APLICAREA IFRS ÎN ROMÂNIA PERCEPȚII ASUPRA [615021]

APLICAREA IFRS ÎN ROMÂNIA – PERCEPȚII ASUPRA
COSTURILOR, BENEFICIILOR ȘI IMPLICAȚIILOR

Andreea -Diana Iftimie și Georgiana -Camelia Ioan
Master de Cercetare: Contabilitate, Audit și Informatică de Gestiune, An II, Grupa 661

Coord. Științific: Conf. univ. dr. Nadia Albu

REZUMAT

Studiul nostru își propune să investigheze percepțiile profesioniștilor contabili cu privire la
costurile, beneficiile și implicațiile aplicării IFRS în România. Principalele noastre rezultate arată că
beneficiile aduse de implementarea IFRS sunt asigurarea comparabilității și creșterea transparenței
informațiilor financiare. În ceea ce privește costurile, cei mai mulți respondenți au considerat că
principalul cost este cel legat de pregătirea personalului, acest lu cru fiind și unul dintre factorii care
au generat dificultăți în implementarea IFRS . În ceea ce privește calitatea informațiilor financiare
după adoptarea standardelor, am ajuns la concluzia că aceasta se va îmbunătăți considerabil.

CUVINTE CHEIE: IFRS, beneficii, costuri, implicații , profesioniști contabili

INTRODUCERE

Procesul de aliniere la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (International
Financial Reporting Standards – IFRS) se datorează în mare parte globalizării. Impactul
globalizării este ilustrat prin creșterea numărului de companii multinaționale, de integrarea
economică măsurată prin evoluția comerțului și a relațiilor dintre țări. De aceea, globalizarea a
dus la crearea unui limbaj contabil unic și IASB a răspuns acest ei necesități prin emiterea
IFRS -urilor (Albu et al., 2011 b)1. Pe lângă un fenomen natural de aliniere la IFRS întâlnit la
multe țări datorat nevoii de menținere a competitivității pe piețele internationale, în țările
emergente s -a manifestat și nevoia de îmbunătățire a sistemului contabil, iar IFRS au fost
considerate un model. În România, ca și în alte țări emergente, atât Banca Mondială cât și
FMI au avut o puternică influență în implementarea IAS/IFRS, prin promovarea acestora ca
modele de urmat.
Astfe l, dacă entitățile listate pe piețele reglementate ale Uniunii Europene trebuie să
întocmească situații financiare consolidate conforme cu Standardele Internaționale de
Raportare Financiară începând cu anul 2005, în România primele experiențe cu IFRS au a vut
loc imediat după anul 2000, mai degrabă sub forma unui proces de convergență. Aderarea
României la UE a condus la emiterea OMFP 1121/2006, conform căruia societățile

1 Albu, C., Albu, N., Fekete Pali -Pista, S., Cuzdriorean Vladu, D. (2011) (b) „The power and the glory of Big 4:
A research note on independence and competence in the context of IFRS implementation”, Accounting and
Management Information Systems , vol. 10, nr . 1, pp. 43 -54

comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață regleme ntată și
care întocmesc situații financiare consolidate au obligația ca, începând cu anul 2007, să aplice
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (Petre și Lazăr, 2012)2. Recent,
normalizatorul din România a luat decizia de a extinde sfera de ap licare a IFRS prin emiterea
OMFP nr. 881/2012. Potrivit acestui act normativ, societățile comerciale ale căror valori
mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată au obligația de a aplica IFRS
la întocmirea situațiilor financiare anuale individuale începând cu exercițiul financiar 2012.
Având în vedere că IFRS se bazează în primul rând pe tradițiile anglo -saxone, aplicarea
lor în țări cu tradiții diferite poate duce la rezultate variate. Cu atât mai mult, țările emergente
pot părea puțin pregătite pentru aplicarea IFRS. Albu et al. ( 2011 a)3 arată că problema
implementării IFRS este una destul de complexă și trebuie luate în considerare numeroase
aspecte atunci când se evaluează implementarea IFRS: caracteristicile sistemului contabil
român esc, perspectiva sa istorică, caracteristicile și atitudinile companiilor românești,
utilizatorii situațiilor financiare și așteptările lor și, nu în ultimul rând, trăsăturile profesiei
contabile românești. În acest sens, deși există o literatură în crește re în ce privește aplicarea
IFRS în România, complexitatea procesului conduce la nevoia de cercetări fundamentale,
realizate din diverse perspective teoretice și metodologice.
Scopul acestei lucrări este de a identifica raportul cost -beneficiu cu privire l a
implementarea IFRS în România, dar și de a identifica problemele întâmpinate la trecerea de
la OMFP 3055/2009 la Standardele Internaționale de Raportare Financiară.
Lucrarea este structurată astfel: după un capitol ce reprezintă o trecere în revistă a
literaturii legate de aplicarea IFRS în România urmează prezentarea metodologiei de
cercetare, analiza rezultatelor și concluziile cercetării.

1. REVIZUIREA LITERATURII

Aplicarea IFRS -urilor reprezintă o activitate cu un nivel ridicat de complexitate, care
necesită existența unor cunoștințe profesionale solide în domeniu, dar și înțelegerea
corespunzătoare a problemelor de natură contabilă (Mihai et al., 2011)4. Desigur, analiza
procesului de implementare, atât la nivel de țară cât și de entitate, se re zumă la compararea
costurilor și beneficiilor rezultate. Nevoia de a documenta empiric existența sau lipsa
beneficiilor adoptării IFRS este și mai stringentă în țările în care implementarea standardelor
internaționale de contabilitate a fost decisă pe cons iderente mai mult politice, decât ca o
cerință a mediului de afaceri (Ionașcu et al., 2010)5.

