Aplicarea Succesiva a Modalitatilor de Executare Silita In Vederea Recuperarii Arieratelor Bugetare L

INTRODUCERE

Am ales aceasta tema de proiect deoarece, eu lucrez in cadrul Administratiei Financiare si mi-a fost usor sa vorbesc despre teme deja cunoscute si cu care lucrez de cativa ani de zile. O sa incerc in acest proiect sa dezvolt toate subiectele legate de impozitele si taxele, pe care contribuabilii le platesc la bugetul statului.

Istoria dezvoltarii economice a insemnat existenta mai multor tipuri de mecanisme economice de piata, economia planificata si economia mixta. Aceste mecanisme economice nu functioneaza in stare pura, in fiecare etapa coexistand, in proportii diferite, elemente din diverse forme de realizare a miscarii si mai ales diferite grade de interventie economica a statului.

Una din problemele deosebite ale teoriei si practicii economice mondiale o constituie raporturile statului cu economia nationala.mai bine de doua secole, gandirea economica a fost dominata de controversa privitoare la rolul economic al statului, tema in jurul careia au avut loc numeroase controverse intre economisti. In gandirea economica s-au conturat doua conceptii opuse. Prima, cea a liberalismului economic, se caracterizeaza prin ideea neamestecului in viata economica. Reprezentantii acestei conceptii sustineau ca economia poate fi optima numai pe baza actiunii nestingherite a agentior productiei sociale, schimbul dintre producatori urmand a se desfasura prin intermediul mecanismului cerere-oferta. De altfel, mesajul lui Adam Smith era foarte clar:necesitatea eliminarii controlului efectuat de stat pe pietele private; producatorii individuali in urmarirea intereselor lor private vor produce alte bunuri necesare si dorite de consumatori. In conceptia sa, exista o „mana invizibila” care ii determina pe producatori sa promoveze interesele societatii.

Asadar dereglarea mecanismelor economice a condus la elaborarea teoriilor dirijismului, in cadrul carora se remarca keysismul. Ideea centrala a acestei teorii este aceea a posibilitatii preintampinarii unor fenomene negative (infaltie, somaj, crize economice) prin interventia activa a statului in viata economica. Pe aceasta baza se constituie orientarea economica denumita interventionism statal.

Exista si anumite tendinte de conciliere a pozitiilor exprimate de A.Smith si J.M.Keynes. Astfel, dupa unele aprecieri este posibil ca fiecare din cele doua orientari sa aiba dreptate, statul avand o influenta mai mare in unele privinte si mai redusa in altele. In concluzie, se arata ca analizele economice nu conduc inevitabil catre o pozitie activa, nici catre una pasiva din partea statului.

Interventionismul statal preconizat de Keynes a devenit, treptat trasatura caracteristica politicilor economice promovate de tarile dezvoltate, mai intai in SUA, inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial („New-deal”).

In general, in optica neokeynesistilor mentinerea unor dezechilibre economice reclama in continuare un rol activ al statului in reglarea proceselor economice, pe primul plan situandu-se relatiile dintre nivelul productiei si repartitia veniturior intre diferite categorii de agenti economici sau sociali.

CAPITOLUL I

ROLUL STATULUI IN ECONOMIA DE PIATA, NECESITATEA SI IMPORTANTA FORMARII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Rolul Statului In Economia De Piata

Functionarea economiei, pe baza criteriilor de rationalitate economica, necesita stabilirea cadrului general menit sa armonizeze actiunile si deciziile la nivel micro si macroeconomic. Ea implica un anumti mecanism economic format din ansamblul parghiilor, formelor si metodelor de organizare, conducere si organizare, reglementate juridic, pe baza carora agentii economici realizeaza corelatii optime intre resurse si nevoi.

Recunoscand incapacitatea economiei de a se mai autoregla prin mecanismele pietei de libera concurenta, J.M.Keynes a sugerat completarea mecanismului pietei cu interventia statului in scopul corectarii dezechilibrelor ciclice si evitarii amplificarii lor. In scopul echilibrarii raportului dintre cererea globala si oferta se propune stimularea (cu ajutorul ratei dobanzii) a investitiilor private, si mai ales, promovarea unui program guvernamental de investitii proprii. Prin imbinarea parhiei fiscale cu cea monetara se creau premise penru asigurarea unor preturi relativ stabile in conditiile unei utilizari depline a fortei de munca.

In perioada postbelica s-a resimtit necesitatea ca noile orintari economice sa ofere solutii corespunzatoare problemelor ce trebuiau solutionate:cresterea economica, degradarea mediului inconjurator, controlul preturilor si al salariilor, datoria publica, deficitul balantelor comerciale si de plati s.a. Aceasta a condus la intensificarea controverselor dintre economistii de inspiratie neoclasica si neokeynisista. Caracteristica principala a abordarilor mai recente din literatura economica occidentala o reprezinta disparitia vechilor pozitii transante cu privire la oportunitatea, natura si implicatiile actiunii statului pe plan economic, acceptandu-se tot mai mult utilitatea unei teorii a economiei reglarii. Dar aceasta nu inseamna disparitia punctelor de vedere diferite, adesea opuse, cu privire la rolul celor doua mecanisme de reglare economica.

Astfel, curentele actuale de inspiratie liberala (adepti ai diferitelor variante de neoliberalism, monetarism sau ai teoriei economiei ofertei) atribuie dezechilibrelor manifestate in economiile tarilor dezvoltate interventiei statului in domeniile veniturilor, preturilor, creditului economisirii s.a. In conceptia lui Milton Frienman, orice forma de interventie in economie este considerata ca o interventie in circulatia monetara, crizele economice reprezentand altceva decat dereglari ale acesteia. El a incercat sa demonstreze ca rolul dominat in procesul economic revine banilor, iar stabilitatea monetara ar fi premisa existentiala a stabilitatii economice. Conform aprecierilor sale, statul astazi inregistreaza o tendinta de diminuare. Ponderea cheltuielilor statului american in venitul national a scazut de la 31% in 1982 la 28,2% in 1988, tendinta care se va mentine si in viitor.

In replica, James Tobin (detinator al premiului Nobel pentru economie ca si Milton Friedman) se pronunta pentru o apreciere nuantata a ponderii cheltuielior statului in produsul national brut, in functie de nevoile si prioritatile tarii, de conditiile existente. El propune distinctia intre rolul macroeconomic si cel microeconomic al statului. In continuare se pronunta pentru un rol al statului prin intermediul Bancii Centrale de Stat si, in cazuri justificate, prin intermediul autorilor politicii fiscale. J.Tobin opteaza pentru o interventie in sfera microeconomica numai atunci cand pietele nu sunt capabile sa-si indeplineasca functiile sau cand monopolurile elemina concurenta.

Pentru Paul Samuelson, autorul sintezei neoclasice, intreventia statului in economie ar trebui sa fie cat mai limitata si indirecta si ar avea drept obiectiv principal echilibrarea ofertei cu cererea totala in scopul asigurarii unei cresteri economice echilibrate in conditiile unui nivel inalt al ocuparii fortei de munca si stabilitatii necesare a preturilor.

Mai transant este reputatul politolog american Robert Dahl care, adresandu-se tarilor care parasind modelul conducerii hiperplanificate de dezvolatre, cauta drumul trecerii la economia de piata, subliniaza:”Daca vreti, intr-adevar, sa luati exemplul de la economiile cele mai avansate, nu va lasati coplesiti de dogmatismul economiei de piata…In realitate, economiile cele mai avansate si prospere ale lumii impletesc formele economiei de piata (ele insele de o diversitate considerabila) cu interventiile programate ale puterilor publice asupra pietei (si in acest caz, diversitatea fiind nebanuit de mare)”. Dupa el, ceea ce caracterizeaza tarile dezvoltate este economia mixta.

Dezvoltarea Sectorului Public

Evolutia Sectorului public

In conditiile dezvoltarii din ultimul secol, statul si-a diversificat functiile economice, activitatea sa fiind prezenta in toate sferele reproductiei sociale. Statul actioneaza impreuna cu celelalte subiecte de drept public, in scopul reglementarii activitatii agentilor economici. Datorita mediului economic, caracterizat printr-un ansamblu de interese diferite, apar numeroase dificultati in realizarea echilibrului economic general. In acest context trebuie analizate extensiunea si amploarea obiectivelor interventiei statului, natura si activitatile specifice acesteia precum si calitatea performantelor ei. Extinderea rolului economic si social al puterilor publice se caracterizeaza, in ceea ce priveste finantele publice, printr-o crestere semnificativa a cheltuielilor publice, prin recurgerea sistematica la imprumuturi publice si printr-o extindere a amploarei si rolului prevederilor obligatorii. Acestea nu sunt considerate numai simple mijloace de finantare a cheltuielilor publice, ci ele servesc si ca instrumente specifice de interventie a puterilor publice in viata economica si sociala.

Un studiu privind economia O.C.D.E. in perioada 2000-2005 care are in prezent 29 de tari membre (fata de 17 in 1960, anul infiintarii) arata cursul de evolutie a economiilor tarilor membre ale organizatiei. Din acest studiu reiese ca SUA este prima putere economica a lumii cu circa 30% din PIB mondial. Desi situatia economica din SUA este deosebit de favorabila in prezent (cresterea economica puternica, inflatia redusa si somaj scazut) rezulta ca aceasta nu include si anumite riscuri ale evolutiei ulterioare:

continuarea unui ritm sustinut de crestere economica ar putea sa declanseze presiuni inflationiste;

majoritatea deficitelor balantei comerciale si a celei de plati curente ar putea sa conduca la o depreciere mai insemnata a cursului dolarului;

o crestere excesiva a cursului actiunilor de bursa ar putea fi urmata de o scadere brusca a acestora, asemanatoare unui crah.

Astfel, expertii O.C.D.E. avanseaza in „Raport…” Amintind trei scenarii care ilustreaza consecintele principale ale anumitor riscuri ce afecteaza economia SUA in comparatie cu un scenariu de referinta, pe termen mediu, reprezentat in tabelul nr 1.1

Acest scenariu se bazeaza pe urmatoarele ipoteze de lucru pentru perioada respectiva:

preturile produselor de baza si cea mai mare parte a cursurilor de schimb se presupune ca sunt stabilite in termeni reali;

politicile monetare promovate au drept scop principal mentinerea inflatiei la un nivel scazut;

politicile bugetare sunt coerente cu obiectivele anuntate de continuarea reducerii deficitelor publice pe termen mediu, in special pe seama scaderii cheltuielilor sociale si a consumului public, mentinand totodata, raportul impozite/PIB;

o crestere medie a volumului comertului mondial de circa 7,5% in perioada 2000-2005.

Pe termen scurt, o crestere a cererii mai rapida decat se anticipeaza si aparitia unor presiuni asupra capacitatilor de productie vor antrena o accelerare a inflatiei, a carei rata anuala ar putea atinge 3,5% in anii 2000-2002. in acelasi timp, cererea dinamica si aprecierea cursului de schimb real al dolarului (circa 5% in 2001) vor determina o noua inrautatire marcanta a soldului balantei de plati curente, al carui deficit ar putea atinge 4,8% din PIB in anul 2003 (3,7% din PIB in anul 1999).

. Extinderea rolului economic si social al puterilor publice se caracterizeaza, in ceea ce priveste finantele publice, printr-o crestere semnificativa a cheltuielilor publice, prin recurgerea sistematica la imprumuturi publice si printr-o extindere a amploarei si rolului prevederilor obligatorii. Acestea nu sunt considerate numai simple mijloace de finantare a cheltuielilor publice, ci ele servesc si ca instrumente specifice de interventie a puterilor publice in viata economica si sociala.

Indicatorii scenariului de referinta pe termen mediu TABEL 1

(modificari, in%)

Acoperirea cheltuielilor publice s-a realizat, datorita insuficientei resurselor fiscale, si prin imprumuturi publice, ponderea datoriei publice in P pe urmatoarele ipoteze de lucru pentru perioada respectiva:

preturile produselor de baza si cea mai mare parte a cursurilor de schimb se presupune ca sunt stabilite in termeni reali;

politicile monetare promovate au drept scop principal mentinerea inflatiei la un nivel scazut;

politicile bugetare sunt coerente cu obiectivele anuntate de continuarea reducerii deficitelor publice pe termen mediu, in special pe seama scaderii cheltuielilor sociale si a consumului public, mentinand totodata, raportul impozite/PIB;

o crestere medie a volumului comertului mondial de circa 7,5% in perioada 2000-2005.

Pe termen scurt, o crestere a cererii mai rapida decat se anticipeaza si aparitia unor presiuni asupra capacitatilor de productie vor antrena o accelerare a inflatiei, a carei rata anuala ar putea atinge 3,5% in anii 2000-2002. in acelasi timp, cererea dinamica si aprecierea cursului de schimb real al dolarului (circa 5% in 2001) vor determina o noua inrautatire marcanta a soldului balantei de plati curente, al carui deficit ar putea atinge 4,8% din PIB in anul 2003 (3,7% din PIB in anul 1999).

. Extinderea rolului economic si social al puterilor publice se caracterizeaza, in ceea ce priveste finantele publice, printr-o crestere semnificativa a cheltuielilor publice, prin recurgerea sistematica la imprumuturi publice si printr-o extindere a amploarei si rolului prevederilor obligatorii. Acestea nu sunt considerate numai simple mijloace de finantare a cheltuielilor publice, ci ele servesc si ca instrumente specifice de interventie a puterilor publice in viata economica si sociala.

Indicatorii scenariului de referinta pe termen mediu TABEL 1

(modificari, in%)

Acoperirea cheltuielilor publice s-a realizat, datorita insuficientei resurselor fiscale, si prin imprumuturi publice, ponderea datoriei publice in PIB atingand pe ansamblul acestor tari 71% in 1995, fata de 36,8% in 1983.

Aceste date nu reflecat insa si progresia simultana si rapida a activitatilor extrabugetare ale sectorului public, concretizate prin activitatile de reglementare economica, activitatilor intreprinderilor publice, imprumuturile si garantiile la imprumuturile acordate, cheltuielile fiscale (exonerari fiscale, credite la impozite, ajustari ale venitului impozabil).

In prezent, activitatea publica a devenit obiectul unor vii controverse pe plan conceptual si pe plan politic in toate tarile dezvoltate care se bazeaza pe o economie de piata consolidata.

Factorii expansiunii sectorului public

Delimitatea factorilor care sa implice cresterea interventiilor statului in economie s-a circumscris, metodologic, urmatoarelor doua abordari:

Compararea spatiala a sectorului public in tarile care au atins un nivel de dezvoltare asemanator, in scopul de a elucida cauzele discrepantelor, ale diferentelor;

Compararea temporala a cresterii sectorului public.

Principalele impozite emise referitoare la determinatiile evolutiei sectorului public pot fi regrupate in sapte puncte de vedere:

a)Acum un secol, Adolf Wagner a enuntat legea extensiunii crescande a activitatii statului, postuland ca elasticitatea cheltuielilor publice (D) in raport cu PIB (Y) este supraunitara.

