Apelul Curtea de Apel

C u p r i n s

Competenta Curtii de Apel

Regulamentul Curtii de Apel (extras)

Sesizarea instantei in dreptul penal

Plangerea

Denuntul

Plangerea prealabila

Cauze care inlatura actiunea penala

Cazuri in care este necesara plangerea prealabila pentru exercitarea actiunii penale.

Caile de atac

Caile de atac ordinare

Persoanele care pot actiona prin caile de atac ordinare

Termenul de declarare a apelului si a recursului

Repunerea in termen

Apelul (recursul) peste termen

Declararea apelului si a recursului

Renuntarea la calea de atac ordinara

Retragerea caii de atac ordinare

Efectele cailor de atac ordinare

Efectul suspensiv

Efectul devolutiv

Efectul extensiv

Neagravarea situației in propria cale de atac

A/1 – Apelul

Titularii apelului

Termenul de apel

Judecata in apel

A/2 – Recursul

Hotărâri ce pot fi atacate cu recurs

Titularii recursului

Termenul de recurs

Judecata in recurs

Caile extraordinare de atac

B/1 – Contestata in anulare

B/2 – Revizuirea

B/3 – Recursul in anulare

B/4 – Recursul in interesul legii

Participanții in procesul penal

Organele judiciare

Instanțele judecatoresti

Ministerul Public

Organele de cercetare penala

Partile

Inculpatul

Partea vatamata

Partea civila

Partea responsabila civilmente

Aparatorul

Alte persoane

Rolul procurorului

Grefierul.

Citatia si elementele sale

Cheltuielile judiciare si amenda judiciara

Dosarele si mapele de hatarari

Dispozitiile instantei de judecata

Competenta Curtii de Apel

Potrivit art.10 din Legea 92/92 pentru organizarea judecatoreasca si a art.2 din Legea 54/93 pentru organizarea instantelor si parchetelor militare, in sistemul organelor de judecata din ROMANIA intra urmatoarele instante:

Judecatoriile

Tribunalele militare

Tribunalele

Tribunalul militar teritorial

Curtile de Apel

Curtea Militara de Apel

Curtea Suprema de Justitie.

Instantele judecatoresti sunt subiect principal al activitatii procesual-penale. Instanta reprezinta subiectul procesual cel mai important, ca participant in cauza penala in indeplinirea functiei de judecare si solutionare a cauzei penale. Pentru asigurarea unui control asupra jotararilor judecatoresti si pentru o mai buna infaptuire a justitiei, normele procesual-penale prevad ca hotararea unei instante este supusa cailor de atac ordinare, respectiv apelului si recursului. Pot exista doua sau trei grade de jurisdictie, in functie de caile de atac folosite in cadrul unui proces penal, conform legii 92/92. Functioneaza trei grade de jurisdictie in cazurile in care justitiabilul are drept de apel contra judecatii in prima instanta si apoi are dreptul de recurs contra judecatii in apel.

Conform art.27 alin.1 din legea 92/92 pentru organizarea judecatoreasca: “Fiecare Curte de Apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie cuprinzand mai multe tribunale”.

Totodata, art.29 din aceeasi lege prevede ca: “Curtile de Apel judeca, in prima instanta, cauzele date in competenta lor prin lege”.

Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale.

Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de lege.

Judecarea cauzelor penale pe doua sau trei trepte nu este obligatorie deoarece este posibil ca aceste cai de atac sa nu fie valorificate, situatie in care judecata se realizeaza intr-o singura treapta.

Instanta de judecata isi desfasoara activitatea in complet de judecata format din doi sau mai multi judecatori, dar hotararea este unica, ca vointa a tuturor judecatorilor sai a majoritatii lor. De remarcat si art.29 din legea 92/92 care defineste numarul membrilor completelor de judecata la Curtea de Apel : “Curtile de apel judeca procesele lor in prima instanta, in complete formate din 2 judecatori, iar apelurile si recursurile, in complete formate din 3 judecatori”.

Conform art.28 din Codul de Procedura Penala sub aspectul competentei functionale (care determina categoriile de activitati pe care le desfasoara un anumit organ judiciar), Curtea de Apel judeca in prima instanta, in apel si in recurs si totodata solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunalele din raza sa teritoriala ori intre judecatoriile din circumscriptiile unor tribunale diferite, aflate in raza sa teritoriala a Curtii.

Ca prima instanta Curtea de Apel judeca:

infractiunile prevazute de Codul Penal in art.155-176 si 356-361;

infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, precum si de notari;

infractiunile savarsite de judecatorii si controlorii financiari ai camerelor de conturi judetene;

alte infractiuni date prin lege in competenta sa.

Se poate observa ca aceste instante au atat o competenta materiala (este cea care determina competenta unui anumit organ judiciar in functie de obiectul cauzelor penale ce urmeaza a fi solutionate) determinata concret, cat si o competenta personala (competenta care se stabileste in functie de calitatea persoanei), determinata de calitatile faptuitorului.

Ca instanta de apel, Curtea de Apel judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalele in prima instanta.

Ca instanta de recurs, Curtea de Apel judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume lrevazute de lege.

Competenta teritoriala (este cea care distribuie cauzele penale intre organe judiciare de acelasi grad, realizand repartizarea cauzelor pe linie orizontala) a Curtilor de Apel este stablita prin anexa 2 la Legea 92/92 pentru organizarea judecatoreasca, unde sunt enumerate 15 curti de apel avand fiecare in circumscriptia sa mai multe tribunale.

Regulament privind organizarea si functionarea administrativa a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel, aprobat prin ordinul ministrului justitiei (extras)

CAPITOLUL I – Dispozitii generale

Art.1 – Autoritatea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistrturii, fiecare cu atributiileproprii prevazute de Constitutie si de legea de organizare judecatoreasca.

Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiul constitutional al independentei si inamovibilitatii judecatorilor ci cu dispozitiile celorlalte legi.

Instantele judecatorersti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.

Ministerul Justitiei este organul administratiei publice centrale de specialitate care exercita atributiileprevazute de lege in domeniul administratiei justitiei, al executarii pedepselor, precum si cu privire la activitatea Ministerului Public , pe baza strictei aplicari a legii, corespunzator principiilor democratice ale statului de drept, asigurand conditiile necesare organizarii si functionarii intrtegului sistem al justitiei.

Art.2 – Judecatoriile, tribunalele si curtile de apel sunt organizate potrivit dispozitiilor Legii pentru organizarea judecatoreasca si prevederilor legale privind normele de structuri, ca institutii bugetare.

Instantele au in organizarea lor doua sau maimulte sectii. Numarul sectiilor curtilor de apel, tribunalelor, precum si sectiile judecatoriilor se stabilesc de ministrul justitiei.

CAPITOLUL II – Dispozitii privind atributiile judecatorilor si ale personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu

Sectiunea I – Dispozitii privind activitatea judecatorilor

§ 1. Dispozitii generale

Art.5 – Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei suna inamovibili. Judecatorii stagiari se bucura de stabilitate. Judecatorii au urmatoarele indatoriri:

sa asigure, prin activitatea desfasurata, respectarea legii si independenta puterii judecatoresti;

sa respecte normele de deontologie profesionala;

sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, in conformitate cu legea, prin folosirea tuturor mijloacelor pe care le au la indemana;

sa manifeste calm, rabdare, politete, competenta profesionala si impartialitate in fata de justitiabili, martori, avocati si alte persoane cu care intra in contact in calitate oficiala;

sa respecteprogramul de lucru: prezentarea la serviciu dupa orele legale de program, parasirea locului de munca in timpul programului de activitate, precum si invoirile care nu depasesc durata unei zile de munca, se aproba de presedintele instantei sau de inlocuitorul acestuia; la tribunale si curti de apel, cu incuviintarea presedintelui, invoirile de la program pot fi acordate si de presedintii de sectii sau responsabilii de compartimente;

sa poarte ecusonul atunci cand sunt desemnati judecatori de serviciu;

sa participe la sedintele de judecata conformprogramarii facute de conducerea instantei;

sa solutioneze cu celeritate cauzele deduse judecatii, solutiile pronuntate trebuind sa fie conforme cu dispozitiile legale in vigoare si sa corespunda situatiei de fapt stabilite;

sa redacteze hotararilepronuntate in termenul prevazut de lege;

sa respecte secretul deliberarii;

sa indeplineasca, in limitele functiilor lor, orice dispozitie administrativa, stabilita in conformitate cu legea de superiorii ierarhici.

Presedintii tribunalelor si curtilor de apel sunt ajutati in indeplinirea atributiilor de 1-3 vicepresedinti, numarul acestora fiind stabilit pentru fiecare tribunal si curte de apel, de catre ministrul justitiei.

Curtile de apel au doi sau mai multi judecatori inspectori.

Art.9 – Presedintele curtii de apel asigura conducerea curenta a activitatii administrativ-judiciare a curtii, in care scop:

ia masuri pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii tribunalelor si judecatoriilor din teritoriu;

verifica personal si prin judecatorii inspectori organizarea si calitatea serviciului, respectarea legii si a regulamentelor la toate instantele din circumscriptie;

organizeaza si coordoneaza activitatea judecatorilor inspectori;

asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar;

organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea acestuia si coordoneaza activitatea judecatorului desemnat cu pregatirea profesionala;

supravegheaza activitatea de executare in materie panala si civila;

organizeaza si coordoneaza controlul de ansamblu si specializat al instantelor din circumscriptie si urmareste inlaturarea deficientelor;

repartizeaza judecatorii la sectiile curtii;

constituie completele de judecata, precum si completele specializate, daca este cazul;

incadreaza personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu de la instantele din circumscriptie, cu exceptiile prevazute de lege, promoveaza, aproba transferul si dispune aplicarea sanctiunilor disciplinare in ceea ce-l priveste pe acesta;

urmareste permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la instantele din raza curtii de apel pentru asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrator;

asigura operationalitatea bazei de date informatice privind personalul de la instanteie din raza curtii de apel si ia masurile necesare pentru intretinerea acesteia in conditii optime;

formuleaza ori, dupa caz, avizeaza propunerile privind promovarea in functii de conducere sau in functii de judecatori la instantele superioare, transferarea, detasarea si delegarea acestora, precum si pe cele referitoare la admiterea in magistratura;

ia masuri pentru respectarea programului de lucru, folosirea eficienta a timpului de catre intreg personalul, curte de apel si indeplinireala timp si in conditii de calitate a lucrarilor de catre acesta, existenta unui comportament demn si civilizat in raporturile de serviciu;

asigura buna colaborare a instantelo de ansamblu si specializat al instantelor din circumscriptie si urmareste inlaturarea deficientelor;

repartizeaza judecatorii la sectiile curtii;

constituie completele de judecata, precum si completele specializate, daca este cazul;

incadreaza personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu de la instantele din circumscriptie, cu exceptiile prevazute de lege, promoveaza, aproba transferul si dispune aplicarea sanctiunilor disciplinare in ceea ce-l priveste pe acesta;

urmareste permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la instantele din raza curtii de apel pentru asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrator;

asigura operationalitatea bazei de date informatice privind personalul de la instanteie din raza curtii de apel si ia masurile necesare pentru intretinerea acesteia in conditii optime;

formuleaza ori, dupa caz, avizeaza propunerile privind promovarea in functii de conducere sau in functii de judecatori la instantele superioare, transferarea, detasarea si delegarea acestora, precum si pe cele referitoare la admiterea in magistratura;

ia masuri pentru respectarea programului de lucru, folosirea eficienta a timpului de catre intreg personalul, curte de apel si indeplinireala timp si in conditii de calitate a lucrarilor de catre acesta, existenta unui comportament demn si civilizat in raporturile de serviciu;

asigura buna colaborare a instantelor din raza curtii de apel in conditiile legii cu parchetele de pe langa acestea, cu organele de politie, organizatiile profesionale ale avocatilor si notarilor, precum si cu celelalte institutii;

organizeaza, in conditiile legii, paza imobilului si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii, asigura controlul permanent al modului cum sunt pastrate dosarele institutiei si ale instantelor din teritoriu;

pastreaza registrul de control al curtii si ia masuri curte de apel acesta sa se pastreze la fiecare ssectie a curtii si la instantele din teritoriu;

face propuneri ministrului justitiei pentru acordarea de stimulente materiale si morale sub orice forma judecatorilor si personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu;

desemneaza vicepresedintele care il inlocuieste, atunci cand lipseste de la instanta si in toate cazurile de imposibilitate temporara de exercitare a functiei;

primeste in audienta persoanele interesate, in zilele si la orele programate;

organizeaza tinerea unei evidente riguroase privind aplicarea timbrelor judiciare, a taxelor judiciare de timbru, precum si a valorii acestora prin primul grefier, date ce vor fi communicate Ministerului Justitiei, trimestrial prin statistica judiciara;

aproba, in conditiile prevazute de lege si de dispozitiile administrative stabilite de Ministerul Justitiei, stimulentele banesti provenite din timbrul judiciar, precum si celelalte prime prevazute de lege pentru magistrati si celelalte categorii de personal din cadrul instantelor judecatoresti aflate in raza curtii de apel ;

ia masurile ce se impun sipropune sau aplica sanctiuni pentru neefectuarea, indeplinirea cu intarziere sau necorespunzatoare a lucrarilor ori a altor indatoriri de serviciu de catre personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu;

indruma si verifica activitatea inginerului constructir de la curte de apel;

indeplineste orice alta atributie prevazuta expres delege si de regulamente;

avizeaza proiectul de alocare a resurselor materiale necesare curtii de apel intocmit de presedintele tribunatului.

Art.12 – Vicepresedintele il ajuta pe presedintele instantei la care functioneaza in indepliniurea atributiilor sale si, prin desemnare, il inlocuieste pe acesta cand lipseste de la instanta, precum si in toate cazurile de imposibilitate temporara de exercitare a functiei.

De asemenea, indeplineste orice alta atributie prevazute de lege, regulamente sau stabilita de presedinte.

