Aplicarea Metodelor de Formare a Bunurilor Imobile In Com. Gratiesti

ADNOTARE

Teza de licență cu tema „Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile in com. Gratiesti” este constituită din introducere, patru capitole, concluzii și bibliografie, anexe.

În teză au fost utilizate cuvinte – cheie, cum ar fi: formare a bunului imobil, condiții de formare a bunurilor imobile, bun imobil inițial, plan cadastral, plan geometric, plan ortophoto.

Domeniul de studiu și obiectivele tezei propuse constituie: analiza complexă a scopului formării bunurilor imobile; descrierea rolului formării bunurilor imobile în cadrul sistemului informațional al cadastrului; forma și conținutul informației spațiale; executorul și consumatorii; scenariul elaborării proiectelor de formare a bunurilor imobile; metodele aplicate la formarea bunurilor imobile; conținutul proiectului de formare a bunurilor imobile și implementarea lui; elaborarea planului geometric; metoda separării, divizării, comasării și combinare.

Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în folosirea diferitor metode de formare a bunurilor imobile; analiza variantelor de proiectare a planului cadastral, aprobarea și implementarea proiectului de formare a bunurilor imobile; modificarea înscrisului în registru.

În teză este formulată metodologia formării bunurilor imobile prin metoda separării, divizări, comasării și combinării, descrierea detaliată a particularităților acestor metode, scenariu și succesiunea elaborarării dosarului tehnic de formare a bunurilor imobile. Semnificația și valoarea aplicativă a tezei constă în aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile.

În capitolul 1 „Analiza obiectului tezei(Analiza procesului formarii bunurilor immobile)”, se descrie rolul formarii bunurilor imobile, practica formarii bunurilor imobile in RM, practica formarii bunurilor immobile in alte tarii, cadrul legislativ, cadrul institutional.

În capitolul 2 „Bazele teoretice ale formării bunurilor imobile”, se descrie importanța formării bunurilor imobile, scopul și necesitatea formării bunurilor imobile în conțunutul relațiilor funciare de piață, descrierea obiectului studiului tezei.

În capitolul 3 „Metodologia formării bunurilor imobile”, se descrie metoda separarii bunurilor imobile, metoda divizarii, metoda comasarii, metoda combinarii.

În capitolul 4 „Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile”, constă în aplicarea cunoștințelor practice, în baza obiectului concret.

În capitolul 5 „Securitatea activității vitale”, sunt descrise particularinățile securității și sănătății în muncă, la procesul efectuării lucrărilor cadastrale.

CUPRINS

INTRODUCERE

1 ANALIZA OBIECTULUI TEZEI (ANALIZA PROCESULUI FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE)

1.1 Rolul formării bunurilor imobile în societate

1.2 Practica formării bunurilor imobile în Republica Moldova

1.3 Practica formării bunurilor imobile în alte țări

1.4 Cadrul instituțional

1.5 Cadrul legislativ

1.6 Concluzii

2. BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE

2.1 Obiectul formării bunurilor imobile

2.2 Scopul formării bunurilor imobile

2.3 Conținutul procesului de formare a bunurilor imobile

2.4 Metode științifice aplicate

3. METODOLOGIA FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE

3.1 Metoda separării bunurilor imobile

3.2 Metoda divizării bunurilor imobile

3.3 Metoda comasării bunurilor imobile

3.4 Metoda combinării în formarea bunurilor imobile

4. APLICAREA METODELOR DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE

4.1 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin separare

4.2 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin divizare

4.3 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin comasare

4.4 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin metode combinate

5 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

5.1 Instructarea cu privire la thnica securității

5.2 Tehnica securității la lucrările de formare a bunurilor imobile de către colaboratorii

5.3 Securitatea muncii pentru securitatea antiincendiară

Anexa A – proiectul de formare a bunului imobil prin separare

Anexa B – proiectul de formare a bunului imobil prin divizare

Anexa C – proiectul de formare a bunului imobil prin comasare

Anexa D – proiectul de formare a bunului imobil prin combinare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Cadastru reprezinta o realitate obiectiva in dezvoltarea economiei tarii, societatii in

Continutul,forma si consecutivitatea activitatilor intreprinse in cadrul acestei triple integritati-,,subiect, scop, obiect’’- vor formula bazele teoretice, metodico-metodologice si practice ale cadastrului.

Scopul in sine reprezinta o derivate a necesitatii,un product al subiectului. El este partea vizibila in istoria dezvoltarii unui process, in cazul dat al cadastrului, care poate fi supus unei analize si, respective, adoptarii unor decizii.

Scopul reprezinta o reflectare adecvata a unei necesitati. Scopul este materializat.

Aceasta realitate obiectiva,in procesul de studiu, ne impune sa cunoastem scopul cadastrului, factorii care au influentat aparitia lui, rolul cadastrului in societate etc.Pentru aceasta este necesar de a cunoaste cadastrul din punct de vedere al istoriei sale.

Pe parcursul istoriei, cadastrul s-a aflat intr-o permanenta dezvoltare, scopul fata de societate pastrindu-se. Care este acel element stabil in cadrul cadastrului care a formulat continutul lui?

Ne vom conginge ca scopul principal al cadastrului este informatizarea. Pe parcursul istoriei, caile de dobindire, si continutul informatieidespre obiectul cadastrului, au fost diferite. Ele se vor modifica si pe viitor. Viitorul va solicita de la cadastru o informative tot mai profunda si detaliata. Tot mai performante vor fi metodele de obtinere si analiza a informatiei cadastrale. Tot mai inalte vor fi cerintele fata de calitatea si cantitatea informatiei.

Informatia cadastrala deja depaseste cerintele domeniului economic. Avind la baza sa,,terenul’’, informatia cadastrala capata un continut social-economic. In cadrul informatiei cadastrale creste continutul aspectului ecologic, mai ales in contextual modificarilor ecologice globale. Scopul principal al cadastrului devine atingerea unui nivel inalt de informatizare a societatii.

Totodata trecerea economiei tarii de la conceptia monopolismului statului asupra proprietatii, inclusive asupra proprietatii imobiliare, la relatiile economice de piata, la conceptia proprietatii private asupra bunurilor imobile, inevitabil argumentata si necesitatea depasirii unei perioade de trecere care la momentul actual mai poate fi calificata ca perioada contemporana de dezvoltare a societatii.

Fiind vizibile mai intii in cadrul relatiilor economice, elementele de criza au generat reforme asupra tuturor domeniilor de activitate,depasind cu mult hotarele relatiilor economice.

In realitate, reformele promovate s-au manifestat ca reforme social-economice atit din punctul de vedere al profunzimii, cit si al domeniilor implicate.

Unul din cele mai complicate si, respective, importante segmente ale relatiilor economice, din punct de vedere al reformarii lor, s-au dovedit a fi relatiile funciare(formarea bunului imobil).

Pentru Moldova, cu o economie pronuntat agrara, reforma relatiilor funciare a fost una din primele si cele mai importante problem in procesul reformei relatiilor economice.

Este cunoscut faptul ca societatea umana se afla intr-o permanenta dezvoltare, iar reformele, inclusive economice, sunt nu altceva decit forta mortice a progresului. Totodata, cu cit mai bine sunt cunoscute strategiile reformei de catre intreaga populatie a tarii, cu atit mai efectiva este reforma promovata.

Acest adevar a mai fost demonstrate, insa o data, prin practica implementarii prezentelor reforme economice. Reforma si progresul nu au nimic comun cu distrugerea si regresul.

Cu regret, procesul reformarii relatiilor economice in Moldova nu s-a tinut cont de aceasta axioma. Foarte des problemele economice capatau continut politic si in final au la distrugerea potentialului economic, bazei tehnico-materiale a tarii.

Au fost distruse fara nici un calcul economic fermele a animaliere, sistemele de irigare. Fara o conceptie bine argumentata de dezvoltare au ramas viile, livezile, legumele,industria prelucratoare in ansamblu etc. Totul s-a distrus de parca nu apartineau poporului.

Bunurile tarii au fost distruse fara o strategie de a crea altele noi. Aceste exemple ne vorbesc despre faptul ca strategiile reformei economice in Moldova sau nu existau sau nu erau cunoscute de majoritatea populatiei tarii. Astfel n-ar fi existat pierderile enorme economice.

Cadastrul, fiind o stiinta economica, isi are locul sau in cadrul relatiilor economice ale tarii. Unul din scopurile principale ale prezentei monografii este de a determina rolul cadastrului in economia nationala, de a dezvolta forma si continutul lui adecvat cerintelor relatiilor economice la etapa respective.

In linii generale, rolul cadastrului in societate consta in o forma bunuri imobile, a ocroti drepturi, a descrie bunuri imobile, a raspindi o informative ampla despre bunurile imobile solicitata de catre economia nationala.

Atit la etapa de trecere de la monopolismul statului asupra proprietatii imobiliare la proprietatea private, cit si in conditiile existentei deja a relatiilor economice de piata, cadastrul reprezinta mecanismul principal al formarii bunurilor imobile, al dobindirii si protectiei dreptului de proprietate asupra lor.

Sub acest aspect al rolului cadastrului in cadrul reformei, au fost privatizate terenurile agricole, loturile de pe linga casele individuale de locuit, constructiile si amenajarile amplasate pe aceste terenuri, alte bunuri agricole.

1 ANALIZA OBIECTULUI TEZEI (ANALIZA PROCESULUI FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE)

1.1 Rolul formării bunurilor imobile în societate

În condițiile creșterii stabile a numărului de tranzacții pe piață proprietăților imobiliare este firesc ca și interesul față de informația cadastrală să sporească, cel puțin, proporțional, dacă nu chiar în ritmuri mai avansate.

Potrivit datelor Întreprinderii de Stat ,,Cadastru’’ ,numărul extraselor din registrul bunurilor imobile a crescut de la 66,6mii, pînă la 264,4 mii, în primele 6 luni înregistrîndu-se peste 144 mii de solicitări.Solicitanții ai acestei informatii sunt diferiti-de la cetateni pina la diferite intreprinderi, institutii si organizatii, in primul rind,bancile comerciale, notarii, firmele imobiliare, de evaluare, autoritatile publice, organele procuraturii, judecatoriile, inspectoratele fiscale. De astfel din an in an intreprinderea de Stat,,Cadastru’’creste incheerea contractelor de furnizare a informatiei cadastrale de catre consumatori.

Analizind situatia si tendintele la acest capitol, precum si tinind cont de faptul ca informatiile cadastrale utilizate judicios pot facilita solutionarea multor probleme economice, sociale, juridice si de alta natura cu care se confrunta Republica Moldova.

Cele mai solicitate servicii, de la I.S,,Cadastru’’ , sunt cele legate de inregistrarea dreptului de proprietate(70,1%), obtinerea extrasului din Registrul bunurilor imobile(55,4%)si a informatiilor despre proprietati imobiliare(50%).

Urmeaza in ordine elibererea certificatului de evaluare(39,3%), efectuarea lucrarilor cadastrale (29,9%), inregistrarea ipotecii si a altor drepturi asupra proprietatii (29,9%), perfectarea documentelor despre dreptul de proprietate sau de folosinta a sectorului distribuit de organul administratiei publicelocale (24,1%), obtinerea informatiei despre proprietari, locul amplasarii sectorului si servitutile (22,8%), serviciile de consultanta si expertiza(20,5%).

1.2 Practica formării bunurilor imobile în Republica Moldova

La momentul actual in Republica Moldova se finalizeaza crearea cadastrului multifunctional, al carui continut poate fi divizat conventional in componentele :tehnica, juridica si economica.

Pentru prima data in Moldova este prezentat continutul registrului obiectelor imobiliare, precum si sunt inaintate recomandari practice privind inregistriare, de evaluare, autoritatile publice, organele procuraturii, judecatoriile, inspectoratele fiscale. De astfel din an in an intreprinderea de Stat,,Cadastru’’creste incheerea contractelor de furnizare a informatiei cadastrale de catre consumatori.

Analizind situatia si tendintele la acest capitol, precum si tinind cont de faptul ca informatiile cadastrale utilizate judicios pot facilita solutionarea multor probleme economice, sociale, juridice si de alta natura cu care se confrunta Republica Moldova.

Cele mai solicitate servicii, de la I.S,,Cadastru’’ , sunt cele legate de inregistrarea dreptului de proprietate(70,1%), obtinerea extrasului din Registrul bunurilor imobile(55,4%)si a informatiilor despre proprietati imobiliare(50%).

Urmeaza in ordine elibererea certificatului de evaluare(39,3%), efectuarea lucrarilor cadastrale (29,9%), inregistrarea ipotecii si a altor drepturi asupra proprietatii (29,9%), perfectarea documentelor despre dreptul de proprietate sau de folosinta a sectorului distribuit de organul administratiei publicelocale (24,1%), obtinerea informatiei despre proprietari, locul amplasarii sectorului si servitutile (22,8%), serviciile de consultanta si expertiza(20,5%).

1.2 Practica formării bunurilor imobile în Republica Moldova

La momentul actual in Republica Moldova se finalizeaza crearea cadastrului multifunctional, al carui continut poate fi divizat conventional in componentele :tehnica, juridica si economica.

Pentru prima data in Moldova este prezentat continutul registrului obiectelor imobiliare, precum si sunt inaintate recomandari practice privind inregistrarea diverselor tipuri de obiecte imobiliare.O dezvoltare in continuare a capatat cercetarea relatiilor patrimoniale in contextul cadastrului bunurilor imobile.

O deosebita importanta metodologica si aplicativa a avut lucrarea ,,Constituirea proprietatii private asupra terenurilor, crearea si functionarea pietei funciare in Republica Moldova’’,in care se examineaza esenta si specificul reformei funciare, desfasurate in Republica Moldova in contextul reformarii intregii economii nationale si trecerii acesteia la relatiile de piata.In lucrarea pentru prima data in noua istorie a Republicii Moldova s-a efectuat analiza sistemica a mediului juridic si normativ ce asigura efectuarea privatizarii terenurilor, crearea si dezvoltarea pietei mobiliare. Autorii examineaza detaliat actele legislative si normative ale guvernului si ale diverselor departamente ce reglementeaza diverse cazuri de privatizare a terenurilor.

