Aplicarea Tehnologiilor de Depoluare a Aerului

Lucrare de diplomă

[NUME_REDACTAT] privind aplicarea tehnologiilor de depoluare a aerului în zona Turceni

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și a depozitului de zgură și cenușă [NUME_REDACTAT]

1.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

1.2. Descrierea procesului de producere a energiei

1.2.1. Cazanul de abur cu instalațiile anexe

1.2.2. Turbina de abur cu instalațiile anexe

1.2.3. Instalațiile electrice

1.2.4. Instalațiile hidrotehnice

1.2.5. Instalațiile de tratare chimică a apei

1.2.6. Instalațiile de aer comprimat

1.3. Gospodariile de combustibil

1.3.1. Gospodaria de combustibil solid

1.3.2. Gospodaria de combustibil lichid

1.3.3. Gospodaria de motorină și combustibil

1.4. Depozitul de zgură și cenușă [NUME_REDACTAT]

CAPITOLUL 2 Evaluarea emisiilor de poluanți ai [NUME_REDACTAT] Turceni

2.1. Evaluarea prin calcul (metoda operativa)

2.2. Evaluarea prin masurători

CAPITOLUL 3 Reducerea emisiilor poluante în [NUME_REDACTAT] Turceni

3.1. Tehnologii de depoluare termică și chimică a emisiilor rezultate din procesele termice industriale

3.1.1. Reducerea emisiilor de NOx

3.1.2. Reducerea emisiilor de SO2

3.1.3. Masuri pentru diminuarea emisiei de pulberi prin coșul de fum

3.2. [NUME_REDACTAT] Turceni-instalații pentru tratarea gazelor de ardere

CAPITOLUL 4 Impactul emisiilor poluante provenite din [NUME_REDACTAT] Turceni asupra mediului

4.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] la poluarea mediului ambiant

4.1.1. Contaminarea aerului datorită depozitului de zgură și cenușă [NUME_REDACTAT]

4.1.2. Influența poluării atmosferei asupra omului și vegetației

4.2. Măsuri tehnice de reducere a impactului poluanților asupra mediului inconjurător

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXA A

ANEXA B

ANEXA C

ANEXA D

[NUME_REDACTAT] secolul XXI , poluarea mediului înconjurător este o problemă stringentă la scară mondială, omul fiind una dintre cauzele principale care duc la transformarea naturii . In această situație, speranța că totul se va rezolva de la sine ar fi pentru civilizație o superficialitate de neiertat.

Este necesară o nouă etică fața de modul in care ne asumăm responsabilitatea fată de noi

înșine și față de planetă. Să nu uiăam că suntem responsabili și pentru generațiile viitoare .

[NUME_REDACTAT] se confruntă am putea spune cu un "paradox": deși are o populație urbană de 47% fața de media natională de circa 54%, are un nivel al poluării important,generat de industriile dezvoltate aici. “Drama” a fost generată în timp de bogațiile de resurse energetice vitale din subsolul său :carbunele și petrolul.

În tot arealul Olteniei, dar în special in județul Gorj s-au produs in timp, în domeniul energiei o serie de activitați industriale precum extragerea lignitului din cariere de suprafață, lanțul continuand in binomul extragere-folosire, în cele doua mari termocentrale Turceni și Rovinari, care consumă carbunele, eliminand pe coșuri pulberi și gaze , iar sub formă solidă zgură si cenușă. Aceasta la randul ei este depozitată prin transport hidraulic in depozite ce ocupă mari suprafețe și reprezintă in același timp prin înalțimea și structura lor un potential risc de pierdere a stabilității.

Conținutul lucrării prezintă problematica emisiei poluanților din [NUME_REDACTAT] precum și tehnologiile de depoluarea utilizate in scopul scăderii concentrației acestora și diminuării impactului negativ asupra aerului.

În acest sens, primul capitol abordează date si informații cu privire la instalațiile componente ale [NUME_REDACTAT] precum si tehnologiile de depozitare a zgurii si cenușii în [NUME_REDACTAT].

Capitolul 2 se axeaza pe partea aplicativa și anume, identificarea și punerea in practică a unor metode de evaluare a emisiilor de poluanți ai [NUME_REDACTAT] Turceni.

In cel de-al 3-lea capitol se abordează problematica referitoare la metodele de reducere a emisiilor poluante atat la nivel general cat si axate in particular pe tehnologiile de care dispune [NUME_REDACTAT] Turceni.

In ultimul capitol sunt reunite toate aspectele ce țin de poluarea aerului facandu-se analiza atat a surselor producatoare ca si a impactului generat.

CAPITOLUL 1

Prezentarea centralei termoelectrice Turceni și a depozitului de evacuare a zgurii și cenușii în [NUME_REDACTAT]

1.1.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Turceni este cea mai mare termocentrală din România și asigură, cu o putere instalată de 2.310 MW, circa 10% din consumul anual de electricitate al României. Împreună cu celelalte două complexuri energetice din Oltenia (CE Rovinari și CE Craiova), acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din țară. [NUME_REDACTAT] Turceni include [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Sud și [NUME_REDACTAT], puse în funcțiune în anul 1977, și [NUME_REDACTAT], pusă în funcțiune în anul 1978.

Centrala termoelectrică se definește ca un complex de construcții și instalații (mecanice și electrice ) în care energia primară, căldura ( rezultată prin arderea combustibilului fosil , cărbuni), se transformă în energie electrică.

Centrala termoelectrică Turceni folosește ca principal combustibil lignitul indigen cu o putere calorifică inferioară de 1.400-1.800 kcal/kg extras din bazinul carbonifer Oltenia, combustibil transportat pe calea ferată de la o distanta de circa 35 km depărtare, centrala operând un sistem de încărcare si depozitare cu o capacitate de circa un milion de tone (aproximativ 30 de zile de consum nominal). Exploatările de lignit au rezerve dovedite care vor acoperi pe o perioadă lungă funcționarea centralei si pot acoperi consumul acesteia aproape integral.

CTE Turceni este concepută ca o [NUME_REDACTAT] de bază a [NUME_REDACTAT] National, ce produce energie electrică utilizând combustibili fosili.

Centrala termoelectrică este un transformator de energie de cele mai mari proporții. Ea primeste energia latentă legată chimic a combustibililor fosili și o transformă mai întâi în caldura continută de un gaz. Apoi aceasta caldura este cedata mediului de lucru propriu-zis (apa), care cu acest prilej îsi modifica starea sa de agregare (abur). Energia mediului de lucru este transformată de turbina cu abur în energie mecanică, iar aceasta este apoi transformată de generator în energie electrică.Centrala termoelectrică Turceni este situata în județul Gorj, într-o regiune de câmpie, la circa 16 km de Filiași, între comuna Turceni și râul Jiu.

Instalația propriu-zisă de producere a energiei electrice cu echipamentele și gospodariile necesare se desfasoară pe malul stâng al râului Jiu, aval de confluenta cu râul Jilt, la o distanta de circa 1,5 km de localitatea Turcenii de Sus.

Acest amplasament a fost determinat de existenta exploatarilor de cărbune la o distanța relativ apropriata (20 ÷ 70 km).

Terenul incintei are o formă aproximativ dreptunghiulara cu laturile de circa 2,80 km si 1,4 km și ocupă o suprafata de circa 173 ha.

Cladirea principală și corpul de exploatare sunt situate aproape de râul Jiu, lasând spre sud-vest desfașurarea gospodăriei de cărbune.

Gospodaria de pacură se afla în partea de vest a incintei centralei electrice și ocupă o suprafată de circa 10 000 m2.

Cele șapte turnuri de răcire sunt repartizate în doua zone (într-una trei și în cealaltă patru turnuri) spre frontul fix al cladirii principale.

Stațiile de tratare chimică a apei sunt amplasate la frontul fix al cladirii principale.

Stațiile electrice de tip exterior sunt amplasate în fața sălii turbo-agregatelor.

Căile ferate, racordate la stația SNCFR Turceni gospodăriilor de cărbune și pacură, la stațiile de tratare chimică și la cladirea principală.

Centrală termoelectrică este strabatută de urmatoarele fluxuri de energie și masă: combustibil-cenusă, aer-gaze de ardere, apă-abur, apă de răcire și electric.

Instalațiile care compun [NUME_REDACTAT] Turceni în vederea producerii de energie electrică sunt urmatoarele:

– cazane de abur cu instalațiile anexe;

– turbina de abur cu instalațiile anexe;

– instalații de conducte;

– instalațiile electrice și de automatizare;

– instalațiile hidrotehnice;

– instalația de tratare chimică a apei;

– instalația de aer comprimat;

– gospodăriile de combustibil;

– depozitele de zgură și cenusă.

1.2.Descrierea proceselor de producere a energiei electrice

Centrala termoelectrică Turceni este concepută ca o centrală electrica de baza a

[NUME_REDACTAT] National.

Regimul de funcționare al centralei electrice este de 24 ore/zi, 7 zile/saptamâna,365zile/an.

Activitațile desfașurate în cadrul [NUME_REDACTAT] Turceni sunt urmatoarele:

– instalații mari de ardere:

• IMA 1, formată din blocul energetic nr. 1 cu o putere termică de 789 MWt și care este notificat să funcționeze 20 000 ore în perioada 2008-2015;

• IMA 2, formată din blocurile energetice numarul 3 și 4, fiecare cu o putere termică de 789 MWt;

• IMA 3, formată din blocurile energetice numarul 5 și 6 (înlocuit de blocul energetic numarul 7 până la realizarea modernizării blocului numarul 6), fiecare cu o putere termică de 789 MWt;

• IMA 4, formată din blocul energetic numarul 7, cu o putere termică de 789 MWt și care este notificat sa funcționeze 20.000 de ore în perioada 2008 ÷ 2015.

În perioada 2013-2016 se va cupla la instalația de desulfurare a blocului numarul 6, pentru

funcționarea conform cu H.G. 440/2010 .

– depozitul de zgură și cenusă numarul 1, [NUME_REDACTAT];

– depozitul de zgură și cenusă numarul 2, amenajat și extins pentru a prelua șlamul dens.

[NUME_REDACTAT] Turceni este o centrală electrică cu o schemă tehnologică de producere a energiei electrice de tip bloc.

