….. 31
1.13.1Stabilirea funcțiilor social -economice și ecologice ale pădurii ………………………….. …….. 31
1.14 STABILIREA BAZELOR DE AMENAJARE
ALE ARBORETELOR ȘI ALE PĂDURII ………………………….. ………………………….. ……………. 36
1.14.1 Regimul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
1.14.2 Compoziția -țel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 36
1.14.3 Tratamentul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38
1.14.4 Exploatabilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 38
1.14.5 Ciclul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 39
1.14.6 Stabilirea posibilității de produse principale.
Stabilirea indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare ………………………….. … 39
CAP II .SCOP ȘI OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 46
2.1 APLICARE A TRATAMENTULUI DE TĂIERI
PROGRESIVE ÎN CADRUL U.P.VI MIRAJ ………………………….. ………………………….. ……………. 46
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
3
2.1.1 Noțiuni generale despre regim și tratament ………………………….. ………………………….. ……. 46
CAP. III MATERIALUL SI METODA ………………………….. ………………………….. ……………………. 56
3.1 EVIDENȚA ARBORETELOR DIN CARE URMEAZĂ
SA SE RECOLTEZE POSIBILITATEA DECENALA DE
PRODUSE PRINCIPALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 56
CAP.IV. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………. 58
4.1 Tăieri progresive de însămânțare ………………………….. ………………………….. ………………………… 58
4.2 Tăieri progresive de lărgire și luminare ………………………….. ………………………….. ………………. 63
4.3 Tăieri progresive de racordare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 66
CAP. V. CONCLUZII SI RECOMANDARI ………………………….. ………………………….. …………….. 71
Anexe și piese desenate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 73
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 79
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
4
APLICAREA TRATAMENTELOR DE TAIERI PROGRESIVE IN CADRUL
O.S. VISEU DE SUS, U.P.MIRAJ
ȘIMON Mihai Florin , TĂUT Ioan
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștu r, Nr. 3 -5, 400372
Cluj-Napoca, România; ioan_taut90@yhaoo.com
REZUMAT
Lucrarea prezentată în continuare are titlul „ Aplicare tratamentului de tăieri progresive în
cadrul Ocolul Silvic Viseu De Sus , U.P.VI Mira j” . În prima parte a lucrării sunt prezentate condițile
generale de dezvoltare atât a arboretelor luate în studiu cât și a celorlalte arborete car e se află în
Unitatea de Producție VI Miraj . În a doua parte a lucrării va fi prezentată descrierea propriu zisă a
lucrărilor progresive (tratamentul tăierilor progresive constă în aplicarea de tăieri repetate
neuniforme, concentrate în anumite ochiuri împrăștiate neregulat în cuprinsul arboretelor
exploatabile, urmărindu -se instalarea și dezvoltarea semințișulu i natural sub masiv, până ce va
constitui noul arboret) în baza carora se va face studiul de caz pentru arboretele studiate . Parte a
treia cuprinde studiul de caz pentru arboretele de care se discută , aceste fiind următoarele :
Tăierea de insăm ânțare sau deschidere de ochiuri ( U.P .VI u.a. 98B )
Tăierea de punere în lumină – de lărgire de ochiuri ( U.P .VI u.a. 96B )
Tăierea de racordare ( U.P .VI u.a. 65C )
În cadrul acestei parți arboretele se vor studia amănunțit pentru fiecare tăie re aplicata pentru
a vedea modul de dezvoltare a semințișului. În ultima parte a lucrării se vor prezenta discuțiile cu
referire la studile făcute și se vor face anumite recomandări dacă este cazul .
Cuvinte cheie: tratament, progresive, regenerare, in tensitate, fructificații.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
5
APPLYNG THE PROGRESSIVE CUTTING TREATMENT IN THE FOREST
DISTRICT OF VISEU DE SUS , U.P.MIRAJ
ȘIMON Mihai Florin , TĂUT Ioan
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Mănăștur Street, No. 3 -5, 400372
Cluj-Napoc a, Romania; ioan_taut90@yhaoo.com
SUMMARY
The paper presented below is entitled "Applying the progressive cutting treatment in the
Forest District of Viseu De Sus, U .P.VI Miraj". The first part of the paper pres ents the general
conditions for the development of both the studied stands and the other stands in the VI Miraj
Production Unit. In the second part of the paper the actual description of the progressive works will
be presented (the treatment of the progres sive cuts consists of the application of repeated uneven
cuts, concentrated in certain meshes scattered irregularly within the exploitable stands, following the
installation and development of the natural seed below the massive, will form the new arboretum )
based on which the case study for the studied stands will be made. Part Three includes the case
study for the stands discussed, these being the following:
Sowing or opening of meshes (U.P.VI u.a. 98B)
Lighting Cutting – Widening of Meshes (U.P.VI u.a. 96 B)
Cutting connection (U.P.VI u.a. 65C)
Within this part the stands will be thoroughly studied for each cut applied to see how the
seed grows. In the last part of the paper, the discussions will be presented with reference to the
studies made and some reco mmendations will be made if necessary.
Keywords: treatment, progressive, regeneration, intensity, fructifications.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
6
INTRODUCERE
În comparație cu dezvoltarea pădurii virgine care este realivată doar sub influența factorilor
naturali , pădurile cultivate sunt foarte puternic influentate de interventia omului . Omul a intervrnit
in viata păduri odata cu scaderea productiei arboretelor usor accesibile , si resursele de material
lemnoos au fost i nsuficiente pentru a acoperi nevoile societați.
Întemeierea pădurii se referă la reînnoirea, refacerea sau instalarea vegetației forestiere
oriunde și oricând aceasta devine necesară.
Întemeiere a pădurii are loc cu concursul tuturor factorilor mediului natural, dar și cu o
importantă contribuție antropică.
Întemeierea unei noi generații de pădure se intercondiționează, de regulă, cu actul exploatării
vechii generații și conduce la o anumită struc tură specifică a noii păduri, care -i va condiționa
efucacitatea și stabilitatea ecosistemică. Exploatarea și regenerarea în pădurea cultivată constituie
cele două laturi ale aceluiași proces și se condiționează reciproc. Tehnicile de regenerare adoptate
trebuie să țină seama de eficiența economică a exploatării, iar aceasta din urmă este obligatoriu să se
desfășoare în strânsă concordanță cu mersul regenerării.
Prin regenerarea pădurii se poate asigura reîmpădurirea neîntârziată a suprafețelor
exploatate s au distruse dintr -o cauză oarecare, ca și împădurirea golurilor neregenerate sau a altor
terenuri destinate împăduririi. Tot prin regenerare se refac sau se substituie, după caz, arboretele
necorespunzătoare structural sau funcțional, se crează culturile d e arbori sau arbuști cu destinație
specială, se întemeiază perdelele forestiere de protecție, aliniamentele, etc.
Tratamentul fundamentează teoretic și metodologic căile de detaliu ce trebuie urmate în
gospodărirea pădurilor cultivate.
În sens larg însă, tratamentul include întreg complexul de măsuri silvotehnice prin care o
pădure este condusă de la întemeiere până la exploatare și regenerare, în conformitate cu structura și
țelurile fixate.
Vegetatia forestieră este alcatuită în majoritate din molidișur i, brădete și făgete. Speciile de
amestec sunt paltinul de munte, carpenul și diversele tari, care realizează clase mijlocii de
producție.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
7
În urma studilor făcute în cadrul arboretelor s -a ajuns la concluzia că cel mai potrivit
tratament ar fi tratamentu l tăierilor progresive , prin acest tratament reușinduse o regenerare foarte
buna si promovarea specilor cele mai potrivite in cadrul noilor arborete .
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
8
CAP. I LOCALIZAREA CERCETĂRILOR
1.1 LOCALIZAREA,STUDIUL ȘI SITUAȚIA TER ITORIAL -ADMINISTRATIVĂ
1.1.1.Eelemente de incadrare regionala și elemente de indentificare
Ocolul silvic Vișeu De Sus aparține de Direcția Silvică Maramureș și se întinde pe două
unități de relief și anume: Munții Maramurșului și Depresiunea Maramureșulu i.
Suprafața fondului forestier administrat este de 31.170 ha, din care fond forestier de stat –
25.120 ha, suprafața administrată prin contracte de pază cu persoane fizice – 543 ha, suprafața
administrată prin contracte de pază cu persoane juridice – 2.437 ha și cu contract de administrare –
3.070 ha. Aceasta suprafață este arondată în 5 districte și 27 cantoane și 2 fonduri de vânătoare.
1.1.2.Eelemente de identificare a proprietații
Fondul forestier proprietate publică de stat care face obiectul preze ntului studiu este cuprins
în U.P. VI Miraj, fiind constituit din arborete situate în partea nordică a Munților Maramureșului, pe
versantul stâng al râului Vaser, între kilometrii 21 și 40 ai căii ferate forestiere (C.F.F.) de pe această
vale.
Repartizare a fondului forestier pe teritorii cadastrale
Tabel 1.1
Nr. crt. Județul Unitatea teritorial administrativă Parcele aferente Suprafața
– ha –
Maramure ș Vișeu de Sus 1-141D 4482,0
Total – 4482,0
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
9
1.1.3.Vecinatați, limite, hotare
Tabel 1.2
Puncte
cardinale Vecinătăți Limite
Hotare
Felul denumirea
Nord U.P. IV Ștevioara
U.P. III Făina
U.P. II Bardău Naturală Râul Vaser -liziera
pădurii și
borne
Est U.P. V Coman
Naturală Culmea Ivășcoaia -liziera
pădurii și
borne
Sud U.P. VII Novicior
U.P. VIII Dreapta Novăț
O.S. Borșa Naturală
Culmea Novicior
Culmea Făgetului
Culmea Mireselor
Culmea Măcârlău –
Toroioaga
Culmea Lucăciasa
-liziera
pădurii și
borne
Vest U.P. II Bardău Naturală Râul Vaser -liziera
pădurii și
borne
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
10
1.1.4.Trupuri de pădure și bazinete componente
Tabel 1.3
Nr
crt. Denumirea
bazinetului Parcele
aferente Suprafața
– ha – Loc. în raza căreia se
află
(comuna) D
istanța
medie
în km
până
la…
sediu
O.S.
1. Ivășcoaia 1-16; 136 555,0 Vișeu de Sus 45,2
2. Măcârlău 27-30; 38 -43; 49 -52; 137 465,2 Vișeu de Sus 40,8
3. Lucăcioasa 31-37 275,5 Vișeu de Sus 42,4
4. Mirajul Mic 44-48; 138 236,0 Vișeu de Sus 41,9
5. Miraj 55-64; 139 371,5 Vișeu de Sus 39,6
6. Mihoaia 72-87; 140 521,5 Vișeu de Sus 35,5
7. Terchila
Mare 105-112; 117 288,6 Vișeu de Sus 31,4
8. Terchila
Mică 113-116 119,8 Vișeu de Sus 31,0
9 Paltinul 127-134; 141 283,1 Vișeu de Sus 25,0
10 Vaser 17-26; 53; 54; 65 -71; 88 -104; 118 -126;
135 1382,5 Vișeu de Sus 33,5
Total 4498,7 – –
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
11
1.2.ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER
1.2.1 Administrarea fondului forestier proprietate publică a unitații administrativ –
teritoriale
Pădurile ce compun U.P. VI Miraj (proprietate publică de stat) sunt administrate de către
Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direc ția Silvică Baia Mare, respectiv Ocolul
SilvicVișeu. Acestea sunt situate în raza administrativă a județului Maramureș.
1.2.2 Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier
Pe teritoriul U.P. VI Miraj, în afara fondului fo restier național, mai există mici pâlcuri cu
vegetație forestieră alcătuite, în marea lor majoritate, din mesteacăn și molid, localizate în enclavele
ce aparțin locuitorilor orașului Vișeu .
1.3 CONSTITUIREA UNITĂȚII DE BAZA
Actuala unitate de producție VI Miraj este constituită în aceleași limite cu ale
amenajamentului precedent. Unitatea este constituită în prezent din 141 de parcele numerotate
astfel: 1 -134; 135D; 136D; 137D; 138D; 139D; 140D; 141D.
În cadrul parcelarului menționat mai sus s -au constit uit 516 de unități amenajistice. În tabelul
2.2.1.1. se prezintă modificările survenite în urma evoluției parcelarului și subparcelarului, luând ca
referință amenajamentul din 1968 .
1.4. CONSTITUIREA ȘI MATERIALIZAREA PARCELARULUI ȘI SUBPARCELARULUI
Fondul forestier din cadrul unității de producție este împărțit în 141 de parcele care sunt
delimitate prin detalii naturale (culmi, pâraie) și materializate prin pichetaje cu vopsea roșie și borne
din piatră cioplită. Numerotarea parcelelor și bornelor a rămas neschimbată față de amenajarea
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
12
precedentă. Numărul parcelelor a rămas neschimbat față de amenajarea precedentă. Materializarea
parcelarului și recondiționarea bornelor s -a făcut de către personalul de teren al ocolului silvic.
Parcelele sunt constit uite la rândul lor din una s -au mai multe subparcele (unități
amenajistice). Subparcelarul a fost reactualizat în funcție de situațiile concrete din teren, ținând cont
de criteriile de separare a subparcelelor stabilite de normele tehnice de amenajarea păd urilor în
vigoare. În consecință au apărut subparcele noi, iar unele din cele vechi au fost desfințate. Astfel
numărul subparcelelor a crescut față de amenajarea precedentă de la 483 la 516. În general
subparcele noi s -au constituit în parcelele în care, p e parcursul deceniului expirat, s -au făcut tăieri de
produse principale. Materializarea subparcelarului s -a făcut cu vopsea roșie sub îndrumarea
exclusivă a proiectantului .
Numărul și mărimea parcelelor și subparcelelor
Tabel 1.4
Anul amenajării Parcele Subparcele
Nr. Suprafața – ha
Nr. Suprafața – ha
medie maximã minimã medie maximã minimã
1968 139 32,4 68,2 0,4 296 15,2 68,2 0,1
1978 141 31,8 68,2 0,6 329 13,7 68,2 0,1
1988 142 31,5 68,2 0,6 452 9,9 68,2 0,1
1998 141 31,8 68,2 0,5 483 9,3 68,2 0,1
2008 141 31,9 66,1 9,6 516 8,7 68,2 0,1
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
13
Din analiza datelor prezentate mai sus, se constată o creștere a numărului de parcele ( de la
139 la 142 în anul 1988, după care scade la 141. De asemenea numărul subparcelelor a crescut de la
prima am enajare până în prezent, de la 296 la 516.
Suprafața medie a parcelei și a subparcelei a scăzut datorită creșterii numărului de parcele și
respectiv a numărului de subparcele.
Parcela cu suprafață maximă este 82 (66,1 ha), iar cea cu suprafața minimă 7 1 (9,6 ha), în
timp ce subparcela cu suprafață maximă este 82 (66,1 ha), iar subparcela cu suprafața minimă este
42 B (0,1 ha).
1.5 UTILIZAREA FONDULUI FORESTIER
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință
Tabel 1.5
Nr. crt. Simbol Categoria de folosință forestieră Suprafața [ha]
Totală Gr. I Gr. II
0 1 2 3 4 5
1.
