Apele Mezotermale Geoagiu Bai

Cuprins

REZUMAT

1.INTRODUCERE

2.ISTORICUL BĂILOR

2.1 ISTORICUL BĂILOR ÎN LUME

2.2 ISTORICUL BĂILOR ÎN ROMÂNIA

3.TURISMUL BALNEAR ÎN ROMANIA

4.STUDII TEORETICE

4.1 IMPORTANȚA ARHITECTURII PEISAJULUI

4.2 LANDSCAPE ARCHITECTURE/LANDSCAPE ECOLOGY

4.3 STUDIUL PROGRAMULUI

4.4 REGLEMENTĂRI ȘI NORMATIVE

4.5 STUDII DE CAZ

5.DATE DIN TEREN

5.1 DATE PRIVIND STAȚIUNEA

5.1.1 Geoagiu-Băi scurt istoric

5.1.2 Cadru natural

5.1.3 Localizare și Accesibilitate

5.1.4 Analiză demografica

5.1.5 Analiză socio-economică

5.1.6 Utilități

5.1.7 Gradul de ocupare al terenului

5.1.8 Funcțiuni

5.1.9 Atracții turistice

5.2 DATE PRIVIND SITUL ALES

5.2.1 Situarea în localitate

5.2.2 Acces pe sit

5.2.3 Vecinatati și aliniament

5.2.4 Circulații. Parcaje

5.2.5 Regim de înălțime

5.2.6 Verde accesibil

5.3 ANALIZA SITULUI

5.3.1 Studiul vegetației

5.3.2 Studiu de însorire

5.3.3 Stadiul construcților și al bazinelor de pe sit

5.3.4 Analiză SWOT

6. DATE LEGISLATIVE.DATE ADMINISTRATIVE

6.1 INDICI URBANISTICI

6.2 INTERDICȚII DE CONSTRUIRE

7. DATE JURIDICE

7.1 REGIMUL DE PROPRIETATE

7.2 INTENȚII ALE PROPRIETARULUI LEGATE DE OBIECTIV

8. DATE DE LA „ACTORI” IMPLICAȚI

8.1 IDENTIFICAREA BENEFICIARILOR

8.2 IDENTIFICAREA POTENȚIALILOR FINANȚATORI

8.3 GRADUL DE IMPLICARE AL COMUNITĂȚII LOCALE

8.4 MOTIVAȚII ALE INTERVENȚIEI

9. COFIGURAREA UNOR ELEMENTE DE STRATEGIE

10. MEMORIU DE DESCRIERE A SOLUȚIEI

10.1 DATE GENERALE

10.2 CONFIGURAȚIA SPAȚIALĂ

11. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Rezumat

Apele mezotermale Geoagiu-Băi constituie o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip mixt). [] De asemenea în zonă există și alte elemente de patrimoniu natural și cultural cum ar fi: Complexul de băi romane, Drumul roman, Castrul de la Cigmău, Capela Rotonda, Cascada Clocota, precum și zone protejate ca și Cheile Mazii și Cheile Cibului. Stațiunea Geoagiu–Băi poate servi ca punct de plecare pentru vizitarea numeroaselor puncte de interes turistic pe o rază de circa 40 km în județele Alba și Hunedoara.

În prima fază a proiectului voi face un studiu detaliat și etapizat asupra stațiunii, pentru a analiza aceste elemente de patrimoniu natural și cultural și modalitatea de a le pune cel mai bine în valoare. În vederea obținerii informațiilor necesare am luat deja legătura atât cu administrația publică locală cât și cu proprietarul ștrandului.

Punctul principal de atracție al stațiunii îl constituie, bazinele cu apă termală din incinta complexului „Băile Daco-Romane”, având o suprafață de 2000 mp. În componența acestuia intră un bazin mic de 1,6 m, un bazin cu o adâncime variabilă de la 1,6 m – 3 m și bazinul olimpic de 2,4 m adâncime. Apa din bazinul mic este captată de la izvorul nr. 3, unul dintre cele 8 izvoare cu apă termominerală din împrejurimi. []

În prezent, în jurul ștrandului există teren nefolosit care ar putea fi utilizat pentru a realiza o dezvoltare și o modernizare a complexului. Proiectul urmărește o integrare organică între peisajul natural și cel construit.

Printre funcțiunile actuale ale ștrandului se pot enumera: terasă, pizzerie, restaurant, club, cabinet de masaj, punct sanitar.În momentul de față ștrandul poate fi folosit doar în perioada de vară.

Propunerea constă în realizarea unor funcțiuni adiacente, reduse ca dimensiune, care să îl ajute să funcționeze pe toată perioada anului (bazin acoperit, unități pentru tratamente balneoterapeutice, spa, saună, terenuri de joacă, sală de fitness, restaurant, cafenea) care vor fi rezolvate în formă pavilionară sau semipavilionară în așa fel încât să se încadreze cât mai bine în peisaj.

În ultimele decenii turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale, spre care se centrează importante mijloace materiale și umane, menite să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate a populației.

Din păcate, începând cu anul 1989, turismul balnear din Romania a intrat într-o criză profundă, baza stațiunilor balneare suferind o degradare continuă. Potențialul existent pentru turismul cultural și balnear din centrul țării trebuie valorificat astfel încât să contribuie la creșterea prosperității colective în acest areal, fiind o șansă în dezvoltarea mediului rural. []

Această propunere se adresează în primul rând turiștilor și a celor care frecventează această stațiune pentru tratament; în al doilea rând, atragerea turiștilor de diferite vârste, nu doar a persoanelor care au nevoie de tratament cu ape curative, va favoriza dezvoltarea economică a întregii stațiuni, deoarece principala sursă de venit a locuitorilor provine din turism. Forța de muncă ocupată în turismul balnear cuprinde diferite categorii profesionale, inclusiv cele medicale, de la medici specialiști la ocupații specializate, oferind servicii de calitate, care constituie un atuu important, creând locuri de muncă pentru locuitorii din zonă.

Cuvinte cheie

Turism balnear, patrimoniu natural și cultural, ape mezotermale, landscape design, Complexul de Băi Daco-Romane Geoagiu-Băi

Introducere

România dispune de o rezervă bogată și variată de factori naturali terapeutici răspândiți din plin pe aproape întreaga suprafață a țării, în diferite zone climatice.

Prin potențialul său balneoclimateric, stațiunea Geoagiu – Băi se înscrie printre cele mai înzestrate stațiuni din țara noastră. Într-o ierarhizare a stațiunilor ar ocupa o poziție de top, datorită unor atribute specifice care i-au adus o faimă în toată Europa pe o perioadă de peste 150 de ani.

La nivel european, în sistemele de sănătate, stațiunile balneare reprezintă destinații turistice importante, în special pentru cei care caută atât sănătate cât și agrement. În România, inițial, produsul turistic prezenta doar elemente de bază, tradiționale, fiind bazat strict pe aspecte ale tratamentelor balneare. În momentul de față produsul este completat cu alte servicii balneare, devenind o combinație de servicii tradiționale (proceduri și tratamente specifice) și servicii de întinerire.

Din păcate, nici în stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi, dar nici la nivel de ansamblu în țara noastră, nu se poate vorbi, din punct de vedere al marketingului, de un produs turistic dezvoltat.

Dezvoltarea turismului balnear, în special în forma aceasta de wellness, concretizează necesitatea omului pentru sănătatea fiziologică, dar în același timp se axează și pe sănătatea mentală și spirituală. []

Bazându-ne pe aceste principii, se poate concluziona faptul că stațiunea Geoagiu-Băi are un mare potențial pentru dezvoltare, întrucât valența apelor termale, peisajul deosebit dar și aerul reconfortant pot contribui la satisfacerea nevoilor tuturor turiștilor.

Principalul punct de atracție al stațiunii il constituie, bineînțeles, bazinele cu apă termală din cadrul complexului de băi „Daco-Romane”, amplasat în centrul acesteia.

Proiectul are ca scop realizarea unur funcțiuni adiacente, reduse ca dimensiune, care să ajute acest complex să funcționeze pe toată durata anului. Acestea vor fi rezolvate în formă pavilionară sau semipavilionară astfel încât să se încadreze cât mai bine în peisaj pentru a-l pune cât mai bine în valoare.

Aceasta propunere se adresează tuturor turiștilor, nu doar celor care au nevoie de tratament cu ape curative; atragerea turiștilor de diferite vârste și din diferite colțuri ale țării, și nu numai, va favoriza din plin dezvoltarea economică a stațiunii întrucât, în momentul de față, principala sursă de venit a locuitorilor provine din turism. Deși potențialul turistic al acestei zone este excepțional, nu este pus în valoare. Acest proiect vizează ca efectele practicării acestuia să se ridice la nivelul resurselor existente pentru ca stațiunea Geoagiu-Băi să poată fi comparată cu principalii competitori europeni cu tradiție în turismul balnear.

Istoricul băilor

2.1 Istoricul băilor în lume

Termenul SPA, care poate fi tradus prin “Sănătate Prin Apă”, derivă încă din antichitate, fiind utilizat în culturile prospere ale Imperiului Roman, Greciei și Orientului Indepartat. Proprietățile curative și igienice ale apei au fost cunoscute și folosite încă din cele mai vechi timpuri.

Termenul „spa” derivă de la orașul belgian Spa, a cărui nume este menționat încă din perioada romană când orașul era cunoscut sub numele de Aquae Spadanae. []

Obiceiul oamenilor de a se îndrepta către zonele cu ape termale pentru tratament este cunoscut încă din perioada preistorică.

Cercetările arheologice din apropierea izvoarelor termale din Franța și Republica Cehă au scos la iveală arme și elemente de ofrandă ce datează din epoca bronzului. []

Oameni din întreaga lume erau de părere că îmbăiatul în anumite ape termale duce la purificare fizică și spirituală. Astăzi ritualul de purificare prin apă există în numeroase ceremonii religioase (la evrei, musulmani, creștini, budiști și hinduși); existența acestor ceremonii reflectă proprietățiile apei de vindecare și purificare.[6]

Egiptenii practicau terapii cu apă similare celor din Spa-urile de azi (ritualul de îmbăiere consta în stropirea corpului cu apă și apoi masarea sa), încă de acum 3000 de ani I.C. Aceste terapii se practicau în construcții temporare în natură. []

Amplasarea băilor în interiorul clădirii se intâlnește pentru prima dată în 2500 î.e.n. la Civilizația Sumeriană, într-un palat aflat pe malul râului Eufrat. Acestea erau alcătuite din căzi de baie, latrine, lavoare și sobe. Pe malul râului Tigru, în palatul regelui Adadniraris s-a descoperit prima cadă scufundată în pardoseală, cu sistem de

scurgere a apei prin țevi. În aceeași perioadă în Tel Herei, Siria apar primele băi de lux în cadrul locuințelor. [6]

Acestea erau alcătuite din căzi de mărimea unor piscine, dotate cu sisteme care reglau temperatura apei, iar apa era colorată și parfumată.

În Creta la Civilizația Minoică, în Palatul din Knossos, lânga sala tronului era amplasată o baie interioară de mari dimensiuni, baia reginei fiind puternic decorată. [6]

Civilizația Grecească a fost printre primele civilizații care au constatat că ritualul de purificare al corpului compus din spălare, masare, relaxare are și proprietăți curative. Pe lângă băile publice grecii au avut și băi termale și minerale pe care le foloseau pentru tratarea diferitelor afecțiuni. []

Romanii au preluat obiceiul îmbăierii de la Civilizația Grecească, pe care l-au dezvoltat și perfecționat.

Construcția băilor romane a început în jurul anului 300 î.e.n. Un pas important pentru dezvoltarea băilor romane a fost inventarea cimentului, iar apoi construirea apeductelor în jurul anului 312 î.e.n., care străbăteau lungimi considerabile și erau sub formă de tunele sau arcade.

Acestea aveau un rol important, și anume acela de a asigura apa în fântânile din localități, precum și în gospodăriile aristocraților. Construirea apeductelor a avut un rol foarte important și în dezvoltarea băilor. Băile publice au devenit mai mari și erau alcătuite din mai multe încăperi. [][]

Primele băi turcești au apărut în timpul secolului 7, în țările mahomedane. Construirea unui hammam era considerat un act sfânt de către Coran, lucru care a contribuit la o răspândire rapidă a acestuia. Spălarea unor parți ale corpului era impusă de religie și trebuia facută de mai multe ori pe zi. În cadrul băilor turcești accentul era pus pe masajul corpului care la sfarșit era stropit cu apă. []

În evul mediu nu mai exista segregarea pe sexe, barbații și femeile făcând baie la un loc. Petreceau mult timp în apă deoarece mâncau, organizau banchete cu orchestre care stăteau și ele în apă și chiar se și dansa în interiorul bazinelor.[]

Secolul 17 vine cu o nouă abordare a ritualului de îmbăiere: persoanele care aparțineau clasei înalte se spălau doar pe față, considerând că spălarea corpului este o act și băi termale și minerale pe care le foloseau pentru tratarea diferitelor afecțiuni. []

Romanii au preluat obiceiul îmbăierii de la Civilizația Grecească, pe care l-au dezvoltat și perfecționat.

Construcția băilor romane a început în jurul anului 300 î.e.n. Un pas important pentru dezvoltarea băilor romane a fost inventarea cimentului, iar apoi construirea apeductelor în jurul anului 312 î.e.n., care străbăteau lungimi considerabile și erau sub formă de tunele sau arcade.

Acestea aveau un rol important, și anume acela de a asigura apa în fântânile din localități, precum și în gospodăriile aristocraților. Construirea apeductelor a avut un rol foarte important și în dezvoltarea băilor. Băile publice au devenit mai mari și erau alcătuite din mai multe încăperi. [][]

Primele băi turcești au apărut în timpul secolului 7, în țările mahomedane. Construirea unui hammam era considerat un act sfânt de către Coran, lucru care a contribuit la o răspândire rapidă a acestuia. Spălarea unor parți ale corpului era impusă de religie și trebuia facută de mai multe ori pe zi. În cadrul băilor turcești accentul era pus pe masajul corpului care la sfarșit era stropit cu apă. []

În evul mediu nu mai exista segregarea pe sexe, barbații și femeile făcând baie la un loc. Petreceau mult timp în apă deoarece mâncau, organizau banchete cu orchestre care stăteau și ele în apă și chiar se și dansa în interiorul bazinelor.[]

Secolul 17 vine cu o nouă abordare a ritualului de îmbăiere: persoanele care aparțineau clasei înalte se spălau doar pe față, considerând că spălarea corpului este o activitate pentru clasa de mijloc și de jos. În sec. 18 însă au început și ei să se îmbăieze, înțelegând că igiena este strâns legată de sănătate.[]

De-a lungul secolul 18 s-a dezvoltat ideea de folosire a apelor termale în scop medicinal, lucru care a schimbat perspectiva din care erau privite spa-urile. S-au lansat carți care dezbăteau aceste teme, s-au prescris tratamente și s-au început primele cure cu ape termale și minerale. []

În secolul 19 datorită dezvoltării știintei și a medicinei, mentalitatea oamenilor s-a schimbat. Aceștia au ajuns să înțeleagă legătura dintre curațenie și sănătate precum și efectele pozitive legate de băi.

