Aplicarea Procesului de Audit In Sectiunea Vanzari Si Clienti, In Cadrul Entitatii S.c. Linzer Agro Trade Romania S.r.l

Capitolul 1: Stadiul cunoașterii în domeniu

1.1 Concepte fundamentale privind tipologia activităților de audit

Diferența dintre audit și contabilitate

Deseori oamenii confundă auditul și contabilitatea. Acest lucru rezultă din faptul că activitatea de audit se bazează pe verificarea situațiilor financiare și formularea unei opinii privind conformitatea acestora cu principiile contabile general acceptate. De asemenea, majoritatea auditorilor dețin titlul de expert contabil sau contabil public autorizat. În contabilitate sunt înregistrate, clasificate și sintetizate evenimentele economice într-o manieră logică pentru furnizarea de informații financiare pentru procesul decizional. Auditul situațiilor financiare verifică veridicitatea informațiilor înregistrate în decursul exercițiului contabil. Nu în ultimul rând, auditorul trebuie să cunoască foarte bine contabilitatea și să aibă experiență în colectarea și interpretarea probelor de audit.

Auditul a fost definit în general ca „un proces sistematic de obținere obiectivă și evaluare a probelor în ceea ce privește afirmațiile cu privire la acțiunile economice și evenimente pentru a stabili gradul de corespondență între aceste afirmații și criteriile stabilite și comunicarea rezultatului către utilizatorii interesați".

Auditul Situațiilor Financiare, de Conformitate si Operațional

Într-un sens restrâns, auditul poate fi clasificat ținând cont de obiectivele funcției efectuate.

Auditul Situațiilor Financiare

Un audit al situațiilor financiare este strângerea de dovezi pe baza situațiilor prezentate de entitate și folosirea acestora pentru a verifica dacă sunt respectate principiile de contabilitate, general acceptate. Audituri financiare complete ale operațiilor companiilor semnificative și filialelor sunt, de obicei efectuate de auditori externi si independenți.

Motivul principal pentru un audit financiar este de a asigura părțile ce se bazează pe situații financiare că datele sunt prezentate în mod corect, în conformitate cu principiile general acceptate.

Auditul de Conformitate

Scopul auditului de conformitate este de a determina daca o persoană sau o entitate a aderat la politici sau anumite regulamente. Motivele pentru un audit de conformitate pot varia în funcție de mărimea și complexitatea organizației, tipul de produs, implicarea pe piață, cantitatea și locații de site-uri sau niveluri de standardizare. Un audit de conformitate poate fi efectuat din cauza unei istorii recente a unor înapoieri masive ale clientului.

Auditul Operațional

Auditul operațional se încadrează în definiția largă a auditului acesta fiind ca o prelungire a auditului financiar. Un audit financiar spune unde a fost entitatea și unde este acum, pe când un audit operațional tinde să răspundă la întrebările unde este entitatea în prezent și cum a ajuns acolo.

Există mai multe motive pentru care se efectuează un audit operațional: conformitatea cu politicile și procedurile, înapoieri excesive ale clientului , diferențe nefavorabile, modificări propuse ale produsului, furt. Oportunitatea unui audit operațional este determinată de motivul pentru audit și zonele care urmează să fie auditate.

Următoarea diagramă prezintă relațiile dintre auditul situațiilor financiare, de conformitate și operațional.

Figura 1:Relațiile dintre auditul situațiilor financiare, de conformitate și operațional

Sursa:

Auditul Extern, Intern și Guvernamental

Auditul poate ,de asemenea, fi clasificat în funcție de afilierea individuală sau de grup care efectuează auditul.

Auditul Extern

Contabilii publici nu sunt angajați ai organizației ale căror aserțiuni sau reprezentări le auditează. Aceștia își oferă serviciile lor independente de audit pe baza unui contract. Deși aceste servicii constă într-o varietate de audituri, majoritatea auditurilor făcute de contabili publici sunt audituri ale situațiilor financiare. Auditul situațiilor financiare poate fi efectuat de: un auditor autorizat (statutar) extern și independent,membru al C.A.F.R. sau de o persoana oarecare care este angajata respectivei entități (deci nu este independentă), nu este membră C.A.F.R. decât întâmplător.

Auditul Intern

În sens invers, auditul intern este descris ca o ” funcție internă de evaluare din cadrul unei organizații pentru a examina și evalua activitățile sale ca un serviciu pentru organizație “. Auditorii interni sunt angajați ai companiilor ale căror activități le evaluează. Cu toate acestea sunt luate anumite măsuri pentru a oferi acestora un anumit grad de independență. Atât auditul de conformitate, cât și auditul operațional poate fi făcut de auditori interni. Spre deosebire de auditorii externi, auditorii interni se pot implica în implementarea recomandărilor.

Auditul Guvernamental

Membrii ai unităților guvernamentale locale, de stat și federale auditează diverse funcții organizaționale. Astfel auditul guvernamental reprezintă auditul exercitat de specialiștii din Ministerul Finanțelor Publice asupra diferitelor programe, activități și instituții guvernamentale. Acest tip de audit are drept scop revizuirea și verificarea eficienței utilizării resurselor bănești.

Următoarea diagramă arată relațiile dintre auditul extern, intern și guvernamental.

Figura 2: Relațiile dintre auditul extern, intern și guvernamental

Sursa:

1.2 Reglementări în domeniu

Standardele de audit servesc ca puncte de reper și măsoară calitatea performanței auditorului. De asemenea, ele ajută la asigurarea faptului că situațiile financiare auditate se desfășoară într-un mod aprofundat și sistematic și furnizează concluzii de încredere.

„Misiunea de certificare reprezintă o misiune în care un practician își exprimă o concluzie al cărei scop este de a consolida gradul de încredere al unui grup-țintă cu privire la rezultatul evaluării sau măsurării unui subiect în cauză pe baza unor criterii”.

Atunci când misiunea de certificare se referă la situațiile financiare istorice, aceasta se numește misiune de audit și este reglementată de ISA(Standardele Internaționale de Audit), iar misiunea de certificare limitată se numește examen limitat și este reglementată de ISRE(Standardele Internaționale pentru Misiuni de Examen Limitat). Celelalte misiuni de certificare sunt reglementate de ISAE(Standardele Internaționale pentru Misiuni de Certificare). Atunci când se realizează testarea doar a anumitor secțiuni de audit, nu vorbim despre o misiune de certificare, aceasta fiind doar o misiune acoperită de ISRS(Standardele Internaționale pentru Servicii Conexe).

Până de curând stabilirea standardelor de audit a fost responsabilitatea Comitetului Standardelor de Audit ( ASB ), un comitet al IACPA/AICPA ( American i

Institute of CPAs) . Atunci când Congresul S.U.A a emis actul Sarbanes-Oxley Act în 2002, acesta a transferat autoritatea de a stabili standardele de audit, pentru companiile publice de audit , către PCAOB ( Public Company Accounting Oversight Board ). Auditul trebuie efectuat în conformitate cu aceste standarde stabilite de PCAOB și elaborate de IACPA.

Comitetul Standardelor de Audit a emis în 1947 cele 10 standarde de audit general acceptate (GAAS). Acestea sunt compuse din trei categorii de standarde: standarde generale (1), standarde privind activitatea de teren (2), standarde privind raportarea (3).

Standarde Generale

Cele trei standarde se referă la calificările auditorilor și calitatea muncii lor. Primul standard descrie faptul că o persoană trebuie să dispună de pregătirea profesională adecvată și competențele necesare pentru un auditor. Al doilea standard impune auditorului să dea dovadă de o atitudine psihică independentă pe parcursul unei misiuni. Rigoarea profesională se regăsește în cel de-al treilea standard. Acest lucru presupune că auditorul își planifică și execută funcțiile cu un grad de calificare frecvent posedat de alții în profesie.

Standarde privind Activitatea de Teren

Aceste standarde se referă la desfășurarea reală a auditului. Cele trei standarde oferă cadrul conceptual pentru procesul de audit. Primul standard prevede că munca trebuie planificată corespunzător și asistenții supervizați adecvat. Al doilea standard presupune ca auditorul să obțină o înțelegere suficientă a controlului intern în vederea planificării auditului, determinării naturii, programării în timp și profunzimii testelor ce urmează a fi efectuate. Obținerea de informații suficiente și temeinice prin inspectare, observare, chestionare și confirmare pentru formularea unor opinii privind situațiile financiare, reprezintă cel de-al treilea standard.

Standarde privind Raportarea

Cele patru standarde de raportare menționează că auditorul ia în considerare următoarele aspecte înainte de a pronunța un raport de audit: dacă situațiile financiare sunt prezentate în conformitate cu principiile contabile general acceptate; dacă aceste principii sunt aplicate în mod constant; dacă toate opiniile au fost exprimate și ce grad de responsabilitate își asumă auditorul și caracterul muncii sale.

„Auditul financiar contabil, reprezintă un domeniu de vârf al profesiei contabile ce a fost legiferat în Romînia în anul 1999, cunoscând pași importanți atât prin Corpul Experților Contabili si Contabililor Autorizati din Romania ( CEECAR ), cât și prin Ministerul Finanțelor prin înfințarea Camerei Auditorilor Financiari din România ( CAFR ) , care a elaborat Standardele de Audit și Codul privind Conduita etico-profesională în domeniul auditului financiar, după IFAC”.

Exercitarea în România a profesiei de auditor financiar se realizează în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 75/1999. Atribuirea calității și a dreptului de exercitarea a profesiei de auditor financiar se face persoanelor ce posedă o calificare profesională în audit financiar sau profesii asimilate acestuia. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) este cea care poate atribui calitatea și poate acorda dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar. Tot CAFR este și cel care reglementează în plan național activitatea de audit intern. În 2002 a fost publicată Legea nr. 672/2002 care instituie activitatea de audit intern la nivelul instituțiilor publice. Singura certificare a profesiei acceptată pe plan internațional este cea acordată de IIA ( The Institute of Internal Auditors ).”IIA este recunoscut drept liderul internațional al profesiei de audit intern în ceea ce privește autorizarea, educația, cercetarea și îndrumarea profesională a membrilor săi.”