1.1. P.
P.D. Fond forestier total
Terenuri acoperite cu păduri 4498,7 4463,6 35,1
4448,3 4448,3 –
1.2.
1.3. P.C.
P.S. Terenuri care servesc nevoilor de
cultură
Terenuri care servesc nevoilor de
producție silvică – – –
5,9 – 5,9
1.4.
1.5. P.A.
P.I. Terenuri care servesc nevoilor de
administrație forestieră
Terenuri afectate împăduririi 14,8 – 14,8
15,3 15,3 –
1.6.
1.7. P.N.
P.T. Terenuri neproductive
Terenuri scoase temporar din
fondul forestier și neprimite 14,4 – 14,4
– – –
1.8. P.O. Ocupații și litigii – – –
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
14
După cum reiese și din datele prezentate în tabelul 2.2 , din suprafața totală a unității de
producție, 99% este reprezentată de păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi.
Terenurile afectate gospodăririi pădurilor reprezintă 1%, iar terenurile scoase temporar din fondul
forestier nu sunt reprezentate în suprafață
Suprafața reprezentată de păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi este
încadrată numai în grupa I funcțională în urma apariției zonei tampon ca urmare a constituirii
Parcului Natural Munții Maramureșului. Terenurile afectate gospodăririi p ădurilor și terenurile
neproductive sunt încadrate convențional în grupa a II -a funcțională
1.6. METODE ȘI PROCEDEE DE CULEGERE ȘI PRELUCRARE A DATELOR DE TEREN
Datele de teren au fost culese codificat pentru a putea fi prelucrate automatizat.
Studiul și descrierea arboretelor au avut caracter de revizuire aprofundată a caracteristicilor
de ordin dendrometric, silvobiologic și fitosanitar pe baza cărora s -au indicat lucrările necesare în
următorul deceniu pentru fiecare unitate amenajistică. De asemenea s tudiul și descrierea stațiunilor
a avut un caracter de revizuire aprofundată pe bază de cartări staționale la scară mijlocie. Prin
efectuarea lucrărilor de cartări staționale s -a urmărit obținerea de date suplimentare necesare
studiului naturalistic în ve derea fundamentării mai aprofundate a lucrărilor de cultură și exploatare
precum și în stabilirea bazelor de amenajare.
Lucrările de cartări staționale la scară mijlocie s -au executat concomitent cu lucările de
descriere parcelară și au la bază documenta rea prealabilă ce a constat în studiul hărților geologice și
geomorfologice folosind date din Monografia geografică a R.P.R. Pentru datele climatice a fost
utilizat Atlasul climatologic. Din amenajamentul expirat s -au preluat date privitoare la etajele
fitoclimatice.
În cadrul unității de producție s -au executat și studiat 45 profile de sol în u.a.: 2B; 6B; 8D;
10C; 11A, 13; 14; 16A; 18A; 20B; 22B; 25D; 29; 33A; 37A; 40A; 44B; 49A; 53A; 57; 60A; 63;
66B; 72B; 75; 78; 81A; 84; 87A; 89E; 92B; 95E; 97A; 100B; 103A; 105C; 108D; 111C; 113C; 116;
119C; 120A; 124A; 131D; 133C, iar dintr -un număr de 9 profile (în u.a.: 18A; 25D; 37A; 60A; 72B;
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
15
95E; 105C; 120A și 131D) s -au recoltat probe ce au fost trimise la ICAS -Brașov unde s -au făcut
analize de laborator în ved erea cunoașterii concrete a însușirilor fizico -chimice ale solurilor.
Marea majoritate a evidențelor cuprinse în acest studiu au fost obținute prin prelucrarea
automatizată a informațiilor culese din teren și înregistrate codificat în carnetele de teren, p relucrare
realizată pe calculatorul electronic din dotarea.
1.7 ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL, SPECIFICE UNITAȚII DE
PRODUCȚIE
1.7.1 Geologie
Unitatea de producție este situată în partea nordică a munților Maramureșului ce fac parte,
geologic , din categoria munților formați din șisturi cristaline dar și cu petice sedimentare mezozoice
și paleogene.
Ei sunt alcătuiți din fliș cretacic și paleogen care acoperă discordant rămășițele unui lanț
muntos cristalin de vârstă paleozoică, pereplenizat și reânălțat epirogenetic sub formă insulară.
Dintre resursele naturale indisolubile legate de alcătuirea geologică, un loc de frunte îl ocupă
mineralizările metalifere din rocile metamorfice învecinate (șisturi cristaline), a căror caracteristică
este gradu l mare de foliere și fracturare. În bazinetul Toroioaga se găsesc minereuri de fier și
mangan în formațiunile cristaline și paleogene.
Izvoarele minerale, rezultate al intensei circulații a solurilor hidrotermale, nu numai în rocile
eruptive, ci și în masa șisturilor cristaline și formațiunilor eocene, se întâlnesc pe Valea Mihoaia .
1.7.2 Geomorfologie
În urma unei îndelungate evoluții, determinate de prezența Lanțului Carpatic, s -au făcut și
adăugat succesiv trepte de relief, pe care, începând cu cuatern arul superior, s -a stabilit și diversificat
aspectul actual al peisajului geografic, cu etajare specifică complexelor naturale.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
16
Teritoriul unității, se localizează, conform raionării morfologice prezentate de lucrarea
monografică “Geografia României” (vol. I – Geogreafia fizică, editura Academiei R.S.R., 1983, în
unitatea geomorfologică de ordinul I Carpato -transilvană, în Carpații Orientali – grupa nordică.
Din harta morfostructurală rezultă că se situează în unitatea carpatică muntoasă – masivul
Oriental, substratul cristalo -mezozoică.
Zona are un carecter muntos și este foarte fragmentată.
Teritoriul se caracterizează printun relief în trepte, ca urmare a ridicării culmilor exterioare,
concomitent cu apariția unor rupturi și deformări tectonice în pachetu l sedimentar intern.
Unitatea geomorfologică predominantă a teritoriului este versantul cu configurație ondulată,
mai rar plană, cu înclinări variate, de la moderate la repezi și foarte repezi, mai rar abrupte .
Situatia fondului forestier in raport cu pan ta terenului
Tabel 1.6
Înclinarea -grade – Suprafața
ha %
sub 16o 45,0 1
16 – 30o 2935,4 65
31 – 40o 1482,2 33
400 36,1 1
TOTAL 4498,7 100
Înclinarea terenului acționează în strânsă legătur ă cu expoziția și altitudinea prin intermediul
modificărilor care au loc în distribuția energiei radiante, a regimului de precipitații, a condițiilor de
geneză a solurilor forestiere și a structurii vegetației. Variațiile înclinării terenului determină
diferențe și în aplicarea măsurilor silvotehnice sau de exploatare a lemnului.
După cum se poate observa din datele prezentate în tabelul 4.2.2.2., categoria de înclinare
cel mai bine reprezentată în suprafață este cea cu înclinări repezi între 16 – 300 (6 5 %).
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
17
Situația fondului forestier în raport cu expoziția
Tabel 1.7
Expoziția Suprafața
ha %
Însorită 441,8 10
Parțial însorită 2298,9 51
Umbrită 1758,0 39
Total 4498,7 100
Expoziția versa nților determină variații ale regimului de căldură și insolație, variații care se
răsfrâng asupra umidității și proceselor de solificare și deci indirect asupra vegetației forestiere. Pe
versanții însoriți (S, SE și SV) temperatura și evaporarea sunt mai r idicate, de asemenea vânturile
sunt mai puternice, solul este adesea mai afectat și de procese de eroziune. Gerurile târzii pe astfel
de expoziții pot cauza vătămări importante lujerilor sau chiar florilor, datorită intrării timpurii a
arborilor în vegetaț ie.
Spre deosebire de versanții însoriți, cei umbriți (N, NV și NE), primesc mai puțină lumină
devin mai reci și mai umezi .
Situația fondului forestier în raport cu altitudinea
Tabel 1.8
Altitudinea
-m- Suprafața
ha %
601-800 168,7 4
801-1000 1012,2 22
1001 -1200 2348,6 52
1201 -1400 711,3 16
1401 -1600 257,9 6
1601 -1800 – –
Total 4498,7 100
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
18
1.7.3. Hidrologie
Problemele generale referitoare la studiul apelor de pe t eritoriul unității de producție, vor fi
abordate din două puncte de vedere: hidrografic – privind principalele însușiri morfologice ale
cursurilor de apă și hidrologic – privind regimul scurgerilor.
Unitatea de producție se află în bazinul râului Vaser, af luent al râului Vișeu. Teritoriul este
străbătut de o serie de pâraie, afluenți ai Vaserului: pârâul Ivășcoaia, pârâul Valea Babei, pârâul
Măcârlău, pârâul Miraj, pârâul Mihoaia, pârâul Pihoaia, pârâul Terchila, pârâul Paltinul Mare,
pârâul Paltinul Mic.
În aceste pâraie se varsă pâraie mai mici dintre care cele mai însemnate sunt: pârâul
Minerilor, pârâul Cerbu, pârâul Lucăcioasa, pârâul Mirajul Mic, pârâul Țiganul, pârâul Mihoaia
Mică, pârâul Terchila Mare, pârâul Terchila Mică. Aceste pâraie au debit to t anul.
Pentru a preveni pagubele provocate de viituri s -au executat lucrări de corectare a torenților
pe văile Miraj și Lucăcioasa.
Densitatea rețelei hidrografice, calculată numai pentru pâraiele cu scurgere permanentă este
de 1,0 km/km2 pentru întreaga zonă.
Din punct de vedere hidrologic, se poate menționa că aprovizionarea rețelei hidrologice este
mixtă (de suprafață și de adâncime). Cea de suprafață provine fie din ploi (pluvială), fie din topirea
zăpezilor (nivală). Aceasta reprezintă și sursa cea mai importantă de apă, aportul apelor subterane
fiind moderat. Drenajul apei se face normal. Apele freatice sunt bine reprezentate de numeroase
izvoare de apă potabilă, uneori mineralizată. În parcela 87 există un izvor de apă minerală
(“borcut”).
Scurgere a apelor înregistrează un maxim în perioada de primăvară când se realizează cca.
40-50% din totalul scuregerilor anuale.
Pe teritoriul unității de producție nu au fost înregistrate fenomene de eroziune, în schimb au
existat fenomene torențiale în anul 2001 când o parte din calea ferată a fost calamitată .
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
19
1.7.4. Climatologie
Climatul, care constituie un component ecologic complex și fundamental al stațiunii,
determină răspândirea speciilor de plante, a asociațiilor și formațiilor vegetale, precum și cele a
tipurilor de soluri, prin influența permanentă și divers variabilă în timp a factorilor climatici.
Climatul este prin urmare, principalul element al cadrului natural care condiționează mediul fizic
atmosferic al biocenozei și dezvoltarea vegetației de o rice fel.
Principalele date climatice ce se vor prezenta în continuare și care stau la baza caracterizării
din punct de vedere climatologic a unității de producție, au fost luate de la stația meteorologică
Vișeul de Sus, completate cu unele date din Atlasu l Climatologic și din Monografia R.P.R .
1.7.4.1. Regimul termic
Întrega suprafață a unității de producție se află situată în etajul montan, mijlociu și superior.
Regiunea se încadrează între izotermele anuale +60C și +70C. Amplitudinea anuală a temperat urii
este de 220C, 230C.
Valorile temperaturilor medii lunare se incadrează întere următoarele limite:
• ianuarie: între -50C și –60C;
• februarie: înter -30C și –40C;
• martie: între 00C și +20C;
• aprilie: între +60C și +80C;
• mai: între +120C și +130C;
• iunie: între +150C și +170C;
• iulie: între +170C și +180C;
• august: între +160C și +180C;
• septembrie: între +110C și +130C;
• octombrie: în tre +70C și +8oC;
• noiembrie: între +10C și +30C;
• decembrie: între +20C și –40C.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
20
Pe anotimpuri situația se prezintă astfel:
• iarna: între –30C și –50C;
• primăvara: între +60C și +80C;
• vara: între +1 50C și +180C;
• toamna: între +70C și +90C.
– data medie a apariției zilelor de îngheț este înainte de 1 octombrie;
– data medie a dispariței zilelor de îngheț este după 1 mai;
– durata medie a zilelor fără îngheț este de 150 -159 zile;
– frecvența medie a zilelor de îngheț este între 140 -149 zile;
Clima regiunii se caracterizează prin ierni lungi (6 luni pe an) și friguroase, primăveri și veri
scurte, bogate în precipitații și toamne lungi cu mai puține precipitații.
Bilanțul termicgeneral e ste favorabil dezvoltării vegetației forestiere de molidișuri.
Diferența altitudinală (aproximativ 900 m ) dintre altitudinea medie a unității de producție și
cea față de stația meteo, impune unele corecții ale regimului termic, conducând la valori termic e
mai scăzute decât mediile anuale cu cca 2 -30C.
1.7.4.2. Regimul pluviometric
Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 1000 și 1100 mm. Cea mai mare cantitate de
precipitații este înregistrată în luna iunie (între 140 -150 mm).
Repartiția precipit ațiilor pe anotimpuri este următoare:
iarna: între 176 -200 mm;
primăvara: între 250 -275 mm;
vara: peste 350 mm;
toamna: între 225 -250 mm.
După caracteristicile generale ale zonei, precipitațiile nu sunt un factor limi tativ. Procesele
de evapotranspirație sunt mai intense pe versanții însoriți, în parte lor superioară, unde mișcarea
curențiilor de aer amplifică acest proces. Corespunzător variației altitudinale, regimul precipitațiiloe
crește odată cu acesta
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
21
1.7.4.3. Re gimul eolian
Cele mai frecvente vânturi sunt din direcția NV.
Viteza vântului este puternic influențată de orografia terenului. Furtunile (viteza mai mare
de 16m/sec.) se manifestă în cursul iernii și primăverii producând rupturi, dar cele mai frecvente și
de cele mai multe ori însoțite de ploi, sunt vara, cu o viteză medie de 40m/sec. producând
doborâturi de vânt.
Cele mai puternice doborâturi în ultimile patru decenii s -au produs în anii 1959 -1961, 1978
și 1979 când au fost afectate în special arboretel e de pe versanții cu expoziție NV. De aceea este
indicat ca pe acești versanți să existe arborete cu larice și paltin de munte, specii introduse prin
completări, pentru a mări rezistența la vânturile puternice
1.7.4.4. Indicatori sintetici ai datelor clim atice
– Indicele de ariditate de Martonne ( Ia ), calculat cu formula
Ia = P/T+10
unde P = suma precipitațiilor, iar T = temperatura medie,
este de 47 anual, 77 iarna, 41 primăvara, 56 vara, 41 toamna și 44 în perioada de vegetație.