Chiar daca aceasta „lege” nu a fost infirmata tendential pana in prezent, ea este pur descriptiva neoferind nici o explicatie a cauzelor cresterii sectorului public in economia de piata.

b)In anul 1961 Peacoch si Wiseman au elaborat ipoteza „efectului de deplasare”, efect care se produce atunci cand o tara este confruntata cu evenimente deosebite (razboaie, depresiuni), fiind datorat concordantei a trei elemente:

Criza solicita un efort deosebit al statului, concretizat in cresterea cheltuielilor publice;

Pupulatia accepta mult mai usor decat in conditii normale, cresterea sarcinii fiscalepentru a sustine aceste cheltuieli;

Revenirea la normalitate nu abroga decat partial sarcina fiscala suplimentara, populatia obisnuindu-se, avand in vedere ameliorarea situatiei si depasirea crize;

In aceste conditii statul va dispune de resurse suplimentare pentru a-si asuma sarcini noi, producandu-se efectul de deplasare care este la originea cresterii durabile a cheltuielilor publice, provenind nu numai din umflarea cereii de prestatii sociale, ci si din disponibilizarea resurselor financiare.

c)Cresterea economica, expansiunea demografica, progresul tehnic si diferitele fenomene insotitoare (industrializare, urbanizare) au indus, fara indoiala o cerere crescuta de echipamente colective si de cheltuieli sociale.

d)Mai recent, in 1967, Baumol a emis ipoteza conform careia largirea dimensiunii sectorului public este datorata faptului ca plusurile de productivitate sunt nule, sau oricum inferioare celor din sectorul privat, ceea ce determina o progresie rapida a costului relativ al cheltuielior publice in raport cu acela al prestatiilor private si, in consecinta, cresterea partii sectorului public in PIB. Trebuie evidentiat ca aceasta crestere a costului relativ al cheltuielilor publice nu este compensata prin diminuarea cererii, din doua motive:

Elasticitatea- pret a cererii majoritatii cheltuielilor publice este subunitara, ceea ce face ca o crestere a pretului prestatiilor publice sa aiba o repercusiune mai mica asupra cererii;

Elasticitatea- venti este supraunitara, ceea ce semnifica faptul ca cererea de sevicii publice creste mai mult decat PIB.

e)Natura sistemului fiscal modern a contribuit la expansiunea sectorului public. In acest sens, progresivitatea impozitelor a facut ca, odata cu cresterea veniturilor impozabile, determinata de expansiunea economica sau de inflatie, incasarile fiscale sa creasca mai repede decat PIB, statul profitand de o crestere a resurselor fara a modifica asieta sau ratele de impozitare.

f)Politica bugetara de stabilizare a contribuit, indirect, la cresterea sectorului public, statul intervenind in situatia de criza prin cheltuieli finantate din imprumuturi, pentru a umple ecartul inflationist, fiind mult mai usor din punct de vedere politic de a recurge la imprumuturi publice, decat la cresterea fiscalitatii, pentru a finanta noi proiecte suplimentare.

g)Explicatia politica a expansiunii sectorului public rezida in faptul ca situatia de concurenta in care se gesesc partidele politice, grupurile de interese, functionari publici, conduce inexorabil, in democratiile parlamentare, la o suprasolicitare a prestatiilor pe care le acorda statul, fiind mult mai popular de a propune noi servicii publice, decat de a reduce sau elimina servicii existente.

Examinarea acestor ipoteze evidentiaza faptul ca nici o explicatie unidimensionala nu este suficienta si ca evolutia sectorului public a fost determinata de influenta conjugata a diversilor factori socio-economici si, adesea, politici. Mentalitatile si conceptiile politice asupra misiunii statului in economie joaca un rol important, poate primordial, in evolutia si organizarea sa, in acest sens fiind dificil de a realiza previziuni asupra evolutiilor viitoare ale sectorului public, puternic influentate de doctrina politica dominanta, la putere.

Functiile sectorului public

Examinarea dezvoltarii sectorului public si a determinantilor sai releva faptul ca indeplineste multe functii, care s-au amplificat de-a lungul timpului. Analiza acestora presupune ordonarea lor in categorii bine delimitate, impunandu-se in acest sens clasificarea propusa in 1959 de Musgrave, avand avantajul coincidentei principalelor functii ale sectorului public cu domenii bine definite ale analizei economice, furnizand in plus criterii precise pentru a aborda celelate probleme referitoare la sectorul public.

Cele trei functii ale statului propuse sunt:

1)Promovarea unei alocari optime a resurselor economice rare, in sensul de a realiza bunastarea colectivitatii (functia alocativa);

2)Promovarea unei distribuiri echitabile a bunastarii – in termeni mai concreti, a bogatiei economice, a venitului sau a averii – intre indivizi, regiuni sau intre generatii (functia redistributiva);

3)Promovarea echilibrului macroeconomic, stabilizand fluctuatiile cresterii economice (functia reglativa).

Functia alocativa

Aceasta functie corespunde unei misiuni clasice a statului, necesitatea interventiilor statului pe piete, in economie, devenind o coordonata esentiala a functionarii pietelor, autoritatile publice fragmentand pietele prin detinerea unor intreprinderi sau controlul altora, prin instituirea unor impozite, prin redistribuirea veniturilor etc.

Esecurile pietei (de exemplu, mentinerea de catre unele firme a preturilor sau productiilor la niveluri inalte) conduc la un cinsum sau la o productie ineficienta, statul trebuind sa intervina pentru a atenua sau elimina aceste esecuri. Insa interventia statului se poate dovedi adesea importuna, rezolvarea unor probleme din anumite domenii generand efecte daunatare in alte domenii, putand inrautatii situatia economica de ansamblu.

Esecurile pietei imbraca urmatoarele forme:

a)Concurenta imperfecta, generatoare de monopoluri. Concurenta perfecta s-ar manifesta atunci cand pe o anumita piata actioneaza un numar suficient de firme, asigurandu-se un grad rivalitate adecvat, astfel incat nici o firma nu poate afecta pretul de piata al unui produs, un concurent „imperfect” fiind acela care prin actiunile sale poate afecta pretul unui produs. La extrema concurentei perfecte se gaseste monopolistul, atunci cand un singur ofertant determina pretul nuni produs.

Sistemul economic se constituie ca un amestec dinamic de elemente concurentiale si de elemente monopoliste, generatoare de concurenta imperfecta, in cadrul caruia chiar manifestarea explicita a unui monopol poate fi erodata de procesele de substituire sau complementaritate a produselor.

In cazul autoritatii unui monopol devine semnificativ, din punct de vedere economic, un comportament asimetric, prin care majoreaza nejustificat nivelul pretului unui produs, ce poate diminua voluntar productia destinata consumatorului etc.,semnale certe ale existentei ineficientelor pietei, asociate monopolului.

Interventia autoritatii publice prin instrumente directe sau indirecte, pentru amputarea impactului nociv al manifestarii comportamentului monopolist se impune in cadrul economiei, cu atat mai mult cu cat statul se constituie consumator al produselor realizate monopolist. Evident controlul preturilor si reglementarile anti-monopol sunt instrumente directe, utilizate de catre stat pentru ameliorarea eficientei mecanismelor de piata.

b)Externalitatile reprezinta o alta categorie de „esecuri” ale pietei, semnificand o tranzactie involuntara intre doi agenti economici prin care unul dintre acestia impune costuri suplimentare sau absoarbe beneficii fara a plati o recompensa corespondenta. In aceste cazuri un „rau” economic sau o „binefacere” economica sunt transferate in afara tranzactiilor voluntare ale pietelor. Odata cu expansiunea si cresterea compexitatii proceselor de productie generate si de cresterea densitatii populatiei, externaliatile negative, scapate tranzactiilor pietei, devin pericole ale sistemului social.

Regelematrile publice, dispunand de grade de eficacitate diferite, incearca controlarea externalitatilor, cum ar fi poluarea, catastrofele naturale sau generate de om, drogurile. Intr-un cadru coercitiv, institutionalizat de catre stat, se cauta prevenirea efectelor nocive ale acestor externalitati, generate chiar de catre mecanismul pietei. Coercitia statului se opune pericolelor generate de catre piata.

c)Impozitele, percepute de catre stat, vizeaza, pe langa asigurarea resurselor financiare necesare obtinerii bunurilor publice, realizarea programului de distribuire a veniturilor, unul din esecurile pietei fiind existenta inegalitatilor. Incidenta diferentiata a instrumentelor fiscale genereaza o apropiere relativa a veniturilor si, totodata, un transfer de venituri catre segmentele cu populatie defavorizata.

Functia redistributiva

Diferentele care pot aparea in functionarea pietei, in perfectiunile congenitale ale acesteia, posibil de corectat prin interventia statului, nu reprezinta singurele esecuri ale pietei.

Distribuirea bunurilor economice se realizeaza conform averilor, si nu nevoilor, si aceasta in conformitate cu mecanismul pretului, care dirijeaza bunurile spre cei care platesc mai mult. Chiar sistemul de piata cel mai eficient poate genera inegalitati. Dar inegalitatile nu sunt acceptate din punct de vedere moral, nici politic ca fiind predeterminat, oamenii putand examina distributia veniturilor si decide corectarea evenimentelor inegalitatii (democratia nu accepta orice inegalitati).

Decizia publica vizand diminuarea inegalitatilor de venit (adoptarea prin mecanismul votului, nu al pietei) poate fi concretizata de catre autoritatea publica fie printr-un sistem de impozitare progresiva, fie prin transferuri sau plati catre populatie (protectie sociala), fie prin subventionarea consumului. Utilizarea acestor instrumente de atenuare a inegalitatilor poate genera, din punct de vedere economic, risipe, rigiditati, periclitand uneori mecanismele pietei, ceea ce nu invalideaza necesitatea interventiei statului, punandu-se numai problema „ideologiei” acestei interventii.

1.3.3. Functia Reglativa

Promotor al eficientei si echitatii, statul se poate dovedi si un promotor al stabilitatii economice. Inca de la inceputurile ei, economia de piata a fost bantuita de inflatie, de presiune si somaj, uneori acestea capatand forme acute (de exemplu hiperinflatia din Germania cu consecintele ei de peste 70 de ani).

Privatiunile generate de aceste boli ale economiei de piata nu au putut fi contracarate multa vreme, deoarece, in primul rand, autoritatile publice nu dispunea de o intelegere corecta si deplina a necesitatii interventiilor si a modului in care sa se adopte masuri pentru revitalizarea economica. Inceputul anilor 30 au plasat autoritatile publice pe calea interventionismului sistematic, global sau punctual, adoptandu-se masuri pentru reducerea ratelor inalte ale inflatiei, masuri care in buna parte si-au realizat obiectivul, insa cu pretul cresterii somajului.

Exercitarea autoritatii publice asupra fiscalitatii presupune autoritatea de a efectua cheltuieli si de a institui impozite in timp ce autoritatea monetara presupune reglementarea activitatilor bancare si financiare, acordandu-se atentie determinarii ofertei de masa monetare, a ratelor dobanzii, conditiilor de acordare a creditelor. In acest fel a fost instituit un ansamblu de instrumente ale politicii macroeconomice, prin care autoritatea publica sa orienteze evolutia economiei conform si unor obiective extraeconomice, insa cu respectarea restirctiilor functionale si de echilibru ale economiei.

Impulsionate de politici fiscale si monetare expansioniste, economiile de piata au inregistrat, dupa al doilea razboi mondial pana la inceputul, anilor 70, o crestere economica fara precedent, confruntandu-se insa dupa aceea cu un „ghem” de probleme care nu se mai lasau solutionate prin utilizarea instrumentului traditional. Pe masura ce cresterea economica stagna si inflatia se accentua, populatia devenea sceptica cu privire la capacitatea autoritatii publice de a asigura stabilitatea macroeconomica.

In prezent decidentii publici din sfera economica realizeaza faptul ca o economie moderna se confrunta cu o dilema economica fundamentala: nici o economie nu dispune o lunga perioada de timp de libera initiativa eficianta, inflatie redusa, ocuparea deplina a fortei de munca. Dupa cum in societate coexista binele si raul, in economie nu se va putea realiza simultan ocuparea deplina si stabilitatea preturilor.

In tarile cu economie avansata, piata determina preturile si cantitatile individuale, in timp ce statul orienteaza evolutia economiei in ansamblul ei cu ajutorul programelor de cheltuieli publice, al fiscalitatii, al instrumentului monetar si al reglementarilor. Atat statul, cat si piata se pot constitui ca elemente esentiale ale unei functionari „rationale” a economiei.

CAPITOLUL II

SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

2.1 Continutul resurselor financiare publice

Economia moderna este caracterizata de fenomenul cresterii mai rapide a necesarului de resurse decat a posibilitatilor de procurare a acestora. Resursele au caracter limitat, in timp ce cresterea de resurse prezinta o accentuata tendinta de crestere.

Resursele sunt elemente ale bogatiei unei natiuni. Resursele, provenind din produsul intern brut, la care se adauga importul, sunt folosite pentru: consum, formare bruta de capital si export. Alaturi de resursele materiale, umane, valuate si informationale, un rol deosebit il au resursele financiare.

Resursele financiare reprezinta totalitatea nijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si socialeintr-un nivel de timp determinat.

Resursele financiare, la nivel national, cuprind ansamblul resurselor financiare ale autoritatilor si institutiilor publice, resursele intreprinderilor publice si private, resursele organizatiilor fara scop lucrativ, precum si resursele populatiei. Volumul resurselor financiare ale unei societati depinde de marimea produsului intern brut, precum si de posibilitatea apelarii la resursele financiare externe (imprumuturi, ajutoare, donatii etc.).

Avand in vedere distinctia dintre finantele publice si cele private, se pune problema raportului dintre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice. Acesta este un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai lunga.

Resursele financiare publice includ resursele administartiei de stat centrale si locale, resursele asigurarilor de stat si resursele institutiilor publice cu caracter autonom.

Resursele financiare publice impreuna cu resursele financiare private constituie, asadar, resursele financiare ale societatii.

2.2 Structura resurselor financiare publice reflecatat in sistemul de bugete

Sistemul bugetar al fiecarei tari cuprinde ansamblul relatiilor si formelor organizatorice prin care se asigura formarea, repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare.

In inteles practic bugetul este documentul care prezinta previziunea pentru o anumita perioada de timp (an, semestru, trimestru, luna) atat a veniturilor cat si a cheltuielilor unei tari, a unei unitati administrativ-teritoriale (comuna, oras, judet) sau a unei familii.

Prevederile Constitutiei Romaniei, privind bugetul public netional, au fost dezvoltate prin Legea nr.72/1996 privin finantele publice, care a stabilit normele pentru formare, administare intrebuintare si controlul veniturilor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale ai ale institutiilor publice.

Resursele financiare publice si cheltuielile se constituie si se gestioneaza printr-un sistem de bugete din care fac parte:

Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale

Bugetele fondurilor sociale

Bugetele trezoreriei statului

Bugetul institutiilor publice autonome

Bugetul de stat cuprinde resursele financiare care se mobilizeaza anual prin lege la dispozitia statului in vederea finantarii actiunilor sociale culturale, instructiv-educative, asigurarea apararii tarii, mentinerea ordinii publice, infaptuirea justitiei, finantarea unor investitii si a unor activitati de interes strategic, asigurarea protectiei si refacerii mediului inconjurator, asigurarea masurilor de protectie sociala a protectiei stabilite prin lege, realizarea programelor cercetate si alte actiuni de interes national.

In bugetul de stat sunt cuprinse distincte cheltuieli pentru Presedentia Roamaniei, cheltuieli pentru Senat si pentru Camera Deputatilor.

Prin Ordonanta de urgenta nr 31/5.11.1998 s-a aprobat ca incepand cu 1.11.1998 sa se faca unificarea asigurarilor sociale de stat cu bugetul fondului pentru pensie suplimentara si cu bugetul pentru plata pensiilor si a altor drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor.

In teritoriu se constituie bugetele locale, care sunt structurate pe doua niveluri, in bugete centralizatoare si bugete proprii ale judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor.

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii unor oiective economice, sociale sau de alta natura.

In virtutea finalitatii lor comune si a relatiilor structurale ce se stabilesc intre ele, totalitatea resurselor banesti care alimenteaza bugetul public formeaza un sistem unitar de venituri, indiferent de provenienta acestora si de veriga bugetara la care se mobilizeaza.

Finalitatea comuna a acestor venituri consta in finatarea unor unitati sau necesitati cu caracter public, avand adresabilitate in favoarea tuturor cetatenilorunor tari, a unor categorii distincte de cetateni care se afla in anumite situatii specifice sau pentru cetatenii apartinand unei comunitati locale.

