Aplicarea Efectiva a Ifrs Urilor de Catre Operatorii Economici

CUPRINS

INTRODUCERE

În secolul XXI, Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) au fost adoptate ca standarde obligatorii într-un număr tot mai mare de țări din întreaga lume. IFRS-urile evidențiază fundamentul contabilității și raportării în cadrul instituțiilor bancare, iar în momentul aplicării înlocuiesc standardele contabile aplicabile.

Printre avantajele adoptării IFRS-urilor se numără calitatea, transparența și comparabilitatea raportării financiare, care ulterior scad costurile de pregătire a declarațiilor financiare și ajută în luarea unor decizii de investiții mai eficiente.

Raportarea financiară bancară, în mod special cea relaționată cu instrumentele financiare continuă să reprezinte un subiect de analiză munițioasă intensă pentru investitori, reglementatori și presa financiară. Constituie de asemenea, o problemă destul de controversată: din motive practice și intelectuale, acționarii au viziuni diferite și uneori opuse asupra felului în care ar trebui să se prezinte un tratatment contabil adecvat.

Acest raport de cercetare cuprinde viziunile actuale ale băncilor asupra noilor standarde IASB și modificărilor propuse. Studiul a evidențiat faptul că majoritatea băncilor consideră faptul că IASB și FASB nu mai tind să adopte convergența, în ciuda faptului că rezultatele analizelor precedente au demonstrat un sprijin semnificativ al băncilor pentru procesul de convergență.

Determinarea față de acest raport de cercetare și factorii abordați în scopul selecției conceptului prezentat reprezintă efectul existenței unui număr mare de lucrări de specialitate pe baza cărora sunt reflectate numeroase ipostaze ce au trezit interesul nostru în legătură cu tema dezbătută.

Scopul raportului de cercetare se bazează pe aplicarea corectă în termeni de complexitate a IFRS în cadrul situațiilor financiare a Alpha Bank România. Pentru a determina cât de corect sunt aplicate prevederile IAS 39 și IFRS 9, o serie de întrebări se impun a fi analizate:

Întrebarea 1: Cum a luat naștere IFRS 9 și cum este evidențiat acest standard în declarațiile financiare ale Alpha Bank România S.A?

Întrebarea 2: Prin ce diferă IFRS 9 de IAS 39?

Întrebarea 3: Costurile implementării IFRS 9 la entitatea analizată sunt mai mici decât avantajele create?

Întrebarea 4: Identificarea factorilor privind adoptarea timpurie a IFRS 9 determină noi viziuni asupra posibilităților de îmbunătățire a raportării financiare?

Cercetarea se concentrează pe sectorul bancar, deoarece acesta folosește în cea mai mare măsură instrumentele financiare. Abordează de asemenea, activele financiare, întrucât clasificarea acestora este mult mai complexă decât răspunderile financiare.

Obiectivul raportului de cercetare este acela de a evalua modul în care aplicarea IAS 39 și IFRS 9 este realizată în situația financiară a Alpha Bank România S.A.

Evaluarea este realizată în șase etape:

– Etapa I: Stabilirea temei de cercetare științifică: pe baza realizării acestei etape, a luat naștere tema de interes prezentată în raportul de cercetare, denumită “”;

– Etapa a II-a: Precizarea obiectivului general urmărit: în cadrul acestei etape am dezbătut evaluarea modului în care aplicarea IAS 39 și IFRS 9 este realizată în situația financiară a Alpha Bank România S.A;

– Etapa a III-a: Fixarea metodelor de cercetare: această etapă a fost realizată pe baza selecției celor mai potrivite metode de cercetare, acestea fiind analizate diferit în funcție de subiectul analizat. Abordarea metodelor de cercetare științifice a fost efectuată pe baza a două concepte: din punct de vedere al neopozitivismului, metoda de cercetare este reprezentată de testarea empirică a posibilităților de lucru, spre deosebire de conceptul de relativism, în care metodele de cercetare dezbătute la nivelul studiului empiric sunt: observarea, posibilitățile de lucru și evaluarea posibilităților.

– Etapa a IV-a: Realizarea procedeelor de colectare și expunere a informațiilor: este etapa prin care am consolidate procedeele de colectare a informațiilor cu privire la raportarea financiară a activelor financiare în cadrul Alpha Bank România S.A. În cadrul acestei etape este reflectat și chestionarul de evaluare a stadiului de implementare a IFRS 9, acesta contribuind la construirea cercetării empirice;

– Etapa a V-a: Prezentarea eșantionului de lucru și a populației de investigat, etapă prin care am redat eșantionul reprezentativ pentru abordarea cercetării. Astfel, am analizat caracteristica reprezentativă a eșantionului, caracteristică din care este compusă colectivitatea analizată privind redarea anchetei, alegând o populație compusă din angajații existenți în cadrul Alpha Bank România S.A.

– Etapa a VI-a: Analiza și interpretarea rezultatelor, prezintă etapa în care am evidențiat rezultate prelucrării informațiilor care urmăresc procesul de implementare a IFRS 9 în cadrul Alpha bank România S.A.

Structura raportului de cercetare este construită pe două capitole, astfel: Capitolul I „Obiective și concepte contabile specifice implementării IFRS-urilor”, Capitolul II „Impactul aplicării referențialului contabil IFRS asupra mediului de afaceri”, „Concluzii, propuneri și dezvoltări ulterioare”.

Introducerea surprinde contemporaneitatea temei de cercetare înfățișând importanța conceptului teoretic a raportului de cercetare, misiunea cercetării, dar și actualitatea cercetării.

Primul capitol intitulat „Obiective și concepte contabile specifice implementării IFRS-urilor” constă în redarea procesului de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) în cadrul Alpha Bank România S.A, prin compararea standardului IFRS 9 cu IAS 39, proces analizat printr-o cercetare empirică în cadrul celui de-al doilea capitol intitulat „Impactul aplicării referențialului contabil IFRS asupra mediului de afaceri”.

Finalul cercetării științifice reflectă sublinierea principalelor Concluzii, propuneri și dezvoltări ulterioare, prin prisma cărora ne putem exprima părerea în legătură cu evidențierea celor mai interesante tendințe în ceea ce privește aplicarea Standardului IFRS 9 și a Standardului IAS 39 în cadrul Alpha Bank România S.A.

CAPITOLUL I OBIECTIVE ȘI CONCEPTE CONTABILE SPECIFICE IMPLEMENTĂRII IFRS-URILOR

1.1 Aplicarea reglementărilor contabile conforme cu IFRS

Ne aflăm într-o perioadă importantă, deoarece munca depusă de IASB de la începutul crizei financiare a fost în mod special relevantă pentru instituțiile bancare.

Ernst&Young (2014, pag. 25) a evidențiat faptul că majoritatea băncilor consideră faptul că IASB și FASB nu mai tind să adopte convergența, în ciuda faptului că rezultatele analizelor precedente au demonstrat un sprijin semnificativ al instituțiilor bancare pentru procesul de convergență. Cu toate că este încă incertă pe alocuri, direcția IASB asupra problemelor cheie a devenit mai clară de-a lungul anului, iar acest lucru tinde să explice scăderea ușoară în proporții, în ceea ce privește cel mai mare impact al transformărilor contabile.

Motivele lipsei de încredere privind procesul de convergență, includ neînțelegerea departamentelor din cadrul unei instituții bancare asupra problemelor de principiu. În plus, deliberări semnificative referitoare la depreciere sunt în prezent susținute independent de FASB și IASB.

Standardele contabile conțin un cadru conceptual pentru adoptarea și interpretarea lor ce nu este o structură orientată spre implementare (Macve, 2010, pag. 86).

Ideea unui cadru conceptual este acea de a furniza un set de principii și instrucțiuni consistente pentru atingerea unui obiectiv prestabilit (Cristensen, 2012, pag. 522-526), care în cazul standardelor IFRS emite principii și instrucțiuni de pregătire a declarațiilor financiare.

Pașii procesului pentru implementarea unei schimbări a standardului IFRS nu sunt abordați în mod explicit în standarde sau în cadrul conceptual, iar cercetarea nu a atins problema modului în care aceste etape procedurale ar trebui organizate și formate.

Pe parcursul acestui studiu, am evidențiat necesitatea contabilității financiare și caracteristicile generale referitoare la valoarea justă prezentată și am oferit o viziune asupra dezvoltării standardelor relevante și a definiției percepției IASB (2013b, pag.) în ceea ce privește activele financiare, răspunderile financiare și instrumentelor de capital. Conform acestor principii sunt discutate regulile IAS 39 referitoare la recunoaștere, măsurare ulterioară și derecunoaștere.

Ulterior vor fi introduse regulile pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor conform cu IAS 39: Recunoaștere și evaluare. Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este definită ca fiind contabilitatea pentru schimbările valorii itemului și instrumentului de acoperire împotriva riscurilor. Instrumentul de acoperire împotriva riscurilor este în mod tipic un instrument financiar derivat, folosit în scopuri de acoperire împotriva riscurilor.

Conform cadrului conceptual pentru raportare financiară al IASB, obiectivul raportării financiare generale este acela de a …oferi informații financiare despre entitatea furnizoare, folositoare investitorilor existenți și potențiali, creditorilor în luarea deciziilor cu privire la punerea la dispoziție a resurselor în cadrul entității (IASB, 2012b, paragr. OB2).

