Aplicarea Standardului International Ias 17 la S.c. Alfa Srl

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I. Standardul Internațional de Contabilitate

IAS 17 Leasing

1.1 Obiectiv, aria de aplicabilitate si data intrarii in vigoare a IAS 17

1.2 Clasificarea operațiunilor de leasing

1.3 Caracteristicile contractului de leasing financiar

1.4 Operațiuni de leasing reflectate în situațiile financiare ale locatarilor

1.4.1 Leasing financiar

1.4.2 Leasing operațional

1.5 Operațiuni de leasing reflectate în situațiile financiare ale locatorilor

1.5.1 Leasing financiar

1.5.2 Leasing operațional

CAPITOLUL II. Prezentarea pieței leasingului din România

2.1 Scurt istoric al conceptului de leasing

2.2 Reglementările privind operațiunile de leasing din România

2.3 Prezentarea pieței leasingului din România

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – Aplicarea standardului internațional IAS 17 la S.C. ALFA SRL

3.1. Prezentarea generală a societății comerciale SC ALFA SRL

3.2. Aplicarea Standardului Internațional de Contabilitate nr.17 la SC ALFA SRL

3.2.1. Contractul de leasing financiar

3.2.2. Contractul de leasing operațional

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Orice afacere începe cu investițiile. Apoi se dezvoltă tot prin intermediul acestora. Fiecare investiție presupune un efort financiar, care de foarte multe ori este aproape imposibil de suportat. În aceste condiții, creditul bancar și leasingul au devenit în scurt timp practici populare în rândul întreprinzătorilor din România.

În economia de piață orice sumă, oricât de mică, contează pentru a menține o firmă rentabilă. Alegerea sistemului de finanțare potrivit poate reprezenta decizia de managament cea mai importantă.

Leasingul a cunoscut o dezvoltare accentuată atunci când a devenit o soluție de eficienta fiscală: posibilitatea achiziționării unor autoturisme de proveniență străină plătind taxe mai mici, a fost elementul care a adus această industrie în luminile rampei. De asemenea , posibilitatea de a utiliza echipamente foarte moderne, de mare randament, de a depăși unele obstacole de import, de a nu plăti drepturi de proprietate industrială mențin leasingul în atenție.

Leasingul reprezintă o formă de investiții foarte bine structurata, aceasta însemnând că, aplicată în mod corespunzător, aproape toți factorii de risc pot fi controlați. Abordarea leasingului ca un management eficient poate aduce avantaje deosebite atât pentru finanțator cât și pentru beneficiar sau producătorul bunului. Operațiunea de leasing este un mod extrem de eficient pentru alocarea resurselor financiare în investiții de capital.

În următorii ani leasingul va crește substanțial, în mod categoric, și va deveni una din căile importante de dezvoltare economică, pentru că reprezintă calea cea mai accesibilă de cumpărare a mijloacelor de producție pentru firmele românești, mai ales în condițiile în care economia autohtonă duce lipsă de garanții.

Capitolul I

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 17 Leasing

1.1 Obiectiv, aria de aplicabilitate și data intrării în vigoare a IAS 17

Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari și locatori, politicile contabile corespunzătoare și elementele ce trebuie evidențiate cu privire la leasingul financiar și operational.

Acest Standard trebuie aplicat în contabilizarea tuturor tranzacțiilor de leasing, cu excepția celor de mai jos:

a) acorduri de leasing privind explorarea sau exploatarea resurselor naturale, cum ar fi: țiței, gaze naturale, minereuri, și alte resurse neregenerabile similare;

b) contracte de acordare a licenței pentru bunuri ca: filme cinematografice, înregistrări video, piese de teatru, manuscrise, brevete și drepturi de autor.

Acest Standard nu trebuie aplicat evaluării:

de către locatari a investiției imobiliare deținute în baza unui contract de leasing financiar;

de către locatori a investiției imobiliare închiriate în baza unui contract de leasing operațional;

de către locatari a activelor biologice deținute în baza unui contract de leasing financiar;

de către locatori a activelor biologice închiriate în baza unui contract de leasing operațional.

Prezentul Standard se aplică contractelor care transfera dreptul de utilizare a bunurilor, chiar dacă, pentru utilizarea sau întreținerea respectivelor bunuri, locatorului i se poate cere efectuarea unor servicii substanțiale. Pe de altă parte, acest Standard nu se aplică în cazul contractelor de servicii care nu implică transferul dreptului de utilizare a bunurilor între părțile contractante.

Prezentul Standard Internațional de Contabilitate a intrat în vigoare pentru situațiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 2005. În cazul în care o întreprindere aplică acest Standard pentru situațiile aferente perioadelor anterioare datei de 1 ianuarie 2005, întreprinderea trebuie să specifice faptul că a utilizat acest Standard în locul IAS 17, Contabilitatea operațiunilor de leasing, aprobat în 1999.

Prezentul Standard înlocuiește IAS 17, Contracte de leasing, revizuit în 1999.

1.2 Clasificarea operațiunilor și a contractelor de leasing

Clasificarea operațiunilor de leasing adoptată în acest Standard se bazează pe măsură în care riscurile și beneficiile aferente titlului de proprietate a unui bun în regim de leasing revin locatorului sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a se înregistra pierderi, ca urmare a unui grad scăzut de utilizare a bunului său a uzurii morale și a unor variații ale venitului datorate modificării condițiilor economice. Beneficiile pot fi reprezentate de estimarea unei activități profitabile pe durata de viața economică a bunului și a unor câștiguri rezultate din creșterea valorii sau din realizarea valorii reziduale.

O operațiune de leasing este considerată ca fiind leasing financiar, dacă transfera, în mare măsură, toate riscurile și beneficiile aferente titlului de proprietate. O operațiune de leasing este considerată leasing operațional, dacă nu transfera, în mare măsură, toate riscurile și beneficiile aferente titlului de proprietate.

Întrucât tranzacția dintre locator și locatar se bazează pe un contract de leasing comun ambelor părți, este necesară utilizarea unor definiții consecvente. Aplicarea acestor definiții în circumstanțe diferite celor două părți poate determina, uneori, că același leasing să fie clasificat în mod diferit de locator și, respectiv, de locatar.

Clasificarea unei operațiuni de leasing ca leasing financiar sau operațional depinde mai curând de fondul tranzacției decât de forma contractului.

Exemplu de situație în care o operațiune de leasing este clasificată ca leasing financiar:

– dreptul de proprietate asupra activului este transferat la sfârșitul perioadei de leasing;

– opțiunea de a cumpăra la un preț negociabil;

– termenul de leasing acoperă cea mai mare parte din durata de utilizare a activului;

– plățile pentru leasing acoperă valoarea activului;

a. Locatarul:

– înregistrează activul -> îl amortizează;

– înregistrează o obligație către locator;

– partiționează plățile pentru leasing între cheltuiala financiară și rambursarea datoriei;

Activele și obligațiile -> valoarea justă a activului ce face obiectul leasingului (dacă este mai mică – valoarea actuală a plăților minime pentru leasing).

Ratele de plătit

comisioanele trebuiesc alocate astfel încât să se obțină p rata comstanta periodică a dobânzii.

b. Locatorul:

-inregistreaza o creanță;

-inregistreaza un venit financiar primit;

Creanțele

investiția netă în leasing (investiția brută – venitul financiar neobținut);

Ratele de plătit

venitul financiar este alocat astfel încât să se obțină o rata constantă a rentabilității.

Pentru producătorul sau dealer:

pierderea sau profitul din vânzări sunt înregistrate în mod normal;

ratele artificiale joase ale dobânzii conduc la limitarea profitului din vânzări;

Clasificarea operațiunii de leasing se realizează la începutul leasingului. Dacă locatarul și locatorul convin, în orice moment, să modifice clauzele contractului de leasing fără a reînnoi contractul, determinând astfel o altă clasificare în conformitate cu criteriile stipulate în paragrafele de mai sus, contractul revizuit este considerat un contract nou în afară de durată să. Totuși, modificările elementelor previzionate (de exemplu, modificări ale duratei de viața economică estimate sau ale valorii reziduale a bunului ce constituie obiectul leasingului) sau modificările de circumstanțe (de exemplu, neîndeplinirea angajamentelor de către locatar) nu determina o nouă clasificare a leasingului din punct de vedere contabil.

Operațiunile de leasing care au ca obiect terenuri și clădiri sunt clasificate ca leasing operațional sau financiar, ca și operațiunile de leasing care au ca obiect alte bunuri. Totuși, o caracteristică a terenurilor este ca acestea au, în mod normal, o durată de viața economică nedeterminată și, dacă nu se estimează că locatarului îi va fi transferat titlul de proprietate până la sfârșitul termenului de leasing, atunci locatarului nu-i revin în mare măsură, toate riscurile și beneficiile aferente titlului de proprietate. O sumă plătită pentru un astfel de leasing reprezintă plăți de leasing achitate în avans, care sunt amortizate pe perioada de leasing în funcție de beneficiile aduse.

Pentru obținerea unor informații prin care să se realizeze interesul contabil și de raportare, locatarul clasifica leasingul potrivit celor două alternative:

– leasing operațional;

– leasing financiar.

În conținutul US GAAP (Principiile contabile general acceptate americane – United States Generally Accepted Accounting Principles), leasingului financiar îi este atribuită denumirea de leasing de capital. Leasingul financiar este cel care reprezintă, în mod esențial, un mijloc alternativ de a finanța achiziția unui bun sau de a beneficia în mod substanțial de avantajele utilizării bunului respectiv. Termenul „capital" este utilizat pentru că, în conformitate cu standardele de contabilitate, o asemenea proprietate închiriată să fie tratată ca deținută în proprietate și în mod corespunzător inclusă în bilanț. Datorită faptului că în cadrul Standardelor Internaționale de Contabilitate se constată uneori o lipsă a îndrumării privind contabilitatea leasingului, există multe aspecte a căror rezolvare va fi cu titlu informativ.

IAS 17, Leasing, versiunea inițială, arata ca avantajele și riscurile asociate proprietății asupra bunului sunt presupuse a fi transferate în mod substanțial dacă oricare dintre următoarele patru criterii este îndeplinit (aceste criterii se păstrează și în cadrul IAS 17, Leasing, revizuit):

– leasingul transfera dreptul de proprietate asupra bunului către locatar până la sfârșitul perioadei de leasing;

– leasingul conține o opțiune de cumpărare (opțiunea de a cumpăra bunul care face obiectul leasingului la un preț suficient de mic față de valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabila) și este destul de sigur că opțiunea va fi exercitată;

– termenul de leasing acoperă cea mai mare parte din durata de viața economică a activului; dreptul de proprietate poate să fie sau poate să nu fie transferat locatarului;

– valoarea actuală, la începutul leasingului, a plăților minime de leasing este mai mare sau cel puțin egală cu valoarea justă a bunului, mai puțin deducerile și creditele fiscale de care beneficiază locatorul la acest moment; dreptul de proprietate poate să fie sau poate să nu fie transferat locatarului.

IAS 17, Leasing (revizuit), a extins lista cu încă patru criterii, care sunt sintetizate astfel:

– bunurile închiriate au o natură specializată în așa fel încât numai locatarul poate să le utilizeze fără a le aduce modificări majore;

– dacă locatarul poate revoca leasingul, pierderile locatorului generate de revocarea contractului sunt suportate de locatar;

– câștigurile sau pierderile rezultate din fluctuații în valoarea reziduală justa îi revin locatarului;

– locatarul are posibilitatea continuării leasingului pe un termen suplimentar la o rată de leasing care este substanțial mai mică decât rata pieței.

Deci în cadrul IAS 17, Leasing (revizuit), este necesară evaluarea celor opt criterii (în loc de cele patru criterii existente în conținutul versiunii inițiale) pentru a putea concluziona dacă un contract trebuie să fie clasificat ca leasing financiar. Din cele opt criterii prezentate de noul Standard, primele cinci sunt determinante că natura, adică, dacă oricare dintre cele cinci criterii este îndeplinit, în mod normal, contractul trebuie clasificat ca leasing financiar. Ultimele trei criterii sunt, totuși, mai sugestive că natura și de aceea Standardul afirma că ele ar putea conduce la clasificarea unui contract ca leasing financiar.

Rata dobânzii utilizată pentru a determina valoarea actualizată trebuie să fie rata marginala a dobânzii locatarului, numai dacă nu se poate determina rata implicită a contractului de leasing, caz care aceasta din urmă ar trebui utilizată. Este interesant de menționat faptul că în cadrul US GAAP, pentru a utiliza rata implicită a contractului de leasing în vederea determinării plăților minime de leasing, aceasta trebuie să fie mai mică decât rata dobânzii marginale a locatarului. Logic, dacă rata dobânzii marginale a locatarului este mai mică decât rata implicită a dobânzii oferită de contractul de leasing și dacă potențialul locatar cunoaște acest lucru, atunci ar fi mult mai atractiv să se împrumute și să cumpere bunul. Astfel, regulă impusă de americani pare oarecum superflua. IAS 17, Leasing, nu stabilește această condiție.