Clădirile care adăposteau băi au început să se dezvolte, multe dintre cele vechi fiind renovate și redeschise.

La sfârșitul secolului 19 au început să se vadă primele modificari ale băilor din punct de vedere arhitectural. La început se credea că apa termală are beneficii doar dacă este consumată, astfel s-au realizat numeroase fântani acoperite cu pavilioane. În cea de-a doua jumatate a secolului oamenii au ajuns să înțeleagă faptul că apa termală are numeroase beneficii și prin îmbăiere. Acest lucru a generat construirea numeroaselor băi termale și minerale după modelul băilor din vremea Impreiului Roman.[13]

Baia a avut un rol important în perioada antică și a trecut prin mai multe transformări ajungând de la o încăpere destinată doar igienei, amplasată în apropierea locuințelor și de multe ori comună, la una destinată relaxării, amplasată în interiorul palatelor, deseori somptuasă precum o încăpere festivă. De asemena s-a dezvoltat semnificativ și latura sa tehnică.

Istoricul băilor în România

România dispune de un fond bogat și variat de factori naturali terapeutici, cum ar fi: ape minerale și termale, nămol etc. răspândiți în aproape toată țara, întâlnindu-se în zone cu climat diferit.

După cucerirea Daciei, romanii au întrebuințat în scop terapeutic izvoarele cu apă termală și minerală de la Băile Herculane, construind în jurul lor diferite clădiri în care se găseau bazine cu apă terapeutică. Numeroase vestigii arheologice atestă faptul că daco-romanii au descoperit și s-au folosit de izvoarele cu apă termală și din alte stațiuni din țară cum ar fi: Geoagiu-Băi, Buziaș, Săcelu etc. Cercetătorii consideră că toponimul traco-dac “Germisara” înseamnă izvoare calde, ceea ce indică faptul că băile au fost folosite înainte de venirea romanilor.

Dupa cel de-al doilea război mondial, stațiunile balneoclimaterice de pe teritoriul României au cunoscut o dezvoltare și modernizare seminifcativă.

Construcțiile hoteliere și a bazelor de tratament au pus în valoare bogăția de factori naturali și terapeutici specifici diferitelor stațiuni. Acestora li se adaugă amenajări peisagistice deosebite, cu conservarea și valorificarea cadrului natural divers și pitoresc al majorității stațiunilor balneoclimaterice din zona colinară și submontană a țării noastre.[]

Toate acestea reprezintă rezultatul unor eforturi grandioase, menite să valorifice

o asemenea bogație inestimabilă a României.

Prin potențialul sau balneoclimateric, stațiunea Geoagiu – Băi se înscrie printre cele mai înzestrate stațiuni din țara noastră.

Într-o ierarhizare a stațiunilor ar ocupa o poziție fruntașă, datorită unor atribute specifice care i-au adus o faimă în toată Europa. [4]

Geoagiu-Băi a devenit cunoscut datorită valenței terapeutice deosebite ale apelor mezotermale precum și a peisajului deosebit în care este amplasată stațiunea.

Turismul balnear în România

Poțentialul turismului balnear din țara noastră este exceptional. Cu toate acestea, efectele practicării acestuia nu se ridică la nivelul resurselor minerale existente, motiv pentru care se află la o distanță considerabilă de principalii competitori europeni cu tradiție în turismul balnear.

Cauzele sunt situate pe toate nivelurile (macro, micro și mezo) și provin atât dinspre consumatori, a căror percepție trebuie schimbată, cât și dinspre numeroși deținători ai acestor resurse.

Cel mai important aspect care vizează turismul balnear în România este acela că în momentul de față oamenii nu înțeleg pe deplin conceptul de sănătate, vindecare medicală și wellness.[4]

Fig. 1 Dimensiuni ale turismului de sănătate

Turismul de sănătate reprezintă, de asemenea un concept cuprinzător, cu mai multe categorii de activități, printre care cele care implică soarele, sănătatea, atât în mod direct cât și indirect, sauna, masaj precum și alte preocupări ce cuprind diverse tratamente medicale, toate având un corespondent puternic în alte forme de turism, cum ar fi: turismul de agrement, de aventură, sportiv, medical, de wellness etc.( Fig.1 )

Astfel, crearea și dezvoltarea unor “produse” (cu includerea unor elemente cum sunt cura de reconfortare, prin kinetoterapie, hidroterapie, ,fitness, antrenament aerobic atât în apă cât și pe uscat, sau cura „antistres”) necesită anumite investiții, dar cea mai importantă parte este stabilirea combinării optime între laturile medicale, de sănătate și de wellness, și includerea lor într-o forma de turism în care să se regăsească toate resursele importante ale destinației balneare respective.

Turismul balnear este incontestabil, dezvoltarea acestuia fiind atât un scop dar și un mijloc al dezvoltării economico-sociale la nivel de ansamblu în contextul politicii naționale de dezvoltare dar și de integrare în structurile europene.[] Acesta are o influență semnificativă pentru susținerea situației economice a statiunilor balneoclimaterice, a sănătății publice, a veniturilor unităților administrativ-teritoriale de care aparțin stațiunile balneare și asupra turiștilor din aceste stațiuni, atât pacienți existenți, cât și potențiali.

Deși situația stațiunior balneare de la noi din țară este una dramatică, au existat numeroase planuri de relansare, modernizare și adaptare elaborate în timp, însă fără rezultat, acestea ramânând în continuare neadaptate cerințelor actuale.

Turismul balnear în Romania reprezintă una dintre cele mai importante bogății, poate cea mai valoroasă bogație a turismului românesc, însă acesta pierde teren în fața stațiunilor internaționale; este necesară integrarea acestei forme de turism din ce în ce mai căutată, într-un sistem bine planificat, cu obiective bine stabilite, acțiuni specifice pentru fiecare stațiune balneară în parte, în funcție de tipurile de resurse pe care le deține, ținând, bineînțeles, cont de cerințele pieței, aflate într-o continuă evoluție.[4]

Prin potențialul său balneoclimateric, stațiunea Geoagiu – Băi se înscrie printre cele mai înzestrate stațiuni din țara noastră. Într-o ierarhizare a stațiunilor ar ocupa o poziție fruntașă, datorită unor atribute specifice care i-au adus o faimă în

toată Europa pe o perioadă de peste 150 de ani.

Stașiunea Geoagiu-Băi a devenit cunoscută datorită valenței terapeutice deosebite ale apelor mezotermale precum și a peisajului

deosebit în care este amplasată stațiunea. [15]

Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Întreprinderi și Industrie, Departamentul pentru Turism, a lansat în anul 2006, proiectul EDEN – European Destinations of Excellence. În anul 2010 tema concursului EDEN a fost turismul acvatic, România, participând pentru a treia oară în cadrul proiectului, prin Ministerul l

Dezvoltării Regionale și Turismului. Destinația câștigătoare, desemnată ca Destinație Europeană de Excelență din România a fost Stațiunea Geoagiu Băi.[]

Studii teoretice

4.1 Importanța arhitecturii peisajului

„Principiul fundamental al arhitecturii peisajului se reduce la aplicarea și adaptarea unui sistem la un altul, caz în care între elemente contrastante se stabilesc relații armonioase în vederea realizării unei entități superioare denumită <<ordine>>”.[]

Arhitectura peisajului este un câmp profesional ce este concentrat în mod semnificativ pe pattern-ul peisajului – configurarea spațială a peisajului la diferite scări. Arhitectura peisajului se bazează pe cunoștințe științifice și aspiră la furnizarea expresilor estetice la nivelul peisajelor.[]

4.2 Landscape architecture / Landscape ecology

Performanțele calității peisajului pot fi îmbunătățite prin integrarea principiilor ecologice în arhitectura peisajului. Dezvoltarea peisajelor multifuncționale este dată de creșterea rapidă a cunoștințelor de bază ale ecosistemului, generate de caracteristicile peisajului.[] []

Proiectarea poate avea un impact crucial asupra mediului în multe moduri diferite. Acest lucru se intâmplă deoarece toate deciziile de proiectare sunt decizii care influențează în mod direct mediul. Din păcate, în multe situații din trecut efectele proiectării asupra mediului au fost ignorate.[]

Integrarea între ecologia peisajului și arhitectura peisajului atât in teorie cât și în practică este imperativă. Înțelegând forțele care duc la schimbarea peisajului, realizând efectele modelului urban în funcțiunea ecosistemului, utilizând metode landscape si landscape ecology integrând ecologia peisajului în arhitectură, vom ajunge la un rezultat care va face mult mai ușoară trecerea la un viitor ecologic.[] []

Procesul de “landscape architecture” necesită mai multe perspective din care trebuie privite lucrurile, pentru a obține un rezultat cât mai bun, și anume:

Fig.2 Cadru pentru „ecological landscape design

4.3 Studiul programului

Generalități

SPA-ul face parte din cultura omului modern, a omului care dorește să își găsească liniștea, echilibrul interior, calmul și energia de care are nevoie pentru a face față provocărilor de zi cu zi. Astăzi în aproape orice regiune a lumii se gășeste un SPA. Acesta a evoluat tot mai mult în funcție de persoanele care l-au frecventat dar și de serviciile pe care aceștia le-au solicitat.

Ținând cont de cerințele pieței actuale dar și de conștientizarea tot mai puternică a necesității atingerii și menținerii unei stări de sănătate optime pentru corp, minte și suflet, SPA-ul de azi s-a transformat în centru Wellness, oferind servicii de sănătate, prin soluții de prevenire, ameliorare și chiar

vindecare, într-un mediu de liniște și relaxare.[]

Ce este un centru Wellness? 

Termenul de “Wellness” este compus din două cuvinte: well-being care înseamnă “stare de bine” și fitness: “a fi în formă”. Astfel, noțiunea de “wellness” se referă atât la la sănătatea fizică cât și psihică, înglobând tratamente pentru diverse probleme de sănatate, activitățile de relaxare  (tip SPA) și de fitness.

Conceptul de wellness se referă mai mult la o metodă de prevenire a bolilor decât una de vindecare și se află în strânsă legătură cu schimbarea tot mai alertă a stilului de viață, în sensul evidențierii armoniei dintre sănătatea mentală, fizică și spirituală. []

Activități wellness 

Scopul unui centru wellness este acela de a pune la dispoziția clienților numeroase și diferite servicii care îi ajută să se relaxeze, să iși gestioneze stresul și să iși îmbunătățească starea de spirit și de sănătate. Centrele wellness sunt în general amplasate în apropierea unei stațiuni termale. În general, din gama tratamentelor oferite de către centrele wellness fac parte: hidromasajul, numeroase bazine cu apă (termală), diferite tipuri de masaj, împachetări, cure cu apă, reflexoterapia, sauna, salina  etc. []

Alte elemente care se găsesc în aproape toate centrele wellness sunt piscinele și sala de fitness. Slăbirea cu ajutorul înotului și a mișcarii cu ajutorul exercițiilor fizice este cea mai recomandata metodă.

Wellness cuisine

În centrele wellness a început să se pună din ce în ce mai mult accentul și pe partea de alimentație. Astfel a apărut conceptul de “wellness cuisine”. O alimentație sănătoasă este esențială pentru starea de sănătate fizică și spirituală, alimentele influențându-ne starea de spirit și de sănătate. [25]

4.4 Reglementări și normative

Conform art.2, din Legea nr. 10 din 18/01/1995 privind calitatea în construcții,

prevederile se aplică construcțiilor de orice categorie și instalațiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinație – denumite în continuare construcții, precum și lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare și de reparații ale acestora.

Conform Art. 5 din prezența Lege (la data 06-mar-2000 Art. 5 din capitolul I a fost reglementat de Hotărârea 877/1999 ) []

Pentru obținerea unor construcții de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existența a construcțiilor, a următoarelor cerințe esențiale (de la data 12-mai-2007 Art. 5 din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 123/2007 ), cerințe ce vor fi respectate și în cazul proiectării Complexului Wellness din cadrul stațiunii Geoagiu-Băi:

a) Rezistența mecanică și stabilitate;

b) Securitate la incendiu

Securitatea la incendiu este asigurată prin respectarea prescripțiilor specifice din P 118/1 – 2013, Norme tehnice de proiectare și realizare a construcțiilor privind protecția la acțiunea focului și Norme generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizare construcțiilor și instalațiilor.

Se vor respecta următoarele măsuri minimale în ceea ce privește siguranța la foc:

– protecția la foc față de vecinătăți, prin respectarea distanțelor reglementate de

normativ;

– limitarea propagării focului în interiorul clădirii și pe fațade, măsuri pentru evacuarea

fumului și a gazelor fierbinți;

Art. 408. În cazurile în care clădirile au și niveluri subterane (subsoluri,) acestea trebuie separate de nivelurile supraterane prin planșee, rezistente la foc minimum REI 120.

Art. 409. Se recomandă asigurarea luminării și ventilării naturale a caselor de scări de evacuare.

Art. 413. Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădiri pentru turism sunt conform tabel 35, in doua directii, 100s/40m.

Art. 415. La clădirile pentru turism trebuie asigurat accesul autospecialelor pentru intervenție în caz de incendiu, pe cel puțin două fațade. La clădirile parter se admite accesul pe o singură fațadă

Art. 416. (2) Clădirile pentru turism se echipează cu instalații de stingere și semnalizarea a incendiilor în condițiile reglementărilor specifice. []

c) Igiena, sănătate și mediu;

Conform Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena și sănătate publică privind mediul de viață al populației, conceperea și executarea spațiilor, a parților componente precum și a dotărilor unei clădiri având destinație turistică, trebuie realizate în așa fel încât să nu fie periclitată sănătatea și igiena ocupanților, ținând cont, în același timp de protecția mediului înconjurător.