Blocurile energetice numarul 1 ÷ 7 sunt prevazute fiecare cu urmatoarele echipamente:

– un cazan de abur de 1035 t/h, 192/48,5 bar, 540/540°C;

– o turbină de abur de 330 MW, 180,4 bar, 535/535°C;

– un generator electric de 330 MW / 388 MVA, 24 kV, 50 Hz;

– un transformator electric de 400 MVA, 24/400 kV.

În continuare vor fi descrise principalele echipamente, instalații si gospodarii auxiliare,care sunt necesare activitații de producere de energie electrică în cadrul S.C. [NUME_REDACTAT] Oltenia S.A., [NUME_REDACTAT] Turceni.

1.2.1.Cazanul de abur cu instalațiile anexe

Cazanul de abur de 1035 t/h este de tip Benson, cu străbatere forțata unică, cu un singur drum de gaze de ardere și cu supraîncalzire intermediară. Acesta a fost realizat în România, de [NUME_REDACTAT], după licenta Babcock.

Constructia sa este de tip turn, suspendata de o platforma situată la cota + 92,0 m. În partea inferioară se afla camera de ardere, iar în partea superioară suprafețele de schimb de caldură.

Cazanul de abur este închis etanș, cu pereții tip membrană, având la exterior o izolație termică ușoară și înveliș metalic.Instalația de ardere a combustibilului de aprindere și suport flacară este alcatuit din arzătoare pacură și arzătoare mixte păcura-gaze naturale grupate în trei grupe funcționale: grupa de la cota + 12,00, grupa front cazan și grupa spate cazan. Arzătoarele inițiale au fost înlocuite cu arzătoare moderne cu insuflare de aer terțiar în vederea reducerii formării de oxizi de azot.

Aerul necesar arderii combustibililor este introdus cu ajutorul a două ventilatoare de aer,de tip axial, în construcție orizontala. Pentru ridicarea temperaturii acestui aer sunt prevăzute două preîncalzitoare de aer rotative, de tip Ljüngstrom.

Apa necesară este introdusă în cazanul de abur printr-o turbopompa în regimul normal de funcționare și prin două electropompe de pornire.

1.2.2.Turbina de abur cu instalațiile anexe

Turbina de abur de 330 MW este de tip FIC, cu condensație, construită în România de IMGB, după licenta Alstom și Rateau – Shneider. Aceasta cuprinde patru corpuri:

– un corp de înalta presiune cu 11 trepte de destindere;

– un corp de medie presiune cu 13 trepte de destindere;

– două corpuri de joasă presiune fiecare cu 6 trepte de destindere, cu dublu flux.

Sistemele principale ale turbinei cu abur sunt urmatoarele:

– sistemele de reglare (tip electrohidraulic), de protecție, de supraveghere (vibrații,

Deplasări, dilatări, turație) și sistemul logic de testare a vanelor de reglare și a echipamentelor de

siguranță,

– sistemele de ulei ungere și ulei reglaj;

– sistemul abur labirinti.

Schema circuitului termic cuprinde:

– preîncalzitoare de joasă și înaltă presiune;

-stații de reducere-răcire de joasă și înaltă presiune;

– turbina și electropompele de apă de alimentare;

– pompe condensat principal și secundar;

– rezervoare de apă de adaos și de condensat secundar;

– stația tratare condensat;

– expandoare de pornire și atmosferice.

Condensarea aburului destins în turbină se realizează în condensatoare de suprafată

răcite cu apa, prevăzute cu un sistem de vid.

Legăturile între echipamentele schemei tehnologice sunt realizate printr-un număr de

trașee de conducte, astfel:

– conducte principale: de abur de înalta și joasă presiune, de apă de alimentare, de apă

de răcire, de apă de joasă presiune, de alimentare cu abur și apă a consumatorilor tehnici;

– conducte secundare: de abur de pornire, de purjare, de drenare, de golire și aerisire a

conductelor principale, de serviciu pentru încalzire, apă de racire auxiliară și de aer comprimat.

1.2.3.Instalații electrice

Blocurile energetice din [NUME_REDACTAT] Turceni se racordează două câte două printr-o linie electrică de 400 kV la stația de 400 kV din Tânțareni.

Alimentarea consumatorilor din centrala electrică și asigurarea siguranței în funcționare se

realizează prin trei stații de 110 / 6 kV, racordate prin 2 linii electrice de 110 kV, la stațiile din

Sârdanesti și Filiași.

Generatorul este prevăzut cu un sistem de excitație și este legat la un transformator

ridicător de tensiune.

Principalele instalații electrice aferente unui bloc energetic constau în:

– transformatoare de putere principale;

– stații de servicii proprii;

– grup Diesel pentru alimentarea consumatorilor vitali ai blocului energetic;

– stații de servicii proprii de curent continuu de 220 Vcc pentru comandă, protecție

semnalizare, iluminat sigurantă motoare și 24 Vcc pentru instalațiile de automatizare;

1.2.4.Instalații hidrotehnice

A. Apa tehnologică necesară funcționării blocurilor energetice este preluată din râul Jiu prin intermediul urmatoarelor instalații:

– priza nouă de apă, barajul, lacul de acumulare și microhidrocentrala electrică;

Priza de apa nouă este formată în amonte din grătare și nise pentru batardouri, iar în aval din batardouri și vane plane și are debitul instalat de 18 m2/s.

Lacul de acumulare are digurile din pamânt iar barajul este amplasat pe râul Jiu în amonte de centrala electrică, la circa 3,5 km.

Microhidrocentrala electrică este echipată cu 3 turbine de 3,0 MW și o turbină, tip Kaplan de 0,9 MW.

– priza veche de apa a barajului;

Priza veche de apa se afla pe lângă deschiderea de spălare a barajului și are debitul instalat de 96 m3/s.

Barajul este de tip deversor și alcătuit din 6 cuve independente, cu o deschidere de 16 m.

În avalul barajului se afla disipatorul de energie, de tip bazin.

De asemenea, sunt prevăzute cu un grătar rar la priza, un decantor deznisipator și casa de site și grătare.

Casa de site și grătare are 8 compartimente, fiecare dotat cu câte doua site rotative și cu câte două grătare cu perii rotative.

De la canalul de aducțiune, apa este trimisă către echipamentele și instalațiile centralei electrice prin următoarele circuite:

– circuitul principal, care reprezintă circuitul hidrotehnic propriu-zis și are urmatoarele trasee:

• de la casa sitelor și grătarelor apa curge gravitațional până la bazinele de aspirație ale pompelor de apă de răcire;

• din bazinele de aspirație prin intermediul pompelor de apă de răcire către condensatorii turbinei fiecarui bloc energetic. Canalele de apă de răcire sunt din beton armat cu secțiune dreptunghiulară (3,0 x 2,5 m) câte un fir pentru fiecare bloc energetic;

• din stația de pompe apă calda, apa este trimisa la turnurile de răcire, cu tiraj natural în contracurent și având fiecare o capacitate de 42.000 m3/s. Răcirea apei se poate realiza în circuit mixt sau închis.

Gradul de recirculare al apei în circuitul închis de racire este de maxim 83%.

Când se funcționeaza în circuit mixt excesul de apă racita este trimisă în râul Jiu, prin două evacuatoare amplasate pe malul drept, în aval de baraj.

– circuitul secundar, din incinta centralei electrice, către instalația de tratare chimică a apei și către alte echipamente auxiliare.

B. Apa potabila necesară personalului centralei electrice este preluata din subteran, cu ajutorul a 14 foraje de mare adâncime (80÷100 m).

În prezent functionează 5 foraje, fiecare cu un debit de circa 5 l/s, celelalte nouă fiind

casate.

În vederea potabilizării apei din subteran sunt prevăzute urmatoarele instalații de tratare:

– o instalație de deferizare și de demanganizare, cu straturi de dolomita și nisip cuarțos;

Apa potabilă este stocată într-un rezervor semiîngropat din beton armat monolit cu o

capacitate de 300 m3 (diametru 8 m și înalțime 4 m).

Distribuția apei potabile în incinta centralei electrice este realizată printr-o rețea de

34 conducte metalice și FEHD, în lungime de circa 6 km.

C. Apa pentru stingerea incendiilor este preluată tot din subteran, prin intermediul

forajelor și este stocată ca rezervă intangibilă în două rezervoare din beton armat, cu o capacitate de 300 m3 fiecare și într-un rezervor din beton armat prefabricat, cu o capacitate de 1000 m3 . Aceasta este distribuită în centrala electrică prin rețeaua de apă de incendiu, de înalta presiune.

D. Evacuarea apelor uzate considerate convențional-curate și constituite din ape

tehnologice de răcire și ape menajere se realizează în râul Jiu.

Sistemul de canalizare este format din trei rețele separate:

– rețeaua pentru canalizarea apelor uzate tehnologice și pluviale, formată din canale semifabricate din beton, cu secțiune circulară (600÷1400 mm);

– rețeaua pentru canalizarea apelor uzate menajere formată din canale subterane, cu secțiune circulară (200÷300 mm). Apele uzate amenajare colectate de la grupurile sanitare sunt trimise la decantorul IMOFF pentru a fi epurate mecanic și apoi evacuate în emisar;

– rețeaua de drenaje din zona clădirii principale, formată din tuburi de beton simplu,

prefabricat circulare. Apele captate sunt trimise la o statie de pompare, de unde sunt trimise în circuitul hidrotehnic al centralei electrice;

1.2.5. Instalația de tratare chimică a apei

Apa tehnologică preluată din râul Jiu este preparată pentru calitatea necesară cazanelor energetice în instalația de tratare chimică, constituită din urmatoarele instalații:

– instalația de pretratare pregatește apa pentru instalațiile de dedurizare și

demineralizare și apa pentru circuitul de răcire și etanșari lagăre.

Apa pretratată este produsă printr-un proces de coagulare-decarbonatare-decantare în trei decantoare cu o capacitate de 900 m3/h fiecare și cu recircularea șlamului. Apoi, apa coagulată este filtrată mecanic în filtre orizontale cu cuarț și stocată în rezervoare.

– instalația de dedurizare este formată din trei filtre Na-cationice, cu o capacitate maximă de 300 m3/h.