Descrierea succinta, dar ampla a particularitatilor procesului de privatizare,a tuturor tipurilor de terenuri, in functie de destinatia lor, la sigur, a oferit o buna asistenta metodica reprezentantilor organelor administratiei publice locale si cumparatorilor potentiali de terenuri si bunuri imobile.

Un raport indiscutabil la dezvoltarea bazelor stiintifice ale cadastrului imobiliar in Republica Moldova a adus lucrarea Cadastrului in Moldova:teorie,metode,practica.Aceasta e prima cercetare, in care sunt prezentate sistemic aspectele teoretice, practice si metodice ale implimentarii cadastrului.

In lucrare s-a facut incercarea de a abstractiza tratarea pur tehnica a cadastrului si de a-l examina mai amplu,de pe pozitiile componentei juridice si ale celei economice.In lucrare sunt examinate, de asemenea,cadastrele speciale,cadastrul agricol, cadastru localitatilor, cadastrul acvatic si cel al silviculturii.

Tema de cercetare e formarea ampla,necesita studierea multilaterala a tuturor aspectelor cadastrului, analiza si perfectionarea importantei lui aplicative.Continuind cercetarile in acest aspect, autorul a abordat tema privind consolidarea terenurilor cu destinatie agricola, legata strins de problemele dezvoltarii cadastrului si a pietei funciare in republica.

In lucrarea Consolidarea terenurilor agricole in Moldava (teorie, metode, practica) este examinata istoria formarii pietei funciare in Republica Moldova, premisele consolidarii terenurilor, metodologia consolidarii si mecanismul de elaborare si implementare a metodelor de consolidare.

Pe parcursul mai multor ani savantii-economisti,evaluatorii-practicieni,colaboratorii Agentiei de Stat pentru Relatiile Funciare si Cadastru,ai ministerelor si departamentelor de ramura au lucrat intens pentru crearea legislatiei si a metodologiei Cadastrului bunurilor imobile.

La finele anului 93 la Universitatea Agrara de Stat a fost introdusa specialitatea Cadastru si Organizarea Teritoriului.

Cu sustinere ARFC au fost creata baza tehnico-materiala.Pentru noile spesialitati in cadrul Universitatii Agrare de Stat din Moldova.

Un pas important in formarea bunurilor imobile ca activitate profesionala independenta a fost adoptarea Legii cu privire la formarea bunurilor imobile.

Acest document stabileste cadrul juridic al formarii bunurilor imobile si drepturile asupra lor, drepturile si obligatiunile specialistilor etc.

Dupa aparitia acestei legi au fost adoptate un sir de acte normative ce au finalizat formarea cadrului juridic si metodologic al formarii bunurilor imobile.

Totusi ,trebuie sa recunoastem ca bazele metodologice ale cadastrului multifunctional si al formarii bunurilor imobile in componenta cadastrului sint elaborate inca incomplet nu numai in Moldova, ce si in alte tari.

Cercetarile in acest domeniu nu poarta caracter sistematic.Unele componente ale cadastrului sunt situate neuniform.Pe baza analizii se poate coincide formarea bunurilor imobile ca parte componenta a cadastrului imoboliar si componenta lui juritica in Republic Moldova necesita un studiu mai detailat.

In noile contiti se schimba si obectivele cadastrului, care devin mai clare, orentate spre dezvoltarea pieti imobiliare si a pietei funciare in special.Obiectivele principale ale cadastrului sint :identificarea,descrierea,evaluarea si inregistrarea obiectelor imobiliare si a drepturilor de posesiune a acestora;protectia intereselor de stat si private in relatiile de drept referitoare la bunurile imobile;crearea sistemului de protectie a posesorilor de drepturi patrimoniale asupra obiectelor imobiliare;cererea unui sistem deschis de informare a participantilor la piata imobiliara,a organelor administratiei publice,inclusiv a organelor fiscale.

In prezent, cadastrul bunurilor imobile devine cu adevarata multifunctional.In legatura cu trecerea la noul sistem de impozitare a bunurilor imobile,sistemul de informare juridica, trebuie sa fie completat cu caracteristicile tehnice si economice ale fiecarui obiect imobiliar.

1.3 Practica formării bunurilor imobile în alte țări

In procesul cererii cadastrului bunurilor imobile multe tari se confrunta cu noi probleme,in special cu problema dezvoltarii stabile,de aceea pentru solutionarea lor se elaboreaza tehnologii ce permit accesul interactiv la datele cu privire la terenuri.Multe institutii din sfera de administrare a resurselor funciare actioneaza in prezent in conditii comerciale,unde principala atentie se acorda mai mult implimentarii sistemelor,si nu crearii lor.

Aceasta a condus multe tari din Europa la un sistem unic de cadastru funciar si de inregistrare a terenurilor,care ,fie ca este gestionat de un departament de stat,a carui activitate este reglementata prin lege,fie ca functioneaza intr-o realitate virtuala.

Se observa, de asemenea,tendinta ca functionare sistemului funciar-cadastral si de inregistrarea sa fie partial sau inegral bazata pe principiul autorecuperarii,ceea ce ii va permite sa obtina venit pentru perfectionarea produselor si serviciilor sale,sa-si dezvolte activitatea si sa asigure o mai buna reactionare la necesitatile clientilor.

Perfectionarea in continuarie a sistemului cadastral imobiliar depinde de cercetarile interdisciplinare in problema data,de studierea aspectelor sociale ale implimentarii lui, ceea ce va asigura dezvoltarea calitativa si stabila si functionarea lui atit de necesara in perspectiva.

Analiza cercetarilor,efectuate in domeniul cadastrului si evaluarii bunurilor imobile,ne permit sa facem urmatoarele concluzii:

In toate tarile lumii se dezvolta cadastrul bunurilor imobile.Practic fiecare tara interpretarea termenului,,cadastru’’ oarecum difera.In acceptia generala,cadastrul este o varietate a sistemului informational-funciar,ce contine date cu privire la dreptul de proprietate asupra terenurilor si,posibil,asupra cladirilor,valorii si utilitatii lor,de rind cu caracteristicile mediului ambiant si conditiile social-economice respective.Sistemul informational funciar nu este obligatoriu legat de sectoarele de pamint si poate fi orientat spre gospodaria silvica,a solului sau geologie.

Asa cum s-a stabilit la sedinta grupului de lucru pentru gestiunea resurselor funciare al Comisiei Europene a Organizatiei Nationale Unite ,,tendinta generala in domeniul gestiuni resurselor funciare se caracterizeaza prin reducerea rolului dominant al sectorului de stat si dezvoltarea relatiilor de parteneriat intre sectorul de stst si cel privat, precum si prin trecerea de la farmitare la integrare’’.In afara de aceasta,o concluzie generala ar mai fi faptul ca,,cadastrele imobiliare si registrele funciare cu destinatia multiaspectuala trebuie sa deschida noi posibilitati pentru obtinerea unor avantaje suplimentare de la utilizarea datelor din cadastre si registrile funciare,atit la nivel national,cit si international.Administratorii cadastrelor de bunuri imobile si ai resurselor funciare trebuie sa asigure accesul public la documentele si datele de care dispun si sa asigure o mai larga difuzare a, informatiei (in corespundere cu legislatia nationala)’’.

Cu toate ca in ultimile decenii cadastrul in noile state independente se dezvolta ca sistem multifunctional unitar, ale carui avantaje sunt reflectate destul de bine in cercetarile analizate mai sus, in multe tari mai exista, in paralel, sistemul de inregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile si sistemul de evidenta a terenurilor. Sistemele paralele au tendinta sa se dezvolte in ritm diferit si pe platforme tehnice diferite.

Dificultatile la reglarea fluxurilor de intrare si iesire a informatiei in cadastru si in registrul drepturilor asupra bunurilor imobile, precum si lipsa schimbului formalizat de date intre aceste sisteme, pot conduce la repetari inutile si cheltueli suplimentare, concomitent cu dublarea eforturilor si complicarea proceselor de gestiune a resurselor funciare, ceea ce nu se intimpla in cazul cadastrului multifunctional.

In domeniul perfectionarii cadrului legislativ trebuie mentionate urmatoarele directii principale de cercetare, ce tin de sfera resurselor funciare:

Incheierea tranzactiilor cu terenuri;

Privatizarea terenurilor de stat, inregistrarea terenurilor, consolidarea terenurilor;

Gestiunea resurselor funciare.

Perfectionarea legislatiei in domeniul dreptului patrimoniat asupra informatiei si ideilor; asupra protectiei datelor sau drepturilor cu privire la inviolabilitatea vietii particulare.

In conditiile de dezvoltare a cadastrului multiaspectual o agentie deosebita trebuie acordata asigurarii accesului pentru persoanele interesate la baza de date a cadastrului. Totodata, urmeaza sa fie stabilite clar drepturile privind accesul la date, confidentialitatea informatiei si sa fie asigurata protectia datelor. Dreptul cetatenilor la informatie adesea vine in contradictie cu dreptul cetatenilor la inviolabilitatea vietii persoanelor. In acest context de idei cel mai rational ar fi studierea experientei internationale pentru a gasi solutiile cele mai eficiente.

In domeniul dezvoltarii institutionale este necesar sa se concentreze atentia asupra organizarii institutionale a cadastrului multiaspectual. In acest caz este preferabila coordonarea interdepartamentala eficienta a functionarii cadastrului, utilizarea in comun a informatiei spatiale; dezvoltarea colaborarii cu sectorul privat si utilizatorii potentiali ai informatiei cadastrale. Chiar si atunci cind exista cadastrul unic al bunurilor imobile se observa o anumita concurenta intre departamente si organizatii, ce impedica functionarea efectiva a sistemului.

Adesea, cu toate avantajele evidente ale sistemului unic al cadastrului multifunctional, apar opinii privind divizarea lui in componente mai mici, acordindu-se preferinta ministerelor respective. Aceasta duce la gestiunea ineficienta in ansamblu si, generind cheltuieli suplimentare si retineri la realizarea proiectelor, influenteaza negativ pietele funciare si creeaza incomoditati pentru clienti. Aceasta poate provoca compromiterea unor proiecte de gestiune a resurselor funciare.

O directie actuala pentru Moldova in ce se priveste organizarea administrarii cadastrului si estimarii bunurilor imobile in scopuri de impozitare este, de asemenea, solutionarea problemei ce tine de centralizarea-descentralizarea cadastrului. Ambele aceste directii au anumite avantaje si o serie de neajunsuri. Centralizarea poate asigura economisirea mijloacelor in munca administrativa, standardizarea documentatiei si schimbul de informatie intre utilizatori, precum si o anumita economie din contul lucrarilor masive, in care vor fi utilizate sisteme mari si puternice cu tehnologii de producere masive.

Pe de alta parte, descentralizarea apropie conducerea cadastrului de consumatorii informatiei. In cazurile cind tehnologia informationala ori relatiile sociale inca nu ofera posibilitatea accesului electronic deschis si complet al cetatenilor, amplasarea institutiilor din sfera gestiunii resurselor funciare la nivelul administratiei publice locale poate asigura o mai mare exactitate si eficacitate.

Statul si sectorul privat- constituie urmatoarea directie a cercetarilor, propusa de grupul de lucru al Comisiei Europene a ONU. Colaborarea intre stat si sectorul privat are mai multe forme. Una din ele rezida in faptul ca statul transmite contractele de executare a lucrarilor catre antreprenor, acesta devenind obiect al dreptului contractual. Concomitent riscul si-l asuma guvernul, iar responsabilitatea antreprenorului se limiteaza la riscurile sale proprii de afaceri.

O alta forma de elaborare este atunci, cind statul si sectorul privat lucreaza pe baza de parteneriat, in cazul caruia isi impart resursele, riscuirile si cistigurile in legatura cu solicitarea unor anumite probleme de stat. In cazul acestei forme de parteneriat ambele sectoare colaboreaza prin intermediul intreprinderilor mixte in cadrul unor proiecte, avantajoase din punct de vedere social si economic populatiei.

Dupa cum arata cercetarile prealabile, efectuate in tarile eoropene din punctul de vedere a sectorului de stat, colaporarea cu sectorul privat conduce la:

preturi mai accesibile pentru prestarea serviciilor, datorita nivelului inalt al concurentei;

o flexibilitate mai mare la planificarea sarcinilor si determinarea cheltuelilor;

o mai buna utilizare a mijloacelor statului;

Pentru sectorul privat avantajele colaborarii cu statul presupun o probalitate mai mare de obtinere a profitului de la investitiile in tehnologie si fortelor de munca, datorita posibilitati de utilizare a experientei tehnice si utilajelor verificate pe alte pete. Aceasta, la rindul sau, ofera noi stimulente pentru inovatiile tehnologice si utilizarea mai eficienta a resurselor.

In final, colaborarea statului cu sectorul privat depinde de: obiectivele politice ale tarii,in legatura cu privatizarea, de diferentele dintre munca juridica si tehnica, de caracterul si traditiile tarii concrete, cerintele privind accesul limitat la anumite tipuri de date si protectia dreptului la inviolabilitatea vietii particulare.

De mentionat ca deja la finele anilor 90 in RM o mare atentie se acorda sistematizarii cercetarilor in domeniul aspectelor juridica si tehnice ale cadastrului bunurilor imobile. In perioada dintre anii 1999-2003 a fost publicata lucrarea Cadastrul bunurilor imobile, in 5 volume, unde au fost incluse actile legislative si normative, aprobate la nivelul de guvern sau la nivelul departamental in domeniul cadastrului, ralatilor financiare, lucrarilor geodezice si a evaluaru bunurilor imobile in cadrul cadastrului. Aceasta lucrare a avut o influenta esentiala a supra dezvoltarii in continuarie a sistemului de cadastru imobiliar, fiind cea mai completa colectie de acte normative si juridice in vigoare.