Art.13 – Presedintele de sectie conduce, organizeaza si controleaza activitatea administrativ-judiciara a sectiei, avand urmatoarele atributii:

asigura buna desfasurare a activitatii de judecata a sectiei;

repartizeaza judecatorii pe complete de judecata si desemneaza judecatorul care prezideaza completul;

fixeaza termenele de judecata;

tine evidentapracticii instantelor de control judiciar pe judecatori, putand delega aceasta atributie unui judecator din sectie, atunci cand este cazul (la curtile de apel);

indruma si verifica activitatea administrativ-judiciara a personalului sectiei;

raspunde la sesizarile si reclamatiile adresate Ministerului Justitiei sau direct curtii de apel, repartizate acestuia de catre presedintele curtii (la curtile de apel);

primeste in audienta persoanele interesate in zlele si la orele programate;

exercita la nivelul sectiei si in limitele functiei sale, atributiile prevazute la art.9, lit.d, e, k..

Art.14 – Judecatorii inspectori de la curtile de apel au urmatoarele atributii:

verifica, in conditiile legii, organizarea si calitatea serviciului, respectarea legilor si a regulamentelor la instantele din circumscriptie;

efectueaza cercetarea prealabila atat pentru judecatori, cat si pentru personalul incadrat in compartimentele auxiliare ale instantelor din circumscriptia curtii, in vederea sesizarii de catre ministrul justitiei a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aplicarea de catre acesta sau, dupa caz, de catre presedintele curtii, amasurilor de sanctionare disciplinara, potrivit competentelor ce le revin in aceasta materie;

participa la judecataconform programarii facute de conducerea instantei;

raspund la sesizarile si reclamatiile adresate Ministerul Justitiei sau direct curtii de apel repartizate acestora de catre presedintele curtii.

§3. Judecatorii cu atributii privind activitatea grefierilor de sedinta

Art.15 – . Judecatorii cu atributii privind activitatea grefierilor de sedinta sunt delegati de presedintii instantelor si indeplinesc urmatoarele insarcinari:

controleaza indeplinirea de catre grefierii de sedinta a tuturor lucrarilor, in termenele prevazute de regulament: incheieri, citatii, comunicari practicale, emiterea si expedierea ordonantei emise in baza art.46 1/4 cod procedura civila;

supravegheaza ca predarea dosarelor spre redactare judecatorilor sa se faca in termen scurt;

valorifica daca la predarea dosarelor grefierii au cusut si numerotat filele acestora;

verifica prezenta si tinuta grefierilor de sedinta in sala de judecata cu ½ ora, inaintea inceperii sedintelor de judecata;

verifica respectarea de catre grefierii de sedinta a regulilor privind circuitul dosarelor in instanta, predarea si primirea acestora, exclusiv pe baza de semnatura;

verifica predarea in termen, catre serviciul expeditii, a citatiilor si a celorlalte acte deprocedura si efectuarea procedurii de afisare la usa instantei;

intocmesc acte de constatare a neregulilor evidentiate in activitatea personalului auxiliar controlat sisesizeaza presedintele instantei pentru luarea masurilor corespunzatoare;

indruma si controleaza activitatea grefierilor dactilografi care dactilografiaza hotararea judecatoreasca si alte lucrari repartizate acestora din dispozitia conducerii instantei (sectiei);

se implica in procesul de instruire a acestei categorii de personal, astfel incat sa dobandeasca cunostinte teoretice si practice necesare indeplinirii, in cadrul instantei a oricaror atributii date in sarcina grefierilor.

§4. Judecatorii cu atributii privind statistica judiciara

Art.16 – Judecatorii cu atributii privind statistica judiciara sunt delegati de presedintii instantelor si indeplinesc urmatoarele insarcinari:

verifica si indruma modul in care grefierii statisticieni efectueaza zilnic inregistrarile in statistica judiciara, intocmesc periodic darile de seama statistice si completeaza fisele inculpatilor;

verifica si indruma modul in care grefierii statisticieni exploateaza aplicatia de statistica judiciara, colaborand, in acest scop,cu grefierul analist programator ori inspectorul sau referintul de specialitate informatician;

urmaresc modul in care grefierii statisticieni colaboreaza cu comisiile judetene de statistica in vederea alcatuirii si predarii buletinelor statistice, precum si in legatura cu alte activitati specifice;

indruma si urmaresc efectuarea lucrarilor de statistica judiciara dispuse de Ministerul Justitiei pe care le inainteaza la Biroul de statistica la datele fixate prin ordin al ministrului, precum si orice alte situatii statistice solicitate de Ministerul Justitiei, de presedintele Curtii de Apel sau presedintele tribunalului;

verifica si indruma modul in care grefierii statisticieni pastreaza darile de seama statistice, fisele inculpatiulor pe care le indosariaza anual in mape speciale si le conserva potrivit ordinului ministrului justitiei privind termenele de pastrare a documentelor.

§5. Judecatorii cu atributii privind activitatea compartimentului arhiva

Art.17 – Judecatorii cu atributii privind activitatea compartimentului arhiva sunt delegati de presedintii instantelor si indeplinesc urmatoarele insarcinari:

controleaza registrele de evidenta a dosarelor, a modului de pastrare a condicilor de sedinta, a registrului de evidenta a dosarelor date spre studiu, precum si a caietului special in care sunt inregistrate amanarile de pronuntare;

controleaza efectuarea la timp si in mod corect a transportului dosarelor in informativul general al dosarelor, in si din condica de sedinta, in registrele de termene ale instantei si, in general, a circuitului dosarelor in cadrul instantei;

controleaza predarea-primirea dosarelor, intre arhiva si restul compartimentelor auxiliare ale instantei, pe baza de semnatura;

controleaza depunerea tuturor actelor de procedura si a cererilor in dosare, dupa identificarea corecta a acestora sau resetituirea cererilor si actelor de procedura, care, dupa epuizarea mijloacelor de verificare, nu pot fi identificate;

verifica pregatirea la timp si in mod corespunzator a dosarelor pentru sedintele de judecata;

verifica modul de pastrare a dosarelor aflate in curs de solutionare si a registrelor, a dosarelor solutionate si a mapelor de hotarari;

verifica dosarele ce urmeaza a fi inaintate in caile de atac, pentru ca filele acestora sa fie numerotate, sa fie intocmita si semnata incheierea de dezbateri, motivate hotararii, sa contita atasate dovezile de comunicare a hotararii si motivarii acesteia catre toate partile din proces, sa fie atasata cererea de apel sau recurs, precum si motivele acestora, depuse in termenul legal, dosarul sa fie sigilat si numerotat;

verifica si semneaza adresele in baza carora dosare ale instantei sunt inaintate altor organe in drept sa le solicite, sau prezentarea acestora conducerii instantei, pentru a dispune, in situatia in care dosarele se afla in curs de judecatra;

verifica respectarea programului de lucru cu publicul si a modului in care se desfasoara relatiile personalului acestui serviciu cu publicul pentru crearea unei imagini favorabile, de respect si solicitudine fata de problemele acestora.

§7. Judecatorii cu atributii privind activitatea compartimentului responsabil cu intocmirea si comunicarea actelor de procedura

Art.19 – Judecatorii cu atributii privind activitatea compartimentului responsabil cu intocmirea si comunicarea actelor de procedura sunt delegati de presedintii instantelor si indeplinesc urmatoarele insarcinari:

indruma si controleaza modalitatea de intocmire a actelor de procedura, operativitatea privind expedierea acestora, intocmirea corecta si operativa a borderourilor de expeditie;

verifica formele privind procedura de citare in strainatate;

indeplinesc procedura de comunicare a actelor procedurale in strainatate.

Judecatorii care participa la sedintele de judecata pot verifica personal respectarea dispozitiilor legale referitoare la intocmirea si expedierea actelor de procedura, in ceea ce priveste dosarele pe care le au de solutionat, si pot intocmi acte de constatare a neregulilor evidentiate.

§8. Judecatorii cu atributii privind activitatea compartimentului de executari penale

Art.20 – Judecatorii cu atributii privind indrumarea si controlul activitatii compartimentului de executari penale sunt delegati de presedintii instantelor si indeplinesc urmatoarele insarcinari:

urmaresc inregistrarea corecta si la timp a sentintelor penale, numerotarea acestora;

urmaresc si controleaza modul in care se emit si se comunica mandatele de executari si supravegheaza luarea tuturor masurilor pentru aducerea la indeplinire a acestora, precum si a celorlalte dispozitii din sentintele penale;

iau masuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite in cursul executarii;

supravegheaza comunicarea in termen a sentintelor penale;

verifica evidenta amanarilor si intreruperilor de executare a pedepsei inchisorii si efectueaza adresele de revenire;

supravegheaza completarea corecta a registrelor de evidenta si punere in executare a hotararilor penale, precum si a celorlalte evidente prevazute in regulament;

sesizeaza instanta de executari in cazul in care, cu prilejul punerii in executare a hotararii sau in cursul executarii, se iveste vreo nelamurire sau impiedicare;

inchid pozitiile din registrul de executari penale;

informeaza conducerea instantei despre intarzierile nejustificate in executari;

verifica pastrarea in bune conditii a dosarelor si a lucrarilor de executari;

verifica expedierea in termen a dosarelor, in apel si recurs;

rezolva corespondenta aferenta activitatii de punere in executare a hotararilor penale;

supravegheaza si indruma emiterea mandatelor de executare a unor sanctiuni contraventionale in baza Legii nr.12/1990, Legii nr.61/1991 si Legii nr.82/1999.

§10. Judecatorii cu atributii privind activitatea de documentare

Art.22 – Judecatorii cu atributii privind activitatea de documentare sunt delegati de presedintii curtilor de apel si au ca principala sarcina de serviciu indrumarea si controlul serviciului de documentare din cadrul curtii presective, precum si activitatea de documentare la toate instantele judecatoresti din circumscriptie.

Art.23 – Judecatorii prevazuti la art.22 indeplinesc urmatoarele atributii:

verifica modul in care se tine evidenta legislatiei,inclusiv exemplarele de control a jurisprudentei si a doctrinei;

controleaza activitatea prin care se selecteaza si rezuma hotararile Curtii de Apel in vederea publicarii si comunicarii la instante;

indruma si verifica evidenta si gestiunea bibliotecii.

§12. Judecatorii cu atributii privind evidenta practicii instantelor de control judiciar

Art.25 – Judecatorii cu atributii privind evidenta practicii instantelor de control judiciar sunt delegati de presedintii instantelor si indeplinesc urmatoarele insarcinari:

inregistreata in registrul special toate dosarele sosite din recurs sau apel;

intocmesc lunar un referat privind situatia hotararilor casate, desfiintate sau schimbate in caile de atac, evidentiind problemele de drept ivite in solutionarea cauzelor respective.

Sectiunea III – Dispozitii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instantelor judecatoresti

§1. Dispozitii generale

Art.38 – Potrivit Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca la judecatorii, tribunale si curti de apel functioneaza personal auxiliar de specialitate economic, administrativ si de serviciu.

Toate instantele au cate o grefa, o registratura, o arhiva si o biblioteca.

La judecatorii functioneaza birouri de carte funciara. In localitatile resedinta de judet, in care functioneaza curti de apel, compartimentul economico-administrtativ al tribunalelor, va deservi si activitatea acestor curti. Curtile de apel au si un serviciu de documentare.

Art.39 – Grefa, registratura si arhiva efectueaza operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii instantelor.

Art.50 – Judecatorii delegati verifica, cel putin o data pe luna, efectuarea la timp si calitatea lucrarilor si trec constatarile sipropunerile in registrul de control, prezentandu-le presedintelui instantei in termen de 10 zile de la efectuarea controlului.

§2. Grefa

Art.51 – Presedintele instantei va desemna, prin ordin de serviciu anual, judecatorii care vor indruma si controla compartimentele instantei si va hotari dupa consultarea acestora, a vicepresedintilor si presedintilor de sectie:

numirea primului-grefier sau a grefierului sesf;

componenta nominala a compartimentelor de registratura, arhiva si grefa;

atributiile ce revin fiecarui salariat din aceste compartimente;

salariatul care coordoneaza compartimentul respectiv;

repartizarea grefierilor care participa la sedinta de judecata, la punerea in executare a hotararilor penale si civile.

Art.52 – Primul grefier de la curtea de apel si tribunal, precum si grefierul-ser de la judecatorie are dreptul de control asupra activitatii personalului din compartimentele grefa, arhiva si registratura, fiind obligati sa informeze pe presedintele instantei despre abaterile si deficientele constatate.

Art.53 – Primii grefieri ai curtilor de apel si ai tribunalelor au urmatoarele atributii:

asigura evidenta, pastrarea si manipularea datelor si documentelor ce nu sunt destinate publicitatii si verifica modul cum se asigura securitatea lucrarilor;

intocmesc si contrasemneaza corespondenta cu caracter administrativ a curtii de apel sau a tribunalului;

urmaresc dactilografierea in termen a hotararilor redactate in concept de catre judecatorii instantei;

tin registrul de evidenta a primirii si rezolvarii petitiilor si registrul de audiente; primii grefieri ai tribunalelor tin registrele privind persoanele juridice; primii grefieri ai curtilor de apel tin registrele privind controlul averilor;

tin registrul privind evidenta plangerilor introduse impotriva ordonantelor de arestare preventiva, a acelora de obligare de a nu parasi localitatea, sesizarilor privind prelungirea arestarii preventive,plangerilor introduse impotriva ordonantelor de respingere a cererilor de liberare provizorie; au in pastrare mapele cu incheierile pronuntate in aceste cauze; tin evidenta recursurilor declarate in aceste cauze si asigura inaintarea dosarelor de la instanta de recurs in termenele prevazute de lege;

tin evidenta pprivind aplicarea timbrelor judiciare, taxelor judiciare de timbru, precum si a valorii acestora;

indeplinesc, in limita functiei, orice alte atributii de serviciu date de presedintele curtii de apel sau al tribunalului, dupa caz;

tin orice alte registre speciale prevazute de lege pentru instanta la care functioneaza;

aduc la indeplinire masurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instantei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor si protecția muncii;

verifica modul in care se respecta regulile de acces al publicului in incinta instantei.