1.3 Sinteza din literatura de specialitate

Decalajul de așteptare ( „The Audit Expectation Gap” )

M. Salehi și V. Rostami apreciază în lucrarea lor, „Audit Expectation Gap: International Evidences” că există un decalaj al așteptărilor. Decalajul de așteptare a devenit un subiect de interes considerabil la nivel mondial, pentru cercetare, în general, și în țările avansate cum ar fi SUA, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Germania și Singapore, în special, în ultimii treizeci de ani. Acest lucru se datorează apariției seriei de eșecuri corporative, scandaluri financiare și eșecurile de audit în aceste țări avansate și impactul lor ulterior asupra profesiei de audit din alte țări. Literatura de specialitate disponibilă, legată de decalajul de așteptare și domeniile apropiate evidențiază măsura în care mediul de audit a devenit litigios.

Critica pe scară largă a litigiilor și împotriva auditorilor indică faptul că există un decalaj între așteptările societății legate de auditor și a performanței auditorului așa cum este percepută de către societate. Majoritatea studiilor de cercetare indică faptul că decalajul de așteptare în audit se datorează în principal așteptărilor utilizatorilor legate de audit, precum și percepția lor nerealistă despre performanța profesiei de auditor. Conform acestor studii, diferențele pot fi atribuite neînțelegerilor utilizatorilor a ceea ce este prevăzut în mod rezonabil la un audit, precum și de calitatea reală a activității de audit. Cu toate că un număr de explicații pentru decalajul din audit apar în literatura de specialitate, există referințe cu privire la neînțelegerile utilizatorilor cu privire la rolul, obiectivele și limitările auditului. Acest lucru duce la nemulțumirea utilizatorilor legată de performanța auditorului care subminează încrederea în profesia de audit și funcția de audit extern.

Termenul decalaj de așteptare este frecvent utilizat pentru a descrie situația în care o diferență de așteptare există între un grup cu o anumită experiență și un grup, care se bazează pe o expertiză. Percepția publică a unei responsabilități a auditorului diferă de cea a profesiei și această diferență este menționată în continuare în decalajul de așteptare.

În acest studiu, decalajul de așteptare este definit de către Liggio în 1974, ca una din primele discuții ale unui decalaj de așteptare în situațiile financiare. El a fost preocupat de faptul că profesia a fost “atacată” din punct de vedere al calității performanțelor profesionale. El a sugerat două motive pentru aceasta: o mai mare dorință de a deține profesioniști contabili și decalajul de așteptare ca factor al nivelului de performanță așteptat. Diferența dintre aceste niveluri de performanță așteptate reprezintă decalajul de așteptare.

Institutul Canadian al Contabililor Autorizați (CICA) a sponsorizat un studiu asupra așteptărilor publicului de audit ( Raportul MacDonald ). Comisia a dezvoltat un model detaliat al decalajului de așteptare care analizează componentele individuale în așteptări nerezonabile, deficit de performanță și standarde cu deficit.

Utilizatorii cred că auditorul nu trebuie să ofere doar o opinie de audit, ci să și interpreteze situațiile financiare în așa fel încât să poată decide dacă se merită să investească în societatea respectivă. De asemenea, există utilizatori care se așteaptă ca auditorii să desfășoare unele proceduri de audit cum ar fi: pătrunderea în afacerile companiei, angajarea și supravegherea, detectarea actelor ilegale/fraude făcute de management.

Tipologia temelor de cercetare în audit

Cédric Lesage și Heidi Wechlter propun în lucrarea lor „Tipologia temelor de cercetare in audit: o analiză contextuală” ca toate cuvintele să fie asociate cu câte un element rezultând astfel o analiză a corespondențelor dintre ele și o clasificare pe 17 grupe. Tipologia temelor de cercetare într-un anumit domeniu este necesară deoarece permite organizarea cunoștințelor. Prezenta tipologie studiază importanța și trendul celor 17 teme în audit.

Scopul este acela de a sublinia unele asociații interesante dintre cuvinte și elemente, de a sprijini unele modele deja prezente în literatura de specialitate și de a permite evoluția în timp a celor 17 grupe. Analiza lor contextuală este prezentată în figura următoare:

Figura 3:Teme de cercetare în audit

Sursa:

Cele mai importante două teme sunt:

Profesie&Regulament ( 15% ): această temă acoperă toate subiectele legate de organizație, profesie și regulamente;

Prelucrarea Informațiilor ( 13% ): această temă, foarte concentrată pe metodologiile de audit, grupează toate documentațiile ce au legătură cu decizia auditorului într-un manual ajutător sau pe calculator;

Aceste două teme cheie proiectează două centre de interes în domeniul auditului: Metodologia și Profesia. Celelalte teme aparțin uneia din cele două grupe:

Metodologia centrată: aici intră:

Procedura de Audit (8%) : vorbește despre tehnici de audit cum ar fi confirmarea încasărilor, comentarii analitice;

Probe de Audit (4%): constituie o categorie consacrată pentru folosirea statisticii în audit;

Dacă adăugăm aceste două teme cu Prelucrarea Informatiei, am găsit un total de 25% din cercetarea de producție în audit care se ocupă cu înțelegerea și experimentarea tehnicilor de audit.

Profesia centrată: au fost identificate trei teme :

Regulamentul Internațional (7%): această temă se ocupă cu contabilitatea internațională și regulamentele;

Educație (5%): reunește studii și reflecții asupra viitoarei educații a auditorilor;

Piețe de Audit (5%): această temă se ocupă cu abordarea economică a profesiei de auditor și probleme de studiu cum ar fi concurența, concentrarea și structura pieței.

Împreună, aceste patru teme sunt considerate profesia centrată și reprezintă 32% din lucrările publicate. Alte teme au de a face cu faze mai diversificate ale procesului de audit. Astfel au fost create următoarele grupe:

Comportamentul Auditorului (3%): documentele sunt adunate folosind o abordare comportamentală; acestă problemă este afectată de probleme etice. În jurul acestui concept sunt grupate următoarele teme având în vedere aplicarea lor comportamentală sau cognitivă:

Judecata (5%): se ocupă cu lucrări de cercetare privind abordarea cognitivă a judecății ( este diferită de „Prelucrarea Informației” care este mult mai tehnică );

Revizuiri de Audit (3%) :această temă reunește unele studii cu privire la supraveghere, recenzii și expertiza misiunilor de audit.

Relațiile auditor-entitate: acest concept permite gruparea a patru teme:

Angajamentul de Audit (7%): această temă se ocupă cu toate subiectele legate de practicile de afaceri ale auditorului față de client;

Guvernarea Corporativă (4%): studiază impactul diferitelor structuri de guvernanță corporativă și reglementările privind procesul de audit;

Câștiguri de Calitate (4%): se ocupă cu activitățile de cercetare care vizează lucrări de măsurare a calității situațiilor financiare;

Raportul de Audit&Opinia (7%): aceste lucrări sunt concentrate asupra calității rapoartelor de audit privind societățile care se încadrează în faliment;

Frauda de Raspundere&Litigii (6%): se ocupă, pe de o parte, cu răspunderea auditorului și pe de altă parte, cu factorii determinanți și frauda în contabilitate;

Audituri de specialitate:

Audit Intern (3%): cu lucrări axate pe control intern și audit;

Taxa de Audit (2%): se ocupă de problemele de impozitare în domeniul auditului sau controale fiscale.

Așa cum se observă această tipologie prezintă teme diversificate .

Perceperea managerilor asupra costurilor și beneficiilor de audit

Julian Spencer-Wood, de la Universitatea din Greenwich, Marea Britanie, în lucrarea sa intitulată „Mai mult decât audit? Indicatori ai valorii extinse, de la auditorii externi la managerii financiari” a încercat să observe cum percep managerii financiari costurile și beneficiile procesului de audit.

Cercetările în domeniul relațiilor dintre managerii financiari și auditori au fost destul de limitate (Anderson-Gough și alții,1998; Behn și alții,1997; Beattie și alții,2001; Hong și Goo,2003; Kleinman și alții,1998). Kleinman și alții (1998) a subliniat faptul că „câmpul are nevoie de o teorie capabilă să descrie natura interacțiunilor dintre auditor și firmele client” ,Beattie și alții (2001) a observat că nu a avut loc nici un studiu empiric cu privire la interacțiunile dintre directorul financiar și partenerul de angajament. Williams (1998) a prezentat că relația client-auditor pare a fi o variabilă importantă în modelul său de factori determinanți care duce la schimbarea auditorului.

Întrebați dacă costurile auditului depășesc în general beneficiile aduse 26 (49%) dintre managerii financiari au indicat că auditorii aduc un beneficiu net companiilor lor, îndepărtarea răspunsurilor neadecvate ale contabililor de la datele ce nu au influențat semnificativ trendul. Costul timpului reprezintă unul din cele mai importante costuri. Aici pot fi incluse costurile de audit, altele decât taxa de audit, care sunt considerate multitudinea de timp pe care personalul și managementul și-l petrec încercând să arate că auditorii reprezintă principalul cost identificat. O parte din timp va fi pierdută și prin punerea acelor întrebări de rutină, discuțiile și certurile legate de audit și diversele comentarii.

1.4 Fundamente privind profesia de auditor

Alvin A. Arens și James K. Loebbecke apreciază că în practică există mai multe tipuri de auditori, cele mai frecvente fiind auditorii Biroului Contabil General , firmele de expertiză contabilă, inspectorii fiscali și auditorii interni.