– umezeala relat ivă a aerului (media anuală) – 78-82%;
– evapotranspirația potențială anuală – 600 mm și 500 mm în perioada de vegetație.
După Köppen unitatea de producție este situată în provincia – D.f.b.k. – climat boreal umed,
cu ierni aspre și veri răcoroase, speci fic pentru altitudini de 500 – 1000 m corespunzătoare zonei
fagului și amestecului de rășinoase și fag, unde:
D – climat boreal cu ierni reci, cu strat stabil de zăpadă iarna și cu păduri
f – precipitații suficiente tot timpul anului
b – temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 oC, dar cel puțin timp de 4 luni
ea depășește 10 oC
k – maximum de precipitații cad în luna iunie .
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
22
1.8 SOLURI
Situația solurilor din cadrul unității de baza pe clase, tipuri și subtipuri, precum și suprafața
ocupată de ace stea, este prezentată în tabelul următor:
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Tabel 1.9
Nr.
crt. Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de
Sol Codul Succesiunea
Orizonturilor Suprafața
ha %
2 Cambisoluri Districamb osol
(brun acid) tipic (tipic) 3201 Ao-Bv-C 3821,2 86
gleic (gleizat) 3210 Ao-BvGo -C 8,1 –
Total Cambisoluri 3829,3 86
3 Spodosoluri Prepodzol
(brun feriiluvial) tipic (tipic) 4101 Aou-Bs-C 145,8 3
litic (litic) 4104 Aou-Bs-R 391,7 9
Podzo l
(Podzol) litic (litic) 4206 Au-Es-Bhs-R 96,8 2
Total Spodosoluri 634,3 14
TOTAL U.P. 4463,6 100
Pentru identificarea tipurilor și subtipurilor de sol din unitatea de producție și cunoașterea
caracteristicilor fizico -chimice, s -au executat profile de sol într -un număr de 45 u.a. -uri. Din
acestea, au fost trimise pentru analize de laborator, probe din nouă profile, considerate ca fiind cele
mai reprezentative: 18A; 25D; 37A; 60A; 72B; 95E; 105C; 120A și 131D. Solurile identificate
aparțin clasei Cambiso luri (86%) și Spodosoluri (14%) .
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
23
1.8.1 . Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
În cadrul U.P. s-au identificat următoarele tipuri și subtipuri de soluri:
1. Districambosol tipic (brun acid tipic), cod: 3201 cu profil: Ao -Bv-C, roca mamă este
formată din șisturi clorito -sericitoase și gresii silicioase. În condițiile unui climat umed și răcoros, cu
perioadă bioactivă scurtă, humusul format este acid, de tip mull -moder.
Solul este slab diferențiat textural, de la foarte puternic acid la puternic acid (pH=3,4 -4,9),
foarte humifer la intens humifer în orizontul A (5,6 -13,8%), sărac în baze (gradul de s aturație în
baze între 28 și 29%), cu o cantitate de ioni de hidrogen de schimb de 11 -41%. Este mijlociu
profund, are volum edafic mijlociu și drenaj natural și extern bun. Fertilitatea – deși este sărac în
baze este totuși biologic activ și poate asigura condiții bune de dezvoltare mai ales molidului care
poate înregistra pe aceste soluri clase de producție mijlocii la superioare. Fertilitatea poate fi
mărită prin introducerea în amestec a foioaselor (fag, paltin de munte, scoruș), precum și prin
aplicarea amendamentelor și substanțelor fertilizante.
2. Districambosol gleic (Brun acid gleizat ), cod: 3210 cu profil: Ao -BvGO -C, format pe
șisturi cristaline și pietrișuri, în lunci înalte, moderat la bogat humifer, acid, slab la bine aprovizionat
cu azo t, cu gradul de saturație în baze sub 50%, nisipos la nisipo -lutos, de bonitate mijlocie sau
superioară pentru anin și molid. În aceste condiții edafice se recomandă compoziția țel în FM2 –
8MO 2AN.
3. Prepodzol tipic (brun feriiluvial tipic), cod: 4101 c u profil: Aou -Bs-C, format pe roci
acide, gresii silicioase, micașisturi. Foarte puternic acid cu un pH=3,5 -4,6; moderat la intens
humifer, cu un conținut de humus de 2,2 -8,1%, sol oligobazic cu un grad de saturație în baze 29 –
41%. De la foarte slab la bi ne aprovizionat în azot, nisipo -lutos la luto -nisipos, de bonitate mijlocie
pentru molid, brad, fag și paltin de munte. Bonitatea este în strânsă legătură cu volumul edafic.
Molidul poate realiza productivități mari și la un volum edafic mijlociu, acesta a vând o înrădăcinare
trasantă. La acest tip de sol volumul edafic este determinat de grosimea morfologică, dar mai ales de
prezența scheletului pe profil. Acest tip de sol a fost identificat în unitățile amenajistice aflate în
partea de nord, nord -est a uni tății de producție și în special în imediata apropiere a golului alpin. Pe
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
24
întregul profil sunt prezente fragmente de rocă, dimensiunile lor crescând o dată cu adâncimea.
Datorită texturii grosiere este un sol ușor permeabil și bine aerisit.
4. Prepodzol litic (brun feriiluvial litic), cod: 4104 cu profil: Aou -Bs-R, a fost întâlnit la
limita cu golul alpin, în unitățile amenajistice care formează banda de protecție a acestuia. Este
format pe roci acide cu un pH=4,2 -4,4, foarte humifer la intens humifer, cu un conținut de humus de
tipul moder -humus brut de (7,4 – 11,8%), cu un grad de saturație în baze (17 -22%), oligobazic,
foarte bine aprovizionat cu azot total (0,39 -0,62%), nisipo -lutos, de bonitate inferioară pentru molid,
determinată de volumul edafic, d eoarece roca compactă se află la o adâncime între 20-50 cm. Se
recomandă ca alături de molid să se introducă și alte specii pentru a mării rezistența la doborâturile
de vânt și aplicarea amendamentelor calcaroase.
5. Podzol litic (podzol litic), cod: 420 6 cu profil: Aou -Es-Bhs-R. Este format pe roci acide
de tipul gresiilor silicioase și granitelor, pe versanți foarte slab înclinați de regulă invadați de
Vaccinium având aciditate foarte ridicată pH=3,4 – 4,8; foarte humifer la intens humifer, cu un
conțin ut de humus de tipul moder -humus brut, oligobazic, cu un grad de saturație în baze (12 -22%),
foarte bine aprovizionat cu azot total (0,55 -0,80%), de bonitate inferioară pentru molid, determinată
de volumul edafic, deoarece roca compactă se află la o adânci me între 20 -50 cm. Se recomandă ca
alături de molid să se introducă scorușul ca specie de amestec (ajutătoare).
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
25
1.9. TIPURI DE STAȚIUNE
1.9.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
Tabel 1.10
Nr
crt. Tipul de stațiune Suprafața Categorii de bonitate Tip și subtip
de sol Codul Diagnoză ha % Super mijl. infer
FM3 – Etajul montan de molidișuri
1 2.3.1.1. Montan de molidișuri Bi, p odzolic cu
humus brut, edafic submijlociu, cu
Vaccinium.. 427,0 10 – – 427,0 4104 – prepodzol
litic
4206 – podzol
litic
2 2.3.1.2. Montan de molidișuri Bm, brun podzolic –
podzol, brun edafic submijlociu -mijlociu,
cu Hylocomium. 145,8 3 – 145,8 – 4101 – prepodzol
tipic
3 2.3.2.1. Montan de molidișuri Bi, podzolic –
criptospodic, edafic mic, cu
Calamagrostis -Luzula. 61,5 1 – – 61,5 4206 – podzol
litic
4 2.3.3.2. Montan de molidișuri Bm, brun acid
edafic submijlociu, cu Oxalis Dentaria +/ –
acidofile. 2896,8 65 – 2896,8 – 3201-
districambosol
tipic
5 2.3.3.3. Montan de molidișuri Bs, brun acid și
andosol edafic mare și mijlociu, cu Oxalis
Dentaria +/ – acidofile. 228,5 5 228,5 – – 3201-
districambosol
tipic
6 2 5 2.0. Montan de molidișuri Bi, semiml ăștinos
freatic, slab turbos, cu Polytrichum
Sphagnum. 3.,9 – – – 3,.9 3210 –
districambosol
gleic
7 2 5 3.0. Montan de molidișuri Bm, brun podzolic
cripto – podzolic, excesiv umezit freatic,
cu Polytrichum dominant 4,2 – – 4,2 – 3210 –
districamboso l
gleic
Total FM3 ha 3767,7 84 228,5 3046,8 492,4 –
% 84 – 5 68 11 –
FM2 – Etajul montan de amestecuri
8 3 3 3.2. Montan de amestec, Bm, brun edafic mijlociu
cu Asperula -Dentaria 695,9 16 – 695,9 – 3201-
districambosol
tipic
Total FM2 ha 695,9 16 – 695,9 – –
% 16 – – 16 – –
TOTAL
U.P. ha 4463,6 100 228,5 3742,7 492,4 –
% 100 – 5 84 11 –
Din datele prezentate în tabelul anterior se poate observa că stațiunile cele mai bine
reprezentate în cadrul unității de producție, din punctul de vedere al bonității, sunt cele de bonitate
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
26
mijlocie (84%), urmate de cele de bonitate inferioară (11%), în timp ce stațiunile de bonitate
superioară participă în proporție redusă (5%). Se poate spune deci, că în cadrul unității de producție,
din punctul de vedere al bonității staționale, există condiții de vegetație de la foarte bune la bune .
Dacă, analizăm ră spândirea în suprafață a tipurilor de stațiuni, se constată că cel mai bine
reprezentat este tipul de stațiune – 2.3.3.2. – Montan de molidișuri Bm, brun acid edafic
submijlociu, cu Oxalis Dentaria +/ – acidofile , care participă cu un procent de 65%.
Analizând repartiția suprafeței pe etaje fitoclimatice se constată că teritoriul unității de
producție se întinde pe două etaje fitoclimatice, FM3 – Etajul montan de molidișuri și FM 2 – Etajul
montan de amestecuri
1.10. TIPURI DE PADURE
Tipurile de pădure i dentificate în cuprinsul U.P -ului în studiu sunt consemnate in tabelul
„Evidența tipurilor de pădure” prezentat în continuare .
Tipul de pădure care ocupă suprafața cea mai mare (59%) în cadrul unității de producție este
111.4. – Molidiș cu Oxalis acetose la pe soluri scheletice (m) .
Din punctul de vedere al productivității se constată că tipurile de pădure cele mai răspândite
sunt cele de productivitate mijlocie (84%), cele de productivitate inferioară participând cu 11%, iar
cele de productivitate superi oară cu 5%.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
27
Evidența tipurilor de pădure
Tabel 1 .11
Nr.
crt. Tip de
stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitatea
naturală
Codul Diagnoza ha % Super.
ha Mijl.
ha Inf.
ha
1 2.3.1.1. 115.3. Molidiș cu Vaccinium myrtillus (i) 188,4 4 – – 188,4
115.4. Molidiș de limită cu Vaccinium (i) 238,6 6 – – 238,6
2 2.3.1.2. 115.1. Molidiș cu Vaccinium și Oxalis
acetosela (m) 145,8 3 – 145,8 –
3 2.3.2.1. 114.2. Molidiș de altitudine mare cu Luzula
sylvatica (i) 61,5 1 – – 61,5
4 2.3.3.2. 111.3. Molidiș de altitudine mare cu Oxalis
acetosela (m) 283,3 6 – 283,3 –
111.4. Molidiș cu Oxalis acetosela pe soluri
scheletice(m) 2613,
5 59 – 2613,5 –
5 2.3.3.3. 111.1. Molidiș normal cu Oxalis acetosela (s) 228,5 5 228,5 – –
6 2 5 2.0. 117.3. Molidiș cu anin alb (i) 3,9 – – – 3,9
7 2 5 3.0. 117.1. Molidiș cu anin alb (m) 4,2 – – 4,2 –
8 3 3 3.2. 114.1. Molidiș cu Luzula sylvatica (m) 138,4 3 – 138,4 –
134.1. Amestec de rășinoase și fag pe soluri
schelete (m) 557,5 13 – 557,5 –
TOTAL U.P. ha 4463,6 100 228,5 3742,7 492,4
% 100 – 5 84 11
Deși decalajul între clasele de vârstă se menține, se urmărește ca în viitor să se reducă
decalajul existent.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
28
1.11. ISTORICUL ȘI ANALIZA MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR DIN TRECUT
PÂNĂ LA INTRAREA ÎN VIGOARE A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT
1.11.1. Evoluț ia naturii proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de
anul 1948
În trecut pădurile ce alcătuiesc act uala unitate de producție aparțineau C.A.P.S. (Casa
autonomă a pădurilor statului).
Primul amenajament despre care se găsesc date certe a fost întocmit în anul 1895 și apoi
revizuit în anul 1905.
Pădurile au fost împărțite în două secții și fiecare secți e în 10 serii de exploatare tratate în
codru, prima secție în codru de tăieri rase iar a doua în codru cu tăieri grădinărite. Nu s -au respectat
aceste prevederi, exploatarea s -a făcut prin tăieri rase pe suprafețe mari iar regenerarea s -a făcut
artificial prin plantații și semănături. Materialul lemnos de pe afluenții secundari ai Vaserului era
scos în majoritate pe canale de apă. Pe valea principală lemnul era transportat, până la fabrica de
prelucrare, prin plutărit dirijat.
Materialul lemnos de pe aflue nții secundari până la râul Vaser era scos în majoritate prin
canale de tip Maramureș. Pe valea principală lemnul era transportat până la fabrica de prelucrare din
Vișeu de Sus prin plutărit dirijat. În acest sens, prin 1850 s –a construit stăvilarul Macârl ău, cu un
volum de 172000 m3 de apă, iar apoi, la 22 km în aval, un alt stăvilar cu o capacitate de 35000 m3.
Următorul amenajament s -a întocmit în anul 1930 cu aplicabilitate până în 1940 dar nu s -a
aplicat integral din cauza războiului.
În anii 1931 -1932 a început construirea liniei ferate Vișeu -Coman, linie ce este folosită și
astăzi.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
29
1.11.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948
În anul 1948 s -a întocmit primul amenajament care a prevăzut toate lucrările unei bune
gospodăriri. Această luc rare a avut un caracter provizoriu.
Lucrarea completă privind gospodărirea pădurilor din actuala U.P. a constituit -o
amenajamentul din 1956.
1.12 CONCLUZII PRIVIND GOSPODARIREA PADURILOR
1.12.1 Structura Pădurii
Evoluția claselor de vârstă
Tabel 1.12
Anul
amenajării Clase de vârstă (%)
I. II. III. IV. V. V
I VII Total
1968 19 25 20 12 10 7 7 100
1978 23 13 22 19 8 6 9 100
1988 15 16 25 19 9 7 9 100
1998 11 23 13 20 16 8 9 100
2008 12 16 24 15 15 6 10 100
Deși decalajul între clasele de vârstă se menține, se urmărește ca în viitor să se reducă
decalajul existent.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
30
Evolutia compoziției
Tabel 1.13
Anul. Proporția speciilor
amenaj. FA MO BR PAM ME LA DT DM Total
1968 3 90 1 – – – 5 1 100
1978 2 94 1 – – – 3 – 100
1988 2 94 1 – – – 3 – 100
1998 3 92 2 – – – 3 – 100
2008 5 92 1 – 2 – – – 100
Au apărut modificări în proporția speciilor. A crescut proporția fagului, a scăzut proporția
bradului cu 1 %, molidul având aceeași proporție ca la amenajare precedentă.