Presedintele instantei poate delega atributiile sau o parte din atributiile prevazute la art.15 primului-grefier.

Art.54 – In lipsa primului grefier al curtii de apel sau al tribunalului, unul din grefierii sefi de sectie, desemnat de presedintele instantei, il va inlocui in toate atributiile sale.

Art.55 – Grefierul sef de sectie are urmatoarele atributii:

supravegheaza si verifica lucrarile intocmite de personalul auxiliar al sectiei;

propune presedintelui de sectie repartizarea grefierilor in sedintele de judecata;

urmareste dactilografierea in termen a hotararilor redactate in concept ale judecatorilor sectiei, tine la zi registrul de evidenta a redactarii hotararilor sectiei si pastreaza mapele de hotarari;

verifica dosarele sectiei inainte de trimiterea lor in apel, in recurs sau la o alta autoritate, urmarind ca acestea sa fie complete si sa fie indeplinite cerintele prevazute in art.97 alin.3 din regulament;

participa, conform programarii, la sedintele de judecata, ca grefier de sedinta;

intocmeste situatiile lunare cu prezenta zilnica a salariatilor sectiei,punerea in executare care le trimite serviciului de contabilitate si se ingrijeste de aprovizionarea sectiei cu materialele necesare;

gestioneaza titlurile de valoare si obiectele ce servesc ca mijloc de proba in cauzele aflat pe rolul sectiei;

verifica si semneaza pentru conformitate copiile legalizate si certificatele intocmite;

indeplineste, in limitelelunctiei, si alte sarcini de serviciu date de presedintele sectiei sau de presedintele ori vicepresedintele instantei ;

tine registrul privind plangerile impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza de urmarire penala.

Art.56 – Grefierul sef al judecatoriei are urmatoarele atributii:

este mandatarul judecatoriei, calitate in care intocmeste situatiilelunare cuprezenta zilnica a salariatilorpe care le trimite serviciului de contabilitate; incaseaza si plateste drepturile salariale alepersonaluoui judecatoriei; gestioneaza bunurile instantei, titlurile de valoare si obiectele ce servesc curte de apel mijloc de proba in cauzele aflate pe rol;

se ingrijeste de buna desfasurare a activitatii gospodaresti si aprovizionarea instantei cu materialele necesare;

aduce la indeplinire masurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instantei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor si protectia muncii; verifica modul in care se respecta regulile de acces al publicului in incinta instantei;

asigura evidenta, pastrarea si manipularea datelor si documentelor ce nu sunt destinate publicitatii si verifica modul cum se asigura securitatea lucrarilor;

intocmeste si contrasemneaza correspondenta cu caracter administrativ a judecatoriei; organizeaza si urmareste dactilografierea, in termen, a lucrarilor redactate in concept de judecatorii instantei;

propune presedintelui judecatoriei repartizarea grefierilor la sedintele de judecata;

tine la zi registrul de evidenta a redactarii hotararilor instantei si pastreaza mapele de hotarari;

verifica dosarele instantei inainte de trimiterea lor in apel sau recurs ori la alta autoritate, urmarind ca acestea sa fie complete si sa fie indeplinite cerintele prevederilor art.97 alin.3 din acest regulament;

tine registrul privind evidenta plangerilor introduse impotriva ordonantelor de arestare preventiva sau acelora de obligatie de a nu parasi localitatea, sesizarilor privind prelungirea arestarii preventive, plangerilor introduse impotriva ordonantelor de respingere a cererilor de liberare provizorie; are in pastrare mapele cu incheierile pronuntate in aceste cauze, tine evidenta recursurilor declarate in aceste cauze si asigura inaintarea dosarelor la instanta de recurs in termenele prevazute de lege, tine orice alte registre speciale prevazute de lege pentru instanta la care functioneaza;

are in pastrare dosarele administrative si biblioteca instantei;

intocmeste lucrarile de statistica judiciare ale judecatoriei sub indrumarea si cu sprijinul judecatorului desemnat de presedintele instantei, precum si ale persoanelor cu atributii similare de la tribunal sau Curtea de Apel;

la judecatoriile cu volum mare de activitate, atributiile prevazute la literele a), h), j), k) pot fi repartizate, prin ordin de serviciu, si altor grefieri, ai instantei;

tine evidenta privind aplicarea timbrelor judiciare, a taxei judiciare de timbru, precumsi a valorii acestora, date ce vor fi comunicate Ministerului Justitiei, trimestrial, prin statistica judiciara;

indeplineste, in limitele functiei, orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei;

tine registrul privind plangerile impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza de urmarire penala.

Art.57 – Grefierul are urmatoarele atributii:

participa la sedinta de judecata indeplinind toate atributiile ce ii revin in baza legii sau ale prezentului regulament, executand orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata;

intocmeste actele de procedura dispuse de catre judecator, completeaza borderourile si preda corespondentapentru expediere, asigura citarea si comunitarea hotararilor,prin afisare, la usa instantei;

executa, in limitele functiei sale, si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei, inclusiv dactilografierea, dupa concept, a hotararilor judecatoresti;

comunica hotararile civile in termenul prevazut de lege .

Grefierul debutant participa la sedintele de judecata dupa insusirea cunostintelor necesare pentru indeplinirea acestei activitati.

Art.58 – Grefierul-dactilograf are urmatoarele atributii:

dactilografiaza hotararile judecatoresti si alte lucrari repartizate de conducerea instantei;

indeplineste atributiile prevazute in art.57 lit.a-d cand este desemnat sa participe la sedintele de judecata;

comunica hotararile civile in termenul prevazut de lege.

Art.59 – Presedintele instantei va stabili, prin ordin de serviciu, atributiile concrete pentru fiecare grefier si grefier-dactilograf, in rapor de pregatirea profesionala si experienta in activitatea desfasurata.

Art.61 – La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa aiba tinuta vestimentara corespnzatoare.

Art.62 – Grefierul statistician indeplineste activitatea de statistica judiciara si are urmatoarele atributii:

efectueaza zilnic inregistrarile in statistica judiciara, intocmeste periodic darile de seama statistice si completeaza fisele inculpatilor;

exploateaza aplicatia de statistica judiciara, colaborand sub acest aspect cu grefierul analist programator ori inspectorul sau referentul de specialitate-informatician;

grefierul statistician de la tribunal verifica si indruma personalul de la judecatorii, care inregistreaza si centralizeaza datele statistice;

efectueaza lucrarile de statistica judiciara dispuse Ministerul Justitiei punerea in executare carele inainteaza la Biroul de statistica la datele fixate prin ordin al ministrului, precum si orice alte situatii statistice solicitate de Ministerul Justitiei, de presedintele curtii de apel sau presedintele tribunalului;

are in pastrare darile de seama statistice, fisele inculpatilor punerea in executare care le indosariaza anual, in mape speciale si le conserva potrivit ordinului ministrului justitiei privind termenele de pastrare a documentelor;

colaboreaza cu comisiile judetene de statistica in vederea alcatuirii si predarii buletinelor statistice, precum si in legatura cu alte activitati specifice;

indeplineste si alte atributii stabilite de presedintele instanteiprin ordin de serviciu.

Activitatea desfasurata de grefierul-statistician si a personalului de la judecatorii care executa lucrarile de statistica judiciara este coordonata de presedintele sau vicepresedintele instantei .

Art.63 – Grefierul analist-programator cu studii referitoare, referentul de specialitate sau inspectorul de specialitate informatician au urmatoarele atributii:

participa la solicitarea Ministerul Justitiei, la partea de analiza si implementare a aplicatiilor informatice comune privind activitatea instantelor;

asigura exploatarea programelor informatice, elaborate de Directia informatica juridica si de Biroul statistica din Ministerul Justitiei,la nivelul instantelor judecatoresti, instaland produsele informatice si controland periodic respectarea, de catre operatorii de aplicatie, a instructiunilor de utilizare;

coordoneaza si controleaza activitatea de informatica juridica la instantele din circumscriptiea celei la care functioneaza;

asigura initierea personalului instantei in exploatarea aplicatiilor;

realizeaza si alte aplicatii la nivelul instantelor judecatoresti care sunt solicitate;

supravegheaza modul de utilizare a tehnicii de calcul si iau masurile necesare pentru asigurarea bunei functionari a acesteia.

Art.65 – Grefierul documentarist are urmatoarele atributii:

tine evidenta legislatiei, jurisprudentei si doctrinei;

selecteaza si rezuma, sub indrumarea unui judecator, hotararile curtii de apel in vederea publicarii si comunicarii la instante;

tine evidenta si gestiunea bibliotecii;

intocmeste, la cererea conducerii instantei, lucrari privind modificarile legislative;

realizeaza operarea pe computer a lucrarilor prevazute la lit.a, b, c si d.

§3. Arhiva si registratura

Art.69 – La instantele cu volum mare de activitate pot functiona o registratura generala si cate o registratura si o arhiva pentru fiecare sectie.

Art.70 – Personalul repartizat la registratura generale are urmatoarele atributii:

primeste, inregistreaza si repartizeaza, la sectii si celelalte compartimente, actele de sesizare ale instantei, dosarele de la celelalte instante si restul correspondentei;

expediaza dosarele solutionate si corespondenta;

tine evidenta informatizata a timbrului judiciar si a taxei judiciare de timbru .

Art.71 – La registratura generala se intocmesc si se pastreaza:

registre generale, separate pentru inregistrarea actelor de sesizare a dosarelor primite in apel, a dosarelor primite in revurs, a actelor de procedura si a corespondentei;

borderouri pentru expedierea prin posta si condici de predare prin agenti procedurali a dosarelor, actelor de procedura si a restului corespondentei.

In cazul existentei evidentelor computerizate, evidentele pe suport de hartie vor fi obtinute acolo unde se impune, prin listarea periodica a inregistrarilor si legarea lor in registrul corespunzator.

Art.72 – Personalul repartizat la registratura si arhiva instantelor sau a sectiilor acestora are urmatoarele atributii:

primeste si inregistreaza dosarele intrate, tine evidenta acestora si a circulatiei lor;

intocmeste conceptele pentru citarea partilor din procese, intocmeste citatiile pentruprimul termen si urmareste expedierea acestora;

pune dosarele la dispozitia publicului potrivit art.93;

pregateste dosarele pentru sedintele de judecata si asigura circulatia acestora in cadrul instantei, precum si trimiterea lor la alte instante;

informeaza persoanele care au calitatea de parti ori sunt imputernicite de acestea conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele in care accesttea sunt direct interesate;

la judecatorii, inainteaza instantelor superioare dosarele in care s-a declarat apel sau recurs, iarlasectii le preda la registratura generala pentru inaintare;

asigura pastrarea in buna stare a dosarelor si registrelor;

pastreaza punerea in executare ani dosarele solutionate, mapede le hotarari, registrele si condicele de sedinta;

indeplineste, in limitele functiei, si alte sarcini stabilitede presedintele instantei sau sectiei.

Art.82 – Grefierul are in cadrul biroului de carte funciara urmatoarele atributii:

efectueaza inregistrarile corespunzatoare in registrul special de intrare al cartii funciare, opisul alfabetic, registrul de intrare-iesire a corespondentei;

asigura circulatia dosarelor pana la rezolvarea acestora;

la primirea cererilor predate personal sau primite prin posta, mentioneaza valoarea timprelor depuse sau numaril si valoarea chitantei de plata,dupa caz, si alcatuieste dosarele pe care le copreteaza;

indeplineste, in limitele functiei, orice alta atributie de serviciu incredintata de judecatorul de carte funciara.

Sectiunea III – Evidenta activitatii instantei

Art.84 – Pentru evidenta activitatii instantelor se intocmesc si se pastreaza:

Registrul general de dosare. In acest registru se trec, in ordinea intrarii, toate dosarele inregistrate la judecatorii, la tribunale, curtile de apel sau la sectiile acesotra, cu rubricile stabilite in acest scop; sub acelasi numar se vor inregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenta in legatura cu cauza respectiva. In cazul utilizarii inregistrarilor punerea in executare suport magnetic, se va constitui un registru general de dosare informatizat care va contine date suplimentare menite sa asigure obtinerea altor evidente derivate. Acest registru va fi completat cu toate informatiile prevazute in structura bazei de date. Asigurarea bazei de date se realizeaza prin salvarea acesteie punerea in executare suport magnetic de tip compact disc.

Opisul alfabetic. In acest registru se trec numele si prenumele partilor din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior in proces, precum si numarul dosarului

Registrul de intrare-iesire a corespondentei admninistrative. Aici se inregistreaza corespondenta care nu are legatura cu dosarele. La toate instantele se va tine un singur registru de intrare-iesire a corespondentei administrative la registratura generala. In cazul evidentei computerizate a corespondentei, registrul de evidenta va fi obtinut prin listarea periodica a inregistrarilor si atasarea acestora, in ordine cronologica, la mapa de evidenta a corespondentei.

Registrul informativ. Acest registru mentioneza, pentru fiecare dosar trecut in ordinea numerica,primul termen de judecata si termenele ulterioare, data iesirii dosarului din arhiva si persoana careia i s-a predat, data reintrarii dosarului in arhiva, numarul si data sentintei, deciziei sau incheierii si solutia pe scurt, data trimiterii dosarului la alte instante, la parchet sau alte autoritati si data revenirii dosarului. La toate instantele se va tine cate un registru informativ pentru fiecare sectie. In cazul evidentei computerizate, toate datele prevazute la alin.1 vor fi actualizate pe suport magnetic in registrul general de dosare informatizat.

Registrul de termene al arhivei. Aici se trec toate dosarele pe termenele de judecata fixate, consemnandu-se numarul si data inregistrarii lor. La toate instantele se va tine cate un registru de termene pentru fiecare sectie. In cazul evidentei computerizate, registrul de termene al arhivei va constitui o evidenta derivata ce se va obtine prin listarea dosarelor selectionate dupa termen, din registrul general de dosare informatizat. Listele vor fi legate in ordinea cronologica in registrul corespunzator.