De asemenea, William F. Messier și Jr Steven M. Glover clasifică auditorii în patru mari grupe: auditori externi, auditori interni, auditori guvernamentali și auditori juridici.

În România principalele tipuri de auditori sunt auditorii financiari și auditorii externi. Pentru a întelege mai bine profesia de auditor și ce presupune ea, prezenta lucrare include o comparație între principalele tipuri de auditori, cei externi și cei interni.

Activitățile de audit extern și intern se pot suprapune în domenii cum ar fi revizuirea gradului de adecvare a controalelor de contabilitate, dar diferențele dintre cele două câmpuri sunt mai mari decât asemănările din cauza obiectivelor divergente.

Auditorii interni și auditorii externi urmăresc obiective diferite, posedă o contabilitate diferită, au calificări diferite și sunt angajați in activități diferite. Ei au totuși interese reciproce care necesită o coordonare a talentelor lor, în beneficiul întreprinderii.

Obiectivul auditorului intern este determinat de către conducerea superioară și de bord, precum și de standardele profesionale: de obicei, acest obiectiv este de a analiza eficiența și eficacitatea operațiunii, respectarea și adecvarea și eficiența controalelor interne în întreaga întreprindere. Obiectivul auditorului extern este cel impus de lege sau așa cum este stabilit de către reprezentanții acționarilor membrii, consiliilor de administrație care îi angajează, de obicei, obiectivul este de a exprima o opinie cu privire la corectitudinea cu care situațiile financiare au fost întocmite și prezentate.

Auditorii interni sunt implicați în toate aspectele legate de activitățile întreprinderii,atât financiare cât și nefinanciare .Auditorii externi sunt implicați în primul rând în aspectele financiare ale organizației.

Coordonarea între auditorii interni și externi, este importantă datorită potențialului de creștere a economiei, eficienței și eficacității activitătii totale de audit pentru întreprindere. Nici una dintre formele de audit nu poate fi înlocuită de cealaltă. Dar, in multe moduri ele se afectează reciproc. În cazul în care cele două forme de audit sunt necoordonate, vor exista suprapuneri și duplicari care vor conduce la creșterea costurilor de audit și vor confunda responsabilitățile de audit.

Nevoia de coordonare devine mai presantă cu fiecare zi ce trece. Atât sectorul afacerilor cât și sectorul public, devin tot mai complexe. Standardele de raportare financiară au întins acoperirea necesară pentru auditurile financiare. Inflația a crescut cheltuielile cu personalul ale firmelor de contabilitate publică. Taxele au crescut în consecință, iar costurile crescute nu au trecut neobservate de către management și consiliile de administrație ale directorilor. Prin urmare, auditorii interni și externi ar trebui să coordoneze activitatea lor cât de mult posibil.

Responsabilitățile extinse ale consiliilor de administrație și a comitetelor lor de audit adaugă presiuni care cer o asigurare fără surprize. Un efort bine coordonat de către profesioniști auditorii externi și interni pot oferi membrilor consiliului asigurări că rapoartele financiare și operaționale și declarațiile sunt corecte și că deficiențele sistemelor de control vor fi depistate și că eșecurile de a se conforma unor sisteme neadecvate vor fi prompt aduse la lumină.

Lawrence B. Sawyer în cartea sa intitulată „Internal Auditing.The practice of Modern Internal Auditing” identifică principalele diferențe dintre auditorii interni și cei externi.

Tabelul 1: Principalele diferențe dintre un auditor intern și unul extern

Așadar, auditorul intern este independent de activitățile auditate, dar este gata să răspundă la nevoile și necesitățile managementului. De asemenea, auditorii interni revizuiesc activitățile în permanență.

Spre deosebire de auditorii interni, auditorii externi sunt independenți de management și de consiliul directoral. Auditorii externi verifică înregistrările cu privire la situațiile financiare, de obicei o dată pe an.

În Statele Unite contabilii publici certificați sunt singurul tip de auditori externi acceptați care pot efectua audituri și atestări privind situațiile financiare ale unei entități și să furnizeze rapoarte cu privire la aceste audituri. În Marea Britanie, Canada și alte țări „Corpul Experților Contabili” a servit acestui rol.

1.5 Abordări comparative privind profesia de auditor financiar în România și Marea Britanie

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) este cea care atribuie sau retrage calitatea de auditor, organitează și coordoneaza activitatea de audit. Potrivit Ordonanței de Urgență nr.75/1999 aceasta are în principal următoarele atribuții:

organizează examenele și atribuie calitatea de auditor financiar;

coordonează activitatea de audit financiar;

supraveghează programul de pregatire continuă a auditorilor financiari;

controlează calitatea activității de audit financiar;

sesizează Ministerul Finanțelor asupra necesității actualizarii normelor și procedurilor profesionale de audit, în raport cu modificările intervenite în reglementările instituțiilor profesionale europene și internaționale;

retrage calitatea de auditor financiar în condițiile prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei;

elaborează normele interne privind activitatea Camerei.

Pentru atribuirea calității de auditor financiar, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Tabelul 2: Condiții necesare atribuirii calității de auditor financiar

Calitatea de auditor financiar presupune promovarea unui examen de aptitudini profesionale. Examenele se organizează de Cameră conform regulamentului elaborat de aceasta, aprobat prin ordinul Ministerului de Finanțe. Examenul de aptitudini profesionale constă în susținerea unor probe scrise la:

audit financiar și audit intern;

contabilitate generală: reglementări naționale și internaționale; aspecte teoretice, metodologice și practice privind tratamentele contabile potrivit standardelor de contabilitate internaționale; evaluarea elementelor bilanțiere; determinarea rezultatului financiar;

analiza și evaluarea critică a conturilor anuale;

contabilitatea costurilor și contabilitatea managerială; relația dintre contabilitate și management;

reguli de consolidare a conturilor;

standardele legale și profesionale privind auditul financiar al conturilor anuale și al celorlalte documente contabile, precum și cele privind auditorii financiari;

elemente de drept comercial, civil, protecție socială și a muncii;

legislație fiscală;

elemente privind finanțele naționale; tehnici și metode moderne de management general și financiar;

elemente de matematică, statistică și sisteme informatice.

Auditorul financiar poate îndeplini mandatul de auditor numai daca are calitatea de auditor financiar, este membru al CAFR și îndeplinește condițiile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei. Pentru înscrierea la stagiul de auditor financiar, candidatii trebuie să îndeplinească mai multe condiții, dintre care să fie licențiați ai unei facultăți cu profil economic și să aibă o vechime în activitatea financiar-contabilă de minim 4 ani sau să aibă calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat cu studii superioare economice. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, urmează susținerea testului de verificare a cunoștințelor în domeniul financiar-contabil. Stagiarul are apoi obligația să își găsească un îndrumător de stagiu pentru desfășurarea perioadei de pregătire profesională practică. Stagiul trebuie să se efectueze pe lângă o persoana fizică, auditor financiar activ sau în cadrul unei societăți comerciale de audit, membră a Camerei. După terminarea perioadei de stagiu, persoanele fizice pot susține examenul de aptitudini profesionale. În Marea Britanie pentru a deveni auditor financiar, trebuie să obți în prealabil o licență de contabil public autorizat (CPA).

Figura 4: Cerințe pentru a deveni CPA în Marea Britanie

Sursa:

În secolul 21 CPA a devenit, în Regatul Unit, cel mai mare organism la nivel mondial. Toate organismele de audit, recunoscute conform statului ar trebui să aibă o calitate acceptabilă. În Regatul Unit, există cinci organe de contabili autorizați de către Departamentul de Comerț și Industrie, să auditeze conturile unei afaceri ca și auditori înregistrați. Un membru al acestor organisme va fi în general cunoscut ca și absolvent după ce trece toate examenele necesare și apoi devine afiliat, asociat sau coleg. Examenul CPA este computerizat și este alcătuit din patru secțiuni: Audit, Contabilitate și raportare, Contabilitate financiară și raportare financiară, Drept comercial și responsabilități profesionale.

Așadar pentru a deveni auditor trebuie să urmezi cei cinci pași: aptitudini de comunicare, diplome în contabilitate, cursuri de audit, programe de practică, calificare recunoscută. Stagiul de practică durează 36 luni și trebuie făcut sub ghidarea unui îndrumător de practică. După terminarea perioadei de stagiu, candidații pot sustine examenul de aptitudini profesionale.

Pentru a face parte din „Asociația Contabililor Publici Autorizați” poți accede pe una din următoarele rute:

Membru, dacă deți orice calificare recunoscută de CPA și ești asociat de minim zece ani;

Asociat, dacă deți un certificat de practică de minim trei ani emis de către CPA.

În prezent CPA din Marea Britanie are 648 de membrii activi și 576 de asociați.

În concluzie, indiferent că ai decis să devii auditor în Romania sau în altă țară trebuie să fi capabil să analizezi, să compari, să interpretezi date și figuri cât mai rapid și să urmărești atingerea obiectivelor specifice profesiei de auditor financiar.

Capitolul 2: Aplicarea procesului de audit în secțiunea H. Vânzări și clienți, în cadrul entității S.C. Linzer Agro Trade România S.R.L.

2.1 Cunoașterea entității auditate

LINZER AGRO TRADE este angrosistul numărul unu în domeniul îngrășămintelor din Europa. Domeniul său de activitate este focalizat cu precădere pe regiunea Dunării. Compania, cu sediul central în Linz, Austria, este o subsidiară 100% a Borealis Agrolinz Melamine International GmbH și este membră a Grupului Borealis. Pe lângă îngrășăminte, compania produce și produse de melamină și azot tehnic.