Provenienta resurselor de aceasta natura este data de produsul intern brut (P.I.B) sau, in cazuri exceptionale, de avutia nationala, precum si de transferurile primite din strainatate.

Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestora s-au inregistratnumeroase modificari. Cu toate acestea, indiferent ca este vorba de resursele financiare publice specifice tarilor dezvoltate din punct de vedere economic, de cele ale tarilor aflate in tranzitie de la o forma de organizare a economiei la alta, trasaturile caracteristice proprii veniturilor fac posibila si necesara o clasificare adevarata. In acest sens, sunt uzuale urmatoarele criterii:

Cererea de resurse financiare publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor publice. Posibilitatea acoperirii de resurse, la un moment dat, este influentata de un ansamblu de factori, printre care pot fi mentionati:

Factori economici, care imprima o anumita evolutie a produsului intern brut, ceea ce poate sa determine sporirea veniturilor impozabile;

Factori monetari (dobanda, credit, masa monetara), care isi transmit influenta prin pret. Cresterea preturilor, accentuarea fenomenelor inflationiste genereaza sporirea resurselor din impozite si taxe;

Factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurarii nevoilor de educatie, protectie si asigurari sociale, sanatate etc;

Factori demografici, care in anumite conditii pot influenta numarul populatiei active si sporirea numarului contribuabililor;

Factori politici si militari, prin masurile de politica economica, sociala sau financiara pe care le implica, pot avea ca efectsporirea productiei si a veniturilor, cresterea contributiei pentru asigurarile sociale, sporirea fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influentand, in acelasi timp, nivelul resurselor financiare publice;

Factori de natura financiara, ce sintetizeaza influenta celorlalti factori prin dimensiunea cheltuielilor oublice. Totodata, volumul cheltuielilor influenteaza marimea deficitului bugetar, a carui acoperire necesita resurse financiare suplimentare;

Veriga bugetara la care se mobilizeaza;

Regularitatea mobilizarii lor la bugetul public national;

Continutul economic;

Provenienta;

A. In functie de veriga bugetara la care se mobilizeaza, veniturile bugetului public al Romaniei se impart in:

Venituri cuvenite bugetului administratiei centrale de stat;

Venituri cuvenite bugetelor locale;

Venituri cuvenite bugetului asigurarilor sociale de stat;

B. In functie de regularitatea mobilizarii lor la bugetul public, resursele financiare publice se impart in ordinare si extraordinare.

Resursele ordinare sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public, fiind indtituite si mobilizate la buget cu regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar. In structura acestora se includ veniturile fiscale si nefiscale obisnuite, percum si contributiile destinate alimentarii bugetului asigurarilor sociuale de stat.

Resursele extraordinare sunt instituite si mobilizate in anumite situatii deosebite, cand resursele ordinare sunt insuficiente in raport cu necesitatile de mijloace banesti ale autoritatilor publice. Astfel de venituri se mobilizeaza de catre stat pentru infaptuirea unor obiective considerate a fi exceptionale, vizand construirea de fonduri speciale detinate finantarii actiunilor consacrate iesirii din criza, acoperirii unor dificultati de mare amploare da efect al calamitatilor naturale, acoperirii deficitelor bugetare s.a.

Veniturile de acest gen se procura pe calea creditului public, adica pe seama imprumuturilor de stat angajate din tara sunt si din strainatate, a certificatelor de trezorerie si a altor forme ale titlurilor de stat. De asemenea, veniturile extraordinare pot fi procurate pe cai monetare, prin recurgerea la angajarea de imprumuturi de la Banca Nationala (sau Centrala) sau prin acoperirea deficitelor prin emisiune baneasca fara acoperire in economia reala.

In structura resurselor extraordinare se mai includ: ajutoarele si transferurile primite din strainatate, sumele rezultate din lichidarea participantilor de capital ale statului in strainatate, precum si sumele provenite din vanzarea unora din bunurile statului aflate in afara granitelor tarii.

C. Din punct de vedere al continutului economic, veniturile bugetare sunt structurate in: venituri curente, venituri din capital, sume defalcate si transferuri.

Veniturile curente sunt cele care detin ponderea covarsitoare in forma bugetului public, fiind incasate in baza unor prevederi legale care au o anumita valabilitate in timp. Ca urmare veniturile de acest gen au caracter repetitiv, de la un an bugetar la altul.

In functie de natura lor, veniturile curente se subdivid in venituri fiscale si venituri nefiscale.

Veniturile fiscale se instituie de catre stat in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Aceste venituri se concretizeaza in impozitele, taxele, si contributiile percepute la bugetul public, avand caracter obligatoriu si nerestibuibil. Ele reprezinta prelevari legate din veniturile create de agentii economici si din veniturile populatiei, inclusiv in legatura cu detinere de catre acesti subiecti a unor averi sau proprietati impozabile.

In funcie de incidenta pe care o au asupra contribuabililor, veniturile fiscale sunt de doau tipuri:

Impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportabilul real este considerat a fi insusi subiectul lor;

Impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportabilul real nu coincide cu subiectul plaitor;

Veniturile nefiscale sunt acelea care revin statului in calitatea sa de proprietar de avansate in procesul reproductiei economice, cele mobilizate de la regiile autonome si de institutiile publice, precum, si diverse alte venituri.

Ca detinator de capitaluri avansate in reproductia economica,statului ii revin dividele, care se mobilizeaza fie la buget, fie la dispozitia unor organisme statale specifice.

Potrivit clasificatiei actuale a veniturilor bugetului de stat al Romaniei, dividentele nu figureaza in structura veniturilor bugetare, ci doar impozitul de dividente. Explicatia acestei situatii consta in realitatea ca dividentele aferente valorificarii capitalului ce apartin statului se incaseaza de catre Fondul Proprietatii de Stat si Fondul Proprietatii Private – ce au dobandit actiunile aferente capitalului de stat, inregistrat sub forma de capital social al societatilor comerciale pe actiuni care s-au infiintat incepand cu 1990 prin transformarea fostelor intreprinderi de stat.

De la regiile autonome, veniturile nefiscale mobilizate la bugetul public iau forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimenatrea fondurilor proprii. Solutia adoptata de practicarea bugetara actuala din Roamania este cea a varsamintelor din profitul net.

Veniturile nefiscale de la institutiile publice apar sub forma taxelor (de metrologie, pentru brevetele de inventii si inregistrarea marcilor de fabrica, consulare, pentru obtinerea deciziilor de autoritate in domeniul audiovizualului etc.), a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget si din varsamintele efectuate din aplicarea prescriptiei extinctive, din amenzile si penalitatile incasate, din incasarea dobanzilor aferente ratelor lunare pentru vanzarea locuintelor construite din fondurile statului, din valorificarea bunurilor confiscate, etc.

Veniturile din capital detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare ale Roamaniei si au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public.

Aceste venituri se concretizeaza in:

Venituri obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului (de exemplu din vanzarea locuintelor);

Venituri obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva in stat;

Sumele defalcate si transferurile apar ca venituri ale bugetelor locale, fiind reprezentate de la bugetul administratiei centrale de stat, in cazul caruia apar ca utilizari.

Sumele defalcate in prezent in favoarea bugetelor locale au in vedere cedarea de la „bugetul mare” a unei parti din impozitul pe salarii, avand drept scop atenuarea dezechilibrelor bugetare ce se inregistreaza la nivelul unitatii administrativ-teritoriale.

Transferurile au o destinatie expresa: pentru asigurarea protectiei sociale a populatiei aferenta energiei termice si transportului urban de calatori, pentru investitii, etc.

D. Avandu-se in vedere provenienta lor, veniturile bugetare sunt interne si externe.

Veniturile interne sunt grupate in functie de calitatea subiectului platiror in trei categorii astfel:

Venituri de la agenti economici;

Venituri de la institutiile publice si private;

Venituri de la populatie;

Aceste venituri se inacseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite: impozite si taxe, contributii, varsaminte donatii interne, incasari din diverse valorificari, imprumuturi publice interne. In unele tari, ca venituri bugetare exprese figureaza si veniturile provenite de la domeniul public, dividendele ce revin statului si, in cazuri speciale, emisiunea bancnotelor.

Veniturile externe imbarca, in principal, forma imprumuturilor externe angajate de catre stat de la guvernele altor tari si de la diversi creditori externi, ce pot fi: institutii financiar-bancare internationale, banci private sau alti detinatori particulari de capitaluri banesti.

Din exterior mai pot proveni:

Dobanzile incasate pentru creditele externe acordate de stat, precum si ratele scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent;

Unele ajutoare financiare si donatii primite din strainatate;

Impozitele si taxele percepute de la reprezentantele din Roamania ale firmelor straine;

Impozitul asupra dividentelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate;

Unele lichidari ale participantilor de capital ale statului in strainatate;

In ansamblul resurselor financiare ale unui stat, resursele exterioare sunt, in principal imprumuturile de stat externe contractate la institutii financiare internationale, la guvernele altor tari, la banci cu sediul in alte state, la orice detinatori straini de capitaluri banesti. La acestea se adauga diferitele transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la organismele internationale sau din partea altor state.

Toate celelalte resurse, de tipul impozitelor, taxelor, contributiilor, veniturilor nefiscale, imprumuturilor contractate la persoane fizice si juridice din propria tara, altor venituri exceptionale, sunt considerate a fi resurse de provenienta interna.

In Romania, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, in conformitate cu structura sistemului bugetar. Potrivit prevederilor Legii privind finantele publice, resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar bugete, si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii cu caracter autonom, in conditiile asigurarii echilibrului financiar.

Prinipalele categorii de resurse publice ale bugetului general consolidat sunt:

I.Resursele bugetului de stat:

Venituri curente

Venituri fiscale

A.1. Impozite directe

A.2. impozite indirecte

Venituri nefiscale

Venituri din capital

II.Resursele bugetului asigurarilor sociale

Venituri fiscale

A.1.Contributia pentru asigurarile sociale

A.2.Alte contributii

Venituri nefiscale

III.Resursele bugetelor locale:

Venituri proprii (fiscale si nefiscale)

Cote si sume defalcate din vvenituri ale bugetului de stat

Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale

Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat

IV.Resursele fondurilor speciale

Fondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contributiilor si impozitelor inidrecte cu afectatie speciala (contributia pentru pensia suplimentara, contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj, taxa pentru drumuri, incasari din comisionul vamal),precum si din venituri nefiscale stabilite in raport de destinatia fiecarui fond (de exemplu, venituri din aplicarea unor cote esupra volumului de prime brute in cazul fondului special pentru protejarea asiguratilor).

Fondurile speciale raspund unor nevoi temporare, specifice fiecarui program de guvernare si, de aceea, ele difera ca numar si destinatie, de la o perioada la alta.

In categoria resurselor financiare publice se includ si veniturile institutiilor publice cu caracter de venituri curente. In conformitate cu Legea privind finantele publice „institutiile publice cuprind Presedentia Roamaniei, ministerele, celelalte organe centrale si locale ale administaratiei de stat, precum si institutiile de stat de subordonare centrala sau locala indiferent de modul de finantare a activitatii acestora”.

Institutiile de stat pot beneficia si de resurse externe rambursabile, de tipul unor imprumuturi acordate de Banca Mondiala, sau nerambursabile, de tipul finantarii prin intermediul unor programe internationale sau ca urmare a unor acorduri si protocoale bilaterale incheiate cu institutii similare den alte tari.

2.3.Evolutia resurselor financiare publice

Nivelul cheltuielilor publice si, indeosebi, tendinta e crestere a acestora pe ansamblul tarilor lumii reclama cu necesitate diversificarea metodelor de mobilizare a unor importante resurse de finantare publice. Conditiile economice, politice si sociale specifice fiecarei tari si fiecarei etape de dezvoltare determina diferentieri de la o tara la alta ale metodelor, mijloacelor si tehnicilor de constructie a resurselor banesti ale statului.

In tarile cu economie de piata, cea mai mare parte a resurselor publice reprezinta rezultatul procesului de redistribuire a produsului intern brut.

Veniturile curente consolidate ale tarilor membre apartinand organizatiei pentru cooperare si dezvoltare economica (OECD) reprezinta, in medie, o treime din produsul intern brut al tarilor respective.

Se constata, astfel, ca in perioada 1990-1996, gradul de redistribuire a produsului intern brut prin intermediul instrumentelor fiscale s-au situat peste media de OCDE, in tari cum sunt Suedia, Norvegia, Olanda, Finlanda, Marea Britanie, Germania. Totodata, cel mai scazut grad de redistribuire a PIB prin intermdiul impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor prelevari cu caracter curent s-a inregistrat in Coreea.

Structura resurselor autoritatilor publice centrale, in anii 1990 si 1996, prin prisma ponderii veniturilor fiscale si nefiscale in produsul intern brut al fiecarei tari. In cadrul resurselor financiare, ponderea cea mai mare o detin veniturile cu caracter fiscal provenind din impozitele pe venitul (profitul) persoanelor fizice si juridice, din impozite asupra proprietatii, din impozite indirecte de tipul taxelor de consumatie, taxelor vamale, taxelor de timbru si de inregistrare.

In tarile dezvolate din punct de vedere economic, ponderea veniturilor fiscale in PIB, in anul 1996,intre 17% si 43% in Olanda. Acelasi indicator, in tarile in curs de dezvoltare, inregistreaza niveluri cuprinse intre 1% in Emiratele Arabe Unite sau 3% in Republica Democratica Congo si 25% in Maroc. In Roamania nivelul indicatorului mentionat este mult mai scazut decat al altor tari aflate in tranzitie, dar dispunand de un alt potential de dezvoltare, ca de exemplu Cehia sau Polonia.

Veniturile nefiscale au un nivel mai redus, atat pentru ca sfera de cuprindere a sectorului public este limitata, cat si datorita unei rate de profitabilitate mai mici inregistrate in activitatea intreprinderilor si institutiilor publice. Astfel, in tarile cuprinse in analize, ponderea veniturilor nefiscale in PIB este redusa, reprezentand, in medie aproximativ 4% in anul 1996.

Resursele financiare, aflate la dispozitia oricarei tari pentru acoperirea cheltuielilor publice, sunt formate din venituri curente si venituri din capital, la care se adauga transferurile si donatiile. Aportul cel mai insemnat la constituirea resurselor statului il au veniturile curente. Atat in bugetele administratiilor centrale de stat, cat si in bugetele locale veniturile curente sunt mobilizate in principal din impozite directe cat si indirecte, ca resurse de redistribuire. Veniturile din capital sunt reduse ordinar de mai mica importanta, reprezentand in numeroase tari aproximativ 1% din totalul veniturilor publice consolidate.

Trebuie insa mentionata situatia unor tari, cum ar fi Brazilia, Columbia, egipt si altele, unde veniturile din valorificarea bunurilor statului, din plasamente ale statului si alte transferuri de capital au importanta mai mare, furnizand pana la 4% si chiar mai mult din totalul resurselor publice.

In tarile cu economie de piata, indiferent de nivelul lor de dezvolatre, impozitele constituie principalul canal de procurare a veniturilor publce. O sitiatie aparte se intalneste in Emiratele Arabe unite, unde nivelul fiscalitatii este redus, resursele publice fiind procurate in masura importanta pe seama veniturilor fiscale

Impozitele, taxele si contributiile pentru asigurarile sociale furnizeaza in tari dezvolate cum sunt: Elvetia, Germania, Austria, SUA, Olanda, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Grecia, peste noua zecimi din totalul veniturilor curente ale administratiei publice centrale si locale.