Evolutia claselor de producț ie
Tabel 1.14
Anul
Amenajării Supr. U.P.
ha Clase de producție (%)
I. II. III. IV. V.
1968 4429,4 3 45 41 9 2
1978 4387,8 – 22 65 13 –
1988 4439,1 – 9 77 13 1
1998 4447,4 – 7 78 14 1
2008 4448,3 – 5 81 13 1
Se constată că structura actuală pe cl ase de producție nu este cu mult diferită față de cea de
la amenajarea anterioară.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
31
Evoluția densității arboretelor
Tabel 1.15
Anul
Amenajării Suprafața U.P.
ha Categorii de consistență (%)
sub 0,4 0,4 – 0,6 peste 0,6
1968 4429,4 – 18 82
1978 4387,8 1 15 84
1988 4439,1 1 16 83
1998 4447,4 5 18 77
2008 4448,3 8 16 76
Modificările față de deceniul anterior sunt destul de mici și au drept consecință o scădere a
consistenței pe ansamblul arboretelor.
1.13.STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL -ECONOMICE Ș I ECOLOGICE ALE PĂDURII
1.13.1 Stabilirea funcțiilor social -economice și ecologice ale pădurii
1.13.1.1 Obiective social -economice și ecologice
În ceea ce privește obiectivele social -economice și ecologice, acestea sunt stabilite în
concordanță cu ce rințele societății actuale. La reglementarea modului de gospodărire a pădurilor din
cuprinsul U.P -ului in studiu se au în vedere urmatoarele aspecte:
-producerea unei game variate de sortimente lemnoase pentru industria lemnului;
-asigurarea unor efecte de protecție;
În cazul primului aspect, cerințele de masă lemnoasă se bazează pe lemnu de dimensiuni
mari-lemn gros pentru cherestea si alte utilizări.
În ceea ce privește asigurarea efectelor de protecție, în cazul acestei unități de producție
apar o serie de obiective legate de protecția solurilor și terenurilor.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
32
O sinteză a obiectivelor social -economice și ecologice, stabilite pentru pădurile din această
unitate de bază, este prezentată în tabelul urmator:
Obiectivele social economice și ecolo gice:
Tabel 1.16
Nr.crt. Grupa de obiective
și servicii Denumirea obiectivului de protejat (realizat) sau a serviciilor de
realizat
1. Protecția
terenurilor și
solurilor – Terenurilor cu înclin are mai mare de 35 grade;
– Protecția vegetației forestiere de pe terenurile cu înmlăștinare
permanentă ;
– protecția carierelor.
2. Interes ștințiific – Parcul Național Călimani ;
– rezervații de semințe,
– arii protejate Natura 2000.
3. Produse l emnoase – lemn de molid, brad fag, larice, paltin de munte și alte foioase
tari pentru cherestea ;
4. Produse accesorii – Vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile, plantele
medicinale și aromate, furajele, materiile prime pentru industria
lacurilor și vopselelor, materiile prime pentru produse artizanale.
1.13.1.2 Funcțiile pădurii
În vederea satisfacerii obiectivelor social -economice și ecologice stabilite, s -a realizat
zonarea funcțională pe grupe, subgrupe și categorii funcționale a ar boretelor, conform criteriilor din
„Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, edițiile 1986 și 2000, prevederilor temei de
proiectare și proceselor verbale întocmite la Conferințele I și a II -a de amenajare.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
33
Încadrarea pe grupe si subgrupe funcționale
Tabel 1.17
G r u p a, s u b g r u p a ș i c a t e g o r i a f u n c ț i o n a l ă
Suprafața
Cod D e n u m i r e ha %
1. Păduri cu funcții speciale de protecție
1.2. Păduri cu funcții de protecție a solului
1.2.A. Păduri situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu
eroziune in adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35
grade, iar cele situate pe substrate de fliș, nisipuri sau pietrișuri,
cu înclinare mai mare de 30 de grade (T II) 75,40 2
1.2.I Pădurile situate pe terenurile cu înmlăștinare permanentă, de pe
terase, lunci interioare. (T II) 26,40 1
1.2.J. Benzile de pădure c u lățime de 100 -300m din jurul minelor de
suprafață și carierelor, stabilite în raport cu pericolul de eroziune. (T II) 23,90 –
Total
1.2 125,7 3
1.5. Păduri de interes științific și de ocrotire a ecofondului și genofondului forestier
1.5.A Parcuri naționale care cuprind suprafețe de teren și de ape din
fondul forestier, ce păstrează nemodificat cadrul natural cu flora și
fauna sa, destinate conservării ecofondului și genofondului,
cercetării științifice, recreației si turismului, const ituite potrivit
“Legii privind protecția mediului înconjurător” – Parcul Național
Călimani T(I) 1268,50 32
1.5.H Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe
forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de
ministerul silvicu lturii, neincluse în rezervațiile de constituite
potrivit “Legii privind protecția mediului înconjurător” T(II) 21,40 –
1.5.L Pădurile constituite în zone de protecție (zone tampon) a
rezervațiilor din parcurile naționale și a altor rezervații T(III) 963,80 24
Total
1.5 2253,7 56
T o t a l g r u p a I
2.1.B. Păduri destinate să producă arbori groși de calitate superioară
pentru lemn de cherestea (TVI) 1632,80 41
T o t a l g r u p a a II – a 1632,80 41
T O T A L U. P. 4012,20 100
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
34
În raport cu funcțiile atribuite arboretelor, în cuprinsul U.P. se diferențiază mai multe tipuri
de categorii funcționale, prezentate în tabelul următor:
Tipuri de categorii funcționale
Tabelul 1.18
Tipul de categorie
funcțională Categorii
funcționale Ț e l u r i d e g o s p o d ă r i r e Suprafața
ha %
I 1.5.A Pădurile situate în zona de conservare specială a Parcului
Național Călimani 1268,50 32
Total TI 1268,50 32
II 1.2.A Pădurile situate stâncării, grohotișuri, pe trenuri cu
înclinare mai mare de 35g. 75,40 2
1.2.I Pădurile situate pe terenurile cu înmlăștinare permanentă 26,40 1
1.2.J Benzile de pădure cu lățime de 100 -300m din jurul mine lor
de suprafață și carierelor, stabilite în raport cu pericolul de
eroziune 23,90 –
1.5.H Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de
semințe forestiere 21,40 –
Total T II 147,1 3
III 1.5.L Pădurile constituite în zone de protecție (zone tam pon) a
rezervațiilor din parcurile naționale și a altor rezervații 963,80 24
Total TIII 963,80 24
Total grupa I 2379,40 24
VI 2.1.B Păduri destinate să producă arbori groși de calitate
superioară pentru lemn de cherestea și alte utilizări 1632,80 41
T o t a l T VI 1632,80 41
Total grupa a II -a 1632,80 41
TOTAL U.B. 4012,20 100
Tipul funcțional grupează toate categoriile funcționale pentru care sunt indicate măsuri
silviculturale similare. Astfel:
Tipul I ( T I) – păduri cu funcții speciale p entru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, sunt
interzise orice fel de exploatări de lemn sau de alte produse, fără aprobarea organului competent
prevăzut în lege;
Tipul II ( T II) – păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni cu condiții grele
sub raport ecologic, precum și arborete în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă
lemnoasă, impunându -se numai lucrări speciale de conservare;
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
35
Tipul III (T III ) – păduri cu funcții speciale de protecție pentru care nu se admit , de regulă,
decât tratamente intensive -grădinărit, cvasigrădinărit;
Tipul VI ( T VI ) – păduri cu funcții de producție și protecție la care se poate aplica întreaga
gamă a tratamentelor prevăzute în normele tehnice, potrivit condițiilor ecologice, socia l-economice
și tehnico -organizatorice.
1.13.1.3 Subunități de producție sau de protecție constituite
Potrivit funcțiilor atribuite pădurilor, așa după cum s -a prezentat mai sus, se impune
constituirea a două subunități de gospodărire.
În co ncluzie se constituie următoarele subunități:
– de producție și protecție: SUP -A – codru regulat , sortimente obișnuite (3681,1 ha ).
Această subunitate include arboretele în care se reglementează procesul de producție.
Arboretele din această subunitate de producție sunt încluse în grupa I (3681,1ha), tipul III de
categorie funcțională, categoria funcțională 5L. Țelul de gospodărire a acestor arborete este de
protecție dar și de producția lemnului de dimensiuni mari (diametre medii la explatabilitate), ap t
pentru obținerea de sortimente de lucru obișnuit (cherestea);
– de protecție: SUP -K – rezervații de semințe, în suprafață de (99,2) ha, în care nu se
reglementează procesul de producție lemnoasă, țelul urmărit fiind acela de producere de semințe, în
care sunt incluse arborete de molid aparținând în întregime grupei I funcționale, categoria
funcțională 5H (tipul funcțional II).
– de protecție: SUP –M – păduri supuse regimului de conservare deosebită (668,8 ha),
arboretele fiind încadrate în grupa I fu ncțională, tipul de categorie funcțională II, categoriile 2A;2C
și 5J. Țelul urmărit în gospodărirea acestor arborete este conservarea lor în vederea asigurării cu
eficiență a rolului de protecție ce le -a fost atribuit;
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
36
1.14 STABILIREA BAZELOR DE A MENAJARE
ALE ARBORETELOR ȘI ALE PĂDURII
1.14.1 Regimul
Ținând seama de obiectivele social -economice fixate, de funcțiile atribuite și de structura
actuală a fondului produ ctiv și protectiv al unității de producție, în care ponderea este deținută de
fag, de necesitățile folosirii cât mai eficiente a capacității de producție și protecție se adoptă regimul
codrului .
1.14.2 Compoziția -țel
Reprezintă asocierea și proporția spe ciilor dintr -un arboret, care îmbină în orice moment al
existenței lui, în modul cel mai favorabil, exigențele biologice ale pădurii cu cerințele social –
economice. Pentru fiecare arboret în parte, actualul amenajament a stabilit o compoziție
corespunzătoar e tipului de pădure, condițiilor staționale, vârstei actuale, funcțiilor social -economice
și ecologice atribuite precum și stării de fapt a acestuia.
Pentru arboretele exploatabile s -a stabilit compoziția -țel de regenerare, determinată în
raport cu țelu rile de gospodărire, cu condițiile ecologice existente și sistemul de cultură adoptat.
Pentru restul arboretelor s -a stabilit compoziția -țel la exploatabilitate ce reprezintă cea mai
favorabilă compoziție la care ajung arboretele la vârsta exploatabilități i, în raport cu compoziția
actuală și cu posibilitățile de modificare a ei prin lucrări de îngrijire și conducere preconizate.
Deoarece toate arboretelor sunt alcătuite din molid, în compoziția -țel de regenerare, acestă
specie este prevăzută în proporție d e până la 80%. Pentru îmbunătățirea compoziției și a condițiilor
staționale, în compozițiile respective s -au prevăzut și alte specii cum ar fi: paltinul, fagul, bradul,
laricele și alte specii de amestec.
Prin lucrările propuse se va urmări realizarea treptată pe parcursul ciclului a compoziției
optime, comp oziție redată în tabelul 1.19
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
37
Compoziții -țel pe subunități de producție/protecție
Tabel 1.19
S.U.P Tip
stațiune Tip
Pădure Compoziția -țel Suprafața
Ha Suprafața pe specii -ha-
MO FA ME BR PAM AN DT LA
A 2.3.1.1. 115.3. 7MO2BR1LA 171,9 120,3 – – 34,4 – – – 17,2
115.4. 7MO2BR1LA 6,9 4,8 – – 1,4 – – – 0,7
2.3.1.2. 115.1. 8MO1LA1BR 141,2 113,0 – – 14,1 – – – 14,1
2.3.2.1. 114.2. 8MO 1LA1BR 4,0 3,2 – – 0,4 – – – 0,4
2.3.3.2. 111.3. 8MO1BR1LA 282,9 226,3 – – 28,3 – – – 28,3
111.4. 8MO1BR1LA 2440,6 1952,6 – – 244,0 – – – 244,0
2.3.3.3. 111.1. 8MO1BR1LA 128,6 102,8 – – 12,9 – – – 12,9
2.5.2.0. 117.3. 8MO2AN 3,9 3,1 – – – 0,8 – –
2.5.3.0. 117.1. 8MO2AN 4,2 3,4 – – – 0,8 – –
3.3.3.2. 114.1. 8MO1BR1DT 67,2 53,8 – – 6,7 – – 6,7 –
134.1. 5MO3BR2FA 429,7 214,9 85,9 – 128,9 – – – –
TOTAL S.U.P. ,,A” ha 3681,1 2798,2 85,9 – 471,1 – 1,6 6,7 317,6
% 100 76 2 – 13 – – – 9
Comp oziția actualăS.U.P. ,,A” 100 % 94 3 2 1 – – – –
K 2.3.3.3. 111.1. 10MO1FA 99,2 91,6 7,6 – – – – – –
TOTAL SUP ,,K” ha 99,2 91,6 7,6 – – – – – –
% 100 92 8 – – – – – –
Compoziția actualăS.U.P. ,,K” 100 % 92 8 – – – – – –
M 2.3.1.1. 115.3. 7MO2BR1LA 16,5 11,6 – – 3,3 – – – 1,6
115.4. 7MO2BR1LA 231,7 162,2 – – 46,3 – – – 23,2
2.3.1.2. 115.1. 8MO1LA1BR 4,6 3,6 – – 0,5 – – – 0,5
2.3.2.1. 114.2. 8MO1LA1BR 57,5 46,1 – – 5,7 – – – 5,7
2.3.3.2. 111.4. 8MO1BR1LA 162,3 129,9 – – 16,2 – – – 16,2
3.3.3.2. 114.1. 8MO1BR1DT 67,6 54,0 – – 6,8 – – 6,8 –
134.1. 5MO3BR2FA 127,8 63,9 25,6 – 38,3 – – – –
TOTAL SUP ,,M” ha 668,0 471,3 25,6 – 117,1 – – 6,8 47,2
% 100 71 4 – 17 – – 1 7
Compoziția actualăS.U.P. ,,M” 100 % 86 11 1 1 1 – – –
TOTAL U. P. Ha 4448,3 3361,1 119,1 – 588,2 – 1,6 13,5 364,8
% 100 76 3 – 13 – – – 8
Compoziția actuală U.P. 100 % 92 5 2 1 – – – –
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
38
În tabelul de mai sus este prezentată compoziția optimă comparativ cu cea actuală.