Gamă de produse de calitate ridicată: îngrășăminte și produse pe bază de azot tehnic. Pe lângă îngrășămintele granulate KAS și NPK din marca LINZER WARE, entitatea pune la dispoziție și multe alte îngrășăminte ale producătorilor renumiți din Europa. Gama lor de produse cuprinde, de la îngrășăminte azotate precum KAS, AHL, nitrat de amoniu și uree, până la îngrășăminte alcătuite din fosfat și potasiu.

Logistică flexibilă și eficientă

LINZER AGRO TRADE cooperează exclusiv cu parteneri de încredere din domeniul logisticii. În fiecare an, sunt manevrate în jur de 1.6 milioane tone de îngrășământ, cu vaporul, trenul și autovehiculele. Operarea eficientă a logisticii, permite o capacitate flexibilă de livrare la costuri optime de transport. Forma de tehnologie garantează o manipulare atentă a produsului în timpul împachetării, încărcării și transportului.

Asistență și servicii pentru clienți

Datorită deceniilor de know-how în domeniul îngrășămintelor și fertilizării, Linyer Agro Trade este acum în măsura de a oferi clienților sfaturi vaste și profesioniste. Pe comercianți și fermieri îi ține informați cu publicații și prezentări. De asemenea sunt publicate regulat date despre produse și piață, precum și informații despre cele mai noi îngrășăminte.

Structura organizatorică

Societatea LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA SRL are o organizare de tip piramidal. Structura organizațională este de tip ierarhic funcțională, încorporând atât compartimentele ierarhice, cât și cele funcționale. Subordonarea ierarhică se face în raport cu managerul situat pe nivelul ierarhic imediat superior. ( a se vedea Anexa 6). Directorii J. Kowatsch și D. Florea coordonează, controlează și îndrumă ansamblul de compartimente al societății.

2.2 Scrisoarea de angajament și planul de audit

2.2.1 Scrisoarea de angajament

Către Consiliul de Administrație sau reprezentanților adecvați ai conducerii la vârf:

Dumneavoastră ați cerut ca noi să efectuăm auditul bilanțului societății S.C. LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA S.R.L. la data 31.12.2009, precum și al contului de profit și pierdere și situației fluxurilor de numerar pentru exercițiul financiare care se încheie la această dată. Suntem încântați să vă confirmăm acceptarea acestui angajament prin conținutul acestei scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastră asupra situațiilor financiare.

Noi ne vom desfășura activitatea de audit în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde naționale relevante). Acele standarde cer ca noi să planificăm și să efectuăm auditul, cu scopul de a obține un grad satisfăcător de certificare că situațiile financiare nu conțin denaturări semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de teste, a dovezilor privind valorile și prezentările de informații din situațiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite și a estimărilor semnificative efectuate de către conducere, precum și evaluarea prezentării generale a situațiilor financiare.

Datorită caracteristicii de test și a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil și de control intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite.

Pe lângă raportul nostru asupra situațiilor financiare, estimăm că vă putem oferi o scrisoare separată privind orice carență semnificativă a sistemului contabil și de control intern care ne atrage atenția.

Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situațiilor financiare, incluzând prezentarea adecvată a acestora, este a conducerii societății. Aceasta include menținerea înregistrărilor contabile adecvate și controlul intern, selectarea și aplicarea politicilor contabile și supravegherea siguranței activelor societății. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisă privind declarațiile făcute nouă în legătură cu auditul.

Așteptăm cu nerăbdare o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră și credem că aceasta ne va pune la dispoziție orice înregistrări, documentații și alte informații care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi plătit pe măsură ce ne desfășurăm activitatea, se calculează pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe măsură ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variază în funcție de gradul de responsabilitate implicat și de experiența și aptitudinile necesare.

Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori, cu excepția cazurilor când va fi încheiată, schimbată sau înlocuită.

Vă rugăm să semnați și să returnați exemplarul atașat acestei scrisori pentru a ne arăta că scrisoarea este conformă cu înțelegerea dumneavoastră privind acordurile pentru angajarea noastră în auditul situațiilor financiare.

S-a luat la cunoștință în numele societății S.C. LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA S.R.L.. de către

Daniel Florea

14.01.2010

2.2.2 Planul de audit

Stabilirea planului de audit presupune analiza secțiunilor de audit, ilustrată în figura 5: A. Conturile și completarea auditului, B. Planificarea, C. Taxe, D. Directorii și tranzactiile cu parțile afiliate, E. Mijloace fixe, F. Investițiile, G. Stocuri, H. Vânzări și debitori, I. Numerarul din casa și de la bancă, J. Achiziții și creditori, K. Provizioane, contingențe și angajamente, L. Capital si rezerve, M. Remunerări și salarii, N. Balanța de verificare, Jurnalul de casă și altele, O. TVA, P. Solduri între grup și consolidarea, R. Informații permanente.

Figura 5: Planul de audit

2.3 Auditarea fluxului informațional contabil specific activității de vânzare-încasare

2.3.1 Auditul ciclului Vânzări

Plan de audit pentru testarea secțiunii Vânzări

Direcția testării: Declarații

Teste efectuate pe: Conturile de Venituri

Obiective de audit: Precizie, Acuratețe, Exhaustivitate, Cutoff, Clasificări

Proceduri de audit:

Testarea politicilor și procedurilor de recunoaștere a veniturilor ( Exhaustivitate, Cutoff):

Determinați dacă politicile și metodele contabile pentru recunoașterea veniturilor sunt adecvate;

Testarea soldurilor vânzărilor – procedurile analitice de fond sunt adesea mai eficiente decât testele de detalii ( Exhaustivitate, Precizie, Cutoff):

Efectuați proceduri analitice de fond pentru a testa soldurile vânzărilor:

Dezvoltați așteptări ale vânzărilor înregistrate pe baza datelor independente: istorice și tendințele actuale în vânzări, vânzări către cei mai mari clienți, industria statistică;

Dezagregați atât datele folosite la construcția așteptărilor, cât și a vânzărilor înregistrate ( de exemplu prin cont, produs sau perioadă de locație);

Comparați așteptările sumelor înregistrate și obțineți explicații pentru diferențe;

Efectuați teste de detaliu ale tranzacțiilor de vânzare:

Testați ordinea de numerotare a sursei de înregistrări (dacă este numerică);

Pentru fiecare element selectat pentru testul de detaliu efectuați următoarele: căutați-l în factură și aprobați prețul de pe factură cu cel din lista de prețuri; determinați dacă vânzările au fost înregistrate în perioada corectă; comparați facturile de vânzare cu jurnalul de vânzari și totalul facturilor de vânzare cu cartea mare;

Testarea vânzărilor restituite (Cutoff):

Faceți o selecție a vânzărilor restituite și urmăriți-le notele de credit;

Urmăriți notele de credit după facturile originale și stabiliți dacă nota de credit a fost înregistrată în perioada corectă;

Testarea prezentării vânzărilor (Clasificare):

Stabiliți dacă următoarele sume sunt corect înregistrate, clasificate:

Vânzările cu părți afiliate;

Vânzările cu companii consolidate;

Vânzări non-comerciale;

Cutoff (Determinați dacă facturile de vânzări sunt înregistrate în perioada corectă):

Faceți o selecție a facturilor de vânzare cu 15-20 zile înainte și după sfârșitul anului și verificați-le;

Investigați vânzările restituie la 15-20 zile după sfârșitul anului;

Note: Atunci când sunt testate vânzările, fluxul de testare este de la documente la înregistrări; veți solicita contracte și facturi și le veți căuta în înregistrările contabile.

Conturile incluse în ciclul vânzări-încasări Linzer Agro Trade România

Obiectivul general al auditului ciclului vânzări-încasări constă în a determina dacă soldurile conturilor afectate de acest ciclu sunt corect prezentate prin prisma principiilor contabile general acceptate (GAAS). Principalele conturi incluse în ciclul vânzări-încasări sunt prezentate în figura 6 în forma simplificată. Acestea ilustrează modul în care informațiile contabile circulă prin diversele conturi.

Figura 6: Conturile din ciclul vânzări-încasări

Există opt funcții economice ale ciclului vânzări-încasări, așa cum sunt ele ilustrate în următorul tabel. Aceste funcții se desfășoară în întreprindere în cursul operațiunilor de vânzare, încasare, scoaterea creanțelor irecuperabile din gestiune și estimarea cheltuieliol privind creanțele incerte. Este esențial să se înțeleagă funcțiile economice, documentele și evidențele contabile înainte de a se estima riscul de control și a se putea proiecta testele mecanismelor de control și testele substanțial ale operațiunilor.

Tabelul 3: Funcțiile economice ale ciclului vânzări-încasări

Conceptele legate de testarea ciclului vânzări-încasări sunt ilustrate pentru societatea

Linzer Agro Trade România.

Pornind de la aceste cunoștințe vom analiza în continuare cum se realizează proiectarea testelor mecanismelor de control și a testelor substanțiale ale operațiunilor în sfera vânzărilor.

În primul rând vom avea nevoie de un cadru de referință, format de șase obiective de audit, pentru a estima riscul de control.(figura 7)

Figura 7: Matricea riscului de control pentru compania Linzer Agro Trade România-Vânzări

Legendă: C= mecanism de control intern, X =nu s-a identificat niciun mecanism sau neajuns al controlului intern

Firma nu înregistrează niciun neajuns legat de lipsa verificării interne a posibilității înregistrării repetate a facturilor de vânzare și a verificării înregistrării operațiunilor în timp uil deoarece facturile sunt emise de sistem, care le și înregistrează odată cu emiterea. În concluzie, riscul de control estimat este unul mic.