Instalația mai este prevazută cu trei bazine de dizolvare sare, două filtre limpezire soluție sare, electropompe recirculare/transvazare, vase de consum regenerant, rotametrii, ejectori, etc;

– instalația de demineralizare are o capacitate maximă de 720 m3/h și este formată din șase linii de demineralizare cu funcționare în paralel și cu urmatoarele trepte de filtrare:

a. treapta cationică, constituită din doua filtre cu cationit puternic acid;

b. treapta anionică, formată dintr-un filtru cu anionit slab bazic și un filtru cu anionit

puternic bazic;

c. treapta de finisare, formată din filtre cu pat mixt cu regenerare interioară.

Regenerarea filtrelor ionice se realizează în echipament cu soluție de acid clorhidric

(8÷10%) pentru filtrele H-cationice și cu soluție de hidroxid de sodiu (3÷4%) pentru filtrele anionice.

În instalația de tratare chimică se afla și gospodăriile aferente de reactivi chimici de

regenerare. Dozarea reactivilor chimici se realizează printr-un sistem vas de consum-ejector.

Din regenerarea maselor de schimbatoare de ioni rezultă ape acide și alcaline care sunt colectate, omogenizate și neutralizate în rezervoare speciale.

Condiționarea apei de alimentare a cazanelor de abur se realizează cu o instalație de dozare soluție de amoniac (5%) si hidrazină (1%). Aceasta este formată din vase de dozare și stocare.

Condensatul principal rezultat de la blocul energetic de 330 MW este pregătit într-o

instalație de tratare chimică încadrata în circuitul termic între pompele de condensat treapta I și treapta a-II-a. Instalația de tratare a condensatului principal este formată din două trepte de filtrare:

– treapta H-cationică cu 4 filtre cu masa cationică puternic acidă;

– treapta de finisare cu 4 filtre cu pat mixt, cu regenerare exterioară a schimbatoarelor de ioni.

Aceasta este prevazută cu gospodărie proprie de reactivi chimici de regenerare și cu

instalație proprie de evacuare a apelor uzate.

Debitul total de condensat principal al blocului de 300 MW este 950÷1030 t/h.

1.2.6. Instalația de aer comprimat

Aerul comprimat necesar blocului energetic de 330 MW este furnizat din două stații de aer comprimat comune pentru blocul numarul 3 și numarul 4 și respectiv pentru blocul numarul 5 și numarul 6. Aceasta este formată din cinci compresoare, tip L100, cu un debit aspirat de 102 m3/min. fiecare și cu șase rezervoare tampon cu o capacitate de 18 m3 fiecare.

1.3.Gospodăriile de combustibil

Gospodaria de combustibil solid

Aceasta s-a dezvoltat odata cu construirea blocurilor energetice în trei etape.

A.Gospodăria de combustibil solid etapa I a fost realizată în vederea alimentării

blocurilor energetice numarul 1÷4 și este formată din:

– stația de descarcăre supraterană, acoperită unde lignitul cu o granulație de 0÷300 mm este deversat din vagoanele autodescărcatoare.

Lignitul este manevrat cu ajutorul a patru masini de preluare cu 8 cupe si cu un debit de 1200 t/h.

– statia de concasare, unde lignitul este concasat la o granulație de 0÷30 mm și unde se află:

a. patru gratare cu bare rotative transversale, cu capacitate de 1200 t/h fiecare;

b. patru concasoare cu ciocane articulate, cu o capacitate de 1200 t/h fiecare.

– depozitul de combustibil solid concasat a fost format din stiva numarul 1 și numarul 2 având o

capacitate de stocare de 125.000, tone respectiv 102.000 tone în vederea asigurarii unei rezerve de 10 zile.

Lignitul este depozitat cu ajutorul a două mașini de stivuit, având debitul de 1200 t/h fiecare și este luat din depozit cu doua mașini de preluare cu 8 cupe și cu un debit de 1200 t/h.

Fiecare stivă este prevazută cu o mașină de preluare și o mașină de stivuit.

Între cele doua stații de descarcare și concasare, depozitul de lignit și buncării aferenți cazanelor de abur și corpul intermediar, cărbunele circulă cu ajutorul transportoarelor cu bandă de cauciuc, cu o capacitate de 2400 t/h. Circuitele de transport sunt dublate, regimul de lucru fiind: un fir în funcțiune și celalalt în rezervă sau reparație planificată. În funcție de legatura pe care o fac, aceste transportoare pot fi fixe (stationare), fixe-reversibile sau mobile reversibile.

La capul antrenare sau deversare al transportoarelor cu bandă sunt prevazute dispozitive de descarcare tip pantalon.

Pe traseul transportoarelor cu banda sunt montate urmatoarele:

– detectoare de metale și separatoare electromagnetice, tip Overband pentru detectarea și extragerea materialelor magnetice din masa carbunelui;

– cântare electronice pentru determinarea cantitații de lignit utilizate;

– instalații automate de prelevat și preparat probe de lignit.

Stiva de carbune numărul 1 a fost dezafectată, în prezent s-au amplasat instalațiile de

desulfurare a gazelor de ardere aferente blocurilor energetice numărul 3÷6.

B.Gospodaria de combustibil solid etapa a II-a a fost realizată pentru alimentarea

blocurilor energetice numărul 5÷8 și este asemănătoare cu cea aferentă etapei I, numai în stația de descărcare este un dublu fir de cale ferată. Capacitatea acesteia este de 42.000 t/h. Cele două stive de cărbune numarul 3 și 4 au fiecare o capacitate de 145.000 tone.

Cele două gospodarii de cărbune se află în spatele clădirii principale, după coșurile de fum aferente cazanelor de abur.

C.Gospodaria de combustibil solid etapa a III-a a fost realizată pentru mărirea rezervei de stocare a centralei electrice și este construită la fel ca celelalte două. Cele două stive de cărbune numarul 5 și 6 vor fi dezafectate , pe amplasamentul respectiv se va extinde depozitul de zgură și cenușă numarul 2 în tehnologia șlam dens.

Aceasta este amplasată la vest de clădirea principală, pe două laturi ale depozitului de zgură și cenusă, de rezerva numarul 2 (pe latura de est și de nord).

Gospodaria de combustibil lichid

Aceasta este formată din:

– rampa de descarcare cu doua linii de cale ferata 6 guri de golire din vagoane, instalație abur decongelare și colector golire;

– 4 rezervoare de pacură supraterane, au o capacitate proiectată de 5000 m3 fiecare.

Acestea sunt prevazute cu batal de retenție dalat din pamânt.

– stații de pompe descarcăre și stocare pacură cu pompe tip DL13 și debitul de 63 m3/h;

– stații de pompe alimentare arzatori cazan de abur în doua trepte;

Gospodaria de motorină și lubrifianți

Motorina este utilizată pentru autovehiculele utilizate în traficul intern, rezervoarele sunt subterane prevazute cu batal de retenție.

Lubrifianții sunt utilizați la răcirea diverselor echipamente din centrala electrică ,stocați în butoaie metalice și rezervoare. Butoaiele sunt amplasate pe platforme special amenajate, iar rezervoarele sunt supraterane prevazute cu batal de retenție.

1.4.Depozitul de zgură și cenusă [NUME_REDACTAT]

Zgura și cenusa rezultata din arderea combustibililor este trimisă hidraulic, prin intermediul stațiilor de pompe Bagger la depozitul de zgură și cenusă numarul 1 amplasat la circa 3,3 km de centrala electrică în [NUME_REDACTAT], iar în caz de avarie la depozitul de zgura și cenusă numarul 1 amplasat lânga centrala electrică.

Depozitul de zgură și cenușă numarul 1 a fost realizat astfel:

– un dig de închidere a văii, cu o înalțime de 21 m, o lațime de 10 m, taluzuri cu panta 1:2,5 (2,2). Digul este din argilă, cu taluzul exterior cu pamânt vegetal înierbat și prevăzut în interior din 5 în 5 m cu saltele drenante din balast, cu o grosime de 50 cm. În paramentul amonte digul are un filtru invers, format din trei straturi. La piciorul aval al digului există un prism și o saltea drenantă.

La baza taluzului aval este un prism de lestare din piatră concasată.

La baza digului se află o galerie clopot din beton armat care traverseaza toata ampriza. În această galerie se află colectorul de apă limpezită și conducta principală a drenajului depozitului.

– digul de compartimentare numărul 1 , situat la circa 1000 m, amonte de digul de închidere,cu o înalțime de 15 m în secțiunea maximă, lațimea la coronament de 10 m și taluzurile cu pante de 1:2,5.

Digul este din argilă cu saltele din balast în interior, pentru preluarea presiunii interne a apei. În paramentul amonte al digului este prevăzut un filtru invers cu două straturi, iar pe taluzul aval există un strat de balast.

– digul de baza de compartimentare numărul 2 , situat la circa 2000 m, amonte de digul de

închidere, cu o înaltime de 13 m și cu o lațime la coronamente de 40 m. Digul este executat integral din argilă.

Transportul hidraulic al zgurii și cenusii se realizează cu o diluție de 1:9 prin șase trasee de conducte, având Dn 500 m care debuseaza prin conducte cu Dn 350 mm.

Apa limpezită din depozit este colectată prin 4 puțuri deversoare, racordate la o conductă cu Dn 1000 m și trimisă la centrala electrică în vederea recirculării ei în transportul hidraulic.

Suprafața totală ocupată este de circa 250 ha.

Acest depozit va fi utilizat până la 31.12.2012 pentru depozitarea cu ajutorul transportului hidraulic al amestecului zgură-cenușă-ghips, ulterior fiind folosit doar pentru evacuarea zgurii și cenușii de la blocurile energetice 1 și 7 care sunt notificate să funcționeze 20000 de ore fiecare în perioada 2008-2015.

Schema generală a unei termocentrale precum și schema simplificată a unei [NUME_REDACTAT] ce functionează pe bază de carbune sunt prezentate în Anexa A.

CAPITOLUL 2

Evaluarea emisiilor de poluanti ai [NUME_REDACTAT] Turceni

2.1.Evaluarea prin calcul (metoda operativă)

Transformarea energiei combustibililor fosili în energie utilă este însoțită întotdeauna de modificarea stării materiei, cu eliberarea de componente nocive având efect negativ asupra mediului.