Comparând aceste compoziții (la S.U.P. “A”) se cons tată o scădere a proporției molidului în
favoarea bradului și laricelui, urmărindu -se majorarea proporției speciilor de amestec în arboretele
pure de molid, pentru a spori rezistența acestor arborete la doborâturile de vânt .
1.14.3 Tratamentul
Definește structura arboretelor din punct de vedere al repartiției arboretelor pe categorii
dimensionale și ale etajării populațiilor de arbori și arbuști.
Tratamentele ce se preconizează a se executa s -au stabilit conform Normelor tehnice pentru
alegerea și aplica rea tratamentelor – 1988. Toate arboretele sunt constituite din molid care formează
arborete pure sau în amestec cu alte specii cum ar fi: bradul; laricele; fagul și diverse tari. În aceste
arborete s -au prevăzut tratamente cu perioade lungi de regenerare (tratamentul tăierilor progresive)
în general cu 3 tăieri, în funcție de starea actuală a arboretelor, starea semințișului existent și
condițiile de regenerare create. În unele din aceste arborete prevăzute a fi parcurse cu aceste
tratamente se impune exec utarea neîntârziată a lucrărilor de ajutorare a regenerărilor naturale,
lucrări de îngrijire a semințișurilor instalate, precum și îngrijirea culturilor executate cu ocazia
ultimei tăieri.
Arboretele afectate puternic de doborâturi de vânt, sunt propuse a fi parcurse cu tratamentul
tăierilor rase urmate de împăduriri cu specii adecvate stațiunii și tipului de pădure natural
fundamental .
1.14.4 Exploatabilitatea
Exploatabilitatea definește structura arboretelor sub raport dimensional și se exprimă în
cazul pădurilor de codru regulat prin vârsta exploatabilității.
Vârsta exploatabilității s -a stabilit în conformitate cu normele tehnice în vigoare. Această
vârstă asigură realizarea sortimentelor de lemn fixate prin țelul de producție pentru fiecare specie .
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
39
În descrierea parcelară vârsta exploatabilității este redată pentru fiecare u.a. în raport cu
specia preponderentă, proveniența și clasa de producție a acesteia.
Având în vedere faptul că toate arboretele sunt încadrate în grupa I de protecție s -au stab ilit
vârste ale exploatabilității de protecție.
Vârsta medie a exploatabilității calculată pentru S.U.P. “A” – codru regulat, este de 107 ani.
Calculul vârstei medii a exploatabilității este prezentat la punctul 15.4.3. din partea a III -a.
Pentru arboret ele cu funcții speciale de protecție excluse de la reglementarea procesului de
producție nu s -au stabilit vârste ale exploatabilității urmând să fie gospodărite în regim de
conservare, până la vârsta la care efectul de protecție începe să se diminueze (exp loatabilitatea de
protecție).
1.14.5 Ciclul
Ca principală bază de amenajare ciclul determină, în cazul codrului regulat, mărimea și
structura pădurii în ansamblul său în raport cu vârsta arboretelor componente.
Ținând cont de starea actuală a arboretel or și vârsta exploatabilității medii s -a stabilit un
ciclu de 110 ani pentru SUP – A
1.14.6 Stabilirea posibilității de produse principale.Stabilirea indicatorului de
posibilitate prin metoda creșterii indicatoare
Pentru aplicarea procedeului bazat pe cr eșterea indicatoare se au în vedere următoarele
elemente:
ciclul ………………………………………110 ani;
suprafața SUP”A” ……………………..3681.1 ha;
creșterea indicatoare – Ci……………..15796 mc.
Prin calcule efectuate cu ajutorul calculatorului electronic, utilizând formule adecvate din
Normele tehnice în vigoare, s –au stabilit volumele de masă lemnoasă posibil de recoltat în primii
10, 20, 40 și 60 de ani, respectiv VD, VE, VF și VG, volume care, potrivit stării arboretel or,
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
40
tratamentelor de aplicat și perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi exploatate, fără sacrificii
de exploatabilitate, în următorii 10, 20, 40 respectiv 60 de ani.
Aceste volume, la care s –au adăugat și creșterile producției principale au următo arele valori:
VD = 141115 mc; VD/10 = 14111 mc/an;
VE = 295232 mc; VE/20 = 14762 mc/an;
VF = 571128 mc; VF/40 = 14278 mc/an;
VG = 832914 mc; VG/60 = 13881 mc/an;
Precizând că valoarea parametrului Q este 0,6, aceasta exprim ând raportul dintre volumele
reale de masă lemnoasă exploatabilă în primii 60 de ani și volumele care ar fi necesare pentru
recoltarea anuală și continuă, în același interval, a unei posibilități egale cu creșterea indicatoare, se
deduce că subunitatea “A” – codru regulat – prezintă o structură caracterizată prin deficit de masă
lemnoasă exploatabilă.
Conform Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediția 1986, pentru unitățile de
producție cu deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q<1), la stabilire a posibilității în condițiile
asigurării continuității, indicatorii de referință care vor fi luați în considerare vor fi VD/10 = 14111,
VE/20 = 14762, VF/40 = 14278 și VG/60 = 13881.
Prin urmare, indicatorul de posibilitate semnificativ după metoda creșt erii indicatoare va
fi egal cu cel mai mic dintre rapoartele: VD/10 = 14111, VE/20 = 14762, VF/40 = 14278 și
VG/60 = 13881, adică 13881 mc/an, indicator de luat în seamă la adoptarea posibilității de produse
principale.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
41
1.14.6.1. Adoptarea posibilității
Elementele de calcul a posibilității.
Tabelul 1.20
Metoda de calcul
Prin intermediul creșterii indicatoare După cri teriul claselor de vârstă
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
Ci 15796 S.P. normală (ha) 669,3
VD/10 (m3) 14111 Perioada I (ani) 20
VE/20 (m3) 14762 S.P. I (ha) 665,3
VF/40 (m3) 14278 Perioada II (ani) 20
VG/60 (m3) 13881 S.P. II (ha) 669,0
Q 0,6 Volumul arboretelor exploatabile m3/ha 333
m – P. inductiv (m3) 14884
ρ – P.deductiv (m3) 14620
P1 = 13881 m3/an P2 = 14620 m3/an
Posibilitatea adoptată P = 13900 m3/an
Pentru deceniul 2008 -2017 s -a adoptat o posibilitate de produse principale de 13900 m3/an,
valoare apropiată de cea a indicatorului de posibilitate după metoda creșterii indicatoare.
S-a adoptat această posibilitate ținându -se cont de perioada de regenerare adoptată pentru
fiecare arboret în parte, de situați a regenerării naturale, de starea actuală a fiecărui arboret (în
special consistența scăzută), hotărâtoare fiind urgența de regenerare.
Posibilitatea adoptată acum (13900 m3/an) înregistrează o scădere față de cea de la
amenajarea precedentă (15702 m3/an) aceasta justificându -se prin actuala structură a claselor de
vârstă, ceea ce a dus la un deficit de masă lemnoasă exploatabilă.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
42
În această situație, la Conferința a II -a de amenajare s -a propus și adoptat posibilitatea de
13900 m3/an. Se consideră că ace astă posibilitate asigură continuitatea producției de lemn în
concordanță cu necesitatea regenerării arboretelor și îmbunătățirii funcțiilor de protecție.
1.14.6.2 Recoltarea posibilității
Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenal ă de produse
principale
Tabelul 1.21
Arborete încadrate în deceniul I
Urgența u.a. Suprafața
ha Volum
total
m3 Volum de
extras
m3
URG ENȚA 1
11 7D, 12C, 17D, 18C, 25D, 26D, 53D, 54F, 64E, 64F, 65C, 65I 52,1 8293 8293
13 54H, 55A, 60C, 65G, 68A, 74C 13,0 1650 1650
14 9A, 35C, 40B 35,7 8956 8956
15 8B, 86A, 121C, 122A, 126A, 127A, 128B, 131B, 134A, 134C 79,9 14862 14862
Total urgența 1 180,7 33761 33761
URGENȚA 2
23 18B, 21C, 28B, 54B, 67A 18,9 5350 5350
26 123A, 125B, 130C, 130D 38,4 10507 10507
27 7A, 8A, 10B, 21B, 40A, 66B, 86D, 87B, 89F, 90A, 91, 92E, 95E, 96A, 96B,
97A, 97D, 98D, 99A, 99E, 100B, 101D, 102C, 110A, 119C, 120A, 1 20D,
121B, 126E 302,5 104975 59735
Total urgența 2 359,8 120832 75592
URGENȚA 3
31 104E, 134E 28,9 15087 9175
32 95A, 98B, 101B, 102B, 105C 79,8 33724 17068
33 45B 16,1 9725 3404
Total urgența 3 124,8 58536 29647
T O T A L 665,3 213129 139000
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
43
În vederea recoltării posibilității de produse principale s -au întocmit:
– Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale
– Planul decenal de recoltare a produselor principal
În evidența arboretelor sunt trecute arboretele exploatabile din cadrul U.P., pe urgențe de
regenerare, preliminate a face obiectul tăierilor pe următorii 10 ani. În planul decenal de recoltare
sunt trecute aceleași arborete, cu volumul de extras în penultima coloană, indicându -se totodată
felul tratamentului de aplicat și modul de regenerare al viitorului arboret.
Pentru recoltarea posibilității în condiții avantajoase din punct de vedere gospodăresc și
cultural, propunerea lucrărilor de regenerare s -a făcut în raport de :
– starea arboretelo r, trecându -se în primul deceniu arboretele cu consistență redusă sau
care au ajuns ori au trecut de vârsta exploatabilității
– asigurarea regenerării naturale, prin introducerea la tăiere a arboretelor care prezintă
consistență redusă și semințiș utiliza bil existent
– instalațiile de transport existente.
Tratamentele de aplicat sunt cele din “Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamen –
telor”, după cum urmează:
Tratamentul tăierilor progresive a fost ales pentru asigurarea regenerării naturale su b masiv,
în molidișuri și amestecuri de molid -brad-fag, care pot fi dirijate spre tipul natural fundamental de
pădure. Tratamentul se va executa pe o suprafață de 627,2 ha, preconizându –se extragerea unui
volum de 132727 mc. Intensitatea intervenției este de 212 mc/ha. Perioada de regenerare adoptată
este de 10 ani pentru arboretele în care se va executa tăierea de racordare, 15 –20 ani pentru cele
care vor fi puse în lumină și 25 de ani pentru arboretele în care se va face tăierea de însămânțare.
Având în v edere că arboretele în care s -a propus tăierea de racordare au consistența mică (0,1 –0,4)
și semințiș utilizabil instalat pe cel puțin 0,6S, în aceste u.a. s -a propus și îngrijirea semințișului.
Tratamentul tăierilor rase a fost ales în u.a. –urile care au fost afectate de doborâturi de vânt
în masă în vara anului 2007, volumul doborât neputând fi extras în anul 2007 (u.a. 12C, 17D, 18C,
25D, 26D, 53G, 54F, 64E, 64F și 65I), în aninișuri exploatabile fără semințiș instalat (u.a. 18B, 21C
și 60C) sau în molid ișul din 54H, care are consistența de 0,3 și semințiș instalat doar pe 0,1S.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
44
Tratamentul se va executa pe o suprafață de 38,1 ha, preconizându –se extragerea unui volum de
6273 mc. Intensitatea intervenției este de 165 mc/ha.
Pentru a indica structura viito arelor arborete, în ceea ce privește compoziția, a fost precizată
compoziția țel de regenerare pentru fiecare arboret în parte, inclusă de asemeni în planul decenal.
Indicele de recoltare ce va rezulta în urma recoltării posibilității de produse principale
preconizat de actualul amenajament este de 20,8 m3/an/ha.
Se prezintă mai jos posibilitatea pe tratamente, grupe funcționale și specii.
Volumul de extras pe tratamente, suprafețele și specii
Tabelul 1.22
Tratamentul Grupa
funcțională Suprafața de parcurs (
ha) Volum de extras
(mc) Posibilitatea pe specii mc/an
Totală Anuală Total Anual MO FA PAM BR AN
T.progresive I 627,2 62,7 132727 13273 12499 366 23 385 –
T. rase I 38,1 3,8 6273 627 577 28 – – 22
Total I 665,3 66,5 139000 13900 13076 394 23 385 22
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
45
1.14.6.3 Prognoza posibilității
O prognoză a posibilității de produse principale în perioada de aplicare a următoarelor trei
amenajamente se prezintă astfel:
Rezult atele calculelor ale indicatorului de posibilitate
Tabelul 1.23
Actuala amenajare După 10 ani După 20 ani După 30 ani
Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori
VD 141115 VD 156232 VD 155180 VD 152166
VE 295232 VE 294180 VE 293128 VE 283059
VF 571128 VF 563021 VF 564914 VF 585005
VG 832914 VG 834000 VG 845775 VG 1035529
Q 0,6 Q 0,37 Q 0,20 Q 0,41
m – m – m – m –
P 13900 P 13900 P 14096 P 14153
După cum se poate observa, posibilitatea va crește puțin în următorii 30 an i datorită
menținerii structurii dezechilibrate pe clase de vârstă, urmând ca pe viitor, odată cu normalizarea
treptată a structurii fondului de producție pe clase de vârstă, posibilitatea de produse principale să
fie egală cu creșterea indicatoare (22342 mc/an/ha). De asemenea, deficitul de masă lemnoasă
exploatabilă se va reduce, urmând ca, în viitor, să avem masă lemnoasă exploatabilă normal
reprezentată sau chiar excedent (peste 40 –50 de ani).
În concluzie posibilitatea prognozată va fi:
– după 10 ani : P = 1390 mc/an;
– după 20 ani : P = 14096 mc/an;
– după 30 ani : P = 14153 mc/an.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
46
CAP II .SCOP ȘI OBIECTIVE
2.1 APLICAREA TRATAMENTULUI DE TĂIERI PROGRESIVE ÎN CADRUL U.P.VI MIRAJ
2.1.1 Noțiuni generale despre regim și tratament
2.1.1.1 Aspecte generale
Gospodărirea durabilă, rațională și multifuncțională a pădurii cultivate impune precizarea a
două condiții fundamentale și anume: adoptarea regimului și alegerea tratamentului.
Regimul se referă la modul general în care se va realiza regenerarea pădurii cultivate.
Regimul, în sens silvicultural, definește deci modalitățile de regenerare ale pădurii cultivate.
Regenerarea pădurii cultivate poate avea loc pe cale generativă sau vegetativă, permițând
definirea a două regime fundamentale: regimul co drului cu regenerare sexuată și al crângului cu
regenerare vegetativă. Cum însă regenerarea poate avea loc și combinat, din sămânță și lăstari, s -a
diferențiat și un regim intermediar, cel al crângului compus. Actualmentze sunt gospodărite în
regimul codru 91% din păduri, iar 5% în regimul crângului. Lucrările de reconstrucție ecologică se
execută pe 4% din fondul forestier. Crângul compus nu se mai aplică de la începutul secolului XX.