Obiectivul raportării financiare externe a entităților ar trebui astfel să fie acela de a furniza informații folositoare utilizatorilor primari în luarea deciziilor de alocare a resurselor. Deciziile implică oferirea de credite, precum și decizii privitoare la cumpărare, vânzare și menținerea conformității și a instrumentelor de debit (IASB, 2012a, paragr. OB62).

IFRS este caracterizat a fi bazat pe principii în comparație cu US GAAP ce se axează mai mult pe reguli. Totuși, unele standarde IFRS, precum IAS 39 au fost catalogate ca având caracteristici ale unui standard bazat pe reguli (Ernst&Young, 2014, pag. 5-8), cu toate că acest lucru este discutat mai pe larg în relație cu contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor.

IAS 39 conține prevederile actuale pentru clasificarea activelor financiare. Versiunea curentă a IAS 39 clasifică activele financiare în 4 categorii, după cum urmează (Fiechter, 2011b, pag. 57) (Ernst&Young, 2014, pag. 33):

Figura nr. 1.1 Clasificarea activelor financiare

Sursa: Proiecție proprie după Fiechter, P., Reclassification of Financial Assets under IAS 39: Impact on European Bank’s Financial Statements. Accounting in Europe, Vol. 8, No. 1, pag. 53, 2011b

IASB lucrează în prezent la completarea IFRS 9, ca înlocuitor al lui IAS 39, unul dintre motive fiind acela că IAS 39 a fost criticat pentru caracterul său axat pe reguli. În orice caz, unele părți ale IAS 39 ar putea fi caracterizate ca fiind bazate pe reguli. (IFRS, 2013b, pag. 1679)

IASB a decis să înlocuiască IAS 39 ca răspuns la criticile puternice aduse standardului. Prima etapă a avut loc în noiembrie 2009 odată cu publicarea noilor cerințe de măsurare și clasificare a activelor financiare. La acea vreme, se preconiza ca viitoarelor cerințe să fie emise cât mai curând. În mod nesurprinzător, dată fiind natura complexă și adesea controversată a acestui subiect, implementarea IFRS 9 întârzie cel puțin încă 5 ani.

Cel mai important pas din perspectiva IASB a fost acela de a înlocui în întregime instrumentele financiare ale IAS 39. Proiectul de înlocuire a IAS 39 se bazează pe o abordare în 3 faze (IFRS, 2013a, pag. 306-307) ce sunt prezentate în Figura nr. 1.2:

Figura nr. 1.2 Prezentarea fazelor de înlocuire a IAS 39

Sursa: Proiecție proprie după Standardele Internaționale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, București, pag. 306-307, 2013a

IFRS 9: Instrumente financiare are ca scop principal înlocuirea cerințelor contabile referitoare la clasificarea și măsurarea activelor financiare și a răspunderilor financiare. În plus, IASB a publicat IFRS 13 referitor la măsurarea valorii juste. (IFRS, 2013b, pag. 708-709)

IFRS 9 a fost inițial menit să fie implementat la aceeași dată. Cu toate acestea, procesul de aprobare al IFRS 9 a fost amânat până când proiectul IFRS 9 se va afla mai aproape de finalizare. Utilizatorii IFRS vor avea suficient timp să se pregătească pentru aplicarea noului standard (IFRS, 2013b, pag. 706).

Partea empirică a acestei analize este realizată retrospectiv, astfel cerințele de raportare derivă din IAS 39. Deși, cerințele viitoare referitoare la prezentul raport de cercetare servesc unei mai bune înțelegeri și observări a dezvoltării. IASB s-a concentrat mai ales pe înlocuirea soluției existente a IAS 39, dar în acest caz motivația venea de asemenea din plan politic. Grupul G20 a făcut apel la reglementatorii de standard să revizuiască și să alinieze standardele contabile globale, dar și să reducă complexitatea contabilității pentru instrumentele financiare. (IFRS, 2013a, 1140-1142)

Practicile existente au fost considerate a fi destul de neclare. Ca răspuns, IASB a decis să nu mai aducă schimbări temporare la IAS 39. În contrast, contabilitatea de instrumente financiare ar trebui deplin înlocuită cu noul proiect (IFRS, 2013a, pag.311-313).

Conform IAS 39, instituția ar trebui ca la sfârșitul perioadei de raportare să determine dacă există vreo dovadă obiectivă a deprecierii unor grupuri de active financiare sau unor active individuale (IAS 39, 2009, paragr. 59).

Standardul IAS 39 recunoaște faptul că ar putea să nu fie posibilă identificarea unui singur factor cauzator al deprecierii; mai degrabă efectul combinat al mai multor factori ar putea genera deprecieri.

IAS 39 prevede că, în eventualitatea în care deținătorul de active financiare are informații concrete asupra pierderilor cauzate de unul sau mai mulți factori dintre cei enumerați mai jos, acest aspect ar trebui privit ca dovadă obiectivă a deprecierii:

Figura nr. 1.3 Prezentarea fazelor de înlocuire a IAS 39

Sursa: Proiecție proprie după Standardele Internaționale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, București, pag. 1117 – 1164, 2013a

IAS 39 susține o abordare a pierderii provocate. Înainte de adoptarea IFRS, unele sisteme contabile din diferite țări europene au permis entităților să acumuleze rezerve ce serveau ca amortizor împotriva pierderilor în condiții nefavorabile de creditare, minimizând astfel volatilitatea câștigurilor. (IFRS, 2013a, 1134-1136)

Această abordare a pierderilor provocate, împreună cu o restricție a creării de rezerve, a fost utilă pentru reducerea gradului de manipulare a câștigurilor. În același timp, IAS 39 a fost criticat pentru faptul că a recunoscut prea puțin și prea târziu pierderile din depreciere. În contextul în care, contabilitatea se referă pe larg la raportări anterioare (actualizată conform condițiilor actuale), IAS 39 pare să își fi îndeplinit rolul de raportare financiară. (IAS 39, 2009, paragr. 62)

Viziunea contabilă a înregistrărilor pierderilor din depreciere provenite din evenimente trecute și condiții actuale se confruntă cu colectivul de conducere a băncii. Ca răspuns parțial la aplicarea standardului IAS 39, IFRS 9 prevede ca pierderile de credit preconizate să fie recunoscute în declarațiile de venit conform IFRS 9. Conducerea băncii ar trebui să evalueze efectivitatea polițelor bancare și a practicilor de evaluare a riscului de credit. IFRS 9 înlocuiește IAS 39, standardul anterior confruntându-se cu recunoașterea și măsurarea instrumentelor financiare. (IFRS 9, 2014, paragr. 5.5.17)

Figura următoare descrie istoria standardului IFRS 9 și diferitele schimbări și revizuiri ce i-au fost aduse.

Figura nr. 1.4 Evoluția IFRS 9: Instrumente financiare

Sursa: Proiecție proprie după Standardele Internaționale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, București, pag. 303-335, 2013a

Încadrarea fiecărui activ financiar, conform IFRS 9 este clasificată în 3 categorii ce sunt redate în cadrul Figurii nr. 1.5:

Figura nr. 1.5 Încadrarea activelor financiare conform IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după Standardele Internaționale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, București, pag. 743 – 746, 2013b

Clasificarea este determinată de următoarele elemente:

a) modelul de afaceri al entității pentru gestionarea activelor financiare;

b) caracteristicile cash-flow-ului contractual ale activului financiar.

Următoarea figură descrie cele trei categorii principale și modalitatea în care tipul de afaceri și caracteristicile cash-flow-ului determină categoria implicată:

Figura nr. 1.6 Categoriile privind clasificarea activelor financiare

Sursa: Proiecție proprie după Standardele Internaționale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, București, pag. 766 – 769, 2013b

În Iulie 2014, IASB a emis cerințele de depreciere prevăzute de IFRS 9: Instrumente financiare, conținând instrucțiuni detaliate ale recunoașterii pierderilor de credit preconizate. Cerințele afectează toate entitățile deținătoare de active financiare de debit sau care emit angajamente de extindere a creditelor. (IFRS 9, 2014, paragr. 5.4.4)

Prin publicarea acestor cerințe, IASB intenționează să rectifice ceea ce a fost percepută a fi un dezavantaj major în contabilitate și anume recunoașterea pierderilor de credit cu întârziere.