Determinarea corectă a emisiilor de poluanți se face pe baza măsurătorilor efectuate cu aparatură specializată.În situatia în care nu se dispune de această aparatură, pentru postevaluări pe diferite perioade de timp, inclusiv pentru întocmirea inventarelor și a rapoartelor statistice, pentru verificări ale încadrării în norme, precum și pentru elaborarea unor prognoze,evaluarea emisiilor se face pe bază de calcul.

Combustibilul de bază utilizat de [NUME_REDACTAT] Turceni este lignitul din bazinele carbonifere [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] ,Dragotești, iar combustibili de adaos hidrocarburile ( gazul natural de sondă și pacură).În tehnică, compoziția cărbunilor se exprimă parțial în elemente chimice, carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) și sulf (S), parțial în substanțe: ca masa minerală (A – cantitatea de cenușa) și umiditatea (Wt).

Compoziția elementală a combustibilului lignit este:

C=28 [%]

H=2 [%]

N=1 [%]

O2=7 [%]

S=1,9 [%]

A=34 [%]

Wt=26,1 [%]

A. Calculul emisiei de noxe

Dintre emisiile de poluanți evacuate la coșurile de fum ale centralelor termoelectrice, o importanță deosebită din punctul de vedere al protecției mediului înconjurător, o prezintă emisiile de pulberi-cenușă zburătoare (cu efecte la scară locală), emisiile de SO2 și NOx (cu efecte sinergice la scară regională) și emisiile de CO2 (cu efecte la scară globală) care sunt urmărite în mod special.

Determinarea corectă a emisiilor de poluanți se face pe baza măsurătorilor efectuate cu aparatură specializată; în situația în care nu se dispune de această aparatură, calculul emisiei de noxe se face folosind "Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de SO2, NOx, pulberi(cenușă zburătoare) și CO2 din centrale termice și termoelectrice" elaborată de [NUME_REDACTAT] Mediului din [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]- CONEL.

Metoda de calcul se bazează pe consumul de combustibili și pe factorii de emisie.

Cantitatea de poluant evacuată în atmosferă (emisia) se determină cu formula :

E = B*Hi* e (2.1)

în care :

E – cantitatea de poluant evacuată în atmosferă într-o anumită perioadă de timp [kg/kj].

B – cantitatea de combustibil consumată în perioada respectivă [kg/s]

Hi- puterea calorifică inferioară a combustibilului [ kJ/kg]

Calculul puterii calorifice inferioare a combustibilului se calculează cu relația:

Hi=33.800*C+117.085[H-O/8]+10.450*S-2509*Wt ( 2.2)

Hi=0,28*33.800+117.085[0,02-0,07/8]+10.450*0,019-2509*0,261

Hi=10412,73 [kg/kj]

[kg/s]

unde:

ηc – randamentul cazanului;

ηc =0,85

Pe – puterea electrica, in [kW]

Pe =330* 103 [kW]

B = 37,28 [kg/s]

B = 37,28 [kg/s] *36000 [s]

B = 134,208 [t/h]

e – factorul de emisie [kJ/kg]

Factorul de emisie, reprezintă cantitatea de poluant evacuată în atmosferă, raportată la unitatea de căldură introdusă odată cu combustibilul în cazan.

Pentru diverși poluanți, factorii de emisie se determină experimental și aceștia depind de caracteristicile combustibililor folosiți, de tipul constructiv al instalațiilor de ardere și de puterea termică a acestora.

A.1.Emisiei de bioxid de sulf (SO2)

SO2 este considerat responsabil pentru ploile acide, acesta poate fi neutralizat cu ajutorul instalațiilor de desulfurare.La centralele modernizate, s-au realizat diferite instalații pentru eliminarea SO2 din gazele de ardere. Prin neutralizarea SO2 se obține ghips, care este utilizat în construcții.

Singura problemă, pentru neutralizarea SO2, este costul instalațiilor de desulfurare,acestea ridicându-se la aproximativ 30% din costul total al lucrărilor de investiții pentru un grup nou.

Calculul emisiei de SO2 se face aplicand urmatoarea formula:

E=B*Hi*eso2 (2.3)

unde:

eso2- factorul de emisie pentru SO2 [kg/kJ]

MSO2- masa moleculară a SO2= 64.

MS- masa moleculară a S = 32

S – conținutul de sulf al combustibilului, determinat ca valoare medie, pe baza analizei chimice elementare pe loturi și exprimat în procente de masă S=1,9 [%]

eso2=0,0000036

Cantitatea de SO2 evacuată în atmosferă este:

E = 37,28*10412,73*0,0000036 = 1,39 [kg/kj]

A.2.Calculul emisiei de oxizi de NOx

Pentru acest poluant se utilizează factori de emisie rezultați din măsurători, la care s-a aplicat corecția de oxigen, cu mențiunea că valorile sunt comparabile cu cele utilizate în țările [NUME_REDACTAT]. Metoda generală de calcul se bazează pe consumul de combustibil și pe factorii de emisie, cantitatea de poluant determinându-se cu formula:

E = B * Hi * e (2.4)

Factorul de emisie, reprezintă cantitatea de poluant evacuată în atmosferă, raportată la unitatea de căldură introdusă odată cu combustibilul.Pentru diverși poluanți, factorii de emisie se determină experimental și aceștia depind de caracteristicile combustibililor folosiți, de tipul constructiv al instalațiilor de ardere și de puterea termică a acestora.Ei pot fi corectați de la an la an în funcție de schimbarea compoziției chimice și a tehnologiilor de ardere.

Factorul de emisie pentru oxizii de azot se determină cu relația:

= (2.5)

unde:

exNOx -este factorul de emisie la sarcina x , în [kg/kJ]

e100NOx -factorul de emisie la sarcina de 100% , în [kg/kJ]

L–sarcina cazanului, în [%]

a–coeficient în funcție de tipul combustibilului, și anume:

-0,5 pentru cărbune pulverizat,

-0,75 pentru păcură,

-0,50 pentru gaze naturale.

Calculul factorului de emisie se face pentru carbune pulverizat , si se tine cont de puterea termică a cazanului la care se aplica o corectie de oxigen pentru sarcina de 100[%] a cazanului.Fatorul de emisie pentru un cazan de 330 MW la sarcina 100 [%] este:

e100NOx =4,5*10-1 = 0,45

Calculul emisiei de noxe în cazul in care sarcina cazanului (L) este 100 [%]:

=

e100NOx = 0,45

E = 37,28*10412,73*0,45 = 1746839,58 [kg/kJ]

Calculul emisiei de noxe in cazul in care sarcina cazanului (L) este 50 [%]:

= [kg/kJ]

e50NOx = 0,225 [kg/kJ] E= 37,28*10412,73*0,225 = 87341,97 [kg/kJ]

Calculul emisiei de noxe in cazul in care sarcina cazanului (L) este 75 [%]:

=

e75NOx = 0,45*[0,5+0,5*0,5] = 0,337 [kg/kJ]

E= 37,28*10412,73*0,337 = 130818,87 [kg/kJ]

A.3.Calculul emisiei de pulberi (cenușă zburătoare)

Principalul poluator al zonei de influență a termocentralei este cenușa.

Cenușa zburătoare eliminată prin coșurile de fum, praful fin de cenușă antrenat de vânt din haldele de zgură, cenușă și praful de cărbune provenit din depozitele de cărbune sau din transportul și prepararea acestuia constituie împreună o noxă solidă, care se găsește și sub formă de aerosoli.

Factorul de emisie pentru pulberi se calculează cu relația :

unde:

A – conținutul de cenușă în cărbune, A=0,34 [%]

x – gradul de reținere a cenușii în focar, în procente de masă x=15[%]

y – randamentul instalației de reținere a cenușii zburătoare;

a) y=97[%] pentru electrofiltre nereabilitate;

E=37,28*10412,73*0,00000083

E=0,322

b) y=99[%] pentru electrofiltre reabilitate;

e = 0,00000027

E = 37,28*0,00000027*10412,73 = 0,1048 [kg/kj]

B) Emisia de CO

Emisiile de CO pot fi reduse sau eliminate prin arderea completă a cărbunelui. Pentru a fi îndeplinite condițiile unei arderi complete trebuie ca viteza particulelor de cărbune și diametrul acestora să fie mai mici decât cele necesare arderii complete. Aceasta înseamnă un cărbune uscat, cu particule cu diametru cât mai mic.

Viteza gazelor în focar este direct proporțională cu cantitatea de aer ce intră în cazan. Pentru a fi menținută la valori optime trebuie eliminate infiltrațiile de aer fals în focar.Așadar CO poate fi eliminat fără investiții suplimentare, printr-o exploatare corectă a grupurilor energetice.

Calculul emisiei de monoxid de carbon(CO) se face cu formula:

E=B*Hi*eco (2.7) eCO2= (2.8)

unde:

MCO – masa moleculara a CO =28

MC – masa molecura a C=12

eCO2=

eco = 0,000062

E = 37,28*10412,73 *0,000062 = 24,067 [kg/kj]

C.Calculul emisiei de dioxid de carbon(CO2)

E= B*Hi*eco2 (2.9)

unde :

eco2= 98,10-6[Kg/kj] , pentru P < 300 MW

eco2= 72,10-6[Kg/kj] , pentru P > 300 MW

Pentru calcule exacte,factorul de emisie se calculează cu realatia:

eCO2= (2.10)

unde:

MCO2 – masa moleculara a CO2 =44

MC – masa molecura a C=12

eCO2=

eco2 = 0,000098 [kg/kj]

E = 37,28*10412,73 *0,000098

E = 38,04 [kg/kj]

D.Calculul volumului de gaze totale rezultat in urma arderii perfecte

Produsele arderii formează un amestec de gaze care respectă legile gazului ideal și care se numesc generic gaze de ardere sau fum. Gazele de ardere conțin CO2, SO2, H2O, N2 și eventual O2 (daca excesul de aer λ >1). Deoarece în calculul arderii unității de masă de combustibil,arderea este considerată completă și perfectă, în gazele de ardere nu apar monoxidul de carbon (CO) și oxizii de azot (NOx).