Contributiile pentru asigurarile sociale sunt mai reduse in tarile in curs de dezvoltare, datorita modului cum este conceput sistemul de asigurari sociale al fiecarei tari. Sunt tari in care sistemul asigurarilor sociale de stat a cedat locul asigurarilor private. Astfel in Turcia, Filipine, Sri Lanka, India, Etiopia si alte tari in curs de dezvolatre pentru asigurarile sociale nu se constituie ca un venit public.

Diferentele de la o tara la alta sunt determinate de sistemul impozitelor si taxelor proprii fiecarei tari, precum si de politica fiscala promovata. Desi cea mai mare parte a resurselor sunt generate de redistribuirea produsului intern brut, totusi sunt tari in care veniturile fiscale detin o pondere importanta. Astfel, veniturile nefiscale in totalul veniturilor consolidate variaza intre 5% (in Irlanda) si 21% (in Norvegia), daca se considera tarile dezvolate cuprinse in analize si intre 7% (in Argentina) si 29% (in Etiopia), exceptia in grupul tarilor in curs de dezvoltate constituind-o Emiratele Arabe unite, ale caror venituri curente sunt formate in proportie de 75% din veniturile nefiscale.

Partea din produsul intern brut mobilizata la dispozitia statului sub forma veniturilor curente, in perioada 1985-1996, a reprezentat in medie 33% in tarile dezvoltate si mult mai putin, in jur de 20% in tarile in curs de dezvoltare.

Diferentierile de la o tara la alta sunt semnificative. Astfel, in Norvegia, Danemarca, Franta, Suedia si Olanda, veniturile publice curente reprezinta peste 40% din PIB, in timp ce in Japonia, SUA, Canada, acelasi indicator are un nivel de pana la 20%. In tarile in curs de dezvoltare, redistribuirea veniturilor prin intermediul instrumentelor financiare este mai putin accentuata. In Argentina, India si Etiopia, ponderea veniturilor curente in PIB s-a situat mult sub medie. O situatie aparte o reprezinta Emiratele arabe Unite si R.D. Congo, unde politica fiscala reprezinta particularitati, iar efectele acesteia sunt evidente in ceea ce priveste nivelul si evolutia veniturilor curente ale administratiei de stat centrale si locale.

Veniturile publice curente, in majoritatea tarilor cresc mai repede decat produsul intern brut, dar mai lent decat cheltuielile publice. In tarile cuprinse in analiza, veniturile publice curente se situeaza ani de ani sub nivelul cheltuielilor.

Incasarile din impozite, taxe, contributii, alte venituri curente nu acopera decat partial cheltuielile publice ceea ce determina apelarea la venituri extraordinare. Nivelul si evolutia veniturilor extraordinare sunt rezultatul direct al existentei si dimensiunii deficitului bugetar.

In Romania, in perioada 1990-1997, in cadrul bugetului general consolidat al statului, veniturile ordinare au reprezentat intre 41,9% din PIB in 1991 si 30,4% in 1996 pentru ca in ultimul an cuprins in analiza sa se inregistreze o usoara crestere fata de acest nivel minim al perioadei.

2.4 Rolul si clasificarea impozitelor

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social. Modul concret de manifestare a acestui rol cunoaste unele diferentieri de la o etapa de dezvoltare a economiei la alta.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe planul financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal se procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Astfel, in tarile dezvoltate impozitele, taxele si contributiile procura opt, noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului, in tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor si taxelor in totalul resurselor financiare publice inregistreaza diferentieri importante, variind intre cinci si noua zecimi.

Referindu-se la rolul impozitelor, economistul francez, Pierre Lalumiere, sublinia ca impozitele pot fi folosite pentru a „incuraja (sub forma exonerarii) sau pentru a descuraja (pe calea suprataxarii) o anumita activitate economica. Fara sa inceteze de a fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice, impozitul a devenit un mijloc de interventie in domeniul economic si social”.

Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din PIB intre grupari sociale si indivizi, intre persoanele fizice si cele juridice. Astfel, prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor statul preia la buget intre patru si cinci zecimi si chiar mai mult din PIB, in tarile dezvoltate si intre trei patru zecimi in tarile in curs de dezvoltare.

Impozitele si taxele se practica sub o diversitate de forme corespunzator pluralitatii formelor sub care se manifesta materia impozabila si nmarul mare al subiectilor in sarcina carora se instituie. Clasificarea lor are la baza urmatoarele criterii:

Transferurile de fond si de forma ale impozitelor;

Obiectul asupra carora se aseaza;

Scopul urmait de stat prin instituirea lor;

Frecventa perceperii lor la bugetul public;

Dupa institutia care le administreaza;

I.In functie de trasaturile de fond si de forma, impozitele sunt directe si indirecte.

Impozitele directe sunt acelea care se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice si juridice in functie de veniturile sau averea acestora. Ele se impart la randul lor in: impozite reale si impozite personale (pe venit sau pe avere).

Impozitele indirecte sunt instituite asupra vanzarii unor bunuri si prestarii anumitor servicii, fiind varsate la buget de catre producatori, comercianti sau prestatori de servicii, dar suportate de catre consumatori. In functie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupeaza in: taxe de consumatie, venituri aferente monopolurilor fiscale, taxe vamale, taxe fiscale, de timbru, cosulare si de inregistrare.

II. Avandu-se in vedere obiectul asupra carora se aseaza, impozitele sunt clasificate in:

Impozite pe venit;

Impozite pe avere;

Impozite pe consum sau pe cheltuieli;

III. In functie de scopul urmarit de stat prin instituirea lor, impozitele se clasifica in doua categorii, fiind:

Impozite financiare obisnuite;

Impozite de ordine;

Impozitele financiare obisnuite sunt cele instituite de stat in scopul realizarii celei mai mari parti a veniturilor bugetului public.

Impozitele de ordine sunt instituite in scopul limitarii consumului unor bunuri sau a restrangerii unor actiunii, precum si pentru realizarea unor deziderate ce nu au caracter fiscal. Exemplu: accize, pentru limitarea consumului de alcool si tutun; taxele vamale antidumping, pentru limitarea importului unor marfuri la pret de dumping.

IV. corespunzator frecventei perceperilor la buget, impozitele se diferentiaza intre ele: impozite permanente sau ordinare si impozite incidentale sau extrordinare.

Impozitele permanete se percep cu regularitate astfel ca ele se inscriu in cadrul fiecarui buget public anual.

Impozitele incidentale se instituie si se percep in mod exceptional, in legatura cu aparitia unor obiecte impozabile ce se deosebesc esential de cele obisnuite (ex: impozitarea supraprofitului de razboi).

V. dupa institutia care le administreaza, impozitele se clasifica astfel (vezi anexa 2):

In tarile federale:

Impozite federale;

Impozite ale statelor, landurilor, cantoanelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei;

Impozite locale ale departamentelor, provinciilor sau judetelor precum si ale municipiilor, oraselor si comunelor;

In tarile unitare:

Impozite ale administratiei centrale de stat;

Impozite locale, ale organelor administrativ terotoriale;

Luand in considerare efectele pe care fiscalitatea le determina asupra celor avuti, B. Bracewell-Milnes clasifica sistemele fiscale in: sisteme „de dreapta” si sisteme „de stanga”. Pentru includerea sistemelor fiscale intruna din cele doua categorii, trebuie luate in considerare urmatoarele elemente:

Marimea impozitelor, data de cotele maxime ale impozitelor asezate asupra veniturilor, acumularilor si capitalului;

Baza impozitelor, apreciata prin prisma raportului existent intre impunerea economiilor si impunerea acumularilor;

Intensitatea impozitelor, determinata de progresiviatea mai accentuata sau mai redusa a impozitelor.

CAPITOLUL III

IMPOZITELE DIRECTE-SURSA IMPORTANTA DE FORMARE A RESURSELOR BUGETULUI DE STAT

3.1 Impozitele directe – Caracterizarea generala a impozitelor directe si structura acestora

3.1.1 Impozitele-Continut ul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului.

Impozitele si taxele sunt reglementate prin codul fiscal al Romaniei, adoptat prin legea 571/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, numarul 927 din 23 Decembrie 2003.

Codul fiscal stabileste cadrul legal pentru impozite si taxe care constituie veniturile locale de stat bugetele fiscale precum si modul de calcul de plata al acestora.

Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stateste o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit printr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit.

Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevezuta de lege.

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, cel mai important fiind rolul impozitelor care se manifesta pe plan financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuieilior publice. Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre grupurile sociale si indivizi, intre persoanele fizice si cele juridice. (vezi anexa 1)

3.1.2 Elementele impozitului

Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele financiare, economice si sociale urmarite de catre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale, cat si de contribuabili.

Printre elementele impozitului se numara: subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele de plata, etc.

Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata acestuia.

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul.

Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. La impozitele directe, obiect al impuneii poate fi venitul sau averea.

Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul.

Unitatea de impunere se foloseste pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil. Drept unitate deimpunere putem intalni: unitatea monetara, metru patrat de suprafata utilata, hectarul de teren, bucata, kilogramul, litrul, etc.

Cota impozitului sau cotade impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere.

Asieta (modul de asezare al impozitului)reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat statului.

Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului.

Caracterizarea generala a impozitelor directe

Impozitele directe reprezinta forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat si in orandurile precapitaliste, insa, o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism.

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene stabilite.

Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre grupurile sociale si indivizi, intre persoanele fizice si cele juridice.

Impozitele reale

Impozitele reale se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (pamantul, cladirile, fabricile, magazinele, etc), facandu-se abstractie de situatia personala, a subietului impozitului. Ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra produsului brut al obiectivului impozabil, fara a se face nici o legatura cu situatia subiectului impozabilului.

3.2.2. Impozitele personale

Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit sau pe avere, in stransa legatura cu situatia personala a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute si sub denumirea de impozite subiective.

Impozitele pe venit

Impozitele pe venit sunt forma de baza a impozitelor personale si au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale.

Subiectele impozitului pe venit sunt persoanele fizice si cele juridice (societatile de capital) care realizeaza venituri din diferite surse.

3.2.3.1. Impozitul pe profitul persoanelor fizice.

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri, astfel in mod frecvent sunt scutiti de plata impozitului pe venit suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respectiva (cu conditia reciprocitatii), uneori militari, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozabil. In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice.

Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, care permite o impunere diferentiata pentru fiacre categorie de venit in functie de natura acestuia, fie prin instiuirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa.

Sistemul impunerii globale este cel mai frecvent intalnit si presupune cumularea tuturor veniturilor realizare de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulat unui singur impozit.

Din compararea celor doua sisteme de impunere, rezulta ca impunerea separata permite tratarea diferentiata a veniturilor, in ceea ce priveste modul de asezare si nivelul cotelor de impozit, deoarece acestea din urma difera in functie de sursa de provenienta a veniturilor.

Persoanele care realizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite prin acumularea veniturilor practicata in sistemul impunerii globale.

Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice pot fi utilizate cote proportionale sau progresive. In unele tari, venitul impozabil este supus mai intai impunerii la cote proportionale si apoi impunerii in cote progresive. Cea mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste, de regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de subiectul impozitului. Dupa stabilirea impozitului datorat statului, acesta se inregistreaza in debitul contribuabilului in registrul de rol. Incasarea impozitului stabilit asupra veniturilor din salarii, dobanzi, rente, etc. se realizeaza, de cele mai multe ori prin stopaj la sursa, iar impozitul asupra celorlalte venituri se incaseaza direct de la contribuabili.

Contribuabili

Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.

Sfera de cuprindere a impozitului

(1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:

a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;

b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;

c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;

e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) din noul Cod Fiscal timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:

a) venituri din activitati independente, definite

b) venituri din salarii

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor

d) venituri din investitii

e) venituri din pensii

f) venituri din activitati agricole

g) venituri din premii si din jocuri de noroc

h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare

i) venituri din alte surse

Venituri neimpozabile

In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;

h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie;

k) veniturile din agricultura si silvicultura;

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;

m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;

r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;

s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;

u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Cotele de impozitare

Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) activitati independente;

b) salarii;

c) cedarea folosintei bunurilor;

d) investitii;

e) pensii;

f) activitati agricole;

g) premii;

h) alte surse.

Perioada impozabila

(1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului.

Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe

(1) Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.

3.2.3.2.Venituri din activitati independente

Definirea veniturilor din activitati independente

(1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

(1) Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA SUCCESIVA A MODALITĂȚILOR DE EXECUTARE SILITĂ ÎN VEDEREA RECUPERĂRII ARIERATELOR BUGETARE LA NOTAR PUBLIC POPESCU ION

Serviciul de Control Fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova a înaintat Serviciului Colectare, Executare Silita Persoane Fizice cu adresa nr.267/21.01.2007, înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Ploiești sub nr.226/23.01.2007, Raportul de inspectie fiscala nr.13/06.01.2007 întocmit pentru Cabinet Individual de Avocatura POPESCU ION cod de inregistrare fiscala 167032729XXXXX, cu domiciliul fiscal in localitatea Ploiesti, str. Veniamin Costache, Nr.46.

Contribuabilul Popescu Ion, având C.N.P. 167032729xxxx, domiciliat în Ploiesti, str. Veniamin Costache Nr.46, desfășoara activitatea de avocat in baza actului de infiintare nr.20069/1995 eliberat de Baroul judetului Prahova.

Locul de desfasurare al activitatii este in Ploiesti str. Toma Caragiu nr.3, ap 10, incepand cu data de 01.10.2000 conform contractului de comodat existent la dosarul fiscal pozitia 62 si 64.

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA

ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE

A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

STR. AUREL VLAICU NR. 22

SERVICIUL CONTROL FISCAL PERSOANE FIZICE

APROBAT,

SEF ADMINISTRATIE,

RAPORT DE INSPECTIE FISCALA

Încheiat la data de 20.02.2007

CAPITOLUL I. – Date despre inspectia fiscala

Subsemnatii Manea Iulia si Ionescu Marian inspectori, în cadrul Administratiei Finantelor Publice Ploiești, Serviciul Control Fiscal Persoane Fizice, avand legitimațiile de serviciu nr. 5 si nr. 27, în baza Ordinelor de deplasare nr. 21001/21.01.2007, si 21002/21.01.2007, am efectuat inspectia fiscala asupra activitatii desfasurate de Cabinet Individual de Avocatura POPESCU ION aferenta perioadei 01.01.2003 – 31.12.2006.

Verificarea activitatii a fost efectuata în conformitate cu prevederile O.G. 92/2003 ®, privind Codul de procedura fiscala cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilul fiind instiintat de activitatea de verificare prin transmiterea Avizului de inspectie fiscala nr. 44179/21.12.2006.

Contribuabilul a fost de acord cu efectuarea inspectiei fiscale incepand cu data de 22.01.2007.

Inspectia fiscala s-a desfasurat in perioada 22.01.2007-20.02.2007, la sediul contribuabilului si a avut ca principale obiective verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declararatiilor fiscale, a corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor, in conformitate cu prevederile legislatiei fiscale si contabile, pentru impozitul pe venitul global aferent perioadei 2003-2006.

Pentru buna desfășurare a activității de verificare, contribuabilului i s-au adus la cunoștință drepturile și obligațiile pe care le are, în conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala, republicat si conform Cartei drepturilor si obligatiilor contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale.

Mentionam ca, Cabinetul Individual de Avocatura Popescu Ion a mai fost verificat din punct de vedere fiscal de catre inspectorii din cadrul Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Ploiesti.

CAPITOLUL II. Date informative despre contribuabil

Contribuabilul Popescu Ion, având C.N.P. 167032729xxxx, domiciliat în Ploiesti, str. Veniamin Costache Nr.46, desfășoara activitatea de avocat in baza actului de infiintare nr.20069/1995 eliberat de Baroul judetului Prahova.

Locul de desfasurare al activitatii este in Ploiesti str. Toma Caragiu nr.3, ap 10, incepand cu data de 01.10.2000 conform contractului de comodat existent la dosarul fiscal pozitia 62 si 64.