Dacă un contract de leasing îndeplinește unul din cele opt criterii prezentate mai sus, în general acesta va trebui să fie clasificat ca leasing financiar în situațiile financiare ale locatarului, așa cum precizează IAS 17, Leasing (revizuit). Totuși, apare o condiție suplimentară impusă de ambele variante ale IAS 17, Leasing (cea originală și cea revizuita), și anume cea legată de situația în care leasingul include atât terenul, cât și clădirile. În astfel de cazuri, dacă nu se așteaptă că dreptul de proprietate să fie transferat la locatar la sfârșitul perioadei de leasing, aceste contracte nu trebuie considerate ca leasing financiar, indiferent de celelalte clauze existente în contract. Deci primul criteriu trebuie să fie întotdeauna îndeplinit în cazul contractelor de leasing care au ca obiect proprietățile imobiliare pentru că acestea să fie clasificate ca leasing financiar.

Terminologia utilizată în cel de-al treilea și al patrulea criteriu, așa cum au fost ele prezentate mai sus, le face să fie oarecum subiective și să prezinte într-un fel dificultăți în ce privește aplicarea în practică. Astfel, în aceleași condiții, este posibil ca două întreprinderi să ajungă la concluzii diferite cu privire la clasificarea unui contract dat de leasing. Abordarea adoptată de IAS 17, Leasing, diferă de cea a standardului american corespondent, SFAS 13, în sensul că în conținutul IAS 17, Leasing, criteriul stabilit este mult mai subiectiv. În conținutul standardului american, un procent de 75% sau mai mult din durata de viață utilă a fost specificat pentru clasificarea unui contract ca fiind leasing financiar, creându-se astfel un test clar care poate fi aplicat „mecanic". IAS 17, Leasing, stipulează că opțiunea de capitalizare trebuie să apară atunci când leasingul acoperă cea mai mare parte din durata de viața economică a activului. De asemenea, în standardul american se specifică un prag „pentru valoarea actualizată a plăților minime de leasing, care trebuie să fie cel puțin 90% din valoarea justă a bunului", spre deosebire de IAS 17, Leasing, care specifică „aproape întreaga valoare justă a bunului".

Absentă în aceste situații a unor interpretări și direcții emise de IASC poate fi argumentată în același mod, ca expresia „cea mai mare parte" implică 80% până la 90% în loc de 75% din durata economică a bunului, sau ca expresia „aproape întreaga valoare justă" reprezintă 95% sau, de ce nu, chiar 99% în loc de 90% din valoarea justă la începutul contractului de leasing. Astfel, se poate spera ca IASC va avea în vedere aceste aspecte atunci când va revizui IAS 17, Leasing, în cadrul reformei pentru îmbunătățirea acestuia, întrucât acestea au fost probleme semnificative constatate cu ocazia aplicării sale.

Dacă varianta originală a IAS 17, Leasing, nu avea în vedere aspecte legate de modificarea încadrării unui contract de leasing ca urmare a schimbării termenilor contractului, IAS 17, Leasing (revizuit), are în vedere și această posibilitate. Astfel, se specifică faptul că, dacă părțile sunt de acord să schimbe termenii contractului prin reînnoirea leasingului și dacă din această schimbare rezulta o încadrare diferită a leasingului, în ipoteza în care noile prevederi ar fi existat de la începutul leasingului, atunci acesta trebuie să fie considerat că un nou contract de leasing.

Pentru obținerea unor informații prin care să se realizeze interesul contabil și de raportare, locatarul clasifica leasingul potrivit celor două alternative:

1. leasing operațional;

2. leasing financiar:

– leasing financiar ordinar (obișnuit);

– leasing financiar desfășurat de producători sau dealeri;

– leasing de randament (de influență), în care finanțarea se realizează printr-o a treia parte, denumită creditor, în locul locatorului.

O cerință de bază în cazul contractelor de leasing este aceea că trebuie să existe o contabilitate consecventa pentru ambele părți – locator și locatar. Deoarece evenimentele sau tranzacțiile care au loc între locator și locatar sunt bazate pe un contract de leasing comun, este adecvat ca și leasingul să fie clasificat într-o manieră consecventa de către ambele părți. Astfel, dacă oricare dintre cele opt criterii specificate mai sus este îndeplinit și locatarul clasifica leasingul ca financiar, leasingul trebuie să fie încadrat ca atare și de către locator. Dacă leasingul este unul financiar, din punctul de vedere al locatorului, el va fi, de asemenea, clasificat fie ca un leasing de tip vânzare, fie ca un leasing direct, fie ca un leasing de randament, în funcție de condițiile existente la începutul leasingului. Având în vedere această observație generală, IAS 17, Leasing, face trimitere la o excepție de la această regulă atunci când precizează că pot exista „diferite circumstanțe" care să conducă uneori că același contract de leasing să fie clasificat diferit de către locator și locatar. Din păcate, Standardul nu detaliază această problemă, dar, încă o dată, există posibilitatea informării prin referința la UȘ GAAP, care stabilește clar circumstanțele sau factorii care, dacă nu sunt îndepliniți din punctul de vedere al locatorului, pot conduce ia clasificări diferite ale leasingului de către locatar și locator.

De asemenea, în clasificarea leasingului trebuie să facem distincția între leasingul de tip vânzare, cel direct și cel de randament.

Un leasing este considerat de tip vânzare când criteriile stabilite mai sus au fost îndeplinite și tranzacția de leasing este astfel structurata încât locatorul (în general, producător sau dealer) recunoaște un câștig sau o pierdere din tranzacție în plus față de venitul din dobânda. Pentru că acest lucru să se întâmple, este necesar că valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a activului și suma valorilor actualizate ale plăților minime de leasing plus valoarea reziduală negarantata estimată să difere de cost (sau de valoarea contabilă). Esența acestei tranzacții este aceea a unei vânzări, de unde și denumirea contractului de leasing. Exemple obișnuite de leasing-vanzare:

1) când un dealer de automobile optează să închirieze mașina clienților săi în schimbul unei vânzări reale;

2) reînchirierea prin leasing a unui echipament ce a făcut obiectul unui contract de leasing expirat recent.

Un leasing financiar direct diferă de un leasing-vanzare prin aceea că locatorul nu realizează un câștig sau o pierdere din tranzacție, altele decât venitul din dobânda. În cadrul unui leasing financiar direct, valoarea justă a activului la începutul leasingului este egală cu costul (sau valoarea contabilă, dacă proprietatea nu este nouă). Acest tip de tranzacții implica adesea entități angajate în mod normal în operații de finanțare. Locatorul (o bancă sau o altă instituție financiară) cumpără bunul și apoi îl închiriază locatarului. Această tranzacție este aproximativ asemănătoare cu împrumuturile convenționale în cadrul cărora împrumutatul utilizează fonduri împrumutate pentru a cumpăra activul. în această situație se optează pentru leasing din mai multe motive de natură economică:

– locatarul (împrumutatul) este, în general, capabil să obțină o finanțare de 100% (integrală);

– pot exista beneficii fiscale pentru locatar;

– locatorul primește echivalentul dobânzii, dar și un activ cu o valoare rămasă la sfârșitul perioadei de leasing (doar dacă nu se transfera titlul de proprietate, ca o condiție a contractului de leasing);

O formă specializată a leasingului financiar direct este leasingul de randament. Un leasing de randament întrunește toate criteriile care definesc un leasing financiar direct, dar diferă de acesta deoarece implică cel puțin trei părți: un locatar, un creditor pe termen lung și un locator (desemnat, în mod obișnuit, ca „participant cu capital"). Alte caracteristici ale leasingului de randament sunt:

– finanțarea asigurată de creditorul pe termen lung trebuie să fie fără recurs ia creditul general al locatorului, deși creditorul poate să facă recurs la proprietatea închiriată; suma finanțării trebuie să îi asigure locatorului un randament substanțial din tranzacție;

– investiția netă a locatorului scade în primii ani și crește în ultimii ani ai perioadei de leasing, înainte de terminarea să.

1.3 Caracteristicile contractelor de leasing financiar

Caracteristicile contractelor de leasing financiar includ următoarele :

Leasingul transfera locatarului dreptul de proprietate asupra bunului la sfârșitul duratei contractului;

Locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț mai mic decât valoarea justă, opțiunea va fi exercitată cu o certitudine rezonabilă;

Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durată de viața economică a bunului;

Valoarea actualizată a plăților minime de leasing aproximează valoarea justă a bunului în regim de leasing;

Bunurile în regim de leasing au o natură specializată și sunt potrivite numai locatarului;

Locatarul va suporta pierderile legate de rezilierea contractului de leasing;

Câștigurile/pierderile rezultate din variațiile valorii reziduale revin locatarului;

Leasingul poate fi prelungit pentru o a doua perioadă la o chirie substanțial mai redusă decât chiria pieței.

1.4 Operațiuni de leasing reflectate în situațiile financiare ale locatarilor

1.4.1 Leasing financiar

Locatarii trebuie să recunoască operațiunile de leasing financiar în bilanțurile lor ca active și datorii la o valoare egală, la începutul leasingului, cu valoarea justă a bunului în regim de leasing sau cu valoarea actualizată a plăților minime de leasing, dacă aceasta din urmă este mai mică. Pentru calcularea valorii actualizate a plăților minime de leasing, se consideră ca factor de actualizare rata implicită a dobânzii din contractul de leasing, dacă aceasta se poate determina; în caz contrar, trebuie utilizată rata dobânzii marginale a locatarului.

Tranzacțiile și alte evenimente trebuie înregistrate și reflectate în concordanță cu fondul lor și cu realitatea financiară, și nu cu forma juridică. În timp ce forma juridică a unui contract de leasing reflectă faptul că locatarul nu poate să dobândească titlul de proprietate a bunului în regim de leasing, în cazul operațiunilor de leasing financiar fondul și realitatea financiară rezidă în aceea că locatarul dobândește beneficiile economice din utilizarea bunului pe cea mai mare parte din durata de viața economică, în schimbul unei obligații de a plăti pentru acest drept o sumă aproximativ egală cu valoarea justă a bunului și cheltuielile de finanțare aferente.

Dacă asemenea tranzacții de leasing nu sunt reflectate în bilanțul locatarului, resursele economice și nivelul obligațiilor unei întreprinderi sunt subevaluate, denaturându-se astfel indicatorii financiari, prin urmare este adecvată înregistrarea leasingului financiar în bilanțul locatarului atât ca un activ, cât și că o obligație de a achita plățile viitoare de leasing. La începutul leasingului, activul și datoria pentru plățile viitoare de leasing se înregistrează în bilanț la valori egale.

Nu este adecvat ca datoriile pentru bunurile în regim de leasing să fie prezentate în situațiile financiare ca o deducere din activele aferente bunurilor în leasing. Întrucât pentru prezentarea datoriilor în bilanț datoriile curente sunt evidențiate separat de cele pe termen lung, aceeași distincție se va utiliza și pentru datoriile generate de leasing.

Anumite activități specifice aferente leasingului implica, adesea, apariția unor costuri directe inițiale, cum ar fi cele legate de negocierea și încheierea contractelor de leasing. Costurile identificate ca fiind atribuibile direct activităților efectuate de locatar pentru un leasing financiar sunt incluse în valoarea înregistrată ca activ în baza contractului de leasing.

Plățile de leasing trebuie împărțite în cheltuieli de finanțare a leasingului și reducerea datoriei neachitate. Cheltuielile de finanțare trebuie alocate pe perioade de-a lungul termenului de leasing, astfel încât să se obțină o rata periodica constantă a dobânzii la șoldul datoriei rămase în fiecare perioadă.

În practică, în procesul de alocare a cheltuielilor de finanțare pe perioade de-a lungul termenului de leasing, se poate folosi o formă de aproximare pentru simplificarea calculelor.

Un leasing financiar da naștere unor cheltuieli cu amortizarea aferenta bunului, precum și unor cheltuieli financiare, în fiecare perioadă contabilă. Politica de amortizare pentru bunurile în regim de leasing trebuie să fie consecventă cu cea aplicată activelor amortizabile deținute în proprietate, iar amortizarea înregistrată trebuie calculată în baza prevederilor Standardelor Internaționale de Contabilitate IAS 16, Imobilizări corporale și IAS 38, Active necorporale. Dacă nu există în mod rezonabil certitudinea că locatarul va obține dreptul de proprietate până la sfârșitul termenului de leasing, activul trebuie amortizat în totalitate pe durata cea mai scurtă dintre termenul de leasing și durata de viață utilă a acestuia.