Figura 8: Matricea riscului de control pentru compania Linzer Agro Trade România-Încasări

Legendă: C= mecanism de control intern, N= neajuns al controlului intern,

X =nu s-a identificat niciun mecanism sau neajuns al controlului intern

Prin analiza matricelor riscurilor de control, pentru ciclul vânzări, respectiv încasări putem efectua diferite teste ale mecanismelor de control. Dacă testarea este rentabilă, auditorul proiectează testele de aplicat mecanismelor de control, în scopul de a determina eficacitatea controalelor existente.

Testele mecanismelor de control pentru compania Linzer Agro Trade România-Vânzări

Pentru a verifica dacă înregistrările corespund unor livrări făcute către clienți existenți, se examinează documentele justificative și verificarea internă făcută de către Bădițoiu Nicoleta. De asemenea, se verifică o porțiune de succesiune numerică a facturilor de vânzări din jurnalul vânzărilor. În continuare, identificarea aprobării creditelor de către OKB se realizează prin examinarea comenzilor clienților. Nu în ultimul rând, se observă dacă situațiile recapitulative săptămânale sunt expediate clienților;

Se verifică dacă operațiunile de vânzări existente sunt înregistrate prin examinarea unei porțiuni de succesiune numerică a documentelor de livrare, prin analiza fișierului totalurilor pe pachete de date și observarea expedierilor situațiilor recapitulative săptămânale efectuate către clienți;

Un alt obiectiv de audit constă în verificarea vânzărilor înregistrate pentru a vedea dacă corespund cantității de bunuri livrate și sunt corect facturate și înregistrate. Testele mecanismelor de control în acest caz sunt examinarea documentelor justificative, a comenzilor clienților, identificând aprobarea creditării de către OKB. De asemenea, se examinează fișierul totalurilor pe pachete de date, lista de prețuri aprobate din fișierul sistematic al stocurilor și se verifică dacă situațiile recapitulative săptămânale sunt expediate clienților;

Se verifică dacă vânzările înregistrate sunt corect clasificate prin examinarea fișierului totalurilor pe pachete de date;

Pentru a verifica dacă vânzările sunt înregistrate la datele corecte nu există mecanism de control intern, deci prin urmare nici test al mecanismului de control;

Verficarea obiectivului privind operațiunile de vânzări, dacă acestea sunt corect transferate în fișierul sistematic al creanțelor-clienți și corect sintetizate, se realizează prin observarea directă a contabilului care trebuie să compare totalul fișierului sistematic cu contul de carte mare. Se verifică de asemenea, expedierea situațiilor recapitulative săptămânale către clienți.

Testele mecanismelor de control pentru compania Linzer Agro Trade România-Încasări

În ceea ce privește încasările înregistrate se verifică dacă acestea corespund unor mijloace bănești primite de companie, prin observarea contabilului Șerban care trebuie să confrunte soldul bancar cu evidențele contabile interne și prin examinarea fișierului totalurilor pe pachete de date;

Se verifică dacă mijloacele bănești primite sunt înregistrate în jurnalul încasărilor prin examinarea fișierului totalurilor pe pachete de date. Identificăm totodată un neajuns al controlului intern prin faptul că Șerban are acces la încasări și ține evidența creanțelor-clienți;

Verificarea încasărilor și depozitarea acestora la bancă prin observare dacă Șerban confruntă soldul bancar cu evidențele contabile interne și prin examinarea fișierului totalurilor pe pachete de date;

Se examinează dacă operațiunile de încasări sunt corect clasificate prin examinarea fișierului totalurilor pe pachete de date;

Pentru examinarea încasărilor, pentru a observa dacă sunt înregistrate la datele corecte nu avem mecanism de control;

Încasările sunt corect transferate în fișierul sistematic al creanțelor-clienți și corect sintetizate. Pentru verificarea acestui obiectiv se testează dacă Șerban compară totalul fișierului sistematic al creanțelor-clienți cu contul de carte mare.

După proiectarea testelor mecanismelor de control pentru fiecare obiectiv de audit și pentru fiecare categorie de operațiuni, auditorul organizează procedurile de audit în programul de audit pentru Linzer Agro Trade România.

Program de audit Linzer Agro Trade România

Teste ale mecanismelor de control – proceduri de audit pentru vânzări și încasări

Generale

Examinați jurnalele și fișierul sistematic, identificând eventualele neconcordanțe;

Calculați totalurile pe linii și coloane ale jurnalului încasărilor și ale jurnalului vânzărilor și confruntațile cu cartea mare;

Observați dacă contabilul confruntă soldul contului bancar cu evidențele contabile interne;

Observați dacă situațiile recapitulative săptămânale sunt expediate clienților;

Observați dacă contabilul compară totalul fișierului sistematic cu contul de carte mare;

Examinați fișierul totalurilor pe pachete de date;

Examinați lista de prețuri aprobate din fișierul sistematic al stocurilor, verificând autorizarea acestora.

Livrarea bunurilor

Verificați o porțiune din succesiunea numerică a documentelor de livrare;

Confruntați documentele de livrare selectate cu jurnalul vânzărilor, pentru a vedea dacă fiecare din ele a fost inclus;

Facturarea clienților și înregistrarea vânzărilor în evidențele contabile

Verificați o porțiune din succesiunea numerică a facturilor de vânzări din jurnalul vânzărilor;

Confruntați numerele de facturi de vânzare selectate din jurnalul vânzărilor cu:

Fișierul sistematic al creanțelor-clienți, verificând suma, data și numărul facturii;

Copia facturii de vânzare, verificând suma totală înregistrată în jurnal, data, numele clientului și clasificarea contului;

Avizul de expediție, verificând numele clientului, descrierea produselor, cantitatea și data;

Copia ordinului de vânzare, verificând numele clientului, descrierea produselor, cantitatea, data și verificarea internă făcută de Nicoleta Bădiță;

Comanda clientului, verificând numele clientului, descrierea produselor, cantitatea, data și aprobarea creditării de către firma OKB.

Prelucrarea încasărilor și înregistrarea sumelor în evidențele contabile

Obțineți o listă preliminară a încasărilor și confruntați sumele cu jurnalul încasărilor, verificând numele, sumele și datele;

Verificați clasificarea corectă a conturilor;

Întocmiți o justificare a încasărilor;

Confruntați încasările înregistrate în jurnalul încasărilor cu extrasul de cont bancar, verificând datele și sumele depozitelor.

Metoda de sondaj statistic cel mai frecvent folosită pentru testarea mecanismelor de control este sondajul de atribute. Acest tip de sondaj se utilizează pentru livrarea bunurilor și facturarea clienților. Copiile facturilor de vânzare reprezintă unitatea de eșantionare pentru majoritatea procedurilor de audit din cadrul societății Linzer Agro Trade România.

Facturarea și înregistrarea vânzărilor în evidențele contabile presupune verificarea unei porțiuni din succesiunea numerică a facturilor de vânzare din jurnalul vânzărilor. Cele două proceduri de audit sunt singurele testate prin folosirea tehnicilor sondajului de atribute. Se va întocmi foaia de date pentru sondajul de atribute, ilustrată în figura 9, utilizând un eșantion aleatoriu de facturi de vânzare. Eșantionarea aleatorie și sondajul statistic nu pot fi aplicate pentru cele șapte proceduri de audit generale. Aceasta ar putea fi folosită doar pentru procedura doi, referitoare la calculul totalurilor pe linii și coloane ale jurnalului încasărilor și vânzărilor.

Figura 9: Foaie de date pentru sondajul de atribute, Linzer Agro Trade România

Legendă:

Vie = Volum inițial al eșantionului; Ve = Volumul eșantionului; NrA = Număr de abateri; PA = Ponderea abaterilor din eșantion; PTA = Pondere tolerabilă a abaterilor; RAERC = Risc acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scăzut; PEAP = ponderea estimată a abaterilor din populație; PSCA = Ponderea superioară calculată a abaterilor.

PEAP trebuie să se bazeze pe un eșantion mai mare și pentru a face estimarea se folosesc datele din auditul anului 2008. Nu este necesar ca această estimare să fie exactă, deoarece pentru a estima caracteristicile populației se va utiliza ponderea abaterilor în eșantionul din 2009.

PTA pentru fiecare atribut este determinată pe baza raționamentului auditorului privind ponderea abaterilor semnificativă. Deoarece neînregistrarea unei facturi de vânzare ar fi semnificativă s-a ales pentru atributul 1 o PTA de 4%, conform Ghidului pentru sondaje de audit publicat de IACPA / AICPA prezentat la Anexa 1, la un RAERC de 5% și un Ve = 85. De asemenea, pentru atributele direct legate de facturarea și înregistrarea vânzărilor în evidențele contabile s-a ales un PTA de 5%, pentru că facturarea greșită a creanțelor clienților reprezintă o eroare potențial semnificativă. Pentru restul atributelor, s-a ales un PTA de 7% respectiv 10%.

Referitor la RAERC s-a ales din Ghidul pentru sondaje de audit cel de 5%, deoarece posibilitatea de a reduce riscul de control este ridicată, identificând doar un singur neajuns al controlului intern.

Pentru a simplifica selectarea și evaluarea s-a decis extragerea unui eșantion de 85 de unități pentru atributul 1, de 100 de unități pentru atributele 2-4, de 70 unități pentru atributul 5 și 7 și 50 de unități pentru atributul 6.