La mijlocul anului 2007 in RM a fosti finalizata implimentarea Primului proiect de Cadastru. Etapa care a trecut este una foarte importanta pentru crearea cadastrului bunurilor imobile. Implimentarea lui va continua pina la inregistrarea in acest ,,catastif’’ a tuturor proprietatilor imobiliare, culminind cu evaluarea lor.

Chiar din stat implimentarea cadastrului a inceput sa fie asistata de o puternica activitate consultativa ce a continuat si dupa finalizarea Primului Proiect de Cadastru. Anume in acest scop, in luna iunie 2006, Agentia internationala de Dezvoltare din Suiedia (SIDA/ASDI) a lansat un nou tender – Proiectul de Asistenta Tehnica pentru Primul Proiect de Cadastru din Moldova.

Obiectivul general consta in a acorda asistenta la instituirea unui sistem funciar si cadastrul transparent, efectiv si eficient, capabil sa pastreze pentru toti clientii, la un pret accesibil, servicii calitative moderne legate de inregistrarea proprietatilor imobiliare. Scopul principal rezida in sustinerea cresterii economice in RM si, in cele din urma, reducerea saraciei, prin asigurarea si imbunatatirea securitatii proprietatilor imobiliare, inclusiv acelor funciare, majorare veniturilr obtinute de stat in urma instruirii unui sistem functional de evaluare si impozitare a lor, facultatea dezvoltarii pietei imobiliare prin cererea unui sistem cadastral si de inregistrare transparent si bine operabil, prestarea efectiva a serviciilor de baza de inregistrare publica a imobilelor. Tot in cadrul acestui Poiect se acorda servicii de consultanta clientilor di Moldova in vederea prefectionarii si finalizarii intregului proces de implementare a sistemului unic de inregistrare imobiliara.

Pentru a facilita si atingerea acestui scop, Agentia Relatii Funciare si Cadastru participa activ la dezvoltarea si implimentarea actiunilor necesare, iar echipa proiectului se implica maximal posibil la toate nivelurile si etapile emplimentarii lui, incepind cu participarea in grupul administrativ, continuind cu asigurarea feedback-lui in sistemele de furnizare a informatiei adica a aprecierii date de clienti calitatii datelor solicitate, si de alte activitatii de o strigenta importanta si necesitate pentru societate. Proiectul a fost implimentat in perioada octombrie 2006 – decembrie 2009. Etapa initiala a durat 4 luni. In aceasta perioada echipa Proiectului,impreuna cu un grup administrativ al agentiei, a facut o estimare detailata a situatiei curente si a elaborat planul de activitatii pentru urmatoarele luni. Ea este urmata de etapa de implimentare propriu zisa a Proiectului. E vorba de finalizarea si modernizarea sistemului de protectie a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobiliare (aspecte tehnice,materiale si organizatorice), crearea unei organizatii financiare de sustinere pentru inregistrarea proprietatilor imobiliare, legarea accesului la informatia cadastrala a unor date despre proprietate si constructiile auxiliare. Alt set de propuneri vinzind largirea gamei de servicii tine de imbunatatirea colaborarii institutiilor financiare cu oficiile cadastrale, reprezentanti al bancilor comerciale predind pentru conectarea lor la informatia cadastrala cu acces limitat(activitatea de creditare), obtinerea informatiei despre bunurile imobile cu sechestrare etc.

Particularitatii la sondaj sau formulat si alte propuneri orentate spre imbunatatirea calitatii serviciilor prestate de OCT.

Anterior a fost efectuata analiza sistemului cadastral in RM, insa prezinta interes compararea lui cu functionarea sistemului cadastral in una din tarile Uniunei Eoropene. In acest sens se va analiza experienta Rominiei.

Dupa evenimentele din decembrie 1989. Guvernul Rominiei a intreprins anume eforturi pentru restabilirea consecventa si coordonata a cadrului juridic si instutional care asigure dreptul de proprietate funciara privata. Reforma funciara in Rominia a inclus 3 procese separate:

decolectivizarea si recriarea dreptului de proprietate funciara privata:

privatizarea gospodariilor agricole (de stat) si darea in arenda a unor sectoare de pamint;

crearea unei noi structuri fermiere, inclusiv prin restructurarea marilor gospodarii agricole in functiune pentru a le aduce in coccordanta cu noile forme de proprietate si principiile economiei de piata.

La etapa incipienta, reforma funciara declarata nu s-a bazat initial pe un cod de legi logice si consecvente (Legea cu privire la restituirea pamantului, Legea cu privire la cadastru si inregistrare,Legea despre arenda pe termen lung, Legea privind vanzarea terenurilor si agentia de intermediere) si alte acte normative, ele continand numeroase contradictii si confruntari de interese si ideologii.Atrebuit sa treaca mai mult de 10 ani pina la finalizarea elaborarii codului de legi pentru a se asigura garantarea transmiterii dreptului de proprietate funciara.

Una dintre primele si cele mai radicale reforme promovate de guvernul care a venit la putere in decembrie 1989 este faptul ca a inclus restabilirea dreptului de proprietate funciara . Legea numarului 18/91 a fondului funciar, adoptata in februarie 1991, a readus la starea lui anterioara dreptul asupra proprietatii funciare si a altor bunuri imobile pe teritoriile care mai inainte au fost spuse colectivizarii si a asigurat conditiile pentru realizarea practica a unuia dintre lege generale ale cadastrului si inregistrarii teritorilor in calitate de micanism, legiferind crearea bazei pentru eliberarea titlurilor de proprietate a supra bunurilor imobile din nou optinute.

Inainte de regimul comunist, in Rominia existau 2 sisteme diferite de inregistrare a teritoriilor: Codul civil, in baza sistemului de ,,transcriptiei si inscriptiuni a datelor’’ (incluzind teritoriul munteniei, olteniei si Moldovei), precum si sistemul Cartii funciare (in Transilvania, Bucovina si Banat). Initiativa inaintata in anul 1938 privind unirea celor 2 sisteme cu utilizarea ulterioara a Cartii funciare nu a putut fi tradusa in fapt din cauza celui de al Doilea Razboi Mondial. In consistenta, ambele sisteme au fost lichidate odata cu instruirea regimului comunist, de oarece majoritatea teritorile agricole au fost colectivezate si nationalizate fara a se tine cont de inregistrarea lor si de drepturile de proprietate. Cele doua sisteme de integistrare funciara au fost in vigoare in Rominia pina la intii iunie 1999 de si conform noiei legi a cadastrului si a Publicitatii imobiliare numarul 7/1996, se acorda prioritate sistemului de inregistrare Cartea funciara si nu sistemului de ,,inscriere si rescriere a datelor’’ , creinduse astfel cadrul juridic pentru formarea unui sistem pentru toata tara.

Noua instructie de stat-Agentia Nationala pentru Cadastru, Geodezie si Cartografie, creata in luna noiembrie 1996 a avut sarcina de a elabora si implimenta cadastru general in localitatile rurale si urbane. Oficiile judetene de cadastru au inceput sa se ocupe de unirea teritoriilor, divizarea sectoarelor de pamant, divizarea repetata si inproprietarirea cu paminti precum si de lichidarea erorilor. Ministerul Justitiei este responsabil de implimentarea repetata a sistemului de inregistrare pe baza Cartii funciare.Cu toate ca exista cadrul juritic respectiv, un factor negativ ce influentiaza dezvoltarea sistemului de asigurare a unui cadastru sistematic si a sistemului de inregistrare funciara este lipsa coordonarii cuvenite si concurenta dintre institutile guvernamentale.

Anterior,Ministerul Agriculturii purta in mod traditional raspundere pentru elaborarea cadastrului funciar. Serviciul cadastral din cadrul acestui minister asigura partea tehnica a executarii lucrurilor de masurare a pamintului si restabilirea dreptului legitim de proprietate asupra teritoriilor respective. Dupa crearea noii agentii, serviciul cadastral al Ministerului Agriculturii a fost categoric impotriva transmiterii responsabilitati si functilor sale Agentiei Nationale pentru Cadastru, Geodezie,Cartografie. Totusi Ministerul Agriculturii a facut multe pentru ca agentia sa primeasca imputerniciile si responsabilitatea pentru realizarea cadastrului agricol in localitatile rurale. Astfel serviciile cadastrale ale ministerului respectiv au reusit sa-si pastreze dreptul pentru efectuarea masuratorilor de pamant si eliberarea titlurilor funciare in procesul de restabilire a drepturilor de proprietate funciara si, prin urmare sa-si mentina infracstructura materiala proprie in ansamblul pe tara, inca din primele zile, Agentia Nationala pentru Cadastru,Geodezie si Cartografie sa confirmat nu numai cu lipsa infrastructurii respective, dar nu a avut posibilitatea sa foloseasca nici de baza de date necesara pentru restabilirea drepturilor legitime de proprietate funciara, ceea ce constituia factorul decisiv pentru crearea cadastrului national general. Decizia politica privind unificarea a doua institutii in una singura a fost adoptata doar peste 5 ani, in anul 2001, prin Decretul numarul 70/2001.

In baza Legii numarul 7/1996 cadastru general se efectueaza la nivelul fiecarei unitati teritorial-administrativa-comuna, orasel, localitate mare, judet la scara si la nivelul intregului stat.In Rominia, principalele unitatii si obiecte ale sistemului cadastral sint sectoarele de pamant, constructiile si proprietarii. La nivel de stat, cele trei functii ale sistemului cadastral general-tehnica, juridica si economica-sunt indeplinite de catre Agentia Nationala pentru Cadastru, Geodezie, Cartografie. Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor, iar la nivelul regional-de catre agentiile locale pentru cadastru, geodezia si cartografia, biroul pentru inregistrarea funciara precum si Directia pentru functiile de stat. Principala documentatie tehnica se intocmeste la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale si include registrul cadastral al particelelor, indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliu acestora, registrul cadastral al proprietatilor, registrul corpurilor de proprietate, fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta, planurile cadastrale.

Lucrarile cadastrale tehnice cuprind stabilirea (legitima) si indicarea pe suprafata solului cu semne de hotar a teritoriului unitatii teritorial-administrative respective, indicinduse hotarul partii cu constructii a localitatii.

Ministerul Justitiei poarta raspundere si asigura crearea si interetinerea in ordinea cuvenita a sistemului de inregistrare bazat pe Cartea funciara. In fiecare judet functioneaza de la 3 pina la 6 reprezentante judiciare.

1.4 Cadrul instituțional

Agentia Relatii Funciare si Cadastru este organul de specialitate al administratiei publice centrale care conduce si desfasoara, potrivit legii, activitatile in domeniile ce vizeaza realizarea politicii statului in domeniul administrarii fondului funciar si reglementarii relatiilor funciare, formarii bunurilor imobile, geodeziei, cartografiei si geoinformaticii, integrarea acestora in procesele reformei economice si ajustarea actelor legislative si normative din domeniu la standardele si normele europene.

Totodata Agentia Relatii Funciare si Cadastru este o institutie transparenta si impartiala, radiate la valorile europene, care reuseste asigura cetateanului accesul la servicii publice complexe si calitative in domeniu, garantate prin prisma unui cadru normative consistent, corelat cu exigentele europene.

Principalele categorii de factori de activitate a ARFC sunt:

Cetatenii;

Organizatiile neguvernamentale;

Agentii economici;

Autoritatile si institutile publice central si locale (consiliile locale);

Institutiile Uniuni Europene;

Organizatiile si institutiile internationale Consiliu European, organelle specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite;

Banca Europiana de Reconstructie si Dezvoltare.

Pentru realizare atributilor sale precum si la realizarea formarii bunurilor imobile ARFC colaboreaza active cu:

I.S ,,Cadastru’’

I.S ,,Institutul de Proiectari pentru Organizarea Teritoriului’

Oficiile Cadastrale Teritoriale.

Totodata ARFC la compartimentul elaborari actelor legislative si normative, la formarea bunurilor immobile conlucreaza cu:

Ministerul Economiei;

Ministerul Finantelor;

Ministerul Justitiei;

Ministerul Dezvoltarii Informational;

Ministerul Afacerilor Extern;

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;

Centrul pentru combaterea crimelor;

Alte institutii neguvernamentale interesate la acest compartiment.

Totodata lucrarile tehnice de formare a bunurilor immobile pot fi executate de institutiile de stat sau de firmele private.

Potrivit legislatia in vigoare, problemele funciare (formarea bunurilor immobile) sunt create da Agentia R.F.C la rindul sau lucrarile cadastrale sunt executate de I.S,,Cadastru’’, cu filialele ei si anume cu Oficiile Cadastrale Teritoriale.

I.S.Cadastru detine Oficii Cadastrale Teritoriale in raioanele Orhei, Cahul, Taraclia, Comrat, Soroca, Ungheni, mun.Balti sim un.Chisinau.

Totodata I.S, Cadastru mai realizeaza politici de stat in domeniul relatiilor funciare, cadastrului si esaluarii bunurilor imobile, geodezie etc.

Mai mult ca atit I.S,,Cadastru’’ subordonata ARFC si functioneaza in baza Legii Cadastrului bunurilor imobile si statutul sau, aprobat de catre Agentie si alte acte normative. Directorul I.S. Cadastru este numit de catre ARFC in baza de concurs, I.S. Cadastru este persoana juridical dispune de stampila, cont bancar, I.S. Cadastru este independent de orce proprietar de bun imobil si de supune numai Legii.