Necesitățile utilizatorilor în cazul acestei grupe de cerințe se referă la: Norme de igiena referitoare la colectarea și îndepărtarea apelor uzate și a apelor meteorice (Capitolul IV), Norme de igienă referitoare la colectarea, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor solide (Capitolul V), Norme de igienă pentru unitățile de folosință publică (Capitolul VI).[]

d) Siguranța în exploatare;

În conformitate cu prevederile Ordinului Nr. 1576 din 15.10.2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare", indicativ NP 06802 pentru asigurarea unei exploatări sigure se vor lua măsuri de protecție a utilizatorilor față de riscul de rănire prin contact cu suprafețele tăioase, fierbinți, în mișcare sau care ar putea electrocuta. Se vor respecta următoarele măsuri minimale în ceea ce privește siguranța în exploatare:

2.(A). Siguranța circulației pietonale

2.(A).2.1. Siguranța circulației exterioare pe căi pietonale presupune asigurarea protecției, împotriva riscului de accidentare, prin: alunecare, împiedicare, coliziune cu obstacole laterale sau frontale, cadere pe timp de furtună;

2.(A).2.2. Siguranța circulației pe rampe și trepte exterioare

– dimensionarea treptelor interioare și exterioare vor respecta criteriul 2h+l=62 – 64, unde hmax=16cm, iar lmin=30 cm. se recomandă, totuși, una dintre dimensionările

15x32cm sau 16x30cm;

– balustrade de 90 cm pentru laturile exterioare ale scărilor si podestelor;

– muchii de treaptă protejate împotriva alunecării prin elemente profilate, finisaje cu

gresie antiderapantă;

– lungimea rampelor (cu și fără trepte) până la zona de odihnă (podest) va fi:

– maxim 10 m pentru rampe fără trepte având panta mai mică de 5%

– maxim 6 m pentru rampe fără trepte, având panta între 5% și 8%

– maxim 3m pentru rampele cu trepte.

-panta rampelor fără trepte poate fi de maxim 5% pentru rampe cu lungimi mai mari de 6m, respectiv 8% pentru rampe de maxim 6 m lungime.

2.(A).2.3. Siguranța cu privire la împrejmuiri

2.(A).2.4. Siguranța cu privire la accesul in clădire

2.(A).2.5. Siguranța cu privire la circulația interioară presupune asigurarea protecției, împotriva riscului de accidentare, prin: alunecare, împiedicare, contactul cu proeminențe joase, contactul cu elemente verticale laterale, contactul cu suprafețe vitrate, contactul cu uși batante sau care se deschid etc.

2.(A).2.6. Siguranța cu privire la schimbare de nivel (terase, logii, galerii, balcoane, ferestre),

2. (A). 2.7. Siguranța cu privire la deplasarea pe scări și rampe

2. (A).2.8. Siguranța cu privire la iluminare

– iluminatul natural și artificial, interior și exterior va fi asigurat conform cerințelor

funcțiunii, așa cum se va detalia în capitolul Elemente de proiectare;

– se va evita fenomenul de orbire temporară, prin amplasarea necorespunzătoare a

corpurilor de iluminat, sau a ferestrelor;

2.(C). Siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații

2.(D). Siguranța în timpul lucrărilor de întreținere

2.(E). Siguranța la intruziuni și efracții []

e) Protecție împotriva zgomotului;

Protecția la zgomot este stipulată ca cerință (exigență) esențială în Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE și Documentele Interpretative aprobate la 30 noiembrie 1993 și este definită după cum urmează: “Construcția trebuie proiectată și executată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menținut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare”. []

f) Economie de energie și izolare termică

La această dată sunt în vigoare o serie de acte legislative:

– Legea 199/2000 privind Utilizarea eficientă a energiei (rep. M.O. 734/8.10.2002);

– Legea nr. 325/ 2002, privind Reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice (precedată de O.G.29/31.01.2000 – M.O.41/31.01.2000).

– Legea nr. 372/13 dec. 2005 privind Performanța energetică a clădirilor

OG 29/2000 instituie și obligativitatea întocmirii certificatului energetic al clădirii, act oficial de atestare a performanței clădirii la un anumit moment (nivelul de izolare termică, randamentul instalației de încălzire, prepararea de apă caldă menajeră, consum specific de energie din combustibili fosili etc.

Este posibilă o minimizare a consumului de energie în ansamblu, printr-o orientare

cardinală corepsunzătoare a spațiilor. Se pot urmări și sisteme de recupereare a căldurii,

sau sisteme bazate pe energia solară, geotermală,etc. []

Prin Hotărârea guvernamentală nr. 525 din 27/06/1996 sunt reglementate elementele de organizare urbană și teritorială a localităților și stă la baza elaborării PUG – ului stațiunii Geoagiu – Băi, respectiv a Regulamentului Local de Urbanism al stațiunii Geoagiu, județul Hunedoara, elaborat în anul 1999.

Conform Art. 8 – Zone cu valoare peisagistică și zone naturale protejate

(1) Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor care, prin amplasament,

funcțiune, volumetrie și aspect arhitectural – conformare și amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. – depreciază valoarea peisajului este interzisă.

Conform art. 1.10 din anexa 1 a HGR 525, Construcțiile de turism vor fi amplasate în zone nepoluate, bogat plantate, se pot amplasa și în vecinătatea altor dotări turistice, se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor de poluare (zone industriale,artere de trafic greu). După cum se poate vedea în planul general al localității cu zonele funcționale delimitate, situl se găsește în intravilan, în centrul localității, înconjurat de zonă verde, învecinându-se direct cu situl arheologic Germisara, relație care va susține în viitorul proiect, dezvoltarea stațiunii.

Anexa nr. 2 a aceluiași docment, art. 2.2.5 reglementează procentul de ocupare a terenului permis: pentru zone cu funcțiune mixtă se acceptă 85%, însă pentru spațiile verzi doar 30%. Articolul 2.2.5 menționează faptul că pentru clădirile cu destinație turistică vor fi respectate condițiile specifice date de destinația zonei în care urmează să fie amplasate.

Conform Anexei 3 a HGR 525, referitoare la orientarea construcțiilor față de punctele cardinale, in art. 3.9 se menționează faptul că pentru toate categoriile de construcții de turism se recomandă orientarea nord a spațiilor tehnice și a anexelor.

Anexa 4 prevede stabilirea numărului admis de accese din străzile de categoria I și a II-a, ca și localizarea acestora se vor face astfel încât să nu afecteze fluența circulației.

Art. 4.10 – Construcții de turism

4.10.1 – Pentru construcțiile de turism vor fi prevăzute accese carosabile separate

pentru utilizatori, personal și acces tehnic de întreținere.

Conform Anexei Nr. 5 Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132 – 93, în funcție de categoria localității în care sunt amplasate construcțiile.

Art. 5.9.1 – Pentru toate categoriile de construcții și amenajări de agrement vor fi prevăzute parcaje în funcție de capacitatea construcției, câte un loc de parcare pentru 10 – 30 de persoane.

În privința spațiilor verzi și plantate, același document impune în cadrul anexei 6, Art. 6.7 Pentru construcții de turism și agrement vor fi prevăzute spații verzi și plantate, în funcție de destinație și de gradul de confort, dar nu mai puțin de 25% din suprafața totală a terenului. []

In Ordinul nr. 536, Art. 68-76, din 23 iunie 1997 (actualizat) pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, emis de Ministerul Sănătății, s-au emis reglementări referitoare la piscine.[] De aceste reglementări se va ține cont în elaborarea proiectului de revitalizare a Complexului de băi “Daco-Romane” din Geoagiu-Băi.

4.4 Studii de caz

ORHIDELIA WELLNESS, Podčetrtek, Slovenia

Amplasament: Podčetrtek, Slovenia

Tipul programului: Centru Wellness

Suprafața: 9.990 mp

Arhitect: Enota Architects

Landscape Architecture: Bruto 
Structura: Elea iC 

Client: Terme Olimia

Buget: 13.000.000 EUR

Perioada de proiectare și execuție: 2007-2009

Fig. 3 Perspectivă Orhidelia Wellness

CONCEPT

În proiectarea acestui complex arhitecții au ținut cont de faptul că Slovenia este o țară cu o suprafață de 56% acoperită cu păduri și un număr considerabil de zone deosebite protejate la nivel european. Aceștia și-au propus să proiecteze în spiritul acestor locuri, respectând peisajul, fără rupturi și cu note armonioase. Principalul scop a fost acela de a realiza o integrare optimă a construcției în peisaj dar și față de vecinătăți, cu scopul de a pune peisajul în valoare.[]

Fig.4 Concept

AMPLASARE

Centrul wellness Orhidelia este situat în complexul termal Olimia Terme, într-o zonă bogată în vegetație luxuriantă, în care se găsesc numeroase construcții hoteliere, complexul Orhidelia fiind înconjurat de acestea. []

DESCRIEREA PROIECTULUI

Centrul Orhidelia a fost fondat în anii ’70 când în stațiunea Podčetrtek s-a început exploatarea apelor termale. Inițial acest centru a fost realizat ca și centru pentru tratamente medicale necesare în urma unor accidente și a fost sponsorizat de către societatea de stat de asigurări de sănătate.

Odată cu căderea sistemului socialist, proprietarii au fost nevoiți să se adapteze noilor condiții, și anume acelea de a se orienta tot mai mult spre conceptul de “wellness”, tot mai căutat de turiștii din toate colțurile lumii. []

Fig. 5 Perspectivă exterioară

În condițiile în care un asemenea centru wellness (care cuprinde mai multe funcțiuni) presupune un volum amplu, cu interioare cât mai spațioase și înalte, realizarea unei construcții clasice, într-o zonă verde, cu peisaje deosebite ca și aceasta, ar fi distrus, cu siguranță spațiul deschis din cadrul complexului termal, diminuând totodată calitatea spațiului public. [37]

Fig. 6 Plan amplasament

Fig. 7 Plan parter

Fig. 8 Plan etaj

Fig. 9 Plan învelitoare

Ținând cont de cele menționate anterior, arhitecții de la Enota au conceput un proiect care tinde mai mult spre o amenajare de tip landscape decât spre o clădire propriu-zisă cum sunt cele din jur. Ca și volumetrie acest centru este realizat în cea mai mare parte sub nivelul solului, fiind înconjurat de un parc și având, în același timp, acces către acoperișurile verzi ale volumelor ridicate.

Fig. 10 Secțiuni caracteristice

Aceste volume ridicate se aseamănă unor falduri, și par niște pereți de sprijin care delimitează diferențele de nivel ale solului, copiind oarecum formele deluroase din împrejurimi. [36]

Pentru a oferi vizitatorilor posibilitatea de a se bucura de perspectivele deosebite ale peisajului, arhitecții au realizat un coridor de circulație central care străbate acoperișul de la un capăt la celălalt.

Fig. 11 Perspectivă promenadă

La capetele promenadei, unde circulația pietonală se intersectează cu circulația auto, au fost realizate două mici piețe cu rolul de a limita viteza autovehiculelor. [36]

Din punct de vedere funcțional întregul complex a fost împarțit în două zone: o zonă de 1000 mp care cuprinde piscine interioare și exterioare, cascade etc. și o altă zonă de 1700 mp, zona de relaxare cu spații aferente și saună; cele două spații au acces direct către terasele în aer liber. Pe lângă cele două zone există și un club exclusivist. [36]

Majoritatea închiderior sunt realizate din sticlă, ceea ce conferă spațiului interior o legatură deosebită cu exteriorul. Acestea sunt marcate de alternanța subtilă a materialelor (beton, sticlă, metal) dar și de trimiterile formale la o serie de elemente naturale (la interior stâlpii de susținere sunt metalici și preiau forma copacilor din natură).

Fără a monopoliza spațiul pe care a fost construit, această nouă intervenție arhitecturală apare ca o legatură între clădirile existente și peisajul înconjurator, creând o legătură puternică între acestea, rezultând un exemplu de arhitectură inovatoare și responsabilă la nivelul preotejării peisajului. [36]

SISTEM CONSTRUCTIV

Strucutra acestui complex este una mixtă ce cuprinde atât pereți din beton armat cât și stâlpi de susținere metalici. Deși este folosit betonul, nu se realizează o intervenție abuzivă. Ceea ce îi dă transparență și încadrare în peisaj sunt fațadele de sticlă care realizează o legatură armonioasă între interior și exterior. De asemenea stâlpii metalici de la interior copiază forma copacilor, astfel se percepe ca un fel de “pădure” , fapt ce creează o continuitate între peisaj și obiectul arhitectural.

Fig. 12 Perspectivă exterioară

CONCLUZII

Complexul Wellness Orhidelia este un foarte bun exemplu de arhitectură non distructivă care a reușit să se încadreze perfect în peisaj, profitând din plin de frumusețea acestuia și punându-l cu adevărat în valoare.

2. THERMAL BATH VALS, Vals, Elveția

Arhitect: Peter Zumthor

Localizare: Vals, Elveția

Tipul programului: Spa/ Băi termale/Hotel

Perioada de proiectare și execuție: 1993 – 1996

Fig. 13 Perspectivă exterioară

CONCEPT

Zumthor a fost impresionat atât de geologia cât și de istoricul zonei. La realizarea conceptului și implicit a proiectului, acesta a luat în considerare până și cel mai mic detaliu al zonei înconjuratoare. Principala idee conceptuală este concentrată pe geologia sitului care te duce cu gândul la perioada preistorică și arhaică. Piatra și apa reflectă topografia sitului, conexiunea lor fiind deosebită. []

Fig. 14 Concept

AMPLASARE

Vals este un sat în Elveția cu o populație de aproximativ 1000 de persoane. Acesta s-a dezvoltat în momentul în care au fost descoperite izvoarele cu apă termală. Vârsta exactă a izvorului termal este necunoscută, dar în zonă au fost descoperite cioburi de ceramică din epoca bronzului

mijlociu (1500-1300 î. Hr.). Therme Vals este amplasat pe o zonă înclinată, fiind înconjurat de dealuri acoperite cu păduri. []

DESCRIEREA PROIECTULUI

În ansamblul ei, clădirea arată ca o structură de piatră monolită ce este scufundată pe jumatate în pământ și se dezvoltă ca un labirint. Este proiectată în așa fel încât se creează o relație specială cu peisajul montan care o înconjoară.

Fig. 15 Secțiuni caracteristice

Acest centru este realizat din 15 unități din beton armat, diferite ca formă și aranjate precum un puzzle. Prin aceste blocuri arhitectul creează un peisaj de stânca ce este în contradicție cu scara umană. Deși la prima vedere de la exterior acoperișul pare “greu”, de la interior intervine senzația de plutire a acestuia datorita nișelor realizate la intersecția blocurilor de beton, și prin care pătrunde lumina, contribuind la crearea atmosferei spațiului interior.

Fațada orientată spre sat este perforată de goluri de dimensiuni mari, ferestre și terase. [39]

Fig. 16 Fațadă

La interior arhitectul a creat o experiență cu totul deosebită de așteptare, imaginație și plimbare în necunoscut, de care au parte vizitatorii odată cu explorarea spațiilor. Intrarea băilor principale este relativ neconvențională și întarește ideea întregii clădiri. Traseul realizat la interior se termină tot timpul într-un perete, astfel fiind stârnită curiozitatea vizitatorilor de a explora tot mai mult.

Fig. 17 Perspectivă din interior

Zona de băi cuprinde 2 piscine mari cu forme neregulate, una în centru și cealaltă în aer liber.