1.1. Beneficii rezultate din aplicarea IFRS

Unii autori s -au întrebat de ce unele țări emergente decid adoptarea standardelor
internaționale, în ciuda diferitelor obstacole și dificultăți întâlnite pe parcursul acestui proces.
Răspunsul este dat prin prisma avantajelor și beneficiilor care vin o da tă cu această decizie:
creșterea comparabilității și transparenței informațiilor financiare, armonizarea raportării

2 Petre, G., Lazăr, A. (2012) „Unele aspecte referitoare la aplicarea de către operatorii economici a Standardelor
Internaționale de Raportare Financiară”, Audit financiar , nr. 9, pp. 3 -9
3 Albu, C., Albu, N., Bunea, Ș., Calu, D., Gîrbină, M. (2011) (a) „A story about IAS/IFRS implementation in
Romania – an institutional and structuration theory perspective”, Journal of Accounting in Emerging Economies ,
vol.1, nr. 1, pp. 76 -100
4 Mihai, M., Drăgan, C., Ciumag, A., Iota, A. (2011) „Considerente privind capacitatea de implementare
corespunzătoare a IFRS”, Audit financiar , nr. 8, pp. 37 -42
5 Ionașcu, I., Ionașcu, M., Mihai, S. (2010) „Implementarea IFRS și reducerea costului capitalului pent ru
companiile românești cotate”, Audit financiar , nr. 1, pp. 32 -36

interne și externe conformă cu IFRS, crearea unui limbaj contabil comun sau reducerea
asimetriei informaționale (Pășcan și Țurcaș, 2012)6. S-a arătat prin studii că lichiditatea
piețelor crește la momentul implementării standardelor internaționale, împreună cu aprecierea
valorii acțiunilor și cu reducerea costului capitalului (Ionașcu et al., 2011)7. Într -un studiu
efectuat de Ramana și Sle tten (2011), ei au pus în evidență „efectul de rețea”. Aceștia au
observat că anumite țări au adoptat normele IFRS dacă partenerii lor comerciali sau țările din
cadrul regiunii lor geografice le -au adoptat. Astfel, se ameliorează percepția privind
benefici ile adoptării IFRS, care pornesc de la diminuarea costurilor de tranzacție și continuă
cu creșterea utilizării situațiilor financiare de către utilizatori străini (Ionașcu et al., 2011).
Un sudiu efectuat pe entitățile din Grecia cu privire la adoptarea I FRS, a demonstrat că
91,7% dintre respondenți consideră că situațiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS
sunt mai credibile pentru utilizatori decât cele conforme cu normele lor naționale, iar 70,8%
au convenit că implementarea IFRS crește compar abilitatea informațiilor financiare. Mai
mult, 58,3% cred că raportarea financiară de înaltă calitate le va facilita accesul pe piețele
internaționale și 41,7% pretind că le -a fost mai ușor să recurgă la finanțare externă (Ballas et
al., 2010)8.
În România, implementarea IFRS nu a fost privită de la început ca aducând multe
oportunități, ci dimpotrivă. Un exemplu ilustrativ este afirmația unui director financiar; atunci
când a fost întrebat de avantajele adoptării IAS/IFRS, acesta a răspuns: „nu exis tă nici un
avantaj, este doar o obligație” (Ionașcu et al., 2007)9. Însă, treptat, mediul de afaceri a început
să conștientizeze beneficiile IFRS, chiar dacă scepticism mai există încă.
Albu și Albu (2012)10 consideră că motivele adoptării IFRS în România și beneficiile
așteptate sunt exprimate, de obicei, în termeni mai generali și se referă la dezvoltarea
economică.
Într-un studiu efectuat în 2007 de către Ionașcu et al., aproape toate companiile au
considerat că adoptarea IAS/IFRS duce la o mai bună com unicare pe piața de capital, oferind
informații mult mai relevante investitorilor, iar jumătate au fost de acord că prin implementare
apare oportunitatea accesării piețelor financiare internaționale. În alt studiu întreprins 3 ani
mai târziu, aceiași autor i au ajuns la concluzia că există un argument statistic pentru a susține
că IFRS au indus o comunicare financiară mai bună, care a generat avantajul economic al
unui cost mai redus al capitalului pentru companiile românești cotate.
În urma cercetărilor s -a demonstrat că beneficiile adoptării IFRS depind în mare măsură
de motivațiile care stau la baza aplicării lor, dar și de contextul local în care sunt aplicate
(Ionașcu et al., 2011). De asemenea, Dănescu și Spătăcean (2011)11 precizează că
implementarea IFRS va stimula companiile să îmbunătățească nivelul calitativ al raportărilor
financiare destinate stakeholderilor prin consolidarea unei poziții competitive în termeni de
acces la finanțare globală cu costuri reduse.

6 Pășcan, I.D., Țurcaș, M. (2012) „Measuring the impact of first -time adoption of International Financial
Reporting Standards on the performance of Romanian listed entities”, Procedia Econo mics and Finance 3, pp.
211-216
7 Ionașcu, I., Ionașcu, M., Munteanu, L. (2011) „Motivații și consecințe ale adoptării IFRS: percepții privind
factorii instituționali din mediul românesc”, Audit financiar , nr. 12, pp. 33 -41
8 Ballas, A.A., Skoutela, D., Tz ovas, C.A. (2010) „The relevance of IFRS to an emerging market: evidence from
Greece”, Managerial Finance , vol. 36, nr. 11, pp. 931 -948
9 Ionașcu, I., Ionașcu, M., Olimid, L., Calu, D. (2007) „An empirical evaluation of the costs of harmonizing
Romanian accounting with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS)”, Accounting in Europe, vol.
4, pp. 169 -206
10 Albu, N., Albu, C.N. (2 012) „International Financial Reporting Standards in an emerging economy: Lessons
from Romania”, Australian Accounting Review , vol. 22, nr. 63, pp. 341 -352
11 Dănescu, T., Spătăcean, O. (2011) „Limitări și inadvertențe în procesul de raportare financiară co nform IFRS
– cazul societăților de investiții financiare”, Audit financiar , nr. 4, pp. 42 -52