Competenta I.S,,Cadastru’’:[7]

Proecteaza si dezvolta sistemul de informational al cadastrului;

Acumuleaza sistematizeaza si pastreaza informatia cadastrala;

Organizeaza furnizarea informatiei cadastrale, stabileste structura acesteia si modul ei de furnizare;

Organizeaza procesul de ridicare continua a calificarii personalului intreprinderii;

Stabileste schema miscarii fluxului de informatii cadastrale si modul de prelucrare a acestora;

Asigura securitatea pastrarii si transmiterii datelor prin retea, prezinta propuneri privind perfectionarea sistemului de pastrare a bazei de date;

Detine si administreaza banca centrala de date a cadastrului;

Proiecteaza si efectueaza legatura dintre forma electronica a documentatiei cadastrale si cea a altor register de stat.In subordinea I.S. Cadastru sunt Oficiul Cadastral Teritorial care au urmatorul statut juridic si competenta:

Oficiile cadastrale teritoriale (OCT) sunt filiale teritoriale ale intreprinderii de Stat ,,Cadastru’’ si sunt amplasate in centrele rationale, in municipii si orase. Nu dispun de personalitate juridical, dar dispun de conturi de decontare in bancile comerciale locale. OCT functioneaza in baza Legii cadastrului bunurilor imobile, Statutului intreprinderii de Stat ,,Cadastru’’ si regulamentelor cu privire la oficiul cadastral territorial respective, elaborate si aprobate de catre intreprinderea de Stat ,,Cadastru’’ altor acte normative OCT sunt subordinate intreprinderii de Stat ,,Cadastru’’. OCT nu au drept de persoana juridical. OCT sunt independente de orice proprietar de bun imobil si se supun numai legii.

Competentele oficiilor cadastrale teritoriale:

Efectueaza lucrarile cadastrale si monitoringul bunurilor imobile;

Intocmesc si actualizeaza planul cadastral si planul geometric;

Intocmeste dosarul cadastral al fiecarui bun imobil si alte documente necesare tinerii cadastrului;

Efectueaza inregistrarea de stat a bunurilor immobile si a drepturilor asupra acestora in registrul bunurilor imobile;

Transmit datele registrului bunurilor imobile in banca centrala de date a cadastrului;

Furnizeaza, in modul stability,persoanelor fizice si juridice, autoritatile publice informatia cadastrala privind bonurile imobile si drepturile asupra lor;

Asigura pastrarea in integritate a documentatiei cadastrale si arhivarea ei;

Efectueaza expertiza bunului imobil, la cererea instantei de judecata,a altor organe de drept.

Cererea si tinerea cadastrului bunurilor imobile intra in competenta exclusive a oficiului cadastral territorial si nu este in drept sa exercite activitati ce nu tin de competenta sa.

Oficiile Cadastrale Teritoriale detine de specialist ca Registratori.

Registrator se considera persoana cu functii de raspundere din cadrul oficiului cadastral territorial, care este in drept sa examineze documentele ce confirma drepturile asupra bunurilor imobile si sa decida asupra inregistrarii bunurilor imobile si drepturilor asupra acestora. Registratorul este nepartinitor si independent in activitatea sa si se conduce de Constitutia RM, documentele de drept international, parte a carora este si RM, Legea cadastrului bunurilor imobile, Regulamentul oficiului cadastral teritorial respectiv, Statutul intreprinderii de Stat ,,Cadastru’’, Regulamentul registratorului oficiului cadastral teritorial, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998, de alte acte normative.

In functie de registrator al oficiului cadastral territorial sunt desemnate prin concurs personae care au:

Studii juridice superioare;

Studii superioare corespunzatoare functiilor detinute si practica de lucru de cel putin 3 ani in oficiile cadastrale teritoriale.

Registratorul este supus atestarii, in modul stabilit de Agentie, cel putin o data la 5 ani. Atestarea, se efectueaza de catre o comisie, constituita din reprezentanti ai Agentiei si ai Ministerului Justitiei. Registratorul este in drept:

Sa ceara solicitantilor documentele necesare pentru includerea in cadastru a datelor despre bunul imobil si drepturile asupra lui;

Sa decida, in modul stabilit,asupra efectuarii sau modificarii inscrieri in registrul bunurilor imobile ori asupra refuzului de a efectua sau de a modifica inscrierea respective;

Sa efectueze, in modul stabilit, modificari si completari in cadastru;

Sa elibereze extrase din registrul bunurilor imobile;

Sa elimine, in modul stabilit, greselile din cadastru;

Sa exercite alte functii in conformitate legea. Sursa [7]

Regulamentul privind certificarea inginerilor cadastrali reglimenteaza modul si conditiile de certificare a inginerilor cadastrali in drept sa execute lucrari cadastrale ce tin de formarea bunurilor imobile.

Scopul certificarii este controlul asupra capacitatilor profesionale ale inginerilor cadastrali si aptitudinii lor de a le aplica in practica la:

Stabilirea si marcarea pe teren a hotarelor bunului imobil;

Identificarea bunului imobil in baza documentelor ce confirma drepturile;

Masurari pe teren, pentru intocmirea si actualizarea planurilor cadastrale si geometrice;

Si alte lucrari ce tin de formarea bunurilor imobile.

Certificatul de calificare se elibereaza la decizia comisiei de calificare a inginerilor cadastrali (in continuarie –comisia de calificere) persoanei care intruneste urmatoarele conditii:

Poseda specialitatea de inginer cadastral, inginer in domeniu organizarii teritoriului, inginer-constructor, geodesist;

Are experienta profisionala la executarea lucrarilor cadastrale de cel putin 3 ani;

A sustinut examenul de calificare.

Examinarea calificarii inginerilor cadastrali se efectueaza de catre comisia de calificare. In component comisiei de calificare sint inclusi specialist ai Agentiei si structurilor subordinate acesteia, reprezentanti ai societatilor obstesti.

Certificarea inginerilor cadastrali are loc cererea acestora sau la initiative Agentiei in cazul comiterii de catre inginerul cadastral a unor greseli grave la executarea lucrarilor cadastrale.

Pentru obtinerea certificatului de calificare, pretendentul prezinta comisiei de calificare urmatoarelor acte:

Cererea de acordare a certificatului de calificare;

Copia de pe actul de identitate;

Copia de pe diploma de studii;

Copia carnetului de munca sau extrasul din acesta;

Dupa caz, dosare tehnice de executare a lucrarilor cadastrale, executate de catre pretendent sau cu participarea lui.

Ingineri cadastrali care find sa primeasca certificate trebuie sa sustina examenul de calificare care consta dintr-o proba scrisa si convorbire.

Convorbirea are loc, in conformitate cu decizia comisiei de calificare, cu pretendentii care au fost certificate si al caror certificate de calificare expira sau de la expirarea termenului certificatului de calificare nu a trecut un an de zile. Rezultatul convrbirii in cadrul careia se examineaza si dosarele tehnice de executare a lucrarilor cadastrale, executate de pretendent, poate fi pozitiv sau negative. In cazul in care rezultatul convorbirii este negative, pretendentul urmeaza sa sustina proba scrisa. Sursa [8]

Lucrarile cadastrale (si anume de formare a bunului imobil) conform prevederilor legislatiei in vigoare pot fi executate nu numai de Oficiile Cadastrale Teritoriale si de alte firme private care au primit licenta in domeniu mai bine zis care are inginerii cadastrali licentiate (certificati) de ARFC in temeiul Hotaririi Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea inginerilor cadastral.

1.5 Cadrul legislativ

Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354 – XV din 28 octombrie 2004 include formarea și înregistrarea bunurilor imobile, ca obiecte de drept independente prin separarea, divizarea, comasarea, combinarea bunurilor imobile înscrise în Registrul bunurilor immobile.

Activitatea în domeniul cadastrului bunurilor imobile include în sine un volum esențial de lucrări consacrate formării bunurilor imobile.

În cadrul legii sunt descrise metodele de formare a bunurilor imobile, rolul proiectului în procesul formării, procedura înregistrării etc.

Formare a bunului imobil – complex de lucrări executate în vederea apariției unui bun imobil ca obiect de drept independent, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile.

Bun imobil inițial – bun imobil în baza căruia se formează un nou bun imobil.

Principiile de formare a bunurilor imobile – set de reguli și cerințe a căror îndeplinire este obligatorie la formarea bunurilor imobile.

De regulă formarea bunului imobil se inițiază de proprietarul bunului, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorității împuternicite cu administrarea bunului.

Dar poate fi inițiată și de către titularii de drepturi reale cu acordul proprietarului, (ex. creditorul gajist sau persoana care are în proprietate o construcție pe un teren ce aparține unității-administrativ teritoriale). Formarea bunurilor immobile se realizează prin următoarele metode: conform figurii 1.1

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25.02.1998,  prezenta lege stabilește modul de creare și de ținere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare.

Deja din noțiunile de mai sus se evidențiază două aspecte importante (două etape) ale procesului de formare a bunurilor imobile:

a) formarea fizică a bunului imobil;

b) formarea juridică a bunului imobil.

În practica de toate zilele ne vom confrunta cu cazuri cînd bunul imobil există, este

utilizat, dar dreptul asupra lui nu este înregistrat și deci, nu este recunoscut de o terță persoană.

Metodele de Formarea a bunurilor immobile sunt prezentate în figura 1.1

Sursa:[1].

Figura 1.1 – Metodele de Formarea a bunurilor immobile

În majoritatea cazurilor, formarea bunurilor imobile totuși va include ambele etape adică, atît formarea lui fizică cît și juridică.

Procesul de formare a bunurilor imobile este un proces creativ, baza pe practică și știință și deci pe principii și criterii de bază.

Cu cît mai dezvoltată va fi practica formării bunurilor imobile cu atît mai raționale, eficiente, optimale (în dependență de ramură) vor fi bunurile create.

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25.02.1998,  prezenta lege stabilește modul de creare și de ținere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare.

Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile situate în limitele țării, indiferent de tipul de proprietate și de destinația lor, definite de legislație ca susceptibile a face obiectul înregistrării.[1].

1.6 Concluzii

In present tema formarii bunurilor imobile in republica este foarte actuala. Cu aparitia formarii bunurilor immobile sa dezvoltat intens piata funciara in Republica Moldova Prin domeniul dat cetatenii Republicii Moldova au posibilitate de a gestiona instructiuni mai usor bunurile ce le apartine.

2. BAZELE TEORETICE ALE FORMARII BUNURILOR IMOBILE

2.1 Obiectul formării bunurilor imobile

Formarea bunului imobil este aparitia unui bun imobil , ca obiect de drept independent , prin separare, divizare, comasarea sau comasarea bunurilor imobile inscrise in registrul bunului imobil .

Principalele conditii de formare a bunurilor imobile este un set de reguli si cerinte, a carui indepliniri este obligatoriu la formarea bunurilor imobile .

Bunul imobil initial este bunul imobil in baza carui se formeaza un nou bun imobil.

Principalele aspecte importante ale procesului de formare a bunurilor imobile sunt :

-formarea fizica a bunului imobil ;

-si formarea juridica a bunurilor imobile .

In unele cazuri adesea ne putem confrunta cind bunul imobil exista ,este utilizat (poate sa fie case de locuit,depozite,etc),iar dreptul asupra lui nu este inregistrat in registrul bunurilor imobile, si deci nu este recunoscuta terta persoana.

In majoritatea cazurilor formarea bunurilor imobile include ambile etape atit formarea lui fizica cit si formarea lui juridica (inregistrare in registru bunurilor imobile).

Procesul de formare a bunului imobil este un proces creativ bazat pe o practica buna, si recunoasterea legislatiei in vigoare,atit normativa cit si legislativa.

Cu cit mai dezvoltata va fi practica formarii bunului imobil cu atit mai rationale, eficiente,optimale, vor fi bunurile create (formate).

Scopul formării bunurilor imobile

Din definirea bunului imobil sintetizăm aspectul de a forma un bun care anterior n-a existat. Tot aici mai constatăm că și modificarea formei unui bun imobil din contul altuia va fi considerată ca o formare a unui bun imobil.

Scopul reprezintă o derivată a necesității, un product a subiectului. Scopul este (poate fi) partea vizibilă în istoria (evoluția) dezvoltării unui proces (fenomen), în cazul dat al cadastrului, care poate fi supus unei analize și respectiv, adoptării unor decizii.

Scopul reprezintă o reflectare adecvată a unei necesități. Scopul este materializat.

Pe parcursul istoriei, cadastru sa aflat într-o permanentă dezvoltare, scopul însă, față de societate, păstrîndu-se.

Ne vom convinge că scopul principal al cadastrului este informatizarea. În societate în continuare se produc schimbări în terenuri și în bunurile imobile.

Forma, suprafața, forma juridică modul de folosință etc. de aceea cadastru la momentul actual este un sistem de inventariere și evidență a bunurilor imobile. Are un rol important în evidența și cunoașterea acestor schimbări.

Scopul inițial al cadastrului a fost cel fiscal, dar odată cu trecerea timpului cadastru a evaluat spre un cadastru multifuncțional.

Conținutul, forma și consecutivitatea, activităților întreprinse în cadrul acestei triple integrități „subiect, scop, obiect” vor formula bazele teoretice, metodico – metodologice și practice ale cadastrului.

Perioada actuală a dezvoltării societății este specifică prin trecerea economiei țării de la monopoluismul statului asupra proprietății inclusiv imobiliare la proprietatea privată la relațiile economice de piață.

Bunurile imobiliare sunt unii din pilonii economiei de piață, ele sunt și vor fi ca niște forțe motrice ale acesteia, deci odată cu consolidarea pieței bunurilor imobile se va consolida și se va întări economia țării, iar ca rezultat bunăstarea întregului popor.

Și invers, doar niște cetățeni solvabili pot contribui efectiv la dezvoltarea unei piețe de imobil civilizată.

Deja informația cadastrală depășește cerințele domeniului economic. Avînd la baza sa „terenul” informația cadastrală capătă un conținut social – economic.