Fig. 18 Plan parter

Pentru a realiza o legatură și mai puternică cu peisajul, arhitectul folosește pentru finisaje așa numită piatră gneiss care se gasește la o carieră de piatră din zonă.

Este de remarcat tranziția pe care o creează arhitectul între exterior și interior unde combinația dintre lumină și umbră, spațiu închis și spațiu deschis și elemente liniare îl face pe vizitatorul băilor să traiască o experiență extrem de senzuală și reconfortantă. Toate clădirile lui Zumthor au o prezență puternică, el are un talent rar de a combina gânduri clare și riguroase cu o dimensiune poetică care duce la lucrări ce nu încetează să inspire. []

SISTEM CONSTRUCTIV

Structura este parțial încorporată în munte. Este formată din 15 unitați individuale de cuburi formate din pereți de beton armat, având forme diferite. Fiecare bloc conține o microlume ascunsă greu perceptibilă din exterior.

Fig.19 Machetă cub

CONCLUZII

Therme Bath din Vals este un bun exemplu de încadrare a unei construcții în natură. Arhitectul a profitat din plin de frumusețea peisajului și prin acest proiect a reușit să îl pună în valoare, și nu să îl distrugă.

Un alt motiv pentru care am ales acest exemplu este acela că s-au folosit materiale de la o carieră din zonă creând ceva cu totul deosebit.

La o distanță de nici un km de situl ales în Geoagiu – Băi se gasește una dintre cele mai vechi cariere de travertin de la care se poate extrage material, promovând atât materialul cât și zona, bogată în această piatră des folosită în ultima perioadă.

3. TAMINA THERMAL SPA, Bad Ragaz, Elveția

Amplasament: Bad Ragaz, Elveția

Tipul programului: SPA/Băi termale

Suprafața sitului: 6785 mp

Suprafața construită: 3535 mp

Arhitect: Smolenicky & Partner Architecture

Client: Grand Hotels Bad Ragaz

Costuri: 34.000.000 EUR

Anul finalizării construcției: 2009

Fig. 20 Perspectivă exterioară

AMPLASAMENT

Centrul Tamina Thermal SPA este amplasat în Bad Ragaz, Elveția, o zonă cunoscută pentru apele termale curative dar și a numeroaselor centre SPA care se găsesc aici. Calitatea apei din Bad Ragaz a fost cunoscută încă din secolul 16, iar în anul 1872 s-a construit aici una dintre primele piscine interioare alimentate cu apă termală din Europa. []

CONCEPT

Băile termale Tamina sunt concepute ca o parte a complexului hoteleier. Identitatea culturală și estetică a proiectului urmarește o afinitate atât a tradiției elvețiene cât și a hotelurilor de pe coasta Mării Baltice. Din acest motiv volumul de construcții are un caracter monumental cu scopul de a ieși în evidență încercând să se egaleze clădirilor existente din stațiune. [42]

Fig. 21 Perspectivă aeriană

Arhitectul Joseph Smolenicky a împrumutat proporțile acestei băi de la arhitectura unei catedrale. Forma măreață a bazinelor de la o navă. Sauna, frigidariumul, calidariumul și baia de aburi sunt aranjate ca și capelele care mărginesc nava bisericii. Vechiul bazin deschis oferă acum modalități moderne a băilor cu bulbuci. []

DESCRIEREA PROIECTULUI

Clădirea a fost o investiție nouă, o construcție nouă care avea ca și scop revigorarea întregului oraș.

Ca și volumetrie putem observa că ansamblul se subordonează spațiilor exterioare. În loc de a fi de sine stătător, volumul clădirii iese din anexarea spațiilor exterioare. În zona băilor exterioare deschise, de exemplu, volumul clădirii este retras și se deschide o peluză către dealurile împădurite ale muntelui. Acest lucru s-a dorit pentru a putea realiza un exterior care se contopește cu imaginea munților din fundal.

Peisajul predominant de parc, precum și atmosfera dată de acesta rămân intacte în ciuda modului compact al clădirii. []

Fig. 22 Perspectivă bazin exterior

Astfel stațiunea rămâne caracterizată prin parcul său. Intrarea principală la băile termale, sala cu izvorul termal este setată pe o serie de axe vizuale de-a lungul străzii principale pentru a marca prezența în profunzime a sitului.

Tamina therme este o componentă importantă a Grand Resort din Bad Ragaz având o structură din lemn alb, in felul acesta evidențiindu-se printre clădirile înconjurătoare.

Spațiul interior este o metaforă, o trimitere la luminișurile din pădure, care se formeaza între copaci. Structura generoasă de zăbrele din lemn accentuează rezoluția luminii care dă o tentă uluitoare în contrast cu lemnul, oferind o atmosferă deschisă în intâmpinarea vizitatorilor. Datorită reflexilor suprafețelor albe stralucitoare, atât aerul cât și apa dau impresia de a fi purificate. [44]

Fig. 23 Perspectivă interioară

Structura monumentală este asemanantoare clădirilor de pe sit, însă alegerea de materiale constrastează cu caracterul de piatră. Structura de lemn alb cu ferestre ovale conferă o formă jucaușă și reflectă formle pavilionului ca o arhitectură de vacanță. Privite din interior aceste ferestre dau impresia de niște rame de picturi supradimensionate, preluate din perioada Biedermeier pentru a încadra “pictura” peisajului.

Chiar și seara sala cu băile termale este complet inundată cu lumină subliniînd dimensiunile sale și rafinamentul arhitecturii. Iluminatul artificial este teatral și selectiv. În schimb iluminarea la un anumit nivel este difuză și uniformă astfel încat să creeze o atmosferă care oferă vizitatorilor o anumita intimitate.

Ca si planimetrie, piscinele interioare împreună cu cea exterioară creează miezul central al complexului în jurul căruia sunt grupate spațiile interioare. La parter sunt ampalsate recepția, vestiarul, magazinul și diferite bazine. Restaurantul și zona de saune sunt amplasate în capetele opuse ale clădirii. La etaj sunt amplasate încăperi destinate întreținerii: pentru masaj, manichiură, împachetări și numeroase zone de relaxare.[42]

Fig. 25 Studiu comparativ

SISTEM STRUCTURAL

Structura este realizată din 115 piloni de lemn. Aceasta poate fi privită ca o pădure în care pilonii reprezintă copacii. Aceștia au fost realizați din lemnul obținut din 2200 de brazi (acest numar de brazi se regenerează pe teritoriul Elveției în 2 ore și jumătatate).[51]

CONCLUZII

Tamina Thermal Bath este un foarte bun exemplu datorită legăturii stabilite între spațiile interioare cu cele exterioare. Aceasta baie reflectă armonia perfectă care poate fii creată între o construcție și mediul inconjurator. La fel ca și baia din Bad Ragaz, și complexul de băi daco-romane din Geoagiu-Băi se află într-un cadru natural deosebit cu care trebuie stabilită o legatură corespunzatoare.

Fig. 24 Plan parter

Fig. 26 Repere relevante propunerii

Date din teren

5.1 Date privind stațiunea

Avantajată de așezarea sa geografică, de climă, de vegetația variată și bogată, de pitorescul peisajului dar și de valoarea izvoarelor cu apă termală, stațiunea Geoagiu-Băi se remarcă prin complexitate și varietate. Asociind efectele balneare, oferite de apele termale și minerale, de namolul vegetalo-mineral, cu priveliștea odihnitoare, dată de decorul natural în care se pierd vilele cochete și hotelurile moderne, cu prospețimea aerului ozonat, se poate afirma că principala caracteristică a stațiunii este cea de reconfortare.

5.1.1 Geoagiu – Băi scurt istoric

Geoagiu – Băi este o stațiune balneoclimaterică cu caracter permanent. Este situată pe valea pâraului Clocota, la 12 km de orașul Oraștie, la o altitudine de 350 m, în mijlocul unor coline acoperite de păduri de fag și brad.

Existența acestei așezări este atestată prin mărturiile cioplite în piatră, cu aproape 2000 de ani în urmă, din perioada Daciei Romane. Din cele mai vechi timpuri, omul a fost atras de efectele binefacătoare ale apei termale, de frumusețea peisajului și bogăția naturală a zonei. Vestigiile arheologice găsite în împrejurimile Geoagiului ne ajută să aflăm că apele termale de aici au fost folosite de către daci și apoi de romani.

Băile Geoagiu erau cunoscute sub denumirea de Thermae Germisara, numele Germisara fiind de origine dacă ( Germi = căldură iar Sara = apă ). Și mai târziu băile Geoagiu erau prețuite, fiind preferate de voievozii și nobilimea trasilvăneană de pe aceste meleaguri. Stațiunea a avut în decursul timpului câteva stagii succesive de dezvoltare: de la bazinul mic cu pereți de lemn, la bazinul cimentat și apoi la bazinul mare.[2]

5.1.2 Cadru natural

Așezarea: Din punct de vedere administrativ, stațiunea balneo -climaterică Geoagiu-Băi este componentă a orașului Geoagiu, fiind situată la 6 km. de orașul reședință. Este o stațiune balneoclimaterică permanentă situată la 18 km nord de Orăștie și 46 km nord-est de Municipiul Deva.

Relieful: Stațiunea Geoagiu-Băi se află într-o zonă deluroasă, la o altitudine de 350 m, situată în depresiunea omonimă de la poalele de SE ale Munților Metaliferi, la confluența râului Geoagiu cu Mureș ( zona de șes se îmbină cu zona de deal și de munte ).

Clima: Climatul zonei aparține celui de coline și dealuri cu variații de microclimat local, în spațiul său întâlnindu-se nuanțe climatice montane destul de atenuate, date de munceii Săcărâmbului. Oscilațiile de temperatură și umezeală sunt în general reduse. Extremitațiile de temperatură se încadrează între 1.6 C și 20 C.

Vegetația: Se pot întâlni diferite forme de vegetație începând de la cele caracteristice zonelor înalte și până la cele de locuri joase. Pădurile de fag, stejar și brad favorizează păstrarea aerului purificat, ozonat și reconfortant.

Apele minerale: Sursele de apă termominerală sunt asigurate prin izvoare naturale captate și forate. Apele captate sunt bicarbonate, calcice-magneziene, hipotone și ușor carbogazoase. Acestea se folosesc atât pentru cură internă cât și pentru cea externă în tratarea numeroaselor afecțiuni: reumatismale degenerative și abarticulare, postraumatice, neurologice periferice, ginecologice, asociate.

Hidrografia joacă un rol foarte important în cadrul teritoriului Geoagiu. Izvoarele minerale și termale creează posibilitatea desfășurării unui turism de îngrijire și sănătate, prin cure externe și interne și externe.[]

Economia a fost, încă din cele mai vechi timpuri, una agraara; o alta sursă

importantă de venit în zonă este pomicultura dar și creșterea animalelor.

Turismul adoptă o nouă abordare odată cu începerea anilor 90. În zonă încep să apară investitori privați care dezvoltă afaceri pe baza apelor termale. Acest lucru a dus la o creștere semnificativă a economiei acestei stațiuni.

Fig. 27 Cadru natural

5.1.3 Localizare și accesibilitate

Stațiunea Geoagiu – Băi este situată în județul Hunedoara, la 6 km de orașul reședința Geoagiu, la 18 km nord de orașul Orăștie, 46 km nord de municipiul Deva și la 46 km sud de orașul Alba Iulia.

Accesul în stațiunea Geoagiu- Băi se realizează ușor pe șosea asfaltată de pe DJ 705, dinspre orașele: Deva (pe A1 cu ieșire la Oraștie ) Oraștie (DN7) sau Simeria (DN7).

Pe cale feroviară se poate ajunge până la halta Geoagiu ( aflată la 12 km distanță față de stațiune ) pe linia București-Deva iar de acolo, accesul pâna în stațiune se realizează cu autobuzul.

Pe cale aeriană, cele mai apropiate aeroporturi sunt la Sibiu ( 103 km ), Cluj (148 km ) si Timișoara ( 201 km ).

Fig. 28 Localizare Geoagiu-Băi în România

Fig. 29 Rețele de circulație

Fig. 30 Amplasare Geoagiu-Băi în județul Hunedoara

Fig. 31 Accesibilitate

5.1.4 Analiză demografică

Fig. 32 Tabel evoluție demografică

Fig. 33 Graficul evoluției populației

Se observă că din anul 2002 când aici trăiau 3014 locuitori, populația orașului s-a aflat într-o continuă scădere până în anul 2011, ajungând la 2709 locuitori. Și la nivel de stațiune se înregistrează scăderea numărului populației în ultimii ani, la recensământul din anul 2011 populația din Geoagiu–Băi era în număr de 391 de persoane. Rata numărului de locuitori este în scădere, în momentul de față fiind aproximativ -10%. (Fig.33)

Fig. 34 Varsta medie a populației

Din punct de vedere al categoriilor de vârstă, se poate observa că vârsta medie a populației este situată între 40 și 48 de ani. (Fig.34)

5.1.5 Analiza socio-economică

Profil economic, funcțional și dinamica ocupării forței de muncă

Fig. 35 Distribuția salariaților pe sectoare

După o analiză a locurilor de muncă se poate observa că salariații sunt preponderent în sectorul terțiar (sector servicii), apoi în sectorul secundar ( industrie și construcții), cei mai puțini salariați întâlnindu-se în sectorul primar. (Fig.35)

De asemenea, numărul cel mai mare de salariați s-a înregistrat în anul 2008

(aproximativ 1000 de salariați) iar în anul 2005, cel mai mic numar de salariați (mai puțin de 500). Începând cu anul 2008 numărul de salariați a început să scadă ajungând la aproximativ 500 de persoane. (Fig.36)

Fig. 36 Evoluția numărului mediu total de salariați

Stocul de locuințe

Fig. 37 Evoluția numarului de locuințe

Se observă că între anii 2007-2011 numărul de locuințe a crescut, însă nu în mod semnificativ.(Fig.37) Toate locuințele beneficiază de alimentare cu apă potabilă.

Infrastructura turistică

În prezent în stațiune se găsesc 8 hoteluri funcționale, printre care, cel mai modern este Hotel Germisara (5*) oferind în total 1020 de locuri de cazare. Cele 4 pensiuni/vile oferă 70 de locuri de cazare.

Pe lângă hoteluri și pensiuni se mai gasește un camping recent înființat care oferă numeroase posibilități de cazare.

De asemenea majoritatea locuințelor beneficiază de camere de închiriat, întrucât principala sursă de venit a locuitorilor provine din turism.

5.1.6 Utilități

Stațiunea Geoagiu-Băi dispune de rețea de apă potabilă proprie, rețea de electricitate, gaz, telefonie fixă și de asemenea telefonie mobilă.

5.1.7 Gradul de ocupare al terenului

Fig. 38 Fond construit pozitiv

Fig. 39 Fond construit negativ

Se poate observa că dezvoltarea urbană este subordonată reliefului având o strânsă relație cu acesta.