Calculul volumului de gaze totale rezultat in urma arderii perfecte se realizează aplicand formula:

Vgt = V gu + VH2O (2.11)

Vgu = VCO2 + VSO2 + VN2 (2.12)

unde:

Vgt-volumul de gaze totale, în [m3N/kg]

Vgu -volumul de gaze utile,în [m3N/kg]

VCO2=*C (2.13)

VCO2=*0,28 [m3N/kg]

VCO2 = 0,52 [m3N/kg]

VSO2=*Si (2.14)

VSO2=*0,0019 [m3N/kg]

VSO2 = 0,013 [m3N/kg]

VN2=*Ni+*λ*Omin . [m3N//kg]

unde:

λ – excesul de aer pentru ardere perfecta

λ – 1,0

Omin. – cantitatea de oxigen minim necesar arderii perfecte, in [m3N//kg]

Cantitatea de oxigen minim necesar arderii perfecte sa calculeaza cu formula:

Omin= (2.15)

Omin= [m3N//kg]

Omin. = 0,52 [m3N//kg]

VN2=+*0,01*1*0,52 [m3N//kg]

VN2 = 0,81 [m3N//kg]

Vgu = 0,81 +0,013+ 0,52 = 1,34 [m3N/kg]

VH2O=*Hi+*Wti+ (2.16)

unde:

VH2O – cantitatea de apă necesară arderii,în [m3N//kg]

d =10

ρa -densitatea aerului;

ρa = 1,293 [kg/m3]

ρH2O – densitatea apei,in [kg/m3]

ρH2O =0,804 [kg/m3]

Lmin.- cantitatea minima de aer necesar arderii,in [m3N//kg]

Lmin=λ (2.15)

Lmin=1* [m3N//kg]

Lmin=2,47 [m3N//kg]

VH2O=*0,02+*0,261+ [m3N//kg]

VH2O = 0,58 [m3N//kg]

Vgt = V gu + VH2O [m3N//kg]

Vgt = 1,34 + 0,58 = 1,92 [m3N//kg]

[NUME_REDACTAT] dispune de 6 grupuri energetice,ca urmare volumul total de gaze rezultate se calculeaza cu formula:

Vgt* 6 = 1,92*6 = 11,52 [m3N//kg]

2.2. Evaluarea prin masuratori

Principiul constă în măsurarea, cu ajutorul unui lanț de măsurători adecvate, a concentrației de diverse substanțe din emisiile de gaze nocive. Cea mai răspândită aplicare a acestei metode este aceea de supraveghere a surselor industriale cu emitere de gaze dintr-un punct fix (în mod curent un coș de fum), în cadrul dispozițiilor legale în vigoare. Când pe coș este instalat un dispozitiv de măsurare, el furnizează informații foarte precise despre variațiile de temperatură și despre emisiile de substanțe, emisii observate în condiții de funcționare a sursei industriale.

În mod special, sunt măsurate continuu pulberile, dioxidul de sulf (SO2) și oxizii de azot (NOx). În anumite industrii se măsoară, de asemenea,și alte substante precum acidul clorhidric (HCl), compușii organici volatili (COV), acidul fluorhidric (HF) .

Punerea în practică a lanțului de măsurători a emisiilor este complexă și costisitoare, în ceea ce privește investițiile și asigurarea funcționalității aparatelor (cuprinzând întreținerea și citirea acestora). Din această cauză, această metodă este, în general, folosită pentru măsurarea emisiilor marilor unități industriale poluante.

Măsurarea emisiilor se realizează uneori de laboratoare specializate doar la un interval regulat (se vorbește, în acest caz, de măsurători periodice).Avantajul metodei măsurătorilor periodice este, mai ales, de ordin economic,deoarece folosirea serviciilor oferite de laboratoarele specializate evită o mare parte din inconvenientele tehnice și se dovedesc a fi, din punct de vedere financiar,mai puțin costisitoare decât măsurătorile permanente, cu atât mai mult cu cât măsurătorile periodice au un mare grad de incertitudine.Bineînțeles, trebuie acordată o mare atenție valorilor rezultatelor obținute.

În județul Gorj au fost amplasate, cu respectarea reglementărilor în vigoare, 3 stații automate de tip industrial pentru monitorizare a calității aerului,in anul 2008 în zonele Tg-Jiu (Gj-1) , Rovinari (GJ-2) și in anul 2009 in zona Turceni (GJ-3).

Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2,NOx, PM10, Pb, CO, O3 (ozon) iar parametrii meteorologici măsurați sunt : temperatura, viteza vantului, direcția văntului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații.În consecință, în zona de influență a depozitului de cenușă există măsurători continue și sistematice privind calitatea aerului ambiental.

Surse potențiale de poluare cu pulberi în zona Turceni:

– depozitele de zgură și cenușă;

–spulberări la suprafața depozitului;

– arderea cărbunelui în termocentrală în scopul producerii energiei electrice;

-emisii la coș;

APM Gorj nu deține echipamente și tehnici necesare și nici nu are competența cuantificării aportului individual al fiecărei surse la poluarea aerului din zonă. Conform statisticilor realizate în baza înregistrărilor senzorilor meteo din dotarea stației automate,în special direcția și viteza vântului, se poate afirma faptul ca primele două surse sunt majore.

Cantitatea de CO2 ce rezultă în urma arderii combustibilului depinde de tipul acestuia. Datorită raportului carbon/ hidrogen mai scăzut decât în cazul cărbunelui și petrolului, emisiile de dioxid de carbon sunt simțitor mai reduse (figura 2.1) in cazul gazelor naturale;

Fig.2.1. Emisia de CO2 pentru 1 kWht rezultat din arderea combustibilului

La nivelul anului 2013, concentratia medie anuala a poluantilor SO2, NO2, CO și cenusă, masurată continuu cu aparatura specializata, la coșurile de fum numarul 1, 2 și 3 ale

centralei., este prezentata în tabelele numarul 1, 2 și 3.

Tabelul 2.1.Concentrațiile medii anuale ale poluanților la coșul de fum numarul 1

PA – pragul de alerta

PI – pragul de intervenție

Tabelul 2.2. Concentrațiile medii anuale ale poluanților la coșul de fum numarul 2

PA – pragul de alertă

PI – pragul de intervenție

Tabelul 2.3. Concentrațiile medii anuale ale poluanților la coșul de fum numarul 3

PA – pragul de alerta

PI – pragul de intervenție

Măsurătorile periodice sunt foarte răspândite (legal, obligatorii, atunci când mărimea instalației depășește o anumită capacitate și în cazul unei surse depoluare),și, deși costă mai puțin, aduce informații mai mult sau mai puțin pertinente. Combinate cu cunoașterea volumului debitului de gaze emisie,măsurătorile concentrației ponderale permit calculul masei debitului poluantului.

[NUME_REDACTAT] B sunt prezentate principalele substanțe poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă.

CAPITOLUL 3

Reducerea emisiilor poluante în termocentrale

3.1.Tehnologii de depoluare termică și chimică a emisiilor rezultate din procesele termice industriale

Poluarea atmosferică implică emanarea de substanțe dăunătoare organismelor vii. Poluanții precum oxizii de sulf și de azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și funinginea, sunt pricipalii contribuitori la poluarea atmosferică. Poluarea atmosferică poate afecta ecosistemele acvatice și terestre dacă poluantii se dizolvă în apă sau precipită sub formă de ploaie.

La nivel global, prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil convențional se aruncă anual în atmosferă aproximativ un miliard și jumătate tone de cenusă, praf și gaze.Dimensiunea poluării depinde de combustibilul utilizat precum și de modalitățile de ardere a combustibililor. Combustibilul cel mai poluant este cărbunele, urmat de păcură și gazele naturale. Principalii poluanți sunt pulberile evacuate sub formă de cenușă (oxizi, sulfați,fosfați, azotați) și gazele de ardere (CO2, SO2, NOx).

Reducerea emisiilor poluante se poate realiza prin:

-îmbunătățirea randamentului;

-reducerea emisiilor de NOx;

-reducerea emisiilor de SO2;

-reducerea emisiilor de praf.

Tehnologiile de neutralizare sunt foarte complexe, în special datorită comportamentului specific al oxizilor de azot așa cum rezultă aceștia din procesele termice.Procedeele de neutralizare a emisiilor gazoase rezultate din procesele termice industriale pot fi catalitice sau necatalitice, având la baza fenomene de absorbție, adsorbție, descompunere termică sau reducere chimică. Aceste procedee sunt în sistem uscat sau lichid dar toate cuprind o serie de faze diferite din punct de vedere al complexității.Instalațiile de neutralizare a emisiilor gazoase rezultate din procesele de ardere sunt cunoscute, în general, ca instalații de denoxare (DeNOx) în cazul oxizilor de azot și, respectiv, ca instalații de desulfurare (DeSO2) pentru dioxidul de sulf.

3.1.1. Reducerea emisiilor de NOx

A)Modificări aduse arderii

Modificările aduse procesului de ardere sunt în strânsa legătură cu înțelegerea mecanismului de formare a emisiei de NOx:

-optimizarea condițiilor de funcționare (exces de aer scăzut);

-arderea în două trepte;

-arzătoare sărace în NOx;

-trepte de combustibil (rearderea -reburning- utilizând alt combustibil);

-recircularea gazelor de ardere.

Modificările aduse arderii sunt utilizate pe scară largă pentru reducerea a 20-70% din emisia de NOx și se raportează ca fiind componente de cost atât pentru centralele existente cât și pentru cele noi.În tabelul de mai jos sunt prezentate eficiențele de reducere a NOx prin modificări aduse arderii.

B).Măsuri secundare pentru denoxarea gazelor de ardere

Aplicarea măsurilor primare determină o scădere importantă a concentrației oxizilor de azot în gazele de ardere care părăsesc focarul, dar nu întotdeauna este și suficientă pentru a corespunde normelor internaționale privind emisia de NOx pe coșul instalațiilor de ardere în scopul protejării mediului ambiant trebuie să se procedeze și la o curățire (denoxare) a gazelor de ardere.În instalațiile mari se aplică, în general, procedeele SCR, deosebindu-se două variante:

1)Sistem high dust, când gazele de ardere nedesprăfuite trec întâi prin catalizator, electrofiltrul fiind unul normal, iar instalația de desulfurare în cazul în care urmează celei de denoxare, nu va trebui să suporte decât concentrații reduse de amoniac.Gabaritul sporit, durata de viată mai redusă a catalizatorului și faptul că cenușa conține amoniac, constituie dezavantajele procedeului.