Condica sedintei de judecata . In acest registru se trec dosarele din sedinta respectiva, separat punerea in executare complete, in ordinea inscrise in lista cauzelor, noul termen de judecata in caz de amanare a judecatii, hotararea pronuntata si numarul acesteia, precum si initialele judecatorului care o va redacta. La judecatoriile cu volum mare de activitate se tin doua condici, una pentru cauzele penale si una pentru cele civile. La toate instantele se tine cate o condica pentru fiecare sectie. Cand exista o singura sectie, condicile se tin punerea in executare materii (cauze civile, comerciale, penale si contencios administrativ). La curtile de apel si tribunale se tin condici separate pentru activitatea de prima instanta, de apel si de recurs.

Registrul de evidenta a redactarii hotararilor. Aici se trec in ordine numerica, separat punerea in executare materii toate sentintele, deciziile sau incheierile pronuntate si se noteaza numarul dosarului, numele judecatorului care a redactat si a motivat hotararea, data primirii dosarului pentru motivare, data redactarii si a motivarii. La toate instantele exista cate un registru pentru fiecare sectie in care hotararile se trec separat dupa cum sunt pronuntate in prima instanta, in apel sau in recurs. In cazul evidentei computerizate datele aratate mai sus sunt cuprinse in structura registrului de dosare informatizat si sunt listate, pentru fiecare dosar solutionat, in ordinea numerica a hotararilor si legate la registrul corespunzator.

Registrul de evidenta si punerea in executare a hotararilor penale. Acest registru cuprinde, in ordine numerica, hotararile penale, inscriindu-se datele si hotararile prevazute in 117-127 din regulament. Separat se va tine o evidenta legata de amanarea sau intreruperea executarii pedepselor privative de libertate, a internarii minorului, ca masura educativa, intr-un centru de reeducare, a platii amenzii, esalonata in rate lunare. Tot separat, se va tine o evidenta a incvulpatilor condamnati la inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, precum si a celor condamnati la inchisoare cu executare la locul de munca. De asemenea, separat se va tine si evidenta celor condamnati de alte instante care executa pedeapsa la locul de munca, intr-una din unitatile de punerea in executare raza teritoriala a instantei.

Registrul de evidenta si punerea in executare a hotararilor civile prin care s-au recunoscut ori s-au acordat creante pentru care executarea se face dinb oficiu. Tot aici, se vor inregistra si amenzile judiciare aplicate de instanta.

Registrul de evidenta si punerea in executare a hotararilor date in ultima instanta la judecatorii. Aici se inregistreaza hotararile prin care s-au aplicat sanctiuni contraventionale privative de libertate, inclusiv transformarea amenzilor contraventionale in inchisoare.

Registrul de evidenta a primirii si rezolvarii petitiilor si separat registrul de audiente.

Registrul de evidenta a apelurilor declarate impotriva hotararilor civile si registrul de evidenta a apelurilor declarate impotriva hotararilor penale. Acest registru cuprinde, in ordinea datei declararii apelurilor, numele si prenumele partii care a declarat apelul, numarul dosarului, nunmarul si data pronuntarii hotararii atacate, data redactarii hotararii, data declararii apelului, data inaintarii dosarului la instanta competenta, data restituirii dosarului de catre instanta de apel, observatii.

Registrul de evidenta a recursurilor declarate impotriva hotararilor civile si registrul de evidenta a recursurilor declarate impotriva hotararilor penale. Aici sunt trecute, in ordinea datei declararii recursuriulor, numele si prenumele partii care a declarat recursul, numarul dosarului, nunarul si data pronuntarii hotararii atacate, data redactarii hotararii, data declararii recursului, data inaintarii dosarului la instanta competenta, data restituirii dosarului de catre instanta de recurs, observatii.

Registrul de evidenta al altor cai de atac speciale. Acest registru contine data declararii caii de atac, numele si prenumele partilor, numarul dosarului, numarul si data hotararii atacate, numarul si data hotararii prin care s-a solutionat calea de atac, observatii.

Registrul valorilor si corpurilor delicte. Acest registru de evidenta face descrierea amanuntita a valorilor care constituie mijloc de proba in procesele civile, a obiectelor corpuri delicte, aratandu.se starea calitativa, materialul din care sunt confectionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrica, seria, culoarea, precum si orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de inlocuire. Aceasta evidenta se completeaza cu procesul verbal de primire cu cu procesul-verbal incheiat la sfarsitul fiecarui an.

Registrul de control. Aici se inscriu constatarile si masurile dispuse de catre persoanele care efectueaza controlul, mentionandu-se numarul si data actului de control. La insantele in cadrul carora exista sectii maritime si fluviale, inregistrarea evidenta cauzelor de competenta acestora se va face separat de restul cauzelor, adaugandu-se la numarul de dosar initialele „MF”. La fel se va proceda si in ce priveste celelalte lucrari de arhiva, grefa si punerea in executare a hotararilor penale si hotararilor civile. Litigiile in legatura cu activitatea de transport maritim si fluvial, de competenta instantelor judecatoresti de drept comun vor fi inregistrate impreuna cu celelalte cauze ale instantei, aadaungandu-se la numarul dosarului initialele „MF”. Dosarele, registrele si celelalte lucrari privind activitatea sectiei maritime si fluviale, precum si dosarele privind litigiile de drept comun in legatura cu activitatea de transport maritim si fluvial vor fi pastrate in arhiva separat de catre grefierul desemnat de presedintele instantei. Executorii judecatoresti tin registrele prevazute in Regulamentul privind activitatea executorilor judecatoresti.

Registrul cadastral de publicitate imobiliara este alcatuit din cartile funciare ale unei localitati de punerea in executare teritoriul administrativ, ingloband foile de carte funciara individuale punerea in executare fiecare proprietar, fiind responsabilitatea birourilor de carte funciara din cadrul judecatorilor, conform Legii nr.7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara si Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor. Registrul cadastral de publicitate imobiliara se intregeste cu registrul special de intrare (cu opisul alfabetic al acestuia), planul cadastral de identificare a imobilelor primit de la oficiul teritorial, precum si hartile de carte funciara, repertoriul imobilelor, indexul alfabetic al proprietatilor punerea in executare localitati, mapa actelor care se arhiveaza dupa numarul de intrare din registrul special de intrare. Acestea cuprind mentiunile prevazute in Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.

Registrele de evidenta ale Comisiei pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei, registrul de termene pentru cererile de acordare a cetateniei romane si condica de sedinta. Registrul de termene cuprinde numarul de ordine al dosarului, elementele de identificare, solutia data.

Registrele judecatorilor sindici. La sectiile comerciale ale tribunalelor, se pastreaza registre pentru evidenta masurilor si a operatiunilor luate de judecatorul sindic, prevazute in Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

Art.85 – La fiecare instanta, hotararile redactate si motivate (inclusiv incheierile de admitere in principiu ale actiunilor de partaj, incheierile de amanare a pronuntarii sau de declinare a competentei, incheierile prin care se indreapta erorile materiale) se pastreaza in mape.

Fiecare mapa contine cate 200 de hotarari, grupate in ordine numerica pe ani si separat pe materii (civil, penal si,la instantele la care functioneaza sectii comerciale si de contencios administrativ, grupate punerea in executare aceste materii). La mapa se pune exemplarul al doilea depe fiecare hotarare, semnat de toti membrii completului de judecata. O copie de punerea in executare hotararile pronuntate in instantele de drept comun in legatura cu activitatea de transport maritim si fluvial se va pastra in mapa separata de grefierul desemnat de presedintele tribunalului.

La fiecare instanta, mapele se tin punerea in executare sectii, separat, dupa cum sunt pronunate in prima instanta, in apel sau in recurs.

Este interzisa scoaterea din mape a hotararilor, Mapele se pastreaza de grefierul sef timp de 1 an de la data ultimei hotarari, dupa care se predau la arhiva, in conservare.

Art.86 – La judecatorii, tribunae si curti de apel, se infiinteaza dosarele administrative prevazute in Nomenclatorul dosarelor, aprobat prin ordinul ministrului justitiei, cu respectarea normelor tehnice privind inregistrarea, gruparea in dosare, selectionarea si pastrarea documentelor scrise si tiparite, precum si mapele ce cuprind darile de seama statistice.

CAPITOLUL III – Modul de desfasurare a activitatii administrativ-judiciare a instantelor

Sectiunea I – Raporturile de serviciu cu publicul

Art.88 – Personalul instantelor este obligat sa indeplineasca toate indatoririle ce-I revinpotrivit legii si regulamentelor pentru rezolvarea corecta si la timp a cererilor lor.

Pentru promovarea actiunilor, depunerea cererilor si actelor sau obtinerea de informatii, persoanele interesate se vor adresa, dupa caz, presedintelui instantei sau inlocuitorului acestuia, presedintelui de sectie, judecatorului care supravegheaza activitatea de executare in materie penala sau civila, executorului judecatoresc ori personalului de la registratura si arhiva.

In incinta instantei, in locuri vizile pentru public, se vor afisa regulile de conduita pe care acesta trebuie sa le respecte, precum si indrumari catre compartimentele care au relatii cu publicul; aceste compartimente pun la dispozitia publicului materiale informative ajutatoare pentru o mai buna adresabilitate. Toate afisele si materialele informative vor fi avizate de Directiai Generala Organizare, Resurse Umane si Relatia cu Ministerul Public.

Presedintele instantei va desemna un judecator de serviciu care indeplineste urmatoarele atributii:

primeste cererile si verifica daca sunt indeplinite cerintele prevazute de prevederile procedurale;

ia masurile necesare, in limitele stabilite de presedintele instantei, pentru a asigura solutionarea fara intarziere a actiunilor si cererilor primite.

Presedintelui instantei va fixa orele de primire a publicului, va stabili si zile de audienta la conducerea instantei, de cel putin o data punerea in executare saptamana. Arhiva va fi deschisa zilnic pentru public, minimum 4 ore in cursul diminetii, iar o zi punerea in executare saptamana inca 3 ore dupa amiaza.

Art.89 – Programul de lucru la instante incepe, de regula,la ora 7.30 si se termina la ora 15.30.

Art.90 – Sedintele de judecata vor incepe, de regula, la ora 8.30, putand fi fixate si sedinte succesive, iar in cazuri justificate, si dupa-amiaza.

Ora de chenare a partilor in fata instantei se va fixa in functie de programarea sedintelor de judecata.

In caz de amanare a judecarii cauzei, atunci cand partile convin, instanta va putea fixa o ora de strigare a dosarelor pentru termenul urmator.

Art.92 – Accesul publicului este permis:

in incinta instantelor, dupa 30 minute de la inceperrea programului de lucru;

in salile de judecata, cu cel putin 30 minute inainte de deschiderea sedintelor de judecata;

in birourile unde isi desfasoara activitatea persoanele la care se refera art.88 din regulament, in timpul orelor de primire, iar la arhiva in cadrul programului stabilit.

Programul sedintelor de judecata si cel de primire a publicului,precum si cel de acces la arhiva se aduc la cunostinta accestora prin afisare la loc vizibil.

Este interzis accesul altor persoane decat lucratorii instantelor in alte birouri si la alte ore decat cele stabilite, precum si in incinta instantei dupa terminarea programului de lucru.

Publicul nu are acces in birourile judecatoresti. Fac parte din public si avocatii.

Art.93 – Scoaterea din incinta instantelor a dosarelor, actelor si lucrarilor, in afara cazurilor prevazute de lege si de prezentul regulament este interzisa.

Dosarele si registrele instantei – privitoare la activitatea de judecata – sunt publice si pot fi consultate de orice persoana solicitanta care justifica un interes legitim, cu respectarea ordinii si masurilor de asigurare a integritatii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobata de seful compartimentului de arhiva, tinand seama de prioritatile impuse de buna desfasurare aprocesului in cauza respectiva. Interesul legitim se prezuma in cazul solicitarilor reprezentantilor mass-media care cer consultarea dosarelor sau registrelor in numele institutiei la care isi desfasoara activitatea.

Au prioritate de consultare a dosarului cauzei procurorul, partile, expertii si interpretii desemnati in cauza, avocatii sau reprezentatnii partilor.

Dosarele, ale caror cauze au fost sau sunt judecata in sedinta secreta, pot fi consultate numai de catre persoanele aratatal alineatul precedent.

Eliberarea copiilor dupa documentele aflate la dosare urmeaza in mod corespunzator regulile prevazute la alineatele precedente dupa specificatiile facute.

Sectiunea II – Actvitatea premergatoare sedintei de judecata si de rezolvare a lucrarilor cu caracter administtrativ

Art.94 – Actele de sesizare ale instantei, sosite prin posta sau curier se depun la registratura, unde, in aceeasi zi, primesc data certa, dupa care se predau presedintelui instantei spre rezolvare, avand atasate si plicurile.

Dupa fixarea termenului de judecata, actele de sesizare primesc numar din registrul general de dosare si se inscriu totodata in registrele prevazute de art.84 lit.b), d) si e).

Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc direct la arhiva instantei sub semnatura, dupa care se ataseaza la dosar, arhivarul-registrator atestand despre aceasta punerea in executare conceptul de citare.

Actele si cererile de orice natura prezentate de justitiabili sau de reprezentatnii lor, inclusiv avocati, direct presedintelui instantei sau judecatorului de serviciu, primesc data certa la prezentarea lor, iar dupa rezolvare se predau arhivarului-registrator carele inregistreaza potrivit prevederilor de la alin.1 sau 2, dupa caz.

Documentele si inscrisurile care nu pot fi atasate la dosar, precum si obiectele ce serv4esc ca mijloc de proba, vor fi predate direct grefierului sef de sectie, respectiv grefierului sef, cu respectarea dispozitiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.

Propunerile privind prelungirea duratei arestarii preventive, insotite de adresa de sesizare a instantei, precum si plangerile impotriva masurii arestarii luate de procuror se inregistreaza sub supravegherea presedintelui instantei, dupa care raman in conservare la primul grefier, respectiv la grefierul sef pana la solutionare.

Inregistrarea, evidenta si pastrarea documentelor ce nu sunt destinate publicitatii, se vor face in conditiile prevazute de lege si de ordinul ministrului justitiei.