Cabinet Individual de Avocatura Popescu Ion nu a avut personal angajat, doar colaboratori conform urmatoarelor contracte inregistrate la Baroul Prahova:

contract de colaborare nr. 157 /28.05.1999 al d-lui av.Brana Ion;

contract de colaborare /18.02.2003 al d-nei Popa Doina;

contract colaborare d-nei av. Stoica Mirela.

Cabinet Individual de Avocatura Popescu Ion are cont bancar nr. RO95BRDE300SVO4200583000 deschis la BRD Grup Societe General.

Referitor la respectarea HG 831/1997 privind evidenta, gestionarea si utilizarea formularelor cu regim special

Peentru perioada supusa inspectiei fiscale Cabinetul Individual de Avocatura Popescu Ion a pus la dispozitia organelor de inspectie fiscala urmatoarele formulare cu regim special:

facturi simple seria PH AGA de la numarul 1303551 la numarul 1303600 un carnet (utilizat pana la nr. 1303591);

facturi simple seria PH VGG de la numarul 00037101 la numarul 00037150 un carnet (utilizat integral);

facturi simple seria PH VGN de la numarul 01195951 la numarul 01196000 un carnet (neutilizat);

chitante simple seria PH ALE de la numarul 6268401 la numarul 6268650 cinci carnete – emise pana la nr. 6268485 (restul chitantelor fiind neutilizate);

chitante simple seria PH ALE de la numarul 9505051 la numarul 9505150 doua carnete – neutilizate

chitante simple seria PH VRA de la numarul 07575301 la numarul 07575350 un carnet – emise pana la nr. 07575338;

chitante simple seria PH WLB de la numarul 05982851 la numarul 05982900 un carnet – emise pana la nr. 05982863;

Fise de magazie cu regim special seria PH AUB de la nr. 04883111 la nr. 04883113

Referitor la respectarea OMF 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului

In urma inspectiei fiscale s-a constatat ca pentru perioada verificata, contribuabilul nu a efectuat inventarierea generala a patrimoniului, in conformitate cu prevederile art.7, din Legea nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si O.M.F. 1753/2004, pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.

Principalii parteneri de afaceri ai contribuabilului :

Cabinet Individual de Avocatura Popescu Ion a prestat servicii de consultanta juridica clientilor persoane fizice ( Ioan Ecaterina, Manaila Lucian, etc) cat si persoane juridice (SC Expotehnica SRL, SC Petroconsult SRL, SC Bega Real SA etc).

Principalii furnizori au fost: SC Connex , SC Monza SRL, SC Zapp.

In timpul desfasurarii inspectiei fiscale, Cabinet Individual de Avocatura Popescu Ion a fost reprezentat de domnul Popescu Ion in calitate de reprezentant legal.

CAPITOLUL III. Constatari fiscale

Cu ocazia inspectiei fiscale au fost solicitate registrele contabile in partida simpla ( registrul jurnal de încasări și plăți vol II completat de la fila 1 la fila 145 si registrul inventar completat de la fila 1 la fila 9, precum si toate documentele justificative care au stat la baza inregistrarii operatiunilor efectuate in aceste registre.

IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL

Verificarea s-a efectuat pentru perioada fiscala 01.01.2003-31.12.2006, in conformitate cu urmatoarele prevederi:

– O.G. 7/2001 privind impozitul pe venit global;

– Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– O.M.F. nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

Deoarece au fost constatate deficiente privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă, in conformitate cu prevederile art. 6, art.7, art.103 alin (1) din OG 92/2003 republicata privind Codul de procedura fiscala, pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului, au fost verificate toate documentele justificative prezentate care au stat la baza inregistrarilor efectuate in registrul jurnal de incasari si plati, aferente perioadei 01.01.2003-31.12.2006.

Inspectia fiscala a vizat modul de reflectare in contabilitate a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate in vederea realizarii de venituri, respectarea prevederilor legale privind deductibilitatea fiscala a acestora, intocmirea si depunerea declaratiilor fiscale.

Anul 2003

Pentru anul 2003 conform declaratiei speciale privind veniturile din activitati independente (profesii libere), înregistrata la A.F.P. Ploiesti sub nr.15017 M/19.05.2004, contribuabilul a declarat ca a obtinut urmatoarele rezultate:

– venit brut 1.705.121.880 lei

– cheltuieli deductibile 1.098.875.546 lei

– venit net 606.246.334 lei.

Prin declaratia de venit global înregistrata la A.F.P. Ploiesti, sub numarul 12221M/19.05.2004, contribuabilul a declarat ca a obtinut un venit net din activitati independente in suma de 606.246.334 lei.

In baza celor declarate a fost emisa de catre AFPM Ploiesti Decizia de impunere anuala nr. 29300102611165/23.09.2004.

În urma inspectiei fiscale, a modului de inregistrare a veniturilor obtinute si a cheltuielilor efectuate, s-a constat ca inregistrarile au fost efectuate in Registrul Jurnal de incasari si plati de la fila 1 la fila 29, contribuabilul realizand din activitatea desfasurata un venit brut in suma de 1.575.808.649 lei cu 129.313.231 lei mai putin decat venitul brut declarat, in suma de 1.705.121.880 lei diferenta fiind generata de:

– ch: 6268413/20.08.2003 in suma de 10.000.000 lei este anulata si a fost insumata;

– ch: 6268401/04.2003 in suma de 15.000.000 lei a fost inregistrata in registrul jurnal de incasari si plati cu suma de 150.000.000 lei;

– OP 91/16.10.2003 in suma de 16.580.500 lei a fost inregistrat in evidenta contabila cu suma de 16.580.000 lei;

– dobanda bancara in suma de 153.769 lei neinregistrata in evidenta contabila;

– 15.532.500 lei – erori de calcul (in plus);

Pe baza documentelor justificative prezentate si a inregistrarilor efectuate, in conformitate cu prevederile OG 7/2001, au fost acceptate cheltuieli deductibile in suma de 1.068.662.182 lei cu 30.213.364 lei mai putin decat totalul cheltuielilor declarate in suma de 1.098.875.546 lei.

Nu au fost acceptate ca deductibile urmatoarele cheltuieli:

– 209.513.266 lei -Rate Leasing Renault Laguna- incluse integral in cheltuieli – acest mijloc fix va fi supus amortizarii incepand cu 01.01.2003 conform anexei privind amortizare mijloacelor fixe – cheltuiala nedeductibila conform art. 16, alin. (4), lit.g) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

– 26.691.823 lei -Mijloace fixe- BF 36/07.09.2003 in suma de 17.871.777 lei mobexpert si F: 5600222/22.11.2003 in suma de 8.820.046 masa patrata cires – lipsa din patrimoniu – cheltuieli nedeductibile conform art. 16, alin. (4), lit.h) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

– 18.326.070 lei –Medicamente, Obiecte personale – BF:76/11.01.2003 in suma de 721.000 lei medicamente; BF:92744/28.01.2003 in suma de 673.570 lei medicamente; OP 44/04.08.2003 in suma de 3.800.000 lei gradinita Cinderella; OP 52/10.09.2003 in suma de 4.800.000 lei gradinita cinderella; BF:7648/18.09.2003 in suma de 120.000 lei analize laborator; BF:7943/30.09.2003 in suma de 70.000 analize laborator; BF:052094/10.10.2003 in suma de 592.500 lei medicamente; BF:2743/04.10.2003 in suma de 6.490.000 lei costum; BF:8466/14.10.2003 in suma de 120.000 lei analize laborator; BF:2/22.10.2003 in suma de 449.000 lei articole; imbracaminte; BF 0267/12.11.2003 in suma de 370.000 lei – clinica veterinara; BF 9492/12.11.2003 in suma de 120.000 lei analize medicale cheltuieli nedeductibile conform art. 10, alin. (1), lit.b) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

– 3.775.866 lei Protocol – peste limita legala cheltuiala nedeductibila conform art. 16, alin. (4), lit.d) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

– 47.000.000 lei – Transfer din contul cabinetului in contul personal conform OP 4/16.10.2003 in suma de 30.000.000 lei; OP 27/21.11.2003 in suma de 12.000.000 lei si OP 73/18.11.2003 in suma de 5.000.000 cheltuieli nedeductibile conform art. 10, alin. (1), lit.a) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

Au fost admise in plus urmatoarele cheltuieli deductibile:

275.093.751 lei – reprezentand amortizare mijloace fixe in suma de 162.740.208 lei la care au fost insumate diferente de curs valutar, dobanda, asigurare in suma de 112.353.543 lei;

Situatia veniturilor constatate, structurata pe luni, este prezentata in anexa nr.3, iar a cheltuielilor efectuate din care acceptate ca deductibile, in anexele nr.1,2.

Având în vedere cele prezentate a rezultat un venit net pentru anul 2003 in suma de 507.146.467 lei cu 99.099.867 lei mai putin decat venitul net declarat de contribuabil in suma de 606.246.334 lei.

Comparând rezultatele stabilite prin decizia de impunere anuala pentru veniturile realizate pe anul 2003 emisa de A.F.P. Ploiesti sub nr. 29300102611165/23.09.2004 cu rezultatele stabilite în urma inspectiei fiscale rezulta urmatoarea situatie:

Pentru anul 2003 avand in vedere rezulatatele constatate in urma inspectiei fiscale, se modifica baza de impunere in minus cu 99.099.867 lei (9.910 lei Ron) si rezulta o diferență de impozit stabilita in minus in sumă de 39.639.813 lei (3.964 lei Ron).

Anul 2004

In baza Declaratiei speciale privind veniturile realizate in anul fiscal anterior a fost emisa de catre AFPM Ploiesti decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit sub nr.29300102611154/23.09.2004 in care a fost stabilit un impozit de plata in suma de 221.522.500 lei cu termen de plata pana in data de 15 ale ultimei luni din trimestru.

Pentru anul 2004 conform declaratiei speciale privind veniturile din activitati independente profesii libere, înregistrata la A.F.P. Ploiesti sub nr.161253/16.05.2005, contribuabilul a declarat ca a obtinut urmatoarele rezultate:

– venit brut 2.197.134.800 lei

– cheltuieli deductibile 1.432.069.942 lei

– venit net 765.064.858 lei.

Prin declaratia de venit global înregistrata la A.F.P. Ploiesti, sub numarul 40884/16.05.2005, contribuabilul a declarat ca a obtinut un venit net din activitati independente in suma de 765.064.858 lei.

În urma inspectiei fiscale, a modului de inregistrare a veniturilor obtinute si a cheltuielilor efectuate, s-a constat ca inregistrarile au fost efectuate in Registrul Jurnal de incasari si plati de la fila 30 la fila 59, contribuabilul realizand din activitatea desfasurata un venit brut in suma de 2.314.348.282 lei cu 117.213.482 lei mai mult decat venitul brut declarat, in suma de 2.197.134.800 lei diferenta fiind generata de:

– 756.101 lei dobanda bancara neinregistrata in registrul jurnal de incasari si plati;

– OP 96/14.09.2004 inregistrat la poz. 262 in suma de 1.651.000 lei inregistrat eronat la rubrica incasari, OP 447/25.09.2003 in suma de 60.000.000 lei este incasata in data de 25.09.2003;

– ch: PH ALE nr. 6268462/20.10.2004 in suma de 2.000.000 lei a fost inregistrata eronat la rubrica plati;

– TVA colectat in suma de 38.355.619 lei aferent perioadei decembrie/2004, mentionam ca in luna noiembrie a fost depasit cifra de afaceri de 2 mld. Se va proceda conform art 152, alin (3) din Lg 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si pct. 56 alin.(4) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Codului fiscal;

– 214.464.000 lei – erori de insumare.

Pe baza documentelor justificative prezentate si a inregistrarilor efectuate, in conformitate cu prevederile Legii 571/2003 privind Codul fiscal, au fost acceptate cheltuieli deductibile in suma de 1.349.208.968 lei cu 82.860.974 lei mai putin decat totalul cheltuielilor declarate in suma de 1.432.069.942 lei.

Nu au fost acceptate ca deductibile urmatoarele cheltuieli:

– 210.049.551 lei -Rate Leasing Renault Laguna- incluse integral in cheltuieli – acest mijloc fix va fi supus amortizarii incepand cu 01.01.2003 conform anexei privind amortizare mijloacelor fixe – cheltuiala nedeductibila conform art. 49, alin. (7), lit.i) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 19.450.000 lei – mijloace fixe conform OP 93/31.08.2004 antena 19.450.000 – bun personal cheltuiala nedeductibila conform art. 49, alin. (7), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 2.000.000 lei – onorariu incasare conform ch:6268462/20.10.2004 in suma de 2.000.000 lei care a fost inregistrata eronat la rubrica plati;

– 23.106.400 lei – reparatii- conform BF:556/30.01.2004 in suma de 7.806.400 lei – reparatii birou lipsa document; Ch: 7664863/11.02.2004 in suma de 15.300.000 lei – compresor, furtun, pistol vopsit cheltuiala nedeductibila conform art. 49, alin. (7), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 67.295.317 lei – sisteme operare F:44669528/31.03.2004 in suma de 24.154.000 lei – sistem operare; F:6362671/22.10.2004 in suma de 36.253.208 – Laptop Fujitsu cheltuiala nedeductibila integral se va supune amortizarii conform art. 24, punctul (11), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 7.250.737 lei – TVA nedeductibil a fost depasit plafonul de scutire a TVA in luna noiembrie/2004 suma nedeductibila conform art. 145, pct.(11) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare si pct. 56 alin (5) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Codului fiscal;

– 18.188.000 lei declarare eronata (in plus) fata de cheltuielile inregistrate in registrul de incasari si plati;

Au fost acceptate in plus urmatoarele cheltuieli:

264.477.031 lei – Amortizare mijloace fixe in suma de 150.100.308 lei si diferente curs valutar, asigurare, dobanda in suma de 114.376.723 lei conform art. 24 si art. 49, alin. (5) lit. l) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

Situatia veniturilor constatate, structurata pe luni, este prezentata in anexa nr.7, iar a cheltuielilor efectuate din care acceptate ca deductibile, in anexele nr.5,6.

Având în vedere cele prezentate a rezultat un venit net pentru anul 2004 in suma de 965.139.314 lei cu 200.074.314 lei mai mult decat venitul net declarat de contribuabil in suma de 765.064.858 lei.

Comparând rezultatele stabilite prin decizia de impunere anuala pentru veniturile realizate pe anul 2004 emisa de A.F.P. Ploiesti sub nr. 29300103322661/26.08.2005 cu rezultatele stabilite în urma inspectiei fiscale rezulta urmatoarea situatie:

Pentru anul 2004 avand in vedere rezulatatele constatate in urma inspectiei fiscale, se modifica baza de impunere in plus cu 20.008 lei si rezulta o diferență de impozit stabilita suplimentar in plus in sumă de 8.003 lei Ron.

In baza art.116, alin (2) art. 121, alin(2) din OG 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala ®, cu modificarile si completarile ulterioare si in conformitate cu prevederile HG 784/14.07.2005 privind stabilirea nivelului dobanzii datorate pentru neachitarea la termen a obligatiilor fiscale, la diferenta de impozit constatata in plus de plata in suma de 8.003 lei au fost calculate incepand cu data de 23.12.2005, pana la data de 16.03.2007, penalitati de intarziere in suma de 3.557 lei (anexa nr.19)

Anul 2005

Pentru anul 2005 a fost emisa Decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit de catre AFPM Ploiesti inregistrata sub nr.29300103322672/26.08.2005 in care a fost stabilit un impozit de plata in suma de 12.241 lei cu termen de plata pana in data de 15 ale ultimei luni din trimestru.