Valoarea amortizabilă a bunului în regim de leasing se aloca pe fiecare perioadă contabilă de-a lungul perioadei estimate de utilizare pe o bază sistematica și consecventă cu politica de amortizare adoptată de locatar pentru activele deținute în proprietate. Dacă există certitudinea că locatarul va obține dreptul de proprietate până la sfârșitul termenului de leasing, perioada estimată de utilizare este durata de viață utilă a activului; altfel, activul se amortizează pe perioada cea mai scurtă dintre durata contractului de leasing și durata de viață utilă.

Suma dintre cheltuielile cu amortizarea aferente activului și cheltuilile de finanțare aferente perioadei este rareori egală cu plățile de leasing datorate aferente perioadei și, de aceea, este inadecvata simplă recunoaștere a plăților de leasing ca o cheltuială în contul de profit și pierdere. Prin urmare, este improbabil ca activul și datoria aferenta să fie egale ca valoare după începutul leasingului.

Pentru a determina dacă un bun ce constituie obiectul leasingul s-a depreciat, adică beneficiile economice estimate a se obține în viitor din utilizarea bunului sunt mai mici decât valoarea sa contabilă, o întreprindere aplica Standardul Internațional de Contabilitate referitor la deprecierea activelor, care stabilește cerințele privind modalitatea de revizuire de către o întreprindere a valorii contabile a activelor sale, determinarea valorii recuperabile a unui activ și momentul la care trebuie să recunoască sau să reia o pierdere din depreciere.

Suplimentar față de cerințele IAS 32, Instrumente financiare: Prezentare și descriere, în cazul unui leasing financiar, locatarul trebuie să evidențieze următoarele:

a) pentru fiecare clasă de active, valoarea contabilă netă la data bilanțului;

b) o reconciliere între totalul plăților minime de leasing – la data bilanțului – și valoarea lor actualizata. În plus, întreprinderea trebuie să prezinte totalul plăților minime de leasing – la data bilanțului – și valoarea lor actualizata pentru fiecare din perioadele de mai jos:

– până la 1 an;

– între 1 an și 5 ani;

– peste 5 ani

c) chiriile contingente înregistrate în veniturile aferente perioadei;

d) totalul plăților minime aferente sub contractelor de leasing estimate a se obține în condițiile unui subcontract de leasing irevocabil, la data bilanțului; și

e) o descriere generală a contractelor importante de leasing ale locatarului, incluzând, dar fără a se limita, la următoarele:

– baza determinării chiriilor contingente;

– existența și termenii opțiunilor de reînnoire sau cumpărare și a clauzelor de escaladare; și

– restricțiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la dividende, datorii suplimentare și alte operațiuni de leasing.

În plus, cerințele de prezentare în conformitate cu IAS 16, Imobilizări corporale, IAS 36, Deprecierea activelor, IAS 38, Active necorporale, IAS 40, Investiții imobiliare, și IAS 41, Agricultură, se aplică valorilor bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing financiar și care sunt contabilizate de către locatar ca achiziții de active.

1.4.2 Leasing operațional

Plățile de leasing în cazul unui leasing operațional trebuie recunoscute ca o cheltuială în contul de profit și pierdere liniar de-a lungul termenului de leasing, în cazul în care o altă bază sistematică nu este reprezentativă pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.

În cazul leasingului operațional, plățile de leasing (excluzând costul serviciilor, cum ar fi asigurarea și întreținerea) sunt recunoscute ca și cheltuieli în contul de profit și pierdere, în mod liniar, cu excepția situației în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru ritmul beneficiilor utilizatorului, chiar dacă plățile nu sunt efectuate pe aceeași bază.

Suplimentar față de cerințele IAS 32, Instrumente financiare: Prezentare și descriere, în cazul unui leasing operațional, locatarul trebuie să evidențieze următoarele:

a) totalul plăților minime de leasing previzionate a se obține dintr-un leasing operațional irevocabil pentru fiecare dintre perioadele . mai jos:

– până la 1 an;

– între 1 an și 5 ani;

– peste 5 ani.

b) totalul plăților minime aferente subcontractelor de leasing estimate a se obține în condițiile unui subcontract de leasing irevocabil, la data bilanțului;

c) plățile aferente contactului și subcontractului de leasing înregistrate în venituri pentru perioada aferenta, cu evidențierea separată a plăților minime de leasing, chiriilor contingente și a plăților aferente subcontractelor de leasing;

d) o descriere generală a contractelor importante de leasing ale locatarului, incluzând, dar fără a se limita, la următoarele:

– baza determinării chiriilor contingente;

– existența și condițiile opțiunilor de reînnoire sau cumpărare și a clauzelor de escaladare; și

– restricțiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la dividende, datorii suplimentare și alte operațiuni de leasing.

1.5 Operațiuni de leasing reflectate în situațiile financiare ale locatorilor

1.5.1 Leasing financiar

Locatorii trebuie să recunoască în bilanț bunurile deținute în regim de leasing financiar drept creanțe, la o valoare egală cu investiția netă în leasing.

În cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, în mare măsură, toate riscurile și beneficiile aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de încasat se tratează, de către locator, ca rambursare a principalului și că venit financiar aferent, acesta din urmă reprezentând recompensa locatorului pentru investiția și serviciile sale.

Recunoașterea venitului financiar trebuie să se bazeze pe un model care reflectă o rata periodica constantă a rentabilității aferenta investiției totale nete neamortizate a locatorului, corespunzătoare leasingului financiar.

Locatorul urmărește alocarea venitului financiar pe termenul de leasing, pe o bază sistematica și rațională. Aceasta alocare a venitului se bazează pe un model care reflectă o rentabilitate periodică constantă a investiției nete neamortizate a locatorului, corespunzătoare leasingului financiar. Plățile de leasing aferente perioadei contabile, excluzând costurile serviciilor, se deduc din investiția brută în leasing în vederea diminuării valorii principalului și a venitului financiar nerealizat.

Valorile reziduale negarantate estimate utilizate în calcularea investiției brute în leasing realizată de locator se revizuiesc periodic. Dacă a avut loc o diminuare a valorii reziduale negarantate estimate, alocarea venitului de-a lungul termenului de leasing este revizuita și orice diminuare a sumelor deja acumulate se recunoaște imediat.

Costurile directe inițiale, cum ar fi comisioanele și taxele juridice, sunt adesea suportate de locatori la negocierea și perfectarea unui leasing. În cazul operațiunilor de leasing financiar, aceste costuri directe inițiale sunt efectuate în vederea obținerii unui venit financiar și se înregistrează imediat în venituri sau se aloca pe termenul de leasing leasingului, scăzându-se din aceste venituri. Cea de-a doua variantă se poate realiza prin recunoașterea cheltuielii în momentul realizării acesteia și prin recunoașterea, în aceeași perioadă, drept venit, a unei părți din venitul financiar nerealizat, în valoare egală cu costurile directe inițiale.

Locatorii care sunt producători sau comercianți trebuie să recunoască profitul sau pierderea din vânzare în rezultatul perioadei, în conformitate cu politica urmată în mod normal de întreprindere în cazul vânzărilor directe. Dacă se stabilesc în mod artificial rate scăzute ale dobânzii, profitul din vânzare trebuie limitat la cel care ar rezulta dacă s-ar aplica o rata comercială a dobânzii. Costurile directe inițiale trebuie recunoscute ca o cheltuială în contul de profit și pierdere la începutul leasingului.

Producătorii sau comercianții oferă adesea clienților opțiunea de a cumpăra sau de a închiria un bun în regim de leasing. Un bun închiriat în regim de leasing financiar de locatorii, producători sau comercianți generează două tipuri de venit:

– profitul sau pierderea echivalentă profitului sau pierderii rezultate din vânzarea directă a bunului în regim de leasing, la prețuri de vânzare normale, reflectând orice reduceri comerciale;

– venitul financiar de-a lungul termenului de leasing.

Venitul din vânzare, înregistrat de un locator – producător sau comerciant, la începutul leasingului financiar, este valoarea justă a bunului său, dacă este mai mică, valoarea actualizată a plăților minime de leasing datorate locatorului, calculată la o rata comercială a dobânzii. Costul vânzării, recunoscut la începutul termenului de leasing, este costul proprietății în regim de leasing sau valoarea contabilă, dacă aceasta diferă de costul bunului, mai puțin valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. Diferența dintre venitul din vânzări și costul vânzării este profitul din vânzare, recunoscut în conformitate cu politica privind vânzările aplicată de întreprindere.

Uneori, locatorii – producători sau comercianți stabilesc în mod artificial rate scăzute ale dobânzii pentru atragerea clienților. Utilizarea unei astfel de rate va face ca o parte excesivă din venitul total din tranzacție să fie înregistrat la momentul vânzării. Dacă se stabilesc în mod artificial rate scăzute ale dobânzii, profitul din vânzare trebuie limitat la cel care ar rezulta, dacă s-ar aplica o rata comercială a dobânzii.

Costurile directe inițiale sunt recunoscute ca o cheltuială la începutul termenului de leasing, deoarece ele sunt în principal legate de realizarea profitului din vânzare de către producător sau comerciant.

Suplimentar față de cerințele IAS 32, Instrumente financiare: Prezentare și descriere, în cazul unui leasing financiar, locatorul trebuie să evidențieze următoarele:

a) o reconciliere între totalul investiției brute în leasing – la data bilanțului – și valoarea actualizată a plăților minime de leasing de încasat la data bilanțului. În plus, întreprinderea trebuie să prezinte totalul investiției brute în leasing și valoarea actualizată a plăților minime de leasing la data bilanțului, pentru fiecare dintre perioadele de mai jos:

– până la 1 an;

– între 1 an și 5 ani;

– peste 5 ani.

b) venit financiar nerealizat;

c) valorile reziduale negarantate datorate în favoarea locatorului;

d) reducerile de valoare cumulate pentru plățile minime de leasing de primit, ce nu pot fi încasate;

e) chirii contingente înregistrate în venituri;

f) o descriere generală a contractelor importante de leasing ale locatorului.

Adesea, ca un indicator de creștere, este utilă evidențierea investiției brute mai puțin venitul nerealizat corespunzător unei noi activități introduse în cadrul perioadei contabile, după deducerea sumelor relevante aferente contractelor de leasing revocate.

1.5.2 Leasing operațional

Locatorii trebuie să prezinte bunurile deținute în regim de leasing operațional în bilanț, în conformitate cu natura acestora.

Venitul rezultat din leasingul operațional trebuie recunoscut că venit pe o bază liniara, pe perioada de leasing, cu excepția cazului în care o altă bază sistematică nu este considerată mai reprezentativă pentru ritmul în care se diminuează beneficiile generate de utilizarea bunului.

Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obținerea venitului din leasing, sunt recunoscute drept cheltuieli. Venitul din leasing (exclusiv încasările din servicii oferite precum asigurarea și întreținerea) se recunoaște că venit pe o bază liniara pe perioada de leasing, chiar dacă încasările nu sunt înregistrate pe această bază, cu excepția cazului în care o altă bază sistematică este mai reprezentativă pentru ritmul în care se diminuează beneficiile generate de utilizarea bunului în regim de leasing.

Costurile directe inițiale suportate special pentru obținerea venitului dintr-un leasing operațional fie se amână și se aloca la venituri pe perioada de leasing proporțional cu venitul înregistrat din chirie, fie se recunosc în contul de profit și pierdere ca o cheltuială în perioada în care se efectuează.

Amortizarea bunurilor amortizabile în regim de leasing trebuie să se facă pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare a locatorului pentru bunuri similare, iar cheltuielile cu amortizarea trebuie calculate în baza IAS 16, Imobilizări corporale și IAS 38, Active necorporale.

Pentru a determina dacă un bun ce constituie obiectul contractului de leasing s-a depreciat, adică beneficiile economice previzionate a se obține în viitor din utilizarea bunului sunt mai mici decât valoarea contabilă, întreprinderea va aplica Standardul Internațional de Contabilitate referitor la deprecierea activelor, care stabilește cerințele privind modalitatea în care o întreprindere trebuie să revizuiască valoarea contabilă a activelor sale, modalitatea în care trebuie să determine valoarea recuperabilă a unui activ și momentul la care trebuie să recunoască sau să reia o pierdere din depreciere.

În cazul unui leasing operațional, un locator-producator sau comerciant nu recunoaște într-o operațiune de leasing nici un profit din vânzare, deoarece tranzacția de leasing nu este echivalentă cu o vânzare.