Regimul codrului reprezintă modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe
regenerarea din sămânță și pe conducerea acesteia până la vârsta când arborii ating mari dimensiuni.
Pădurea tratată în regimul codrului, provine obișnuit din sămânță prin regenerare naturală
sau artificială ți prezintă două atribute importnte:
– este capabilă a se regenera prin sămânță din generație în generație;
– arboretele pot fi conduse la vârste suficient de mari și sunt capabile să producă lemn
de dimensiuni mari și calitate superioară.
Din acesta decurge necesitatea ca pădurile cultivate în regimul codrului să fie conduse la
vârsta când fructifică abundent și regenerarea naturală din sămânță devine posibilă sau până când se
realizează dimensiunile ori structura fixate prin țelul de gospodărire, urmând ca regenerarea să fie
asigurată pe cal e naturală sau artificială (mixtă).
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
47
În regimul codrului sunt incluse toate pădurile de rășinoase, amestecurile de rășinoase cu
foioase, precum și cele de foioase, în care specia și stațiunea permit obținerea de biomasă lemnoasă
cu alese însușiri tehnologi ce și de o valoare ce sporește concomitent cu creșterea dimensiunilor. Tot
în regimul codrului se încadrează și cea mai mare parte a pădurilor cu rol deosebit de protecție.
Exploatarea și regenerarea în pădurile de codru se poate face prin mai multe metod e dintre
care, mai importante sunt:
• exploatare prin tăiere unică și regenerare artificială;
• exploatarea prin tăieri unice în ochiuri, precum și în benzi sau culise la marginea
masivului și regenerare naturală sau artificială;
• exploatarea prin tăieri repetate într -o anumită perioadă și regenerarea sub masiv;
• exploatarea continuă de arbori sau grupe de arbori și regenerarea tot continuă a
golurilor create (codrul grădinărit);
• exploatarea și regenerarea prin diferite combinații între metodele mențion ate.
Ciclurile de producție în pădurile de codru variază între 40 -50 ani și peste 160 ani, în funcție
de natura pădurii, scopul urmărit și condițiile staționale.
Regimul crângului reprezintă modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe
regenerarea din lăstari și pe conducerea acesteia în vederea obținerii lemnului de dimensiuni mici și
mijlocii.
În regimul crângului sunt incluse pădurile constituite din specii foioase cu o viguroasă
capacitate de lăstărire, drajonare sau butățire. De aici rezultă și atributele fundamentale pe care
trebuie să le îndeplinească pădurile de crâng:
• sunt capabile de regenerare vegettivă;
• produc lemn de dimensiuni mici și mijlcoii, deci cu valoare de utilizare scăzută.
Regimul crângului a avut în trecut o largă aplica re. S-a restrâns treptat în aplicare și, dacă nu
vor interveni interese dictate de diverși proprietari, se va restrânge tot mai mult, dată fiind eficiența
sa mai redusă, comparativ cu regimul codrului. Aplicarea în trecut a crângului s -a datorat faptului
că regenerarea vegetativă este mai sigură și reclamă cele mai mici costuri și investiții, iar lucrările
de îngrijire sunt mai puține și deci și investițiile sunt mai mici. Ciclul de producție fiind scurt,
pădurea de crâng oferă fiecărei generații de proprie tari șansa de a recolta produsele lemnoase
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
48
necesare pentru nevoile proprii, dar producția și productivitatea reală a oricărei păduri de crâng
rămân evident inferioare, cantitativ și calitativ, unei păduri de codru similară.
Regimul crângului compus reprezi ntă o formă intermediară de gospodărire a unei păduri,
bazat atât pe regenerarea din sămânță, cât și vegetativă și pe conducerea acesteia în vederea
obținerii lemnului de dimensiuni mici, mijlocii și mari. El a reprezentat o formă de cultură a
pădurilor co nstituite din specii capabile de regenerare vegetativă și generativă și s -a aplicat în
speranța reducerii unor dezavantaje ale pădurilor de crâng, dar a fost pă părăsit la noi după anul
1900 și nu -și mai găsește aplicabilitate. Tratamentul fundamentează te oretic și metodologic căile de
detaliu ce trebuie urmate în gospodărirea pădurilor cultivate.
În sens restrâns, prin tratament se înțelege modul special cum se face exploatarea și se
asigură regenerarea unei păduri încadrul aceluiași regim, în vederea atin gerii unui anumit scop.
În sens larg însă, tratamentul include întreg complexul de măsuri silvotehnice prin care o
pădure este condusă de la întemeiere până la exploatare și regenerare, în conformitate cu structura și
țelurile fixate.
În aplicarea tratamen telor este necesar să se aibă în vedere următorele obiective importante:
eșalonarea tăierilor în timp și spațiu în arboretele exploatabile din cuprinsul unei unități
(serii) de producție;
modul de punere în valoare și de recoltare a masei lemnoase în arbor etele angajate în
exploatare -regenerare;
condițiile concrete în care urmează să fie condusă și se desfășoară regenerarea pe suprafața
angajată în exploatare;
structura sau forma către care trebuie condus arboretul prin aplicarea tăierilor.
Se poate observ a că aplicarea tratamentului se bazează pe exploatarea arboretelor sau a
arborilor ajunși la termenul exploatării, ca și pe regenerarea noii păduri. Masa lemnoasă rezultată
este încadrată în grupa produselor principale ale pădurii, iar tăierea prin care se realizează poartă
numele de tăiere de produse principale.
Tăierea de produse principale se deosebește esențial de aceea practicată în cadrul
operațiunilor culturale. Tăierea principală reprezintă o intervenție radicală asupra pădurii și
mediului său speci fic, prin care se lichidează o generație, creindu -se condiții cât mai proprii pentru
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
49
instalarea uneia noi, cel puțin la fel de valoroasă sub raportul capacității productive și protectoare.
Prin tăierea de produse principale se recoltează masa lemnoasă acum ulată de arboret pe parcursul
ciclului de producție, ținând seama ca prin acesta să nu se întrerupă deloc sau numai în mică măsură
funcțiile pădurii.
Pentru a putea urmări și înțelege corect fundamentele teoretice ale tratamentelor, definim
următorii terme ni:
– Amenajamentul sau amenajarea pădurilor este știința și practica organizării pădurilor
în conformitate cu sarcinile gospodăriei silvice.
– Unitatea de producție este o subdiviziune a pădurilor, delimitată după criterii
geografice în cadrul unui ocol s ilvic, îns copul reglementării unitare a procesului de producție
forestieră. În cazul în care grupează arborete prea diferite sau care din considerente diferite,
urmează a fi supuse la un regim de gospodărire diferit, ele se pot subdiviza în subunități de
producție.
– Exploatabilitatea este starea sau calitatea de a fi exploatabil atribuită arboretelor sau
arborilor în momentul în care recoltarea lor devine necesară, spre a se putea realiza cu maxim de
folos țelul economic urmărit. Această stare se exprimă prin dimensiuni (diametru) în arborete
grădinărite sau vârstă în cele echiene.
– Ciclul de producție este timpul fixat ca normă pentru realizarea de arborete
exploatabile într -o unitate de producție. El apare ca o vârstă medie la care urmează a fi exploata te
arboretele într -o unitate de producție.
– Posibilitatea indică volumul de material lemnos ce urmează a fi recoltat dintr -o
unitate de producție într -o anumită perioadă de timp (an, deceniu, perioadă). În funcție de mărimea
posibilității se fixează cotel e de tăieri.
– Perioada este o subdiviziune a ciclului de producție, în cursul căreia urmează să se
exploateze și regenereze integral o anumită suprafață de pădure. Mărimea perioadei pentru pădurile
de codru este variabilă, de la 20 -30 la 40 -60 ani iar pen tru cele de crâng de 5 ani sau respectiv 10
ani, în raport cu cerințele ecologice ale instalării și dezvoltării semințișului. În aplicarea
tratamentului se diferențiază și perioada specială de regenerare, reprezentând timpul în care se poate
realiza în mod eficient exploatarea și regenerarea unui arboret întreg sau a unei părți din acesta.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
50
Mărimea sa este variabilă cu natura speciei, condițiile staționale, natura și dinamica tăierilor și
regenerării.
– Suprafața periodică este o subdiviziune a unității de p roducție pe care se aplică tăieri
și care urmează să se exploateze și să se regenereze integral în cursul perioadei. Pădurile devenite
exploatabile, care sunt angajate în exploatare -regenerare, constituie așa -numita suprafață periodică
în rând.
2.1.1.2 Tehnica generală de execuție a tăierilor progresive (în ochiuri)
Principial, tratamentul tăierilor progresive constă în aplicarea de tăieri repetate neuniforme,
concentrate în anumite ochiuri împrăștiate neregulat în cuprinsul arboretelor exploatabile,
urmărindu -se instalarea și dezvoltarea semințișului natural sub masiv, până ce va constitui noul
arboret.
2.1.1.3 Caracteristicile tratamentului
Caracteristicile care definesc și diferențiază acest tratament sunt următoarele:
• tăierile se localizează num ai în suprfața periodică în rând, constituită dina rborete
exploatabile;
• la fiecare intervenție tăierile sunt repetate și neuniforme ca intensitate, mărime, ritm
și mod de împrăștiere;
• ele se localizează în anumite ochirui favorizate în ceea ce priveșt e regenerarea,
extrăgând arborii deodată sau treptat, prin mai multe intervenții, până la lichidarea vechiului
arboret și întemeierea unui nou masiv tânăr;
• tăierile se corelează obligatoriu cu ritmul fructificației și al dezvoltării semințișului;
• ochiurile odată deschise și regenerate sunt ulterior conduse, iar asupra lor se revine
ori de câte ori este nevoie pentru o cât mai susținută dezvoltare a semințișului instalat;
• în aplicarea tratamentului se disting trei etape: de deschidere a ochiurilor, de lărgire
și de racordare a lor;
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
51
• regenerarea, care are loc natural, sub masiv, decurge treptat și neuniform în fiecare
ochi și de la un ochi la altul, beneficiind de toți anii de fructificație din perioada respectivă;
• arboretul rezultat dintr -o asemenea regenerare prezintă la început un profil
neuniform și evident sinuos sau ondulat, care însă, cu timpul, în faza de păriș să se uniformizeze;
• posibilitatea se fixează pe volum, fără nici o eșalonare prealabilă a succesiunii și
ritmul tăierilor ce se fac an de an;
• în afara suprafeței periodice în rând se execută sistemul lucrărilor de îngrijire și
conducere a arboretelor.
2.1.1.4 Tehnica tratamentului
Principial, tăierile trebuie astfel conduse urmărindu -se:
• punerea treptată în lumină a semințișului preexistent utilizabil, ori a celui artificial
introdus cu anticipație sub masiv;
• menținerea capacității ecoprotective a pădurii;
• provocarea însămânțării natuirale prin deschiderea de ochiuri în porțiunile de pădure
cu condiții afvorabile de regenerare ;
• recoltarea posibilității anuale de produse principale fixată prin amenajament;
• realizarea de noi arborete amestecate, ± echiene, de mare eficiență polifuncțională și
stabilitate ecosistemică, în contextul unei gospodăriri durabile a fondului forestie r.
Amplasarea masei lemnoase constituie o operațiune decisivă și se face numai după o
recunoaștere amănunțită a arboretelor ce compun suprafața periodică în rând. În funcție de acesta,
apreciindu -se condițiile de producere sau conducere a regenerării și u rgența intervenției, se vor
alege arboretele de parcurs (amplasarea masei lemnoase) și se vor stabili obiectivele urmărite prina
ctul tăierii, ca și caracterul acestuia, trecând apoi la punerea în valoare a masei lemnoase.
Tăierile de deschidere a ochiuri lor urmăresc în principal să asigure instalarea și
dezvoltarea semințișului utilizabil și se aplică în anii de fructificație ai speciei (speciilor) valoroase,
în porțiunile de pădure în care semințișul este sau se poate instala fără dificultăți. În acest s cop se va
acord prioritate ochiurilor existente și după aceea se trece la deschiderea de noi ochiuri. Dacă în
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
52
ochiurile existente semințișul este vârstnic sau evident depreciat și de valoare necorespunzătoare,
este indicat să se procedeze la îndepărtarea a cestuia într -un an de fructificație, pentru a permite
instalarea unui nou semințiș de valoare. După caz, se vor lua și măsuri de ajutorare a regenerării
naturale și chiar de completare pe cale artificială.
Repartizarea ochiurilor pe suprafața periodică în rând se face în funcție de starea
arboretelor și a semințișului, ca și de condițiile de scoatere a materialului lemnos. Amplasarea
ochiurilor va începe în arboretele cele mai bătrâne, din interiorul acestora spre drumul de acces și
din partea superioar ă a versanților, spre a se evita ulterior colectarea masei lemnoase prin porțiunile
regenerate.
Pentru ca regenerarea în fiecare ochi deschis să se desfășoare independent pe ochiurile
învecinate, se recomandă ca pădurea netăiată dintre ochiuri să aibă o l ățime de cel puțin 1 – 2
înălțimi medii ale arborelui. concomitent și numai dacă este necesar, între ochiuri se pot extrage
arbori sub forma unor lucrări de igienă. În general, ochiurile se vor amplasa mai întâi în porțiunile
ceva mai rărite, cu arbori mai bătrâni, precum și în porțiunile cu condiții bioecologice favorabile
declanșării însămânțării (diseminare, germinare, răsărire, creșterea plantulelor).
Forma ochiurilor poate fi, după caz, circulară, eliptică, ovală și poate diferi de la un ochi la
altul în funcție de condițiile staționale și natura speciei ce va fi promovată în regenerare. Forma
ochiurilor va trebui să fie astfel aleasă încât suprafața fertilă pentru regenerare să fie maximă.
Mărimea ochiurilor se alege în funcție de temperamentul specii lor și de intensitatea
tăierilor în fiecare ochi.. Esențial pentru realizarea de la început a unui amestec convenabil de
specii, este ca mărimea fiecărui ochi să varieze de la suprafața proiecției coroanelor a 2 -3
exemplare, dar să nu depășească 0,5 ha. În cazul în care se urmărește instalarea unei specii mai
sensibile (fag, brad), ochiurile vor fi mai mici iar tăierile mai închise (0,5 -1,0 H). Dimpotrivă, dacă
urmărim instalarea stejarului, ochiurile pot atinge obișnuit un diametru egal cu 1 -1,5 H, iar tăi erile
vor fi mai intense. În cazul gorunetelor, ochiurile vor fi, de regulă, ceva mai mici decât în stejerete
(0,5-1,5 H).
Numărul ochiurilor nu se fixează anticipat, ci rezultă pe teren, depinzând de masa
lemnoasă pusă în valoare în fiecare ochi și posi bilitatea anuală fixată, care nu trebuie în nici un caz
depășită. În cazul unor unități de producție în care mărimea posibilității ar angaja deschideri de
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
53
ochiuri pe o suprafață mai mare de 10 -15 ha, este indicat să se deschidă două sau mai multe guri de
exploatare.