Pentru anul 2005 prin declaratia speciala privind veniturile realizate înregistrata la A.F.P.M Ploiesti, sub numarul 475564/07.06.2005, trimisa cu posta conform AR 10285/05.06.2006 contribuabilul a declarat ca a obtinut urmatoarele rezultate:

– venit brut 317.645,92 lei

– cheltuieli deductibile 286.028,28 lei

– venit net 31.617,64 lei.

In urma inspectiei fiscale, a modului de inregistrare a veniturilor obtinute si a cheltuielilor efectuate, s-a constat ca inregistrarile au fost efectuate in Registrul Jurnal de incasari si plati de la fila 61 la fila 113, contribuabilul realizand din activitatea desfasurata un venit brut in suma de 272.624,32 lei cu 45.021,60 lei mai putin decat venitul brut declarat, in suma de 45.021,60 lei diferenta fiind generata de:

– 1,55 lei – dobanda bancara aferenta lunii aprilie a fost inregistrata eronat la rubrica plati;

– 270 lei – ch: seria PH nr.07575313/30.08.2005 in suma de 300 lei a fost inregistrata eronat cu suma de 30 lei;

– 6.500 lei – eroare de declarare (in minus) comparativ cu veniturile inregistrate;

– TVA colectata in suma de 51.793,16 lei aferent anului 2005, mentionam ca in luna noiembrie/2004 a fost depasit cifra de afaceri de 2 mld; Se va proceda conform art 152, alin (3) din Lg 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si pct. 56 alin.(4) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Codului fiscal.

Pe baza documentelor justificative prezentate si a inregistrarilor efectuate, in conformitate prevederile art.48 din Legea 571/2003 privind codul fiscal, au fost acceptate cheltuieli deductibile in suma de 268.335,23 lei cu 17.693,23 lei mai putin decat totalul cheltuielilor declarate in suma de 286.028,28 lei

Nu au fost acceptate ca deductibile urmatoarele cheltuieli:

– 4.804,40 lei – componente calculator (doua sisteme) – au fost supuse amortizarii conform art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 18.957,61 lei – rate Renault Laguna incluse integral in cheltuieli – au fost supuse amortizarii conform art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 134,87 lei cablu Tv – servicii uz personal- cheltuiala nedeductibila conform art. 48, alin (7), lit a) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 666,54 lei – protocol peste limita legala conform art. 48, alin (5) lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 512,24 lei cheltuieli personale – conform OP 20/03.02.20005 in suma de 4.857.000 lei plata catre Gradinita Cinderela; BF:1/25.02.2005 in suma de 250.000 lei pandant si dobanda bancara in suma de 15.541 lei inregistrata eronat la rubrica plati – cheltuieli nedeductibile conform art. 48, alin (7), lit a) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

-840,34 -reparatii- OP 12/19.01.2005 in suma de 840,34 lei nu se poate justifica plata – cheltuiala nedeductibila conform art. 48, alin (4), lit a) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

-12.683,81 lei – TVA nedeductibil a fost depasit plafonul de scutire a TVA in luna noiembrie/2004 suma nedeductibila conform art. 145, pct.(11) din Lg 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare privind Codul Fiscal si pct. 56 alin (5) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Codului fiscal;

– 23,83 lei declarare eronata (mai mult) comparativ cu inregistrarile din registrul de incasari si plati;

Au fost acceptate in plus urmatoarele cheltuieli:

20930,59 lei – Amortizare mijloace fixe in suma de 14.580,79 lei si diferente curs valutar, asigurare, dobanda in suma de 6.349,80 lei conform art. 24 si art. 48, alin. (5) lit. l) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;

Situatia veniturilor constatate, structurata pe luni, este prezentata in anexa nr.11, iar a cheltuielilor efectuate din care acceptate ca deductibile, in anexele nr.9,10.

Având în vedere cele prezentate a rezultat un venit net pentru anul 2005 in suma de 4.456,82 lei cu 27.160,82 lei mai putin decat venitul net declarat de contribuabil in suma de 31.617,64 lei.

Comparând rezultatele stabilite prin decizia de impunere anuala pentru veniturile realizate pe anul 2005 emisa de A.F.P. Ploiesti sub nr. 29300103769487/23.10.2006 cu rezultatele stabilite în urma inspectiei fiscale rezulta urmatoarea situatie:

Pentru anul 2005 avand in vedere rezulatatele constatate in urma inspectiei fiscale, se modifica baza de impunere cu 27.329 lei si rezulta o diferență de impozit stabilita in minus in sumă de 4.373 lei.

Anul 2006

Pentru anul 2006 a fost emisa Decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit de catre AFPM Ploiesti inregistrata sub nr.29300103769498/23.10.2006 in care a fost stabilit un impozit de plata in suma de 5.059 lei cu termen de plata pana in data de 15 ale ultimei luni din trimestru.

In urma inspectiei fiscale, a modului de inregistrare a veniturilor obtinute si a cheltuielilor efectuate, s-a constat ca inregistrarile au fost efectuate in Registrul Jurnal de incasari si plati de la fila 114 la fila 145, contribuabilul realizand din activitatea desfasurata un venit brut in suma de 339.376,03 lei cu 64.472,33 lei mai putin decat venitul brut inregistrat in evidentele contabile, in suma de 403.848,36 lei diferenta fiind generata de:

– TVA colectata in suma de 64.472,33 lei aferent anului 2006, mentionam ca in luna noiembrie/2004 a fost depasit cifra de afaceri de 2 mld; Se va proceda conform art 152, alin (3) din Lg 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si pct. 56 alin.(4) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Codului fiscal;

Pe baza documentelor justificative prezentate si a inregistrarilor efectuate, in conformitate cu prevederile Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, au fost acceptate cheltuieli deductibile in suma de 169.414,32 lei cu 107.353,67 lei mai putin decat totalul cheltuielilor inregistrate in suma de 276.767,99 lei.

Nu au fost acceptate ca deductibile urmatoarele cheltuieli:

– 9.482,48 lei – componente calculator, mijloace fixe supuse amortizarii, conform art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

– 101.056,68 lei Land Rover- mijloc fix ce a fost supus amortizarii, conform art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

-27.030,57 lei – TVA nedeductibil a fost depasit plafonul de scutire a TVA in luna noiembrie/2004 suma nedeductibila conform art. 145, pct.(11) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare si pct. 56 alin (5) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Codului fiscal;

Au fost acceptate in plus urmatoarele cheltuieli deductibile:

30.216,06 lei – Amortizare mijloace fixe in suma de 15.715,41 lei si diferente curs valutar, asigurare, dobanda in suma de 14.500,65 lei conform art. 24 si art. 48, alin. (5) lit. l) din Lg 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare privind Codul Fiscal;

Situatia veniturilor constatate, structurata pe luni, este prezentata in anexa nr.15, iar a cheltuielilor efectuate din care acceptate ca deductibile, in anexele nr.13,14.

Având în vedere cele prezentate a rezultat un venit brut pentru anul 2006 in suma de 339.376,03 lei cheltuieli deductibile in suma de cu 169.414,32 lei si un venit net in suma de 169.961,71 lei.

II. TAXA PE VALOARE ADAUGATA AFERENTA PERIOADEI 01.12.2004-31.12.2006

Verificarea s-a efectuat in conformitate cu Legea 571/2003 privind codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, H.G. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 571/2003 cu completarile si modificarile ulterioare.

Organele de inspectie fiscala au constatat ca in luna noiembrie a fost depasit plafonul de scutire a TVA prevazut la art. 152 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, fapt pentru care au fost aplicate prevederile pct. 56, alin (4) lit.a) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a codului fiscal “în situația în care abaterea de la prevederile legale se constată înainte de înregistrarea persoanelor impozabile ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, organul fiscal va solicita plata taxei pe valoarea adăugată pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze pe perioada scursă între data la care avea obligația să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal și data constatării abaterii. Pe perioada cuprinsă între data constatării de către organele fiscale a nerespectării obligației de a solicita înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată și data înregistrării efective, persoana impozabilă aplică regimul special de scutire prevăzut de art. 152 din Codul fiscal, însă are obligația de a plăti la buget taxa pe care ar fi trebuit să o colecteze pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în această perioadă”

Pentru perioada 01.12.2004-31.12.2006 a rezultat urmatoarea situatie:

La cuantumul taxei pe valoare adaugata colectata in suma de 120.101,46 lei au fost calculate pentru perioada 26.01.2005-13.03.2007 accesorii totale in suma de de 44.465,27 lei.

Mentionam faptul ca in timpul inspectiei fiscale domnul avocat Popescu Ion a depus la DGFP Prahova Declaratie de mentiuni (070) inregistrata sub nr. 12806/16.03.2007 prin care s-a declarat platitor de TVA prin depasirea plafonului de scutire a TVA in anul 2004.

CAPITOLUL IV- ALTE CONSTATARI

1. Organizarea si conducerea evidentei contabile

Cabinet Individual de Avocatura Popescu Ion nu a organizat si condus contabilitatea in compartiment distinct, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revenind domnului Popescu Ion ca reprezentant legal.

A. Referitor la respectarea prevederilor HG 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiar-contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, cu modificarile si completarile ulterioare.

Din verificarea efectuata cu privire la modul de evidenta, gestionare si utilizare a documentelor cu regim special, s-a constatat faptul ca, Cabinetul Individual de Avocatura Popescu Ion detine fise de magazie pentru fiecare tip de formulare tipizate cu regim special achizitionate si utilizate.

Formularele cu regim special au fost eliberate din magazine pe baza bonului de consum, dintr-un bonier distinct.

B. Referitor la respectarea OMF 1753/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului

In urma inspectiei fiscale am constatat ca pentru anul 2006, contribuabilul nu a efectuat inventarierea generala a patrimoniului conform O.M.F 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.

Cabinet Individual de Avocatura a Popescu Ion fost sanctionat cu amenda contraventionala în suma de 400 lei pentru “nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire” la “efectuarea inventarierii care conform prevederilor art.41, alin. 2, lit. c) din Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata, constituie contraventie si care se sanctioneaza conform art.42, alin(1) din acelasi act normativ cu amenda la 400 lei la 5.000 lei, potrivit PV seria A/200 nr. 0193681/19.03.2007

2. Utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate

In urma inspectiei fiscale am constata urmatorele:

– Registrul Jurnal de incasari si plati volumul II nu a fost inregistrat la Administratia Finantelor Publice Ploiesti, nerespectand asfel prevederile CAP IV, pct B prevazute in OMF 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla.

Cabinet Individual de Avocatura Popescu Ion a fost sanctionat cu amenda contraventionala în suma de 300 lei pentru “nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire” la “utilizarea si tinerea registrelor contabile” care conform prevederilor art.41, alin. 2, lit. a) din Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata, constituie contraventie si care se sanctioneaza conform art.42, alin(1) din acelasi act normativ cu amenda la 300 lei la 4.000 lei, potrivit PV seria A/200 nr. 0193680/19.03.2007

Contribuabilul nu a inregistrat in mod cronologic operatiunile contabile in Registrul de incasari si plati, fapt pentru care a fost sanctionat cu amenda contraventionala in suma de 300 lei, conform prevederilor art.41, alin. 2, lit. b) din Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata, constituie contraventie si care se sanctioneaza conform art.42, alin(1) din acelasi act normativ cu amenda la 300 lei la 4.000 lei, potrivit PV seria A/200 nr. 0193680/19.03.2007

Contribuabilul nu a respectat prevederile art. 24, alin (1) din Legea 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare si art. 11 din Legea 15/1994 ® privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale.

Cabinet Individual de Avocatura Popescu Ion a fost sanctionat cu amenda contraventionala în suma de 300 lei RON pentru “nerespectarea duratei de amortizare a mijloacelor fixe” care conform prevederilor art.24, lit. c) din Legea amortizarii nr 15/1994, republicata, constituie contraventie si care se sanctioneaza conform art.25, lit. b) din acelasi act normativ cu amenda la 300 lei la 1.000 lei, potrivit PV seria A/200 nr. 0193680/19.03.2007

Pentru nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de inregistrare fiscala sau de mentiuni, contribuabilul a fost sanctionat cu amenda contraventionala in suma de 50 lei, conform art.189, alin (1) din OG 92/2003 ® cu modificarile si completarile ulterioare, constituie contraventie si se sanctioneaza conform art.189, alin (2), lit. d) din acelasi act normativ, potrivit PV seria A/200 nr. 0193681/19.03.2007

Mentionam ca in timpul controlului, contraventiile aplicate contribuabilului au fost achitate integral conform urmatoarelor chitante:

chitanta seria TS3A nr. 9701976/19.03.2007 in suma de 900 lei;

chitanta seria TS3A nr. 9701977/19.03.2007 in suma de 25 lei;

chitanta seria TS3A nr. 9701978/19.03.2007 in suma de 400 lei;

CAPITOLUL V- DISCUTIA FINALA CU CONTRIBUABILUL

La incheierea inspectiei fiscale au fost prezentate contribuabilului constatarile si consecintele lor fiscale, acordandu-i acestuia posibilitatatea de a-si exprima punctul de vedere potrivit art.9, alin.1 din OG 92/2003 ® privind Codul de procedura fiscala.

Prin adresa nr.47085 din 19.02.2007, contribuabilul reprezentat de Popescu Ion , a fost instiintat despre data, ora si locul discutiei finale referitoare la constatarile inspectiei fiscale.(anexa nr.23).

In data de 19.02.2007 a fost prezentat punctul de vedere al contribuabilului prin care acesta este de acord cu constatarile raportului de inspectie fiscala (anexa nr.24)

Prin declaratia data pe proprie raspundere de contribuabil, in baza art.103 alin.(8) din OG 92/2003 ® privind Codul de procedura fiscala cu modificarile ulterioare, sub sanctiunea faptei de fals in declaratii, prevazuta de Codul Penal, la data incheierii inspectiei fiscale acesta recunoaste ca a pus la dispozitia organului de control fiscal toate documentele si informatiile solicitate pentru desfasurarea inspectiei fiscale si raspunde de exactitatea, realitatea si legalitatea acestora, documentele puse la dispozitia organelor de inspectie fiscala fiind restituite in totalitate la finalizarea inspectiei fiscale. (anexa nr.25)

CAPITOLUL VI- SINTEZA CONSTATARILOR INSPECTIEI FISCALE

In urma inspectiei fiscale au fost constatate diferente de impozit astfel:

– pentru anul 2003 pe baza rezultatelor stabilite in urma inspectiei fiscale s-a constatat modificarea bazei de impunere, fiind stabilita o diferenta de baza impozabila in minus in suma de 9.910 lei rezultand o diferenta de impozit constatata in minus de restituit in suma de 3.964 lei.

– pentru anul 2004 pe baza rezultatelor stabilite in urma inspectiei fiscale s-a constatat modificarea bazei de impunere, fiind stabilita o diferenta de baza impozabila in plus in suma de 20.008 lei rezultand o diferenta de impozit constatata in plus de plata in suma de 8.003 lei.

La diferenta de impozit stabilita in plus in urma inspectiei fiscale au fost calculate incepand cu 23.12.2005 si pana la data de 16.03.2007 penalitati de intarziere in suma totala 3.557 lei.

pentru anul 2005 pe baza rezultatelor stabilite in urma inspectiei fiscale s-a constatat modificarea bazei de impunere, fiind stabilita o diferenta de baza impozabila in minus in suma de 27.329 lei rezultand o diferenta de impozit constatata in minus de restituit in suma de 4.373 lei.

Contribuabilul va tine cont la depunerea declaratiei speciala privind veniturile realizate aferente anului 2006 de rezultatele inspectiei fiscale.

Prezentul raport de inspectie fiscala contine un numar de 12 pagini la care se adauga un numar de 28 anexe, care fac parte integranta din act, a fost întocmit în trei exemplare din care unul a fost inmanat contribuabilului.