Suplimentar față de cerințele IAS 32, Instrumente financiare: Prezentare și descriere, în cazul unui leasing operațional, locatorii trebuie să evidențieze următoarele:

a) plățile minime viitoare rezultate din leasing operațional irevocabil, pe total și pentru fiecare dintre perioadele de mai jos:

– până la 1 an;

– între 1 an și 5 ani;

– peste 5 ani.

b) totalul chiriilor contingente recunoscute la venituri;

c) o descriere generală a contractelor importante de leasing ale locatorului.

CAPITOLUL II

Prezentarea pieței leasingului din România

2.1. Scurt istoric

Termenul de “leasing” este de multe ori confuz pentru cei care nu cunosc teoria economică, dar în același timp apreciat datorită succesului înregistrat în Occident. Astfel, pentru o înțelegere mai bună a conceptului se impune în primul rând o abordare a istoricului acestor operațiuni precum și urmărirea evoluției acestora în principalele state ale lumii.

Rădăcinile leasingului sunt extrem de adânci, urme rudimentare ale acestor operațiuni le găsim încă de la începutul omenirii. Încă din antichitate, în țări orientale ca Mesopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operațiuni. Fiind în concordanță cu activitățile preponderente din acea perioadă, obiectul acestor operațiuni îl constituiau unelte necesare practicării agriculturii, iar subiecții erau, pe de-o parte, clasele bogate (clerul) și, pe de altă parte, agricultorii cărora li se “închiriau” unelte, pământ etc. Astfel, încă din antichitate s-au observat beneficiile obținute prin folosință unui bun, având mai puțină importanță cine deține titlul de proprietate. Aristotel spunea că “bogăția nu se măsoară prin titlurile de proprietate, ci prin efectivă utilizare a unor bunuri, chiar dacă sunt proprietatea altora”.

Primele operațiuni care prefigurau leasingul modern au apărut în SUA spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în perioda anilor ‘70. Astfel, Bell Telephone Company se afla printre primele firme care a folosit metodă de finanțare prin închiriere a aparaturii de telefonie către abonați. Acest contract avea să fie denumit LEASE. „Leasingul financiar” este strâns legat de omul de afaceri californian D.P.Bootle care, alături de câțiva prieteni, a fondat în 1952 “United States Leasing Corporation”, prima societate specializată în operațiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astăzi una din cele mai puternice în domeniu cu sediul la San Francisco, având un capital inițial de 20.000 USD.

Extindere rapidă a leasingului în SUA, după cel de-al Doilea Război Mondial s-a datorat nevoilor enorme de capital pentru restructurarea industriei bazate pe producerea de armament. Aceasta restructurare presupunea mari investiții care în majoritatea cazurilor erau finanțate din credite. Însă acordarea de credite era deosebit de riscantă pentru bănci, investitorii nefiind în posibilitatea să prezinte garanții corespunzătoare cerute de către aceștia. Astfel, cea mai corespunzătoare garanție s-a dovedit a fi asupra dreptului de proprietate. Băncile, pentru a minimaliza riscul nerambursării creditelor de către debitori, nu acordau credite, ci cumpărau bunurile de investiții și cedau dreptul de folosință beneficiarilor contra unei chirii plătite la anumite termene bine stabilite. Dreptul de proprietate rămânea la bancă, iar dacă chiriașul nu plătea sumele stabilite prin contract, atunci proprietarul proceda la luarea bunurilor ce-i aparțineau, urmând să găsească un alt beneficiar. Avantajul era pentru ambele părți: băncile (sau marii investitori) reduceau astfel riscul plasării banilor în afaceri dubioase, iar clienții au înțeles astfel ca pentru ei nu dreptul asupra bunurilor conta, ci dreptul de folosință.

În 1963, cea mai importantă rețea bancară, Național Banks, a primit această autorizație, urmată de Bank Holding Companies, în 1970. Până în 1975, deci în mai puțin de 15 ani, băncile fuseseră autorizate să desfășoare operațiuni de leasing în mod direct în 41 de state americane. Astfel, SUA este liderul mondial în domeniu, atât ca volum al tranzacțiilor cât și din punct de vedere al penetrării pieței (30% din volumul valoric al investițiilor).

În Europa, leasingul ca instrument de finanțare a afacerilor, a ajuns anii ’60. În Germania, țara cu mari tradiții și experiența în acest domeniu, istoria leasingului începe în anul 1961, când câțiva manageri mai îndrăzneți preiau ideile acestei noi alternative de finanțare, dar dezavoltarea afacerilor de leasing, în adevăratul sens al noțiunii, a început în anul 1962, dată când s-a înființat prima societate germană de leasing denumită “Deutschen Leasing”din Dusseldorf. În această perioadă totuși în vestul Europei se manifestă o nesiguranță în privința afacerilor cu finanțare prin leasing din punct de vedere al dreptului civil, fiscal și comercial.

În țările socialiste, leasingul a fost utilizat și reglementat pentru prima dată în Cehoslovacia prin anii 80, iar apoi a fost utilizat în țări ca Polonia și Bulgaria. În Ungaria leasingul apare pe la mijlocul anilor ‘80. În România, înainte de 1989, se practică leasingul chiar dacă nu era cunoscut sub această denumire. Acest tip de operațiune era folosit de marile întreprinderi producătoare pentru a-și vinde produsele la export.

Domeniile cele mai importante în care era folosit leasingul erau: construcții de mașini, mașini pentru construcții rutiere, containere, vapoare. Dintre societățile românești care au practicat închirierea înainte de 1989 enunțam: Arcom București, Tractorul Brașov, Forexim etc. După 1990, operațiunile de leasing au cunoscut o amplă scădere, iar apoi o sensibilă creștere. Scăderea numărului tranzacțiilor de leasing s-a datorat scăderii producției întreprinderilor imediat după 1990 ca urmare a recesiunii existente.

Prima societate de leasing în România a fost înființată în 1994- ROMLEASE S.A., iar primele referiri legislative la operațiunile de leasing s-au făcut în O.G. nr.12/1995, în legătură cu regimul vamal al produselor importate în baza contractelor de leasing. În 1996, Romlease S.A. împreună cu alte trei societăți comerciale: General Leasing S.A., Austro Leasing S.A. și Net Leasing&Factoring Co. au fondat Uniunea (în prezent Asociația) Societăților de Leasing din România (ASLR). Ca urmare a reglementarii leasingului în România, acesta a luat o amploare tot mai mare, astfel încât, din septembrie 2002, ea devine membră LEASEUROPE, reprezentând un pas important pentru piața leasingului din România, intrând astfel în circuitul organizațional european. Ca urmare a folosirii pe scară largă a operațiunilor de leasing la nivel internațional, fapt ce a dus și la apariția unor divergențe determinate de deosebirile dintre reglementările statelor în care își aveau sediul sau domiciliul părțile contractante, în anul 1988, s-a încheiat la Ottawa, Convenția privind leasingul financiar internațional, în care comisia UNIDROIT a redactat anumite reguli uniforme, în scopul elaborării unor principii de egalitate între părțile care iau parte la operațiune și care i-și au sediul în state diferite.

2.2. Reglementări privind operațiunile de leasing din România

Înainte de 1989, leasingul era practicat în România într-o foarte mică măsură, de aceea crearea unui cadru legislativ pentru aceste operațiuni nu era justificată. După 1989 începe formarea unui nou cadru legislativ, care să reglementeze funcționarea activităților economice conform mecanismului economiei de piață.

Principalele acte normative care reglementează operațiunile de leasing din România sunt:

Hotărârea Guvernului 1861/21.12.2006 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004

Hotărârea Guvernului 594/04.06.2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism

Hotărârea Guvernului 44/22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003privind Codul fiscal

Legea 90/1998 de aprobare a OG 51/1997

Legea 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările, completările și rectificările ulterioare

Ordonanța de Guvern 51/1997, republicată, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing

Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin OG nr. 51/28.08.1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, publicată în M.O. al României nr.224/1997. Deși reușește să impună ordinea într-un domeniu nou și mai puțin cunoscut, acestui act normativ i se aduc o serie de reproșuri.

Următoarea reglementare a leasingului a fost Legea nr.90/28.04.1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, publicată în M.O. al României nr.170 din 30 aprilie 1998. Această lege aduce o serie de modificări destul de importante față de vechea ordonanță: introduce noțiunea de „redevență”, prevede posibilitatea cumpărării bunului la finalul contractului, introduce leasingul bunurilor mobile, renunță la o serie din exprimările defectuoase din vechea reglementare. Dar și această lege semnalează o serie de neajunsuri, iar la data de 27 mai 1999 se publică în M.O. al României Legea nr.99 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei, prin care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, cuprinzând, la Titlul II, modificarea și completarea O.G. nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Modificările aduse prin noua lege sunt majore: se definește distinct leasingul financiar de cel operațional, se aduc precizări pentru delimitarea mai exactă a drepturilor și obligațiilor fiecărei părți, se introduce prevederea conform căreia valoarea reziduală a bunurilor importate pentru leasing, la finalul contractului, (prețul la care utilizatorul poate cumpăra bunul) este minim 20% din valoarea de intrare. De asemenea, în cazul leasingului financiar, prețul la care utilizatorul poate cumpăra bunul la expirarea contractului poate fi maxim 50% din valoarea de intrare a acestuia. O altă îmbunătățire adusă în acest sens vizează adoptarea principiului primordialității economicului asupra juridicului (“substance over form principle”), care în domeniul leasingului s-ar traduce prin preluarea în bilanțul contabil al locatarului a bunului ce face obiectul leasingului financiar, considerându-se că acesta preia, în mare măsură, riscurile și beneficiile de la locator.

Noua lege a leasingului este apreciată pozitiv de societățile de leasing române, deoarece le dă dreptul de a se bucura de același regim fiscal ca și cele străine. Însă, prin faptul că prevede valoarea reziduală de minim 20% pentru bunurile de import, legea determină scumpirea leasingului, din două motive:

– pe de o parte, crescând valoarea reziduală (rămasă), cresc dobânzile plătite de utilizator, pentru a acoperi riscul asumat de finanțator ca valoarea de piață a bunului la finalul contractului să fie mai mică decât cea reziduală.

– pe de altă parte, crește valoarea taxelor vamale ce se vor plăti în momentul cumpărării bunului de către utilizator. Plata unor taxe vamale mai mari către bugetul statului a fost, de fapt, rațiunea pentru care s-a introdus această prevedere neîntâlnită încă în legislația leasingului din alte țări.

Din cele prezentate mai sus, reiese clar existența unor perspective de perfecționare a leasingului în țara noastră. Ca o consecință a demersului României către economia de piață este și procesul de normalizare contabilă. Scopul armonizării contabile românești la Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) constă în limbajul contabil comun, astfel încât situațiile financiare ale societăților comerciale să poată fi utilizate în lumea întreagă. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, România a înțeles necesitatea alinierii la reglementările contabile și a făcut eforturi sporite de a se adapta acestor cerințe.

Ultimele reglementări pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene sunt cuprinse in O.M.F.P. nr.1802/2014, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2015. La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă O.M.F.P. nr. 3055/2009.

Apariția OG 28/2006 , precum și Legea 266 din 29.06.2006 pentru aprobarea OG 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar – fiscale, a condus la apariția Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN). Prin aceasta BNR obligă societățile de leasing să-și definească obiectul de activitate ca leasing financiar, așa cum este specificat în art. 7 al OG 28/2006. Aceeași ordonanță la art 8, pct (6) se referă la leasingul operațional, astfel: “închirierea de bunuri mobile și imobile către terțe părți, inclusiv leasing operațional, cu condiția ca valoarea bunurilor mobile și imobile să nu depășească o limită care se stabilește prin norme de către BNR.”

Un alt ordin este Ordinul ministrului finanțelor publice nr.84 din 17 ianuarie 2007 privind aprobarea măsurilor unitare de aplicare a reglementărilor în domeniul taxelor vamale, taxei pe valoare adăugată și accizelor datorate în vamă în cazul operațiunilor de leasing aflate în derulare la data aderării, publicat în Monitorul Oficial nr. 80 din 1 februarie 2007.

Potrivit legii, pot face obiect al contractului de leasing: bunurile imobile (construcțiile și terenurile pe care se află acestea); bunuri mobile de folosință îndelungată aflate în circuitul civil (aparate electrocasnice, mobilier etc.); echipamentele industriale (mașini, instalații, utilaje etc.). Bunurile care fac obiectul unui contract de leasing trebuie să fie în proprietatea societății de leasing (ca urmare a achiziționării sau fabricării lor) sau construite pentru aceasta (în cazul imobilelor) pentru a putea fi date, ulterior, în folosință utilizatorului. Ele rămân în proprietatea societății de leasing pe toată durata contractului de leasing.