Prin eșantionarea sistematică, se va calcula pasul de numărare, iar apoi se selectează elementele eșantionului în funcție de pasul de numărare. Acesta este determinat prin împărțirea volumului populației la numărul de unități de eșantion dorite. În cazul de față avem un volum al populației de 1763 de facuri de vânzare, iar dimensiunea eșantionului dorit este de 50 unități. Așadar pasul va fi de 35 [ (901763 – 900000) / 50 ], după care se alege un număr aleatoriu între 0 și 34 pentru a determina punctul de pornire pentru constituirea eșantionului. Numărul selectat la întâmplare este 10, deci primul element din eșanion va fi factura numărul 900011 (900001+10). Următoarele 49 de facturi vor fi: 900046 (900011 + 35), 900081, 900116, 900151, 900186, 900221, 900256, 900291, 900326, 900361, 900396, 900431, 900466, 900501, 900536, 900571, 900606, 900641, 900676, 900711, 900746, 900781, 900816, 900851, 900886, 900921, 900956, 900991, 901026, 901061, 901096, 901131, 901166, 901201, 901236, 901271, 901306, 901341, 901376, 901411, 901446, 901481, 901516, 901551, 901586, 901621, 901656, 901691, 901726, 901761. De asemenea, se poate extrage un alt eșantion suplimentar de 20 unități pentru toate atributele, cu excepția atributului 6, un eșantion de 15 unități suplimentare pentru atributul 1 și un eșantion de 30 de unități suplimentare pentru atributele 2-4.

Numărul abaterilor a fost determinat pe baza identificării unei abateri, prin analiza facturilor selectate, în cazul atributului 2, referitoare la sistematizarea într-un cont greșit și neîncasarea unei creanțe. Totodată, au mai fost observate 4 abateri în cazul atributului 4, deoarece copiile facturilor de vânzare erau datate cu câteva zile după ziua livrării.

Pentru a ilustra calculele referitoare la PSCA, se folosește tabelul privind evaluarea rezultatelor eșantionului, corespunzător unui RAERC de 5% ilustrat în Anexa 1. Așadar pentru un volum al eșantionului de 85 de unități, cu un număr efactiv de abateri = 1 am identificat o PSCA de 3,5%. Restul ponderilor pentru celelalte atribute se situează în intervalul 3%-8,9%. Ponderea reală a abaterilor este necunoscută. Rezultatul descoperit semnifică faptul că dacă auditorul concluzionează că ponderea reală a abaterilor nu depășește 3,5% în primul caz, atunci există o probabilitate de 95% ca această concluzie să fie corectă.

După terminarea testării mecanismelor de control, auditorul trebuie să completeze foaia de lucru de planificare a probelor. Estimările riscurilor de control sunt identice estimărilor planificate din matricea riscului de control pentru societatea Linzer Agro Trade România, ilustrată mai sus în figura 2.

Auditorul calculează riscul general de audit al întreprinderii pentru a stabili dacă aceasta se află în limitele normale ale riscului (5%). Riscul general de audit se calculează conform formulei:

Ra = Rc*Ri*Rn , unde: Ra= risc general de audit, Rc=risc de control, Ri=risc inerent, Rn=risc de nedetectare

Presupunem un risc de control la societatea auditata de 4%, un risc de nedetectare de 10% și un risc inerent de 15%. Riscul general de audit va fi astfel egal cu produsul celor trei riscuri, adică 0,6% (4%*10%*15%). Concluzionăm, că societatea se află în limitele normale ale riscului.

În continuare sunt prezentate probele de audit, pe baza cărora este determinat pragul de semnificație al întreprinderii Linzer Agro Trade România. Acestea pot fi probe cuantificabile sau necuantificabile.

Probe cuantificabile

S-a constatat o eroare prin sistematizarea într-un cont greșit și neîncasarea unei creanțe în valoare de 11250 Ron de la clientul SC Romvelia Prodcom SRL.

S-a constatat că la calculul valorii juste a mărfurilor vândute clientului SC Naturevo SRL s-a greșit calculul reducerilor comerciale cu 900 Ron.

S-a constatat că deși rezultatul aferent vânzărilor de produse finite către SC Solvent Com SRL a fost estimat rezonabil, venitul a fost înregistrat în valoare de 8200 Ron.

S-a constatat că s-au înregistrat veniturile din vânzarea de produse finite în valoare de 9500 Ron înainte de livrarea produselor.

S-a constatat o eroare prin lipsa documentelor justificative de vânzare a mărfurilor la factura numărul F0901597 din data de 03.11.2009 în valoare de 1052591,22 Ron, factura numărul F0901061 din data de 04.08.2009 în valoare de 2012538,33 Ron și factura numărul F0901673 din data de 08.12.2009 în valoare de722689,1 Ron. Astfel eroarea înregistrată a fost de 3787818,65 Ron.

S-a constatat ca deși rezultatele aferente mai multor contracte de prestări servicii au fost estimate rezonabil, veniturile au fost înregistrate în valoare de 378865,2 Ron, 358769,76 Ron, 356624,54 Ron, 320168,07 Ron, 317810,29 Ron și 317016,64 Ron și 2013919,73 Ron.S-a constatat astfel o eroare totală de 4063174,23 Ron.

S-a constatat că s-a omis o schimbare de estimare, de care nu s-a ținut cont, în luna mai a valorii juste a mărfurilor care au fost vândute, în valoare de 204260,31 Ron.

Probe necuantificabile

S-a constatat o neregularitate în ceea ce privește copiile facturilor de vânzare, care erau datate cu câteva zile după ziua livrării.

S-a constatat o eroare prin înregistrarea unei comenzi pentru bunuri vândute fără factură.

S-a constatat ca în conținutul Declarației 101 s-au introdus greșit valorile veniturilor din vânzarea mărfurilor.

Pragul de semnificație este un factor determinant în alegerea tipului de raport de audit ce trebuie emis. Comisia Standardelor de Contabilitate Financiară (FASB) a definit pragul de semnificație astfel: “ Gravitatea unei omisiuni sau a unei prezentări eronate a informațiilor contabile, care prin prisma circumstanțelor generale dă naștere unei probabilități ca raționamentul unei persoane rezonabile care se bazează pe informațiile respective să fi fost schimbat sau influențat de omisiunea sau eroarea de prezentare respectivă”.

Pentru determinarea pragului de semnificație, alegem ca bază de calcul totalul veniturilor din anul 2009, de 72199127,68 Ron.

Pragul de semnificatie = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului * 100

PS = 11250 / 72199127,68 * 100 = 0,016% Este o probă nesemnificativă deoarece este mai mică de 5% și nu influențează situațiile financiare.

PS = 900 / 72199127,68 * 100 = 0,001% Este o probă nesemnificativă deoarece este mai mică de 5% și nu influențează situațiile financiare.

PS = 8200 / 72199127,68 * 100 = 0,011% Este o probă nesemnificativă deoarece este mai mică de 5% și nu influențează situațiile financiare.

PS = 9500 / 72199127,68 * 100 = 0,013% Este o probă nesemnificativă deoarece este mai mică de 5% și nu influențează situațiile financiare.

PS = 3787818,65 / 72199127,68 * 100 = 5,25% Este o probă semnificativă deoarece este mai mare de 5% și influențează situațiile financiare.

PS = 4063174,23/ 72199127,68 * 100 = 5,62% Este o probă semnificativă deoarece este mai mare de 5% și influențează situațiile financiare.

PS = 204260,31 / 72199127,68 * 100 = 0,28% Este o probă nesemnificativă deoarece este mai mică de 5% și nu influențează situațiile financiare.

Opinia de audit cu rezerve este emisă atunci când erorile descoperite sunt semnificative. În urma prezentări acestor erori conducerii societății au fost propuse măsuri de corectare a lor. Deoarece societatea a fost de acord cu soluționarea erorilor și acestea au fost corectate în timp util, considerăm că nu trebuie emisă o opinie cu rezerve.

Pentru auditul secțiunii H. Vânzări am folosit următoarele foi de lucru: Selecție venituri 2009, Cut off Decembrie 2009, Cutt off Ianuarie 2010.

În foaia de lucru „Selecție venituri 2009”, ilustrată în Anexa 2, am realizat un centralizator al veniturilor societății, pe baza datelor din balanța de verificare. Datorită volumului mare de date este necesar să calculăm o pondere a celor mai importante conturi de venituri și să realizăm verificarea unei proporții cât mai mare de facturi de vânzare. Procentul se calculează ca pondere a contului de clasă 7 analizat, din totalul clasei 7. Așadar am observat că au prioritate conturile 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” și 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”. În urma testării unui procentaj de 55,4% din totalul contului 707, putem observa că nu se înregistrează nicio neregulă în ceea ce privește veniturile din vânzarea mărfurilor. De asemenea contul 7814 a fost și el analizat după aceleași reguli, neînregistrând nicio diferență.

În continuarea, în foaia de lucru „Cut off Decembrie 2009” am constatat că facturile de vânzări sunt înregistrate în perioada corectă. Am selectat toat facturile din luna decembrie 2009 și le-am verificat pe cele din ultimele 15 zile ale lunii decembrie, cu soldul cel mai mare. Pentru verificare, la sfârșit acestea au fost comparate cu jurnalul de vânzări. În ceea ce privește vânzările restituite după sfârșitul anului, nu au fost înregistrate vânzări restituite. De asemenea, în foaia de lucru „Cut off ianuarie 2010” au fost selectate și verificate facturile cele mai mari din primele 15 zile ale lunii ianuarie 2010. Nu au fost înregistrate neconcordanțe.

La finalul auditului subsecțiunii vânzări nu am constatat diferențe majore sau neconcordanțe care să ne influențze opinia de audit.