În cazul în care data efectivă obligatorie va fi ulterioară anului 2018, termenele pentru implementare rămân valabile. Există numeroase motoare principale, după cum urmează:

Figura nr. 1.7 Prezentarea motoarelor principale privind implementarea

IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după International Accounting Standards Board, Financial Instruments – Classification and Measurement (Limited Amendments to IFRS 9). Available at www.iasb.org (vizitat la 12.12.2014)

IASB recomandă o orientare paralelă de cel puțin un an pentru a verifica bonitatea modelelor și sistemelor de raportare și pentru a furniza managementul într-un timp suficient pentru înțelegerea ipotezelor, raționamentelor și a detaliilor. (IASB, 2012a, paragr. OB3)

Sectorul bancar se află în prezent într-o fază în curs de desfășurare a procesului de management și a unei structuri bine implementată, etape ce sunt redate în cadrul Figurii nr. 1.8:

Figura nr. 1.8 Măsura deprecierii conform IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după după International Accounting Standards Board, Financial Instruments – Classification and Measurement (Limited Amendments to IFRS 9). Available at www.iasb.org (vizitat la 15.12.2014)

Analiza noastră sugerează faptul că cerințele de depreciere conforme cu IFRS 9 propun următoarele sugestii:

Figura nr. 1.9 Prezentarea categoriilor privind aplicarea cerințelor de depreciere conform IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după Standardele Internaționale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, București, pag. 770 – 771, 2013b

Deteriorarea calității creditului unui instrument financiar are loc în 3 etape, ce urmează a fi prezentate astfel:

Figura nr. 1.10 Etape privind procesul de deteriorare a calității creditului unui instrument financiar

Sursa: Proiecție proprie după IFRS 9: A Complete package for Investors (2014) Available at www.ifrs.org (vizitat la 9.12.2014)

În cazul nostru, instituțiile bancare ar trebui să ia în considerare o varietate mai mare de informații atunci când evaluează riscul de credit și măsoară pierderile de credit așteptate, inclusiv:

evenimentele anterioare precum: experiența trecută în cazul unor instrumente financiare similare;

condițiile actuale;

prognoze acceptabile și sustenabile care afectează cash-flow-urile viitoare ale instrumentelor financiare.

Prin aplicarea acestei abordări, este realizată o distincție între:

instrumente financiare ce nu au fost deterioarate semnificativ în ceea ce privește calitatea creditului odată cu recunoașterea inițială sau care prezintă un risc scăzut de credit;

instrumente financiare ce nu au fost deterioarate semnificativ în ceea ce privește calitatea creditului odată cu recunoașterea inițială și al căror risc de credit nu este scăzut.

Noile cerințe ale IFRS 9 tind să rectifice unele din aceste probleme, aliniind contabilitatea de acoperire a riscurilor cu activitățile de management al riscului prin:

creșterea eligibilității atât a itemilor, cât și a instrumentelor de acoperire a riscurilor;

introducerea unei abordări bazate pe principii pentru evaluarea efectivității de acoperire împotriva riscurilor.

În consecință, noile cerințe ar trebui să servească pentru reducerea volatilității profitului sau pierderii.

Unele aspecte semnificative ale cerințelor anterioare aparținând IAS 39 rămân neschimbate, aspecte reflectate în cadrul Figurii nr. 1.11:

Figura nr. 1.11 Prezentarea cerințelor contabilității de acoperire împotriva riscurilor

Sursa: Proiecție proprie după Standardele Internaționale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, București, pag. 1132, 2013a

Cerințele contabilității de acoperire împotriva riscurilor prevăzute de IFRS 9 ar trebui să faciliteze multor entități o reflectare a activităților actuale de management al riscului în contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor și astfel să reducă volatilitatea profitului sau pierderii.

Instituțiile non-financiare în special, ar putea fi încurajate să aplice contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor prin intermediul abordării bazate pe principii a IFRS 9.

1.2 Analiza calitativă a prevederilor standardelor și reglementărilor naționale și internaționale

1.2.1 Descrierea variabilelor implicate

Coeficientul de concordanță K a lui Cohen (1960, pag. 38) este cea mai exactă unitate de măsură pentru evaluarea bonității. În ciuda popularității sale, coeficientul k prezintă și unele dezavantaje.

Un coeficient de concordanță reprezintă rata cazurilor în care doi evaluatori, în cazul nostru doi itemi, precum IAS 39 și instrumentele financiare, sunt conforme cu numărul total de cazuri ale analizei.

Tabelul nr. 1.1 Distribuirea cazurilor în funcție de evaluator și categoria răspunsului

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Pszchological Measurement, pag. 39, 1960

Anterior discuției despre coeficientul de concordanță K sunt furnizate o serie de definiții generale folosite în cadrul studiului. Acestea includ corelația observată, indexul de prevalență (PI), indexul înclinație (BI) și definiția generală a unității de conformitate.

Corelația observată este definită ca:

(1)

După Schuster (2002, pag. 293), PI măsoară diferențele între probabilitățile răspunsurilor afirmative și negative ce reprezintă cele mai bune estimări ale frecvenței răspunsurilor oferite de către participanți și BI măsoară diferențele în probabilitățile răspunsurilor afirmative între doi evaluator.

Prin transformare aceștia sunt definiți mai jos, după cum urmează:

, și (2)

(3)

Toți coeficienții de corelație corectați pot fi definiți în următoarea formulă generală:

Coeficientul de concordanță (4)

Unde:

Pe = variabila aleatoare

Krippendorff (2004, pag. 137) sugerează că acest coeficient de concordanță K a lui Cohen nu este calificat ca fiind o măsură a bonității în analiza acesteia, deoarece definiția variabilei aleatoare derivă din asocierea măsurilor datorate independenței evaluatorilor.

Vach (2005, pag. 657-660) afirmă că dependența coeficientului de concordanță K în legătură cu predominarea răspunsurilor nu reprezintă deloc o problemă. Acesta clasifică dependența coeficientului k de această predominare în două categorii: o dependență de predominare marginală observată și o dependență de predominare a variabilei binare potențiale, reprezentând adevărata situație.

Oleckno (2008, pag. 479-480) arată că puternica dependență a coeficientului k de predominare nu duce doar la o intepretare dificilă a acestuia, dar influențează de asemenea în mod nefavorabil comparațiile statisticilor k în cadrul studiilor cu diferite niveluri de dereglare a predominării.

Atunci când coeficienții unui evaluator se încadrează complet într-o categorie, k este întotdeauna egal cu 0, indiferent de nivelul variabilei între doi evaluatori. Acest fapt se datorează echivalării între variabila aleatoare a lui Cohen și coeficientul de concordanță într-o astfel de situație. Atunci când doi evaluatori sunt de acord 100% într-o categorie, coeficientul de concordanță K a lui Cohen devine chiar nedeterminat.

Totuși, Kraemer, Periyakoil și Noda (2004, pag. 90) afirmă că k =0 indică fie faptul că heterogenitatea respondenților nu este definită corect de către evaluatori sau coeficienți, sau că respondenții sunt omogeni și că nu reprezintă o deteriorare a coeficientului k sau a oricărei alte măsuri a bonității, sau un paradox, dar acest argument nu prea este convingător, atât timp cât este așteptat un anumit nivel al bonității, deoarece evaluatorii calificați profesional din ambele părți sunt de acord în proporție de 70,80 sau 90%.

1.2.2 Rezultatul cercetării cantitative

Analiza conținutului din prezentul studiu empiric folosește un sistem dual pentru a determina natura diferențelor între IAS 39 și IFRS 9. În primul rând, itemii de măsurare folosiți sunt DA și NU și arată dacă o clasificare specifică este aplicabilă sau nu.

Includerea sistemelor de analiză DA/NU într-un sigur tabel oferă diverse opțiuni diferite pentru clasificarea datelor într-un eșantion:

1. o dublă exprimare negativă ilustrează că niciun sistem de notare nu este aplicabil;

2. o exprimare DA/NU sau NU/DA indică faptul că doar una din opțiunile clasificării este aplicabilă;

3. o dublă exprimare afirmativă arată că ambele clasificări sunt aplicabile și astfel ilustrează obstrucționarea clasificării diferențelor între IAS 39 și IFRS 9.

Tehnicile de măsurare oferă o modalitate de combinare a unei mari cantități de informație și de obținere a unei concluzii din acea informație. Studiul analizează prezența și absența categoriilor activelor financiare și clasificarea inclusă în Declarația Poziției Financiare, politica contabilă și notele la situațiile financiare.

Pentru a facilita evaluarea clasificării activelor financiare în IAS 39 și IFRS 9 am realizat tabele astfel încât să putem reda itemii de măsurare pentru fiecare departament în care Alpha Bank România S.A își desfășoară activitatea. Mai mult decât atât, realizarea tabelelor cuprinde date colectate astfel încât să sublinieze frecvența itemilor de măsurare și să o prezinte în procente. Obiectivul acestor tabele este acela de a analiza rezultatele referitoare la clasificarea activelor financiare în cadrul Alpha Bank România S.A.

Cu privire la clasificarea în Declarația Poziției Financiare, tabelul nr. prezintă rezultatele întrebărilor cu privire la utilizarea clasificării de către bancă și dacă în IAS 39 aceste clasificări sunt identificabile.

Tabelul nr. 1.2 Clasificarea frecvențelor în Declarația Poziției Financiare a Alpha Bank România

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Rezultatele măsurării arată că Alpha Bank România S.A a oferit informații în legătură cu clasificarea activelor financiare. Totuși, răspunsul negativ la vizibilitatea clasificării IAS 39 arată că aceasta nu poate fi obținută conform IAS 39.

Tabelul nr. 1.3 Integrarea itemilor de frecvență în situația poziției financiare

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Rezultatele arată că doar clasificarea instrumentelor financiare este disponibilă. Clasificarea activelor financiare conform IAS 39 nu este disponibilă.

Avantajul clasificării este acela că investitorul poate evalua instrumentele financiare ale băncii și poate realiza o comparație între ele.