Gradul de ocupare al terenului nu este unul ridicat, ponderea fondului construit fiind mai mică decât cea a fondului neconstruit.

Zona de sud este destul de aerisită comparativ cu zona de nord, cea de locuințe.

Stațiunea a avut o dezvoltare spontană odată cu descoperirea izvoarelor de apă termală.

5.1.8 Funcțiuni

Fig. 40 Funcțiuni

În urma analizei hărții cu funcțiuni se poate concluziona faptul că stațiunea este practic împărțită în două zone: cea de sud, sud-vest este destinată unităților de cazare, iar zona de nord, nord-est, celor de locuire.

Principalele funcțiuni sunt concentrate în centrul stațiunii (magazine, restaurante, casă de cultură), în jurul complexului de băii “Daco- Romane”.(Fig.40)

5.1.9 Atracții turistice

Funcția balneoclimaterică a turismului balnear se completează cu cea recreativă. Excursiile în regiune, cu o pondere tot mai însemnată, conferă acestei stațiuni și o funcție turistică cu caracter specific.

În zona stațiunii, obiective ce pot fi vizitate la aproximativ 20 min de mers pe jos: termele romane, Grota Haiducilor, cascada Clocota, 4 izvoare cu apă termală, drumul roman și cariera veche romană de travertin.[] (Fig.41)

Fig. 41 Obiective turistice in stațiune

Excursii în împrejurimi la aproximativ 16 km în satele din jur, frumuseți ale naturii cât și monumente istorice sau situri cu importanță istorică. (Fig.42)

Fig. 42 Obiective turistice în împrejurimi

Excursii de o zi în județele Hunedoara și Alba la diferite obiective turistice cunoscute atât la nivel național cât și internațional. Acestea cuprind rezervații naturale, obiective istorice, locuri de relaxare. (Fig.43)

Fig. 43 Obiective turistice – excursii de o zi

Date privind situl ales

Situarea în localitate

Situl care face obiectivul studiului meu pentru elaborarea lucrării de licență este amplasat în zona centrală a stațiunii Geoagiu-Băi, în apropierea sitului arheologic “Germisara”. (Fig.44)

Fig.44 Localizare in stațiune

Acces pe sit

Băile „daco-romane” se situează în centrul stațiunii balneoclimaterice

Geoagiu-Băi. Accesul la acest complex se realizează de pe strada principală a stațiunii.

(Fig.31)

Vecinătăți și aliniament

Fig. 45 Vecinătăți și aliniamente

Fig. 46 Studiu aliniament

Vecinătăți

Confrom PUG-ului stațiunii , zonele

funcționale nu sunt clar delimitate, acestea

împletindu-se și având în general o pondere egală, zonele de complexe turistice, zonele

de locuit și servicii, precum și zonele de locuit și case de vacanță.[]

După cum se poate observa, relația dintre situl arheologic și Complexul de băi “Daco-Romane” este foarte puternică, acest lucru datorându-se vecinătății celor două, fiind separate printr-o stradă cu lățimea de 5 m. În acest context, se poate spune că fiecare reprezintă pentru celălalt, cea mai importantă vecinătate.

Aliniament

Diferențele de nivel au condiționat și influențat apariția străzilor. Forma sinuoasă nu a favorizat dezvoltarea unor aliniamete clare.

Astfel, putem vorbi de aliniament doar pe porțiuni de străzi, singura stradă pe care se percepe un aliniament continuu, este cea din fața parcării Complexului. Chiar și așa, nu se poate vorbi de o înălțime standard a cornișei, având înălțimi variabile de la P, până la P+3.

Fig. 47 Vecinătăți

5.2.4 Circulații. Parcaje

LEGENDA

STRĂZI CU DUBLU SENS

STRĂZI CU SENS UNIC

STRĂZI PIETONALE

PARCARE PUBLICĂ FARĂ PLATĂ

PARCARE PUBLICĂ CU PLATĂ

PARCARE PRIVATĂ

Fig. 48 Circulații. Parcaje

Circulații

Datorită formei de relief pe care este amplasată stațiunea, majoritatea drumurilor sunt înfundate, circulația nefiind una fluidă.

Există o stradă principală, circulară care traversează centrul stațiunii. Majoritatea strazilor sunt cu dublu sens, excepție făcând strada principala, de la intrarea in statiune si pana la Complex, si cea care se află între situl arheologic Germisara și complexul de băi daco-romane.(Fig.48)

Parcaje

În Fig.48 sunt marcate locurile de parcare din întreaga stațiune și implicit cele din apropierea sitului studiat. În fața complexului de băi “Daco-Romane” există o parcare cu plată cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri de care pot beneficia clienții complexului. Există și două zone de parcare publică fară taxă cu capacitate de maxim 30 de locuri.

La o distanță de aproximativ 100 de metri înspre nord se gasește o parcare publică fară taxă care cuprinde aproximativ 30 de locuri de parcare. De asemenea în partea sudică, la aceeași distanță, există o

zonă de parcare publică cu taxă cu o capacitate de peste 100 de locuri. La intrarea în stațiune, în apropierea hotelului Germisara este realizată o zonă pentru posibilitate de parcare gratuită pe marginea drumului. De asemenea fiecare unitate de cazare are parcare proprie, iar în fața fiecărei gospodării există o zonă pentru parcarea mașinilior proprietarilor acestora.

În întreaga stațiune există trotuare continue de-a lungul tuturor străzilor.

5.2.5 Regim de înălțime

LEGENDĂ

CLĂDIRI P

CLĂDIRI P+1/P+M

CLĂDIRI P+2

CLĂDIRI > P+3

Fig. 49 Regim de inalțime

Regimul de înălțime predominant este cel al clădirilor joase, parter; cu toate acestea nu se respectă continuitatea la nivelul cornișelor. (Fig.49)

De asemenea există clădiri mai înalte P+1E sau P+M care aparțin locatarilor dar cuprind și funcțiunea de cazare. În partea nordică se găsesc câteva blocuri P+3E ; în sud clădiri cu aceeași înălțime găzduiesc unități de cazare.

Cele mai înalte clădiri din stațiune sunt: blocurile de locuințe de P+7E si P+4E, hotelul Ceres, Germisara și Diana (P+5).

5.2.6 Verde accesibil

LEGENDA

FOND CONSTRUIT

VERDE AMENAJAT

VERDE NEAMENAJAT

APĂ

Fig. 50 Verdele accesibil

Stațiunea este aplasată într-o zonă deluroasă, înconjurată pe toate laturile de pădure de foioase, fapt ce îi conferă o caracteristică aparte.

În interiorul stațiunii există numeroase zone verzi accesibile care nu sunt amenajate, fiind complet lipsite de viață.

Singurele zone verzi amenajate sunt cele din interiorul parcului adiacent sitului arheologic precum și zona verde din interiorul complexului, care de asemenea poate fi îmbunătățită. (Fig.50)

Analiza sitului

Băile Daco – Romane constituie principalul punct de atracție al stațiunii Geoagiu – Băi, valoarea estetică a acestora fiind foarte importantă în crearea unei imagini pozitive a stațiunii în rândul comunității dar mai ales în rândul turiștilor.

În momentul de față cuprinde: 3 bazine, cel mai vechi bazin fiind atestat istoric din anul 1935. La săparea acestui bazin, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Aesculap si Hygeea, care stau mărturie vieții intense desfășurate aici, în perioada romană. În momentul de față doar acest bazin este umplut cu apă termală.

La început bazinul cu apă termală dispunea de plajă amenajată de jur împrejur, fiind amplasat într-un parc cochet în care se găseau și două izvoare cu apă termală și pavilioanele “Diana” și “Rozalia”, cu băi termale acoperite.(Fig.51) [2]

Fig.51 Băile daco-romane 1981

Apele mezotermale Geoagiu-Băi constituie o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a UICN (rezervație naturală, tip mixt). []

Complexul se află într-o stare bună de conservare, fiind funcțional doar în perioada de vară. Acesta este alcătuit din corpuri ce adăpostesc următoarele funcțiuni: pizzerie, restaurant,langoșerie,cofetărie,club, cabinet de masaj, punct sanitar. (Fig.52)

În jurul bazinelor se găsesc zone amenajate cu nisip sau zone verzi, potrivite pentru desfașurarea diferitelor activități de

recreere ( teren de tenis, volei, teren de joacă pentru copii ).

Fig. 52 Plan Complex băile “Daco-Romane”

5.3.1 Studiul vegetației

În momentul de față pe pe teren se găsesc o serie de arbori maturi care urmează a fi păstrați. Unii dintre ei au rolul de a separa două bazine din incinta complexului, iar restul au rol de delimitare a proprietății dar și de protecție la vânt și soare. (Fig.53)

Arborii existenți au rol de protecție fata de razele soarelui, creând un ambient plăcut pentru cei care vor să se fereasca de acestea.

Aproximativ jumatate din suprafața terenului care aparține complexului este zonă verde, fără denivelări, cu care se

poate lucra pentru a îmbunătăți aspectul întregului complex.

LEGENDA

VEGETATIE INALTA FOIOASE

VEGETATIE MEDIE FOIOASE

VEGETATIE INALTA CONIFERE

VEGETATIE MEDIE CONIFERE

Fig.53 Arbori existenți pe teren

Cum am menționat și anterior, propunerea va consta într-o dezvoltare pavilionară sau semipavilionară, realizată

cu principii bazate pe landscape architecture și landscape ecology ce nu

va afecta terenul, ci dimpotrivă îl vor pune în valoare.

5.3.2 Studiu de însorire

Terenul are o poziție favorabilă desfășurării activității actuale deoarece soarele este prezent de dimineața până seara. (Fig.54)

Fig. 54 Studiu de insorire

Fig. 55 Studiu de însorire in perioada rece

După cum se poate observa, în perioada de iarnă situl este umbrit o bună parte din zi. La orele dimineții partea estică beneficiază de lumină directă, la mijlocul zilei o mare parte din teren se află în zonă de umbră iar spre seară este din nou luminat.

Se poate concluziona faptul că în perioada rece terenul este brăzdat de razele soarelui în special dimineața și dupămasa. (Fig.55)

Fig. 56 Studiu de însorire în perioada caldă

În perioada de vară situl este însorit pe toată durata zilei. Lumina este foarte puternică, de aceea se simte nevoia prezenței unor foioase care să ofere și mai multe zone de umbrire pentru cei care se feresc de razele soarelui. (Fig.56)

5.3.3 Stadiul construcțiilor și al bazinelor de pe sit

Datele prezentate în acest sub-sub capitol sunt extrase din discuțiile purtate cu beneficiarul complexului de băi “Daco-Romane”, Doru Depcea, la care au fost adăugate concluzii personale trase în urma vizitei pe sit.

În momentul de față construcțiile de pe sit nu prezintă un avantaj funcțional, cu atât mai mult avantaj pentru punerea în valoare a peisajului deosebit.

Cum am mentionat și anterior, la început bazinele erau organizate în interiorul unui parc punând în valoare peisajul.

Primele construcții apărute în jurul acestora au fost niște vestiare care se mai găsesc și astăzi într-o variantă modificată, dar care nu se mai folosesc de către turiști, ele fiind doar niște spații de depozitare inestetice.

Pe lânga aceste vestiare au început să fie adăugate noi construcții în funcție de spațiile necesare, nerespectând însă nicio dezvoltare și amenajare arhitecturală.

Astfel pe teren se gasește un amalgam de construcții care adăpostesc diferite funcțiuni, unele justificate, altele nu, realizate în așa fel încât nu pot fi folosite decât în perioada de vară. Construcțiile nu sunt îngrijite, în perioada de iarnă fiind lăsate să se deterioreze, iar în fiecare început de sezon estival, beneficiarul investește în lucrări de reparare și modernizare. (Acest lucru ar putea fi evitat daca acest complex ar fi rezolvat într-o formă care ar fi funcțională atât iarna cât și vara).

Fig. 57 Fațadă exterioară

Fig. 58 Fațadă curte interioară nord

Păstrarea acestor construcții nu este justificată în contextul în care, acestea nu sunt corect dimensionate pentru a adăposti funcțiuni necesare, și mai ales pentru că formează un obstacol în perceperea peisajului de către turiști.

De asemenea, zona verde din jurul bazinelor a fost acoperită cu o mochetă albastră, total inestetică și care nu respectă normele de igienă, neavând nicio relevanță în acest context, deoarece oamenii simt nevoia de a avea o legătura puternică cu verdeața, pământul și peisajul din jur.

Aceste clădiri au fost dezvoltate în jurul celor 3 bazine, dintre care doar cel pentru copii conține apă termală (aceasta este cumparată de catre beneficiarul ștrandului ), restul bazinelor fiind foarte mari, necesită o cantitate mare de apă care nu este justificată în raport cu clientela existentă în acest moment.

Bazinul central are o diferență de nivel de la 1,50 pana la 4 metri (zona de sarituri). Acesta nu este destinat exclusiv celor care efectuează sărituri în apă, ci și înotătorilor, în concluzie nu este justificat deoarece s-au produs numeroase accidente între cei care practicau sărituri și cei care vroiau să înoate. Mai mult, în județul Hunedoara se află peste 10 ștranduri publice sau private în care se pot desfășura astfel de activități, aici fiind justiicate bazinele cu apă termală.

Bazinul olipic este amplasat într-o zonă mlăștinoasă, și la fel ca și la celelalte bazine, structura s-a degradat semnificativ în timp. Acesta, datorită caracteristicilor pământului de turbă în care este amplasat, a suferit anumite degradări iar în prezent nu mai este funcțional. S-au încercat unele lucrări de reparații care nu au facut decât să îi strice dimensiunile standard ale unui bazin olimpic.

Fig. 59 Fațadă curte interioară est

Fig. 60 Fațadă curte interioară sud

Fig. 61 Fațadă curte interioară vest

Fig. 62 Fațadă – zona bazin olimpic

Fig. 63 Perspective interioare

5.3.4 Analiză SWOT[]

PUNCTE TARI

Existența izvoarelor minerale pentru cură externă în Stațiunea Geoagiu Băi;

Existența unui peisaj pitoresc deosebit;

Păstrarea obiceiurilor tradiționale, sărbatori, concursuri, festivaluri anuale, târguri etc.;

Orașul este apreciat prin Stațiunea turistică Geoagiu Băi;

Existența unei infrastructuri turistice, care permite acoperirea necesarului de cereri de cazare pentru turismul balnear actual;

Un trecut istoric și cultural bogat,

reprezentat prin monumente și situri arheologice, monumente de cult, muzeu memorial, mari personalități;

Localitatea Geoagiu Băi este atestată ca stațiune turistică de interes național prin HGR nr. 1122/10.10.2002 și atestată ca stațiune balneoclimatică prin HG nr. 376/2013.