2.3.2 Auditul ciclului Debitori

Plan de audit pentru testarea secțiunii Debitori

Direcția testării: Declarații

Teste efectuate pe: Creanțele comerciale; creanțe pe termen lung; cheltuieli plătite în avans; avansurile plătite angajaților; debitori diverși; provizioane pentru creanțe îndoielnice

Obiective de audit: Existența; Drepturile și obligațiile; Evaluare

Proceduri de audit:

Confirmare creanțe (Existență):

Obțineți defalcarea creanțelor și urmăriți-le în registrul jurnal și balanta de verificare;

Faceți o selecție a soldurilor clienților și:

Pregătiți cererile de confirmare a soldurilor selectate și trimiteți-le;

Efectuați reconcilieri ale soldurilor clienților;

Dacă nu ați primit răspuns efectuați teste alternative: urmăriți non-răspunsurile la încasările în numerar ulterioare și neplățile la documentele de transport și facturile de vânzare;

Testarea conturilor îndoielnice și cheltuiala cu creditele (Evaluare, Drepturi și Obligații);

Obțineți o situație a creanțelor incerte sau o analiză descrescătoare efectuată de către client și verificați-o cu registrul jurnal;

Evaluați caracterul rezonabil al metodelor de gestionare și ipotezele utilizate pentru estimarea provizioanelor privind creanțele incerte;

Dacă este rezonabil,testați analiza descrescătoare efectuată de către client;

Dacă nu este rezonabilă, recompuneți suma și comparați-o cu cea găsită de client pentru a vedea dacă diferența este materială;

Testarea creanțelor:

Stabiliți dacă soldurile creanțelor sunt clasificate în mod corespunzător: solduri de credit, creanțe diverse, creanțe pe termen lung;

Stabiliți dacă soldurile creanțelor sunt corect prezentate: creanțe cesionate, de gaj sau luate, creanțe cu părțile afiliate;

Testarea Cutoff:

Faceți o selecție a facturilor de vânzare cu 15-20 zile înainte de finalul anului și verificați-le;

Determinați dacă creanțele au fost înregistrate în perioada corectă;

Investigați vânzările restituite cu 15-20 zile înainte de sfârșitul anului și stabiliți dacă au fost înregistrate în perioada corectă;

Faceți o selecțe a notelor de credit înregistrate cu 15-20 zile înainte de sfârșitul anului și stabiliți dacă au fost înregistrate ca și creanțe de credit în perioada corectă;

Tesatarea creanțelor în monedă străină (Evaluarea):

Recompune-ți creanțele încasate în monedă străină, utilizând moneda de raportare și stabiliți dacă au fost reevaluate în mod corespunzător;

Testarea soldurilor preplătite de cheltuieli (Existență, Evaluare):

Obțineți o programă care să indice începutul și sfârșitul soldurilor, eventuale completări și cheltuieli de amortizare;

Faceți o selecție a completărilor înregistrate și comparați-le cu documentele justificative ( factura și documentul de plată);

Recompune-ți cheltuiala cu amortizarea și determinați dacă este rezonabilă.

Majoritatea procedurilor aplicate pe parcursul fazei de testare detaliată sunt executate după data de închidere a bilanțului, însă înainte de testarea detaliată a soldurilor. Procedurile analitice sunt aplicate întregului ciclu vânzări-încasări. Dacă auditorul determină prin proceduri analitice prezența unor erori posibile în vânzări, atunci creanțele clienți vor compensa aceste erori. În continuare sunt prezentate exemple ale principalelor tipuri de indicatori și comparații folosite pentru ciclul vânzări-încasări, precum și erorile potențiale ce ar putea fi determinate de procedurile analitice(tabelul 4).

Tabelul 4: Proceduri analitice aplicabile ciclului vânzări-încasări

Majoritatea testelor aplicate conturilor de creanțe clienți și provizioane privind creanțele incerte sunt bazate pe balanța de verificare cronologică. Această balanță este o listă a soldurilor din fișierul sistematic al creanțelor clienți la data închiderii bilanțului contabil. Ea cuprinde soldurile individuale ale datoriilor clienților și o clasificare a fiecărui sold pe intervale de timp scurse între data vânzării și data închiderii bilanțului. Balanța de verificare cronologică pentru compania Linzer Agro Trade România este ilustrată în Anexa 5 . Vechimea creanțelor este bazată pe data facturii.

Testarea concordanței detaliilor incluse în balanța de verificare este efectuată înaintea oricăror alte teste, pentru ca auditorul să se asigure că populația testată corespunde informațiilor din cartea mare și din fișierul sistematic al creanțelor clienți. Coloana aferentă totalului și coloanele care descriu vechimea creanțelor trebuie însumate pentru verificare, iar totalul balanței de verificare trebuie comparat cu cel din cartea mare. De asemenea, trebuie să se selecteze un eșantion de solduri individuale, care urmează a fi confruntate cu documentele justificative (facturi), verificându-se numele clientului, soldul și vechimea corectă a creanței. Profunzimea testelor concordanței detaliilor depinde de numărul de conturi implicate, de măsura în care fișierul sistematic a fost verificat în cadrul testelor mecanimelor de control și dacă creanțele au fost verificate de un auditor intern.

Confirmarea creanțelor clienți este cel mai important test al detaliilor creanțelor clienți. Principalul scop al confirmării creanțelor clienți constă în satisfacerea obiectivelor referitoare la existența, exactitatea și cezura creanțelor. Pentru confirmarea creanțelor clienți se folosesc confirmările pozitive sau negative. Firma noastră, SC VALOAREA AUDITULUI SRL, folosește confirmarea de tip pozitiv, prin comunicarea adresată debitorului de a confirma dacă soldul menționat în solicitarea de confirmare este corect sau incorect.

Pentru circularizarea clienților, furnizorilor, avocaților și părților afiliate am conceput o foaie de lucru numită „Selecții de confirmări” unde am selectat furnizorii întreprinderii, detaliați pe conturile 401 și 404, clienții din contul 411, firma de avocatură „Sens Consult Srl” și părțile afiliate regăsite în componente: Linzer Agro Trade și Borealis Agro Linz Melamine Gmk. Au fost trimise apoi scrisori de confirmare clienților ce prezintă sold, principalilor furnizori cu soldul mai mare de 7000 RON, avocaților și părților afiliate. Auditorii noștri nu au trimis scrisori de confirmare clienților cu sold nul, datorită probabilității foarte mici de a primi răspuns la solicitările care arată că soldul datoriilor unui cumpărător este subestimat.

În continuare este prezentat un model de scrisoare de confirmare trimis celui mai important client al companiei Linzer Agro Trade România, SC ROMVELIA PRODCOM SRL. Dacă acest client nu va răspunde scrisorii de confirmare a soldurilor, auditorii vor examina documentele de livrare, în scopul de a verifica expedierea bunurilor, precum și documentele justificative ale încasărilor ulterioare a contravalorii livrărilor, pentru a determina dacă respectivele creanțe au fost încasate. De obicei, auditorii nu examinează documentele de livrare sau justificările încasărilor ulterioare, însă aceste documente sunt utilizate ca probe alternative în caz de nonrăspuns la confirmare.

SC LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA

20.03.2010

SC ROMVELIA PRODCOM SRL

Giurgiu, Com Fratesti

+40 21 330 07 22

Stimată doamnă / domn,

Auditorii noștri, VALOAREA AUDITULUI SRL, desfășoară auditul situațiilor financiare ale SC LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA SRL.

Vă rugăm să le notificați auditorilor dacă, în conformitate cu situațiile dumneavoastră contabile, avem creanțe la dumneavoastră la data de 31.12.2009.

Dacă există un sold creditor, vă rugăm să-l detaliați pe facturi, într-o listă separată componentă acestuia, precum și valoarea garanțiilor (dacă este cazul).

Vă rugăm să semnați, să datați răspunsul dumneavoastră și să îl trimiteți la următoarea adresă: VALOAREA AUDITULUI SRL, str. Maria Cobalcescu, nr. 26, ap. 4, sector 1, București, sau să îl trimiteți prin fax la numărul +40 20 220 00 69 în atenția d-rei Cristina Neacșu tel: +40 21 210 00 79, e-mail: [anonimizat]

Un răspuns prompt din partea dumneavoastră va fi apreciat, preferabil până la data de 25.03.2010.

Cu respect,

Șerban Cătălin

Contabil Șef

SC Linzer Agro Trade România

Situațiile noastre contabile prezintă un sold creditor de 1.219.316,05 RON la data de 31.12.2009, conform listei atașate.

În ceea ce privește testarea subsecțiunii creanțe clienți au fost concepute mai multe foi de lucru. Prima foaie de lucru, “Creanțe clienți 31 dec 2009”, prezentată în Anexa 3, prezintă defalcarea creanțelor pe conturi, sold inițial, rulaj debitor, respectiv creditor și sold final. Testarea creanțelor clienți implică verificarea soldurilor creanțelor pentru a vedea dacă acestea sunt clasificate în mod corespunzător. Pentru contul 411”Clienți” se face mai întâi selecția soldurilor clienților și acum se decide căror clienți li se vor trimite scrisori de confirmare a soldurilor. Totalul soldului clienți este comparat cu soldul clienți din balanța de verificare pentru verificarea existenței acestora. Situația contului 491 “Provizioane pentru deprecierea creanțelor clienți” este detaliată și prezintă clienții neîncasați pentru care sunt constituite ajustări în 2009.

Situația clienților datornici este prezentată în foaia de lucru cu același nume. În urma obținerii unei situații a cranțelor incerte, am detaliat fiecare client, pe fiecare factură în parte pentru a putea observa numărul de zile de întârziere la plată dim momentul în care factura a devenit scadentă. De asemenea, am comparat soldul restului de încasat cu cel din balanța de verificare. Nu au fost obținute diferențe.

Ultima foaie de lucru prezintă testarea soldului de cheltuieli în avans. În cadrul contului 47101 “Alte cheltuieli în avans” au fost testate existența chletuielilor cu asigurarea, cu chiria, cu impozitul pe clădiri și terenuri și alte cheltuieli în avans. A fost verificată valoarea acestora, rata, numărul de luni de plată în 2009, precum și detalierea pe fiecare lună în parte.

În urma auditului acestei subsecțiuni nu am constatat diferențe semnificative.