Art.95 – Inregistrarea statistica a cererilor, formarea dosarelor, intocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare in fata instantei si comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instantei, se fac imediat dupa fixarea termenului de judecata pentru cauzele de natura urgenta sau cel mai tarziu a doua zi lucratoare, in celelalte cauze. Pe conceptele de citare, persoana care intocmeste procedurile face mentiunea, sub semnatura, despre data predarii acestora la expeditie.

Art.96 – Presedintelui instantei ,primind actul de sesizare, fixeaza termenul si completul de judecata, sub semnatura, tinand seama de natura si urgenta cauzei, precum si de necesitatea alcatuirii unor sedinte echilibrate si dispune masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea cu celeritate a cererilor primite.

Art.97 – Pe coperta dosarului se va mentiona denumirea instantei, sectia, completul de judecata, numarul dosarului, numele partilor, obiectul pricinii, starea de arest, numarul si data hotararii, initialele judecatorului insarcinat cu redactarea hotararii, indicele statistic si pozitia din registrul de executari, nefiind permise alte mentiuni.

Inainte de a fi puse la dispozitia justitiabililor sau predate pentru sedinta de judecata, dosarele trebuie sa aiba toate filele cusute si numerotate. In situatia in care urmeaza a fi inaaintate la instanta de apel sau recurs, ori la alta autoritate, se va proceda la snuruirea definitiva si aplicarea sigiliului, arhivarul-registrator certificand pe fata inferioara a ultimei coperte numarul filelor in cifre si, in paranteza, in litere.

Pentru o manipulare mai usoara a dosarelor, volumul acestora nu va depasi 300 de file.

Art.98 – Grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea sedintei, intocmeste si afiseaza lista cauzelor cu 24 de ore inaiantea termenului de judecata, completteaza condica de sedinta, verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte procedurale; verifica, legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar; informeaza pe presedintele completului de judecata despre deficientele constatate, pentru a se lua eventualele masuri, dupa care preda dosarele completului de judecata.

Presedintele instantei asigura procurorului de sedinta, partilor si celorlalte persoane prevazute delege posibilitatea consultarii la timp a dosarelor. Cand una din parti se afla in stare de arest, presedintele instantei sau presedintele completului ia masuri ca aceasta sa-si poata exercita pe deplin dreptul de a examina piesele dosarului si de a lua contact cu aparatorul sau.

La inscrierea dosarelorpe lista, se da intaietate cauzelor in care sunt arestati si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face deurgenta, tinandu-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate in proces.

Sectiunea III – Activitatea in timpul sedintei de judecata

Art.99 – Grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu ½ ora inainte de inceperea sedintei de judecata, pentru a pune la dispozitie dosarele spre consultare; acesta se ingrijeste si de atasarea la dosare a ultimelor acte deprocedura sau a corespondentei sosite la registratura.

Dupa inceperea sedintei de judecata, procurorul, partile, reprezentantii sau avocatii acestora pot studia dosarele numai cu incuviintarea presedintelui de complet.

Grefierul de sedinta asigura prezenta aprodului la usa sau verifica buna functionare a instalatiei de amplificare, pentru apelul persoaneilr chemate in fata instantei de judecata. Aprodul sau grefierul de sedinta anunta publicului intrarea in sala a judecatorilor.

Sedinta este prezidata de judecatorul cu functia cea mai inalta. Daca nici un judecator nu are atributii de conducere, atunci sedinta sa vi prezidata de catre judecatorul desemnat de catre presedintele instantei sau, dupa caz, de presedintele sectiei.

Filmarea sau fotografierea in incinta instantei sau in salile de sedinta se fac numai cu acordul presedintelui instantei, respectiv presedintelui de complet.

Sedinta de judecata poate fi suspendata pentru motive justificate pe o durata de cel mult 30 de minute, aducandu.-se aceasta la cunostinta publicului din sala.

Art.100 – Apelul partilor si al celorlalte persoane citate se face la usa salii de sedinta, de catre aprod sau prin instalatia de amplificare de catre grefierul de sedinta.

Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grefierul de sedinta refera oral, pe scurt, obiectul pricinii si stadiul in care se afla judecata acesteia; comunica, de asemenea, modul in care s-a indeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces si daca s-au indeplinit celelalte masuri dispusede instanta la termenele anterioare.

Dupa referatul grefierului de sedinta, presedintele completului verifica personal modul de indeplinire aprocedurii de citare, precum si daca s-au indeplinit dispozitiile legale privitoare la taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar.

Art.101 –

Art.102 –

Art.103 –

Sectiunea IV – Activitatea ulterioara incheierii dezbaterilor

Art.104 –

Art.106 –

Art.107 –

Art.108 –

Art.109 –

Art.110 –

Sectiunea V – Inregistrarea cererilor de apel sau de recurs si inaintarea dosarelor la instanta de apel sau de recurs

Art.111 –

Art.112 –

Sectiunea VI – Circuitul dosarelor restituite de instantele de apel sau de recurs

Art.115 –

Sectiunea VII – Punerea in executare a hotararilor

§1. Punerea in executare a hotararilor penale

Art.117 – Lucrarile de punere in executare a hotararilor penale se indeplinesc, la fiecare instanta, de grefierul care functioneaza la acest compartiment sub indrumarea si controlul judecatorului delegat, care:

verifica exactitatea datelor inscrise in registrul de evidenta a executarilor penale; ia masuri pentru expedierea in termen a mandatelor de executare a pedepselor si efectuarea la timp a celorlalte lucrari; rezolva corespondenta in legatura cu activitatea de punere in executare a hotararilor penale;

sesizeaza instanta de executare in cazul cand cu prilejul punerii in executare a hotararii sau in cursul executarii se iveste vreo nelamurire sau impiedicare.

Art.118 – Grefierul delegat va intocmi toate lucrarile in legatura cu:

executarea pedepselor principale, complimentare si accesorii a sanctiunilor cu caracter administrativ, masurilor educative luate fata de inculpatii minori, masurilor de siguranta, cheltuielilor judiciare acordate statului, despagubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau unitatilor de interes public, inclusiv restituirea lucrarilor sau restabilirea situatiei anterioare;

comunicarea hotararilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotarari catre autoritatile si persoanele obligate de lege sa le inregistreze sau sa le execute;

schimbarile intervenite in executarea unor hotarari penale, amanarea si intreruperea executarii pedepsei, inlaturarea sau modificarea pedepsei, inlocuirea amenzii cu inchisoare sau inlocuirea executarii pedepsei inchisorii prin obligarea la plata unei amenzi;

comunicarea catre instanta de executare corespunzatoare in grad a datelor nececsare porivind pe inculpatii condamnati care executa pedeapsa lalocul de munca in cadrul unor unitati situate pe raza teritoriala a altei instante.

Art.119 – Primind dosarele de la grefierul de sedinta, grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale va inscrie, de indata, hotararile respective in registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale, precum si in celelalte evidente mentionate la art.84 lit.h. Dosarele vor fi restituite in aceeasi zi grefierului de la care au fost primite.

Inscrierea se face prin mentionarea fiecarui inculpat porevazut in sentinta sau decizia respectiva, indiferent de solutia pronuntata si prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se refera rubricile registrului, in cazul concursului de infractiuni, se vor inscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmeaza a fi executata; in registru se vor inscrie si alte persoane decat inculpatul, daca prin hotararea penala au fost obligate la cheltuieli judiciare catre stat, la despagubiri civile, restituiri sau reparari; numele acestora se va mentiona dupa numele inculpatilor, la pozitii separate, aratandu-se si calitatea procesuala, precum si solutia instantei. Fiecare pozitie din registru se va numerota distinct.

Intre pozitiile din registru se va lasa un spatiu, in care se vor face, cu rosu, mentiunile cuprinse in hotararea data in apel sau in recurs, aratandu-se si data deciziei instantei de apel sau de recurs, solutia pronuntata, data inregistrarii extrasului la instanta de apel sau de recurs si data inregistrarii extrasului la instanta de executare, precum si masurile de executare luate.

In cazul casarii cu trimitere sau al oricarei alte solutii prin care se desfiinteaza hotararea primei instante, pozitia din registru se va inchide, facandu-se mentiune despre noua solutie.

§2. Punerea in executare a sanctiunilor contraventionale privative de libertate si a altor dispozitii civile din hotararile judecatoresti

Art.126 – Lucrarile privind punerea in executare a hotararilor civile prin care s-au aplicat sanctiuni contraventionale privative de libertate sau s-a transformat amenda in inchisoare, lucrarile privind punerea in executare a hotararilor civile prin care se inlocuieste sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, precum si a hotararilor prin care se inlocuieste sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii cu sanctiunea inchisorii contraventionale se intocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale sau de catre o alta persoana desemnata de presedintele instantei.

Sectiunea IX – Gestionarea corpurilor delicte si a valorilor

Art.130 – Primirea, pastrarea si eliberarea corpurilor delictela instantele de judecata se face de catre grefierul sef de sectie, grefierul sef sau de un alt grefier desemnat de presedintele instantei, cu respectarea conditiilor legale privind ocuparea unei functii cu atributii de gestiune.

Art.133 – Restituirea sau pastrarea corpurilor delicte se face in conditiile si catre persoanele specificate in hotararea judecatoreasca, dupa ramanares definitiva ori irevocabila a acesteia.

In cazul in care restituirea nu se poate face persoanei careia i-au apartinut bunurile, acestea se vor lichida in conditiile stabilite prin lege.

Daca prin hotarare s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda executorului judecatoresc, care va semna de primire in registrul de evidenta si va intocmi procesul verbal de confiscare, lasand un exemplar persoanei care le-a predat, dupa care va procedala valorificarea bunurilor in conditiile stabilite de lege.

CAPITOLUL IV – DISPOZITII PRIVIND DELEGAREA SI DETASAREA JUDECATORILOR, VERIFICAREA SESIZARILOR SI RECLAMATIILOR

Sectiunea I – Delegarea si detasarea judecatorilor

Art.139 – In cazul in care o instanta nu poate functiona normal datorita lipsei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzarii tuturor judecatorilor, ministrul justitiei, la propunerea presedintelui acestei instante, poate delega judecatori de la alte instante pe o durata de pana la 6 luni. Judecatorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni intr-un an, fara acordul lui.

3. Sesizarea instantei in dreptul penal

In baza principiului oficialitatii reglementat de art.2 din Codul de Procedura Penala, actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand, prin lege, se dispune altfel. Astfel incat organele judiciare au dreptul si obligatia de a desfasura activitatea procesuala ori de cate ori s-a savarsit o infractiune. Rezulta, conform art.1 din Codul de Procedura Penala ca “scopul procesului penal este constatarea la timp si in mod complet a faptelor penale”.

De la acest principiu sunt prevazute, prin lege, unele exceptii, atribuind si altor persoane dreptul de a efectua unele acte procesuale.

O asemenea exceptie priveste conditionarea punerii in miscare a actiunii penale pentru anumite fapte care prezinta un grad mai redus de pericol social, de manifestarea de vointa a persoanei vatamate ca aceasta actiune sa fie pusa in miscare, exprimata prin introducerea unei plangeri prealabile, la organele judiciare competente de a dispune inceperea procesului penal.

Art.221: “Modurile de sesizare”

Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori sesizeaza din oficiu cand se afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune.

Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora.

Art.222: “Plangerea”

Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana sau de organizatie din cele prevazute in art.145 din Codul Penal (autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de inters public), careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune.

Art.223: “Denuntul”

Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana sau de catre o unitate a unei organizatii din cele prevazute in art.145 din Codul Penal, despre savarsirea unei infractiuni.

Art.279 din Cod de Procedura Penala prevede ca “in cazul infractiunilor pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, actiunea penala nu se poate exercita in lipsa acestei plangeri”. Dar plangerea prealabila nu reprezinta in totalitate numai o modalitate de sesizare a organului judiciar, ci si o conditie indispensabila pentru punerea in miscare a actiunii penale, avand in vedere si art.10 din Codul de Procedura Penala: “Cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata”:

fapta nu exista;

fapta nu este prevazuta de legea penala;

fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;

fapta nu a fost savarsita de catre invinuit sau inculpat;

faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;

exista una din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazute de lege necesare pentru punerea in miscare a actiunii penale;

a intervenit amnistia sau prescriptia ori decesul faptuitorului;

a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;

s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;

exista autoritate de lucru judecat; impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecata i s-ar da o alta incadrare juridica.

In cazul prevazut la litera g, actiunea penala poate fi pusa in miscare ulterior in conditii legale.

Legea penala prevede cazurile cand pentru exercitarea actiunii penale este necesara plangerea prealabila, evidentiindu-se faptul ca infractiunile vizate privesc relatiile sociale, limitate in special la interesele personale ale partilor. Asadar, Codul Penal prevede ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila in cazul urmatoarelor infractiuni:

lovirea sau alte violente (art.180)

vatamarea corporala (art.181)

vatamarea corporala din culpa (art.184, alin.1,3)

violarea de domiciliu (art.192)

amenintarea (art.193)

violarea secretului corespondentei (art.195)

divulgarea secretului profesional (art.196)

violul (art.197, alin 1)

insulta (art.205)

calomnia (art.206)

pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila (art.210)

abuzul de incredere (art.213)

distrugerea (art.217, alin1)

tulburarea de posesie (art.220)

adulter (art.304)

abandonul de familie (art.305)

nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului (art.307)

tulburarea folosintei locuintei (art.320).

Caile de atac

Caile de atac reprezinta mijlocul juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc., prin care se creaza posibilitatea verificarii legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti si inlaturarea eventualelor greseli judiciare. Potrivit dispozitiilor Codului de Procedura Penala, caile de atac sunt ordinare (apelul si recursul) si extraordinare (contestatia in anulare, revizuirea, recursul in anulare si recursul in interesul legii). In temeiul regulii legalitatii, cei interesati nu pot folosi numai caile de atac prevazute de lege.