Nu pot face obiectul contractelor de leasing: înregistrările pe bandă video și audio; piesele de teatru; manuscrisele; brevetele și drepturile de autor; bunuri necorporale.

În România sunt reglementate și derulate trei forme ale leasingului și anume: leasingul financiar, leasingul operațional și leas-back-ul.

Părțile într-un contract de leasing sunt: locatorul/finanțatorul (societatea de leasing), respectiv locatarul/utilizatorul, fiecare având o serie de drepturi și obligații în corelație și strânsă interdependență.

Perioada de valabilitatea a contractului de leasing nu poate fi mai mică de un an, acesta putând înceta la termenul convenit între părți sau înaintea acestui termen, ca urmare a voinței părților sau a producerii unui eveniment.

În România, legislația în vigoare stabilește în mod diferit maniera de determinare a ratelor de leasing în cazul leasingului financiar, respectiv operațional . Dacă, din cauze fortuite, bunul închiriat este pierdut, distrus sau avariat, utilizatorul va continua plata ratelor de leasing, până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing.

Potrivit legislației în vigoare din țara noastră, în cazul în care, utilizatorul nu execută obligația de plată a ratelor de leasing, timp de două luni consecutive, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul, utilizatorul fiind obligat să restituie bunul și să plătească ratele scadente, cu daune interese, dacă în contract nu se prevede altfel. De asemenea, refuzul de primire a bunului la termenul stipulat în contractul de leasing atrage după sine dreptul societății de leasing de a rezilia contractul, cu daune-interese. În contract se pot înscrie clauze care permit finanțatorului să solicite rezilierea contractului, dacă continuarea lui poate deveni periculoasă pentru el (în caz de reorganizare judiciară sau faliment al utilizatorului, în cazul cesiunii activității utilizatorului sau a diminuării garanțiilor inițiale), din momentul acceptării acestor clauze de către utilizator.

În majoritatea cazurilor contractul de leasing încetează la termenul prevăzut, utilizatorul având o triplă opțiune: de a achiziționa bunul la valoarea reziduală convenită în contract, de a-l restitui în starea în care se află, fără a depăși starea de uzură normală cauzată de utilizarea sa sau de a continua contractul de leasing, noul contract cuprinzând dispoziții diferite de cele din vechiul contract, deoarece bunul se află într-un anumit stadiu de uzură cauzat de folosința anterioară, ratele de leasing și valoarea reziduală trebuind calculate în consecință.

Potrivit legislației din țara noastră dreptul de opțiune al utilizatorului trebuie exercitat conform prevederilor contractuale, fără a depăși 7 ani de la data introducerii bunului în țară, indiferent dacă părțile au prevăzut în contract o perioadă mai mare, respectiv de 14 ani în cazul mijloacelor destinate transportului aerian.

În România, potrivit prevederilor legale, utilizatorul se poate întoarce direct împotriva furnizorului, pentru reclamații privind livrarea, calitatea bunului, asistența tehnică și service-ul în perioada de garanție și post-garanție, locatorul/finanțatorul fiind exonerat de orice răspundere.

2.3. Prezentarea pieței leasingului din România

Leasingul poate juca un rol determinant în finanțarea economiei reale în economiile emergente, care sunt caracterizate de o slabă capitalizarea a sistemului bancar și de piețe financiare mai puțin sofisticate. Datorită adâncimii reduse a pieței financiare din România, finanțarea prin bănci și piețe de capital este disponibilă în special companiilor mari, iar întreprinderile mici și mijlocii întâmpina numeroase dificultăți de finanțare.

Deși IMM-urile sunt considerate a fi coloana vertebrală a economiei, acestea au la dispoziție o gamă limitată de instrumente financiare, datorită condițiilor restrictive de eligibilitate în contractarea creditelor de la băncile comerciale. În mod obișnuit, în piețele emergente IMM-urile nu dispun desuficiente garanții colaterale sau de istoric de creditare și astfel nu pot accesa finanțare bancară clasică, în timp ce cadrul de finanțare a activelor specific operațiunilor de leasing oferă posibilitatea dea achiziționa o gamă largă de active necesare dezvoltării operațiunilor companiei.

Prin realizarea unui mediu stabil din punct de vederefiscal și legal, aplicabil sectorului de leasing,autoritățile sprijină dezvoltarea economiei reale siimplicit a celor mai vulnerabile sectoare aleeconomiei – IMM-urile.

În ceea ce privește piața de leasing din România, aceasta este formată din câteva mii de agenți și descrisă în ansamblul ei prin intermediul a două mari asociații, și anume:ASLR (Asociația Societăților de Leasing din România), care are o cotă de piață de aproximativ 3 %, și ALB (Asociația Societăților Financiare din România), care deține aproximativ 97% din piața leasingului românesc.

Maximul pieței de leasing din România a fost atins inanul 2007, când valoarea totală a contractelor noi de leasing acordate a fost de aproximativ 5 miliarde EUR, înregistrând o creștere de 51% comparativ cu anul precedent. Din cauza impredictibilitatii cadrului legislativ coroborata cu maturitatea redusă a pieței deleasing, acest ritm de creștere nu a putut fi susținut pe termen lung. În plus, Codul fiscal a suferit modificări importante în al doilea semestru al anului 2008, influențând dezvoltarea leasing-ului financiar. Deși economia României a înregistrat cea mai mare rata de creștere (7.3 % an de an) în 2008, valoarea contractelor noi de leasing a scăzut (- 3% an de an), înregistrând prima contracție. Anul 2009 a reprezentat un moment de cotitură pentru piața de leasing, companiile de leasing fiind puternic afectatede criză economică, și astfel valoarea totală contractelor noi de leasing a scăzut la 1.3 miliarde EUR, nivel comparativ cu perioada anilor 2000. De atunci, valoarea anuală totală de contracte noi de leasing nu a înregistrat variații considerabile, reflectând stabilizarea pieței de leasing deși condițiile economice au fost dificile. Deși companiile de leasing și-au consolidat treptat situațiile financiare, reducerea facilitaților fiscale și contracția cererii de creditare a companiilor pentru echipamente și vehicule, au temperat revenirea leasing-ului financiar.

Criza financiară a afectat piața de leasing din România, aceasta suferind cea mai abruptă contracție dintre toate țările luate în considerare, iar rata de penetrare a leasing-ului financiar în PIB a fost de 4.8% din PIB în 2008 vs. 1.5% din PIB în 2013. Valoarea scăzută a contractelor noi de leasing finanțate în ultimii ani poate fi atribuită cererii scăzute de investiții a companiilor și dificultăților de reposedare a activelor clienților aflați în incapacitate de plată.

Din datele prezentate se poate observa o corelație directă între creșterea PIB-ului și evoluția leasingului financiar, deși există un decalaj de 1-2 ani. Atunci când avem o scădere a valorii contractelor noi de leasing pentru anul precedent se observa, în anul următor, o încetinire sau contracție a PIB-ului, corelată cu descreșterea pieței de leasing. În cazul în care scăderea pieței de leasing este de ordinul a două cifre, aceasta dinamică poate semnala o posibilă recesiune în anul următor. Astfel, piața de leasing poate fi considerată un barometru al evoluției economiei pe termen mediu, transmițând din timp avertizări, deoarece reflectă cererea companiilor de finanțare prin operațiuni de leasing,în special pentru IMM-uri, care sunt principalii clienți ai companiilor de leasing.

Creșterea leasing-ului pentru echipamente și vehicule este corelată cu evoluția PIB-ului pentru anul următor, deoarece o creștere a finanțării prin leasing prognozează o evoluție pozitivă a economiei. Merită de asemenea menționat faptul că atât leasingul de echipamente cât și cel de vehicule înregistrează dinamici similare, indiferent de evoluția crescătoare sau descrescătoare, înregistrând doar o ușoară diferență de amplitudine. Evoluția pieței de leasing este corelată în cea mai mare măsură cu apetitul pentru investiții decât cu apetitul pentru consum.

Analiză comparativă a structurii de finanțare pentru companii a băncilor față de cea a instituțiilor financiare nebancare (IFN-uri) denotă o strategie diferită de finanțare, astfel IFN-urile se axează pe finanțarea serviciilor și a agriculturii, iar băncile favorizează companii din industria prelucrătoare și construcții. După cum se poate observa din graficul de mai jos, sectorul agricol este slab finanțat de băncile comerciale, în timp ce IFN-urile considera acest sector ca o nișă de dezvoltare operațiunilor, finanțarea agriculturii având un grad ridicat de multiplicare. În lipsa datelor comparative structurate pe principalele sectoare ale economiei, s-au folosit datele publicate de BNR pentru finanțarea companiilor aferente instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, pe care le considerăm relevante pentru structura de finanțare a companiilor de leasing care au o cotă de 59% din piața de finanțare a IFN-urilor.

În perioada 2008-2014, structura finanțărilor de echipamente prin leasing financiar a suferit modificări semnificative și reflecta evoluția economiei pe sectoare. Astfel, cota de finanțări pentru agricultură a echipamentelor a crescut la 23%în 2013 de la 5% în 2008, reflectând focusul companiilor de leasing pentru acest sector al economiei, neglijat de băncile comerciale.

Creșterea considerabilă a leasing-ului pentru sectorul agricol nu este întâmplătoare, astfel conform estimărilor Deloitte, efectul de multiplicare al leasing-ului în agricultură fiind printre cele mai ridicate. Considerăm că leasing-ul de echipamente pentru agricultură are perspective pozitive decrestere, agricultura din România fiind încă subdezvoltata și va continua să beneficieze de fonduri europene nerambursabile.

După cum putem observa din graficul de mai sus, structura de finanțare a echipamentelor a suferit modificări importante, care sunt corelate cu evoluția diferitelor sectoare economice. Astfel, leasing-ul pentru echipamente de construcții s-a contractat substanțial în perioada de criză, din cauza dificultăților pe care le întâmpină sectorul construcțiilor.

Comparând evoluția leasing-ului pentru vehicule, nu s-au observat modificări notabile în structura de finanțare.

Cu toate că nivelul leasingului financiar din România a scăzut substanțial față de nivelurile atinse în anii de avânt economic din 2007-2008, se poate observa că ponderea vehiculelor finanțate prin leasing financiar a rămas constantă în zona 70 %.

Cea mai importantă schimbare în structură generală a pieței de leasing financiar s-a înregistrat la nivelul leasingului de active imobiliare, acesta având o descreștere constantă în ultimii 3 ani ajungând la un procent de 3,9 %, datorită corecțiilor puternice de pe piața imobiliară din România.

Ponderea mai ridicată atinsă de leasingul de active imobiliare în portofoliul total al pieței de leasing în intervalul 2009-2010, s-a datorat termenelor lungi ale acestui tip de finanțare, cu toate că valoarea nominală a leasingului imobiliar a scăzut constant de la prăbușirea pieței de imobiliare din România.

Putem spune că există totuși oportunități de creștere în domeniul leasingului imobiliar, o dată cu stabilizarea pieței imobiliare dar și datorită faptului că în alte țări acest produs poate ocupa până la o pătrime din piața generală de leasing.

Dinamica de creștere a leasingului financiar pentru echipamente reflectă evoluția formării brute de capital fix (FBCF) la nivel național, astfel putem admite că leasingul financiar este un instrument important în susținerea inițiativelor de investire ale companiilor.

Când analizăm dinamica leasingului financiar pentru vehicule, putem observa că evoluția consumului privat este mai puțin corelată decât formarea brută de capital fix.

Izbucnirea crizei financiare a determinat creșterea procentului de active second-hand în portofoliul general al companiilor de leasing, atât pentru vehicule cât și pentru echipamente, ca o consecință a scăderii puterii de cumpărare din România și o mai buna funcționare a pieței cu active reutilizate.

  Piața de leasing financiar din România a înregistrat în anul 2014 un volum total nou finanțat în valoare de 1 324 milioane euro, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului 2013. Distribuția pe tipuri de active finanțate a fost următoarea: 76% (1 001 milioane euro) autoturisme și vehicule comerciale, 21% (282 milioane euro) echipamente și 3% (41 milioane euro) imobiliare.

Se observă o stabilizare a pieței de leasing. Procentul de 7% creștere raportat la 2013 reprezintă un semnal de consolidare, dar și de creștere sănătoasă în cadență cu economia. Așa trebuie interpretate și cele din anii precedenți de criză și a unei performanțe de creștere economică a țării care se zbate între 1,5%-2,9%, dar nu merge mai departe. În aceste condiții, nu ne putem aștepta ca leasing-ul să aibă altă evoluție.