Intocmit,

Organ de inspectie fiscala,

Inspector: Manea Iulia

Inspector: Ionescu Marian

Avizat,

Sef serviciu Control Fiscal Persoane Fizice,

Obiectivele urmărite în Raportul de inspectie fiscala au fost următoarele

-stabilirea si achitarea obligatiilor fiscale catre bugetul general consolidat; perioada 01.01.2003 – 31.12.2006. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

 Prin Raportul de inspectie fiscala menționat s-au stabilit obligații fiscale suplimentare față de bugetul de stat, după cum urmează:

– regularizari în sumă de 3.223 lei;

Contribuabilul mai are de achitat si impozitul restant pe venituri din activitati independente: 63.000 lei;

Total obligatii de plata: 66.223 lei

Deoarece debitorul nu a achitat intermen obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, respectiv executorii fiscali din cadrul Administratiei Fiscale a Municipiului Ploiesti, au procedat la actiuni de executare silita, potrivit Codului de procedura fiscala, in baza titlului de creanta Raportul de inspectie fiscala care a devenit tilu executoriu.
Organele fiscale care administreaza creante fiscale sunt abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita.

Executarea silita a inceput prin comunicarea somatiei. Somatia cuprinde urmatoarele elemente: numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu

ROMANIA – Ministerul Finanțelor Publice

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA

Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Ploiești

Str. Aurel Vlaicu, nr.22, Ploiești; Tel: 0244-597759, Fax:0244-597802

Dosar de executare nr.219/2007

Nr.293001000003976 din 25/04/2006

SOMATIE

Catre POPESCU ION

Cod de identificare fiscala 167032729XXXX

Str. Veniamin Costache Nr.46 , bloc, sc. , et. , ap..,

Localitatea….. PLOIESTI….Judetul…PRAHOVA………………..

In baza Art.141 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, va instiintam ca figurati in evidenta fiscala cu urmatoarele sume de plata, pentru care s-a inceput executarea silita in temeiul titlului executoriu emis / titlurilor executorii emise de A.F.P. PLOIESTI anexat.

Daca in termen de 15 zile de la primirea prezentei somatii, nu veti achita sumele mentionate pentru care termenul legal de plata a expirat sau nu veti face dovada stingerii acestora, in baza prevederilor Art.141, alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se va proceda la continuarea masurilor de executare silita. Toate cheltuielile ocazionate de stingerea sumelor aratate mai sus, exclusiv cele generate de comunicarea somatiei prin posta , vor fi suportate de catre dvs.

Impotriva prezentului inscris se poate introduce contestatie la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunostinta, in conformitate cu prevederile Art.169-170 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conducatorul organului de executare , Seful compartimentului.

Nume si prenume Nume si prenume

Semnatura Semnatura

L.S.

Intrucat in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu s-a stins debitul, se continua masurile de executare silita.

Reguli privind executarea silita, aplicate de executorii fiscali:

– Executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor.
– In cadrul procedurii de executare silita se pot folosi succesiv sau concomitent modalitatile de executare silita prevazute de Codul de procedura,fiscala.
– Executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza.
– Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitatilor de intarziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
– In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute, dupa caz, dobanzi, penalitati de intarziere sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate intr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunica debitorului.
– Fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care acestea au fost facute publice prin oricare dintre metodele prevazute de lege. Pentru stingerea creantelor fiscale debitorul, detinator de conturi bancare poate fi urmarit prin poprire asupra conturilor bancare.

ROMANIA – Ministerul Finanțelor Publice

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA

Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Ploiești

Str. Aurel Vlaicu – nr.22, Ploiești/Tel: 0244-407710 int.826 Fax: 597802

––––––––––––––––––––––––––

Dosar de executare nr.219/2007

Nr…………………….din……………….

ADRESA DE INFIINTARE A POPRIRII ASUPRA DISPONIBILITATILOR BANESTI

Catre,

BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE SA

SUCURSALA PLOIESTI

In temeiul art.145 alin.(11) si alin.(12) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se indisponibilizeaza de indata, in masura in care este necesar pentru stingerea obligatiilor fiscale, sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si/sau valuta deschise la unitatea dv. de catre debitorul POPESCU ION – CNP 167032729XXXX dom. in Ploiesti str. Veniamin Costache nr.46 conform titlului executoriu emis /titlurilor executorii emise de Administratia Finantelor Ploiesti anexat/anexate in copie certificata.

Sumele vor fi retinute si virate in conturile deschise la unitatea de trezorerie a statului

…………………..Trezoreria Ploiesti…………………………dupa cum urmeaza:

Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii prezentei, nu veti proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorului, si nu veti accepta alte plati din conturile acestuia, pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale.

Impotriva prezentului inscris, cel interesat poate depune contestatie la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 15 zile de la comunicare sau luat la cunostinta, in conformitate cu prevederile art.169-170 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003, republicata.

Potrivit dispozitiilor art.9 alin.(2) lit.d) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003, republicata, cand urmeaza sa se ia masuri de executare silita, nu este obligatorie audierea contribuabilului.

Sef Administratie, Sef Serviciu ,

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Directia Generala a Finantelor Publice Prahova

ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI PLOIESTI

Biroul Colectare, Executare Silita Persoane Fizice

Str.Democratiei nr.60-62

Tel.0244-597812/0244-597802

===================================================================

Nr………………../…………………..

CATRE,

dl. POPESCU ION

Ploiesti str. Veniamin Costache Nr.46

In conformitate cu prevederile art.145 din O.G. nr.92/2003 Republicata – privind Codul de Procedura Fiscala – republicata in M.O. nr.560/24.06.2004, prin prezenta va aducem la cunostinta ca pentru stingerea creantelor fiscale fata de bugetul general consolidat comunicate dumneavoastra prin somatia si titlul executoriu nr.293001000003976/25.04.2007s-a infiintat poprirea asupra conturilor bancare detinute de dumneavoastra.

Sef Administratie, Sef Serviciu,

In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii potrivit sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorului, si nu vor accepta alte plati din conturile acestuia pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale.
Daca debitorul ar fi facut plata in termenul prevazut in somatie, organul de executare ar fi instiintat de indata in scris banca pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor. Acest lucru nu s-a intamplat, drept pentru care banca este obligata sa procedeze conform dispozitiilor legale.

In situatia in care titlul executoriu nu poate fi onorat in aceeasi zi, banca va urmari executarea acestuia din incasarile zilnice realizate in contul debitorului.
La data infiintarii popririi asupra disponibilitatilor bancare, soldul contului debitorului este 0,00 lei.

Cum nu au intervenit modificari asupra situatiei fiscale, executarea silita continua asupra bunurilor imobile ale debitorului.
Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului. Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.
In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare. Nu este cazul debitorului nostru, deoarece este detinatorul a doua imobile, drept pentru care sechestrul se aplica asupra intregului imobil.
Executorii fiscali care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de sechestru

Sechestrul aplicat asupra bunului imobil constituie ipoteca legala. Dreptul de ipoteca confera creditorului fiscal in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor dreptului comun. Pentru bunul imobil sechestrat, organul de executare care a instituit sechestrul a solicitat de indata biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru. Biroul de carte funciara comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea pretului. Creditorii debitorului, sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la inscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil in evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv. La instituirea sechestrului si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv. S-a stabilit ca administrator-sechestru sa fie numit chiar debitorul.

Pentru realizarea creanțelor fiscale față de bugetul de stat ale Notarului Public Popescu Ion din Ploiești, printr-o adresa înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, s-a solicitat sprijinul Serviciului Îndrumare Colectare Venituri, pentru efectuarea evaluării bunului imobil sechestrat de executorii fiscali din cadrul instituției noastre prin Procesul-verbal de sechestru, în scopul valorificării acestuia.

Dupa primirea procesului-verbal de sechestru, debitorul solicita organului de executare, in termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a creantelor fiscale sa se faca din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni. Cererea a fost aprobata, iar de la data aprobarii cererii debitorului, executarea silita inceputa asupra bunurilor imobile se suspenda.

Creditorii debitorului, sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la inscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil in evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv. La instituirea sechestrului si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv

ROMANIA – Ministerul Finanțelor Publice

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA

Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Ploiești

Serviciul Colectare, Executare Silita – Persoane Fizice

Str. Aurel Vlaicu , nr22, Ploiești, Tel: 0244-407710, Fax:0244-597802 ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dosar de executare nr. 219/2007

Nr. ………………..din ………………………….

PROCES VERBAL DE SECHESTRU

PENTRU BUNURI IMOBILE

Incheiat astazi 15, luna mai , anul 2007, ora 14.00, in localitatea Ploiesti , str. Arges Nr.3, bl.101, sc.A, et..2, ap.9, judetul Prahova in temeiul Art.150 alin.(5) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, subsemnatul(ii) STOIAN RALUCA si IONESCU MARIAN executori(i) fiscal(i), cu legitimatia nr.1 si 85 delegatia nr.43285 si 43286/15.05.2007 am procedat la sechestrarea bunurilor imobile ale debitorului POPESCU ION cu domiciliul fiscal in localitatea Ploiesti, Veniamin Costache Nr.46 , judetul Prahova, cod de identificare fiscala 167032729XXXX caruia desi i s-a comunicat somatia nr.293001000003976/25.04.2007, nu a efectuat plata sumelor datorate conform titlului executoriu emis/titlurilor executorii emise de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Ploiești constand in:

Pentru stingerea creantelor fiscale, s-a procedat la sechestrarea bunurilor imobile situate in localitatea Ploiesti:

-apartament in suprafata utila de 67.22 mp, compus din 3 camere si dependinte, detinut de dl POPESCU ION in baza Contractului de Vanzare-Cumparare nr.3054/12.03.2006, situat in Ploiesti str. Arges Nr.3, bl.101, sc.A, et..2, ap.9

– Daca debitorul este inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in conformitate cu prevederile Art.128 alin.(3), lit.b) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si pct.4 alin.(3) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, bunurile mobile sechestrate se vor valorifica cu taxa pe valoarea adaugata calculata prin aplicarea cotei standard de 19%, sau, dupa caz, a cotei reduse de 9% asupra bazei de impozitare determinata potrivit legii, respectiv conform Art.137 si 138 din Codul fiscal.

In cazul in care executorul fiscal nu poate evalua bunurile imobile deoarece acestea necesita cunostinte de specialitate, evaluarea se va face inaintea procedurii de valorificare.

Sechestrul aplicat constituie ipoteca legala.

Sechestrul s-a aplicat in prezenta urmatoarelor persoane:

…………………………………….. domiciliat in …………………………………………………….,

legitimat cu ………………., in calitate de ………………………………………………………..,

…………………………………, domiciliat in ………………………………………………………..,

legitimat cu …………………………………………, in calitate de …………………………….. .

Drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul:

-………………………………………………………………………………………………………………. In legatura cu bunurile imobile sechestrate, debitorul ……………………………………………………….mentioneaza ca nu au fost/au fost sechestrate anterior……………………………………………………….

Persoanele de fata la aplicarea sechestrului formuleaza urmatoarele obiectii:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Bunurile imobile sechestrate sunt indisponibilizate cat timp dureaza executarea silita.

Daca obligatia fiscala nu este stinsa in termen de 15 zile se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, conform legii.

Impotriva prezentului inscris, cel interesat poate introduce contestatie la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunostinta, in conformitate cu prevederile Art.169-170 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit dispozitiilor Art.9 alin.(2) lit.d) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cand urmeaza sa se ia masuri de executare silita, nu este obligatorie audierea contribuabilului.

Prezentul proces-verbal de sechestru s-a incheiat in 4 exemplare

Executor fiscal Debitorul

Nume si prenume: Nume si prenume:

STOIAN RALUCA POPESCU ION Semnatura………………………………. Semnatura

IONESCU MARIAN Martori:

Semnatura……………………………….. Nume si prenume………………..

…………………………………….. Semnatura

Nume si prenume……………….

De la momentul primirii titlului de creanță, au fost parcurse etapele de executare silită prevăzute de lege, fiind aplicat sechestrul asupra bunului imobil proprietate a d-lui POPESCU ION pentru creanțele fiscale față de bugetul de stat în sumă totală de 66.223 lei.

În conformitate cu prevederile Codului de Procedură Fiscală s-a procedat la înscrierea creanțelor fiscale cuprinse în titlurile executorii emise pentru dl. POPESCU ION la Arhiva Electronică pentru Garanții Mobiliare, prin întocmirea Avizului de Garanție Inițial cu nr.116/22.04.2007, Administrația Finanțelor Publice Ploiești îndeplinind condiția de publicitate prevazută de lege.

În mod concret, executorii fiscali din cadrul Administrației Finanțelor Publice Ploiești au aplicat succesiv măsurile de executare silită prevăzute de Codul de Procedură Fiscală, prin:

înființarea popririlor asupra conturilor bancare;

aplicarea sechestrului asupra bunurilor urmăribile;

înscrierea creanțelor fiscale cuprinse în titlurile executorii emise pentru Notar Public Popescu Ion in Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, având un grad de prioritate față de terți prin îndeplinirea condițiilor de publicitate prevăzute de lege și crearea unui privilegiu prin efectul legii.

Constrans din toate directiile, debitorul nostru a hotarat sa achite debitele restante. Astfel, in momentul in care intreaga creanta a fost achitata, s-a procedat la ridicarea sechestrului si sistarea popririi asupra disponibilitatilor bancare.

CONCLUZII SI PROPUNERI

In anul 2005 a fost creata Directia generala de reglementare a colectarii creantelor bugetare, cu rolul de a asigura indeplinirea sarcinilor ce revin administratiei fiscale in domeniul reglementarii colectarii creantelor bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii sociale si alte venituri bugetare pe care le administreaza, potrivit legii, prin intermediul procedurilor de colectare a creantelor bugetare.

Obiectivul strategic al Directiei generale de reglementare a colectarii creantelor bugetare este ,, cresterea capacitatii administrative a institutiilor de colactare a impozitelor si taxelor”. Acest obiectiv s-ar putea realiza prin actiuni pe termen scurt si mediu referitoare la imbunatatirea legislatiei in domeniul colactarii creantelor bugetare prin plata voluntara, executare silita, si alte modalitati de stingere. Nu este suficient ,, sa se lucreze la elaborarea unor norme si instructiuni” in aplicarea actului normativ in vigoare – Codul de procedura fiscala, act aparut in 2003.

Trebuie avuta in vedere imbunatatirea activitatii de administrare fiscala, care sa conduca la cresterea continua si sustinuta a incasarii veniturilor fiscale, precum si intarirea disciplinei financiare, cu implicatii directe si imediate asupra reducerii volumului arieratelor si prevenirii formarii de noi arierate.

Motivarea contribuabililor prin acordarea unor bonificatii pentru plata obligatiilor inainte de termenul scadent ar duce la majorarea incasarilor prin plata voluntara.

Totodata, trebuie luate unele masuri pentru punerea la dispozitia contribuabilului a unor mijloace si canale moderne de plata, masuri care vor avea drept efect tot cresterea gradului de conformare voluntara la plata.

Agenția Națională de Administrare Fiscală

Direcția Generala a Finantelor Publice Prahova

Administratia Finantelor Publice Ploiesti

Activitatea de inspecție fiscală

Nr. înregistrare …………………..

Data ………/………../.…………….