Formarea bunului imobil se efectuează în scopul: conform figurii 1.2

Sursa:elaborată de autor [3].

Figura 1.2 – Scopul formării bunurilor imobile

În cadrul informației cadastrale crește conținutul aspectului ecologic.Mai ales, în contextul modificărilor ecologice globale.

Deci, aș putea spune că scopul principal al cadastrului devine atingerea unui nivel înalt de informatizare a societății și că formarea bunurilor imobile joacă un rol important în dezvoltarea economiei naționale și a relațiilor de piață.

De asemenea, este un proces care ajută la dezvoltarea agriculturii prin faptul că terenul care are o suprafață mai mare este mai ușor de lucrat mecanic și are o rentabilitate mare, și celelalte metode au pozitivul lor în parte care ajută într-o mare măsură omenirea.

Bunul imobil se poate forma în orice scop care nu contravine legislației, inclusiv în scopul:la rîndul său și scopurile formării bunurilot imobile sunt diferite. Mai răspîndite sunt:

a) instrăinarea prin efectuarea tranzacțiilor (vînzarea – cumpărarea, donația, schimbul);

b) transmiterea bunului mobil în folosință, proprietate;

c) dezvoltarea sectorului de teren care necesită o majorare a spațiului, modificarea configurației prin schimburi reciproce de terenuri, ridicarea unor construcții (instalații, amenajări), care cer condiții concrete;

d) descompunerea proprietăților comune și crearea în baza cotelor părți a unor bunuri imobile independente;

e) optimizarea dimensiunilor sectoarelor de teren în scopul folosirii lor raționale [1].

2.3 Conținutul procesului de formare a bunurilor imobile

Formarea bunurilor imobile reprezintă un complex de lucrări executate în vederea apariției unui nou bun imobil, ca obiect de drept independent în orice scop, care nu contravine legislației, inclusiv în scopultransmiterii terenurilor în proprietate sau folosință, efectuării tranzacțiilor cu bunuri imobile, dezvoltării terenului(construirea unor construcții și altor lucrări), împărțirii bunului imobil proprietate comună, schimbului de terenuri,separării sau comasării bunurilor imobile, vânzării la licitație a unei porțiuni de teren sau unei părți de constructive,etc.

Formarea bunurilor imobile și înregistrarea acestora în registrul bunurilor imobile se realizează întemeiul prevederilor Legii Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354-XV din 28. 10.2004, cu respectarea prevederilor actelor legislative și normative în vigoare, precum și altor prescripții tehnice cețin de formarea bunurilor imobile.

Conform legislației în vigoare, formarea bunului imobil se inițiază de proprietarul acestuia (bunuluiimobil), inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorității împuternicite cuadministrarea bunului, titularii de drepturi reale și de alte drepturi patrimoniale cu acordul proprietarului, instanțade judecată și organele fiscale, în cazurile prevăzute de legislația în vigoare.

Lucrările ce țin de formarea bunurilor imobile se execută de oficiile cadastrale teritoriale ori deîntreprinderi de stat sau private în bază de contract, care dispun de ingineri cadastrali certificați.

Lucrările de formare a bunurilor imobile se execută în baza contractului.

Dosarului tehnic cu privire la formarea bunului imobil se întocmește în 3 exemplare și se va transmite proprietarului, Oficiului cadastral teritorial, iar un exemplar se va păstra la executant.

Formarea bunurilor imobile are loc în consecutivitatea indicată în schema 1 și conține următoareleacțiuni:

a) depunerea cererii de formare a bunului imobil;

b) efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil;

c) elaborarea proiectului de formare a bunului imobil;

d) întocmirea planului cadastral;

e) emiterea deciziei de formare a bunului imobil;

f) înregistrarea bunurilor imobile nou formate;

j) evaluarea bunurilor imobile nou formate.

Depunerea cererii

In cazul cind executantul lucrarilor va fi oficiu cadastral territorial la cerere se va anexa numai documentul indicat in pct.,,d’’.

In cazul formarii bunului imobil in temeiul declansarii procedurii de insolvabilitatea, executarii fortate a obligatiilor fiscale sau a altor obligatii,cererea poate fi depusa de catre administratorul insolvabilitatii, reprezentantul organului fiscal sau executorul judecatoresc.

Formarea bunurilor immobile la initiativa istantei de judecata, a organului fiscalsi a exteriorului judecatoresc se va efectua conform prevederilor articolului 22 al Legi cu privire la formarea bunurilor immobile nr.354-XVdin 28.10.2004.

Inregistrarea cererii cu privire la formarea bunurilor immobile se efectueaza in condica de cereri, de care este responsabil inginerul cadastral certificate.

Cererea se semneaza de catre proprietarul bunului imobil sau alt solicitant in drept, ori de reprezentantul autorizat al acestuia.In cazul cind bunul imobil apartine la mai multi proprietari pe cote-parti,cererea va fi semnata de toti proprietari.

In cerere trebuie sa fie mentionate numerele cadastrale ale bunurilor immobile initiale, destinatia lor, modalitatea de formare a noilor bunurilor immobile si scopul formarii acestora.In caz de necessitate, la solicitare, executantul va acorda consultatile respective cu privire la intocmirea cererii.

In temeiul cererii executantul va examina actele prezentate de catre solicitant si variantele posibile de formare a bunurilor immobile.In rezultatul discutiei cu proprietarul si actelor anexate, preventive se va stabili posibilitatea de formare a bunului imobil sau imposibilitatea formarii acestuia.

Daca sa stabiliti posibilitatea de formare a bunului imobil, executantul va propune proprietarului semnarea contractului respective, prin care se vor stabili obligatile si responsabilitatile reciproce ale beneficiarului și executantului.Concomitent cu semnarea contractului, proprietarul poate achita un avans pentru lucrarile de formare a bunului imobil.

Evidenta contractelor se va efectua de catre agentul economic in cadrul caruia activeaza inginerul cadastral certificat.

Efectuarea studiului privind formarea bunului imobil

Executantul,in temeiul cererii si actelor anecsate, va examina in conditii de birou posibilitatea formarii bunului imobil prin confruntarea datelor din Registru si materialelor grafice.

Studiul va cuprinde informatia privind regimul juridic,ethnic, economic, scopul formarii bunului imobil si caile de formare ale acestora(separarea,divizarea, comasarea ori combinarea bunurilor immobile).

In caz de necesitate, executantul este in drept de a consulta autoritatea administratiei publice locale sau alte organe pentru obtinerea informatiei suplimentare necesare in vederea formarii noului bun imobil.

La stabilirea hotarilor bunurilor immobile din intravilan se urmeaza a fi format se va tine cont de constructile existente, amplasate atit pe terenul initial, cit si pe terenurile adiacente, intru respectarea prevederelor legislatiei si normativelor in vigoare.

La formarea bunului imobil in extravilan se va consulta serviciul funciar al primariei localitatii.

Studiul va cuprinde informatia privind :

a)regimul juridic al imobilului initial cu privire la :

inregistrare bunului imobil initial la OCT;

numarul cadastral al bunului imobil initial;

amplasarea terenului in intravilan sau extravilan;

dreptul de proprietate asupra imobilului(terenului si constructiei);

grevarile drepturilor de proprietate;

destinatia terenului si a constructiei stabilita prin actele respective;

extrase din actele respective,dupa caz, care instituie un regim special asupra imobilului(zana protejata, teren public,interdictii provizorii sau definitive de construire etc.)

b)regimul tehnic al imobilului initial cu privire la:

dimensiunile si suprafata reala a terenului;

dimensiunile si suprafata terenului conform documentatiei de drept;

existent actului de transpunere in natura a terenului cu fixarea hotarelor;

echipare terenului cu utilitati(energie electrica, apa, canalizare,etc);

amplasarea constructilor pe teren si destinatia acestora(in cazul in cind acestea exista);

dimensiunile si suprafata terenului(constructiei)bunului imobil modificat;

dimensiunile si suprafata terenului (constructiei bunului imobil care va fi formar);

c)regimul economic al imobilului initial cu privire la:

utilizarea imobilului la momentul verificarii;

d)scopul formarii bunului imobil:

transmiteri teritorilor in proprietate sau folosina persoanelor fizice sau juridice,in conditiile legii;

efectuarii si tranzactii cu bunul imobil;

dezvoltarii terenului prin construire sau reconstruire cladirilor si altor lucrarii amplasate pe el;

impartirii bunului imobil proprietate comuna;

atribuirii in natura fondatorului a cotei lui din patrimonial persoanei juridice;

schimpului de terenuri, inclusive in scopul amplasarii lor compacte;

separarii sau comasarii bunurilor immobile in legatura cu reorganizarea sau cu disfiintarea persoanei juridice;

vinzarea la licitatie a unei portiuni de teren sau a unei parti din constructia care intra in masa debitoare a intreprinderii insolvabile,sau a unei portiuni din teren si a unei parti din constructive a persoanei fizice sau juridice al carei patrimoniu a fost sechestrat si se comercializeaza pentru stingerea datoriilor la partile obligatorii.

e)caile de formare a bunului imobil:

separarea,divizarea,comasarea,combinarea bunurilor immobile.

Ca urmare a studiului efectuat,inginerul cadastral va emite un aviz de privire la posibilitatea sau imposibilitatea de formare a noului bun imobil si va indica conditile de formare ale acestuia.

In avizul pozitiv emis de inginerul cadastral se va specifica daca se pastreaza destinatia initiala a bunului imobil propus spre formare si legislatia permite formarea acestuia; conditiile de care se tina cont la formarea bunului imobil; este posibila asigurarea bunului imobil cu acces ori este necesara servitute;impactul asupra bunurilor immobile adiacente;conditiile de proiectare a bunului imobil si autorizatiile necesare de la serviciile de control pentru formarea bunului imobil.

In caz de respingere a cererii de formare a bunului imobil inginerul cadastral,in termenul studiului,va specifica in aviz motivele concrete care nu permit formarea bunului imobil.

Elaborarea proiectului cu privire la formarea bunurilor immobile

In baza studiului si avizului, executantul va elabora proiectul de formare a bunului imobil.Proiectarea se va efectua in conformitate cu prevederele normativelor si instructiilor in vigoare,tinind cont de destinatia obiectului si solicitarile proprietarului privind stabilirea hotarelor generale sau fixe,precum si alte caracteristici ale bunului imobil care se formeaza.

Pentru elaborarea proiectului de formare,executantul lucrurilor cadastrale identifica bunurile immobile,intocmind un act de constatare pe teren.

In cazul in care datele din cadastru nu coincide cu datele constatate pe teren,iar masurile de control indica devieri in parametric tehnici al bunului imobil mai mult de 10%,se initiaza procedura de corectare a erorilor,sau modificarea planului cadastral,sau alte procedure de a aduce in corespundere situatia de pe teren si informatia din cadastru bunurilor imobile.

Daca concomitant procedura de formare,are loc schimbarea distantei,aceasta va fi asigurata pina la inregistrarea bunurilor immobile,in baza proiectului de formare.

Proiectul de formare a bunului imobil pentru terenurile amplasate in intervalul localitatilor va fi coordonat cu serviciile autoritatilor administratiei publice locale in functie de destinatia bunului.De regula proiectele se vor coordona cu serviciul de urbanism cind se va forma un bun imobil cu constructive,ori pe terenul separate se preconizeaza o constructive.In cazul stabilirii unor restrictii sau cerinte speciale la folosirea bunului imobil,proiectul va fi coordonat cu organul abilitat,conform legislatiei(serviciu pompierii,sanitar,etc.).

Proiectul de formare a bunului imobil pentru terenurile amplasate in extravilan se va coordona cu serviciul funciar al primariei.

Responsabilitatea privind coordonarea proiectului se pune in seama proprietarului sau pesoanei abilitate cu astfel de drepturi de catre proprietar.

Intocmirea planului bunului imobil

Dupa elaborarea proiectului de formare,acestea se transpune pe teren prin stabilirea hotarelor si elaborarea actului de stabilire a hotarelor.Dupa stabilirea hotarelor(generale sau fixe)se elaboreaza planul bunului imobil.

Lucrarile de intocmire a planului cadastral se vor executa in conformitate cu prevederile instructiei cu privire la modul de elaborare si actualizare a planurilor cadastrale si geometrice.

Daca elaborarea planului bunului imobil se intocmeste contractual de impartire a bunului imobil comun,fie contractual de instrainare in cazul combaterii bunurilor sau se emite decizia de formare a bunului imobil.

Planul bunului imobil nou format este parte component a deciziei de formare sau contractului.

Intocmirea dosarului tehnic

La finalizarea lucrurilor de formare a bunului imobil,inginerul cadastral va intocmi dosarul ethnic al bunului imobil.

Dosarul ethnic va contine:

studiul mentionat conform pct2.12 al prezentului Cod;

actul de constatare pe teren la identificarea bunurilor immobile;

materialele ce tin la executarea lucrurilor geodezice cu privire la formarea bunului imobil;

proiectul de formare abunului imobil,coordonata in modul stabilit;

autorizarea de constructive sau actele de receptie a lucrarilor de constructie daca au fost executate ast fel de lucrarii;

actul de stabilire a hotarelor fixe,in cazul in care au fost stabilite astfel de hotare;

acordul scris al proprietarilor bunurilor immobile adiacente care pot fi legati in dreptul la formarea noului bun;

acordul scris al tuturor cu ale caror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil initial.

In cazul in care formarea bunului imobil a fost executata nu de oficiu cadastral teritorial,un exemplar al dosarului ethnic se va transmite proprietarului pentru prezentarea acestuia la oficiul cadastral territorial respective.

Dupa transmiterea dosarului tehnic proprietarului si semnarea actului de predare-primire,proprietarul urmeaza sa achita integral suma pentru lucrurile executate.Termenul si conditile achitarii se stabilesc in contract.