Partea negativă este acea a indisponibilității clasificării IAS 39, astfel încât, investitorul este nevoit să analizeze mai multe informații pentru a obține clasificarea IAS 39 a Alpha Bank România S.A.

O altă problemă este acea că nu există instrucțiuni specifice în IFRS 9 referitoare la aplicabilitatea instrumentelor financiare. Banca a utilizat astfel diferite clasificări ale activelor financiare ce nu sunt întotdeauna compatibile cu cele ale altor bănci existente în România.

Unele informații menționate în IAS 39, precum activele comerciale și instrumentele derivate sunt uneori identificate în situația poziției financiare.

Instrumente financiare derivate și active și răspunderi comerciale sunt incluse în IAS 39 pe baza clasificării valorii justă prin profit sau pierdere.

Tabelul următor prezintă rezultatele diferențelor clasificării activelor financiare prezente în politica contabilă.

Tabelul nr. 1.4 Clasificarea frecvenței în politica contabilă

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Rezultatele de mai sus arată că notele politicii contabile nu se bazează pe clasificarea din situația poziției financiare. Alpha Bank România S.A a folosit politici financiare bauate pe IAS 39. În cifre, banca a dezvăluit informații complete legate de clasificarea politicii contabile în IAS 39. Politica contabilă respectă clasificarea în IAS 39 și astfel nu este compatibilă cu clasificarea bazată pe instrumente financiare în situația poziției financiare a băncii.

Tabelul nr. 1.5 prezintă îmbinarea aplicării a două tipuri de sisteme de măsurare (DA sau NU) în cadrul politicii contabile.

Tabelul nr. 1.5 Integrarea itemilor de măsurare în politica contabilă

Sursa: Proiecție proprie Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Rezultatul privind includerea notelor politicii contabile în cadrul clasificării existente în Declarația Poziției Financiare este total negativ. Majoritatea activelor financiare clasificate în situația poziției financiare nu sunt discutate în politica contabilă. Rezultatele clasificării activelor financiare sunt bazate pe IAS 39 și astfel, politica contabilă respectă cerințele IAS 39.

Cu toate acestea, tratamentul contabil al fiecărei clasificări din situația poziției financiare nu poate fi obținută în mod direct în politica contabilă. Astfel, pentru a înțelege tratamentul contabil al fiecărei clasificări din situația poziției financiare, sunt necesare informații referitoare la obstrucționarea diferențelor între clasificarea IFRS 9 în situația poziției financiare și clasificarea IAS 39 în politica contabilă a Alpha Bank România S.A.

Există două aspecte ce trebuie luate în considerare privind notele la situațiile financiare în cadrul Alpha Bank România S.A. Prima întrebare se referă la măsura în care clasificarea instrumentelor financiare poate fi obținută din structura notelor. Cel de-al doilea aspect analizează gradul de obținere al clasificării instrumentelor financiare în note.

Tabelul nr. 1.6 prezintă rezultatele referitoare la gradul în care notele la situațiile financiare se bazează pe clasificare în situația poziției financiare sau conform IAS 39.

Tabelul nr. 1.6 Clasificarea frecvenței în structura notelor contabile

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Rezultatele oferă indicații referitoare la faptul că structura notelor la situațiile financiare se bazează pe clasificarea în situația poziției financiare. Pentru bancă este clar faptul că structura notelor nu are la bază clasificarea conform IAS 39.

Tabelul următor prezintă îmbinarea aplicării a două tipuri diferite de sisteme de măsurare în cadrul notelor la situațiile financiare.

Tabelul nr. 1.7 Integrarea itemilor de măsurare în structura notelor explicative

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

În cadrul Tabelului nr. 1.7 am subliniat faptul că doar informațiile referitoare la instrumente financiare sunt disponibile direct din structura notelor contabile. Clasificarea instrumentelor financiare conform IAS 39 nu poate fi astfel obținută din structura notelor la situația financiară.

Tabelul nr. 1.8 stabilește dacă atât informațiile referitoare la clasificările după instrumentele financiare, dar și după IAS 39 pot fi redate în cadrul notelor contabile.

Tabelul nr. 1.8 Detalii referitoare la instrumentele financiare și informații privitoare la IAS 39 existente în notele la situațiile financiare

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Rezultatele de mai sus arată că 100% din filialele Alpha Bank România S.A furnizează detalii privitoare la clasificarea instrumentelor financiare și IAS 39 în notele la situațiile financiare.

Tabelul nr. 1.9 indică prezența îmbinării aplicației a două sisteme de măsurare diferite a informațiilor din notele contabile.

Tabelul nr. 1.9 Integrarea itemilor de măsurare în informațiile din notele contabile

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Ambele clasificări ale instrumentelor financiare (IAS 39 și IFRS 9) sunt disponibile în note, dar clasificarea conform IAS 39 se află în note și nu poate fi astfel direct obținută prin revizuirea situației poziției financiare sau a structurii notelor contabile.

Tabelul următor prezintă modul în care venitul din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile, deprecierea instrumentelor financiare, adaptarea valorii juste sau profitul comercial al instrumentelor financiare și a valorii juste pot fi identificate separat în Declarația venitului global.

Tabelul nr. 1.10 Clasificarea frecvenței în Declarația venitului global

Sursa: Proiecție proprie după Cohen, J., A coefficient of agreement for nominal scales, Educational and Psychological Measurement, pag. 39-44, 1960

Rezultatele indică faptul că informațiile solicitate de IAS 39 și IFRS 9 sunt prezentate în „Situația altor componente ale venitului global” sau „notele la situațiile financiare” a Alpha Bank România S.A.

Declarația venitului global a fost analizată pentru a determina dacă venitul din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile, deprecierea instrumentelor financiare, adaptarea valorii juste a instrumentelor financiare și valoarea justă prin alte componente ale venitului global pot fi obținute din declarația venitului global sau din notele la declarațiile financiare.

CAPITOLUL II IMPACTUL APLICĂRII REFERENȚIALULUI CONTABIL IFRS ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

2.1 Efectele aplicării IFRS-urilor

Ancheta pe care am dorit să o realizăm, urmărește susținerea adoptării timpurii a IFRS 9: Instrumente financiare în cadrul Alpha Bank România S.A și este bazată pe un chestionar aplicat cu un operator de interviu.

În elaborarea chestionarului au fost dezbătute următoarele aspecte:

perfecționarea chestionarului, aspect ce este reflectat prin acordarea posibilității respondenților de a-și expune punctele de vedere în mod distinct pentru fiecare acțiune desfășurată în scopul implementării timpurii a IFRS 9: Instrumente financiare în cadrul Alpha Bank România;

majorarea gradului de confidențialitate prin:

a) prevederea ca, la solicitarea respondenților, diverse comentarii, să nu fie expuse public;

b) nepublicarea răspunsurilor în care sunt reflectate diverse aspecte legate de respondent.

Completarea răspunsurilor la chestionar a avut loc în perioada 01.10.2014 – 15.01.2015.

Chestionarul a prezentat sectoare distincte pentru trei categorii de participanți, astfel:

1) persoane ce consideră că poate fi reflectată o adoptare timpurie a IFRS 9 în cadrul băncii;

2) persoane ce consideră că există un obstacol în privința implementării timpurii a IFRS 9 în cadrul băncii;

3) persoane al căror răspuns este incert cu provore la această abordare.

Înainte de inițierea studiului empiric în cadrul băncii au fost semnate înțelegeri de confidențialitate cu Departamentul Juridic după o prezentare largă a regulilor de securitate. Ni s-au oferit birouri la bancă și am petrecut 10 săptămâni în care am adunat informații empirice, am analizat documentația internă și am abordat chestionarul propus spre analizare.

Posibilitatea utilizării multiplelor metode pentru colectarea datelor reprezintă un avantaj folosit mai degrabă în studiile de caz decât în alte tipuri de studii precum experimentele, analize sau studii de arhivă. Metodologia de cercetare combină diferite modalități (chestionare, observații, dovezi practice) astfel încât să poată fi analizat același fenomen. Am reușit astfel să analizăm același fenomen din mai multe puncte de vedere și să dobândim numeroase viziuni asupra adoptării timpurii a IFRS 9, cât și evidențierea unei comparabilității între IAS 39 și IFRS 9.

Am studiat aproximativ 50 de documente interne (diferite instrucțiuni, polițe și ghiduri). După expunerea departamentelor băncii din partea cărora doream să cunoaștem reprezentanță, coordonatorul nostru ne-a prezentat persoanelor care dețineau cele mai multe cunoștințe în cadrul domeniului analizat.

Prin intermediul acestor prezentări am avut acces la angajați aflați în funcții înalte în diferite departamente și care deținau cunoștințe solide privind tema noastră de interes.

Totuși, în momentul în care eșantionul angajaților este ales de către organizație există un risc ca instituția să fie redată într-o manieră distorsionată. Pentru a depăși această potențială problemă, am identificat și noi salariați care, în cadrul interviurilor, au avut păreri diferite și multiple.

Toate chestionarele au fost elaborate în cadrul băncii, iar durata lor a variat de la 15 la 20 de minute. Cu toate că am avut pregătite unele întrebări pentru respondenți, nu am urmat nici o schemă standard, deoarece rolurile și responsabilitățile persoanelor intervievate au diferit în mod semnificativ, considerând un risc omiterea anumitor aspecte prin utlizarea unor întrebări concret structurate.