Tăierile de lărgire a ochiurilor urmăresc luminarea semințișului din ochiurile deschise și
lărgirea lor progresivă. Pentru luminarea și chiar eliberarea semințișurilor existente se va proceda și
în acest caz, la o tăiere de intensitate variabil ă, impusă de desimea și de exigențele ecologice ale
semințișului. concomitent cu rărirea progresivă a arboretului parental în ochiurile deschise, se va
continua cu tăierea de provocare în continuare a regenerării și, prin urmare, aceasta se va executa în
anii de fructificație.
Tăierile de racordare constau din ridicarea, printr -o ultimă tăiere a arborilor rămași între
ochiurile regenerate. Aceste tăieri se execută de regulă după ce s -a regenerat și porțiunea dintre
ochiuri. Dacă însă în această porțiune, r egenerarea este îngreunată sau semințișul instalat este
puternic vătămat, se va executa tăierea de racordare, dar aceasta va fi urmată neîntârziat de
completări în porțiunile neregenerate.
Posibilitatea fixată numai pe volum poate fi realizată din orice p arte a suprafeței periodice
în rând. Pentru realizarea acesteia, în anii dr fructificație se va da prioritate tăierilor de deschidere și
de lărgire a ochiurilor, iar în anii lipsiți de fructificație se vor prefera celelalte feluri de tăieri
(preparatorii, de luminare și de racordare).
Perioada de exploatare -regenerare poate să varieze între 15 -30 de ani. La noi s -a adoptat
aplicarea tratamentului cu perioada de 20 ani.
Exploatarea masei lemnoase se execută în condiții mai dificile decât la tăierile unifor me și
este mai costisitoare, implică o rețea mai deasă de instalații de transport, personal numeros și bine
calificat. dificultățile acestea sunt generate de împrăștierea tăierilor pe suprafețe mai mari și
organizarea diferențiată a tehznologiei de exploat are, pentru a se evita sau diminua vătămările
produse solului, semințișului instalat și arborilor rămași în picioare. Dacă primele tăieri, de
deschidere și de lărgire, provoacă mai puține prejudicii, ultima tăiere, de racordare, nu poate evita
prea mult vă tămarea semințișului. Intensitatea prejudiciilor este însă mai mică decât în cazul
tăierilor succesive.
Regenerarea beneficiază de cele mai bune condiții bioecologice dacă se respectă riguros
tehnica tratamentului și se adaptează corect la starea și struc tura pădurii în care se lucrează. Așa
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
54
cum este conceput, dispune de cele mai largi aptitudini de proporționare a amestecului de specii.
Pentru aceasta este însă important să se adopte corect mărimea perioadei speciale de regenerare și
să asigure un ritm co respunzător de revenire cu tăierile, urmărindu -se o dezvoltare nestânjenită și
cât mai susținută a semințișului instalat după fiecare fructificație. În aplicare este important să se
extindă, până la generalizare, experiența locală care se dovedește eficien tă.
Avantaje și dezavantaje
Din cele prezentate, rezultă că tratamentul tăierilor progresive prezintă următoarele avantaje
mai importante:
• prin modul cum se diferențiază și se conduc tăierile, făcându -se uz de tot felul de
tăieri, de la cele rase la cele tip grădinărit, se crează condiții bioecologice din cele mai favorabile
privind regenerarea naturală din sămânță și realizarea unei proporționări convenabile a amestecului
de specii;
• se pretează cel mai bine la conducerea regenerării în pădurile amestec ate echiene;
• permite valorificarea integrală și eficientă a semințișurilor preexistente utilizabile;
• valorifică toți anii de sămânță cât durează regenerarea suprafeței periodice în rând;
• semințișul instalat se dezvoltă în condițiile bioecologice dint re cele mai favorabile,
ca urmare a caracterului, intensității și dinamicii tăierilor;
• întrucât noul arboret se întemeiază concomitent cu lichidarea vechiului arboret
exploatabil, efectele protectoare ale pădurii nu slăbesc decât în mică măsură și pe o p erioadă scurtă
de timp;
• arborii rămași în pădure până la tăierea de racordare beneficiază de un spor de
creștere de lumină și, prin urmare, vor avea o valoare de utilizare mai mare;
• prin forma și structura fiecărui arboret în parte și a pădurii în gene ral, aceasta
prezintă o valoare estetică și de agrement ridicată;
• se conservă juducios fondul genetic bogat al pădurilor amestecate ș.a.
În același timp, sunt de remarcat și unele dezavantaje, dintre care se menționează:
• mecanismul tăierilor este mai c omplicat și dificil de organizat și aplicat, necesitând
personal numeros și bine calificat;
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
55
• exploatarea este mai costisitoare, tăierile fiind diferite ca intensitate și împrăștiate pe
suprafețe relativ mari;
• ultimele tăieri prejudiciază semințișurile i nstalate, obligând la completări pe cale
artificială; dacă nu se folosesc tehnologii adecvate, se pot produce și vătămări solului și arborilor
rămași în picioare;
• creând ochiuri în pădure, tratamentul devine contraindicat în arboretele expuse la
acțiunea vătămătoare a vânturilor periculoase;
• este greu de aplicat pe versanți cu pantă accentuată și în stațiuni expuse la eroziune
sau alunecări de suprafață ori de dâncime.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
56
CAP. III MATERIALUL SI METODA
3.1 EVIDENȚA ARBORETELOR DIN CARE URMEAZĂ SA SE RECOLTEZE
POSIBILITATEA DECENALA DE PRODUSE PRINCIPALE
Posibilitatea decenală de produse principale
Tabelul 3 .1
Arborete încadrate în deceniul I
Urgența u.a. Suprafața
ha Volum
total
m3 Volum de
extras
m3
URGENȚA 1
11 7D, 12C, 17D, 18C, 25D, 26D , 53D, 54F, 64E, 64F, 65C, 65I 52,1 8293 8293
13 54H, 55A, 60C, 65G, 68A, 74C 13,0 1650 1650
14 9A, 35C, 40B 35,7 8956 8956
15 8B, 86A, 121C, 122A, 126A, 127A, 128B, 131B, 134A, 134C 79,9 14862 14862
Total urgența 1 180,7 33761 33761
URGENȚA 2
23 18B, 21C, 28B, 54B, 67A 18,9 5350 5350
26 123A, 125B, 130C, 130D 38,4 10507 10507
27 7A, 8A, 10B, 21B, 40A, 66B, 86D, 87B, 89F, 90A, 91, 92E, 95E, 96A,
96B, 97A, 97D, 98D, 99A, 99E, 100B, 101D, 102C, 110A, 119C,
120A, 120D, 121B, 126E 302,5 104975 59735
Total urgența 2 359,8 120832 75592
URGENȚA 3
31 104E, 134E 28,9 15087 9175
32 95A, 98B, 101B, 102B, 105C 79,8 33724 17068
33 45B 16,1 9725 3404
Total urgența 3 124,8 58536 29647
T O T A L 665,3 213129 139000
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
57
RECAPITULAȚIE PE URGENȚE DE REGENERARE
Tabelul 3.2
u.a. Supr.
(ha) Vol.+
5xCr.
(mc) Cons. Urg. de
reg. Semintiș
utilizabil PRM Nr. de
intervenții Felul
taierii Vol. de extras
(mc)
Recapitulația pe urgențe
Total urg.
I 180.7 33761 – – – – – – – 33761
Total urg.
II 359.8 120832 – – – – – – – 75592
Total urg.
III 124.8 58536 – – – – – – – 29647
Total
general 665.3 213129 – – – – – – – 139000
Urgența 1. În aceas tă urgență se încadrează toate arboretele care, în raport cu starea lor de
vegetație și sănătate, nu mai pot fi menținute pe pic ior mai mult de 10 ani, fără riscul degradării lor
totale și al unor influențe negative asupra pădurii însăși.
Urgența 2. Se încadrează în această urgență toate arboretele exploatabile care, în raport cu
dinamica procesului de regenerare, impun un ritm acc elerat de exploatare, precum și arboretele
neexploatabile aflate într -o stare de vegetație precară sau avînd o productivitate mult inferioară celei
potențiale .
Urgența 3. În această urgență se încadrează arboretele ajunse sau trecute de vîrsta
exploatabili tății, care prin structură, vitalitate și starea lor de sănătate ar putea fi menținute pentru
acoperirea unor eventuale deficite din perioada următoare(sacrificii în plus).
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
58
CAP .IV. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Tabele centralizatore care reprezintă datele generale din descrierile parcelare a unităților
amenajistice ,din cad rul U.P. VI Miraj , pe care le -am folosit în elaborarea studiului practic:
Tăierea de insămânțare sau deschidere de ochiuri ( U.P. VI u.a 98B )
Tăierea de punere în lumin ă – de lă rgire de ochiuri ( U.P . VI u.a. 96B)
Tăierea de racordare ( U.P . VI u.a. 65C)
4.1 Tăieri progresive de însămânțare
Unitatea amenajistică luată în stud iu pentru acest tip de tăiere este încadrată în .U.P .VI Miraj
u.a 98B.
Unitatea amenajistică 98B din U.B. VI Miraj este situată î n cadrul bazinetului Vaser
intinzându -se pe o suprafață de 18,4 ha , altitudinea fiind cuprinsă între 840 -1100 m . Pădurea se
află pe un versant ondulat , având o expoziție SE , cu o înclinare medie d e 30 G. Arboretul este
natural fundamental de productivitate mi jlocie ,tipul de pădure Molidiș cu Oxalis acetosela pe soluri
scheletice , are ocompoziț ie actuală : 10 Mo propunânduse o compoziție ț el 8Mo 1Br 1Fa , cu o
varstă de 100 ani , varsta exploatabi lități 100 ani .
Dupa studierea acestor date , a hărți și după efectuarea unei recunoșteri a aceastei suprafețe
de pus în valoare s -au constatat următoarele :
– există zone în cadrul parcelei unde regenerarea sa declanșat datorită răriri arb oretului prin
uscari naturale, în funcție de acestea se va ține cont in momentul instalării ochiurilor de regenerare .
– suprafața luată în studiu are o formă aproximativ dreptunghiulară cu latura mare orientată
spre N -S .
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
59
În urma acestor cercetări am proc edat la efectuarea puneri în valoare a materialului lemnos
ce va rezulta din deschiderea ochiurilor :
Plecăm din partea din aval pe linia de nivel si dupa aproximativ 50 de m vom instala primul
ochi de regenerare . Am luat ca referința un număr de 3 -4 arbo ri apropiaț i între ei , cu calitați
biologice și dendrometrice deosebite , unuia dintre ei răzuindu -i superficial ritidomul și notând
numărul curent al ochiului din u.a ( în acest caz numărul 1) . Din acest punc pe o distanț ă de 30 -35
de m pre exterior , în cele patru puncte cardinale tot așa răzuind ritidomul de pe arbori care
închideau ochiul de regenerare , după ce am materializat ochiul de regenerare am trecut la etapa
următoare adica de punere in valoare a arborilor din interiorul ochiului . Luând în considerare
suprafața parcelei am amplasat un numar de 12 ochiuri de regenerare dispuse pe două rânduri pe
curba de nivel . Ținând cont că specia care domină este molidul marimea oc hiurilor este cuprinsă
între 0,3 5 și 0,4 ha suprafața totală a och iurilor f iind de aproximativ 4,8 ha.
După terminarea primei faze de teren , se executa „gruparea arb orilor inventariați pe specii,
categorii de diametre și clase de calitate”
Urmează introducerea datelor în calculator : date ale u.a. -ului în care a avut loc puner ea în
valoare . Pentru fiecare specie în parte care afost introdusă în baza de date rezultă „d.c.g . –ul ”
Pentru 10 -15 arbori din fiecare categorie de diametre am măsurat inalțimile cu ajutorul aparatului
special numit dendrometru cu pendul . Înalțimile au fost măsurate pe intrega suprafața la arborii
reprezentativi începand în partea din aval cu 30% la mijlocul versantului 30% și în partea din
amonte iarăși 30 % .
Astfel în urma lucărilor din teren sau centralizat următoarele date:
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
60
Diametre și înălțimi
Tabel 4 .1
Natura
tratamentului U.A. Specia Vârsta Nr.de
arbori
extrași Diametre Înălțimi
dt Dcg ht hc
Tăieri
progresive I 98B MO 100 925 48 47,5 30 29,9
FA 100 49 28 28,7 18 18,2
PAM 100 76 36 36,8 22 22,2
Total 100 1050 37,3 37,6 23,3 23,4
În urma inventarierii arborilor s -a constatat că arbore tul din unitatea amenajistică 98B are
vârsta medie de 10 0 ani, un diametru mediu de 37,3 cm și o înălțime medie de 23,3 metri. Din acest
arboret s -au scos un număr de 1050 de arbori dintre care 925 d e Molid , 49 de Fag și 76 de Paltin de
munte.
Grafic 4 .1 Numărul de arbori extrași pe specii din U.A. 98B
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
61
Centralizator pe sortimente dimensionale
Tabel 4 .2
Natura
tratamentului U.A. Specia Sortimente dimensionale Lemn
de
foc Coajă Volum
brut
(mᶟ) Volum
U.A.(mᶟ)
G1 G2 G3 M1 M2 M3 Sub. (mᶟ) (mᶟ)
Tăieri
progresive I 98B MO 959 447 92 57 18 0 5 110 149 1837
7360 FA 2 4 0 2 1 1 0 12 1 23
PAM 4 18 0 3 2 0 0 30 2 59
Total 965 469 92 62 21 1 5 152 152 1919 7360
În unitatea amenajistică 98B, s-s obținut un volum brut de 1919 mᶟ, din care lemn de lucru
1615 mᶟ, coajă 152 mᶟ și lemn de foc 152 mᶟ. Sortimentele dimensionale pentru lemnul de lucru sunt
următoarele: G1 – 965 mᶟ, G2 – 469 mᶟ, G3 – 92 mᶟ, M1 – 62 mᶟ, M2 – 21 mᶟ, M3 – 1 mᶟ ,subțire –
5 mᶟ.
Grafic 4 .2 Volum de masă lemnoasă extrasă din U.A. 98B
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
62
Luând în calcul volumul ce s -a extras în prin această intervenție putem spune ca procentul
masei lemnoase pusă în valoare în comparatie cu volumul total de pe u.a se prezintă astfel :
( 1919)/( 7360)=26 %
În urma calculului făcut rezulta ca î n prima intervenție am extras 26 % din volumul total al
u.a.ului . În prima intervenție am extras un volum mai mic pentru a facilita instalarea semintișului de
fag și brad deoarece acestea sunt spe ci de umbra și marimea ochiurilor este mai mică .
Grafic 4 .3 Intensitatea intervenției în U.A. 98B
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
63
4.2 Tăieri progresive de lărgire și luminare
În cadrul acestui tip de tăiere am luat în studiu urmatoare supraeță : u.a96 B care face parte din
bazinetul hidrografic Mihoaia.