Inregistrarea bunului imobil format

Inregistrarea bunului imobil nou format,se va face in modul stabilit (a se vedea art.26din Legea cadastru bunurilor immobile nr.1543-XIIIdin 25.02.98,Monitorul official al RM nr.44-46/318din 21.05.98),in temeiul cererii depuse la Oficiu cadastral territorial de catre proprietar sau alt solicitant in drept.

Odata cu atribuirea,dupa caz,bunului imobil format al numarului cadastral ,oficiul cadastral territorial va opera modificarii in planul cadastral si in dosarul cadastral al fiecarui bun imobil initial.In termenul documentelor prezentate de solicitant,va intocmi,dupa caz,deoarece cadastralele pentru fiecare bun imobil format.Modificarile se vor opera concomitent atit in Registrul bunurilor imibile, cit sip e suportul magnetic ce contine informatia juridica si grafica despre bunul respective.

Procuratura formarii bunului imobil poate inceta in orice moment pina la inscrierea drepturilor asupra lui in Registrul bunurilor immobile la cererea persoanei care a initiat procedura de formare.In acest caz,solicitantul nu poate cere recuperarea sumei depuse pentru formaea bunului imobil.Dupa inscrierea dreptului asupra bunului imobil in Registrul bunurilor immobile,cererea de incetare a procesului de formare a bunului imobil nu poate fi acceptata.

Dupa inregistrarea bunului imobil,Oficiul cadastral teritorial va elibera proprietarului Certificatul asupra bunului imobil format conform modelului aprobat prin Hotarirea Guvernului Republici Moldova nr.667din11.07.2005(MonitorulOficial al RM nr.95-97/734din15.07.2005). [2].

2.4 Metode științifice applicate

3.METODOLOGIA FORMARII BUNURILOR IMOBILE

3.1 Metoda separării bunurilor immobile

Separarea este o modalitate de formare a unui bun imobil independent prin desprinderea unei părți din bunul imobil înregistrat.

Înregistrarea bunului imobil format prin separare și a drepturilor asupra lui se face în temeiul actului ce confirmă drepturile asupra bunului imobil inițial, al deciziei de formare a bunului imobil și al planului cadastral sau geometric al bunului imobil.

Obiectul separării poate fi o proprietate privată, o proprietate comună sau o proprietate publică. Separarea, ca metodă de formare a noilor bunuri imobile, este efectuată la discreția proprietarului.

În urma aplicării metodei separării, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile nou formate nu se modifică și este același ca și al bunului imobil inițial.

Prin separare se pot forma bunuri atît din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau juridice, cît și din bunul imobil proprietate comună. În acest din urmă caz, după separare, bunurile imobile formate vor rămîne în proprietate comună, respectîndu-se aceleași cote de proprietate.

În cazul în care în Registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturi patrimoniale cu care este grevat dreptul de proprietate (dreptul de arendă, dreptul de ipotecă etc.), aceste grevări, dacă la momentul formării nu au fost stinse, vor trece la toate bunurile imobile formate prin separare.

În cazul bunului imobil grevat cu servitute, după separare va fi grevat cu servitute doar bunul imobil care rămîne aservit, dacă se poate stabili bunul aservit. În caz contrar, rămîn grevate cu servitute toate bunurile.

Constituirea servituții prin destinația stabilită de proprietar se consemnează în decizia de formare și în Registrul bunurilor imobile concomitent cu înregistrarea bunurilor formate.

Coproprietarii pot iniția separarea bunului, printr-o cerere comună, semnată în mod obligatoriu de către toți coproprietarii și autentificată notarial. Din numele coproprietarilor contractul de executare a lucrărilor îl va semna persoana împuternicită în modul stabilit de legislație.

Separarea forțată a bunului imobil se efectuează, în baza hotărârii judecătorești sau a organului fiscal abilitat cu funcțiile respective.

Scenariul lucrărilor de formare a unui bun imobil prin metoda separării include următoarele acțiuni, prezentat în figura 1.3.

Sursa: elaborată de autor [1].

Figura 1.3 – Schema formării unui bun imobil prin metoda separării

Inițierea lucrărilor de formare a bunului imobil prin metoda separării.

Dreptul de a iniția separarea unui bun imobil îl are proprietarul (coproprietarii). În condiții concrete acest drept îl pot avea organele judecătorești și fiscale.

Coproprietarii pot iniția separarea bunului, printr-o cerere comună, semnată în mod obligatoriu de către toți coproprietarii și autentificată notarial. Din numele coproprietarilor contractul de executare a lucrărilor îl va semna persoana împuternicită în modul stabilit de legislație.

Separarea forțată a bunului imobil se efectuează, în baza hotărârii judecătorești sau a organului fiscal abilitat cu funcțiile respective.

Proiectul de separare a bunurilor imobile poate fi elaborat atît de către specialiștii oficiului cadastral teritorial cît și de către o întreprindere privată pe bază de contract.

În condițiile în care autorul proiectului va fi oficiul cadastral teritorial solicitantul va depune o cerere pentru executarea lucrărilor.

În condițiile în care autorul proiectului va fi o întreprindere privată, între solicitant și întreprindere va fi încheiat contractul respectiv.

Exemplu:

Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren

În urma separări proprietății, în registrul bunului imobil inițial :

* se va păstra numărul cadastral al terenului;

* se vor modifica suprafața și hotarele terenului;

* se va menționa actul în temeiul căruia s-a efectuat schimbarea suprafeței.

Pentru bunul imobil nou format:

* se va atribui număr cadastral;

* se va înregistra bunul imobil în Registrul bunurilor imobile;

* se va întocmi dosarul cadastral.

Atât pentru bunul imobil modificat, cât și pentru proprietatea nou-formată documentele ce confirmă dreptul sunt acelea în temeiul cărora a fost dobândit bunul imobil inițial, la care se adaugă decizia de formare și planul bunului. [2]

3.2 Metoda divizării bunurilor immobile

Divizarea este o metodă de formare a bunurilor imobile noi, independente prin împărțirea, la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comună înregistrat și încetarea proprietății comune.

Pentru a nu confunda „divizarea” cu „separarea”, constatăm că divizarea are loc numai în cazul proprietăților comune pe cote-părți.

Deci, cotele-părți există și urmează a fi desprinse (divizate) una de alta și respectiv formarea bunurilor și drepturilor noi.

Cu alte cuvinte, acțiunea de divizare a bunurilor imobile proprietate comună constă în materializarea cotelor-părți în bunuri imobile independente, în strictă conformitate cu mărimea lor stabilită în documentele ce confirmă dreptul de proprietate comună.

Divizarea uneia sau a mai multor cote-părți dintr-un bun imobil proprietate comună prevede crearea condițiilor adecvate pentru asigurarea exploatării raționale ulterioare a lor.

Divizarea bunurilor imobile nu prevede apariția unor proprietari noi. Proprietari ai bunurilor imobile nou formate în procesul divizării sunt numai din rândurile coproprietarilor.

Divizarea bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie se efectuează în condițiile posibilității unei asemenea divizări.

Aprecierea posibilității divizării proprietății comune în devălmășie se efectuează în baza unui raport de expertiză executat de către o persoană cu drepturi respective.

Dreptul asupra bunului imobil nou format prin metoda divizării include dreptul asupra bunului imobil inițial (supus divizării) și planul cadastral.

Dosarul documentelor elaborare în procesul de divizare a terenurilor va include următoarele: figura 1.4

Sursa: elaborată de autor conform [1].

Figura 1.4 – Îndosărierea documentelor cadastrale

Înregistrarea bunului imobil nou format

Procesul de înregistrare a bunului imobil format prin divizare va include:

a) depunerea cererilor de înregistrare a bunurilor imobile nou formate. Dosarul lucrărilor cadastrale de divizare se va anexa la dosarul bunului imobil supus divizării;

b) examinarea cererilor de înregistrare;

c) adoptarea deciziei asupra cererilor de înregistrare;

d) înregistrarea cererilor;

e) examinarea documentelor anexate la cerere (dosarul documentelor);

f) adoptarea deciziei de înregistrare a bunurilor imobile nou formate;

g) modificarea înscrisului în fișierul registrului bunurilor imobile ce ține de bunul imobil inițial;

h) completarea dosarului cadastral al bunului imobil inițial;

j) deschiderea fișelor noi de înregistrare (a codurilor noi cadastrale);

l)efectuarea înscrisului în fișierele registrului bunurilor imobile;

m)deschiderea dosarului cadastral pentru bunul imobil nou format;

n)pregătirea extrasului din registru.

Documentul de drept asupra bunului imobil nou format, în baza căruia se va efectua înscrisul în registrul bunurilor imobile, va fi același document de drept al bunului imobil inițial. În cazul dat dreptul la proprietatea comună.

În procesul de divizarea a bunului imobil inițial și formarea a mai multor bunuri imobile, se vor deschide coduri cadastrale noi.

Formarea bunurilor imobile prin divizare se aplică în cazurile împărțirii proprietății comune. Până la încheierea contractului de împărțire a bunului imobil aflat în proprietate comună pe cote-părți, coproprietarii vor asigura elaborarea planului de divizare a bunurilor imobile. La divizarea bunului imobil se modifică și regimul proprietății, nu se elaborează decizia de formare, ci se încheie un contract de împărțire (a se vedea art.357, 361 din Codul civil) la care se anexează planurile bunurilor imobile divizate.

Documentele care servesc drept temei pentru înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a bunurilor nou formate prin divizare și a dreptului de proprietate asupra lor sunt contractul de împărțire la care se anexează planul cadastral al bunurilor.

Exemplu: Terenul cu numărul cadastral ХХХХХХХ.001 aparține în proprietate comună pe cote-părți persoanelor Z și Y, a câte 2/3 și, respectiv, 1/3. Proprietarii au decis asupra împărțirii terenului conform cotelor-părți deținute. Pentru efectuarea acestei operații, proprietarii vor solicita de la oficiul cadastral teritorial executarea planului de divizare a bunului. Divizarea proprietății se face, de regulă, proporțional cotelor-părți deținute de fiecare coproprietar, dar, la solicitarea coproprietarilor, această proporție poate fi încălcată (art. . civil).

Planul divizării proprietarii se prezintă notarului pentru perfectarea contractului de împărțire, în care se va face trimitere la planul divizării, numerele cadastrale ale noilor bunuri imobile si suprafețele acestora. La contract se va anexa planul. După aceasta părțile contractante se vor adresa la oficiul cadastral teritorial pentru înregistrarea bunurilor imobile noi.

În rezultatul acțiunii de divizare, în registrul bunului imobil inițial:

* se va stinge numărul cadastral al bunului imobil inițial;

* se va indica actul în temeiul căruia s-a stins obiectul;

Pentru bunurile imobile nou-formate:

* se vor înregistra în registrul bunurilor imobile;

* se vor întocmi dosarele cadastrale.[2]

3.3 Metoda comasării bunurilor immobile

Comasarea este o modalitate de formare a bunului imobil prin unirea a două sau mai multe bunuri imobile înregistrate cu hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparținând unuia și aceluiași proprietar sau aflându-se în proprietatea comună a acelorași persoane.

În cazurile bunurilor imobile proprietate comună pot fi comasate doar bunurile imobile proprietate comună în devălmășie sau numai bunurile imobile proprietate pe cote-părți. În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cotele-părți în bunul comasat se calculează de executantul lucrărilor cadastrale în cooperare cu coproprietarii, ținându-se cont de cotele deținute de coproprietari în bunurile imobile inițiale. Cotele-părți în bunul imobil format prin comasare se indică în decizia de formare.

Drept temei pentru înregistrarea bunului nou-format prin comasare și a dreptului asupra lui servesc documentele inițiale prin care au fost dobândite bunurile, la ele adăugându-se decizia de formare și planul bunului nou.

Exemplu:

Bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren

În rezultatul acțiunii de comasare, în registrul la bunurile imobile inițiale:

– se vor stinge numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale;

– se va indica actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile;

Pentru bunul imobil nou-format:

– se va atribui număr cadastral bunului nou-format;

– se va înregistra bunul imobil nou;

– se va întocmi dosar cadastral.

În cazul dobândirii mai multor terenuri cu destinație agricolă cu hotare comune se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate mai simplificată de formare a bunului prin comasare, concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor obținute, așa cum prevede Ordinului Agenției Relații Funciare și Cadastru, nr. 138 din 18 iulie 2005 (Monitorul Oficial, 2006, nr. 59-62, art. 224).[2]

3.4 Metoda combinării bunurilor immobile

Formarea bunului prin combinare este o acțiune de separare a unei părți din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, și alipirea ei la un bun imobil adiacent. Această modalitate de formare oferă posibilitatea de a resistematiza două proprietăți adiacente ale aceluiași proprietar sau de a înstrăina o parte a unui bun imobil prin unirea acestei părți la bunul imobil adiacent.

În cazul în care proprietar al bunurilor imobile supuse procesului de combinare este una și aceiași persoană – combinarea se realizează prin emiterea deciziei de formare. Iar dacă dreptul de proprietate asupra terenurilor supuse procesului de combinare aparține diferitor persoane – combinarea are loc în temeiul unui contract de înstrăinare.

Exemplu:

Până la vânzarea unei părți de teren proprietarului terenului vecin, se va elabora planul nou al celor două sectoare, unde partea ce se vinde va fi inclusă în planul sectorului de teren la care aceasta se alipește. Planul nou al celor două sectoare de teren va constitui parte integrantă a contractului de vânzare-cumpărare a suprafeței de teren vîndute. În contractul dat obiect al vânzării nu va figura bunul imobil cu numărul cadastral, ci o suprafață anumită a bunului imobil, în conformitate cu planul anexat la contract.

Pentru perfectarea contractului de înstrăinare cu combinarea bunurilor notarului i se vor prezenta:

* documentele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile supuse procesului de combinare,

* extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru bunurile supuse procesului de combinare,

* planul nou al bunurilor imobile, unde partea ce se vinde va fi inclusă în planul sectorului de teren la care se alipește.