Ionașcu et al. (2011) au investigat părerile directorilor financiari ai companiilor listate la
BVB; 78,4% dintre respondenți au indicat că IFRS au generat un grad mai ridicat de
comparabilitate la nivel internațional; 86,5% au considerat că informațiile obținute prin IFRS
sunt mai relevante pentru investitori; 56,8% au indicat că IFRS oferă o bună sursă
informațională managerilor pentru luarea deciziilor economice; 40,5% au spus că IFRS permit
accesul la piața financiară externă; și 13,5% au indicat că standardele internaționale oferă
accesul la surse de finanțare cu un cost mai scăzut. Alt studiu (Gîrbină et al., 2012)12
sugerează că adoptarea IFRS a avut un impact pozitiv asupra nivelului de transparență al
companiilor listate (în special bănci), cantitatea de informații dezvăluite fiind mai mare.

1.2. Costurile asociate adoptării IFRS

Implementarea IFRS implică și costuri. Atfel, primul studiu întreprins pentru a investiga
aceste aspecte a fost unul din 2005 (Ionașcu et al., 2007). Au fost trimise chestionare
entităților listate la BVB, r ăspunsurile fiind următoarele: principalele costuri au fost cele cu
formarea personalului (94,7%), ajustarea sistemelor informatice (65,8%), apelarea la
consultanți (65,8%) și dubla raportare (23,7%).
Costul implementării IFRS în România este considerat a fi mai mic decât în alte țări ca
rezultat al unei adoptări parțiale a standardelor.
Așa cum precizează și Ristea et al. (2010)13, unii cercetători au remarcat că pentru
investitori există costuri implicate de înțelegerea și interpretarea situațiilor financiare ale
entităților străine, iar adoptarea de standarde uniforme reduce aceste costuri și crește
semnificativ investițiile pe piețele de capital străine.
Într-un studiu efectuat de Albu și Albu (2012), s -a observat că acele costuri
suplimentare de î ntreținere până la trei sisteme de raportare (conformitatea cu reglementările
naționale, cu IFRS și cu fiscalitatea) și creșterea costurilor de audit au fost un motiv de
îngrijorare pentru cei care pregătesc astfel de situații financiare.
În urma unui stud iu realizat de Albu și Albu (2012) , cei intervievați au fost de părere că,
în general, costurile legate de implementarea IFRS vor fi mai mari decât beneficiile în
următorii doi sau trei ani de la punerea în aplicare a acestor standarde. Se consideră însă c ă, pe
termen lung, beneficiile vor depăși totuși costurile, deoarece raportarea IFRS devine un
proces de rutină încorporat în cultura companiilor.
De asemenea, există și unele limitări sau dificultăți întâmpinate în implementarea IFRS.
Mulți autori susțin că aceste standarde sunt prea complexe și costisitoare sau că vor afecta
negativ relevanța raportării financiare (Pășcan și Țurcaș, 2012). Dănescu și Spătăcean (2011)
au identificat câteva aspecte nefavorabile în procesul de raportare financiară specific
societăților de investiții financiare în urma cercetării pe care au realizat -o. Astfel, printre
dificultățile pe care le -au găsit se numără:
 unele societăți din portofoliu, care se află în perimetrul de consolidare, nu aplică
IFRS;
 utilizarea unor politici contabile diferite în cadrul grupului care generează
diferențe semnificative în evaluarea structurilor situațiilor financiare;
 obligativitatea respectării termenului de 4 luni de la data bilanțului, în scopul
prezentării situațiilor financiare consolidate conforme cu IFRS, a făcut

12 Gîrbină, M., Minu, M., Bunea, Ș., Săcărin, M. (2012) „Perceptions of preparers from Romanian banks
regarding IFRS application”, Accounting and Management Informa tion S ystems , nr. 2, pp.191 -208
13 Ristea, M., Jianu, I., Jianu, I. (2010) „Experiența României în aplicarea Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară și a Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public”, Revista
Transilvană de Științe Administrative 1(25), pp. 169 -192

imposibilă retratarea situațiilor financiare ale unor societăți din perimetrul de
consolidare.
Unii cercetători afirmă că anumiți factori, cum ar fi cei economici, politici sau culturali,
pot influența adoptarea și implementarea IFRS -ului într -o anumită țară și acest lucru va afecta
comparabilitatea între țări (Pășcan și Țurcaș, 2012). Acesta este și cazul României care este
caracterizat ca având reglementări de o calitate scăzută, existența unei legi a contabilității
pentru major itatea entităților, o bursă de valori puțin dezvoltată, o preferință pentru finanțarea
prin bănci și practici de raportare orientate către fiscalitate (Albu și Albu, 2012).
La aceleași concluzii, vis -a-vis de dificultatea aplicării acestor standarde, au aj uns și
Albu et al. (2011a ) într-un studiu asupra problemelor întâlnite la implementarea IAS/IFRS în
România. Autorii consideră că România nu poate fi privită ca o țară ce aplică cu succes IFRS,
ci ca una care manifestă o anumită rezistență la schimbare. Ob stacolele întâlnite sunt, de
obicei, importanța fiscalității, lipsa trainingurilor educaționale și a resurselor.
Așa cum precizează și Ionașcu et al. (2011), mediul economic românesc este
caracterizat de o serie de factori instituționali specifici, cum ar fi piața bursieră slab
capitalizată și cu o lichiditate redusă, finanțarea predominant bancară a entităților și c alitatea
guvernanței corporative, ceea ce poate influența calitatea raportării financiare bazate pe IFRS
și duce la diferențe de aplicare a IFRS în România comparativ cu alte țări.
Într-un studiu efectuat de Pășcan și Țurcaș (2012) asupra companiilor cota te la bursa din
România, s -a observat că aplicarea pentru prima dată a IFRS -urilor diferă de la o entitate la
alta. În unele cazuri adoptarea IFRS a generat o ușoară creștere sau descreștere a venitului net
în situațiile financiare consolidate. Aceste dife rențe pot fi cauzate de dimensiunea entităților,
de domeniul lor de activitate sau de condițiile adoptării IFRS – obligatorii sau facultative.