Caile de atac au un rol important in procesul penal avandu-se in vedere, intre altele, ca prin intermediul lor subiectilor procesuali li se ofera posibilitatea de a inlatura greselile cuprinse intr-o hotarare judecatoreasca, indiferent cui se datoreaza aceasta. Caile de atac pot fi exercitate impotriva oricarei hotarari judecatoresti, in conditiile prevazute de lege, dreptul la folosirea unei cai de atac este unic, in sensul ca odata exercitat, se epuizeaza. Sistemul cailor de atac s-a creat de-a lungul timpului, in prezent el existand in toate tarile.

Caile de atac ordinare

Reglementarea cailor de atac ordinare a fost plasata in cadrul titlului II din Partea speciala a Codului de Procedura Penala, referitor la judecator, in capitolul III, care este compus din Sectiunea I – Apelul – si Sectiunea a II-a – Recursul.

In principiu, aceste cai ordinare de atac, apelul si recursul, pot fi folosite de orice persoana ale carei interese au fost lezate prin actul justitiei. Deci persoanele care pot actiona prin caile ordinare de atac sunt:

1.Procurorul poate face apel sau recurs atat din punct de vedere al laturii penale, cat si al laturii civile a cauzei; el isi poate exercita acest drept indiferent daca partile titulare ale aceluiasi drept uzeaza sau nu de calea de atac respectiva.

2.Inculpatul poate fi titular al dreptului de a face apel sau recurs in ambele laturi ale procesului (penala si civila). Legea cunoaste inculpatului dreptul de a ataca cu apel sau recurs in ceea ce priveste temeiul de fapt si de drept retinut de instanta in hotararea pronuntata. Inculpatul poate face apel sau recurs atat impotriva condamnarii dar si impotriva obligarii sale la despagubiri.

3.Partea vatamata poate fi titulara dreptului de a actiona pe calea apelului sau pe cea a recursului numai in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila si numai in legatura cu latura penala.

4.Partea civila poate folosi calea apelului sau pe cea a recursului numai in ce priveste latura civila a cauzei.

5.Partea responsabila civilmente, avana interese procesuale numai in latura civila a cauzei, are, sub aspectul dreptului de a folosi caile de atac ordinare, aceeasi vocatie procesuala ca partea civila; deci poate ataca prin apel si recurs numai latura civila a hotararii.

6.Martorul, expertul, interpretul si aparatorul pot folosi calea apelului sau a recursului numai cu privire la cheltuielile judiciare ce li se cuvin ca urmare a participarii lor la proces.

Art.363 si art.3853. Termenul de declarare a apelului si recursului este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel. Apelul si recursul introdus impotriva hotararii prin care s-a dispus cu privire la luarea, incetarea sau inlocuirea masurilor preventive sau impotriva hotararilor pronuntate cu ocazia judecarii unor infractiuni flagrante se pot introduce in termen de 3 zile.

Repunerea in termen. – Subiectul procesual care a pierdut termenul de apel sau de recurs datorita unei cauze reale de impiedicare este considerat, prin repunerea in termen, ca a pastrat dreptul de a folosi calea de atac (art.364). Conditia este ca intarzierea sa fi fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.

Apelul sau recursul peste termen – Legea da posibilitatea partii care a lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare, de a declara apel sau recurs si peste termen, dar nu mai tarziu de 10 zile de la data inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor referitoare la despagubirile civile.

Declararea apelului sau recursului – Apelul si recursul pot fi declarate prin cerere scrisa semnata de persoana care exercita dreptul la o cale de atac. Legea da posibilitatea si la declararea orala a apelului si recursului de procuror sau orice alte parte prezenta in sala de sedinta in care s-a produs hotararea; aceasta declaratie va fi consemnata intr-un poroces-verbal. Cererea, atat in forma scrisa, cat si in forma orala, se adreseaza instantei a carei hotarare se ataca.

Renuntarea la calea de atac ordinara – Renuntarea se produce pana la expirarea termenului de declarare a apelului sau recursului. Renuntarea trebuie facuta in mod expres. Renuntarea la calea de atac nu poate fi facuta inaintea pronuntarii hotararii, de asemenea, renuntarea nu poate fi conditionata.

Retragerea caii de atac ordinare – Apelul sau recursul pot fi retrase de partea care a facut declaratia cel tarziu pana la incheierea dezbaterilor la instanta sesizata prin calea de atac respectiva. Retragerea poate fi personala sau prin mandatar; poate fi facuta prin declaratie orala consemnata intr-un proces-verbal de conducerea locului de detentie; poate fi facuta fie la instanta a carei hotarare a fost atacata, fie la instanta sesizata cu solutionarea apelului sau, dupa caz, a recursului.

Efectele cailor de atac ordinare:

Efectul suspensiv al cailor de atac se produce din momentul declararii apelului sau recursului (conform art.370 si 3854 din Codul de Procedura Penala).

Efectul devolutiv – devolutiunea semnifica transmiterea cauzei de la o anumita instanta catre instanta superioara sesizata prin una din caile de atac ordinare.

In cazul apelului, caracterul integral al devolutiunii este total, legea prevede ca in legatura cu persoana care a declarat apelul si cu cea la care se refera apelul, instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept (art.371 din Codul de Procedura Penala).

Instanta de recurs examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute de lege. In situatia unui recurs declarat impotriva unei hotarari care BBBBBBB al legii, nu poate fgi atacata cu apel, instanta e obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor ofrmulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele (art.3856 din Codul de Procedura Penala).

Efectul extensiv – Instanta de apel si cea de recurs examineaza cauza, prin extindere si cu privire la partile care nu au actionat prin calea de atac sau la care aceasta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea (art.373 si art.3857 din Codul de Procedura Penala.)

Neagravarea situatiei in propria cale de atac – Instanta de apel, precum si cea de recurs, solutionand cauzele cu care au fost sesizate prin caile de atac, nu pot crea o situatie mai grea pentru cei care au declarat apel sau, respectiv recurs (art.372 si art.3858 din Codul de Procedura Penala).

1/ Apelul

Apelul este o cale de atac ordinara prevazuta de Codul de Procedura Penala. Este al doilea grad de jurisdictie asupra fondului cauzei. Pot fi atacate cu apel, de regula, toate sentintele, cu exceptia unor sentinte pronuntate de tribunalulmilitar privind infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani; sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; sentintele pronuntate de sectia penala si sesctia militara ale Curtii Supreme de Justitie etc.

Titularii apelului (art.362 Codul de procedura Penala)

Pot face apel procurorul, inculpatul (în ce priveste laturapenala si latura civila), partea vatamata (numai in ce priveste latura penala),partea civila si partea responsabilacivilmente (in ce priveste laturacivila) etc.

Termenul de apel este de 10 zile si curge de regula de la pronuntare. Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca facut in termen, daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile. Pana la solutionarea cererii de repunere in termen, instanta de apel poate dispune suspendarea executarii hotararii atacate.

Apelul fiind un drept s-a decis, de regula, ca el nu poate fi generator de daune, cu exceptia cazului cand exercitiul lui constituie un abuz de drept.

Apelul se declara prin cerere scrisa, care se depune la instanta a carei hotarare se ataca si poate fi retras sau se poate renunta la el in conditiile prevazute de lege (art.368 si 369 din Codul de procedura Penala).

Apelul declarat in termen este suspensiv de executare in ce priveste atat latura penala, cat si latura civila. Cererea de apel va cuprinde:

date referitoare la apelant (nume, prenume, domiciliu, calitate procecsuala);

mentinerea de declarare a apelului impotriva sentintei penale;

motivele in fapt si in drept;

dovezile in sustinerea apelului;

numarul de exemplare si anexele;

data depunerii si semnatura.

Cei interesati pot face cerere pentru:

repunerea in termenul de apel;

cerere de suspendare a executarii hotararii atacate;

cerere de retragere a apelului;

cererea de renuntare la apel.

Judecata de apel

Apelul constituie a doua treapta a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecatii in recurs, in care instanta de apel verifica hotararea pronuntata in prima instanta in vederea unei noi judecati in fapt si in drept pe baza lucrarilor si materialelor din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi ce I se prezinta.

Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de apel invocate. Judecata se face cu citarea partilor, prezenta procurorului si a inculpatului detinut fiind obligatorie (cu unele exceptii – art.375, alin.3 din Codul de procedura Penala).

Judecand apelul, instanta pronunta una din urmatoarele solutii:

Respinge apelul, mentionand hotararea atacata (daca este tardiv sau inadmisibil, ori este nefondat);

Admite apelul si desfiinteaza sentinta primei instante pronuntand o noua hotarare prin care dispune rejudecarea cauzei de catre instanta de apel sau de catre prima instanta ori de catre instanta competenta (cand hotararea a fost desfiintata pentru caz de incompetenta);

Dispune restituirea cauzei procurorului pentru a lua masuri de completare a urmaririi penale.

Instanta de apel se pronunta asupra cauzei prin decizie.

2/Recursul

Recursul este o cale de atac ordinara, este o modalitate prin care la cererea partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Potrivit legii, pot fi atacate cu recurs:

Sentintele in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate adresata direct instantei de judecata (art.279, alin.2, lit.a din Codul de Procedura Penala).

Sentintele pronuntate de tribunalele militare, in cazul infractiunilor mentionate in art.279, lit.a din Codul de Procedura Penala.

In cazul infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani.

Sentintele pronuntate de Curtile de Apel si Curtea Militara de Apel.

Sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara a Curtii Supreme de Justitie.

Deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunalele militare teritoriale, curtile de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Recursul poate fi facut de:

procuror – in ce priveste latura penala si latura civila;

inculpat – cu privire la latura penala si civila;

partea vatamata – in cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala;

partea civila si partea responsabila civilmente – cu privire la latura civila;

martor, expert, interpret si aparator – cu privire la cheltuielile judiciarre ce li se cuvin;

orice persoana ale carui interese legitime au fost incalcate.

Termenul de recurs este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel, termen ce curge de regula de la pronuntare sau de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. Partile pot renunta sau pot retrage apelul.

Recursul declarat in termen este suspensiv de executare in ceea ce priveste atat latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.

Instanta judeca recursul numai cu privire la persoaca care l-a declarat si numai la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are, dar prin extindere examineaza cauza si cu privire la partile care nu au declarat recurs, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea. De regula, in solutionarea cauzei de catre instanta de judecata, se respecta principiul neagravarii situatiei unei parti in propriul recurs.

Legea arata sentintele ce nu pot fi atacate cu resurs, precum si cauzele, motivele in care se poate face recurs (nu a fost respectata competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei; instanta nu a fost sesizata legal sau nu a fost compusa potrivit legii, etc. – art.3859 pct.1-21 din Codul de Procedura Penala).

Cererea de recurs cuprinde:

date cu oprivire la recurent (nume, prenume, domiciliu, calitatea procesuala in dosarul penal);

mentiunea de declarare a recursului impotriva deciziei penale, pronuntata de instanta;

motivele in fapt si in drept;

probele pe care se sprijina;

data si semnatura.

Cei interesati pot face:

◊ cerere de renuntare la recurs;

◊ cerere de retragere a recursului;

◊ cerere de repunere in termen a recursului;

◊ cerere de suspendare a executarii hotararii atacate.

Judecata in recurs

Recursul este a treia treapta de judecata, realizand al treilea grad de jurisdictie in care instanta supune hotararea atacata unei minutioase verificari, atat sub aspectul legalitatii cat si al temeiniciei, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei li a oricaror inscrisuri noi, prezentate instantei de recurs.

Judecata in recurs cunoaste trei etape, ca si judecata in prima instanta:

etapa pregatitoare;

judecata recursului;

deliberarea si solutionarea cauzei.

La judecareq recursului se face citarea partilor, fiind obligatorie prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere si a procurorului in toate cazurile.

Instanta, judecand recursul, pronunta una din urmatoarele solutii:

respinge recursul, mentinand hotararea atacata (daca recursul este tardiv sau inadmisibil ori e nefontat);

admite recursul, casand hotararea atacata si pronunta una din solutii:

mentine hotararea primei instante (cand apelul a fost gresit admis si hotararea primei instante a fost corecta);

achita pe incultat;

dispune incetarea procesului penal in cazurile prevazute de lege;

dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata (casarea cu trimitere);

dispune rejudecarea de catre instanta de recurs in cazurile prevazute de lege (casare cu retinere).

La judecarea recursului se poate intocmi un raport scris de unui din judecatorii care face parte din compunerea instantei de judecata (la Curtea Suprema de Justitie el poate fi intocmit de un magistrat asociat), raport care cuprinde date succinte cu privire la obiectul procesului, solutiile pronuntate anterior, daca recursul este admisibil sau nu, precum si expunerea motivelor de recurs, cu referiri la jurisprudenta si doctrina. Dupa citirea raportului, se da cuvantul recurentului, apoi intimatului si la urma procurorului. Partile si procurorul au drept la replica, iar inculpatul are cel din urma cuvantul.

B/ Caile extraordinare de atac

1/ Contestatia in anulare este o cale de atac, exercitata impotriva hotararilor penale definitive.

2/ Revizuirea este o cale extraordinara de atac, menita sa inlature erorile de fapt in baza carora instanta de judecata a dat o solutie gresita cauzei.

3/ Recursul in anulare este o cale extraordinara de atac, de reformare, prin care poate fi atacata orice hotarare judecatoreasca definitiva, indiferent de instanta care a pronuntat-o.

4/ Recursul in interesul legii reprezinta modalitatea procedurala prin care Procurorul General sau Ministrul Justitiei, prin intermediul Procurorului General, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legilor penale si de procedura penala pe intreg teritoriul Romaniei, cere Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor de recurs.

Participantii in procesul penal si rolul procurorului

Participantii in procesul penal desemneaza toate persoanele care au rol in vreo activitate procedurala, din randul acestora facand parte organele judiciare, partile, aparatorul si alte persoane.

Organele judiciare participante in cadrul procesului penal sunt:

Instantele judecatoresti – infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si al celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.