La nivel de volume noi finanțate, vehiculele au înregistrat o creștere de 14% iar ca și pondere în totalul finanțărilor se remarcă de asemenea o creștere de 5%, față de aceeași perioadă a anului precendent. Din punctul de vedere al finanțării pe categorii de vehicule se evidențiază o creștere de 7% în finanțarea vehiculelor comerciale grele, în detrimentul finanțării vehiculelor comerciale ușoare, în scădere cu 2% față de aceeași perioadă a anului 2013. Autoturismele reprezintă, încă, o pondere majoritară de 51% din totalul volumului nou finanțat în domeniul vehiculelor.

În comparație cu aceeași perioadă a anului 2013, la finalul anului 2014 s-a înregistrat o creștere a finanțării echipamentelor agricole de la 23% la 26%, în tendința similară cu finanțarea echipamentelor destinate industriei de prelucrare a lemnului (creștere de la 4% la 5%), cu finanțarea echipamentelor medicale (de la 5% la 6%) și cu industria alimentară (de la 5% la 7%). Ponderea finanțării echipamentelor destinate altor industrii este în scădere după cum urmează: sectorul construcțiilor de la 17% la 14%, finanțarea tehnologiei din domeniul energiei de la 14% la 3% și industria service-urilor auto (de la 3% la 1%).

Pe fondul crizei financiare și a permanentelelor modificări ale Codului Fiscal precum și a inconsistentei câtorva dintre măsurile propuse , atractivitatea operațiunilor de leasing ca sursa de finanțare s-a restrâns. În afară de lipsa unui cadru legal bine structurat, mai pot fi desprinse și alte probleme cu care se confrunta societățile de leasing, printre care: lipsa de informare a potențialilor clienți despre leasing, mediul politic instabil, stadiul actual al economiei naționale și eficiență redusă a agenților economici, riscul de țară, nivelul redus al investițiilor străine, precum și puterea redusă de cumpărare.     

  În condițiile unui cadru economic instabil, ca urmare a multiplelor modificări de natura fiscală sau legislativă, este dificilă estimarea posibilei evoluții a pieței leasingului, dată fiind și dinamica imprevizibilă a situației financiare internaționale, precum și  a altor factori interni cu impact major asupra pieței leasingului.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ – APLICAREA STANDARDULUI INTERNAȚIONAL IAS 17

  În acest capitol se vor evidenția înregistrările contabile generate de achiziția unui autoturism de către societatea comercială SC ALFA SRL, pe baza contractului de locație – finanțare încheiat cu societatea de leasing Unicredit Leasing România S.A.     

3.1. Prezentarea generală a societății comerciale SC ALFA SRL.

Date de identificare SC ALFA SRL :

• Este înființată în 05.04.2000 ;

• Obiect principal de activitate : Activități de consultanță pentru afaceri și management -cod CAEN 7414 ;

• Număr de angajați : 9 ;

• Cifră de afaceri pe ultimii 3 ani (24.000 euro ; 40.000 euro ; 64.000 euro)

• Rata profitului : 75%

• Nu deține alte credite bancare sau împrumuturi.

• Nu are datorii mai mari de 1 an.

• Există un singur asociat și un singur administrator;

3.2. Aplicarea Standardului Internațional de Contabilitate nr. 17 la societatea  SC ALFA SRL.

În continuare se vor prezenta înregistrările contabile generate de achiziția în regim de leasing, atât financiar, cât și operațional, a unor bunuri necesare desfășurării activității de către societatea comercială SC ALFA SRL.

3.2.1. Contractul de leasing financiar

Societatea comercială SC ALFA SRL, în calitate de locatar, a încheiat contractul de locație – finanțare cu societatea de leasing Unicredit Leasing România S.A., în calitate de locator, în următoarele condiții:

–         Obiectul contractului: echipament – centrală telefonică de capacitate medie

–         Dată încheierii contractului: 02 ianuarie 2008

–         Durata nereziliabila a contractului: 8 ani

–         Durata normală de utilizare a echipamentului: 10 ani

–         Valoarea justă a echipamentului: 21.704 lei (este egală cu costul suportat de

societatea de leasing pentru a achiziționa centrală ce va face obiectul contractului ulterior de leasing).

 SC ALFA SRL (locatarul) plătește în dată încheierii contractului un avans de 5.000 lei

și 96 rate lunare în suma de 250 lei, adică 8 chirii anuale de 3.000 lei fiecare.

       Pentru a ușura evidențierea în contabilitate a contractului de locație – finanțare, se vor lua în considerare pentru calculele viitoare generate de acest contract ratele anuale achitate (în locul ratelor lunare), în cuantum de 3.000 lei fiecare și plătibile la sfârșitul anului.

–         Locatarul suporta anual asigurarea bunului în valoare de 2.100 lei; asigurarea se

plătește la finele fiecărui an contractual.

–         Locatarul poate exercita o opțiune de cumpărare la prețul de 1.500 lei. Fiind vorba de

un preț foarte mic, este foarte probabil că această opțiune să fie exercitată.

–         Deoarece locatarul nu cunoaște rata implicită a investiției locatorului, pentru

actualizarea plăților viitoare se va folosi o rata marginala de 9 %.

–         Valoarea reziduală a echipamentului estimată de locatar după 10 ani este de 1.200 lei

–         Contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra

bunului ce face obiectul sau către utilizator la momentul expirării contractului.

       Întrucât este vorba de un contract de locație – finanțare, societatea – locatar va trebui să recunoască echipamentul și datoria aferenta contractului la minimul dintre valoarea justă a bunului și valoarea actualizată a plăților minimale.

       Valoarea actualizată a plăților minimale (VAPM) se determina prin actualizarea fluxurilor monetare viitoare – ratele anuale și avansul de achitat, fără a se include în aceste plăti minimale cheltuielile de asigurare suportate de SC ALFA SRL, și prin actualizarea opțiunii de cumpărare de exercitat la sfârșitul contractului, folosindu-se pentru acest calcul rata marginala a locatarului, deoarece acesta nu cunoaște rata implicită:

       Astfel, valoarea actualizată a plăților minimale este egală cu:

       VAPM = 5.000 + 3.000/(1 + 9 %) + 3.000/(1 + 9 %)2 + 3.000/(1 + 9 %)3 + 3.000/(1 +    

                     9 %)4 +3.000/(1 + 9 %)5 + 3.000/(1 + 9 %)6  + 3.000/(1 + 9 %)7  + 3.000/(1 +

                     9 %)8 + 1.500/(1 + 9 %)8  = 5.000 + 2.752 + 2.525 + 2.317+        

                     2.125 + 1.950 + 1.789 + 1.641 + 1.506 + 753 = 22.358 lei.

      Valoarea actualizată a plăților minimale este mai mare decât valoarea justă a echipamentului, ceea ce înseamnă că bunul se va recunoaște în contabilitatea S.C. SC ALFA SRL la valoarea sa justa, de 21.704 lei.

      Fiecare plată anuală ce se va efectua va trebui separată între rambursarea principalului și cheltuiala cu dobândă, prin aplicarea unei rate constante la datoria nerambursata.      

      Pentru întocmirea tabloului de rambursare a acestei datorii se va folosi o nouă rată a dobânzii, determinată prin actualizarea plăților minimale la nivelul valorii juste, astfel:

     Valoarea justă = VAPM la rata dobânzii "r", adică  

    21.704 = 5.000 + 3.000/(1 + r) + 3.000/(1 + r)2 + 3.000/(1 + r)3 + 3.000/(1 +   

                     r)4 +3.000/(1 + r)5 + 3.000/(1 + r)6  + 3.000/(1 + r)7  + 3.000/(1 +

                     r)8 + 1.500/(1 + r)8                

=>> se determina r = 10%, care se folosește pentru întocmirea următorului tabel de rambursare a datoriei:

Tablou de rambursare a datoriei de leasing

–         lei –

Înregistrările generate de contractul de leasing financiar sunt prezentate în continuare:

      În  contabilitatea locatarului – utilizatorului (S.C. SC ALFA SRL.)

1.      La data încheierii contractului, pe 02.01.2008, are loc primirea bunului în locație, la

valoarea justă prevăzută în contract, precum și înregistrarea unei cheltuieli în avans pentru dobânda suportată de locatar de 8.794,85 lei (determinată la întocmirea tabloului de rambursare):

                       2131                              =                         167                       21.704,00 lei

       "Echipamente tehnologice                   " Alte împrumuturi și datorii asimilate"

(mașini, utilaje și instalații de lucru)"                   

Și

                       471                               =                        1687                        8.794,85 lei

"Cheltuieli înregistrate în avans "              " Dobânzi aferente altor împrumuturi

                                                                                  și datorii asimilate"

Concomitent, se operează debitul contului 8036 "Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate" în care se include valoarea echipamentului primit în locație, dobânda de plată și asigurarea.

2.      Pe  02.01.2008 se efectuează plata din contul bancar al locatarului pentru avansul

prevăzut de 5.000 lei:

                     167                                 =                          5121                       5.000,00 lei

"Alte împrumuturi și datorii asimilate"          " Conturi la bănci în lei"   

3.      La sfârșitul primului an, la 31.12.2008, se plătește prin banca prima redevență  

aferenta contractului, și se trece cheltuiala în avans pe cheltuiala curentă:

                 %                                  =                         5121                           3.000,00 lei

                    167                                             "Conturi la bănci în lei"             1.329,60 lei

"Alte împrumuturi și datorii asimilate"                     

       1687                                                                                               1.670,40 lei

"Dobânzi aferente altor împrumuturi  

             și datorii asimilate"

Și

                    666                                  =                           471                            1.670,40 lei

"Cheltuielile privind dobânzile"                      "Cheltuieli înregistrate în avans "           

4.      Tot la 31.12.2008 are loc și plată prin bancă a primei de asigurare aferenta lui 2008

pentru echipamentul primit în locație de către SC ALFA SRL:

                    613                                  =                          5121                           2.100,00 lei

"Cheltuieli cu primele de asigurare"              " Conturi la bănci în lei"        

       Conform standardului de contabilitate IAS 17, în cazul unui contract de leasing financiar, bunul ce face obiectul contractului trebuie amortizat de către locatar utilizându-se la calculul amortizării durata de viață utilă a bunului, deoarece în cazul nostru există o certitudine rezonabilă ca va avea loc transferul de proprietate la sfârșitul contractului  (existența unei opțiuni de cumpărare pentru care probabilitatea de exercitare este foarte mare). Astfel locatarul SC ALFA SRL va amortiza echipamentul – centrala telefonică primită în locație pe o durată de 10 ani.

5.      Se determina valoarea amortizabilă (VA) a echipamentului:

VA = Cost achiziție (valoarea justă) – valoarea reziduală estimată = 21.704 lei –

1.200 lei => VA = 20.504 lei

      Amortizarea anuală va fi : VA/Durata de amortizare = 20.504 / 10 ani =>

Aa = 2.050,40 lei.

     La 31.12.2008 SC ALFA SRL va înregistra:

              6811                                           =                        2813                        2.050,40 lei

"Cheltuieli de exploatare privind                "Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de

      amortizarea imobilizărilor"                        transport, animalelor și plantațiilor"  

6.      În fiecare din următorii 7 ani (la derularea contractului de leasing financiar), SC ALFA SRL va înregistra în contabilitatea să plățile ratelor de leasing și totodată va înregistra reluarea la cheltuielile exercițiului a dobânzilor plătite și plățile anuale pentru primele de asigurare, precum și amortizarea echipamentului primit în locație, la fel cum au fost înregistrate în primul an contractual, 2008.  

      De asemenea, odată cu plata fiecărei redevențe de leasing și odată cu plata primelor de asigurare la finele fiecărui an contractual, se creditează contul în afară bilanțului 8036 "Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate" astfel că, după fiecare operațiune de creditare, soldul debitor al acestui cont va reprezenta valoarea ratelor și primelor de asigurare rămase de plătit de către locatar.

      La expirarea contractului de leasing, la finele anului 2015, locatarul își exercita opțiunea de cumpărare (plata acesteia se face prin virament bancar), realizându-se astfel transferul dreptului de proprietate asupra echipamentului în contul acestuia:

                    167                                         =                       5121                        1.500,00 lei

"Alte împrumuturi și datorii asimilate"               "Conturi la bănci în lei"

      În contabilitatea locatorului – societatea de leasing (Unicredit Leasing România S.A.)