Arboretele din u.a. 96B se intind pe o suprafață de 6,2 ha , pe un versant mijlociu ondulat
având o expoziție N-E , situat la o altitudine de 1100 -1230 m , cu o înclinare medie de 30 G
Tipul arboretulu i este artificial de productivitate mijlocie , compoziți a actuala a pădurii este
10Mo iar compoziția țel spre c are se tinde să se ajungă este 8Mo 1Fa 1Br , de o consistența 0,6 ,
vârsta actuală este 1 10 ani cea a exploatabilită ți este de 1 10 ani .
Tăierea de lărgire a ochiurilor urmărește luminarea semințișului din ochiurile deschise și
lărgire lor progresivă . Pentru lumunarea și chiar eliberarea semințișurilor existente se va proceda la
o tăiere de intensitate va riabilă în funcție de desi mea și exigenț ele ecologice ale semințișului .
În cadrul u.a -ului 96B , conform amenajamentului în acest deceniu trebuie să se execute
lucrarile de largire a ochiurilor de regenerare . În urma celor spuse înainte s -a trecut la executarea
inventarieri și ma rcării de produse principale în cadrul acestui tip de tratament . Lucrarea a început
din partea din amonte urmarind contururile ochiurilor deschise , ochiurile au fost lărgite cu o sau
chiar două clase de consist ență în unele locuri ( de la 0,6 la 0,5 sau chiar 0,4 ) . Am urmărit
etragerea arborilor uscați , bolnavi care nu puteau produce fructificație ambundentă în ani cu
fructificație și a arborilor care aveau coroane pre a largi și aduceau prejudici semințișului .
Astfel în urma lucărilor din teren sau ce ntralizat următoarele date:
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
64
Diametre și înălțimi
Tabel 4 .3
Natura tratamentului U.A. Specia Vârsta Nr.de
arbori
extrași Diametre Înălțimi
dt dcg ht hc
Tăieri progresive II 96B MO 110 494 50 49,3 31 30,8
FA 110 49 36 35,2 20 19,8
Total 110 543 43 42,3 25,5 25,3
În urma inventarierii arborilor s -a constatat că arbore tul din unitatea amenajistică 96B are
vârsta medie de 110 ani, un diametru mediu de 43 cm și o înălțime medie de 25,5 metri. Din acest
arboret s -au scos un număr de 543 de arbori dintre care 494 de Molid și 49 de Fag .
Grafic 4 .4 Numărul de arbori extrași pe specii din U.A. 96B
Centralizator pe sortimente dimensionale
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
65
Tabel 4 .4
Natura
tratamentului U.A. Specia Sortimente dimensionale Lemn
lucru Coajă Volum
brut
(mᶟ) Volum
U.A.( mᶟ) G1 G2 G3 M1 M2 M3 Sub. (mᶟ) (mᶟ)
Tăieri
progresive II 96B MO 528 206 68 27 8 0 2 71 74 984
2430
FA 1 20 0 4 3 1 0 9 2 40
Total 529 226 68 31 11 1 2 80 76 1024 2430
În unitatea amenajistică 96B , s-s obținut un volum brut de 1024 mᶟ, di n care lemn de lucru
868 mᶟ, coajă 76 mᶟ și lemn de foc 80 mᶟ. Sortimentele dimensionale pentru lemnul de lucru sunt
următoarele: G1 – 529 mᶟ, G2 – 226 mᶟ, G3 – 68 mᶟ, M1 – 31 mᶟ, M2 – 11 mᶟ, M3 – 1 mᶟ ,subțire –
2 mᶟ.
Grafic 4.5 Volum de masă lemnoasă extrasă din U.A. 96B
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
66
Luând în calcul volumul ce s -a extras în prin această intervenție putem spune ca procentul
masei lemnoase pusă în valoare în comparatie cu volumul total de pe u.a se prezintă astfel :
( 1024)/(2430 )= 42 %.
Grafic 4 .6 Intensitate a intervenției în U.A. 96 B
4.3 Tăieri progresive de racordare
Tăierea de racordare constă în extragerea tuturor arborilor rămaș i între ochiurile
deregenerare. Aceste tăieri se execută după ce s -a regenerat și porțiunea dintre ochiuri . În cadrul
acestei lucrări trebuie avută foarte mare grijă cu semințișul pentru a nu -l afecta foarte tare , se
admite un grad de afectare de pîna la 12 % în cadrul acestor ultime tăieri . Pentru acest tip de tăie re
am adus în studiu urmatoarea suprafeță : u.a. 65C.
Arboret ul din u.a 65C este întins pe o suprafață de 6.2 ha , având un versan t ondulat , cu o
expoziție Nordică , situ at la o altitudine medie de 850 -990 m , panta medie este de 25 G , arboretul
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
67
este de tip artificial de productivitate mijlocie reletiv – echien , compoziția actuală a arboretului
7Mo 3Fa și se tinde spre o compoziție țel 8Mo 1 Br 1Pam . Vârsta a ctuală a arboretului este de 90
ani iar varsta exploatabilității este de 90 ani ,c onsistența arboretului este de 0.2.
Pentru a începe lucrările de exploatare a materialului lemnos s -a procedat mai întâi la
studierea configurației terenului din suprafața de parcurs stabilindu -se amplasarea amplasarea tăierii
în funcție de stadiul regenerării , accesibilitatea pentru lucrările de exploatare . Punerea în valoare a
constat în inventarierea pe rând a arborilor existenți în această suprafață .
Astfel în urma lucărilor din teren sau centralizat următoarele date:
Diametre și înălțimi
Tabel 4 .5
Natura tratamentului U.A. Specia Vârsta Nr.de
arbori
extrași Diametre Înălți mi
dt dcg ht hc
Tăieri progresive III 65C MO 90 395 48,0 47,4 30,5 30,4
FA 90 19 43,3 43,1 27,5 27,4
PAM 90 22 28,0 28,0 22,5 22,5
Total 90 436 39,8 39,5 26,8 26,7
În urma inventarierii arborilor s -a constatat că arbore tul din unitatea am enajistică 96B are
vârsta medie de 90 ani, un diametru mediu de 39,8 cm și o înălțime medie de 26,8 metri. Din acest
arboret s -au scos un număr de 436 de arbori dintre care 395 de Molid , 19 de Fag și 22 de Paltin de
munte.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
68
Grafic 4 .7 Numărul de arbori ex trași pe specii din U.A. 65C
Centralizator pe sortimente dimensionale
Tabel 4 .6
Natura
tratamentului U.A. Specia Sortimente dimensionale Lemn
lucru Coajă Volum
brut
(mᶟ) Volum
U.A.(mᶟ)
G1 G2 G3 M1 M2 M3 Sub. (mᶟ) (mᶟ)
Tăieri
progresive
III 65C MO 400 190 39 24 7 0 2 62 63 787
818 FA 4 6 0 1 1 1 0 6 1 20
PAM 0 3 0 2 2 0 0 3 1 11
Total 404 199 39 27 10 1 2 71 65 818 818
În unitatea amenajistică 65C , s-s obținut un volum brut de 818 mᶟ, din care lemn de lucru
682 mᶟ, coajă 65 mᶟ și lemn de foc 71 mᶟ. Sortimentele dimensionale pentru lemnul de lucru sunt
următoarele: G1 – 404 mᶟ, G2 – 199 mᶟ, G3 –39 mᶟ, M1 – 27 mᶟ, M2 – 10 mᶟ, M3 – 1 mᶟ ,subțire –
2 mᶟ.
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
69
Grafic 4.8 Volum de masă lemnoasă extrasă din U.A. 65C
În ca zul nostru avem o tăi ere de racordare pe o suprafață de 6.2 ha în care am obținut un
volum de 818 mc și de unde rezultă ( 818)/( 6.2 ) = 132 mᶟ/ha.
Situația semințișului existent , constatată cu ocazia controlului anual etapa I , această
suprafață este regenerată în procent de 72 % , adică pe o suprafață de 4.46 ha , având o înălțime
medie de 80 cm .
Controlul anual a fost efectuat prin inventarierea puieților din 23 de piețe de probă .
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
70
Controlul anual al regenerărilor naturale etapa I( fișa de teren )
Tabel 4 .7
Suprafețe de control Specia
Nr.
crt Metri pătrați
Fa
Br
Mo
Total Total Din care cu puieți /mp
Minim 3 1-2 0
1 5 1 2 2 – 1 6 7
2 5 2 1 2 1 1 6 8
3 5 3 1 1 – – 9 11
4 5 1 1 3 – 2 3 5
5 5 2 1 2 – 1 7 8
6 5 2 2 1 1 – 9 10
7 5 3 1 1 1 1 9 11
8 5 4 1 – – – 12 12
9 5 5 – 1 – – 15 16
10 5 2 2 1 2 – 9 11
11 5 3 1 1 – 2 8 10
12 5 1 2 2 – – 7 7
13 5 – 3 – – – 6 6
14 5 5 – – – – 14 14
15 5 5 1 – – – 14 14
16 5 4 2 1 1 – 12 13
17 5 3 2 1 – 2 11 13
18 5 2 – 2 – 3 6 9
19 5 4 2 – 2 3 9 14
20 5 1 2 2 1 – 7 8
21 5 3 2 2 – 1 10 11
22 5 2 1 1 – 1 6 7
23 5 4 – 1 1 – 12 13
Total 52 28 24 11 17 218 246
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
71
CAP . V. CONCLUZII SI RECOMANDARI
– regenerarea pe cale sexuată, din unirea gameților femeli și masculi, reprezintă calea cea
mai sigură și mai eficientă biologic – genetic găsită în pădurea virgină.
– dimensiunile și vârstele mari pe care le ating arborii în pădurile de codru permit să se
surprindă mare parte din dezvoltarea heterobalistică a speciilor forestiere și să se intercepteze amplu
relația genotipică și fenotipică juvenil -adult în viața acestora.
– prin deschiderea, lărgirea și racordarea ochiurilor în cadrul tăierilor progresive, se mențin
ca seminceri în arboretul în curs de regenerare cele mai bune genotipuri, care se interpolenizează și
acesta cel puțin în perioada specială de regenerare.
– regenerările naturale rezultate după aplicarea tăierilor progresive asigură descendențe
genetice de cea mai bună valoare.
– prin tăierea de însămânțare se influențează principalii factori staționali care favorizează
fuctificația, germinația semințelor, instalarea, creșterea și dezvoltarea semințișului. Se recomandă ca
aceste tăieri să vizeze arbori ce prezintă coroane mari, care vor aduce prejudicii semințișului cu
ocazia următoarelor tăieri. De asemenea se vor extrage și arborii care nu prezintă caractere dorite în
viitorul arboret.
– suprafața solului din ochi, după extragerea completă a arb orilor ce o populează, primește
cea mai mare parte din precipitațiile atmosferice; aici apa nu mai este reținută decât de coronamentul
arborilor limitrofi ochiului; de asemenea apa ajunsă în sol nu mai este consumată de rădăcinile
arborilor întrucât acești a au fost extrași din ochi. Deci pe suprafața ochiului cantitatea de apă ce
rămâne la dispoziția puieților este mai mare atât decât cea rămasă în cazul tratamentului tăierilor
succesive uniforme, cât și decât cea rămasă în cazul tăierilor rase.
– suprafaț a ochiului este adăpostită contra arșiței soarelui prin umbrirea laterală. Umbrirea
este cu atât mai eficace cu cât ochiul este mai mic.
– suprafața ochiului este protejată și contra înghețurilor târzii și timpurii prin adăpostul lateral
al arboretului în conjurător (diferența între temperatura din ochi și cea din teren descoperit este de
până la 4°C).
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
72
– protecția contra vântului are ca urmare diminuarea evapotranspirației din sol și a
transpirației plantelor și o mai mare cantitate de CO2 în aerul de la s uprafața solului din ochiuri.
– acest tip de tratament slăbește mai puțin decât alte tăieri rezistența arboretului la acțiunea
dăunătoare a vânturilor puternice (deschiderea de goluri relativ mici în coronamentul arboretului
bătrân, goluri despărțite într e ele prin întinderi relativ mari de arboret intact).
Recomandări
– mecanismul tăierilor este mai complicat și dificil de organizat și aplicat, deci este nevoie de
personal numeros și bine calificat;
– exploatarea este mai costisitoare, tăieriile fiind dif erite ca intensitate și împrăștiate pe
suprafețe relativ mari;
– ultimele tăieri prejudiciază semințișurile instalate, obligând la completări pe cale artificială;
dacă nu se folosesc tehnologii adecvate, se pot produce și vătămări solului și arborilor răma și în
picioare;
– creând ochiuri în pădure, tratamentul devine contraindicat în arboretele expuse la acțiunea
vătămătoare a vânturilor periculoase;
– acest tratament este greu de aplicat pe versanți cu pantă accentuată și în stațiuni expuse la
eroziune sau alunecări de suprafață ori de adâncime;
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
73
Anexe și piese desenate
Inventarierea arbor ilor
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
74
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
75
Ochi uri în urma exploatări
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
76
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
77
Cale de acces
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
78
Hartă U.P.VI Miraj
Mihai -Florin Șimon Aplicarea tratamentelor de tăieri progresive în arboretele din cadrul O.S Vișeul de Sus,
U.P VI Miraj
79
Bibliografie
1. Achimescu C., Nițescu C., Popescu V., – Aplicarea tratamentelor, Editur a Ceres, București,
1980
2. Drăcea M. – Curs de silvicultură, Vol. I, Regime și Tratamente, Editura Politehnică,
București, 1942
3. Florescu I. I., Nicolescu N.V. – Silvicultura, vol. II – Silvotehnică , Editura Universității
Transilvania din Brașov, 1998
4. Ioan Pă curar, Pedologie și stațiuni forestiere , Editura Academicpres, Cluj -Napoca, 2005
5. Iosif Leahu, Dendrometrie , Editura didactică și pedagogică, R.A. București 1994
6. Iosif Leahu – Amenajarea pădurilor , Editura didactică și pedagogică București, 2001
7. Negulescu E .G., Stănescu V., Florescu I.I., Târziu D. – Silvicultura – fundamenteleteoretice
și aplicative, Editura Ceres, București
8. Vlad I. – Pădurile actuale după un secol de gospodărire: învățăminte și prognoze , 1986
9. Șofletea N., Stănescu V., – Silvicultura cu baz ele geneticii forestiere, Editura Ceres, 1998
10. *** Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor , Ministerul Silviculturii,
Centrul de material Didactic și Propagandă Agricolă, București, 1988
11. *** Norme tehnice privind alegerea și aplicarea trat amentelor Ministerului Apelor,
Pădurilor și Protecția Mediului, 2000
12. *** Norme tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor, Ministerul Apelor,
Pădurilor și Protecției Mediului, 2000
13. *** Amenajamentul silvic al U.P. V I Miraj din cadrul Oco lului Silvic Vișeu De Sus
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: APLICAREA TRATAMENTELOR DE TAIERI PROGRESIVE IN CADRUL O.S. VISEU DE SUS, U.P.MIRAJ Absolvent: Conducător Științific: Mihai -Florin ȘIMON Prof. Univ… [605403] (ID: 605403)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.