1.3. Implicațiile datorate implementării IFRS

În literatură se regăsesc diverse studii cu rezultate conflictuale în ceea ce privește
efectele adoptării IFRS. De exemplu, un studiu asupra Greciei (Ballas et al., 2010), a
concluzionat că introducerea standardelor internaționale a îmbunătățit calitatea informațiilor
contabile ale companiilor grecești. Un a lt studiu, bazat pe 327 de companii din 21 de țări care
au adoptat IAS/IFRS în perioada 1999 -2003, a examinat relația dintre aplicarea acestor
standarde și calitatea raportării financiare. Astfel, companiile care aplică IFRS comunică
informații financiare de o calitate mai înaltă față de cele care aplică standarde naționale (Barth
et al., 2008)14. De asemenea, pentru companiile care au implementat IAS/IFRS, calitatea
raportării financiare s -a îmbunătățit considerabil după adoptarea standardelor, în ceea ce
privește pregătirea și publicarea situațiilor financiare.
Zeghal și Mhedhabi (2012)15 au analizat asocierea dintre utilizarea IAS/IFRS și
dezvoltarea piețelor de capital din țările emergente. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de
38 de țări aflate în c urs de dezvoltare care au adoptat standardele IASB. Ca și la celelalte două
studii, implementarea IFRS a dus la îmbunătățirea calității situațiilor financiare ale
companiilor listate și la motivarea investitorilor de a tranzacționa mai mult.

14 Barth, M., Landsman, W., Lang, M. (2008) „International Accounting Standards and Accounting Quality”,
Journal of Accounting Research , vol. 46, nr. 3
15 Zeghal, D., Mhedhbi, K. (2012) „Analyzing the effect of us ing international accounting standards on the
development of emerging capital markets”, International Journal of Accounting and Information Management ,
vol. 20, nr. 3, pp. 220 -237

Un studiu cu rezultate diferite față de cele de mai sus, este cel al lui Dennis Taylor
(2009)16. Acesta a examinat efectele adoptării IFRS asupra calității informației contabile a
companiilor listate din UK, Hong Kong și Singapore. În urma studiului, autorul afirmă că
există puține informații care să concluzioneze că situațiile financiare conforme cu IFRS aduc
mai multă valoare față de cele întocmite conform GAAP, indiferent de nivelul de armonizare
a standardelor contabile dintr -o țară. La întrebarea adresată de Pilch er și Dean (2009)17:
„raportarea IFRS adaugă valoare managementului sau guvernului local?”, răspunsul, bazat pe
interviurile luate diferiților directori din consiliile australiene, pare a fi negativ.

2. METODOLOGIA CERCETĂRII

Studiul nostru își propune să investigheze percepțiile profesioniștilor contabili cu privire
la costurile, beneficiile și implicațiile aplicării IFRS în România. Utilizarea percepției
profesioniștilor contabili a fost utilizată și în alte studii, ca de exe mplu Ionașcu et al. (2007) și
Ionașcu et al. (2011). Datele au fost culese prin intermediul chestionarului și prelucrate cu
ajutorul Excel.
Astfel, cercetarea este realizată într -o abordare cantitativă, presupunând măsurarea
percepției respondenților, dec i paradigma de cercetare este cea pozitivist -funcționalistă.
Eșantion ul este format, în cea mai mare măsură, din tineri profesioniști contabili cu
studii, cunoștințe și abilități în domeniul IFRS. Se cunoaște faptul că în țările emergente
profesioniștii contabili tineri au cunoștințe mai bune în domeniul IFRS și, prin urmare, o mai
bună înțelegere a fenomenului analizat. Numărul de chestionare complete primite este de 52,
un număr considerat acceptabil, ținând cont că , de exemplu , eșantionul din Ionașcu et al.
(2011) este format din 37 de respondenți.
Chestionarul a avut un număr de 14 întrebări închise, din care 3 au fost tip alegere cu
răspuns unic, 5 tip alegere multiplă, 3 tip ierarhizare și 3 tip notare pe o scară Likert. Au fost
cuprinse întrebări referitoare la profilul respondenților (de exemplu, vechimea acestora în
domeniu) și întrebări care să răspundă obiectivului ales, axându -ne astfel pe trei direcții de
investigație:
– investigarea costurilor necesare aplicării IFRS în România;
– investigare a beneficiilor aduse de implementarea IFRS în România;
– analiza implicațiilor pe care le va avea decizia aplicării IFRS.