Astfel, întrebările au fost cât mai deschise. Am dorit să păstrăm interviurile deschise și nestructurate, atât timp cât discuția era relevantă pentru domeniul nostru de cercetare și deoarece astfel de chestionare reprezintă o cale spre înțelegerea informațiilor necunoscute celor interesați de aplicare a celor două standarde la nivelul băncii.

Trebuie subliniat faptul că informațiile obținute reprezintă părerile individuale ale salariaților astfel încât acestea ar putea să nu reprezinte părerea oficială a băncii.

Astfel, am înțeles modul în care persoanele responsabile de implementarea și analizarea standardelor IAS 39 și IFRS 9 în cadrul băncii percep acest proces. Prin obținerea mai multor păreri ale persoanelor aflate la diferite niveluri ale organizației, am reușit să dobândim o mai bună înțelegere a complexității acestui proces.

În total, au fost aplicate 230 de chestionare respondenților ce fac parte din diverse departamente existente la nivelul Alpha Bank România S.A, în cadrul sediului central aflat în Sectorul 1 al Municipiului București.

Tabelul nr. 2.1 Repartiția numărului de chestionare în funcție de departamentele în care respondenții își desfășoară activitatea la nivelul Alpha Bank România S.A

Sursa: Proiecție proprie

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.1 Distribuția procentuală a chestionarelor pe baza departamentelor în care respondenții își desfășoară activitatea la nivelul Alpha Bank România S.A

În cadrul Tabelului nr. 2.2 am prezentat categoriile de respondenți cu privire la poziția pe care o ocupă în cadrul Alpha bank România S.A și numărul de chestionare împărțit în funcție de fiecare poziție pe care aceștia o ocupă.

Tabelul nr. 2.2 Repartiția numărului de chestionare pe poziția ocupată de către respondenți în cadrul Alpha Bank România S.A

Sursa: Proiecție proprie

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.2 Distribuția procentuală a chestionarelor în funcție de poziția ocupată a respondenților în cadrul Alpha Bank România S.A

Diversitatea participanților arată că răspunsurile de mai sus reflectă practicile și așteptările unei categorii diverse de salariați.

În cadrul acestei anchete, în primul rând s-a ținut cont de criterii de reprezentativitate, criterii clasificate astfel: sexul, nivelul de educație și experiența profesională.

Tabelul nr. 2.3 Structura totală a criteriilor de reprezentativitate

Sursa: Proiecție proprie

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.3 Distribuția procentuală în funcție de sexele respondenților

La nivelul Alpha Bank România S.A, cea mai mare parte a respondenților (60.87%) ce a fost implicată în analiza de față s-a compus din participanți de sex masculin.

În elaborarea anchetei, am repartizat repondenții, atât de sex masculin, cât și de sex feminin, din punct de vedere al nivelului de educație, după cum urmează:

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.4 Distribuția procentuală în funcție de nivelul de educație al respondenților

Pe baza distribuției numărului de chestionare în funcție de nivelul de educație, am observat un profil orientativ al respondenților ce au participat la completarea chestionarului pe perioada monitorizării, rezultând faptul că majoritatea participanților (33.04% – facultate și 36.95% – master) dețin studii superioare.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.5 Distribuția procentuală în funcție de experiența profesională

În scopul abordării chestionarului propus, la nivelul Alpha Bank România S.A, am analizat profilul respondenților și din punct de vedere al experienței profesionale. Astfel, din punct de vedere al distribuției numărului de chestionare am constatat o diferență majoră între noii angajați (o vechime mai mică de 5 ani cu un procent de 30.43%) și angajații cu vechime de peste 20 de ani (4.36%).

La nivelul Alpha Bank România S.A, percepția asupra modului de lucru se îndreaptă foarte mult spre populația tânără, în contextul în care aceștia dețin o forță ridicată de muncă și o implicare mult mai activă.

2.2 Analiza cantitativă a prevederilor standardelor și reglementărilor naționale și internaționale

2.2.1 Prezentarea instrumentele necesare

Măsurarea percepțiilor respondenților constă în analiza a două niveluri-standard:

1) scopul dorit, prin care se reflectă ceea ce respondeții consideră că poate reprezenta acțiunea implementată. Este nivelul pe care orice participant dorește să-l primească;

2) scopul adecvat, prin care este reflectat nivelul minim al prestărilor pe care respondenții sunt dispuți să-l accepte ca fiind suficient. Este nivelul acceptat în funcție de alternativele puse la dispoziție fiecărui respondent.

Criteriile de care trebuie să ținem cont în evaluarea percepțiilor respondenților privind un scop (în cazul nostru adoptarea timpurie a IFRS 9), sunt bazate pe planificare, evaluare și îmbunătățire ce se împletesc strâns, astfel formându-se un singur cadru de analiză, și anume o îmbunătățire permanentă.

Măsurarea gradului de satisfacție al subiectului propus spre a fi analizat se fundamentează în cadrul chestionarului. Pentru evaluarea satisfacției fiecărui respondent în parte cu privire la procesul redat spre a fi analizat, am utilizat instrumentul propus de Zeithaml, Parasuraman și Berrz: SERVPERF pe baza căruia vom utiliza informații primare obținute printr-o cercetare directă și informațiile rezultate vor fi prelucrate prin intermediul programului Excel 2007.

Conform lui Jain și Gupta (2004), modelul cunoscut sub denumirea de SERVPERF este net superior scalei SERVQUAL, acesta având ca scop evaluarea calității de ansamblu a unei companii (în cazul nostru, instituția bancară: Alpha Bank România S.A).

SERVQUAL reprezintă un model construit pe o scară de răspuns proiectată în scopul de a reține atât opiniile, cât și aspirațiile respondenților în legătură cu un obiectiv propus. Acest model semnifică și un instrument de îmbunătățire a obiectivelor propuse, cât și o evaluare a acestora.

Modelul pe care am dorit să îl analizăm mai este cunoscut și ca un “model al diferențelor”, ceea ce reflectă o comparație între opiniile și aspirațiile respondenților, acesta cuprinzând și o serie de elemente pe baza cărora a fost construit studiul empiric:

Siguranța: încrederea redată atât de respondenți, cât și de instituția analizată;

Elementele concrete: exprimarea obiectivului propus într-o manieră corectă și sigură;

Capacitate de răspuns: sprijinul respondenților și reflectarea obiectivului urmărit într-un mod rapid;

Empatia: redarea către respondenți a unei misiuni precise;

Credibilitate: siguranța pe care o oferă respondenții prin răspunsurile redate.

2.2.2 Certificarea rezultatului cercetării cantitative

Pe baza chestionarului am extras un prim set de întrebări ce se referă la interacțiunea respondenților cu obiectivul urmărit și anume acela de a se îndeplini cerințele propuse de IFRS 9 în cadrul Alpha Bank România S.A.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.6 Distribuția procentuală privind punctul de vedere al respondenților pe baza procesului de demarare a IFRS 9

Percepția generală cu privire la perioada de implementare a IFRS 9 este mai degrabă incertă din punctul de vedere al respondenților (43.76% dintre participanții de sex feminin și 47.89% dintre participanții de sex masculin).

Respondenții de sex masculin (39.60%) nu plănuiesc demararea proiectelor până în cea de-a doua jumătate a anului 2014 sau mai târziu (aproximativ 33% dintre respondenții de sex masculin consideră că implementarea IFRS 9 va demara începând cu anul 2015), în ideea că banca nu își va fi finalizat amendamentele referitoare la clasificare și măsurare și noul model de depreciere până la acea dată.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.7 Distribuția procentuală privind punctul de vedere al respondenților referitor la perioada de implementare a IFRS 9

Majoritatea respondenților sunt de părere că 2 ani ar fi suficienți pentru implementarea noilor cerințe (36.98% dintre respondenții de sex feminin și 42.77% dintre respondenții de sex masculin). Perioada de timp pe care aceștia o consideră necesară s-a redus în ultima perioadă, un procent de 28.31% dintre respondenții de sex masculin și 25.45% dintre cei de sex feminin considerând că 3 ani sunt necesari pentru finalizarea implementării IFRS 9.

Împreună cu industria bancară în ansamblul său, vom continua să monitorizăm îndeaproape dezvoltările proiectului contabilității instrumentelor financiare pe parcursul anului 2014 și vom avea în vedere să vă ținem la curent cu modificările aduse.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.8 Distribuția procentuală privind reflectarea performanței financiare și a poziției financiare a băncii conform IFRS 9

Proporția per ansamblu a celor care se întreabă dacă standardul va reflecta clar afacerea propusă, a crescut în ultima perioadă. Un număr mare de respondenți (30.76% dintre respondenții de sex masculin și 25.65% din cei de sex feminin) au manifestat un acord total cu privire la reflectarea unei îmbunătățiri în comunicarea poziției financiare și a performanței financiare a băncii pe baza caracteristicilor IFRS 9.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.9 Distribuția procentuală privind reflectarea performanței financiare și a poziției financiare a băncii conform IFRS 9

Referitor la această întrebare nu a existat un consens. Mulți intervievați au fost de părere că banca ar putea îndeplini cerințele IFRS 9 și să-și păstreze în același timp nivelul de comparabilitate cu IAS 39. Totuși, o minoritate importantă de respondenți și-au manifestat încrederea mai degrabă în capacitatea băncii de a îndeplini cerințele în mod adecvat, decât în nivelul de comparabilitate. Dat fiind faptul că o parte a respondenților susțin ideea succesului privind implementarea IFRS 9, se preconizează îndeplinirea acesteia în perioada imediat următoare, fără nici un fel de impediment.