Stațiunea dispune de baze de tratament care pot primi peste 1500 de turiști pe serie;

În sezonul estival, capacitatea de cazare poate crește cu peste 1000 de locuri, datorită pensiunilor turistice particulare;

Existența unei Strategii de sănătate

PUNCTE SLABE

Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;

Lipsa de preocupare a cetățenilor și autorităților locale privind conservarea mediului;

Slaba dotare a orașului cu o infrastructură de agrement care să permită reținerea turiștilor în perimetrul localității;

Agro-turism slab dezvoltat;

Neorientarea operatorilor de turism pentru acoperirea cererilor turistice de week-end.

Turismul actual funcționează bine doar în perioada de vară. Complexul de băi „daco-romane” nu este funcțional în perioada rece.

OPORTUNITĂȚI

Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii fizice și de utilități;

Potențial de dezvoltare a agroturismului;

Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene.

Descoperirea de noi izvoare minerale pentru cura internă.

AMENINȚĂRI

Reacția redusă a mediului local la schimbările și provocările zilelor noastre, conducând la scăderea competitivității teritoriului stațiunii, în favoarea altor stațiuni de acest gen, considerate mai interesante de către turiști și investitorii în turism;

Nepromovarea suficientă a zonei pentru atragerea turiștilor;

Migrarea turistică către alte regiuni.

Concluzie: În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care trebuie să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, și anume:

1.Dezvoltare economică:

Viața economică trebuie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale: turism, servicii, silvicultură, zootehnie, industrie, agricultură, comerț.

2.Dezvoltarea infrastructurii:

Infrastructura necesită îmbunătățiri continue, de aceea investițiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă cele mai mari efecte benefice:

– raportul valoare investiție/ efecte economico-financiare produse;

– raportul valoare investiție/numărul beneficiarilor.

3.Creșterea atractivității:

Conex factorului economic un alt punct important pentru creșterea atractivității zonei îl constituie facilitățile de agrement și culturale pe care le ofera stațiunea Geoagiu-Băi, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătățit.

Date legislative. Date administrative

6.1 Indici urbanistici

Conform PUG-ului obținut de la primăria locală din Geoagiu, zona centrală care cuprinde Complexul de băi termale, se încadrează într-o zonă destinată instituțiilor publice și a serviciilor de interes public. [47]

Conform informațiilor extrase din documentațiile de urbanism, inclusiv din regulamentele de urbanism aferente, precum și din planurile de amenajare a terenului studiat (obținute de la primăria orașului Geoagiu și de la S.C. Topocart S.R.L. Deva), regimul de înălțime existent este P+E, cu posibilitate de realizare Sp+P+E, POT max=15%)

Situație existentă:

S.T. = 22445 mp    

S.C. = 2476 mp  

  S.C.D. = 3922 mp

POT = 11.03 %      

  CUT = 0.17  

6.2 Interdicții de construire

Conform P.U.G. obținut de la primăria orașului Geoagiu nu exista interdicții de construire pe situl analizat. [58]

7. Date juridice

7.1 Regimul de proprietate

Complexul este proprietate privată. S-a luat legătura cu proprietarul; persoană de contact: directorul Băilor Daco-Romane, Doru Depcea.

7.2 Intenții ale proprietarului legate de obiectiv

Datele cuprinse în acest paragraf sunt concluzii rezultate în urma discuțiilor cu proprietarul Complexului de băi daco- romane, Doru Depcea.

Proprietarul deține teren în jurul celor 3 bazine și intenționează să inițieze o strategie de dezvoltare și modernizare a întregului complex.

Există un interes în investirea în dezvoltarea complexului. De asemenea se dorește accesarea unor fonduri europene.

Investitorul dorește dezvoltarea complexului (astfel încât să iși diversifice oferta turistică și să poată funcționa pe o perioadă mai lungă în timpul anului) prin accesarea unor fonduri europene.

8. Date de la “actori” implicati

8.1 Identificarea beneficiarilor

Beneficiile aduse de intervențiile propuse împreună cu colega mea Corina Berdie, care se va ocupa de situl arheologic, au ca scop creșterea potențialului turistic și implicit ridicarea nivelului economic al zonei.

În această situație toți cei implicați vor avea de caștigat. Principalul beneficiar este, bineînțeles, proprietarul ștrandului, Doru Depcea.

De asemenea, administrația publică locală va avea de căștigat deoarece este interesată în promovarea stațiunii la nivel național precum și de creșterea nivelului economic al zonei.

Prin dezvoltarea complexului și implicit dezvoltarea întregii stațiuni, comunitatea locală va fi avantajată deoarece se crează locuri de muncă și alte beneficii vor aparea odată cu dezvoltarea stațiunii.

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, turiștii vor putea beneficia de o stațiune cu turism dezvoltat pe mai multe direcții, cu posibilități multiple de desfășurare a timpului liber pe perioada întregului an.

8.2 Identificarea potențialilor finanțatori

Principalul finanțator este proprietarul Băilor Daco-Romane, Doru Depcea, care dorește accesarea unor fonduri europene pentru realizarea proiectului.

8.3 Gradul de implicare al comunității locale

Complexul de ștranduri cu apă termală împreună cu termele creează nucleul stațiunii, având o importanță deosebită în rândul localnicilor, ceea ce duce la ideea de implicare a comunității în susținerea strategiei de dezvoltare și în multiplicarea efectului.

Majoritatea locuitorilor stațiunii și-au organizat gospodăriile în așa fel încât să

poată oferi locuri de cazare turiștilor, acest

lucru întâmplându-se pe lângă pensiuni și

hoteluri, iar dezvoltarea laturii cultural istorice a stațiunii ar fi în avantajul lor, deci o potențială creștere a venitului din aceste activități legate de turism. 

De ce am ales stațiunea Geoagiu-Băi?

Pentru că centrul țării, în special jud. Hunedoara și Alba beneficiază de numeroase zone și atracții turistice, atât istorice cât și culturale deosebite, care nu sunt puse în valoare.

Stațiunea Geoagiu-Băi are nevoie de o revitalizare, de implementarea unor inovații care să crească potențialul turistic al zonei.

De ce Complexul de băi “Daco-Romane”?

Pentru că sunt singurele bazine de acest gen cu apă termală pe o rază de aproximativ 200 km; acest complex nu este exploatat la adevărata sa valoare.

Datorită acestui complex, numărul turiștilor în sezonul estival este foarte mare, aducând beneficii întregii zone. În momentul de față nu beneficiază de posibilitatea de utilizare în timpul iernii, fapt ce duce la scăderea turiștilor în perioada rece.

Stațiunea are nevoie de o economie echilibrată și stabilă ce se va realiza prin atragerea turiștilor în zonă pe toată durata anului. Acest lucru va fi posibil prin dezvoltarea complexului de băi termale.

8.4 Motivații ale intervenției

1. Optica axată pe valoarea documentară:

Proiectul urmarește:

– identificarea relației dintre ansamblul propus, zonă și vecinătăți – situl arheologic;

– păstrarea renumelui care a făcut din aceste băi o atracție din trecut și nu doar în ultimul secol.    

2.Optica de tip economic:

Funcțiunile propuse țintesc o creștere economică a zonei, prin multiplicarea efectului (dezvoltarea zonei centrale presupune crearea de noi spații de cazare și necesitatea oferirii unor funcțiuni conexe de mici dimensiuni – oferite de comunitatea locală).  

3.Optica bazată pe recunoașterea valorii de către comunități:

– creșterea potențialului turistic al  localității prin implicarea comunității;

– pe de altă parte – creșterea conștientizării valorii de patrimoniu și din punct de vedere turistic al zonei de către alte comunități (crearea unui brand local prin includerea în diferite circuite turistice a unei zone unice din punct de vedere balnear,  peisager și patrimonial).

9. Configurarea unor elemente de strategie

În definirea elementelor strategiei s-a avut în vedere identificarea raportului optim între nevoi și resurse și cuprinde un mix de intervenții.

În prima parte a proiectului se pune accent pe identificarea problemelor sociale, culturale și economice existente în momentul de față în stațiune; de asemenea se stabilesc obiectivele care doresc a fi atinse prin prisma acestor nevoi precum și metodele prin care aceste obiective vor fi atinse.

În urma concluziilor trase din această primă fază, în cea de-a doua parte a proiectului se vor trage concluziile și se vor propune intervenții la nivelul complexului

de băi „daco- romane”. Scopul final este acela de a realiza o intervenție majoră,

etapizată dar unitară în final, astfel încât funcțiunile propuse să se susțină reciproc, să se încadreze zonei cu scopul de a aduce beneficii atât investitorlui, localnicilor cât și viitorilor turiști.

Complexul de băi „daco-romane” constituie principala atracție turistică din stațiune fiind amplasat în centrul acesteia. Strategia generală de revitalizare a centrului localității va fi stabilită prin colaborarea cu colega mea Corina Berdie.

Se propune dezvoltarea acestui Complex prin funcțiuni mixte (organizate sub formă pavilionară sau semipavilionară), cu scopul de  a prelungi perioada de funcționare:

– reprezentațional: Împreună cu intervenția colegei mele pe situl arheologic, se dorește realizarea unui nucleu turistic și cultural pentru întreaga zonă (ținând cont de avantajele poziției și valorile de patrimoniu ale zonei, care pot fi relaționate printr-o strategie de dezvoltare a turismului cultural din zonă).                                        

– configurațional: se dorește transformarea din ansamblul haotic din prezent într-un ansamblu coerent printr-o intervenție de tip landscape design + posibilă legatură cu intrevenția de pe situl arheologic                                                        – ambiental: refacerea unei relații

armonioase între elementele construite și cadrul natural

Propunerea pentru situl analizat constă în dezvoltarea funcțiunilor existente ale ștrandului ( terasă, pizzerie, restaurant, club, cabinet de masaj, punct sanitar ), precum și adăugarea unora noi cum ar fi spa, bazine acoperite, saună și unități de cazare, funcțiuni ce vor fi găzduite de noi ansambluri (organizate sub formă pavilionară și semipavilionară).

Acestea NU vor afecta imaginea peisajului, ci dimpotrivă o vor pune în valoare, oferind posibilitatea utilizării complexului pe toată perioada anului ( momentan complexul funcționează doar în perioada de vară, toamna, odată cu inchiderea acestuia stațiunea nu mai este populată de turiști).

Proiectul vizează crearea unui pol turistic în stațiune și animarea acesteia atât în perioada de vară cât și în perioada de iarnă care va consta în amenajarea și promovarea ștrandului cu apă termală „Băile Daco-Romane” precum și a sitului arheologic de importanță națională „Germisara”. Aceste intervenții vor crește potențialul turistic al zonei și vor veni în sprijinul investitorilor privați, care au investit și investesc în acest areal.

Etapizarea proiectului:

1. Analiza sitului      

2.Identificarea problemelor  

3.Stabilirea elementelor valoroase de peisaj natural și construit; decizia privind cadrul construit existent și intevenția – ce elemente se păstrează și care se demolează  

4.Completarea funcțiunilor adiacente piscinelor și amenajarea zonei centrale și a accesului                      

5. Funcțiuni conexe ( în mod etapizat în urma studiului)

6. Amenajarea sitului/Landscape design             

Obiectivul general al Strategiei de

Dezvoltare a statiunii Geoagiu-Băi îl constituie dezvoltarea armonioasă a acesteia astfel încât să devină o stațiune competitivă cu stațiunile din Europa, cu o

economie dinamică și diversificată cu resurse umane superior calificate.

În „Planul de dezvoltare 2014-2020” al orașului Geoagiu este menționată deja existenta unui plan pentru dezvoltarea stațiunii Geoagiu-Băi intitulat „REABILITAREA INFRASTRUCTURII STAȚIUNII GEOAGIU-BĂI, ORAȘ GEOAGIU, JUDEȚUL HUNEDOARA”

Proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional 2007-

2013. Acesta prevede crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice.[5]

Un important pas înainte s-a realizat în domeniul promovării stațiunii prin intermediului site-urilor (www.geoagiu.ro, www.geoagiubai.info, www.turism-geoagiu.ro ) destinate deopotrivă cetățenilor orașului și potențialilor turiști, care cuprind o multitudine de informații despre stațiune.

De asemenea au fost deja realizate broșuri pentru promovarea turismului în zonă []. Aceste două metode de promovare a stațiunii vor fii îmbunătățite și se va recurge și la o campanie de promovare și informare la nivel național.

Realizarea acestui proiect va determina creșterea calitativă, la standarde europene, a complexului, și implicit a întregii stațiuni, a condițiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creșterii cererii de turism în zonă

ce va genera, printre altele, creșterea economiei locale.

Memoriu de descriere a soluției

10.1 Date generale

Centrul Wellnes – SPA propus pentru punerea în valoare a terenului pe care se află în momentul de față complexul de băi „Daco-Romane”, va fi realizat astfel încât funcțiunile propuse vor susține și pune în valoare terenul ales în raport cu peisajul din jur. Acest lucru se va realiza în scopul dezvoltării turistice și economice a zonei.

Situl studiat are potențial pentru dezvoltarea acestui tip de program, datorită caracterului său deosebit, a amplasării favorabile față de mediul înconjurător, a caracteristicilor naturale ale solului dar și a apelor termale și a aerului reconfortant din zonă.

Realizarea unui astfel de centru Wellnes printr-o arhitectură de tip landscape, ar duce la dezvoltarea, pe mai multe laturi a zonei și i-ar reda stațiunii statutul de stațiune balneoclimaterică cunoscută în întreaga Europă. De asemenea ar putea conduce la revitalizarea întregii stațiuni prin atragerea turiștilor, care ar presupune noi locuri de muncă, cerința de cazare, servicii diverse în oraș, etc. De asemenea ar putea deschide perspective noi și pentru investitori străini, astfel situația economică a stațiunii ar crește considerabil.

Pentru aceasta, propunerea va consta în amenajarea tuturor funcționilor necesare unui astfel de centru, realizate sub formă pavilionară sau semipavilionară astfel încat, prin intermediul arhitecturii peisagere se va pune în valoare frumusețea peisajului din jur.

Faza premergatoare propunerii este esențială, întrucat vor fi stabilite volumele, parametrii optimi de configurare spațială, încadrarea în peisaj, iluminarea naturală și artificială și cerințele funcționale.

10.2 Configurația spațială

Proiectul urmarește punerea în valoare a stațiunii balneoclimaterice Geoagiu-Băi și implicit a centrului acesteia prin crearea unui Centru Wellness, de importanță regională.

Spațiile și echipamentele care intră în alcătuirea unui centru Wellness trebuie să corespundă unor norme de execuție, materiale utilizate, de securitate și de tratament al apei. Aceste trebuie să fie executate de specialiști în instalații, cunoscători ai normelor europene în vigoare, competenți, profesioniști. Trebuie să corespundă mereu normelor fizice, chimice și bacteriologice. Aspectele absolut indispensabile pentru exploatarea unor piscine sunt: recircularea, filtrarea și tratarea chimică a apei.