3. ANALIZA REZULTATELOR

Înainte de a analiza costurile, beneficiile și implicațiile aplicării standardelor
internaționale de raportare financiară în țara noastă, ne -am dorit să aflăm care se consideră a
fi motivele principale ce au stat la baza deciziei implementării IFRS în Rom ânia. Rezultatele
au fost sintetizate în tabelul ce urmează:

16 Taylor D. (2009) „Costs -benefits of adoption of IFRSs in countries with d ifferent harmonizations histories”,
Asian review of Accounting , vol. 17, nr. 1, pp. 40 -58
17 Pilcher, R., Dean, G. (2009) „Implementing IFRS in local government: value adding or aditional pain?”,
Qualitative research in Accounting & Management , vol. 6, nr. 3, pp. 180 -196

Tabel 1: Motivele aplicării IFRS

Din răspunsurile primite am aflat că 71% dintre respondenți consideră că la baza
deciziei implementării IFRS nu a stat un singur motiv. Astfel, se observă cu ușurință că
motivul principal este dat de cerințele legale, 81% dintre respondenți fiind de părere că
obligațiile legale au stat la baza creșterii ariei de aplicare a IFRS în România. Având în vedere
că, începând cu anul 2012, instituțiilor de credit li s -a cerut să aplice IFRS și în conturile
individuale, iar entităților reglementate și supravegheate de CNVM să întocmească încă un set
de situații financiare individuale conforme cu IFRS în scop informativ, putem spune că, într –
adevăr, cerințele legale au avut un impact semnificativ asupra entităților. Un alt motiv,
considerat de 60% dintre respondenți, a fost accesul la finanțare străină, iar 56% au fost de
părere că cererea acționarilor a influențat această decizie.
Rezultatul nostru se corelează cu rezultatul unui studiu efectuat de către Ionașcu et al.
în 2007. Astfel, aceștia au presupus și studiu l efectuat a confirmat, că majoritatea firmelor
listate au început să aplice și IAS/IFRS doar după ce acestea au devenit obligatorii, iar
puținele firme care aplicau IAS/IFRS (10,5%) înainte, o făceau pentru a obține finanțare
externă.
Alt studiu efectuat de Manolescu et al. (2009)18 a arătat că societățile întocmesc situații
financiare conforme cu IFRS în special pentru că sunt solicitate de bănci/creditori (50%) sau
de către acționari (47%).
Cum IFRS presupun costuri suplimentare de aplicare și reprezintă un set de standarde
complexe, se consideră că sunt destinate în special entităților mari. Totuși multe țări au impus
aplicarea IFRS și entităților mai mici, în sensul îmbunătățirii sistemului contabil
(www.iasplus.com ). În acest sens am investigat percepția respondenților despre entitățile care
ar trebui să aplice IFRS în mod obligatoriu, în funcție de mărimea lor. Conform tabelului 2,
100% din respondenți consideră că întreprinderile foarte mari (1000 angajați și peste ) ar trebui
să aplice IFRS în mod obligatoriu, 90% consideră că și întreprinderile mari (250 – 999
angajați) ar trebui să aplice IFRS, iar 3% consideră că toate între prinderile din România
trebuie să aplice aceste standarde.

18 Manolescu, M., Morariu, A., Roman, A.G, Mocanu, M. (2009) „Priorități și responsabilități în procesul de
extindere a aplicării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) în România”, Audit financiar,
nr. 8, pp. 21 -27 Frecvențe Procentaje
Obligațiile legale 42 81%
Cererea acționarilor 29 56%
Accesul la finanțare externă 31 60%

Tabel 2: Întreprinder i care ar trebui să aplice IFRS
Frecvențe Procentaje
Întreprinderile mici 3 6%
Întreprinderile mijlocii 25 48%
Întreprinderile mari 47 90%
Întreprinderile foarte mari 52 100%

Prin urmare, se observă că inclusiv în România o parte din respondenți sunt de părere că
IFRS îmbunătățesc informația contabilă și pot avea impact asupra dezvoltării economice,
putând fi aplicabile entităților mijlocii.
Studiile anterioare arată că situațiile financiare conform IFRS sunt în general auditate,
mai ales în cazul entităților cotate, de către Big 4. Am investigat dacă tinerii profesioniști
contabili consideră că situațiile financiare, întocmite conform IFRS, ar trebui să fie auditate de
către multinaționalele din Big 4 sau nu:

Tabel 3: Situațiile financiare cf. IF RS ar trebui auditate de Big 4?
Frecvențe Procentaje
Da 20 38%
Nu 32 62%

Doar 38% dintre respondenți consideră că situațiile financiare ar trebui să fie auditate de
către Big 4, 62% fiind de părere că acestea pot fi auditate și de către alte firme de audit,
rezultat ce contrastează cu alte studii efectuate pe această temă. Astf el, unele cercetări au
arătat importanța firmelor de audit în procesul de conformitate cu IFRS și acest lucru este
evidențiat de gradul în care aceștia sunt implicați în lucrul cu clienții lor, asistându -i în
înțelegerea standardelor complexe și în stabili rea unor sisteme contabile care să poată pregăti
situații financiare conforme cu IFRS (Hodgdon et al., 2009)19.
Studii anterioare au arătat că auditorii locali sunt foarte preocupați în menținerea
clienților și de aceea sunt văzuți ca fiind mai puțin indepe ndenți. Astfel, persoanele implicate
în procesul de contabilitate, consideră firmele din Big 4 mai independente decât firmele locale
de audit. De exemplu, în Cehia, companiile mari care erau auditate de Big 4 au testat aplicarea
IFRS înainte de implementar e și au primit sprijin din partea auditorilor lor, în timp ce
entitățile care aveau auditori locali nu au avut parte de nici un ajutor (Albu et al., 2011 b)20.