În special, creșterea semnificativă a răspunsurilor manifestate în privința acordului total indică faptul că implicarea Departamentului Credite este în prezent la un nivel înalt. Acesta reprezintă o dezvoltare naturală dat fiind faptul că regulile devin tot mai clare și încet să tindă spre implementarea acestora.

Alpha Bank România S.A consideră că implementarea națională a IFRS 9 și IAS 39 poate fi destul de consistentă, dar nivelul de comparabilitate a acestor standarde nu ar putea fi atins. Data efectivă obligatorie pentru adoptarea IFRS 9, a fost stabilită ca fiind 01.01.2015 de către IASB în anul 2011. Din acel moment, banca a inițiat demersurile pentru implementarea IFRS 9 la data stabilită. Cu toate acestea, unii participanți la interviu consideră că termenul ar putea fi amânat în viitor.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.10 Distribuția procentuală privind măsura în care adoptarea timpurie a IFRS 9 afectează decizia respondenților

Decizia de adoptare timpurie este influențată de colectivul băncii. De la ultimele studii a existat o creștere a numărului de participanți ce nu consideră că vor fi influențați de grupul lor. Acest lucru reflectă faptul că, cu cât data efectivă se apropie, cu atât va fi mai dificilă implementarea timpurie.

Tabelul nr. 2.4 Date demografice ale respondenților

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Tabelul nr. 2.4 reflectă o înfățișare informativă a respondenților ce au luat parte la chestionar, punându-se accent pe nivelul de educație deținut și pe experiența profesională cumulată în cadrul băncii.

Conform statisticilor rezultate, majoritatea respondenților participanți la chestionar dețin într-un număr mare atât de studii de scurtă durată (diplomă de licență), dar și de studii de lungă durată (diplomă de master), fapt ce influențează în mare măsură adoptarea timpurie a IFRS 9, pe baza cunoștințelor acumulate privind aplicarea IAS/IFRS de către angajații Alpha Bank România S.A.

Opinia generală a respondenților cu privire la aplicarea timpurie a IFRS 9 este una afirmativă, precizând un acord total în legătură cu factorii evidențiați în scopul realizării obiectivului urmărit la nivelul Alpha Bank România S.A.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.11 Atitudinea respondenților cu privire la factorii evidențiați în scopul adoptării timpurii a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.12 Satisfacția respondenților cu privire la avantajele sau dezavantajele adoptării timpurii a IFRS 9

Abordarea satisfacției opiniilor și aspirațiilor privind avantajele și dezavantajele adoptării timpurii a IFRS în cadrul Alpha Bank România S.A, prezintă o majorare a opiniilor optimiste a caracteristicilor dezbătute de către respondenți, atât din punct de vedere al nivelului de educație al acestora, cât și din punct de vedere al experienței profesionale dobândite.

Astfel, putem preciza faptul că opiniile respondenților asupra calității obiectivului urmărit sunt mult mai stabile decât aspirațiile acestora. Informațiile privind clarificarea acestui obiectiv urmărit în cadrul Alpha Bank România S.A pot fi regăsite în multitudinea de sondaje de opinie referitoare la adoptarea timpurie a IFRS 9, sondaje ce au dus la concretizarea modelului de răspuns pentru aceste tipuri de întrebări.

Tabelul nr. 2.5 Opinii și aspirații ale respondenților față de adoptarea timpurie a IFRS 9 (media privind experiența profesională a respondenților)

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Aplicarea timpurie are loc ținând cont că toate cerințele standardului sunt implementate în același timp. Cu toate acestea există două excepții ale acestei cerințe:

– cerințele ce permit instituției bancare să prezinte schimbări ale valorii juste a unei răspunderi datorită modificărilor propriului risc de credit pot fi aplicate mai devreme separat;

– atunci când instituția bancară aplică pentru prima dată IFRS 9 (2014) poate alege ca polița sa contabilă să continue a fi aplicată cerințelor de contabilitate împotriva riscurilor ale IAS 39 și nu noului model.

Cu privire la aspirații, deși există o majorare a valorii acestora comparativ cu opiniile respondenților, distribuția răspunsurilor nu este o distribuție omogenă, astfel încât acestea se asociează pe diverse serii în funcție de medie:

Tabelul nr. 2.6 Opinii ale respondenților prezentate în funcție de departamentele în care aceștia își desfășoară activitatea

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Tabelul nr. 2.7 Aspirații ale respondenților prezentate în funcție de departamentele în care aceștia își desfășoară activitatea

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Respondenții ce au luat parte la completarea chestionarului ăși desfășoară activitatea în cadrul celor 5 departamente alese aleatoriu, după cum urmează:

a) Departamentul financiar

Rolul principal al Departamentului Financiar este acela de a prevoziona cât mai precis costurile totale ale obiectivului umărit, pe baza informațiilor preluate de la departamente implicate în analiză.

Viziunea, misiunea și obiectivele Alpha Bank România S.A vor fi stabilite conform unor principii fundamentale: satisfacția angajaților, valorificarea resurselor necesare pentru implementarea standardului contabil analizat și eficiența financiară. Astfel, rezultatele la nivelul Departamentului Financiar trebuie analizate în contextul local dezvoltării economice și a celei administrative, ținându-se cont de observațiile reflectate de către respondenți.

Tabelul nr. 2.8 Nivelul de încredere al Departamentului Financiar privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.13 Frecvența nivelului de încredere al Departamentului Financiar privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Anumiți respondenți au oferit un „Acord Total” (un procent de 38.45%) privind încrederea pe care o au în legătură cu adoptarea timpurie a IFRS 9 la nivelul Alpha Bank România S.A, spre deosebire de cei ce au manifestat „Dezacordul Total” (6.10%) privind încrederea pe care o au în legătură cu adoptarea anticipată a acestui standard la nivelul băncii.

Tabelul nr. 2.9 Nivelul de transparență și cel de productivitate al Departamentului Financiar privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.14 Frecvența nivelului de transparență al Departamentului Financiar privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Din nou, mulțumirea respondenților față de nivelul de transparență pe care îl oferă adoptarea timpurie a IFRS 9, este un rezultat pozitiv.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.15 Frecvența nivelului de productivitate al al Departamentului Financiar privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Procentajul ridicat pentru nivelurile „Acord Total” și „Acord” privind nivelul de productivitate pe care îl oferă obiectivul propus spre a fi analizat în cadrul Alpha Bank România S.A, este un procentaj așteptat.

Tabelul nr. 2.10 indică procedura de ameliorare și cea de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, proceduri elaborate în funcție de nivelurile de răspuns indicate ale respondenților, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.10 Nivelul de ameliorare și cel de îmbunătățire al eficienței raportării financiare evaluat în cadrul Departamentului Financiar

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.16 Frecvența nivelului de ameliorare a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Financiar

Ameliorarea eficienței raportării financiare, din punct de vedere al răspunsurilor participanților la chestionar este apreciată la un rezultat scăzut, conform nivelului „Dezacord Total” (17.70%) și „Dezacord” (27.60%).

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.17 Frecvența nivelului de îmbunătățire a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Financiar

Nivelul de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, pe baza răspunsurilor participanților este apreciat la un rezultat ridicat conform nivelului „Acord Total” (42.95%) și „Acord” (37.35%).

b) Departamentul Trezorerie

Departamentul Trezorerie are ca obiectiv principal îndeplinirea prognozelor și a investigațiilor pentru diferite elemente ale pieței financiare.

Tabelul nr. 2.11 Nivelul de încredere al Departamentului Trezorerie privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.18 Frecvența nivelului de încredere al Departamentului Trezorerie privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Privind gradul de încredere pe care respondenții din cadrul Departamentului Trezorerie îl au în legătură cu adoptarea timpurie a IFRS 9 la nivelul Alpha Bank România S.A, a existat un echilibru între nivelurile „Dezacord” (27.45%), „Neutru” (25.50%) și „Acord” (28.65%), motiv pentru care ne determină să problematizăm acest rezultat.

Tabelul nr. 2.12 Nivelul de transparență și cel de productivitate al Departamentului Trezorerie privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Tabelul nr. 2.12 indică gradul de transparență și gradul de productivitate oferit de adoptarea timpurie a IFRS 9, factori evaluați în funcție de nivelurile de răspuns indicate ale respondenților.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.19 Frecvența nivelului de transparență al Departamentului Trezorerie privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.20 Frecvența nivelului de productivitate al Departamentului Trezorerie privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Referitor la Figura nr. și Figura nr. , din punct de vedere al răspunsurilor participanților, pentru nivelul „Acord Total” s-a evidențiat un rezultat scăzut (8.75%).