DECIZIA DE IMPUNERE

privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală

DATELE DE IDENTIFICARE ALE CONTRIBUABILULUI

Denumire contribuabil: Cabinet individual de avocatura POPESCU ION

Cod identificare fiscală: 167032729XXXX

Domiciliul fiscal: Localitatea Ploiesti, bd./str. Veniamin Costache, nr. 46, județ Prahova

DATELE PRIVIND CREANȚA FISCALĂ

Obligatiile fiscale suplimentare de plata

Motivul de fapt

An fiscal 2003

a) Contribuabilul a insumat in mod eronat ch:6268413/20.08.2003 in suma de 10.000.000 lei desi aceasta a fost anulata;

b) Contribuabilul a inregistrat in registrul jurnal de incasari si plati in mod eronat suma de 150.000.000 lei in loc de 15.000.000 lei conform ch:6268401/04.2003;

c) Contribuabilul a inregistrat in registrul jurnal de incasari si plati in mod eronat suma de 16.580.500 lei in loc de 16.580.000 lei conform OP 91/16.10.2003;

d) Contribuabilul nu a inregistrat in registrul jurnal de incasari si plati dobanda bancara in suma de 153.769 lei;

e) Erori de calcul privind veniturile realizate in suma de 15.532.500 lei;

f) Contribuabilul a inclus integral in cheltuielile declarate-Rate Leasing Renault Laguna- in suma de 209.513.266 lei – acest mijloc fix va fi supus amortizarii;

g) Contribuabilul a inregistrat in evidenta contabila -Mijloace fixe- BF 36/07.09.2003 in suma de 17.871.777 lei mobexpert si F: 5600222/22.11.2003 in suma de 8.820.046 masa patrata cires – lipsa din patrimoniu;

h) Contribuabilul a considerat ca deductibile cheltuieli cu Medicamente, Obiecte personale – BF:76/11.01.2003 in suma de 721.000 lei medicamente; BF:92744/28.01.2003 in suma de 673.570 lei medicamente; OP 44/04.08.2003 in suma de 3.800.000 lei gradinita cinderella; OP 52/10.09.2003 in suma de 4.800.000 lei gradinita cinderella; BF:7648/18.09.2003 in suma de 120.000 lei analize laborator; BF:7943/30.09.2003 in suma de 70.000 analize laborator; BF:052094/10.10.2003 in suma de 592.500 lei medicamente; BF:2743/04.10.2003 in suma de 6.490.000 lei costum; BF:8466/14.10.2003 in suma de 120.000 lei analize laborator; BF:2/22.10.2003 in suma de 449.000 lei articole; imbracaminte; BF 0267/12.11.2003 in suma de 370.000 lei – clinica veterinara; BF 9492/12.11.2003 in suma de 120.000 lei analize medicale;

i) Contribuabilul nu a tinut cont de deductibilitatea limitata a cheltuielilor cu protocolul;

j) Contribuabilul a inregistrat in contabilitate cheltuieli cu transferul de sume din contul cabinetului in contul personal considerandu-le deductibile- 47.000.000 lei conform OP 4/16.10.2003 in suma de 30.000.000 lei; OP 27/21.11.2003 in suma de 12.000.000 lei si OP 73/18.11.2003 in suma de 5.000.000;

An fiscal 2004

a) Contribuabilul nu a inregistrat in registrul jurnal de incasari si plati cheltuieli cu dobanda bancara in suma de 756.101 lei;

b) contribuabilul a inregistrat in mod eronat la rubrica plati OP 96/14.09.2004 in suma de 1.651.000 lei si ch: PH ALE nr. 6268462/20.10.2004 in suma de 2.000.000 lei; OP 447/25.09.2003 in suma de 60.000.000 lei nu este incasare aferenta anului fiscal 2004 fiind incasat in data de 25.09.2003;

c) Contribuabilul nu s-a declarat platitor de TVA la depasirea plafonului, suma de 38.355.619 lei reprezentand TVA colectata;

d) erori de insumare a venitului:

e) Contribuabilul a inclus integral in cheltuielile declarate Rate Leasing Renault Laguna – in suma de 210.049.551 lei- acest mijloc fix este supus amortizarii;

f) Contribuabilul a considerat deductibila cheltuiala cu achizitia mijlocului fix, antena, conform OP 93/31.08.2004 in suma de 19.450.000 – acesta fiind bun personal;

g) Contribuabilul a inregistrat la rubrica plati onorariu incasare conform ch:6268462/20.10.2004 in suma de 2.000.000 lei;

h) Contribuabilul a inregistrat cheltuieli cu reparatiii- conform BF:556/30.01.2004 in suma de 7.806.400 lei – reparatii birou lipsa document; Ch: 7664863/11.02.2004 in suma de 15.300.000 lei – compresor, furtun, pistol vopsit;

i) Contribuabilul a inregistrat integral in registrul de incasari si plati cheltuieli cu sistemele de operare conform F:44669528/31.03.2004 in suma de 24.154.000 lei – sistem operare; F:6362671/22.10.2004 in suma de 36.253.208 – Laptop Fujitsu cheltuiala nedeductibila integral se va supune amortizarii;

j) Contribuabilul nu a tinut cont ca in anul 2004 a depasit plafonul de scutire a Tva suma de 7.250.737 lei reprezentand TVA nedeductibil;

k) Contribuabilul a declarat eronat cheltuieli (in plus) fata de cheltuielile inregistrate in registrul de incasari si plati;

An fiscal 2005

a) Contribuabilul a inregistrat in mod eronat in registrul jurnal de incasari si plati la rubrica plati – dobanda bancara aferenta lunii aprilie in suma de 1,55 lei;

b) Contribuabilul a inregistrat in mod eronat in evidenta contabila suma de 30 lei in loc de 300 lei conform chitanta: seria PH nr.07575313/30.08.2005;

c) Contribuabilul nu a colectat si declarat.- TVA in suma de 51.793,16 lei aferent anului 2005, mentionam ca in luna noiembrie/2004 a fost depasit cifra de afaceri de 2 mld;

d) eroare de declarare (in minus) comparativ cu veniturile inregistrate;

e) Contribuabilul a considerat deductibile integral cheltuieli in suma de 4.804,40 lei – componente calculator (doua sisteme) – au fost supuse amortizarii;

f) Contribuabilul a inclus in cheltuielile declarate totalul ratelor platite cu privire la achizitionarea Renault Laguna – au fost supuse amortizarii;

g) Contribuabilul a considerat ca deductibile cheltuieli in suma de 134,87 lei cablu Tv – servicii uz personal;

h) Contribuabilul nu a tinut cont de deductibilitatea limitata a cheltuielilor cu protocolul;

i) Contribuabilul a considerat ca deductibile cheltuieli personale – conform OP 20/03.02.20005 in suma de 4.857.000 lei plata catre Gradinita Cinderela; BF:1/25.02.2005 in suma de 250.000 lei pandant si dobanda bancara in suma de 15.541 lei inregistrata eronat la rubrica plati;

j) Contribuabilul nu poate justifica plata aferenta reparatiilor conform OP 12/19.01.2005 in suma de 840,34 lei;

k) 12.683,81 lei – TVA nedeductibil a fost depasit plafonul de scutire a TVA in luna noiembrie/2004 suma nedeductibila;

An fiscal 2006

a) Contribuabilul nu a colectat si declarat TVA in suma de 64.472,33 lei aferent anului 2006, mentionam ca in luna noiembrie/2004 a fost depasit cifra de afaceri de 2 mld;

b) Contribuabilul a considerat deductibile integral cheltuieli in suma de 9.482,48 lei – componente calculator, mijloace fixe supuse amortizarii;

c) Contribuabilul a inclus in cheltuielile declarate totalul ratelor platite cu privire la achizitionarea Land Rover – au fost supuse amortizarii;

d) 27.030,57 lei – TVA nedeductibil a fost depasit plafonul de scutire a TVA in luna noiembrie/2004 suma nedeductibila;

Motivul de fapt TVA:

Contribuabilul nu a tinut cont ca in luna noiembrie 2004 a depasit plafonul de scutire privind TVA

Temeiul de drept

An fiscal 2003

f) conform art. 16, alin. (4), lit.g) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

g) conform art. 16, alin. (4), lit.h) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

h) conform art. 10, alin. (1), lit.b) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

i) conform art. 16, alin. (4), lit.d) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

j) conform art. 10, alin. (1), lit.a) din OG 7/2001 privind impozitul pe venit;

An fiscal 2004

a) art. 49, alin. (2), lit.b) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

b) art. 49, alin. (2), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

c) art. 152, pct (3) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

d) art. 49, alin. (2), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

e) art. 24, alin. (1), din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

f) art. 49, alin. (7), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

g) art. 49, alin. (4), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

h) art. 49, alin. (7), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

i) art. 24, alin. (1), din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

j) art 145. pct (11) si (12) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

k) art. 49, alin. (4), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

An fiscal 2005

a) art. 48, alin. (2), lit.b) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

b) art. 48, alin. (2), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

c) art. 152, pct (3), din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

d) art. 48, alin. (2), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

e) art 24 alin.(1), din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

f) art. 24, alin. (1), din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

g) art. 48, alin. (7), lit.a) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

h) art. 48, alin (5) lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

i) art. 48, alin (7), lit a) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

j) art. 48, alin (4), lit a) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

k) art 145. pct (11) si (12) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

An fiscal 2006

a) art. 152, pct (3) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

b) art. 24, alin. (1), din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

c) art. 24, alin. (1), din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

d) art 145. pct (11) si (12) din Lg 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

Act normativ TVA:

art 152, alin (3) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

pct. 56, alin (4) din HG 44/2004 privind normele de aplicare a Codului Fiscal;

Solutionarea decontului de taxa pe valoarea adaugata cu sume negative cu optiune de rambursare:

Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:

A – Suma solicitata la rambursare

B – TVA respinsa la rambursare

C – TVA aprobata la rambursare

D – TVA stabilita suplimentar de plata (rd.1)- Obligatii fiscale accesorii de plata (rd. 2)

E – Cod cont bugetar

F – Numar de evidenta platii

Motivul de fapt:

Temeiul de drept. Data comunicării:

Data comunicării "Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală" reprezintă:

– data semnării de primire, în condițiile art. 44 alin. (2) lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– data înscrisă de poștă la remiterea "confirmării de primire", în condițiile art. 44 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– data la care expiră termenul de 15 zile de la data afișării anunțului publicitar în condițiile alin. (2) lit. d) și alin. (3) art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Termenul de plată

Diferența de impozit, taxă sau contribuție constatată de organele de inspecție fiscală și stabilită de plată precum și obligațiile accesorii aferente acestora se plătesc în funcție de data comunicării prezentei, astfel:

– până la data de 5 a lunii următoare, când data comunicării este cuprinsă în intervalul 01 – 15 din lună;

– până la data de 20 a lunii următoare, când data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 – 31 din lună;

Dispoziții finale

La prezenta Decizie de impunere se anexează Raportul de inspecție fiscală care, împreună cu anexele, conține _____ pagini.

În conformitate cu art. 175 și art. 177 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, împotriva sumelor de plată și sau aprobate la rambursare prin prezenta se poate face contestație, care se depune, în termen de 30 zile de la comunicare, la organul fiscal emitent, sub sancțiunea decăderii.

Prezenta reprezintă titlu de creanță.

Cod 14.13.02.18 aprobat prin OMFP nr. 972/13.06.2006

BIBLIOGRAFIE

Bal Ana „Economii in tranzitie. Europa Centrala si de Est”, Editura Oscar Print, Bucuresti 2002

Condureanu Carmen „sistemul fiscal in stiinta finatelor”, Editura Codecs, Bucuresti 2002

Condor Ioan „Drept fiscal si financiar”, tribuna economica, Bucuresti 1996

Cretoiu Gheorghe „economie Politica. Casa de editura si presa „Sansa”, Bucuresti 2003

Mosteanu Tatiana, Sorin dinu „Reforma sistemului fiscal in Romania”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2002

Vacarel Iulian, Bercea Florin „Finante Publice”, Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 2000

Vacarel Iulian „Politici economici si financiare de ieri si de azi”, Editura economica. Bucuresti 2003

Vascu Teodora „Bugetul statului si agentii economici”, Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 2001

Luca Gandulli „Economia in Transition and Reform income Taxation- the Case of Romania” Phare ACE Programme 2004

10) Revenue Statistic of OECD MEMBER COUNTRIES 2001

11) Colectia „Tribuna Economica” 1995-2000

12) Buletin financiar, Institutul de Finante, Preturi si Probleme Valutare „Victor Slavescu” numarul 2 din 2000

13) Anuarul Statistic al Romanaiei, anii 1990-2000

14) Raportul privind proitectul bugetului de stat pentru anul 2000

15) Decretul numarul 276/02.05.1973 pentru reglementarea impunerii unor venituri realizate in RSR de persoane fizice si juridice nerezidente, publicat in Buletinul Oficial, numarul 70/16.05.1973.

16) Decret-Lege numarul 54/1990, publicat in MO numarul 20/06.02.1990.

17)Hotararea Guvernului numarul 201/1990, publicata in MO numarul 33-34/08.03.1990.

Legea 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in MO 126-127/17.11.1990.

19) Legea numarul 12/31.01.1991 privind impozitul pe profit, publicata in MO numarul 25/31.01.1991.

20) Hotararea Guvernului numarul 864/1991, publicata in MO numarul 255/19.12.1991.

21) Legea numarul 35/1991 privind regimul investitiilor straine, publicata in MO 185/02.08.1993 si modificata prin Legea nr.57/1993.

22) Ordonanat guvernamentala nr 3/1992 privind Taxa pe Valoare Adaugata publicata in MO 200/17.08.1992.

23) Legea nr 20/06.04.1993, pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere intre Romania si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, semnat la Bruxelles la 01.02.1993, publicat in MO 73/12.04.1993

24) Legea nr 19/06.04.1993 pentru ratificarea Acordului dintre Romania si A.E.L.S. si aranjamentelor agricole bilaterale la care se face referire in acord, semnat la Geneva la 10.12.1992, publicat in MO nr 75/16.04.1993.

25) Hotarea Guvernamentala nr 70/1994 privind impozitul pe profit publicata in MO 246/31.08.1994.

26) Legea nr 71/1994 privind acordarea unor facilitati suplimentare fata de legea nr 35/1991, republicata, pentru atragerea de investitori straini in industrie, publicata in MO nr 189/22.07.1994.

27) Legea nr 42/1993 privind accizele la produsele din import si din tara precum si impozitul la titeiul din productia interna si gaze naturale, republicata in MO 286/1995.

28) Legea 32/1991, privind impozitul pe salarii, republicata in MO 21/30.01.1996.

29) Legea nr 73/1996, pentru aprobarea HG 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata in MO 174/02.08.1996.

30) O.U.G. 82/1997 privind regimul accizelor si al altor taxe indirecte, publicata in MO 380/29.12.1997.

31) O.U.G. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, publicata in MO 378/29.12.1997.

32) O.G. 2/1998 pentru modificarea O.G. privind Taxa pe Valoare Adaugata nr 3/1992, publicata in MO 31/20.01.1998.

33) O.G. 6/1998 pentru modificarea si completarea legii 32/1991 privind impozitul pe salarii, publicata in MO Partea I nr 27/27.01.1998.

34) Legea Bugetului de Stat pe 1998 nr 109, publicata in MO 207/03.06.1998.

35) O.U.G. nr 14/1998 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1998, publicata in MO 357/21.09.1998.

36) O.U.G. 50/1998 pentru modificarea si completarea prevederilor O.U.G 82/1997 privind regimul accizelor si al altor impozite indirecte, publicata in MO 417/05.11.1998.

37) Legea bugetului de stat pe 1999, nr 36/08.03.1999, publicata in MO nr 97/08.03.1999.

38) Revista „Impozite si Taxe”, Tribuna Economica, nr 18/04.2000.

39) Legea bugetului de Stat pe anul 2000, nr 76/25.04.2000, publicata in MO nr 195/05.05.2000.

40) Codul Fiscal reglementat de lege.

41) Anuarul statistic al ANAF pe 2006.

42) Note de curs Finante, Lazar Cornel

43) Note de curs Gestiunea Financiara a Intreprinderii, George Enescu

44) Note de curs Control Financiar, Mares Corolian.