19 Hodgdon, C., Tondkar, R.H., Adhikari, A., Harless, D.W. (2009) „Compliance with International Financial
Reporting Standards and auditor choice: New evidence on the importance of the statutory audit”, The
International Journal of Accounting 44 , pp. 33 -55
20 Albu, C., Albu, N., Fekete Pali -Pista, S., Cuzdriorean Vladu, D. (2011) ( b) „The power and the glory of Big 4:
A research note on independence and competence in the context of IFRS implementation”, Accounting and
Management Information Systems , vol. 10, nr . 1, pp. 43 -54

Într-un studiu efectuat de Houqe et al. (2012)21, care a avut la bază companii din 46 de
țări, s -a urmărit dacă proporția firmelor auditate de Big 4 crește odată cu adoptarea IFRS.
Cercetarea a demonstrat că firmele cu sediul în țările cu guverne puternice, care au adoptat
IFRS, sunt mult mai dispuse să angajeze auditori de la Big 4 decât auditori de la alte firme de
audit.

3.1. Beneficiile implementării IFRS în România

O primă direcție pe care am mers pentru a răspunde obiectivului acestui studiu, a fost
investigarea beneficiilor aduse de implementarea IFRS în România. Astfel, în tabelul 4 am
sinteti zat principalele beneficii:

Tabel 4: Beneficiile implementării IFRS în România
Total Rang
Asigurarea comparabilității informațiilor 133 1
Reducerea asimetriei informaționale 180 5
Creșterea transparenței informațiilor financiare 138 2
Scăderea costului capitalului 169 4
Atragerea de investiții străine 159 3

Cei ce au răspuns chestionarului nostru au considerat că cel mai important beneficiu
datorat implementării standardelor internaționale de raportare financiară este dat de asigurarea
comparabilității informațiilor (1), atât la nivel național cât și internațional. Apoi urmează
creșterea transparenței informațiilor financiare (2), atragerea de investiții străine (3), scăderea
costului capitalului (4) și reducerea asimetriei informațional e (5). Rezultatele noastre le
confirmă pe cele ale studiului KPMG din 201022, care au înregistrat ca principale beneficii o
raportare financiară mai bună din punct de vedere al transparenței și al comparabilității cu alte
societăți sau dintre perioade difer ite. Însă, Cole et al. (2011)23 sunt de părere că această
comparabilitate a situațiilor fi nanciare poate fi doar o iluzie, întrucât tradițiile contabile
naționale și diferențele culturale pot, în continuare, cauza diferențe în aplicarea IFRS. Pentru a
subli nia acest fapt, autorii au întreprins un studiu pentru a afla în ce măsură auditorii, analiștii
și alți utilizatori ai situațiilor financiare IFRS cred că acestea sunt comparabile. Astfel, doar
41% dintre respondenți consideră că situațiile financiare sunt comparabile. Cu cât aceștia sunt
mai experimentați, cu atât sunt de părere că situațiile financiare IFRS nu pot fi considerate
comparabile.
De asemenea, am analizat și în ce măsură implementarea IFRS ar fi benefică asupra
relațiilor cu diferiți utilizato ri. Studiul KPMG din 2010, a arătat că situațiile financiare IFRS

21 Houqe, M.N., Monem, R.M., van Zijl, T. (2012) “Government quality, auditor choice and adoption of IFRS: A
cross country analysis”, Advances in Accounting, incorporating Advances in International Accounting 28 , pp.
307-316
22 KPMG, (2010) „S ondaj cu privire la aplicarea IFRS în România”
23 Cole, V., Branson, J., Breesch, D. (2011) „The illusion of comparable european IFRS financial statements.
Beliefs of auditors, analysts and other users”, Accounting and Management Information Systems , vol. 1 0, nr. 2,
pp. 106 -134

sunt relevante în primul rând pentru acționari, iar apoi pentru management, potențiali
investitori și diverși creditori (bănci). Conform răspunsurilor primite de către noi, aplicarea
IFRS ar fi cea mai benefică pentru potențialii investitori (media=3,48), apoi pentru acționari și
creditori (Tabel 5).

Tabel 5: Relevanța pentru părțile interesate
Media Mediana Abaterea standard
Relațiile cu potențialii investitori 3,48 4 0,67
Relațiile cu acționarii 3,27 3 0,66
Relațiile cu creditorii 3,12 3 0,68

3.2. Costurile aplicării IFRS în România

Studiul a încercat să surprindă ce costuri și dificultăți pot întâmpina companiile care vor
sau sunt nevoite să adopte Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Tabel 6: Costurile implementării IFRS
Frecvențe Procentaje
Pregătirea personalului 48 92%
Proiectarea machetelor
aferente situațiilor financiare 22 42%
Achiziționarea/modificarea
programelor informatice 39 75%
Apelarea la consultanți 32 62%

Astfel, cei mai mulți respondenți au considerat că principalul cost suportat de către
entități este cel cu pregătirea personalului (1), acesta neavând experiența aplicării IFRS. Pe
locul doi se află costul cu achiziționarea de programe informatice noi sau cu modificarea celor
existente (2). Urmează costurile datorate necesității apelării la consultați (3) pentru îndrumare
în ceea ce privește aplicarea IFRS și, pe ultimul loc, considerat de 42% dintre respondenți, se
află costul cu proie ctarea machetelor aferente situațiilor financiare (4). La aceleași rezultate au
ajuns și Ionașcu et al. (2007), pe primul loc înregistrându -se tot costurile cu formarea
personalului (94,7%), urmate de cele cu ajustarea sistemelor informatice (71,1%) și cel e
datorate apelării la consultanți (65,8%).
Ne-am întrebat apoi respondenții care ar fi factorii ce pot genera dificultăți în procesul
de implementare a IFRS în România. Răspunsurile au fost măsurate pe o scală de la 1 la 4,
unde nota (1) se acordă factorilor deloc importanți, iar nota (5) factorilor foarte importanți. În
tabelul 7 am prezentat media, mediana și abaterea standard pentru fiecare din cei 6 factori. Cu
cât media este mai mare cu atât factorul respectiv este considerat cel mai probabil a genera
obstacole la aplicarea IFRS.