In figura 3.1. se prezintă shema generala de denoxare aplicand procedeul SCR varianta HIGH-DUST

Figura 3.1. Schema generala de denoxare prin procedeul SCR varianta HIGH-DUST

DP − sistem de desulfurare;

1 − admisie amoniac;

2 − rezervor amoniac lichid;

3− încalzitor;

4 − camera de amestec;

5 − ventilator aer;

6 − duze;

7 −convertor catalitic;

8 − schimbatoare de caldura;

9 − coș fum;

10 −ventilator de gaze;

11 − filtru electrostatic;

12 − focar.

2)Sistem low dust,când amoniacul nu mai ajunge în electrofiltru și regimul de lucru al catalizatorului (gabarit și durată) este îmbunătățit, deoarece gazele sunt desprăfuite.

Dezavantajele sunt legate de faptul că electrofiltrul trebuie să funcționeze la temperaturi înalte, existând riscul înfundării lui cu sulfat de amoniu și praf fin. În special în instalațiile mici, un rol foarte important îl au si procedeele SNCR.În centralele electrice care funcționează cu combustibili fosili, tratarea gazelor de ardere se poate face folosind atât reducerea catalitică selectivă (SCR) și reducerea selectivă necatalitică (SNCR). Cele două procedee se pot folosite singure sau în combinație cu modificări ale arderii.

In figura 3.2. se prezintă schema generală de denoxare prin procedeul SCR varianta LOW-DUST

Figura 3.2. Schema generală de denoxare prin pocedeul SCR varianta LOW-DUST

1 − focar;

2 − preincalzitor de aer;

3 − ventilator de aer;

4 − filtru electrostatic;

5 − ventilator gaze;

6, 8 − schimbatoare de caldură;

7 − reactor desulfurare umedă;

9 − preîncalzitor;

10 − reactor DENOX;

11 − ventilator gaze;

12 − coș;

13 − injecție amoniac;

14 − economizor.

3.1.2.Reducerea emisiilor de oxizi de sulf

A)Reducerea bioxidului de sulf prin injecție de calcar în focar

Pudra de calcar este injectată în focar unde e calcinată în CaO care reacționează cu SO2 rezultând CaSO4.

CaO + SO2 ⇒ CaSO4 (3.1)

Produsul desulfurării și aditivul care nu a reacționat sunt colectate în precipitator împreună cu aerul de combustie. Metoda a avut cele mai bune rezultate deoarece calcarul este injectat la o temperatură favorabilă și acolo se află o presiune suficientă datorată aerului de la partea superioară a arzătorului, pentru a distribui bine aditivul. Funcție de sarcina cazanului,eficiența reducerii atinge valori de 50 – 70%.

În figura 3.3. se prezintă schema generală a procedeului de reducere a SO2 prin injecție de calcar în focarul cazanului.

Figura 3.3. Schema procedeului de desulfurare prin injecție de calcar in focarul cazanului

1-buncăr pentru pudra de calcar;

2-tubulatură pentru praf de lignit și aer primar;

3-tubulatură pentru aer secundar;

4-focar;

5-electrofiltru.

B)Procedee de desulfurare

Normele foarte severe de emisie, care coboară valoarea de la 2 – 3,5 g/m3 la numai 0,4 g/m3, impun neaparat folosirea unor instalații chimice de desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere a cărbunelui în cazane cu focare clasice sau a păcurii cu conținut ridicat de sulf.

În ultimele două decenii au fost dezvoltate mai multe procedee de desulfurare și anume:

-procedeul umed – pentru desulfurarea gazelor de ardere provenite din centralele termice pe cărbune, având o putere mai mare de 200 MW, pe plan mondial, s-a introdus, cu precădere, procedeul umed.

Avantajele considerabile ale procedeelor de desulfurare umedă, comparativ cu cele ale procedeelor uscate constau în:

-gradul înalt de separare a dioxidului de sulf;

– utilizarea unor substanțe ieftine.

Clasificarea procedeelor umede:

În functie de proprietățile fizico-chimice ale agenților absorbanți, procedeele umede de desulfurare se clasifică în:

– procedee cu folosirea unui absorbant alcalin;

– procedee cu folosirea amoniacului ca absorbant;

– procedee cu folosirea unui absorbant alcalino-pamântos.

Absorbția este o operație de bază, prin care, una sau mai multe componente gazoase se dizolvă într-un lichid de spălare adecvat. Pentru ca procedeul de absorbție să decurgă în condiții bune, este necesar să se aleagă un absorbant potrivit și să se realizeze o suprafață de contact cât mai mare între acesta și gazul nociv.

In figura 3.4. este prezentat procedeul de absorbție a SO2 cu ajutorul amoniacului.

Figura 3.4. Procedeul de absorbție a SO2 cu ajutorul amoniacului

1-Turn de reactie;

2-Electrofiltru;

3-Schimbător de căldură;

4, 6-Primul respectiv al doilea turn de spălare;

5, 8-Separator de picături;

7-Ventilator;

9-Rezervor de oxidare;

10, 11-Pompe de circulație;

12-Apă proaspătă;

13-Camera de ardere.

În cazul folosirii amoniacului (NH3), se formează sulfitul hidrogenat de amoniu (NH4HSO3), sulfitul de amoniu ((NH4)2SO3) respectiv sulfatul de amoniu

((NH4)2SO4):

SO2 + NH3 + H2O → NH4HSO3 (3.2)

SO2 + 2 NH3 + H2O → (NH4)2SO3 (3.3)

SO3 + 2 NH3 + H2O → (NH4)2SO4 (3.4)

Pentru fabricarea îngrășămintelor chimice, sulfitul de amoniu este oxidat prin oxigenul din aer, dând naștere la sulfatul de amoniu:

(NH4)2SO3 + 0,5 O2 → (NH4)2SO4 (3.5)

– Procedeul uscat cu nahcolite sau trona – În SUA se consideră că injectarea pulberii de CaO în curentul de gaze nu poate asigura o desulfurare corespunzătoare. S-au obținut însă randamente de desulfurare mai mari de 80 % prin injecția uscată de nahcolite (mineral ce insoțește șisturile petrolifere și care conține până la 80 % NaHCO3) sau trona (mineral cese gaseste in zacamintele bogate).

Principalele reacții care stau la baza acestui procedeu sunt:

2 NaHCO3 + SO2 → Na2SO2 + H2O + 2 CO2 (3.6)

Na2CO3 + SO2 → Na2SO3 + CO2 (3.7)

-procedeul semiuscat- Aditivul (Ca(OH)2 sau Na2CO3) este introdus în

curentul de gaze, sub forma unor suspensii injectate. Cantitatea de apă introdusă este în permanentă vaporizată și, astfel, se răcesc întrucâtva gazele deardere. Materiile solide (ghipsul sau varul plus praful) vor părăsi reactorul sub forma unor săruri uscate. Caracterul procesului, care are loc între suspensia injectată și gazul nociv, este atât de absorbție, cât și

de adsorbtie. În cadrul procedeului semiuscat se injecteză fie o soluție de carbonat de sodiu (Na2CO3) dizolvat în apă, fie o suspensie de hidroxid de calciu (Ca(OH)2) în apă.

3.1.3.Măsuri pentru diminuarea emisiei de pulberi prin coșul de fum

Pentru a diminua cantitatea de pulberi emisă în aer se vor îmbunătăți performanțele electrofiltrelor ajungând să funcționeze cu un randament de 99%.Pentru a dispersa pulberile pe suprafețe cât mai mari se recomandă construirea de coșuri mai înalte.Pentru funcționarea optimă a electrofiltrelor se vor dota cu sisteme moderne de automatizare.Optimizarea funcționării grupurilor energetice reprezintă de asemenea o măsură de reducere a emisiei de poluanți în atmosferă.Prin introducerea sistemului de desulfurare umedă a gazelor de ardere o mare cantitate de pulberi vor fi reținute în această instalație.

3.2.[NUME_REDACTAT] Turceni – instalații pentru tratarea gazelor de ardere

În vederea reducerii continuțului de bioxid de sulf din gazele de ardere provenind din utilizarea combustibililor fosili la cazanele de abur de 1035 t/h din [NUME_REDACTAT] Turceni s-a montat câte o instalație de desulfurare pentru fiecare dintre cele patru blocuri energetice.

Analizând metodele de reținere a SO2 din gazele de ardere utilizate pe plan mondial și ținând cont de prevederile legislației de mediu, instalația de desulfurare a gazelor de ardere a fost aleasș a fi de tip umed, utilizând ca substanța absorbantă calcarul și rezultând ca produs secundar din procesul de reținere a bioxidului de sulf, gipsul.

Acest sistem de reducere a SO2 din gazele de ardere cu 96,4%, aferent unui bloc energetic este format din:

Instalația de absorbție a SO2

Gazele de ardere sunt tratate într-un absorber de tip turn, cu un diametru de 14,5 m, și o înaltime de 35,0 m( înaltime totală absorber , inclusiv partea conică + 52,2 m ). Acestea intră în absorber la o cota în jur de +19,7 m și ies prin partea superioară a acestuia, fiind spalate prin pulverizare cu suspensie de calcar.

Volumul gazelor de ardere, care trebuie tratate la sarcina nominala a cazanului de abur de 1035 t/h reabilitat este de 699 m3/s, care reprezinta 1.723.000 Nm3/h.

Datorită contactului cu suspensia de calcar gazele de ardere se răcesc în absorber, ajungând la o temperatura de 660 0C la evacuarea cosului umed.

Coșul de fum are de la nivelul solului o înalțime de 120,43 m necesară asigurarii unei dispersii adecvate a gazelor de ardere în atmosferă, astfel încât sa se respecte legislația de mediu privind stabilirea valorilor limita ale substanțelor poluante în aerul înconjurator (Ordin al MAPM nr. 592/2002). Diametrul coșului de fum este de 7,5 m.