Proiectarea și realizarea unui centru wellness presupune îmbinarea armonioasă dintre apă, sunet, culoare și parfum, toate în strânsă legatură cu punerea în valoare a peisajului.

Institutul Național de Wellness din Wisconsin a definit termenul de wellness ca fiind o dezvoltare activă în conștientizarea de sine și de luarea unor decizii îndreptate către o existență mai bună. Wellnessul este în principiu, o modalitate de a vizualiza sănătatea în așa fel încât, accentul să se pună pe obținerea echilibrului dintre corp, minte și spirit. []

Situație existentă:

S.T. = 22445 mp

S.C. = 2476 mp  

S.C.D. = 3922 mp

POT = 11.03 %      

CUT = 0.17  

Spații necesare cu suprafețe aproximative:

Casă de bilete (6mp)

Zonă de vestiare+grupuri sanitare (200mp)

Spații tehnice (70mp)

Bazine recreative (80-100mp)

Bazin bălăceală (80-100mp)

Bazin vârtej (30mp)

Bazin copii (60mp)

Jacuzzi (36mp)

Săli de masaj (20mp)

Saune umede (4mp)

Saune uscate (4mp)

Baie turcească (6-10mp)

Relaxarium (9-18mp)

Frigidarium (20mp)

Dușuri Vichy+Kneipp (12-18mp)

Saună Salină (7-10mp)

Sală de fitness (100mp)

Bucătarie (100mp)

Restaurant (100mp)

Bar/Cafenea (50mp)

Spații anexe (max 50mp)

Circulații+ plaje interioare (1000mp)

Bazine exterioare+Plajă

Situație propusă:

S.T. = 22445 mp

S.C. = 3000 mp (max)

S.C.D = 4000 mp

POT = 13,36 %

CUT = 0.17

Proiectarea unui centru wellness presupune realizarea unui proiect destul de amplu în care scopul final este satisfacerea nevoilor celor ce se vor bucura de acesta. Conceptul de wellness este unul complex, scopul principal al acestuia constând în crearea stării de bine și a relaxarii.

În realizarea proiectului se va ține cont, în primul rând, așa cum am mai menționat, de satisfacerea nevoilor celor care vor beneficia de acesta, de bugetul de investiție propus, de limitările terenului dar și de timpul planificat pentru amortizarea investiției.

Determinarea proporției care se va aloca fiecărei facilități este cea mai importantă parte în proiectarea centrului welness, împreună cu stablilirea materialelor dar și a cromaticii care are și ea un rol important în procesul de relaxare.

Principalele caracteristici ale piscinelor acoperite constau în: caracter de agrement, spațiu luminos, ferestre orientate spre exetrior, atmosferă de delectare.

Scopul principal al bazinelor în aer liber este refacerea și petrecerea activă a timpului liber al publicului. Valori pentru necesarul de suprafață de apă pe locuitor în zona deservită: 0.15 mp în zone cu o densitate mică a populației, ajungând până la 0.5 mp în zone cu o densitate mare a populației.

Suprafața terenului trebuie sa fie in jur de 8-16 mp la un metru de apă planificată. []

Alăturarea bazinelor acoperite cu cele în aer liber permite, în funcție de modul de exploatare, diferite combinări spațiale, funcționale și tehnice a mai multor tipuri de amenajări.

În același timp oferă un potențial de utilizare diversificată oferind posibilități variate de agrement comparativ cu amenajările simple.

Există mai multe variante posibile de bazine de înot. Acestea se clasifică, în funcție de forma canalului de deversare a apei în mai multe sisteme, după cum urmează:
Finland – bazine de competiții, bazine interioare și exterioare de distracții,în general bazine de înot cu activitate intensă;
Wiesbaden – bazine interioare, bazine de relaxare, bazine interioare, unde spațiul este restrâns;
Bamberg – bazine interioare cu economie de energie;
Zurich – bazine de relaxare;
St. Moritz – bazine interioare și exterioare cu nivel ridicat al energiei valurilor;
Berlin – bazine interioare de relaxare și înot;[]

Deși se poate observa că este un program care se concentrează pe “apă”, se pune foarte mare accent pe rezolvarea corectă a spațiilor și pe crearea unui ambient relaxant și reconfortant, stimulând toate simțurile, ambient caracteristic unui centru wellness ( de multe ori se folosește lemnul care este un material cald, se evită formele ascuțite și se folosesc cele curbe pentru a susține ideea de fluiditate, iar cromatica se axează pe folosirea unor culori deschise, completate de diferite accente).

Un rol foarte important il are legatura interiorului cu exteriorul, de mult ori fiind rezolvat într-un mod discret pentru a nu se crea o trecere bruscă de la un mediu la celalalt.

La acest tip de program se pune mare accent pe gradarea intimității, care se obține în multe cazuri astfel: bazinul central este cel care domină spațiul. Acesta are de multe ori alveole și jacuzzi în apropiere care sunt urmate de zone de relaxare (lounge). În spațiile cele mai retrase, perimetrale se amplasează zonele de tratament (tratamente individuale în bazine de apă, masaje, saune etc.). Saunele au de regulă asociate un sector separat (uneori cu vestiar propriu), cu dușuri, lounge și bazin de răcorire propriu.

Zona de acces fiind cea mai publică, are de regulă dimensiuni mari. Aici se adăpostesc casieriile și se amenajează locuri de stat. Accesul se rezolvă de obicei în legatură directă cu vestiarul, care are rol de filtru și de gradare a intimității.

Astfel se obține o trecere de la public la semi-privat și apoi la privat (intimitate).

Propunerea se dorește a fi realizată etapizat, după cum urmează:

Prima etapă se va desfășura la nivelul zonei din partea de SV, zona din jurul bazinului olimpic, iar în a doua etapă se va lucra cu zona activă a complexului de băi „Daco-romane”, zonă care cuprinde bazinul mic și bazinul mare.

Bazinul olimpic nu mai funcționează în momentul de față întrucât nu s-au efectuat lucrări de reparații la nivel de structură, aceasta degradându-se în timp. Singurele lucrări care au avut loc la nivelul acestui bazin sunt lucrări de tencuire a acestuia pentru a astupa fisurile. Acestea nu au facut decât să îi modifice dimensiunile standard ale unui bazin olimpic, în concluzie, în momentul de față este doar un bazin obișnuit, de dimesiuni mari (50×25), nefuncțional. În consecință acest bazin va fi propus pentru desființare.

Prima etapă de lucru se va desfășura pe terenul din jurul acestui bazin precum și pe terenul neconstruit din partea sudică a parcelei ce aparține proprietarului complexului. În această zonă se va realiza un corp de clădire având forme frânte, realizat într-o manieră peisageră, pentru a pune cât mai bine în valoare peisajul.

Am ales această soluție de a lucra prima dată cu zona neconstruită pentru ca activitatea complexului din perioada sezonului estival să nu fie afectată în niciun fel. Cele două zone vor fi separate, iar turiștii nu vor fi deranjați de lucrările desfășurate în imediata vecinătate.

A doua etapă va consta în demolarea vestiarelor de pe laturile E,S și V întrucât acestea sunt în numar foarte mare (aproximativ 100) și sunt complet inutile și inestetice. Deși vestiarele constituie o parte importantă a unui complex de băi, acestea nu sunt folosite din cauza modului de rezolvare. Nu se folosesc ca și vestiare, ci ca și spații de depozitare. În plus, creează o zonă închisă, perspectivele către peisaj fiind obstrucționate. Vestiarele vor fi gândite în noua propunere, în așa fel încât să poată fi utilizate de cei care beneficiază de noul complex.

Clădirea din partea de nord se dorește a fi păstrată și se va uni cu noul corp. Etajul corpului ce va fi păstrat se va elimina întrucât nu este justificată păstrarea acestuia. În momentul de față adăpostește doar funcțiunea de discotecă și spații de depozitare. Aceasta este deschisă o singură seară pe saptămână, sâmbăta, și atunci crează probleme locuitorilor stațiunii întrucât nu respectă normele de protecție împotriva zgomotului. Din punct de vedere structural, acesta are structură metalică acoperită cu prelată de culoare albastră, ce nu a fost verificată / reparată de mult timp, ceea ce presupune un risc ridicat de accidentare. Nici din punct de vedere estetic acesta nu constituie un avantaj pentru ansamblul complexului.

Păstrarea bazinului mare, în forma sa actuală, nu este justificată, deoarece adâncimea acestuia variază de la 1,5 m la 4 m și necesită o cantitate mare de apă pentru a fi umplut. Acesta este folosit atât de înotători cât și de cei care practică sărituri în apă (există o trambulină de la 6 m), astfel s-au creat și se vor crea multe accidente între cei care sar și cei care înoată. Instalațiile de filtrare și scurgere a apei sunt deteriorate și nu mai funcționează conform cerințelor. Întrucât apa termală este plătită de patronul ștrandului, aceasta se găsește doar în bazinul mic, în rest fiind apă potabilă, fără proprietăți curative.

Stațiunea Geoagiu-Băi este recunoscută pentru proprietățile apelor sale curative și trebuie puse în valoare. Pe raza județului Hunedoara se găsesc peste 10 ștranduri realizate conform normelor în vigoare, în care se pot practica înotul și săriturile, în concluzie la nivelul acestui complex trebuie realizate bazine de așa natură încât să poată fi umplute cu apă termală.

Bazinul mic va fi păstrat, iar la nivelul bazinului mare se vor face modificări astfel încât să fie justificata umplerea acestuia cu apă termală.

În realizarea conceptului se va ține cont de spiritul locului, și se va lucra foarte mult la nivelul terenului, respectând peisajul. Principalul scop este acela de a realiza o integrare optimă a construcției în peisaj dar și față de vecinătăți, cu scopul de a pune în valoare peisajul și de a ridica acest complex de băi termale la rangul celor europene frecventate și apreciate de mulți turiști. Întrucât un centru Wellness presupune un volum amplu cu interioare spațioase și înalte, realizarea unei construcții clasice, într-o zonă verde, cu peisaje deosebite, cum se întâlnesc în Geoagiu-Băi, ar distruge spațiul, și ar diminua cu siguranță calitatea peisajului înconjurător.

Ținând cont de cele menționate anterior, propunerea constă mai mult într-o amenajare de tip landscape decât o clădire propriu-zisă.

Pentru a nu pierde din zona verde în care va fi amplasată clădirea, acoperișul acesteia va fi unul înierbat, ce va putea fi folosit de turiștii care vin la complex, ca loc de promenadă pentru admirarea peisajului. Se va pune mare accent pe rezolvări sustenabile ale clădirii. Acesta va avea o formă fluidă, și funcțiunile vor fi gândite astfel încât să se țină cont de punctele cardinale. Astfel în partea nordică va fi realizat un corp de clădire ce va adăposti accesul ( zona publică de dimensiuni mari unde se gasesc casieriile și locuri de stat), vestiarele, realizate în legatură cu accesul pentru a se face trecerea de la public la privat, grupurile sanitare, bucătăria,restaurantul și spațiile tehnice. În corpurile deschise spre E și V vor fi amplasate bazinele, spațiile de relaxare, cafenea, terasă, iar în partea sudică se vor amplasa sălile de masaj și saunele ( zonele de tratament vor fi amplasate în zona mai retrasă ).

Legătura dintre interior și exterior va fi realizată într-un mod discret pentru a nu se produce o trecere bruscă de la un mediu la altul.

Plajele exterioare vor fi amenajate în jurul bazinelor în partea de E și V astfel încât să beneficieze de razele soarelui pe tot parcursul zilei. Și în amenajarea plajelor se va ține cont de legătura omului cu natura, din ce în ce mai căutată. În momentul de față plajele din jurul bazinelor constau într-un acoperământ cu mochetă albastră, inestetică și care nu respectă normele de igienă.

Legat de arborii de pe sit, se dorește păstrarea acestora sau cel mult mutarea unor arbori de dimensiuni mici într-o zonă liberă.

Toate lucrările vor fi realizate în afara sezonului estival pentru a nu fi afectată în niciun fel activitatea complexului. La Geoagiu-Băi sezonul estival durează aproximativ 4-5 luni, în concluzie rămânând 7-8 luni pentru lucrări. Clădirile propuse vor fi concepute de așa natură încât să existe posibilitatea de a se putea realiza în intervalul de timp menționat anterior.

.

Fig. 64 Schemă funcțională

11. Concluzii

Potențialul turismului balnear românesc este incontestabil, însă practicarea acestuia nu se ridică la nivelul resurselor naturale existente. Din acest motiv România se află, din păcate, la o distanță destul de mare față de principalii competitori internaționali europeni cu tradiție în turismul balnear. Cauzele sunt situate pe toate nivelurile (macro, micro si mezo) și provin din ambele sensuri, atât dinspre consumatori, a căror percepție trebuie schimbată, cât și dinspre nenumarații deținători ai acestor resurse.

Scopul acestui proiect este acela de a realiza o imagine actuală a potențialului turismului balnear din centrul țării precum și de a propune un set de obiective care să determine acele condiții astfel încât turismul balnear să contribuie, cu succes, la dezvoltarea economică și socială a comunitățiilor din stațiunea Geoagiu-Băi și din împrejurimi, fiind o șansă în dezvoltarea mediului rural.

Proiectul urmarește realizarea unui prim pas spre dezvoltarea zonei prin intervențiile strategice din centrul localității Geoagiu-Băi pentru dezvoltarea turismului balnear și cultural în zonă, cu scopul de a îmbunătăți latura socială și economică a zonei, prin atragerea turiștilor pe toată durata anului (principala sursă de venit a locuitorilor provine din turism). Momentan stațiunea este frecventată de turiști doar în perioada de vară, deoarece complexul de băi termale, principala atracție turistică, este funcțional doar 4 luni pe an, din mai până în august.

Se dorește reabilitarea complexului “Băile Daco-Romane“ prin intervenții de tip landscape design și landscape ecology, prin reconfigurarea peisajului natural și construit și a relației între acesta și construcțiile care vor fi păstrate, si cele propuse.

Dezvoltarea va fi realizată etapizat, urmărindu-se îndeaproape evoluția ficărui pas. Astfel, crearea și dezvoltarea unor produse (cu includerea unor elemente cum ar fi: cura de reconfortare prin kinetoterapie, hidroterapie, dietoterapie și psihoterapie; fitness, antrenament aerobic) necesită efort investițional într-o oarecare masură, importantă fiind determinarea combinației optime între produse medicale, de sănătate și de wellness, și îmbinarea lor optimă într-o formă de turism în care să se regasească toate resursele importante ale acestei destinații balneare. Valorificarea oportunității deosebite pe care acest concept o dă turismului balnear este cheia relansării acestei forme de turism la noi in țară. Acesta se referă la trecerea de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos. Prin implementarea acestor cerințe se dorește crearea unui nucleu puternic în stațiune (împreună cu colega Corina Berdie ) prin valorificarea potențialului balnear și cultural din întreaga zonă.                        