Tabel 7: Factori ce pot genera dificultăți la implementarea IFRS
Media Mediana Abaterea standard
Lipsa de pregătire a personalului 3,31 3 0,81
Legătura dintre contabilitate și fiscalitate 3,27 3 0,72
IFRS bazat pe principii 2,83 3 0,76
Sistem informatic neadecvat 2,81 3 1,01
Tradiția contabilă existentă 2,44 2 0,92
Raportul cost -beneficiu 3,06 3 0,75

Se constată că cel mai important factor care poate genera anumite dificultăți este, și aici,
dat de (1) lipsa pregătirii personalului. Urmează (2) legătura dintre contabilitate și fiscalitate,
(3) raportul cost -beneficiu, (4) IFRS bazat pe principii, (5) s istemul informatic neadecvat și
(6) tradiția contabilă existentă. Și în studiul efectuat de KPMG (2010) pe primul loc se
regăsește nivelul de cunoștințe și aptitudini tehnice ale personalului contabil.
Având în vedere ca respondenții au pus mare accent p e lipsa de pregătire a
personalului, ne -am întrebat care ar fi sursa la care ar apela aceștia, dacă ar întâmpina
dificultăți la aplicarea IFRS. Conform tabelului 8, răspunsul a fost următorul: 69% ar apela la
consultanți în domeniu, 65% ar apela la regulil e contabile naționale și 42% ar cere ajutorul
auditorilor.

Tabel 8: Sursa la care s -ar apela dacă se întâmpină dificultăți
Frecvențe Procentaje
Legislația în domeniu 34 65%
Consultanți 36 69%
Auditori 22 42%

Rezultatele obținute sunt diferite de cele prezentate de studiul KPMG (2010), unde pe
primul loc se află auditorii, 74% dintre respondenți apelând la aceștia atunci când aplică
standarde IFRS complexe sau se confruntă cu situații noi de raportare financiară, și doar 9%
ar apela la consultanți externi. Acest lucru s -ar putea explica prin faptul că respondenții
consideră că apelarea la auditori ar putea pune în pericol independența acestora, percepție în
linie cu principiile prezentate în cadrul studiilor universitare. Raportul între competența
cabinetelor de audit în ce privește implementarea IFRS și independență este unul complex,
după cum arată și alte studii ( Albu et al., 2011 b). De asemenea, putem aprecia că raportul este
perceput altfel de profesioniștii angajați, cu experiență în aplicarea IFRS (latură pragmatică)
față de tinerii profesioniști (latu ra ideală, utopică).

3.3. Implicațiile deciziei aplicării IFRS

Decizia aplicării IFRS atât în situațiile financiare consolidate cât, mai ales, în cele
individuale are numeroase im plicații, însă noi am vrut să aflăm ce implicații are această
decizie asupra calității informațiilor adresate utilizatorilor.

Tabel 9: Implicațiile adoptării IFRS asupra calității informațiilor
Frecvențe Procentaje
Îmbunătățirea calității informațiilor într-o mare măsură 38 73%
Îmbunătățirea calității informațiilor într -o mică măsură 8 15%
Nu se poate aprecia impactul asupra calității informațiilor 6 12%
Nu există niciun impact asupra calității informațiilor 0 0%

Majoritatea respondenților, mai exact 73%, au considerat că aplicarea IFRS în situațiile
financiare individuale va îmbunătăți într -o mare măsură calitatea informațiilor financiare.
15% au considerat că această calitate se va îmbunătăți doar într -o mică măsură și doar 12%
au răspuns că n u se poate aprecia impactul acestei decizii. Multe cercetări s -au făcut pe
această temă, Ballas et al. (2010), Barth et al. (2008), Zeghal și Mhedhabi (2012) fiind doar
câțiva dintre autorii care au ajuns la aceleași concluzii ca și noi, și anume la faptul că
implementarea IFRS va duce, într -adevăr, la o creștere a calității informațiilor adresate
utilizatorilor.

CONCLUZII
Studiul nostru și -a propus să identifice care au fost beneficiile, costurile și implicațiile
implementării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară în România. Așa cum arată
și literatura de specialitate, în urma analizei rezultatelor, principal ele beneficii legate de
implementarea IFRS sunt asigurarea comparabilității și creșterea transparenței informațiilor
financiare. Majoritatea respondenților sunt de părere că aplicarea IFRS ar fi benefică în
primul rând pentru potențialii investitori , apoi pentru acționari și creditori , având în vedere că
normele IFRS pot crea avantajul economic al unui mediu informațional mai bun pentru
companii.
Profesioniștii contabili sunt de părere că printre costurile legate de adoptarea IFRS în
România se numără cele legate de pregătirea personalului (92%), urmate apoi de
achiziționarea sau modificarea programelor informatice (75%), apelarea la consultanți (62%),
iar pe ultimul loc se află costurile legate de proiectarea machetelor aferente situațiilor
finanicare (42% ).
Chiar dacă normele IFRS sunt considerate standarde contabile de înaltă calitate, există
și anumite limite care ar putea afecta calitatea informațiilor furnizate. Astfel, rezultatele
noastre au arătat că principalii factori care a r genera dificultăți în implementare au fost lipsa
de pregătire a personalului și legătura dintre contabilitate și fiscalitate.
O altă problemă dezbătută de noi în acest studiu a fost legată de auditarea de către Big 4
a situațiilor financiare întocmite conform IFRS. Majoritatea respondenților au fost de părere
că nu trebuie auditate de Big 4 (62%), ceea ce demonstrează contrariul unor cercetări
anterioare. De remarcat că, în cadrul respondenților care au făcut această apreciere se numără
tineri profesioniști contabili.