Instantele judecatoresti sunt subiect principal al activitatii procesuale, deoarece judeca cauzele penale cu care au fost sesizate. Aceste instante sunt:

judecatorii

tribunalele militare

tribunalele

tribunalul militar teritorial

curtile de apel

curti de apel militare

curtea suprema de justitie

Instanta este subiectul procesual cel mai important prin indeplinirea functiei de judecare si solutionare a cauzei penale.

Ministerul Public – reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Acesta isi exercita atributiile prin procuri constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca sub autoritatea ministerului justitiei.

Reprezentantii Ministerului Public se supun principiului legalitatii prin exercitarea actiunilor in justitie ori de cate ori legalitatea a fost incalcata, ei trebuind sa fie impartiali in efectuarea actelor procesuale. Ministerul Public trebuie sa indeplineasca anumite atributii, datorita faptului ca in activitatea judiciara apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor; aceste atributii sunt:

efectuarea urmaririi penale si supravegherea acesteia;

sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;

exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute delege;

participarea la judecarea cauzelor de catre instantele judecatoresti;

exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti in conditiile prevazute de lege;

supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii;

verificarea respectarii legii la locurile de detentie preventiva, de executare a pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta;

apararea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor care sunt puse sub interdictie;

studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea si prezentarea propunerilor pentru eliminarea acestora.

Organele de cercetare penala – „Urmarirea penala ca prima faza a procesului penal are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, laidentificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este cazul sau nu sa se dispune trimiterea in judecata” (art.200 din Codul de Procedura Penala). Potrivit prevederilor art.200 alin.1 din Codul de Procedura Penala, activitatile de urmarire penala se desfasoara de procurori si de catre organele de cercetare penala care formeaza sistemul de urmarirepenala. Din cuprinsul alin.2, al aceluiasi articol 200, rezulta ca in cadrul organelor de cercetare penala sunt incluse doua categorii si anume:

Organe de cercetare ale politiei: au o competenta generala, adica pot efectua cercetare pentru orice infractiune care nu e data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare.

Organe de cercetare speciale:

ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare, cat si comandantii acestor unitati;

ofiteri anume desemnati de sefii comenduirilor de garnizoana, cat si de sefii acestor comenduiri;

ofiteri anume desemnati de catre comandantii cenbtrelor militare, cit si de comandantii acestor centre;

ofiteri de graniceri, precum si ofiterii desemnati anume din Ministerul de Interne pentru infractiunile de frontiera;

capitanii porturilor.

Organele de cercetare penala sunt obligate sa desfasoare activitatile cerute de lege pentru elucidarea cauzei sub toate aspectele, insa, datorita supravegherii exercitate de procuror, nu vor putea indeplini toate actele din proprie initiativa, ci unele le vor indeplini numai dupa ce propunerile lor au fost incuvintate, aprobate, autorizate sau confirmate de catre acesta. In cazul organelor de cercetare penala, exista o dubla subordonare si anume: una pe cale ierarhica fata de organul superior, in raport cu ministerul din care fac parte si alta pe linie de cercetare penala, fata deprocuror.

Partile in procesul penal sunt:

Inculpatul – Persoana care a savarsit o infractiune are calitatea de faptuitor, calitate care determina situatia sa de subiect al raportului juridic de conflict. Odata cu dispunerea inceperii urmaririi penale, faptuitorul capata calitatea de invinuit, fiind numai un subiect procesual, neavand calitatea de parte in procesul penal. Din momentul punerii in miscare a actiunii penale, acesta capata calitatea de inculpat si este parte in procesul penal. Deci, cel care a comis o fapta penala se numeste in faza de ancheta penala invinuit, iar daca este arestat – prevenit. In faza de judecata insa, el se numeste deja inculpat, iar in timpul executarii pedepsei – condamnat. Daca la savarsirea unei fapte penale au contribuit mai multe persoane, alaturi de inculpat, atunci toti sund in mod egal coinculpati.

Cel care determina pe cineva sa comita o infractiune, il instiga, se numeste instigator. De foarte multe ori, infractorul, adica cel ce comite o infractiune, nu ar reusi daca nu ar fi ajutat de o alta persoana, care se numeste complice. Art.26 din Codul Penal spune ca este complice acea persoana care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice fel la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este, de asemenea, complice cel care promite inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din infractiune, sau ca il va favoriza pe faptuitor.

Pe parcursul procesului penal, inculpatul se bucura de numeroase drepturi:

poate formula cereri;

poate ridica exceptii;

poate sa puna concluzii;

poate propune probe noi;

poate participa la efectuarea unor acte de urmarire penala;

poate sa ia cunostinta de dosarul cauzei;

poate sa fie reprezentat;

are dreptul la ultimul cuvant;

are dreptul de a folosi caile de atac.

Insa, pe langa toate aceste drepturi, inculpatul are si multiple obligatii:

trebuie sa se prezinte personal in fata organelor judiciare la toate chemarile care i se fac;

suporta masurile de constrangere procesuala dispuse contra sa.

Partea vatamata – Persoana care a suferit prin comiterea unei infractiuni o anumita vatamare morala, fizica sau materiala, are calitatea de persoana vatamata. Declaratia de participare in procesul penal ca parte civila (daca a suferit o paguba materiala) se poate face in tot cursul urmaririi penale (organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme si sa asculte persoana vatamata, punandu-i-se in vedere ca poate participa la procesul penal ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala se poate constitui in parte civila), iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare (art.76 din Codul de Procedura Penala). Nu are importanta felul vatamarii, fiind suficient ca aceasta sa fie creata in urma comiterii unei infractiuni si persoana vatamata sa-si manifeste vointa de a participa la procesul penal.

Lipsa partii vatamate nu poate duce la stingerea actiunii penale, care va continua pana la solutionarea ei. Exceptie fac acele infractiuni care pentru punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cand e necesara maniffestarea de vointa a acesteia pentru declansarea procesului penal, iar in situatia cand plangerea a fost retrasa, ori partile s-au impacat, actiunea penala nu mai poate fi exercitata.

Cand participa la procesul penal, partea vatamata are dreptul sa formuleze cereri, sa ridice exceptii, sa puna concluzii, sa foloseasca caile de atac.

Art.362 alin.1, lit.c si art.3852 din Codul de Procedura Penala prevad ca partea vatamata poate declara apel sau recurs in ce priveste latura penala, dar numai in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila. Partea vatamata poate fi reprezentata intotdeauna.

Daca nu s-a constituit ca parte civila sau parte vatamata, persoana care a suferit o vatamare in urma unei infractiuni poate fi ascultata ca martor (art.82 din Codul de Procedura Penala).

Partea civila – Parti civile inprocesul penalpot fi:

persoanale prejudiciate directprin infractiune;

persoanele care au suferit o paguba materiale prin infractiunea comisa asupra victimei, succesorii victimei si persoanele subrogate prin lege in drepturile persoanei vatamate;

persoanele juridice, organizatiile succesorale in drepturi sau lichidatorii acestora.

Potrivit art.15, alin.3 din Codul de Procedura Penala, calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata la aceeasi cauza.

Partea responsabila civilmente – Cand in urma savarsirii unei infractiuni apare situatia ca o persoana sa raspunda civil pentru fapta invinuitului sau inculpatului, conform art.24, alin 2 din Codul de Procedura Penala, va fi chemata in procesul penal, capatand calitatea de parte responsabila civilmente. Pot avea calitatea de parte responsabila civilmente in procesul penal atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. Sunt persoane responsabile civilmente, urmatorii:

parintii pentru faptele ilicite savvarsite de copiii lor minori;

comitentii pentru prejudiciile cauzate de presupusii lor in functiile incredintate;

institutorii si mestesugarii pentru prejudicii cauzate de elevii si ucenicii aflati sub supravegherea lor;

persoanele care indeplinesc functii de conducere, precum si orice alte persoane care s-au facut vinovate de angajarea, trecerea sau mentinerea in functie a unui gestionar fara respectarea conditiilor legate de varsta, studii si stagiu, precum si a dispozitiilor referitoare la antecedentele penale ale accestuia;

persoanele privitor la care s-a constatat, printr-o hotarare judecatoreasca, ca au dobandit de la un gestionar bunuri sustrase de acesta din avutul public si ca le-au dobandit in afara obligatiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscand ca acesta gestioneaza astfel de bunuri;

persoanele care au constituit o garantie pentru gestionar;

persoanele care au gospodarit impreuna cu infractorul ori au avut raporturi stranse cu acesta in masura in care s-a constatat, judecatoreste, ca au tras foloase de pe urma infractiunii.

Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente poate avea loc la cerere sau din oficiu, fie in cursul urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare. Are, in ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat; poate participa penal sau poate fi reprezentata.

Aparatorul nu este parte in proces, ci este un subiect procesual ce se situeaza pe pozitia partii pe care o apara, indeplinind in procesul penal functia apararii, functie cu caracter public. Poate fi ales de parte ori desemnat din oficiu. Intr-un proces penal poate avea aceasta calitate numai un avocat, licentiat, membru al baroului de avocati, ce va participa la proces in baza unei delegatii eliberata de barou, in urma achitarii unui onorariu. Anumite categorii de persoane pot beneficia de asistenta gratuita.

Din reglementarile Codului de Procedura Penala rezulta ca asistenta juridica este un drept al partilor. Art.6, alin.4 din Codul de Procedura Penala arata ca orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator pe tot parcursulprocesului penal; art.71, alin.1 obliga organele judiciare la aducerea la cunostinta invinuitului sau inculpatului a acestui drept. Art.171, alin.2 si 3 din Codul de Procedura Penala prevad unele exceptii dela aceasta regula, facultativitatea de a apela sau nu la un aparator a partilor. Asistenta juridica devine astfel obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-o scoala speciala de reeducare si munca, ori cand este arestat in alta cauza.

In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii este mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. Totodata, asistenta juridica este obligatorie si in cazul procedurii urgente de judecare a unor infractiuni de coruptie (legea 83/92).

In cazul unei asistente obligatorii si daca invituitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, i se desemneaza unul din oficiu; delegatia aparatorului din oficiu inceteaza odata cu alegerea unui aparator.

Asistenta juridica nu este obligatorie numai pentru invinuit sau inculpat; art.173, alin3 din Codul de Procedura Penala prevede ca aceasta este obligatorie si pentru celelalte parti, atunci cand instanta apreciaza ca din anumite motive acestea nu si-ar putea face singure apararea, dispunand din oficiu cate un aparator.

In cursul urmaririi penale (art.172 din Codul de Procedura Penala) drepturile aparatorului sunt:

sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala;

sa formuleze noi cereri si sa depuna memorii;

sa ia contactul cu inculpatul;

sa faca plangeri, daca cererile sale nu au fost acceptate, procurorul fiind obligat sa rezolve plangerea in maximum 48 de ore.

In cursul judecatii, aparatorul are dreptul de a asista inculpatul, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul in care inculpatul este arestat – sa ia contact cu accesta. Tot ca drepturi ale aparatorului in cursul judecatii sunt si:

ia cunostinta de dosarul cauzei;

formuleaza cereri;

ridica exceptii;

pune concluzii asupra fondului cauzei;

foloseste caile de atac.

Alte persoane care participa in procesul penal:

Martori

martori asistenti

interpreti

traducatori

denuntatori

substituiti proccesuali

etc.

Aceste persoane au fost calificate ca subiecti secundari, deoarece in mod ocazional sunt chemati sa indeplineasca anumite sarcini in cursulprocesului penal, avand un rol auxiliar.

Participarea lor este incidentala, neurmarind un interes personal in cauza, iar drepturile si obligatiile lor procesuale sunt corespunzatoare calitatilor pe care le au.

Rolul procurorului

Procurorul este acea persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare. Are calitatea de magistrat si face parte din corpul magistratilor. Poate fi numit procuror persoana care indeplineste conditiile prevazutede lege (cetatean roman, cu domiciliu in Romania, licentiat in drept, absolvent al unui stagiu etc.). Numirea si eliberarea din functie a procurorului se face prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui parchet. Dispozitiile procurorului ierarhic superior date in conformitate cu legea sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

Art.315 prevede participarea procurorului astfel: „Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare, in cauzele in care vreunul din inculpati se afla in stare de detentie sau este minor, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera ca este necesar.

In sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile”.

In baza participarii procurorului la procesulpenal trebuie avut in vedere si art.316 care consacra rolul sau la actiunea penala astfel „in desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate.

Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate. Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art.10 lit.f-u si j., procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal”.

Ordinea luarii cuvantului

In cazul apelului, art.377 din Codul de Procedura Penala prevede ordinea in care se da cuvantul:

„ Daca la termenul fixat apelul este in stare de judecata, presedintele completului da cuvantul apelantului, apoi intimatului si, la urma, procurorului. Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il are acesta.

In cazul in care procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe, apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate.

Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.

Inculpatul are cel din urma cuvantul”.

In cazul recursului, se poate intocmi de unul din membrii completului un raport care sa cuprinda date succinte cu privire la obiectul procesului, solutiile date anterior, admiterea sau nu a recursului si exprimarea motivelor de recurs; uneori se fac referiri la doctrina sau jurisprudenta. Dupa citirea acestui raport, se da cuvantul recurentului, apoi intimatului si, in cele din urma, procurorului. Partile si procurorul au dreptul la replica, iar inculpatul are cel din urma cuvantul.

Grefierul

Grefa reprezinta serviciul auxiliar, alaturi de registratura, arhiva si biblioteca, ce functioneaza pe langa toate instantele judecatoresti si parchete. Curtea de Apel si Parchetul General mai au in structura lor si un serviciu de documentare. In cadrul grefei se efectueaza operatiuni privind:

primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei;

ondosarierea actelor;

pastrarea registrelor,

precum si orice alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii instantelor si parchetelor.

Grefa este condusa de un grefier sef. Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala vor face toate consemnarile despre desfasurarea acestora si vor indeplini orice alte insarciniri din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata ori al procurorulului.

Trebuie avute in vedere in sala de sedinte si prevederile art.49 din Codul de Procedura Penala coroborate cu cele ale art.46 din acelasi cod, care prevad ca rudenia intre procuror si grefierul de sedinta este o cauza de incompatibilitate sau „intre ei si unul din membrii completului de judecata”.