Tabelul nr. 2.13 indică gradul de ameliorare și cel de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, măsuri elaborate în funcție de nivelurile de răspuns indicate ale respondenților, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.13 Nivelul de ameliorare și cel de îmbunătățire al eficienței raportării financiare evaluat în cadrul Departamentului Trezorerie

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.21 Frecvența nivelului de ameliorare a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Trezorerie

Ameliorarea eficienței raportării financiare, din punct de vedere al răspunsurilor participanților la chestionar este apreciată la un rezultat scăzut, conform nivelului „Dezacord Total” (34.05%) și „Dezacord” (39.40%).

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.22 Frecvența nivelului de îmbunătățire a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Trezorerie

Nivelul de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, pe baza răspunsurilor participanților este apreciat la un rezultat ridicat conform nivelului „Acord Total” (27.80%) și „Acord” (30.15%).

c) Departamentul Credite

Obiectivul principal al Departamentului Credite este acela de a se ocupa în totalitate de toate informațiile necesare a fi furnizate clienților în scopul alegerii celei mai bune decizii de finanțare.

Tabelul nr. 2.14 Nivelul de încredere al Departamentului Credite privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.23 Frecvența nivelului de încredere al Departamentului Credite privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Majoritatea respondenților au oferit un „Acord” (35.40%) privind încrederea pe care o au în legătură cu adoptarea timpurie a IFRS 9 la nivelul Alpha Bank România S.A.

Tabelul nr. 2.15 Nivelul de transparență și cel de productivitate al Departamentului Credite privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Tabelul nr. 2.15 indică nivelul de transparență și nivelul de productivitate pe care implementarea IFRS 9 o oferă în cadrul Alpha Bank România S.A, procese evaluate în funcție de nivelurile de răspuns indicate ale respondenților.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.24 Frecvența nivelului de transparență al Departamentului Credite privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Satisfacția respondenților față de nivelul de transparență pe care îl oferă adoptarea timpurie a IFRS 9, este un rezultat pozitiv.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.25 Frecvența nivelului de productivitate al Departamentului Credite privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Procentajul ridicat pentru nivelurile „Dezacord Total” (22.85%) și „Dezacord” (29.65%) privind nivelul de productivitate pe care îl oferă obiectivul propus spre a fi analizat în cadrul Alpha Bank România S.A, este un procentaj așteptat conform evaluării gradului de productivitate de către respondenții din Departamentul Credite.

Tabelul nr. 2.16 indică nivelul de ameliorare și cel de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, măsuri dezbătute în funcție de nivelurile de răspuns indicate ale respondenților:

Tabelul nr. 2.16 Nivelul de ameliorare și cel de îmbunătățire al eficienței raportării financiare evaluat în cadrul Departamentului Credite

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.26 Frecvența nivelului de ameliorare a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Credite

Nivelul de ameliorare a eficienței raportării financiare, în legătură cu răspunsurile participanților din cadrul Departamentului Credite este apreciată la un rezultat ridicat, conform nivelului „Acord Total” (28.45%) și „Acord” (24.20%).

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.27 Frecvența nivelului de îmbunătățire a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Credite

Nivelul de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, pe baza răspunsurilor participanților este apreciat la un rezultat scăzut în cadrul Departamentului Credite conform nivelului „Dezacord Total” (12.30%) și „Dezacord” (46.75%).

d) Departamentul Juridic

Rolul principal al Departamentului Juridic este de a garanta respectarea legalității și pentru a reda siguranța intereselor patrimoniale și nepatrimoniale proprii demersului activității bancare.

Tabelul nr. 2.17 Nivelul de încredere al Departamentului Juridic privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.28 Frecvența nivelului de încredere al Departamentului Juridic privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Respondenții au oferit „Acordul” (35.40%) privind încrederea pe care o au în legătură cu adoptarea timpurie a IFRS 9 la nivelul Alpha Bank România S.A, spre deosebire de cei ce au manifestat „Dezacordul” (32.80%) privind încrederea pe care o au în legătură cu adoptarea anticipată a acestui standard la nivelul băncii.

Tabelul nr. 2.18 indică nivelul de transparență și cel al productivității oferite de către adoptarea timpurie a IFRS 9 în cadrul Alpha Bank România S.A, niveluri propuse spre a fi analizate în funcție de răspunsurile respondenților, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.18 Nivelul de transparență și cel de productivitate al Departamentului Juridic privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.29 Frecvența nivelului de transparență al Departamentului Juridic privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Percepția respondenților față de nivelul de transparență pe care îl oferă adoptarea timpurie a IFRS 9, este un rezultat pozitiv din punct de vedere al nivelului de răpuns indicat (respondenții și-au manifestat „Acordul” – 45.70%).

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.30 Frecvența nivelului de productivitate al Departamentului Juridic privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Procentajul ridicat pentru nivelurile „Dezacord” (33.80%) și „Acord” (42.60%) privind nivelul de productivitate pe care îl oferă obiectivul propus spre a fi analizat în cadrul Alpha Bank România S.A, este un procentaj așteptat, opiniile respondenților fiind împărțite.

Tabelul nr. 2.19 indică procedura de ameliorare și cea de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, proceduri elaborate în funcție de nivelurile indicate de răspuns ale respondenților, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.19 Nivelul de ameliorare și cel de îmbunătățire al eficienței raportării financiare evaluat în cadrul Departamentului Juridic

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.31 Frecvența nivelului de ameliorare a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Juridic

Nivelul de ameliorare a eficienței raportării financiare, din punct de vedere al răspunsurilor participanților la chestionar este apreciată la un rezultat ridicat, conform nivelului „Acord Total” (21.55%) și „Acord” (38.20%).

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.32 Frecvența nivelului de îmbunătățire a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Juridic

Nivelul de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, pe baza răspunsurilor participanților este apreciat la un rezultat scăzut conform nivelului „Dezacord” (27.40%).

e) Departamentul Resurse Umane și Guvernanță Corporativă

Departamentul Resurse Umane și Guvernanță Corporativă deține ca obiectiv principal majorarea și dezvoltarea eficienței în luarea deciziilor referitoare la angajații instituției bancare.

Tabelul nr. 2.20 Nivelul de încredere al Departamentul Resurse Umane și Guvernanță Corporativă privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.33 Frecvența nivelului de încredere al Departamentul Resurse Umane și Guvernanță Corporativă privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Majoritatea respondenților și-au manifestat „Dezacordul” (37.90%) privind încrederea pe care o au în legătură cu adoptarea anticipată a acestui standard la nivelul băncii.

Tabelul nr. 2.21 indică atât gradul de transparență, cât și gradul de productivitate, în funcție de nivelurile indicate de răspuns ale respondenților, astfel:

Tabelul nr. 2.21 Nivelul de transparență și cel de productivitate al Departamentul Resurse Umane și Guvernanță Corporativă privind adoptarea timpurie a

IFRS 9

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.34 Frecvența nivelului de transparență al Departamentul Resurse Umane și Guvernanță Corporativă privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Satisfacția participanților față de nivelul de transparență pe care îl oferă adoptarea timpurie a IFRS 9, este un rezultat pozitiv.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.35 Frecvența nivelului de productivitate al Departamentul Resurse Umane și Guvernanță Corporativă privind adoptarea timpurie a IFRS 9

Privind nivelul de productivitate oferit de către adoptarea timpurie a IFRS 9, a fost precizat un rezultat scăzut, conform răspunsurilor date de către angajații Alpha Bank România.

Tabelul nr. 2.22 indică procedura de ameliorare și cea de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, proceduri elaborate în funcție de nivelurile indicate de răspuns ale respondenților, astfel:

Tabelul nr. 2.22 Nivelul de ameliorare și cel de îmbunătățire al eficienței raportării financiare evaluat în cadrul Departamentului Resurse Umane și Guvernanță Corporativă

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.36 Frecvența nivelului de ameliorare a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Resurse Umane și Guvernanță Corporativă

Ameliorarea eficienței raportării financiare, din punct de vedere al răspunsurilor participanților la chestionar este apreciată la un rezultat scăzut, conform nivelului „Dezacord Total” (47.85%).

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.37 Frecvența nivelului de îmbunătățire a eficienței raportării financiare evaluată în cadrul Departamentului Resurse Umane și Guvernanță Corporativă

Nivelul de îmbunătățire a eficienței raportării financiare, pe baza răspunsurilor participanților este apreciat la un rezultat ridicat conform nivelului „Acord Total” (42.20%) și „Acord” (35.85%).

În concluzie, pe baza anchetei realizate, am elaborat o analiză a atitudinii respondenților în timpul completării chestionarului, după cum urmează:

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.38 Conduita participanților pe parcursul completării chestionarului: Captivat

Din punctul nostru de vedere, respondenții s-au arătat a fi captivați de subiectul elaborat în cadrul anchetei (63.25%), prezentând un interes major, spre deosebire de anumiți respondenți ce au avut o atitudine indiferentă (29.50%) în legătură cu întrebările dezbătute, motivând neîncrederea în situația dezbătută, cât și inutilitatea acestui chestionar.

Sursa: Proiecție proprie după calcule efectuate în Programul Excel 2007

Figura nr. 2.39 Conduita participanților pe parcursul completării chestionarului: Confient

Majoritatea respondenților invitați la completarea chestionarului au prezentat o atitudine pozitivă, considerând că participarea lor la întrebările dezbătute va aduce o schimbare prielnică în cadrul instituției bancare.