Instalația de preparare a suspensiei de calcar

Pentru cele patru instalații de desulfurare, s-au realizat două instalații de preparare a

pietrei de calcar una comună pentru patru absorbere, respectiv blocuri energetice și una în

rezervă.

Instalația de preparare a suspensiei de calcar pentru blocurile numarul 3 și 4, respectiv blocurile numarul 5 și 6 este formată din trei linii (două în funcțiune comune pentru cate două blocuri și una în rezervă comună pentru patru blocuri).

Fiecare linie este echipată cu un preconcasor, cu un concasor, un siloz de zi, o moara de

tip umed cu bile, un hidrociclon, un rezervor moară , pompele aferente și patru rezervoare de alimentare cu soluție de calcar. Între etapa de preconcasare și cea de concasare se gasește un depozit tampon de piatră de calcar cu capacitate de 12 000 tone.

Instalatia de uscare gips

Cele patru instalații de desulfurare sunt prevazute cu două instalații de uscare ghips

( alimentarea cu șlam de ghips este asigurată de la oricare dintre cele 4 unitați ).Instalația de uscare gips este formată din doua linii. Instalația de desulfurare aferentă

unui bloc energetic poate utiliza oricare linie de uscare a gipsulu. Fiecare linie este echipată cu un hidrociclon, un filtru sub vid, pompa de vid, pompa de spălare a benzii, pompa de spălare a turtei de ghips.Există și posibilitatea evacuării șlamului de ghips la stațiile de pompe Bagger prin intermediul a trei rezervoare de transfer – două în funcțiune și unul în rezervă.

Gipsul rezultat in urma desulfurarii gazelor arse are o calitate foarte bună asemanatoare cu a gipsului natural si poate avea mai multe utilizări cum ar fi:

materie primă în industria cimentului ( 3 – 5% din compoziția cimentului)

materie primă în industria materialelor de construcție – sub forma de gips-carton, gips-plastic, sau semifabricate.

materie primă în construcția de drumuri, șosele, autostrazi;

material de umplutura în minele dezafectate;

neutralizant pentru solurile alcaline în agricultură;

Sistemele de reducere ale SO2 din gazele de ardere existente la [NUME_REDACTAT] (imagini actuale) sunt prezentate în Anexa C.

Reprezentarea procedeelor de obținere a pudrei de calcar necesară procedeelor de desulfurare existente în [NUME_REDACTAT] Turceni (reprezentarea schematică) sunt prezentate în Anexa D.

CAPITOLUL 4

Impactul emisiilor poluante provenite din termocentrale asupra mediului

4.1.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] la poluarea mediului ambiant

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se ține o evidența strictă privind cantitățile de zgură și cenușă și de deșeuri produse în urma lucrarilor de întreținere și reparații.

Centrala electrică și depozitele de zgură și cenușă au fost proiectate conform prescripțiilor energetice și legislației în vigoare, ținându-se cont și de protecția mediului, cum ar fi:

– electrofiltre pentru reținerea pulberilor de cenușă;

– coșuri de fum cu înaltimea suficientă să asigure dispersia gazelor de ardere, astfel încât concentrațiile de substanțe poluante în atmosferă să nu depașească maximele care erau prevăzute normele în vigoare;

– circuit închis sau mixt de apa de răcire;

– rețele de colectare separată a apelor uzate și pluviale;

– bazine de neutralizare și omogenizare ape uzate tehnologice;

– epurare mecanică a apelor menajere;

– rezervoarele sunt prevazute cu batal de retenție;

– rezervoarele și conductele vor fi golite și curățate înainte de demontare;

– depozitare substanțelor periculoase conform normelor de prevenire și stingerea incendiilor;

– instalații pentru stingerea incendiilor, rețea și rezerva intangibila de apă de incendiu;

– instalații de stropire a pulberilor de cenușă în depozite;

– rețele de drenaje în incintă și la depozitele de zgură și cenușă;

– izolația este concepută astfel încât sa fie ușor de demontat și fară să producă praf și pericol;

– materialele folosite sunt reciclabile putând fi reutilizate în centrala electrică sau valorificate prin vindere la firme specializate.

Principala sursă de poluare o constituie substanțele poluante și gazele de ardere evacuate în atmosferă prin coșurile de fum.

Sursele secundare de poluare a atmosferei sunt constituite din:

– stocarea și manevrarea carbunelui: emisiile nedirijate de particule au loc:

– în timpul descărcarii cărbunelui din vagoane, valoarea medie orară 10,3 kg/h, din care

6,16 kg/h PM10;

– prin eroziunea eoliană de pe stivele de cărbune, valoarea medie orară 2,4 kg/h particule

totale, din care 0,74 kg/h PM10;

– concasarea cărbunelui se realizează în două incinte, din care aerul impurificat cu praf

de cărbune este evacuat printr-o instalație de ventilație mecanică și trimis la o instalație de desprăfuire (ciclon cu randament de 85%). Cantitatea de praf de cărbune este de 0,336 kg/h.

Emisia de pulberi la un volum de aer impurificat de circa 10.000 m3/h este de 33,6 mg/m3 fiind sub pragurile de alertă și de întervenție.

– stocarea păcurii: emisii de vapori de hidrocarburi, valoarea maximă este de 9 kg/h;

– stocarea HCl și NaOH: emisii nedirijabile care au loc în apropierea solului, valorile

pentru NaOH, 72 g/h și HCl, 128 g/h.

– traficul intern: datorat consumului de carburanti al vehiculelor auto și locomotivelor

(NOx = 15,84 kg/zi, COV=1,86 kg/zi; CH4=0,072 kg/zi; CO=10 kg/zi, HAP=1,0 kg/zi, etc.).

4.1.1 Contaminarea aerului datorită depozitului de zgură și cenusă [NUME_REDACTAT]

Influența depozitului de zgură și cenușă asupra calitații aerului constă în fenomenul de spulberare: particulele de cenușa sunt antrenate de pe suprafață, dispersate în aer și apoi depuse pe sol. Acest fenomen poate apărea atunci când:

-are loc uscarea suprafeței depozitului;

– când din diverse motive, în timpul funcționarii, perioada de timp între uscare și depunere

se modifică;

– în perioada vară-toamnă, când apar vânturi puternice.

Din aceste motive fenomenul de spulberare apare pe perioade de timp limitate și cu

durate relativ reduse.

Modelarea matematică a acestui fenomen oferă informații apropiate de realitate, deoarece masurătorile directe pot fi influențate de factori externi, cum ar fi eroziunea eoliană, particulele din încalzirile rezidentiale, etc.

Antrenarea particulelor de cenusă se produce la nivelul solului, norul având o înalțime redusă de circa 3÷4 m. Principala direcție a norului de particule este lungul văii, care are rolul unui culoar preferențial de mișcare.

În figura 4.1. sunt prezentate măsuratorile pulberilor sedimentabile în zona haldei de cenușă în anul 2013

Figura 4.1. Măsurătorile pulberilor sedimentabile în zona haldei de cenușă în anul 2013

Concentrațiile maxime zilnice de pulberi în suspensie depașesc valorile limită pe direcția

N-E și S-V la distanțe de 1000, 1500 și 2500 m.

Concentrațiile medii de pulberi în suspensie pe termen lung nu depășesc valoarea limită decât în perimetrul depozitului sau la distanțe foarte apropiate (250÷500 m).

Utilizarea unor măsuri adecvate de preîntâmpinare a apariției spulberării cum ar fi

stropirea, bituminizarea, polimerizarea, silicatizarea vor conduce la reducerea considerabilă a emisiilor de pulberi în suspensie.

4.1.2.Influența poluării atmosferei asupra omului și vegetației

Principalele substanțe poluante provenite din termocentrale care au impact semnificativ asupra mediului sunt:

Bioxidul de sulf – reprezintă o substanță toxică, care are o acțiune iritantă asupra

mucoaselor, provocând spasm și contracția muschilor căilor respiratorii. În concentrații mai mari de 1000 μg/m3, timp de 30 minute, SO2 provoacă senzații de arsuri asupra mucoaselor respiratorii și conjuctivale, tuse și tulburări ale respirației. Riscul apariției senzatiei de sufocare si a spasmului brahic la asmatici se întâlnește la concentrații de SO2 de 2600 ÷ 2700 μh/m3 timp de 10 minute.

Expunerea repetată la concentrații mari în timp scurt combinată cu expunerea la

concentrații mai mici mărește riscul de apariție a bronșitelor cronice în special la fumători.

Prezența oxizilor de sulf în mediul ambiant se manifestă atât prin leziuni directe asupra

vegetației, cât și prin modificarea compoziției apei și solului.

Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influențate de abilitatea țesuturilor plantei de a converti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul și acidul sulfuric sunt principalii compuși formați prin dizolvarea SO2 în soluții apoase. Efectele fitotoxice sunt micșorate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice în sulfat, care este mult mai puțin toxic decât sulfitul.

În funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusă planta, apar

efectele biochimice și fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creșterea ratei respiratorii, schimbări în metabolismul proteinelor, în bilanțul lipidelor și al apei și în activitatea enzimatică.

Oxizii de azot și acidul azotic- prin agresivitatea și toxicitatea lor, sunt extrem de

periculoși pentru mecanismul biologic uman, atacând în special mucoasa căilor respiratorii.

O expunere mai îndelungata la acțiunea oxizilor de azot, chiar și la concentrații foarte mici, de numai 0,5 ppm, slăbeste organismul uman, sensibilizându-l foarte mult fată de infecțiile bacteriene. Această influența este mai evidentă asupra sănătății copiilor.

Până la anumite concentrații (praguri toxice), oxizii de azot au efect benefic asupra

plantelor, contribuind la creșterea acestora. Totuși s-a constatat că în aceste cazuri crește

sensibilitatea la atacul insectelor și la condiții de mediu (de exemplu la geruri).

Peste pragurile toxice, oxizii de azot au acțiune fitotoxica foarte clară.

Mărimea daunelor suferite de plante este funcție de concentrația poluantului, timpul de

expunere, vârsta plantei, lumina și umezeala.

Oxidul de carbon- este una dintre substanțele poluante cu mare raspândire atât în

mediul urban, cât și în cel industrial. El pătrunde în sânge datorită proprietăților sale fizico-chimice:

-densitate apropiată cu cea a aerului;

– difuzibilitate mare ;

– afinitate ridicată a hemoglobinei cu CO (de 210 ori mai mare comparativ cu oxigenul).