În urma combinării în registrul bunurilor imobile:

* se vor păstra numerele cadastrale ale bunurilor imobile;

* se vor efectua modificările respective privind suprafața, alți indici;

* se vor efectua modificările respective în planul cadastral ținut de OCT;

* se vor include în dosarul cadastral actele ce au servit drept temei de efectuare a modificărilor în Registrul bunurilor imobile.[2]

4. APLICAREA METODELOR DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE

4.1 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin separare

Separarea este o modalitate de formare a unui bun imobil independent prin desprinderea unei parti din bunul imobil inregistrat.

Inregistrarea bunului imobil format prin separare si a drepturilor asupra lui se face in temeiul actului ce confirma drepturile asupra bunului imobil initial, (titlul de autentificare a dreptului detinatorului de teren, contract de vinzare-cumparare, contract de schimb, contract de donatie, certificate de mostenire legala sau testamentara,alte documente care nu contravin legislatiei R.M.),al deciziei de formare a bunului imobil si al planului cadastral sau geometric al bunului imobil.

Prin metoda separarii se pot forma bunuri atit din bunul imobil proprietate a unei personae fizice sau juridice, cit si din bunul imobil proprietate comuna.In acest din urma caz, dupa separare, bunurile immobile formate vor ramine in proprietate comuna, respectindu-se aceleasi cote de proprietate.

Tot odata in cazul in care in Registru bunurilor immobile sint inscrise drepturi patrimoniale cu care este grevat dreptul de proprietate (dreptul de arenda, dreptul de ipoteca etc.), aceste grevari, daca la momentul formarii nu au fost stinse, vor trece la toate bunurile immobile formate prin separare. In cazul bunului imobil grevat cu servitute, dupa separare ve fi grevat cu servitute doar bunul imobil care ramine aservit,daca se poate stabili bunul aservit. In caz contrar, ramin grevate cu servitute toate bunurile.

Constituirea servitutei prin destinatie stabilita de proprietar se contrasemneaza in decizii de formare si in Registrul bunurilor immobile, concomitent cu inregistrarea bunurilor formate. Sursa [3].

Exemplu :

La intocmirea unui proiect de formare prin separare trebuie sa includa studio de formare a bunului imobil care se face in temeiul cererii de formare a bunurilor imobile depuse de proprietar,persoana fizica sau juridical.

Tot odata in studio se indica : numele, prenumele a sotului si a sotiei pentru personae fizice, pentru personae juridice, certificatul de inregistrare la camera inregistrarii de Stat. domiciliu ,adresa, numarul cadastral bunului solicitat pentru formarea bunurilor imobile, locul amplasari bunului, regimul juridic al bunului initial regimul tehnic al bunului imobilinitial, regimul economic al imobilului initial, scopul formarii bunului imobil , caile de formare a bunului imobil in cazul de fata (prin separare).

Actul de constatare pe teren ,in vederea formarii bunului imobil care se face in baza cereri depusa de proprietar. Tot o data actul nominalizat se intocmeste cu examinarea in teren, in prezenta detinatorului de drepturi asupra bunului imobil.Tot in act se indica daca datele din registru bunurilor imobile cu datele de pe teren coincid.

In proiectul de formare a bunului imobil se anexeaza si decizia de formare bunului imobil,unde se semneaza proprietarii bunurilor imobile.

Deasemenea in proiect sunt anexate :

Proiectul formarii bunurilor immobile prin separare ;

Planul cadastral-geometric a bunului imobil initial ;

Planul cadastral-geometric al bunului imobil nou format.

Prin proiectul (dosaru) de formare a bunului imobil prin separare (Braghis Ilia) proprietarul doreste ca sa instraineze bunul separat. Totodata terenul separat este cu destinatie agricola.

4.2 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin divizare

Divizare este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin impartirea, la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comuna inregistrat si incetarea proprietatii comune.

In caz de divizare a bunului imobil proprietate comuna, coproprietarii, inainte de a incheia contractul de impartire, vor asigura elaborarea documentatiei de formare a bunului imobile.

Inregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare si a drepturilor de proprietate asupra lor se efectueaza in temeiul contractului de impartire a proprietatii comune, la care se anexeaza planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile formate.

Prevederile art.10 alin.(4)si(5) se aplica in modul corespunzator si in cazul divizarii bunului imobil.[3].

Exemplu :

Proiectul de formare a bunurilor imobile prin divizare include : cererea de formare a bunului imobil semnat de proprietar, cu prezentarea documentelor de drept (titlul de autentificarea dreptului detinatorului de teren, contract de vinzare-cumparare, contract de donatie, certificat de mostenire legal sau testamentara, alte acte care nu contravin legislatiei R.M.

Studii privind formarea bunului imobil care se face in baza cereri depusa de proprietar, care include :

Regimul juridic a bunului imobil initial ;

Regimul tehnic al imobilului initial ;

Regimul economic al imobilului initial ;

Scopul formarii bunului imobil, caile de formare a bunurilor imobile ;

Act de constatare pe teren in vederea formarii bunului imobil care se intocmeste in temeiul cererii proprietarului cu examinarea pe teren, in prezenta proprietarilor ;

Plan cadastral initial ,catalogul coordonatelor ;

Proiectul de formare a bunului imobil prin divizare, cu catalogul coordonatelor ;

Plan cadastral-geometric cu catalogul coordonatelor.

Tot la dosar se coasa si actul prin care este confirmat dreptul de proprietate asupra bunului imobil.

Prin proiectul (dosaru) de formare a bunurile imobile prin divizare (Chipirceanu Eugenia) proprietarul doreste sa faca careva tranzactii (vinzare-cumparare, schimb, donatie) etc. Totodata terenul supus divizarii este pentru constructii.

4.3 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin comasare

Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a doua sau mai multor bunuri imobile inregistrate avind hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, apartinind unuia si aceluiasi proprietar sau aflindu-se in proprietatea comuna a acelorasi persoane, la cererea lor.

Pot fi comasate atit bunuri imobile proprietate individuala, cit si bunuri imobile proprietate comuna. Pot fi comasate numai bunurile imobile proprietate comuna in devalmasie sau numai bunurile imobile proprietate comuna in divizare. In cazul comasarii bunurilor imobile proprietate comuna in divizare, cota de proprietate detinuta de fiecare proprietar in bunul imobil format se recalculeaza de catre executantul lucrarilor cadastrale, in cooperare si cu cosimtamintul coproprietarilor, tinindu-se cont de cotele lor detinute in bunurile imobile initiale.

Temeiul pentru inregistrarea bunului imobil format prin comasare servesc actele ce confirma drepturile asupra bunurilor imobile initiale, decizia de formare a bunului imobil si planul cadastral sau geometric al bunului imobil format.

In cazul in care bunurile imobile care se comaseaza sint grevate cu ipoteca, bunul format prin comasare nu se inregistreaza direct dupa confirmarea de catre creditori ipotecari a rangului fiecarei ipoteci. Pentru aceaste, registratorul intocmeste o lista a drepturilor de ipoteca in ordinea inregistrarii lor, indicind rindul fiecarui drept, pe care o va expedia spre confirmare fiecarui creditor ipotecar. Iregistrarea dreptului de ipoteca se va efectua odata cu inregistrarea bunului format prin comasare.Alte drepturi patrimoniale concurente se inregistreaza, cu consimtamintul titularilor, in temeiul actelor juridice de modificare a acestor drepturi.

In cazul dobindirii mai multor terenuri cu destinatie agricola avind hotare comune, se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate simplificata de formare a bunului prin comasare, concomitent cu inregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor dobindite.In acest caz, decizia de comasare se pune odata cu cererea de inregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobindite. Procedura de formare a bunului imobil prin comasare si modalitatea de efectuare a inscrierilor in Registrul bunurilor imobile se stabilesc de Agentie.[3].

Exemplu :

La intocmirea unui proiect de formare a bunului imobil prin comasare trebuie sa includa cererea cu privire la formarea bunului imobil care se face in studiu de formare a bunului imobil si se face in temeiul cererii de formare a bunurilor imobile depuse de proprietar,persoana fizica sau juridica. Tot odata in studiu se indica : numele, prenumele, a sotului a sotiei pentru persoane fizice sau persoane juridice, certificatul de inregistrare la camera inregistrarii de stat, domiciliu, adresa, nr.cadastral bunului solicitat pentru formarea bunurilor imobile,locul amplasari bunului,regimul juridic al bunului initial,regimul tehnic al bunului imobil initial, regimul economic al imobilului initial, scopul formarii bunului imobil,caile de formare a bunului imobil in cazul de fata(comasare).

In proiectul de formare a bunului imobil se anexeaza si decizia de formare a bunului imobil, unde se semneaza proprietarul bunurilor imobile.

Actul de constatare pe teren in vederea formarii bunului imobil care se face in baza cereri depusa de proprietar.Tot odata actul nominalizat se intocmeste cu examinarea in teren, in prezenta detinatorului de drepturi asupra bunului imobil.Tot in act se indica daca datele din Registru coincide cu datele de pe teren.

Deasemenea in proiect sunt anexate : planul cadastral-geometric la bunul imobil initial,cadalogul coordonatelor, proiectul formarii bunurilor imobile prin comasare,planul cadastral-geometric al bunului imobil nou format.

Prin proiectul (dosaru) de formare a bunurile imobile prin comasare reprezentantul prin procura (Cucu Denis) proprietarul doreste ca sa instraineze bunul separat. Totodata terenul prin comasare este cu destinatie speciala.

4.4 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin metode combinate

Combinarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin separarea unei parti din bunul imobil inregistrat, fara a se forma un bun imobil independent, si alipirea ei la un bun imobil adiacent.

Combinarea se efectueaza numai daca exista cererea comuna a proprietarilor ambelor bunuri imobile.Lucrarile de formare se vor face pina la incheierea actului juridic de instrainare a partii din bunul imobil.Planul bunului imobil format prin combinare este parte componenta a actului juridic privind instrainarea.

La formarea bunului imobil prin combinare, numerele cadastrale ale bunurilor imobile nu se modifica.

Modificarile bunurilor imobile efectuate in legatura cu combinare se consemneaza in Registru bunurilor imobile :

a)in cazul in care bunurile apartin aceluiasi proprietar-in temeiul actelor ce confirma drepturile asupra bunurilor imobile initiale, al deciziei de combinare, al planurilor bunurilor initiale si al planurilor bunurilor imobile formate ;

b)in cazul in care bunurile imobile apartin diferitilor proprietari-in temeiul contractului de instrainare si de combinare a bunurilor,al planurilor bunurilor imobile formate.[3].

Exemplu :

La intocmirea unui proiect de formare a bunului imobil prin combinare trebuie sa includa cererea cu privire la formarea bunului imobil care se face in studiu de formare a bunului imobil si se face in temeiul cererii de formare a bunurilor imobile depuse de proprietar,persoana fizica sau juridica. Tot odata in studiu se indica : numele, prenumele, a sotului a sotiei pentru persoane fizice sau persoane juridice, certificatul de inregistrare la camera inregistrarii de stat, domiciliu, adresa, nr.cadastral bunului solicitat pentru formarea bunurilor imobile,locul amplasari bunului,regimul juridic al bunului initial,regimul tehnic al bunului imobil initial, regimul economic al imobilului initial, scopul formarii bunului imobil,caile de formare a bunului imobil in cazul de fata(combinare).

In proiectul de formare a bunului imobil se anexeaza si decizia de formare a bunului imobil, unde se semneaza proprietarul bunurilor imobile.

Actul de constatare pe teren in vederea formarii bunului imobil care se face in baza cereri depusa de proprietar.Tot odata actul nominalizat se intocmeste cu examinarea in teren, in prezenta detinatorului de drepturi asupra bunului imobil.Tot in act se indica daca datele din Registru coincide cu datele de pe teren.

Deasemenea in proiect sunt anexate : planul cadastral(binul imobil initial 1), catalogul coordonatorilor, planul cadastral(binul imobil initial 2), proiectul de formare a bunului imobil prin combinare, planul geometric(bunul imobil initial modificat dupa formare).

Prin proiectul (dosaru) de formare a bunurile imobile prin combinare (Otel Lidia) proprietarul doreste sa faca careva tranzactii. Totodata terenul supus combinarii este pentru constructii.

Lucrarile de separare, divizare, comasare, combinare sunt bun venite pentru toti cetatenii Republicii Moldova cu lucrarile date ei isi pot hotari problemele aparute la capitolul dat.

5 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

5.1 Instructarea cu privire la thnica securității

În conformitate cu noul Cod al Muncii nr.154 -XV din 28 martie 2003 instruirea personalului în materie de protecție a muncii constituie activități cu caracter didactic prin care se transmit, se însușesc și se verifică cunoștințele cu scopul formării deprinderilor de protecție a muncii.

Instruirea Personalului în materie de protecție a muncii se efectuează prin instructaj și prin cursuri de lecții.

Instructajul de Protecție a Muncii în raport cu caracterul și timpul efectuări) cuprinde următoarele faze:

instructajul introductiv general;

instructajul la locul de muncă;

instructajul periodic.

Instructajul introductiv general se face; cu personalul nou angajat; cu personalul venit ca detașat; cu practicanți ce își desfășoară practica profesională.

Instructajul introductiv general se efectuează individual sau cu un grup de persoane de către Serviciul Protecția Muncii conform programului instructajului introductiv general. Programul instructajului introductiv general se elaborează de Serviciul Protecția Muncii se aprobă de administrație.

Serviciul protecția muncii, după ce a efectuat instructajul introductiv general, verifică cunoștințele însușite de cei instruiți și în raport cu rezultatele verificării cunoștințelor, face propuneri administrației referitor la angajarea sau neangajarea persoanelor respective.

Administrația angajează numai persoane care au însușit programul instructajului introductiv general.

Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general și începe din momentul prezentării personalului nou angajat Ia locul de muncă.

Instructajul la locul de muncă se efectuează de către șefii filialelor, registratorilor-șefi, șefii de direcții, secției.

Instructajul la locul de muncă are ca scop cunoașterea de către personalul nou angajat în muncă a cerințelor generale de protecție a muncii, precum și a cerințelor de protecție a muncii specifice activității la locul de muncă respectiv.

După efectuarea instructajului la locul de muncă, conducătorul de lucrări verifică cunoștințele insușite de cel instruit și în raport cu rezultatul verificării cunoștințelor admite sau nu persoana respectivă la desfășurarea de sine stătător a activității.

Instructajul periodic are scopul să complecteze și să perfecționeze cunoștințele în materie de protecție a muncii ale personalului și se efectuează de către șefii de direcții, secții.

Obligațiile în domeniul protecției muncii ale angajatului

Angajatul are responsabilitatea de a se proteja pe sine și pe cei din jurul său împotriva posibilității producerii accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. În consecință, fiecărui angajat îi vor reveni următoarele obligații, corespunzătoare funcției de realizare a deciziei:

să însușească și să respecte instrucțiunile de protecție a muncii specific activității prestate;

să fie în deplină capacitate de muncă pe durata programului de lucru, astfel încît să nu expună la pericol pe sine însăși, cît și ceilalți salariați;

să nu permit ridicarea, deplasarea, distrugerea unui dispozitiv deprotecție să nu o facă el însăși și

să mențină locul său de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o stare corespunzătoare cerințelor de securitate și igienă;

să anunțe imediat conducătorul direct al locului de muncă despre orice defecțiune sau altă situație care poate constitui un pericol de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională;

să anunțe imediat conducătorul direct în cazul producerii unui accident de muncă și să ia măsuri pentru acordarea primului ajutor și stabilizarea situației, astfel îneît pericolul să nu se extindă;

să întrerupă activitatea și să refuze să o continue dacă nu sînt respectate cerințele de protecție a muncii, fără să fie sancționat pentru aceasta, cu condiția , că astfel să nu dea naștere unui pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvireprofesională și să anunțe conducătorul direct al locului de muncă;

să utilizeze echipamentul individual de protecție din dotare,corespunzător scopului pentru care a fost acordat;

să dea explicațiile solicitate de organele de cercetare a accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale.

Instrucțiuni funcționale în domeniul securității muncii

Conform statutului oficiului cadastral teritorial în scopul asigurării lucrătorilor întreprinderii condiții apte de muncă, întru respectarea securității lor se efectuează următoarele măsuri:

asemenea oamenilor din multe profesii, cei care sau dedicat asigurării cadastrale a cetățenilor sunt obligați să cunoască și să respecte, în esența lor, cele mai dese principii, reguli, norme etice și morale. Funcționarii grupelor se sprigină pe conștientizarea necesității cunoașterii și respectării acestor valori, pe lancțiunea etică.

fiecare angajat își are bine determinate și de el însușite obligațiunile la serviciu;

sistematic și concret perfecționează cunoștințele de specialitate, priceperi, deprinderile de a lucra cu fluxul de documente de serviciu.

Instrucțiuni cu privire la securitatea muncii in procesul exploatării tehnicii de calcul

Toate prizele la care se conectează tehnica de calcul urmează în mod obligatoriu, să fie comutate cu pământul.

Pentru siguranța inexploatare se vor utiliza blocurile de alimentare ne întrerupta (UPS) la fiecare calculator, sau, încel mai rău caz, filtrele protectoare pentru alimentare .

Se va urmări sa fie menținute in stricta conformitate cu cerințele tehnicii securității prizele folosite la alimentare (fixare, izolare ,exclusă umeditatea etc)

Se va evita supraaglomerarea unei prize de către mai multe utilaje și mijloace tehnice. Folosirea prelungitoarelor este interzisă.

Se interzice comutarea sau decomutarea cărorva componente înainte de a deconecta alimentarea de la priza.

În procesul exploatării tehnicii se va respecta obligatoriu consecutivitatea cuplării și decuplării componentelor de la rețea (de la calculator spre rețea )

În cazul depistării cărora probleme de ordin tehnic se va apela obligatoriu la un specialist.

5.2 Tehnica securității la lucrările de formare a bunurilor imobile de către colaboratorii

Formarea imobilelor se efectuează de către colaboratorii în cazul existenței unei comenzi a clientului, interpelării instanțelor respective prevăzute de legislație, sau la decizia administrației.

Formarea imobilelor(măsurările, evaluarea și inspectarea) se efectuează de către următorii specialiști colaboratori:

ingineri, evaluatori, tehnicieni;

ingineri cadastrali;

registratorii – după necesitate;

comisia specială pentru control și verificare;

măsurători.

Pînă la începerea lucrului, colaboratorul verifică:

Securitatea căilor de acces către obiectul dat: intrarepepoartă,drumliber, trecere asigurată, în afară zonei de activitateamacararelorșiatransportului intens pe șantier.

Starea tehnică a clădirii și a construcțiilor portante și determină vizual dacă nu există stare de avariere și primejdia de prăbușire a elementelor.

În cazul necesității efectuării lucrărilor de măsurare a imobilelor avariate,măsurătorul cere da la beneficiar (client) întărirea construcțiilor și asigurarea securității aflării în clădirea dată.

La formarea imobilelor nefinisate, măsurătorul:

se încredințează în gradul de siguranță a planșeelor între etaje;

cere asigurarea cu mijloace de ridicare (scări, trapuri, platforme) conform normelor; planșielele la ultimele etaje să fie îngrădite după perimetru;

golurile care prezintă primejdia prăbușirii, să fie închise

provizoriu;

să fie exclusă posibilitatea alunecării pe zăpadă, sau planuri

înclinate;

să fie exclusă posibilitatea căderii unor obiecte de sus;

sa nu se lucreze în zona de acces a macaralelor;

să nu se admită efectuarea lucrărilor de măsurare în zona liniilor de transmitere a energiei electrice;

În caz de lipsă de iluminație naturală, cere să fie asigurată iluminarea artificială a încăperilor cu respectarea normelor de instalarea a conductoarelor, conform unei scheme provizorii.

Colaboratorii, care au suferit din cauza unor accidente la locul de muncă, indiferent de gradul de accidentare surji datori să anunțe imediat administrația.

5.3 Securitatea muncii pentru securitatea antiincendiară

În conformitate cu legislația în vigoare responsabilitatea pentru asigurarea securității incendiare poartă conducătorii întreprinderilor, iar în lipsa lor – persoanele, care îndeplinesc funcțiile lor.

Conducătorii și persoanele, care poartă răspundere pentru securitatea incendiară sînt obligați:

Să organizeze cu salariații studierea și să asigure respectarea prezenței instrucțiunii pentru asigurarea securității incendiare;

Să urmărească respectarea de către salariați a capitolului V "Cerințele de securitate după terminarea lucrului", instrucțiunii corespunzătoare pentru locul de muncă din punct de vedere al curățării locurilor de muncă și încăperii; deconectării energiei electrice. Salariatul nu trebuie să plece de la lucru dacă el nu a controlat starea antiincendiară a locului de muncă;

Să urmărească buna funcționare a dispozitivelor de încălzire, ventilare, instalațiilor electrice; Să ia imediat măsuri de înlăturare a factorilor care pot provoca incendii Se interzice încălzirea încăperilor cu dispozitive improvizate.

Să asigure în bună stare întreținerea, existența și gătirea la acțiune atuturor mijloacelor de stins incendiul. Mijloacele de stins incendiul trebuie să fie repartizate de către persoanele responsabile și permanent controlate.

Să petreacă pregătirea antiincendiară cu personalul muncitor, care este alcătuită din instructajul antiincendiar (primar și periodic) și activitate practică pentru

minimum tehnic incendiar în conformitate cu un program, aprobat de către conducător. Persoanele care nu au trecut instructajul antiincendiar nu se admit la lucru. Instructajul primar se petrece o dată cu instructajul introductiv, iar periodic – o dată cu instructajul periodic la locul de muncă.

Să controleze însușirea de către lucrători a instructajului care a fost petrecut: cum să acționeze în timpul incendiului, cum și cui să comunice despre incendiu în cazul întîmplat, cum să folosească mijloacele de stins incendiu.

Cerințe principale de securitate incendiară

Cazurile principale a incendiului pot fi:

focul deschis;

scîntei;

temperatura ridicată a aerului;

încălcarea regulilor de exploatare a instalațiilor electrice;

încălcarea regulilor de securitate incendiară;

încălcarea regimului de păstrare (depozitare) și folosire a substanțelor ușor inflamabile;

rezultatul avariei;

încălcare în stare de proiectare.

În scopul preîntîmpinării la timp și luptei cu incendiul toate întreprinderile trebuie să fie dotate cu mijloace primare de stins incendii:

toare în conformitate cu reglementările în vigoare; ;

apă din robinetele incendiare, rezervoare și butoaie;

nisip;

inventar antiincendiar (căngi de pompieri, lopeți, căldări, topoare etc.).

Mijloacele de stins incendiile trebuie să se afle:

inventar, nisip, apă – la postul incendiar;

extingtoare – la postul incendiar, în timpul de iarnă în încăperile calde,în consoale speciale sau pe pereții încăperilor.

Toți salariații trebuie să cunoască regulile de folosire a mijloacelor de stins incendii. Orice salariat trebuie să cunoască obligațiile sale, acțiunile sale în cazul incendiului și acțiunile în cazul evacuării.

Pentru prevenirea incendiilor în încăperile de producere și auxiliare se interzice:

filmatul, aprinderea chibritelor, hîrtiei etc.;

lucrul cu materiale combustibile, explozive și ușor inflamabile;

supraîncărcarea căilor de acces și de ieșire;

a încuia ușile în timpul de muncă;

încălzirea țevilor de alimentare cu căldură și apă cu ajutorul lămpii de lipit sau cu foc deschis;

aprinderea cuptoarelor (sobe) cu gaz lampant, benzină sau alte materiale și substanțe ușor inflamabile și combustibile;

montarea încălzitoarelor electrice improvizate temporare și construirea instalațiilor electrice temporare;

păstrarea în apropierea cuptoarelor a materialelor combustibile;

deșertarea cenușii, zgurii și cărbunilor în apropierea cuptoarelor (construcțiilor combustibile);

atîrnarea firului electric în cuie (fară izolator);

astuparea lămpilor electrice cu abajure de hîrtie;

alimentarea lămpilor de gaz cu benzină;

îndoirea și răsucirea firelor electrice de asemenea întinderea firelor electrice și lămpilor;

folosirea siguranțelor fuzibile necalibrate;

folosirea întreruptoarelor, prizelor, firelor electrice pentru atîrnarea hainelor, placatelor.

instalarea firului electric pe stelaje, țevi, mobilă ș. a.

folosirea aparatelor de încălzire nestandarte, de asemenea a elementelor de încălzire deschise (cu foc deschis);

CONCLUCII

În lucrarea dată au fost redate metodele și actele necesare la crearea cadastrului bunurilor, a fost aplicată metoda de formare prin separare, divizare, comasare, combinare, a terenurilor agricole și terenurilor pentru construcții.

Cu timpul cadastrul, va deveni un instrument efectiv pentru dezvoltarea economiei, contribuind prin conținut la procesul de planificare, la formare a bugetului, la includerea în circuit a tuturor bunurilor imobile pe care le dețin cetățenii cât și statul.

Problemă cu care se confruntă Republica Moldova este problema folosirii raționale și efective a pământului. Relațiile de piață necesită, ca pământul să devină o marfa introdusă în circuitul de capital, pe de altă parte – statul, având teama că pământul va fi cumpărat de investitorii străini, nu dorește să se lipsească de dreptul de proprietar al pământului.

La noi în țară se practică ultimul timp transmiterea în arendă a terenurilor și vânzarea la licitații.

Prin prezenta lucrare a fost făcută o încercare de încadrare compexă a cunoștințelor căpătate în timpul studiilor și deacea ele pot fi necomplete, dar se poate de spus că în comuna Ivancea, bunurile imobile au fost înregistrate și există condiții pentru atragerea investițiilor, care vor duce la ridicarea valorii bunurilor imobile și a veniturilor.

Scopul propus în aceasta teză a fost de a aduce la cunoștință despre metodele care sunt folosite în scopul formării unui bun imobil.

De asemenia, sper ca prin teza dată persoanele ce nu fac parte din domeniu, să obțină o idee și informație mai largă privind rolul și scopul formării bunurilor imobile.și am reușit să demonstrez pe cît este importantă problema dată, ce impact are ea asupra societății, iar cel mai important cum poate utiliza toate acestea un om de rând în interesele proprii.

BIBLIOGRAFIE

1 Botnarenco, I. Cadastrul bunurilor imobile in Republica Moldova Chisinau: Editura Pontos, 2012.

2 Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile, Aprobat Agentia Relatii Funciare si Cadastru, 11 aprilie 2006.

3 Legea nr. 354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2004, nr. 233-236.

4 Legea cu privire la cadatru bunurilor immobile.

5 Instructiune nr. 112 din 22.06.2005, cu privire la inregistrarea bunurilor imobile si a drepturilor asupra lor, ,,Monitorul Oficial’’,nr.142 art nr.487.

6 Hotarire nr. 383 din 12.05.2010, pentru abordarea Regulamentului privind organizarea si functionarea a Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, structurii si efectivului-limita ale aparatului central al acestuia, ,,Monitorul Oficial’’ nr. 75-77 art nr.453.

7 Sistemul Organelor Cadastrale si Componenta Acestora.

8 Hotarire nr. 524 din 16.05.2006, pentru abaterea a Regulamentului privind certificarea inginerilor cadastrali ,,Monitorul Oficial nr. 79-82 art nr.569.