Procedura de solutionare in cursul judecatii a unor incompatibilitati, abtineri sau recuzari a grefierului cu orice alta persoana membra a completului de judecata sau cu procurorul se solutioneaza conform art.52 din Codul de Procedura Penala „de un alt complet, in sedinta secreta, fara participarea celui ce declara ca se abtine sau este recuzat”.

Rolul grefierului in conformitate cu art.310 din Codul de Procedura Penala la pronuntarea hotararii: „Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefierul” Urmat indeaproape de art.312 privind redactarea si semnarea hotararii: „Sentinta sau decizia se redacteaza de unul din judecatorii care au participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti membrii completului si de grefier.

In caz de impiedicare a vreunuia din membrii completului de judecata de a semna sau a grefierului, hotararea se semneaza in locul acestuia de grefierul sef, se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.

De asemenea, art.304 si 305 din Codul de Procedura Penala releva rolul prin apel al grefierului:

art.304: „in cursulsedintei de judecata, grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului;

art.305: „desfasurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheire care cuprinde:

ziua, anul si denumirea instantei;

mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica;

numele si prenumele judecatorilor, asesorilor, procurorului si grefierului;

numele si prenumele parti8lor, aparatorilor si al celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecata,precum si ale celor care au lipsit, cu aratarea mentiunii privitoare la indeplinirea procedurii;

enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta;

inscrierile care s-au citit in sedinta;

cererile de orice natura formulate de procuror, de parti si de ceilalti participanti la proces;

concluziile procurorului si ale partilor;

masurile luate in cursul sedintei.

Incheierea se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefier.”

Grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in Registrul de termene, cu cel putin 48 de ore inaintea sedintei; intocmeste si afiseaza lista cazurilor cu 24 de ore inaintea termenului de judecata; completeaza condica de sedinta; verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezi de inmanare ori de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte procedurare, precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta de judecata; verifica, de asemenea, legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar; informeaza pe presedintele completului de judecata despre deficientele constatate pentru a se lua masuri, dupa care preda dosarele completului de judecata.

La inscrierea dosarelor pe lista, se da intaietate cauzelor in care sunt arestati si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta, tinandu-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate in proces.

6. Citatia si elementele sale

Citatia este un act procedural scris prin care o persoana esste chemata in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata reglementata de art.175 din Codul de Procedura Penala .

„Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa. Citarea se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica.

Citatiile se inmaneaza de agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal”.

Citatia are caracter de ordin si obliga persoana citata sa se prezinte la data si locul indicat, in caz de neprezentare putandu-i-se aplica amenda judiciara prevazuta de lege. Legea stabileste ca citatia este individuala si trebuie sa cuprinda:

denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care o emite;

numele, prenumele si adresa celui citat (localitatea, judetul, str., nr., apartamentul si alte date necesare);

calitatea in care este citat si obiectul cauzei;

ora, ziua, luna, anul si locul de infatisare.

Citatia se semneaza de cel care o emite. Ea se inmaneaza de agenti anume desemnati sau prin intermediul serviciului postal. Inmanarea se face personal celui citat, care va semna dovada de primire. Daca persoana nu vrea sa primeasca citatia sau primind-o nu voieste sau nu poate sa semneze dovada, sse incheie proces-verbal. In caz de refuzare a primirii citatiei, aceasta se afiseaza pe usa locuintei acestuia. Cand persoana este citata prin serviciul de personal, prin administratia locului de detentie, prin comandantul unitatii militare etc., acestia au obligatia sa inmaneze citatia sub semnatura sau sa arate motivul pentru care semnatura nu s-a putut obtine. Daca cel citat nu se afla acasa, ciutatia poate fi lasata sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuiste cu cel citat (nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani, vecinilor sau persoanei bolnave mintal), ori daca locuieste intr-un imobil sau hotel, administratorului sau portarului.

In lipsa acestor persoane, citatia se afiseaza pe usa locuintei persoanei citate sau pe usa principala a cladirii, incheindu-se un proces-verbal. Dovada de primire sau procesul-verbal incheiat demonstreaza faptul ca procedura de citare a fost indeplinita. Lipsa din citatie a unor mentiuni importante duce la nulitatea acesteia. Conform art.176, continutul citatiei „trebuie sa cuprinde urmatoarele mentiuni:

denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia, sediul sau, data emiterii si numarul dosarului;

numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei;

adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si municipii: localitatea, judetul, strada, numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune: judetul, comuna si satul; in citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice alte date neccesare pentru stabilirea celui citat;

ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicat, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.

Citatia se semneaza de cel care o emite.”

7. Cheltuielile judiciare si amenda judiciara

Cheltuielile efectuate in cursul procesului penal poarta denumirea de cheltuieli judiciare.Cheltuielile judiciare sunt de doua feluri:

cheltuieli avansate de stat;

cheltuieli facute de parti.

Cheltuielile avansate de stat se numesc cheltuieli de procedura, iar cele avansate de parti se numesc cheltuieli de judecata.

In cadrul cheltuieli judiciare sunt cuprinse si sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului. Potrivit art.190, alin 1 din Codul de Procedura Penala, martorul, expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, intretinere, locuinta si a altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor.

Martorul, expertul si interpretul, salariati ai unor organizatii din cele prevazute in art.145 Codul Penal (autoritati publice, institutii publice, institutii sau alte persoane juridice de interes public privind administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public) au dreptul si la venitul de la locul de munca si durata lipsei de la serviciu prilejuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata.

Martorul care nu este salariatul unei organizatii, dar care are venit din munca, este indreptatit sa primeasca si o compensare.

Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare: in caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate destat. In cazul condamnarii inculpatului, cheltuielile de procedura pot fi suportate si de catre partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la suportarea pagubei.

Potrivit art.192 alin. 1 din Codul de Procedura Penala, in caz de achitare sau de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate astfel:

In caz de achitare de catre:

partea vatamata, in cazul in care cheltuielile au fost determinate de aceasta;

partea civila, daca s-au respins pretentiile civile si numai in masura in care aceasta parte a determinat cheltuielile;

In caz de incetare a procesului de catre:

inculpat in cazul inlocuirii raspunderii penale;

partea vatamata in cazul retragerii plangerii prealabile;

ambele parti, in caz de impacare;

Daca inculpatul cere continuarea procesului penal, in caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii prealabile, cheltuielile sunt suportate de catre partea vatamata sau inculpat, dupa cum in cauza se face aplicatia art.13, alin2/3 din Codul de Procedura Penala. Cand mai multe parti sunt obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanta hotaraste partea din cheltuieli datorate de fiecare.

Plata cheltuielilor judiciare facute de parti: in acest caz, plata este suportata de cel in sarcina caruia a fost retinuta raspunderea penala sau culpa procesuala.

Art.198, alin1 din Codul de Procedura Penala prevede ca in caz de condamnare, inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate, precum si partii civile caruia i s-a admis actiunea civila, cheltuielile judiciare facute de acestea. In situatia admiterii actiunii civile in parte, instanta poate obliga pe inculpat la plata unei cote din cheltuielile facute de partea civila.

Art.193, alin.5 din Codul de Procedura Penala prevede ca „partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuieli judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de partea vatamata”.

Amenda judiciara este o sanctiune procesuala aplicata in cazul savarsirii unei abateri judiciare prevazute de Codul de Procedura Penala.

Art.198 din Codul de Procedura Penala consacra abaterile savarsite in cursul procesului penal care se sanctioneaza cu amenda. Amenda judiciara se aplica in baza raportului procesual secundar existent intre organele judiciare si subiectii procesuali care comit abaterile. Amenda se aplica de organul de urmarire penala, prin ordonanta, iar de instanta de judecata priun incheiere.

8. Dosarele si mapele de hotarari

Pe coperta dosarului se vor mentiona:

denumirea instantei;

sectia;

completul de judecata;

numarul dosarului;

numele partilor;

obiectul pricinii;

starea de arest;

numarul si data hotararii;

initialele judecatorului insarcinat cu redactarea hotararii;

indicele statistic;

pozitia din registrul de executari.

Inainte de a fi puse la dispozitia justitiabililor sau predate pentru sedinta de judecata, dosarele trebuie sa aiba toate filele cusute si numerotate.

In cazul in care dosarul urmeaza a fi inaintat la instanta de apel sau recurs ori la alta autoritate, sau se depune la conservare, se va proceda la snuruirea definitiva si aplicarea sigiliului, iar pe fata interioara a ultimei coperte arhivarul-registrator va certifica numarul filelor in cifre si, in paranteza, in litere.

Numerotarea filelor si certificarea se vor face numai pentru actele si lucrarile depuse la dosar in cursul judecatii, nefiind admisa schimbarea numerotarii date de un alt organ.

Pentru o manipulare mai usoara a dosarelor, volumul acestora nu va depasi 300 de file. Intre adresele de inaintare a dosarelor se indica si numarul volumelor.

La instantele de apel si/sau de recurs se formeaza un nou dosar, care se ataseaza separat la sfaarsitul dosarului primei instante.

In cazul casarii sau desfiintarii hotararii cu trimitere pentru rejudecare, se va forma un dosar nou, care se va atasa la dosarul de baza.

La fiecare instanta hotararile redactate si motivate se pastreaza in mape.

Fiecare mapa contine cate 200 de hotarari, grupate in ordine numerica pe ani si separat pe materii (civil, penal si, la instantele care functioneaza sectii comerciale si de contencios administrativ, grupate pe aceste materii). La mapa se pune exemplarul al doilea de pe fiecare hotarare, semnat de toti membrii completului de judecata. O copie de pe hotararile pronuntate de instantele de drept comun in legatura cu activitatea de transport maritim si fluvial se va pastra in mapa separata de grefierul desemnat de presedintele tribunalului.

La fiecare instanta, mapele se tin pe sectii, separat, dupa cum sunt pronuntate in prima instanta, in apel sau in recurs.

Mapele se pastreaza de grefierul sef timp de 1 an de la data ultimei hotarari, dupa care se predau la arhiva spre conservare. Este interzisa scoaterea mapelor din incinta instantei de judecata.

9. Dispozitiile instantei de judecata

Art.305 din Codul de Procedura Penala consacra incheierea de sedinta: „Desfasurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheiere care cuprinde:

ziua,anul si denumirea instantei;

mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica;

numele si prenumele judecatorilor, asesorilor, procurorului si grefierului;

numele si prenumele partilor, aparatorilor si celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezenta la judecata, precum si a celor care au lipsit, cu aratarea calitatilor lor procesuale si cu mentiuni privitoare la indeplinirea procedurii;

enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta;

inscrierile care s-au citit in sedinta;

cererile de orice natura formulate de procuror de parti si de ceilallti participanti la proces;

concluziile procurorului si ale partilor;

masurile luate in cursul sedintei.

Cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc sedinta, nu se intocmeste o incheiere separata”.

In urma acestui articol, putem trage concluzia ca incheierile de sedinta sunt hotarari pronuntate de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta supra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (exemplu: arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.

Acest act are o dubla functionalitate, constituind, pe de o parte, o hotarare judecatoreasca, dar in acelasti timp, tinand loc si de proces-verbal de sedinta. Ea se intocmeste de grefier in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de grefier si de pressedintele completului de judecata.

Hotararea judecatoreasca este un act juridic procesual, final si de dispozitie, prin care solutioneaza de catre instanta cauza penala, punandu-se capat judecatii.

Art.310 din Codul de Procedura Penala „Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefierul Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare”. Hotararea trebuie sa reflecte solutiile cauzelor supuse deliberarii; dar conform art.308 din Codul de Procedura Penala „cand unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate”.

Hotararea judecatoreasca este rezultatul deliberarii, care conform art.309 „se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hotararii”.

Hotararile judecatoresti penale sunt de mai multe feluri:

Sentinta – hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Decizia – hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului extraordinar, precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs sau installta de apel in rejudecarea cauzei dupa casare.

Sentintele si deciziile se semneaza de toti membrii completului de judecata si de grefier, altfel pot fi lovite de nulitate.

Clasificarea hotararilor judecatoresti se face si in hotarari nedefinitive, definitive si irevobabile, dupa cum ele pot fi atacate sau nu cu apel sau recurs.

Hotararile nedefinitive sunt hotarari de prima instanta care pot fi atacate cu apel. Hotararile definitive sunt acele hotarari nesusceptibile de apel, dar care pot fi atacate cu recurs.

Art.416 si urmatoarele din Codul de Procedura Penala prevad cazurile cand hotararea penala ramane definitiva. Astfel, hotararile primei instante raman definitive:

la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului;

la data expirarii termenului de apel:

cand nu s-a declarat apel in termen;

cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;

la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel;

la data expirarii termenului de recurs, in cazul hotararilor nbesupuse apelului sau daca apelul a fost respins:

cand nu s-a declarat apel in termen;

cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;

la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor mentionate la punctul 4., daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;

la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararilor mentionate la punctul 4.

Art.4161 „Hotararile instantei de apel raman definitive:

la data expirarii termenului de recurs:

cand apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare si nu s-a declarat recurs in termen;

cand recursul declarat impotriva hotararii mentionate la lit.a) a fost retras inauntrul termenului;

la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii mentionate la lit.a), daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;

la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul mentionat impotriva hotararii mentionate la lit.a)”.

Art.417 „Hotararea instantei de recurs ramane definitiva la data pronuntarii acesteia cand:

recursul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de recurs, fara rejudecare;

cauza a fost rejudecata de catre instanta de recurs, dupa admiterea recursului;

cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, in cazul respingerii recursului”.

Importanta clasificarii: hotararile penale devin executorii si dobandesc putere de lucru judecat din momentul in care au ramas definitive (art.418 din Codul de Procedura Penala)

Recursul in anulare nu poate fi pronuntat numai impotriva unei hotarari definitive.

„Hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanta de judecata, la instanta de apel sau la instanta de recurs, se pune in executare de catre prima instanta de judecata” (art.418 din Codul de Procedura Penala).