Cu toate că există impedimente și costuri inerente aplicării IFRS în România,
respondenții noștri au fost de acord, într -o proporție destul de mare (73%), că aplicarea IFRS
în situațiile financiare va îmbunătăți într -o mare măsură calitatea informațiilor financiar e.
Pentru a se asigura o implementare co mpletă a Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară , managerii nu ar trebui să vadă această adoptare a IFRS doar ca pe un simplu
exercițiu de contabilitate . Astfel, în funcție de cum se implementează aceste standarde , se
poate evalua succesul aplicării lor , care influențează conținutul informațional al situațiilor
finanicare.

BIBLIOGRAFIE

Albu, N., Albu, C.N. (2012) „International Financial Reporting Standards in an emerging
economy: Lessons from Romania”, Australian Accounting Review , vol. 22, nr. 63, pp. 341 -352
Albu, C., Albu, N., Bunea, Ș., Calu, D., Gîrbină, M. (2011) (a) „A story about IAS/IFRS
implementation in Romania – an institutional and structuration theory perspective”, Journal of
Accounting in Emerging Economies , vol.1, nr. 1, pp. 76 -100
Albu, C., Albu, N., Fekete Pali -Pista, S., Cuzdriorean Vladu, D. (2011) (b) „The power and the
glory of Big 4: A research note on independence and competence in the context of IFRS
implementation”, Accounting and Management Information Systems , vol. 10, nr. 1, pp. 43 -54
Ballas, A.A., Skoutela, D., Tzovas, C.A. (2010) „The relevance of IFRS to an emerging market:
evidence from Greece”, Managerial Finance , vol. 36, nr. 11, pp. 931 -948
Barth, M., Landsman, W., Lang, M. (2008) „International Accounting Standards and
Accounting Quality”, Journal of Accounting Research , vol. 46, nr. 3
Cole, V., Branson, J., Breesch, D. (2011) „The illusion of comparable european IFRS financial
statements. Beliefs of auditors, analysts and other users”, Accounting an d Management Information
Systems , vol. 10, nr. 2, pp. 106 -134
Dănescu, T., Spătăcean, O. (2011) „Limitări și inadvertențe în procesul de raportare financiară
conform IFRS – cazul societăților de investiții financiare”, Audit financiar , nr. 4, pp. 42 -52
Gîrbină, M., Minu, M., Bunea, Ș., Săcărin, M. (2012) „Perceptions of preparers from Romanian
banks regarding IFRS application”, Accounting and Management Information S ystems , nr. 2, pp.191 –
208
Hodgdon, C., Tondkar, R.H., Adhikari, A., Harless, D.W. (2009) „Compliance with
International Financial Reporting Standards and auditor choice: New evidence on the importance of
the statutory audit”, The International Journal of Accounting 44 , pp. 33 -55
Houqe, M.N., Monem, R.M., van Zijl, T. (2012) “Government quality , auditor choice and
adoption of IFRS: A cross country analysis”, Advances in Accounting, incorporating Advances in
International Accounting 28 , pp. 307 -316
Ionașcu, I., Ionașcu, M., Munteanu, L. (2011) „Motivații și consecințe ale adoptării IFRS:
percepți i privind factorii instituționali din mediul românesc”, Audit financiar , nr. 12, pp. 33 -41
Ionașcu, I., Ionașcu, M., Mihai, S. (2010) „Implementarea IFRS și reducerea costului capitalului
pentru companiile românești cotate”, Audit financiar , nr. 1, pp. 32 -36
Ionașcu, I., Ionașcu, M., Olimid, L., Calu, D. (2007) „An empirical evaluation of the costs of
harmonizing Romanian accounting with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS)”,
Accounting in Europe, vol. 4 , pp. 169 -206
Manolescu, M., Morariu , A., Roman, A.G, Mocanu, M. (2009) „Priorități și responsabilități în
procesul de extindere a aplicării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) în
România”, Audit financiar, nr. 8, pp. 21 -27
Mihai, M., Drăgan, C., Ciumag, A., Iota, A. ( 2011) „Considerente privind capacitatea de
implementare corespunzătoare a IFRS”, Audit financiar , nr. 8, pp. 37 -42
Pășcan, I.D., Țurcaș, M. (2012) „Measuring the impact of first -time adoption of International
Financial Reporting Standards on the performance of Romanian listed entities”, Procedia Economics
and Finance 3, pp. 211 -216

Petre, G., Lazăr, A. (2012) „Unele as pecte referitoare la aplicarea de către operatorii economici
a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară”, Audit financiar , nr. 9, pp. 3 -9
Pilcher, R., Dean, G. (2009) „Implementing IFRS in local government: value adding or aditional
pain?”, Qual itative research in Accounting & Management , vol. 6, nr. 3, pp. 180 -196
Ristea, M., Jianu, I., Jianu, I. (2010) „Experiența României în aplicarea Standardelor
Internaționale de Raportare Financiară și a Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru S ectorul
Public”, Revista Transilvană de Științe Administrative 1(25), pp. 169 -192
Taylor D. (2009) „Costs -benefits of adoption of IFRSs in countries with different
harmonizations histories”, Asian review of Accounting , vol. 17, nr. 1, pp. 40 -58
Zeghal, D., Mhedhbi, K. (2012) „Analyzing the effect of using international accounting
standards on the development of emerging capital markets”, International Journal of Accounting and
Information Management , vol. 20, nr. 3, pp. 220 -237
KPMG, (2010) „Sondaj cu privi re la aplicarea IFRS în România”