2.4 Raport de constatări efective asupra ciclului vânzări-încasări

Către SC LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA SRL

Noi am efectuat procedurile asupra cărora am convenit și care sunt enumerate mai jos cu privire la veniturile și creanțele societății SC LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA SRL de la 31.12.2009, stabilit mai departe în programele însoțitoare. Angajamentul nostru a fost întreprins în conformitate cu Standardul Internațional de Servicii Conexe și cu Reglementarile contabile conforme cu directivele europene prin Ordinul MF nr. 3055/ 2009 cu modificările ulterioare și cu politicile contabile descrise în notele la situațiile financiare. Procedurile au fost efectuate exclusiv cu scopul de a vă sprijini în evaluarea veniturilor și creanțelor și sunt rezumate după cum urmează:

Am obținut situația soldurilor tuturor conturilor de venituri de la data de 31.12.2009, le-am comparat cu facturile de vânzare a mărfurilor.

Am testat soldurile conturilor de creanțe clienți, pentru a vedea dacă acestea sunt clasificate în mod corespunzător . Totalul soldului clienți este comparat cu soldul clienți din balanța de verificare pentru verificarea existenței acestora.

Am testat soldul contului de cheltuieli în avans, unde au fost testate existența chletuielilor cu asigurarea, cu chiria, cu impozitul pe clădiri și terenuri și alte cheltuieli în avans

Am obținut declarații ale clienților, furnizorilor, avocaților și părților afiliate sau am cerut acestora să confirme soldurile la 25.03.2009.

Vă raportăm constatările noastre mai jos:

În ceea ce privește punctul 1, am concluzionat că veniturile din vânzarea mărfurilor și cele din provizioane pentru deprecierea activelor circulante reflectă sumele detaliate în balanța de verificare.

În ceea ce privește punctul 2, putem spune că soldul clienților există și este clasificat adecvat.

În ceea ce privește punctul 3, cheltuielile în avans există și sunt calculate corect pentru perioada rămasă până la stingerea lor.

În ceea ce privește punctul 4, există confirmări ale soldurilor de la fiecare client, furnizor, avocat sau parte afiliată circularizată.

Datorită faptului că procedurile de mai sus nu constituie nici un audit și nici o revizuire efectuate în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit, cu Reglementarile contabile conforme cu directivele europene prin Ordinul MF nr. 3055/ 2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile contabile descrise in notele la situatiile financiare sau cu Standardele Intrenaționale privind Angajamentele de Revizuire, noi nu exprimăm nici o asigurare asupra veniturilor și creanțelor clienților.

Dacă am fi efectuat proceduri suplimentare, un audit sau o revizuire a situațiilor financiare în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit sau cu Standardele Internaționale privind Angajamentele de Revizuire sau Reglementarile contabile conforme cu directivele europene prin Ordinul MF nr. 3055/ 2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile contabile descrise in notele la situatiile financiare, alte aspecte care ne-ar fi atras atenția v-ar fi fost raportate.

Raportul nostru are exclusiv scopul stabilit în primul paragraf al acestui raport, adică este întocmit pentru informarea dvs. și nu trebuie să fie folosit în oricare alt scop sau să fie distribuit oricăror alte părți. Acest raport se referă numai la conturile și elementele specificate mai sus și nu se extinde asupra nici uneia din situațiile financiare ale societății ABC considerată în ansamblu.

Data 20.04.2010

Adresa : Maria Cobălcescu, nr. 26, ap. 4, sector 1, București

AUDITOR

Cristina Neacșu

CONCLUZIE

Tipologia activităților de audit și profesia de auditor reprezintă un subiect pe cât de vechi, pe atât de nou. Chiar dacă clasificarea auditului este clară și precisă, iar principalele diferențe dintre auditorii externi, interni și guvernamentali au fost îndelung dezbătute, consider că auditul ca și celelalte științe evoluează în permanență. Deoarece subiectul cercetării este unul vast am căutat să identific principalele diferențe privind profesia de auditor financiar în România, o țară în care auditul capătă proporții și Marea Britanie, țara în care auditul a căpătat proporții. Așadar pe baza analizei comparative următoarele sugestii sunt făcute atât pentru profesia de auditor în Romania cât și pentru cea din Marea Britanie. Consider ca urmatoarele sugestii vor aduce la o îmbunătățire a profesiei de auditor.

Îmbunătățirea economicității, eficienței și eficacității auditului reprezintă un punct cheie într-o misiune de audit. Cu cât un auditor știe să valorifice cei „trei E”, cu atât auditul performanței își va îndeplini mai bine rolul său, acela de a analiza dacă banii entității au fost bine cheltuiți. Se vor examina în principiu măsurile întreprinse de întreprinderile auditate.

O alta sugestie o reprezintă creșterea calității auditorului financiar prin susținerea tutor examenelor necesare. Consider că toate firmele de audit ar trebui să le ofere auditorilor săi posibilitatea de a susține examenele ACCA. Astfel clienții ar beneficia de servicii de calitate întregul audit s-ar desfăsura mai rapid, fără erori și întârzieri ale raportului final.

În final sunt de părere că ceea ce îi lipseste auditului financiar este introducerea de noi tehnologii. Deoarece auditorii financiari lucrează cu tot mai multe date financiare, dezvoltarea de noi proceduri de audit și folosirea de noi tehnologii și metode de testare reprezintă un lucru necesar.

Consider că, în auditarea situațiilor financiare ale unei entități, ciclul vînzări-încasări ocupă un loc important deoarece este necesară cunoașterea soldurilor vânzărilor pentru a putea observa dacă vânzările sunt înregistrate, clasificate sau prezentate în mod corect, la data auditului. De asemenea, testarea debitorilor implică unele proceduri de audit precum confirmarea creanțelor prin trimiterea de scrisori de confirmare principalilor clienți și testarea conturile îndoielnice și cheltuielile nejustificate prin evaluarea metodelor de gestiune folosite pentru estimarea provizioanelor pentru creanțele îndoielnice.

În concluzie, această lucrare reprezintă o misiune acoperită de ISRS(Standardele Internațional pntru Servicii Conexe) și nu o misiune de certificare, deoarece nu au fost auditate toate secțiunile unei misiuni de audit. Așadar rapotul de constatări efective asupra ciclului vânzări-încasări este alcătuit în conformitate cu ISRS 4400 „Angajamente pentru efectuarea procedurilor convenite privind informațiile financiare”. Constatările au fost următoarele: în ceea ce privește veniturile am concluzionat că cele din vânzarea mărfurilor și cele din provizioane pentru deprecierea activelor circulante reflectă sumele detaliate în balanța de verificare. În continuare, referitor la soldul clienților, acesta există și este clasificat adecvat. De asemenea, în ceea ce privește cheltuielile în avans, ele există și sunt calculate corect pentru perioada rămasă până la stingerea lor. În final am observat că există confirmări ale soldurilor de la fiecare client, furnizor, avocat sau parte afiliată circularizată.

Bibliografie

Arens Alvin, Loebbecke James , Audit. O abordare integrata, Editia a 4a, Editura Arc, București 2006;

Camera Auditorilor Financiari din Romania, Ghid privind unele reglementari ale profesiei de auditor, Editura C.N.I. Coresi, București 2006;

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Audit, Direcția Gestiune Stagiu, Editura CECAR, București 2010;

Dobroțeanu L. Camelia, Dobroțeanu Laurențiu, Audit Intern, Editura Economică, București 2002;

Gray Iain, Manson Stuart, The audit process. Principles, practices and cases, Ediția a 4a, Editura South-Western Cengage Learning EMEA, 2008;

Messier F. William, Glover M. Steven, Auditing&Assurance Services, Ediția a 4a, Editura McGraw-Hill Irwin, New York 2006;

Reglementari Internaționale de Audit, Asigurare și Etică, Audit Financiar 2008, Volumul 1, Editura Irecson, București 2009;

Sawyer B. Lawrence, The practice of modern internal auditing, Ediția a 5a, Editura IIA, Florida 2005;

Țurlea Eugeniu, Ana Stoian, Auditul financiar contabil, Editura Economică, București, 2001;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.598 din 22 august 2003, cu modificările și completările ulterioare;

Lesage Cédric,Wechlter Heidi, Typology of research topics in audit: a content analysis, disponibil la: http://www.iae.univ-poitiers.fr/afc07/Programme/PDF/p88.pdf, accesat la data de 22 noiembrie 2009;

Salehi M., Rostami V., Audit expectation gap: international evidences, International Journal of Academic Research, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2009, disponibil la: http://www.ijar.lit.az/pdf/1/2009(1-21).pdf , accesat la data de 23 noiembrie 2009;

Spencer-Wood Julian, More than just audit? Indicators of extended values of the external auditor to financial managers, disponibil la : http://www.abs.aston.ac.uk/newweb/AcademicGroups/FAL/ASIG/Spencer-Wood_More%20than%20just%20an%20audit.pdf, accesat la data de 15 decembrie 2009;

www.cafr.ro, accesat la data de 20 ianuarie 2010;

Anexa 1: Ghidul pentru sondaje de audit la un RAERC de 5%

Dimensiunii eșantionului pentru sondajul de atribute

Rezultatele eșantionului utilizând sondajul de atribute

Anexa 2: Vânzări

2.1 Selecție venituri 2009:

2.1.1 Centralizator venituri

2.1.2 Contul 707

2.1.3 Contul 7814

2.2 Cut off Decembrie 2009

2.3Cut off Ianuarie 2010

Anexa 3: Creanțe

3.1 Creanțe clienți

3.1.1 Sumar

3.1.2 Contul 411

3.1.3 Contul 491

3.1.4 Contul 4091

3.2 Situație clienți datornici

3.3 Cheltuieli în avans

Anexa 4: Circularizări

Anexa 5: Balanța de verificare cronologică a companiei Linzer Agro Trade România