CONCLUZII, PROPUNERI ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

Studiul investighează modul în care sunt depășite diferențele în ceea ce privește activele financiare, între IAS 39 și IFRS 9, în declarațiile financiare ale Alpha Bank România S.A, prin revizuirea clasificării activelor financiare în Declarația Poziției Financiare, politicile contabile și notele contabile. IAS 39 prevede clasificări specifice pentru instrumentele financiare, în timp ce IFRS 9 oferă o clasificare bazată pe instrumente financiare.

Studiul relevă cele mai bune instrucțiuni practice referitoare la politici și proceduri pe care banca ar trebui să le adopte în cazul activelor financiare ce fac subiectul analizei deprecierii în conformitate cu cerințele IAS 39: Recunoaștere și Evaluare.

Alpha Bank România S.A necesită a sublinia următoarele aspecte:

– să recunoască pierderile provenite din împrumuturi cât mai devreme posibil în contextul IFRS;

– să adopte o abordare conservativă și comparabilă a măsurării provizioanelor deprecierii în cadrul tuturor portofoliilor de credit;

– ar trebui să îmbunătățească semnificativ numărul și caracteristicile calitative ale activului financiar, dar și declarațiile riscului de credit ce vor facilita înțelegerea utilizatorilor cu privire la profilurile de calitate ale propriilor active și practicile gestionării riscului de credit.

Alpha Bank România S.A consideră că îmbinarea cu o abordare conservativă a prevederilor de depreciere cu declarațiile îmbunătățite semnificativ referitoare la calitatea activului și riscul de credit vor ajuta la recâștigarea încrederii investitorilor în domeniul bancar.

Conform unei analize comparative cu IAS 39, observăm că IFRS 9 a adoptat:

– o abordare logică axată pe principii, orientată spre clasificarea și măsurarea instrumentelor financiare și a înlăturat reclasificarea restrictivă a regulilor menționate în IAS 39;

– un model de pierdere așteptată aplicabil tuturor tipurilor de instrumente financiare ce fac subiectul deprecierii contabile;

– un model îmbunătățit al contabilității de acoperire împotriva riscurilor pentru a realiza cu ușurință un raport între gestionarea riscurilor și tratamentul contabil.

Noul model de depreciere va avea un impact mare asupra băncii. În prezent, banca trebuie să-și recunoască nu numai pierderile din creditele anterioare ci și cele viitoare, astfel încât să se asigure că este capitalizată corespunzător.

Pe baza înțelegerii prevederilor pentru activele neperformante, considerăm că implementarea modelului de pierdere așteptată ar îmbunătății prevederile pierderii din credite cu aproape 50%.

Atunci când sunt comparate cu cerințele restrictive ale contabilității de acoperire împotriva riscurilor sub IAS 39, noul model IFRS 9 va permite băncii să își reflecte activitățile de gestionare a riscurilor în declarațiile financiare.

Acest model va facilita investitorilor și altor acționari înțelegerea riscurilor cu care banca se confruntă, acțiunea întreprinsă de conducere pentru gestionarea acelor riscuri și eficiența acelor strategii de gestionare.

Întrucât data efectivă obligatorie a IFRS 9 este 01.01.2018, banca trebuie să demonstreze că deține capacitate pentru implementarea IFRS până la sfârșitul anului 2016. Acest lucru va oferi instituției suficient timp pentru a înțelege ipotezele și raționamentele aplicării acestor standarde.

Mai mult decât atât, conducerea va investi timp pentru înțelegerea deplină a relației între IFRS 9 și cerințele reglementative complexe.

Implementarea IFRS ca standard contabil global ar trebui să fie încurajată în mod constant.

În timp ce, atât IAS 39 și IFRS 9 prezintă deficiențe, cel puțin cu privire la evaluarea și măsurarea pierderilor din credite, adoptarea IFRS ca și standard de raportare financiar globală va ajuta la promovarea unei mai mari transparențe a comparabilității declarațiilor financiare. IFRS 9 reprezintă un pas în direcția corectă. Un model contabil axat pe pierderile de credit așteptate reprezintă o îmbunătățire semnificativă, cu toate că rezultatele implementării nu sunt încă vizibile.

Progresul încet și întârzierile repetate au făcut ca IAS 39 să rămână relevant pentru o perioadă de timp mai mare decât cea preconizată și va continua până în momentul implementării IFRS 9. Acest lucru susține importanța continuă a temelor și abordărilor discutate în studiul de față.

Literatura de specialitate discută conformitatea valorii juste și ajunge la concluzia că intenția primară a reglementatorilor de standarde a fost aceea de a face trecerea la un model complet pentru valoarea justă, dar în cele din urmă aceștia au acceptat o abordare ca o măsurării mixtă să fie aplicată în IFRS 9. Oamenii de știință și-au exprimat îngrijorarea referitoare la natura periodică a contabilității valorii juste.

Concluziile arată că deprecierea instrumentelor financiare, corectarea valorii juste a acestora și componentele ale altor venituri globale pot fi obținute din declarația de venit global sau din notele la situațiile financiare.

Cele două corpuri de implementare a standardelor par să incline spre modele diferite de pierdere preconizată. Există o incertitudine crescândă cu privire la modificarea rezultatelor instrumentelor financiare: în comparație cu concluziile analizelor anterioare, mai multe bănci consideră că noile cerințe nu pot fi implementate astfel încât să poată exista o majorare a comparabilității între bănci.

Nivelul de înalt interes asupra raportărilor financiare a băncilor continuă să rămână de neclintit, nu în utlimul rând datorită rolului cheie pe care acestea îl au în sprijinirea activității economice. Există cereri simultane pentru bănci ca acestea să își majoreze capitalurile și să împrumute mai mult. În plus, recesiunea din diferite părți ale lumii, ratele dobânzilor scăzute și schimbările semnificative ale reglementărilor duc la concluzia că băncile concurează într-un mediu dificil.

ANEXE

CHESTIONAR DE EVALUARE

Secțiunea 1: Adoptarea și practicile IFRS 9: Instrumente financiare în cadrul instituției dumneavoastră:

1. Când vă așteptați să demareze proiectele de implementare a IFRS 9: Instrumente financiare?

Deja au demarat Începând cu anul 2015

Prima jumătate a anului 2014 Incert

A doua jumătate a anului 2014

2. Pe baza a ceea ce cunoașteți despre IFRS 9: Instrumente financiare, vă așteptați ca acest standard să reflecte mai fidel performanța financiară și poziția financiară a băncii dumneavoastră?

Dezacord total Acord

Dezacord Acord total

Neutru

3. Presupunând că etapele IFRS 9: Instrumente Financiare sunt finalizate în prima jumătate a anului 2014, cât timp considerați necesar pentru implementarea acestui standard?

Mai puțin de 2 ani Peste 3 ani

2 ani Incert

3 ani

4. Credeți că instituția dumneavostră, în ansamblu, poate îndeplini cerințele aplicării IFRS 9: Instrumente financiare la un nivel adecvat, în timp ce își menține gradul de comparabilitate cu IAS 39: Recunoaștere și evaluare?

Dezacord total Acord

Dezacord Acord total

Neutru

5. Adoptarea timpurie a IFRS 9 ar afecta în mare măsură decizia dumneavostră?

Dezacord total Acord

Dezacord Acord total

Neutru

Secțiunea 2 Percepția dumneavoastră vis-à-vis de factorii ce pot influența adoptarea IFRS de către companiile românești și provocările adoptării acestora

În această secțiune cercetătorul dorește să afle părerile dumneavostră specifice cu privire la adoptarea timpurie a IFRS 9: Instrumente financiare de către instituțiile bancare românești.

Indicați nivelul potrivit din următoarele opțiuni: Dezacord Total (DT), Dezacord (D), Neutru (N), Acord (A), Acord Total (AT)

A) Elementele ce pot afecta adoptarea IFRS 9:

B) Adoptarea timpurie a IFRS 9 de către instituțiile bancare românești

C) Beneficiile adoptării timpurii a IFRS 9: Instrumente financiare în cadrul instituțiilor bancare românești

D) Provocările adoptării timpurii a IFRS 9: Instrumente financiare

Secțiunea 4: Contextul demografic

Bifați răspunsul în căsuțe sau răspundeți în scris dacă este necesar:

44. Gen:

Feminin Masculin

45. Nivel educațional:

certificat (diplomă) vocațional Facultate

Master Altele (specificați)

46. Experiență profesională:

Mai puțin de 5 ani Între 5-10 ani

Între 10-15 ani Între 15-20 ani

Peste 20 de ani

47. Poziția ocupată în cadrul instituției bancare…………………………………………

Secțiunea 5 Profilul instituției bancare

Următoarele întrebări solicită informații generale cu privire la instituția dumneavoastră. Răspundeți prin bifare sau completați:

48. Care este capitalul instituției dumneavoastră?

Mai puțin de 50.000 Între 50.000 – 100.000

Peste 100.000

49. JUDEȚ:………………………………………………………………………………………….

50. COD JUDEȚ: ………………………………………………………………………………….

51. LOCALITATE:………………………………………………………………………………….

51. INSTITUȚIA BANCARĂ:……………………………………………………………………..

Comentarii suplimentare………………………………………………………………………..