1.      La data încheierii contractului, pe 02.01.2008, societatea de leasing înregistrează

acordarea echipamentului în locație (pe baza procesului-verbal de predare-primire a bunului – inclusiv asigurarea acestuia) la valoarea justă prevăzută în contract (costul suportat de aceasta pentru achiziția inițială a echipamentului), și evidențiază un venit în avans pentru dobânda de leasing de încasat:

                   2678                                       =                         5121                     21.704,00 lei

   " Alte creanțe imobilizate"                                " Conturi la bănci în lei"                     

Concomitent, societatea de leasing înregistrează în debitul contului 8038 "Alte valori în afară bilanțului" – analitic "Bunuri predate în leasing financiar" echipamentul dat în locație la valoarea justă de 21.704,00 lei,

Și

                   2679                                       =                          472                        8.794,85 lei

"Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate"       " Venituri înregistrate în avans"

2.      Pe  02.01.2008 se efectuează încasarea avansului de la locatar, conform contract:

                   5121                                       =                        2678                        5.000,00 lei                  

   " Conturi la bănci în lei"                                   " Alte creanțe imobilizate"                                

3.      La 31.12.2008 are loc încasarea primei redevențe de leasing și reluarea la venituri ale

exercițiului curent a dobânzii încasate în primul an:

                    5121                                      =                           %                          3.000,00 lei

                                                                                             2678                        1.329,60 lei

                                                                           "Alte creanțe imobilizate"  

                                                                                             2679                        1.670,40 lei  

                                                           "Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate"

Și

                     472                                       =                         766                         1.670,40 lei

    "Venituri înregistrate în avans"                         "Venituri din dobânzi"           

      Întrucât este vorba de un contract de leasing financiar, conform prevederilor standardului IAS 17, locatorul (societatea de leasing Unicredit) nu înregistrează în contabilitatea să amortizarea bunului, această operațiune fiind înregistrată anual de către societatea care a primit bunul în locație, pe perioada de viață utilă a acestuia.

4.      Pe perioada rămasă aferenta contractului de leasing financiar, locatorul, societatea

Unicredit Leasing, va înregistra în contabilitate încasarea redevențelor de leasing conform tabloului de rambursare a datoriei și va înregistra în contul veniturilor exercițiului dobânzile de încasat, la fel cum au fost înregistrate în primul an contractual. 

      De asemenea, odată cu încasarea fiecărei redevențe de leasing se creditează contul în afară bilanțului 8038 "Alte valori în afară bilanțului"- analitic "Bunuri predate în leasing financiar", astfel că, după fiecare operațiune de creditare, soldul debitor al acestui cont va reprezenta valoarea ratelor rămase de încasat de locator.

5.      La expirarea contractului, la 31.12.2015, locatarul își exercita opțiunea de cumpărare,

societatea de leasing înregistrând încasarea prețului opțiunii prin virament bancar, evidențiindu-se astfel transferul dreptului de proprietate asupra echipamentului din contul acesteia în contul locatarului SC ALFA SRL:

                    5121                                         =                      2678                      1.500,00 lei

     " Conturi la bănci în lei"                                  "Alte creanțe imobilizate"  

3.2.2. Contractul de leasing operațional

      În vederea evidențierii diferențelor existente în modalitatea de abordare în contabilitate a celor două tipuri de contracte de leasing prevăzute de Standardul Internațional de Contabilitate IAS 17, se vor prezenta în continuare înregistrările contabile generate de achiziția unei instalații tehnice de către S.C. SC ALFA SRL. printr-un contract de leasing operațional încheiat cu societatea Capital Leasing S.R.L., în următoarele condiții:

–         Obiectul contractului: instalație electrică, plus accesorii

–         Dată încheierii contractului: 01 iulie 2008

–         Durata nereziliabila a contractului: 4 ani

–         Durata normală de utilizare a echipamentului: 20 ani

–         Costul de achiziție al instalației (valoarea justă): 22.000 lei

–         Chiriile plătite de locatar (SC ALFA SRL) sunt în suma de 100 lei fiecare, și se

plătesc lunar

–         Proprietarul instalației (Capital Leasing) suportă cheltuieli de căutare a chiriașului în

suma de 150 lei

–         Valoarea reziduală estimată a instalației, după 20 de ani, este de 2.000 lei

–         Societatea de leasing accepta ca locatarul să nu plătească chirie pentru ultimele patru

luni de contract.

     În acest caz, fiind vorba de un contract de leasing operațional (sau locație simplă, după cum mai este denumit în literatura de specialitate), bunul (instalația) va apărea în bilanțul locatorului și va fi amortizat, și eventual, depreciat ca și celelalte active deținute de acesta. Cheltuielile directe inițiate de locator în numele locației (în cazul nostru – cheltuielile de căutare a chiriașului) majorează valoarea contabilă a activului acordat în locație și sunt recunoscute ca și cheltuieli curente ale exercițiului pe durata contractului.

      Veniturile din locație se contabilizează liniar sau după o altă bază sistematică reprezentativă pentru ritmul în care se diminuează avantajele generate de utilizarea bunului, chiar dacă încasarea nu urmează aceleași reguli. În mod similar, locatarul – utilizatorul bunului (societatea SC ALFA SRL) va contabiliza plățile efectuate în numele acestui contract pe seama cheltuielilor exercițiului curent pe o bază liniara sau altă formă de alocare sistematică a avantajelor obținute de locatar chiar dacă plățile urmează alt ritm.

      În  contabilitatea locatorului – finanțatorului, societatea de leasing (Capital Leasing S.R.L.)

1.      La data la care societatea efectuează căutarea unui locatar pentru instalație, ea va

înregistra cheltuielile generate de această operațiune ca o majorare a valorii contabile a instalației, astfel:

                    2131                                  =                          5121                             150 lei

    " Echipamente tehnologice,                               " Conturi la bănci în lei"                    

mașini, utilaje și instalații de lucru"   

2.      La încheierea contractului de leasing operațional Capital Leasing tine o evidență

extrabilantiera a redevențelor prin înregistrarea în debitul contului extrabilantier 8038 "Alte valori în afară bilanțului" – analitic "Bunuri predate în leasing operațional" instalația dată în locație la valoarea redevențelor de încasat, de 100 lei * (4 * 12 luni – 4 luni de chirie gratuită) = 4.400 lei.

3.      S.C. Capital Leasing S.R.L. calculează și înregistrează la 31.12.2008 amortizarea

instalației dată în locație operațională:

Astfel se calculează valoarea amortizabilă (VA) a instalației,

VA = Cost achiziție – valoarea reziduală estimată după 20 ani de utilizare = 22.000 lei – 2.000 lei => VA = 20.000 lei.

Amortizarea lunară va fi: VA/Durata de amortizare = 20.000 / (20 ani*12 luni) =>

Amortizarea lunară = 83,33 lei.

Amortizarea aferenta exercițiului 2008 va fi: 83,33 lei * 6 luni = 499,98 lei, pe care societatea de leasing o va înregistra astfel:

                   6811                                  =                             2813                           499,98 lei

"Cheltuieli de exploatare privind                " Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de

      amortizarea imobilizărilor"                       transport, animalelor și plantațiilor"  

4.      Totodată locatorul efectuează și repartizarea cotei din cheltuielile de căutare a unui 

locatar (chiriaș) aferente exercițiului 2008, astfel: 150 lei * 6 luni / (4 *12 luni) =  18,75 lei. Suma aferenta primului an se va relua pe 31.12.2008 la cheltuielile exercițiului:

                  628                                    =                             2131                              18,75 lei

"Alte cheltuieli cu serviciile                              "Echipamente tehnologice,                              

         executate de terți"                             mașini, utilaje și instalații de lucru"   

       Societatea Capital Leasing acorda o perioadă de gratuitate locatarului instalației. Conform SIC 15 "Locație operațională – stimulente", astfel de stimulente acordate pentru încheierea unui contract de locație operațională se recunosc ca parte integrantă din valoarea contraprestației nete convenite pentru contractul încheiat, indiferent de momentul la care se efectuează plată.

       Se calculează valoarea chiriilor totale aferente contractului: chiria lunară * 4 ani * 12 luni – chiriile care nu trebuiesc plătite de locatar = 100 lei * 4 * 12 – 100 lei * 4 = 4.400 lei. Locatorul va recunoaște valoarea stimulentelor acordate ca o diminuare a venitului generat de încheierea contractului pe toată perioada contractuală prin metoda liniara.

      Venitul din chirii ce va trebui recunoscut în fiecare lună va fi: Venit aferent întregului contract / (12 luni*4) =  4.400/48 = 91,67 lei. =>

      Venitul din chirii ce trebuie recunoscut la finele exercițiului financiar 2008 este de 91,67 lei * 6 luni, adică aproximativ 550 lei, iar diferența până la totalul chiriilor încasate pentru acest an (600 lei, adică 100 lei * 6 luni) este reprezentată de stimulentele înregistrate în contul unor venituri în avans. Astfel:

                     5121                              =                  %                                          600,00 lei

       "Conturi la bănci în lei"                                 706                                        550,00 lei

                                                 "Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii"  

                                                                              472                                          50,00 lei  

                                                          "Venituri înregistrate în avans"

     Totodată, se creditează contul extrabilantier 8038 "Alte valori în afară bilanțului"- analitic "Bunuri predate în leasing operațional" cu valoarea ratelor încasate de locator în 2008, primul an contractual, adică cu suma de 600 lei.

5.      La sfârșitul următoarelor 3 exerciții financiare (2009, 2010 și 2011), locatorul va

înregistra în contabilitate amortizarea instalației pentru suma de 83,33 lei * 12 luni ≈ 1.000 lei:

                  6811                                  =                         2813                             1.000,00 lei

"Cheltuieli de exploatare privind            "Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de

      amortizarea imobilizărilor"                    transport, animalelor și plantațiilor"  

precum și repartizarea cotei din cheltuielile de căutare a locatarului instalației, astfel: 150 lei/ 4 ani = 37,50 lei la finele fiecăruia din cei trei ani:

                  628                                    =                          2131                                37,50 lei

"Alte cheltuieli cu serviciile                            "Echipamente tehnologice,                              

         executate de terți"                            mașini, utilaje și instalații de lucru"   

        Venitul din chirii ce trebuie recunoscut la sfârșitul exercițiilor financiare 2009, 2010 și 2011 va fi de 91,67 lei * 12 luni, adică aproximativ 1.100 lei, iar pentru stimulentele acordate sub formă a patru chirii lunare din ultimul an contractual, se va recunoaște un venit în avans de (4 luni * 100 lei chirie lunară)/ 4 ani, adică 100 lei anual:

                  5121                                   =                         %                                 1.200,00 lei

      "Conturi la bănci în lei"                                          706                                1.100,00 lei

                                                     "Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii"  

                                                                                      472                                   100,00 lei  

                                                                     "Venituri înregistrate în avans"

       De asemenea, odată cu încasarea fiecărei redevențe de leasing se creditează contul extrabilantier 8038 "Alte valori în afară bilanțului"- analitic "Bunuri predate în leasing operațional", astfel că, după fiecare operațiune de creditare, soldul debitor al acestui cont reprezintă valoarea ratelor rămase de încasat de către locator.

6.      Pentru ultimul exercițiu financiar contractual, locatorul (Capital Leasing) va înregistra

la sfârșitul anului amortizarea instalației pentru 12 luni (pentru 83,33 lei * 12 ≈ 1.000 lei), deoarece, deși contractul de locație se încheie la data de 01 iulie 2012, acesta nu prevede transferul dreptului din proprietate și scoaterea din patrimoniul locatorului a instalației respective:

                  6811                                  =                      2813                                1.000.00 lei

"Cheltuieli de exploatare privind            "Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de

      amortizarea imobilizărilor"                    transport, animalelor și plantațiilor"  

       Se înregistrează totodată și repartizarea cotei din cheltuielile de căutare a locatarului instalației pentru jumătate din exercițiul financiar 2012, astfel: 150 lei * 6 luni / (4 *12 luni) =  18,75 lei:

                   628                                    =                    2131                                      18,75 lei

"Alte cheltuieli cu serviciile                         "Echipamente tehnologice,                                

         executate de terți"                           mașini, utilaje și instalații de lucru)"   

       Chiriile efectiv încasate pentru exercițiul financiar 2012 în suma de 200 lei vor fi aferente lunilor ianuarie și februarie, în timp ce venitul din chirii ce trebuie recunoscut pentru acest exercițiu este de 91,67 lei * 6 luni, adică aproximativ 550 lei, iar stimulentele acordate sub forma ultimelor patru chirii lunare ( în cuantum de 350 lei) vor fi reluate pe seama veniturilor din chirii ale exercițiului curent:

                     %                                    =                      706                                     550,00 lei

                   5121                                     "Venituri din redevențe, locații              200,00 lei

     "Conturi la bănci în lei"                    de gestiune și chirii"                                                                                                                       

                   472                                                                                                       350,00 lei  

  "Venituri înregistrate în avans"                                                                                                  

      În ultimul an contractual se creditează contul extrabilantier 8038 "Alte valori în afară bilanțului"- analitic "Bunuri predate în leasing operațional" cu valoarea ultimelor două chirii încasate de locator în suma de 200 lei, astfel ca la finele contractului de leasing contul în afară bilanțului se soldează.