Strategia de diversificare a ofertei are în vedere satisfacerea cerințelor cât mai multor segmente de turiști, în special prin dezvoltarea ofertei pentru turismul de sănătate și de relaxare. În plus, pentru noile segmente de turiști, fără probleme medicale, se pot valorifica variate forme și activități turistice în această stațiune balneocimaterică, date fiind complexitatea și varietatea potențialului turistic de care beneficiază aceasta. Astfel, pot fi dezvoltate și promovate drumeția montană, odihna și recreerea, practicarea sporturilor de iarnă (schi, schi fond, saniuș, patinaj) și a altor sporturi și activități de agrement ( alpinism, deltaplan, parapantă, cicloturism și altele), turismul de afaceri, cultural etc. Aceste forme acoperă o mare parte din preferințele turistice, presupunând, de asemenea, de o extindere a sezonului turistic, care poate și trebuie să acopere cea mai mare parte a anului. De asemenea, produsul turistic balnear, prin extinderea ofertei se va adresa atât turismului de sejur, practicat în stațiunile existente, cât și turismului de circulație.

Adaptabilitatea ofertei turistice balneare poate fi asigurată prin crearea și promovarea unor programe turistice adecvate fiecărui segment de piață, prin adaptarea permanentă a acestor oferte la cerințele pieței turistice.

Potențialul pe care l-ar putea avea pe viitor stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi, situată în centrul țării este de necontestat, dat fiind istoricul zonei, calitatea apei curative dar și a peisajului deosebit și a aerului proaspăt și reconfortant.

Bibliografie

[] Lista monumentelor istorice din județul Hunedoara,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Hunedoara

(accesat la data de 10.10.2014)

[] N. Igna, Băile Geoagiului (Germisara) în epoca romană, 1946

[] A. Aciu, A. Albu, R. Giurgiu, I. Hategan, O. Hedesan, N. Popa, C. Raeanu, L. Satmari,

Propuneri strategice pentru dezvoltarea turismului cultural în Banat, editor Institutul

Intercultural Timișoara, Timișoara 2009

[] A.F.Stancioiu, C.A. Baltescu, A. Botos, I. Pargaru, Aspecte conceptuale privind

marketingul turismului balnear din România

[] R.D. Henry, J.D. Taylor, SPA: The Sensuous Experience, Images Publishing, 2005

[] J.C. Paige; L. W. Harrison,  Out of the Vapors: A Social and Architectural History of

Bathhouse Row, Hot Springs National Park, U.S. Department of the Interior, 1988

[] J. Mckenzie, The architecture of Alexandria and Egypt, Volumul 63, World Print, 2007

[] C. Freeman, Egypt, Greece and Rome: Civilization of the Ancient Mediterranean,Oxford

University Press, 2004

[] P. Southerm, The story of roman bath, Amberley Publishing, 2013

[] G. G. Fagan, Bathing in Public in the Roman Worls, Michigan, 1999

[] J.J. Cosgrove, Design of the Turkish Bath, Books for Business, 2001

[] L. Elliott, Clothing in the Middle Ages, Crabtree Publishing Company, 2004

[] A brief history of bath, http://www.localhistories.org/bath.html (accesat la data de 12.11.2014)

[] C. Hickman,18th century bath house and plunge pools,

http://www.buildingconservation.com/articles/bath-houses/bath-houses.htm (12.11.2014)

[] L. Munteanu, C. Stoicescu, L. Grigore, Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România,

editura Sport-Turism, București 1986

[] A.G. Turtureanu, Directions of development of the romanian spa tourism

[] Planul de dezvoltare al orașului Geoagiu, pentru perioada 2014-2020

[] Citat de Stanley White, in D. Sijmons, Arhitectura peisajului, Bucuresti 1967, pag. 57

[] Integration of landscape ecology and landscape architecture,

http://people.umass.edu/jfa/pdf/LE_LA.pdf (accesat la data de 14.10.2014)

[] J.M. Makhzuomi, G. Pungetti, Ecological Landscape Design and Planning, E& FN Spon

1999

[] H. Wiggering, Sustainable Development of Multifunctional Landscapes,

Spriger 2003

[] R. Hobbs, Future landscapes and the future of landscape ecology, Elsevier B.V, 1997

[] W. Dramstad, J. D. Olson, and R.T.T. Forman, Landscape Ecology Principles in

Landscape Architecture and Land-Use Planning,Island Press, 1996

[] M. Alberti, Advances in urban ecology – Integrating humans and ecology processes in

urban ecoststems, Springer, 2008

[] M. Rendes, A.C. Simion, Ce inseamna SPA? , http://www.desprespa.ro/Resurse-SPA/Ce-inseamna-SPA (accesat la data de 20.11.2014)

[] G. Edlin, E. Golanty, Health and Wellness, Johnes & Bartlett Learning, 2014

[] M. Smith, L. Puczko, Health and Wellness Tourism, Elsevier, 2009

[] Legea nr. 10 din 18/01/1995,

http://www.adrnordest.ro/user/file/library%20law%20ro%20and%20en/LEGE%20nr_%2010%20din%2018%20ianuarie%201995%20actualizata.pdf (accesat la data de 14.01.2015)

[] P 118/1 – 2013, http://mdrap.ro/userfiles/constructii_ancheta_publica_P118.pdf (accesat

la data de 14.01.2015)

[] Ordin nr. 119/2014, http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_119_2014_norme_igiena_sanatate_publica_mediul_de_viata_al_populatiei.php (accesat la data de 14.01.2015)

[] Ordin Nr. 1576 din 15.10.2002, NP 068-02,

https://danmihalake.files.wordpress.com/2009/02/normativ-privind-proiectarea-cladirilor-civile-din-punct-de-vedere-al-cerintei-de-siguranta-in-exploatare-indicativ_np_068_2002.pdf

(accesat la data de 14.01.2015)

[] Normativ privind protectia la zgomot,http://www.ursa.ro/ro-ro/arhitecti/Documents/Standarde%20si%20Normative/06%20normativ_privind_protectia_la_zgomot.pdf (accesat la data de 15.01.2015)

[] Ordonanta   Nr. 29 din 30 ianuarie 2000

http://www.legex.ro/Ordonanta-29-2000-20499.aspx (accesat la data de 15.01.2015)

[] Hotărârea guvernamentală nr. 525 din 27/06/1996,

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/legi/hg_525.pdf (accesat la data de 15.01.2015)

[] Ordinul nr. 536, http://www.ms.ro/?pag=19&id=9364 (accesat la data de 15.01.2015)

[] Slovenia. Orhidelia Wellness Center,

http://www.igloo.ro/articole/slovenia-orhidelia-wellness-center/ (accesat la data de 09.02.2015)

[] Orhidelia Wellness / Enota

http://www.archdaily.com/62814/orhidelia-wellness-enota/ (accesat la data de 09.02.2015)

[] Wellness Orhidelia, http://openbuildings.com/buildings/wellness-orhidelia-profile-4567

(accesat la data de 09.02.2015)

[] P. Zumthor, Thermal Bath Vals,

http://www.scribd.com/doc/206983184/Peter-Zumthor-Thermal-Bath-Vals (accesat la data

de 10.02.2015)

[] Experience Terme Vals,

https://iitcoa3rdyr.files.wordpress.com/2013/02/jmk-process-vals01.pdf (accesat la data

de 10.02.2015)

[] Peter Zumthor, Therme Vals, University o Chicago Press, 2007

[] Tamina Therme, http://www.architonic.com/aisht/tamina-therme-reflexion/5101344

(accesat la data de 11.02.2015)

[] The nicest way to bathe, http://issuu.com/grand-resort-bad-ragaz/docs/36.5_magazin_no3 (accesat la data de 11.02.2015)

[]Tamina thermal baths by Smolenicky & partner

http://www.dezeen.com/2010/03/22/tamina-thermal-baths-by-smolenicky-partner/ (accesat la data de 11.02.2015)

[] A. Pescariu, E. Pescariu, A. Balos, Cronica cercetărilor arheologice din România,

campania 2001

[] I. Vălean, P. Baciu, Geoagiu: Repere monografice, Emia 2007

[] Plan urbanistic general al localității Geoagiu –Băi, 1996

[] Apele mezotermale Geoagiu-Băi ,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Apele_mezotermale_Geoagiu-B%C4%83i ( accesat la data

de 15.10.2014)

[] Idem [17], pag.60

[] Broșura de prezentare a stațiunii Geoagiu-Băi, 2008

[] Wellness, http://aqua-pool.ro/wellness/ (accesat la data de 27.02.2015)

[] E. Neufert, Manualul arhitectului, Editia 37 adaugita si prelucrata, Editura Alutus, 2004

[] Reguli în constructia bazinelor de înot, http://www.agrobbuchtal.ro/sistem-reguli-constructie.php (accesat la data de 27.02.2015)

Listă imagini

Figura 1 Dimensiuni ale turismului de sănătate, A.F.Stancioiu, C.A. Baltescu, A. Botos, I.

Pargaru, Aspecte conceptuale privind marketingul turismului balnear din România

Figura 2 Cadru pentru “ecological landscape design”,

http://www.intechopen.com/books/advances-in-landscape-architecture/ecological-landscape-design (accesat la data de 16.10.2014)

Figura 3 Perspectivă Wellness Orhidelia, http://ustanove.zdravstvena.info/terme-olimia/

(accesat la data de 09.02.2015)

Figura 4 Concept, http://www.archdaily.com/62814/orhidelia-wellness-enota/ (accesat la data

de 09.02.2015)

Figura 5 Perspectivă exterioară, http://www.visitslovenia.net/en/wellness-spa/wellness- orhidelia/ (accesat la data de 09.02.2015)

Figura 6 Plan amplasament, http://en.51arch.com/2012/12/a075-orhidelia/ (accesat la data de

09.02.2015)

Figura 7 Plan parter, http://en.51arch.com/2012/12/a075-orhidelia/ (accesat la data de

09.02.2015)

Figura 8 Plan etaj, http://en.51arch.com/2012/12/a075-orhidelia/ (accesat la data de

09.02.2015)

Figura 9 Plan învelitore, http://en.51arch.com/2012/12/a075-orhidelia/ (accesat la data de

09.02.2015)

Figura 10 Secțiuni, http://en.51arch.com/2012/12/a075-orhidelia/ (accesat la data de

09.02.2015)

Figura 11 Perspectivă promenadă,

http://www.igloo.ro/articole/slovenia-orhidelia-wellness-

center/ (accesat la data de 09.02.2015)

Figura 12 Perspectivă exterioară,

http://www.igloo.ro/articole/slovenia-orhidelia-wellness-

center/ (accesat la data de 09.02.2015)

Figura 13 Perspectivă exterioară,

http://www.bundesstiftung-baukultur.de/uploads/pics/120524_bid_web.jpg (accesat la data de 10.02.2015)

Figura 14 Concept,

http://www.scribd.com/doc/162880613/Assignment-Therme-Vals-

Switzerland (accesat la data de 10.02.2015)

Figura 15 Secțiuni caracteristice, https://www.pinterest.com/pin/421157002625672814/

accesat la data de 10.02.2015)

Figura 16 Fațadă,

Conceptual-Approach (accesat la data de 10.02.2015)

Figura 17 Perspectivă din interior,

Zumthor- Conceptual-Approach (accesat la data de 10.02.2015)

Figura 18 Plan parter,

Conceptual-Approach (accesat la data de 10.02.2015)

Figura 19 Machetă cub,

Conceptual-Approach (accesat la data de 10.02.2015)

Figura 20 Perspectivă exterioară,

http://www.architonic.com/aisht/tamina-therme-

reflexion/5101344 (accesat la data de 11.02.2015)

Figura 21 Perspectivă aeriană,

http://www.dezeen.com/2010/03/22/tamina-thermal-baths-by-

smolenicky-partner/ (accesat la data de 11.02.2015)

Figura 22 Perspectivă bazin exterior,

http://www.architonic.com/aisht/tamina-therme-

reflexion/5101344 (accesat la data de 11.02.2015)

Figura 23 Perspectivă interioară,

http://www.architonic.com/aisht/tamina-therme-

reflexion/5101344 (accesat la data de 11.02.2015)

Figura 24 Plan parter,

http://www.dezeen.com/2010/03/22/tamina-thermal-baths-by-

smolenicky-partner/ (accesat la data de 11.02.2015)

Figura 25 Studiu comparativ

Figura 26 Repere relevante propunerii

Figura 27 Cadru natural

Figura 28 Localizare Geoagiu Băi în România

Figura 29 Rețele de circulație

Figura 30 Amplasare Geoagiu – Băi in județul Hunedoara, http://geoagiu.romturism.info/

accesat la data de (03.03.2015)

Figura 31 Accesibilitate

Figura 32 Tabel evoluție demografică,

http://www.turismulresponsabil.ro/wp-

content/uploads/2013/11/16.-Statiuni-balneoclimaterice-%E2%80%93-stadiu-actual-si-perspective.pdf (accesat la data de 11.11.2014)

Figura 33 Graficul evoluției populației

Figura 34 Vârsta medie a populației

Figura 35 Distribuția salariaților pe sectoare

Figura 36 Evoluția numărului mediu total de salariați

Figura 37 Evoluția numărului de locuințe

Figura 38 Fond construit pozitiv

Figura 39 Fond construit negativ

Figura 40 Funcțiuni

Figura 41 Obiective turistice în stațiune

Figura 42 Obiective turistice în împrejurimi

Figura 43 Obiective turistice – excursii de o zi

Figura 44 Localizare în stațiune

Figura 45 Vecinătăți și aliniamente

Figura 46 Studiu aliniament

Figura 47 Vecinătăți

Figura 48 Circulații. Parcaje

Figura 49 Regim de înălțime

Figura 50 Verdele accesibil

Figura 51 Băile daco-romane 1981,

http://mw2.google.com/mw-panoramio/photos/small/36246979.jpg ( accesat la data de 15.11.2014)

Figura 52 Plan Complex băile “Daco-romane”

Figura 53 Arbori existenți pe teren

Figura 54 Studiu de însorire

Figura 55 Studiu de însorire în perioada rece

Figura 56 Studiu de însorire în perioada caldă

Figura 57 Fațadă exterioară

Figura 58 Fațadă curte interioară nord

Figura 59 Fațadă curte interioară est

Figura 60 Fațadă curte interioară sud

Figura 61 Fațadă curte interioară vest

Figura 62 Fațadă – zona bazin olimpic

Figura 63 Perspective interioare

Figura 64 Schema funcțională