Efectul principal este intoxicația, primele semne fiind cefaleea, oboseala și amețeala.

4.2. Măsuri tehnice de reducere a impactului emisiilor poluante asupra mediului inconjurator

Potrivit studiilor realizate cu privire la impactul asupra mediului, s-a constat că centrala de la Turceni îndeplineste aproape în totalitate condițiile de mediu, având implementate instalații de desulfurare a gazelor de ardere și de evacuare a zgurii și cenușii în șlam dens.

Pentru funcționarea centralei electrice în conformitate cu legislatia de mediu pâna în anul 2016 s-au realizat măsurile BAT pentru blocurile energetice 3, 4, 5 (montarea instalațiilor de desulfurare a gazelor de ardere – realizată și pentru blocul numarul 6, modernizarea electrofiltrelor, realizarea tehnologiei de transport și depozitare a zgurii și cenușei în șlam dens). Blocul energetic numarul 6 este oprit pentru retehnologizare din anul 2006. Va fi pornit după 01.01.2016, după realizarea tuturor măsurilor care să asigure conformarea cu legislația de mediu în viguare.

Influența pozitivă în raport cu mediul se datorează faptului că prin reabilitarea blocurilor energetice din [NUME_REDACTAT] Turceni, randamentul cazanelor de abur crește, ceea ce implică un consum mai redus de lignit și deci producerea unei cantități minime de zgură și cenușă.

Datorită echipamentelor și a instalațiilor moderne de care dispune [NUME_REDACTAT] Turceni precum și eficienței sistemului de monitorizare poluarea prezintă un risc mediu spre minim pentru acest tip de activitate industrială. Valorile emisiilor și concentrațiilor substanțelor poluante respectă în general (excepție fiind SO2 ) limitele admise de legislația în vigoare.

Evacuarea apelor menajere și pluviale colectate din incinta centralei electrice, în râul Jiu reprezintă o poluare controlată și normală. Măsuratorile permanente au relevat că valorile indicatorilor de calitate ai apelor evacuate sunt în general în limitele stabilite de NTPA 001/1997.

Sistemul de monitorizare a apelor uzate evacuate din centrala electrică permite

prevenirea apariției de incidente care să conducă la poluarea emisarului.

Solul din incinta centralei electrice, depozitele de zgură și cenușă din zonele învecinate este un sol slab contaminat, valorile concentrațiilor de substanțe poluante se află sub valorile pragului de alertă din Ord. MAPM nr. 756/1997, ceea ce implică un risc în mod normal acceptat pentru acest tip de activitate industrială și care poate fi limitat printr-o monitorizare permanentă în vederea luării măsurilor preventive adecvate.

Impactul funcționării centralei electrice asupra mediului înconjurător va fi diminuat prin aplicarea cerințelor BAT până la limitele prevazute de legislația de mediu din țara noastră și de [NUME_REDACTAT] Europene.

Impactul construirii și funcționării depozitului de zgură și cenușă poate fi în permanență diminuat, cu condiția monitorizării fenomenelor de spulberare a pulberilor de cenușă și a fenomenelor de infiltrații din zona lui și cea adiacenta.

Depozitarea zgurii și cenușii rezultate din arderea combustibililor începând cu data de 01.01.2013 va trebui să se faca cu o tehnologie recomandată (BAT) și anume sub formă de agregat sau ca fluid dens (raport solid: apa = 1:1).

STRATEGIA DE INJECTARE A CO2 IN DEPOZITELE GEOLOGICE

Una dintre cele mai noi și inovative măsuri prin care se poate reduce cantitatea de CO2 provenit în urma proceselor de producere a energiei a fost recent experimentat cu succes la [NUME_REDACTAT] Turceni.

Strategia a fost adoptată pentru a alinia legislația românească la cea europeană în domeniul combaterii poluării, sursa încălzirii globale care afectează astăzi planeta. Conform datelor oficiale, în actualul ritm de poluare, în România este așteptată o încălzire medie anuală între 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020- 2029 și între 2°C și 5°C pentru anii 2090- 2099.

Din cauză că vinovatul principal este industria care elimină bioxid de carbon în atmosferă, strategia se referă în special la diminuarea acestui tip de poluare. Una dintre metode constă în captarea bioxidului de carbon emis de unitățile poluatoare și injectarea lui, sub presiune, în structuri geologice care îl țin “prizonier” în subteran. Metoda a fost experimentată cu succes la termocentrala Turceni, unde gazele produse prin arderea cărbunelui au fost captate și împinse sub pământ. Prin această metodă, producția de energie electrică prin metoda termocentralelor nu mai este acum una poluantă.

In următoarea etapă, bioxidul de carbon va fi injectat și în zăcămintele de petrol și gaz epuizate, pentru a le “stoarce” de tot ce a mai rămas în ele.

Tehnologia extractivă de până acum nu putea scoate la suprafață decât 30% din zăcămintele de petrol. Restul a rămas în pământ. Prin injectarea în acea pungă subterană, considerată epuizată, de țiței, a unui amestec de bioxid de carbon și apă sub presiune, se poate recupera o cantitate la fel de mare precum cea extrasă până acum, iar petrolul eliminat este înlocuit de bioxidul de carbon care se stochează în subteran.

Se rezolvă astfel două probleme dintr- o singură investiție: cea legată de poluare și cea a zăcămintelor de țiței. Raportat la cât petrol mai avem, prin această metodă rezervele exploatabile de petrol pot fi dublate. Metoda este aplicabilă și în cazul zăcămintelor de gaze naturale.

CONCLUZII

Dezvoltarea durabilă a [NUME_REDACTAT] Turceni constă în garantarea unei producții de energie pe lignit sigură, curată și eficientă, realizată în condiții durabile cu respectarea condițiilor de protecție și conservare a mediului înconjurator și care nu este dependenta de influența factorilor atmosferici.

Manifestarea responsabilității companiei privind protecția mediului înconjurator și, respectiv, implicarea pe linie de responsabilitate sociala fata de comunitătile locale în care este prezentă termocentrala este de importantă deosebită.

[NUME_REDACTAT] Turceni livrează,în prezent ,energie curată

[NUME_REDACTAT] Oltenia a derulat în cadrul [NUME_REDACTAT] investiții pentru îndeplinirea condițiilor de mediu impuse de legislația europeană pentru emisiile de poluanți în aer, apa, sol (modernizarea electrofiltrelor, implementarea instalațiilor de desulfurare și a celor de evacuare în șlam dens a zgurii și cenușii) și reconstrucția ecologică prin redarea în circuitul silvic și agricol a suprafețelor de teren afectate de exploatările miniere.

Proiectele derulate:

Reducerea concentrației de pulberi – prin modernizarea electrofiltrelor

Rezultatul obținut: emisia specifică de pulberi pe unitatea de produs s-a redus de la circa 1,25 kg pulberi/MWh produs la 0,04 kg pulberi/MWh produs.

Reducerea emisiilor de SO2 – prin implementarea instalațiilor de desulfurare a gazelor de ardere la toate grupurile energetice.

Rezultatul obținut: emisia specifică de SO2 pe unitatea de produs s-a redus de la circa 16 kg SO2/MWh produs la 0,610 kg SO2/MWh produs ( cantitatea de SO2 emisă în atmosferă pentru producerea unui MWh a scăzut de la 16 kg fără desulfurare la 610 grame cu desulfurare).

Reducerea concentrației de NOx

Rezultatul obținut: Toate grupurile energetice respectă valorile limită de emisie pentru Nox ( 500 mg/Nmc )

Reducerea nivelului de zgomot – prin montarea atenuatoarelor de zgomot și a panourilor fonoabsorbante

Rezultatul obținut: Calitatea aerului ambiental în Regiunea SV Oltenia s-a îmbunatațit considerabil, fapt demonstrat de către cele 11 stații fixe care fac parte din rețeaua Natională de Monitorizare a [NUME_REDACTAT].

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2) – prin modernizarea grupurilor energetice pentru creșterea eficienței (scaderea consumului specific)

Rezultatul obtinut: Emisia specifică de CO2 pe unitatea de produs s-a redus de la circa 1,07 t CO2 /MWh produs la 0,915 t CO2 /MWh produs.

Depozite de deșeuri – prin implementarea tehnologiei de evacuare in șlam dens (1 parte cenușă / 1 parte apa) a zgurii și cenușii rezultate din procesul de ardere a carbunelui, fată de tehnologia veche (1 parte cenușă / 9 parți apă).

Rezultatul obținut : Reducerea cantitații de apă consumată, cheltuielilor de exploatare, cantitații de apă de infiltrație, spulberărilor de cenușă și creșterea stabilitații depozitelor.

Pentru reducerea impactului negativ asupra mediului datorită sectorului energetic se va continua luarea de măsuri prin reabilitarea suprafețelor și refacerea mediului natural afectat de activitățile generate, prin promovarea realizării de proiecte “[NUME_REDACTAT]”, prin realizarea investițiilor prognozate de protecția mediului în [NUME_REDACTAT] de Ardere din sectorul energetic sau prin implementarea mecanismului de tranzacționare a permiselor de emisii de gaze cu efect de seră. De asemenea se aplică un nou concept de obținere a energiei utilizând tehnologii curate de ardere a combustibililor fosili.

BIBLIOGRAFIE:

1.www.utgjiu.ro

2.NICA BADEA D. ,Studiul privind influența emisiilor poluante provenite de la [NUME_REDACTAT] asupra poluării cu metale grele a solului și a vegetației, [NUME_REDACTAT] cercetare nr: 456/21.06.2010.

3. www.cnr-cme.ro

4.www.upet.ro

5.I.Ionel, C.Ungureanu – Termoenergetica și mediul, Ed. Tehnică ,București,1997

6.Barnea M, Papadopol C., 1975, "Poluarea și protecția mediului", [NUME_REDACTAT] și Enciclopedică, București.

7. Căpitanu V., Dumitru M., Toti M., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Motelică M., 1999, Impactul emisiilor termocentralelor asupra mediului ambiant, Editura RISOPRINT,Cluj-Napoca.