      În  contabilitatea locatarului – utilizatorului (S.C. SC ALFA SRL.)

1. Societatea care primește bunul în locație operațională va ține o evidentă extracontabilă a redevențelor de plătit conform contract. Astfel la data încheierii contractului de leasing, locatarul înregistrează instalația în debitul contului 8036 "Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate" la valoarea totală a chiriilor de plătit 100 lei * 44 luni = 4.400 lei.  

1.      Cheltuiala cu redevențele ce va trebui recunoscută în fiecare lună va fi de 4.400 lei /

(12 luni*4) = 4.400/48 = 91,67 lei => la 31.12.2008 SC ALFA SRL va înregistra o cheltuială cu redevențele de 91,67 lei * 6 luni, adică aproximativ 550 lei.

Locatarul va trebui să înregistreze totalul stimulentelor primite sub forma chiriilor gratuite ca o reducere a cheltuielilor cu redevențele pe toată durata contractului de leasing operațional, prin metoda liniara. Astfel pentru anul 2008, stimulentele se vor înregistra în contul unor cheltuieli în avans, fiind în cuantum de 400 lei * 6 luni / (12 luni*4) = 50 lei:

                     %                                     =                 5121                                       600,00 lei

                   612                                          "Conturi la bănci în lei"                      550,00 lei

  "Cheltuieli cu redevențele, locațiile                                                                                                                                                                 

         de gestiune și chiriile" 

                   471                                                                                                        50,00 lei  

    "Cheltuieli înregistrate în avans"   

Odată cu plata redevențelor de leasing pentru anul 2008, se creditează contul în afară bilanțului 8036 "Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate" cu 100 lei (redevența lunară de plătit din contul bancar) * 6 luni, cu suma de 600 lei.

2.      La sfârșitul următoarelor trei exerciții financiare (2009, 2010 și 2011), locatarul –

SC ALFA SRL va contabiliza chirii cu redevențele în cuantum de 91,67 lei (chiria lunară redusă cu valoarea stimulentelor acordate eșalonate) * 12 luni, adică aproximativ 1.100 lei, iar pentru stimulentele primite sub formă a patru redevențe lunare gratuite pentru ultimul an contractual, se vor recunoste cheltuieli în avans de (4 luni * 100 lei) / 4 ani, adică 100 lei la finele fiecăruia din cei trei ani, astfel:

                     %                                     =                 5121                                    1.200,00 lei

                   612                                         "Conturi la bănci în lei"                    1.100,00 lei

  "Cheltuieli cu redevențele, locațiile                                                                                                                                                                 

          de gestiune și chiriile" 

                   471                                                                                                       100,00 lei  

    "Cheltuieli înregistrate în avans"   

De asemenea, odată cu plata redevențelor de leasing la finele fiecăruia dintre cei trei ani contractuali, se creditează contul în afară bilanțului 8036 "Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate" cu suma de 1.200 lei (100 lei *12 luni)astfel că, după fiecare operațiune de creditare, soldul debitor al acestui cont reprezintă valoarea redevențelor rămase de plătit de către locatar.

3.      Pentru ultimul exercițiu contractual,  locatarul va efectua plăți de redevențe doar

pentru primele două luni, în suma de 200 lei, în timp ce cheltuielile cu redevențele înregistrate vor fi de 91,67 lei (redevența lunară redusă cu valoarea stimulentelor primite eșalonate) * 6 luni, adică aproximativ 550 lei. Stimulentele primite sub formă a patru chirii lunare gratuite vor fi reluate pe seama cheltuielilor cu redevențele ale exercițiului curent, astfel:

                     612                                 =                %                                              550,00 lei

"Cheltuieli cu redevențele, locațiile                   5121                                            200,00 lei

        de gestiune și chiriile"                    "Conturi la bănci în lei"                   

                                                                             471                                             350,00 lei                                                               

                                                         "Cheltuieli înregistrate în avans"   

       Totodată se creditează contul în afară bilanțului 8036 "Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate" cu valoarea aferenta ultimelor două redevențe plătite de locatar, adică cu suma de 200 lei.

Concluzii

       Condițiile tot mai restrictive de finanțare a activității întreprinderii pe termen lung au condus la folosirea de către acestea a unor produse financiare alternative, diferite de clasicele "credite de investiții", de natură a împăca gestionarii fondurilor financiare, producătorii de bunuri de investiții dar și beneficiarii acestor fonduri și bunuri. Un astfel de produs este și contractul de leasing (contractul de locație).

       Prin intermediul acestei lucrări s-a avut în vedere realizarea unei analize atât teoretice cât și practice a principalelor aspecte legate de noțiunea de leasing:

      Primul aspect vizează elementele teoretice referitoare la tratamentele și politicile contabile privind contractele de leasing, precum și clasificarea operațiunilor de leasing în: leasing financiar și leasing operațional (de exploatare).

      Al doilea aspect vizează partea aplicativă a temei, respectiv prezentarea și contabilizarea detaliată a unor achiziții în regim de leasing, atât financiar cât și operațional, în cadrul unei societăți comerciale.

       În prima parte a lucrării s-au avut în vedere prezentarea conceptelor – cheie utilizate în cadrul unui contract de leasing, clasificarea conform Standardului Internațional de Contabilitate nr. 17 ale diverselor tipuri de tranzacții de leasing întâlnite în activitatea economică a unei întreprinderi românești, precum și detalierea caracteristicilor care deosebesc aceste categorii de contracte de leasing.

       Astfel au fost analizate politicile contabile corespunzătoare și elementele ce trebuie evidențiate cu privire la cele douacategorii principale de leasing (contract de leasing financiar și contract de leasing operațional), atât din punct de vedere al locatarului (utilizatorul bunului ce face obiectul contractului) cât și din punct de vedere al locatorului (finanțatorului). Totodatas-a încercat evidențierea diferențelor existente între contractele de leasing financiar și cele de leasing operațional, prin detalierea unor aspecte precum recunoașterea și evaluarea activelor contractuale, datoriile și prezentările de informații.

      S-a avut în vedere și o abordare a noțiunii de contract de leasing prin prisma principiului prevalentei economicului asupra juridicului, prin prezentarea tratamentelor contabile pentru elementele de activ și pasiv la nivelul situațiilor financiare la locatarul și la locatorul contractului de leasing (atât în cazul leasingului financiar cât și în cazul celui operațional).

       De asemenea, primul capitol al lucrării prezintă în detaliu contabilitatea operațiunilor pentru contractele de leasing financiar și cele de leasing operațional, prin prezentarea înregistrărilor și evidențierea diferențelor existente în situațiile ambelor categorii de participanți – locatar și locator.

       În a doua parte a lucrării s-a urmărit prezentarea, pe baza unor situații practice întâlnite la societatea comercială SC ALFA SRL, a modalităților de înregistrare în contabilitate a celor două tipuri de contracte de leasing, atât în cadrul societății SC ALFA SRL în calitate de locatar (utilizator al bunului primit în locație), cât și în cadrul societăților de leasing în calitate de locatori (finanțatori).

       În literatura de specialitate sunt specificate diverse avantaje existente pentru utilizatorul unui contract de leasing pe termen lung, ca un produs financiar alternativ la creditul de investiții. Dintre acestea, pot fi reținute următoarele:

        Realizarea unei investiții fără investirea unui capital, deoarece:

– prin sistemul de leasing, locatarul (utilizatorul) își asigură achiziționarea unui bun

cu tehnologie ridicată, la nivelul tehnicii mondiale, printr-un mod avantajos de plată;

– sistemul de leasing favorizează concentrarea resurselor utilizatorului asupra

activității profitabile prin protejarea capitalului de lucru.

        Avantaje fiscale precum: 

      – dobânda de leasing, cheltuielile de asigurare și de administrare a contractului de leasing se înregistrează ca și costuri, diminuându-se astfel profitul anual impozabil;

      – permite economisiri fiscale – taxa pe valoarea adăugată se plătește progresiv pe parcursul contractului, iar taxele vamale, în cazul unui leasing extern, se calculează doar pentru valoarea reziduală și se plătesc la sfârșitul perioadei de leasing;

      – bunul achiziționat în regim de leasing financiar este amortizat de către utilizator, acesta având posibilitatea de a alege regimul de amortizare dorit (metoda liniara, degresiva sau accelerată), conform legislației aferente.

        Eșalonarea resurselor financiare:

      – ratele de leasing – care rămân fixe – se eșalonează pe baza unui grafic de

rambursare care permite o bună gestionare a lichidităților societății și având astfel efecte pozitive asupra indicatorilor economico – financiari ai acesteia;

     – cash – flow-ul este pozitiv, rata de leasing fiind plătită de obicei din utilizarea bunului ce face obiectul contractului.

        Operativitate în achiziționarea bunului:

– flexibilitatea oferită de finanțarea în sistem de leasing facilitează achiziționarea

rapidă și ușoară a bunului optim activității și cerințelor clientului;

       – condițiile de achiziționare a bunului pot fi negociate, în sensul că, fiind vorba de un contract de voință, utilizatorul își poate exprima punctul de vedere asupra unor aspecte precum cele legate de întreținere, risc, randament, deservire, însușiri speciale dorite ale bunului, termenele de garanție, livrare, instalare și service.

Bibliografie

1. Dorin Clocotici, Gh.Gheorghiu – „Operațiuni de leasing”, Ed. Lumina Lex, București, 1998.

2. Monica Violetă Achim – „Leasing- o afacere de succes”, Ed. Economică, 2005.

3. Ordonanța Guvernului nr.51/28.08.1997 privind operațiunile de leasing și societățile de Leasing, revizuita și publicată în M.O. nr.9/12.01.2000.

4. Andreica,M., Mustea-Serban, I. – “Modele procedurale de simulare a operațiunilor de leasing”

5. World leasing – Yearbook 2000, 2001

6. Puiu, Al. – “Contractarea în tranzacțiile de leasing”, Revista Tribună Economică, Nr. 39, 1996

7. lonescu, A. –  Leasingul – tehnica de afaceri economice și de privatizare (teza de doctorat), Editura ASE București, 1995

8. Plaias, Ioan – “Rațiuni pro și contra procurării echipamentului în leasing.”, Revista Marketing Management nr. 4/2002

9. Gerea, Cristian- “Ce trebuie să știm despre finanțarea prin leasing”, Revistă .Idei de afaceri. nr. 7/2003

10. Andreica, Marin și colectiv .Decizia de finanțare în leasing., Ed. Cibernetică MC, București, 2003.

11. Leasing sau credit., Revista –“Leasingul în România”., supliment gratuit al Ziarului .Ziua., iulie 2002

12. Tita-Nicolescu Gabriel- „Regimul juridic al operațiunilor de leasing”, Editura Editura All Beck, București, 2003.

13. Raportarea financiară în secolul XXI , Gheorghe V. Lepadatu, Editura Pro-Universitaria, București 2015,pag 434-435

14. Standardele Internaționale de Contabilitate 2002, Editura Economică, București 2002

15. Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate. Leasing, Editura CECCAR, București 2004

16. Maria Madalina Girbina, Ștefan Bunea – Sinteze, Studii de caz și teste grila privind aplicarea IAS (revizuite)- IFRS, Editura CECCAR, București 2006, Vol 2

17. Bunea Ștefan, Garbina Madalina – Sinteze, studii de caz și teste grila privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS, vol.ÎI, Editura Ceccar, București, 2007

18. Feleaga (Malciu) Liliana, Feleaga Niculae – Contabilitate Financiară – o abordare europeană și internațională, vol.I, Ed. Infomega, București, 2005

19. Feleaga (Malciu) Liliana, Feleaga Niculae – Contabilitate Financiară – o abordare europeană și internațională, vol.ÎI, Ed. Infomega, București, 2005

20. www.finantare.ro

21. www.aslr.ro

22. www.leasing.ro/despre_leasing/index.jsp.

23. http://ec.europa.eu

24. http://www.de-contabilitate.ro/Standardul International de Contabilitate IAS 17-Leasing

25. http://www.iasplus.com

26. www.ofertaconta.ro/Standardul International de Contabilitate IAS 17-Leasing

27. www.alb-leasing.ro