Aparitia Si Evolutia Rasdaq In Romania

INTRODUCERE

Formarea și dezvoltarea pieței de capital în România și constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursă de Valori București și Societatea de Bursă Rasdaq) reprezintă componente esențiale ale procesului de restructurare a economiei în țară noastră. Procesele de constituire și dezvoltare a unei piețe de capital în țară noastră sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultură, comerț, transporturi, alimentație publică, etc. În paralel, apariția unor firme noi cu capital particular, cu sau fără participare străină, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piețe de capital în țară noastră.

Activitatea bursei de valori din România își are sursa în anul 1839, prin întemeierea burselor de comerț. La 1 decembrie 1882 are loc ceremonia de deschidere a Bursei de Valori București, iar peste o săptămână, în Monitorul Oficial, apare publicată și cota bursei. În timpul existenșei sale, activitatea sa intensă a fost afectată de evenimentele geopolitice și sociale ale vremii (enumerând aici războiul din Balcani dintre anii 1912-1913, Criza Tangerului), bursa rămânând închisă pe perioada primul război mondial. După ce are loc redeschiderea, a urmat o perioadă de 7 ani de creșteri fulminante, perioadă ce a fost urmată de o perioadă de 7 de declin. Activitatea Bursei este întreruptă în anul 1941, pe motivul intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial. La momentul închiderii, în cadrul bursei erau cuprinse titlurile de valoare a 93 de societăți emitente.

După o întrerupere de 5 decenii, Bursă de Valori București a fost reînființată în anul 1995, prima zi de tranzacționare fiind 20 noiembrie 1995, zi în care s-au tranzacționat 905 acțiuni a 6 societăți cotate. Din momentul redeschiderii, bursă a cunoscut o dezvoltare continuă. La acest moment numărul societăților listate este de 65; printre acestea se numără societăți importante în economia națională, precum SNP Petrom, Banca Română pentru Dezvoltare, cele 5 Societăți de Investiții Financiare, Banca Transilvania, etc.

Cotarea unei valori mobiliare la Bursă de Valori reprezintă o recunoaștere a activității eficiente a societății emitente, datorită unor criterii ce trebuie îndeplinite în vederea cotării, criterii ce se referă la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societății emitente, activitatea desfășurată, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a ÎI-a (numită și categorie de baza), categoria I necesitând îndeplinirea unor criterii suplimentare de către emitenți, printre care se menționează desfășurarea unei activități profitabile în ultimii doi ani. În acest mod, societățile cotate la bursă de valori sunt împărțite în două categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficienței acestora.

Pe lângă această recunoaștere a activității lor eficiente, pentru societățile emitente, cotarea aduce și alte avantaje. Ne referim în primul rând la un avantaj legat de imaginea și publicitatea societăților cotate – acestea beneficiind de o mediatizare intensă și devenind cunoscute în opiniei publice și comunității de afaceri, în rândul cărora se află potențialii clienți și acționari ai societăților. Un alt avantaj se referă la registrul acționarilor, care este ținut în mod exact și la zi de către sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesară ținerea acestuia de către societatea emitentă.

Prin intermediul sistemului electronic nou adăugat al Bursei de Valori București se tranzacționează și acțiuni de pe piața valorilor mobiliare necotate. Aici putem vorbi în principiu despre un număr de entități comerciale ce au fost retrase de la cota bursei în mod voluntar datorită incapacității de performanță, dar care se tranzacționează prin intermediul Bursei de Valori. Acești agenți economici nu mai pot fi considerați ca fiind cotați la bursă, iar tranzacționarea titlurilor de valoare aferente implică o serie de mari riscuri.

CAPITOLUL 1 – APARITIA SI EVOLUTIA RASDAQ IN ROMANIA

1.1 Descierea pietei extrabursiere din Romania

Spre deosebire de bursă de valori, ce se caracterizează printr-o funcționare centralizată, vanad o activitate de tranzacționare care conduce la integrarea mai mult funcțiuni într-o singură instituție, piață extrabursieră este tot o piață secundară, însă o piață de negocieri, unde confruntarea cererii cu oferta și asigurarea lichidității se realizează prin concurență unui mare număr de comercianți de titluri (dealeri).

Piață extrabursieră este denumită generic “Over the Counter” – OTC sau piață la “ghișeu”. Prin tradiție, societățile puternice cu o îndelungată activitate și cu o performanță notabilă sunt listate la bursă. Celelalte, fie ele afaceri noi sau de interes regional, se tranzacționează pe o piață difuza, nelocalizată într-un anumit sediu, ci existența la “ghișeele” societăților de intermediere (firme de dealeri).

Piață “Over the Counter” este o piață electronică, preluând în mare măsură, tehnicile de tranzacționare și exigențele bursiere. numărul societăților listate pe piață OTC este mare, tranzacționare făcându-se la distanță, din sediile societăților de intermediere, iar accesul în sistem este simplu.

Cel mai relevant exemplu de OTC este piață NASDAQ din SUA.

Sistemul Nasdaq este o rețea de comunicații între comercianții (dealeri) și brokerii de titluri care acționează pe piață OTC. În esență, tranzacția presupune următoarele faze : ordinul dat de client – direct sau printr-un broker – unui comerciant de titluri care “face piață” (marker marker): comunicarea de către acesta din urmă a cotațiilor “asl-bid” ; încheierea contractului. Firmele de brokeraj introduc, prin terminalele lor, prețurile pe care le cotează, astfel încât dealerii și brokerii integrați în sistem pot vedea, pe propriile terminale, în orice moment, cotațiile tuturor firmelor “market-maker” pentru toate titlurile introduse în Nasdaq.

Tranzacțiile pe piață Nasdaq se desfășoară astfel : investitorul da ordin de vânzare/cumpărare de titluri unei firme broker/dealer, ordinul este preluat de un agent bursier al firmeri (trader). Dacă firma respectivă este market-maker pe acel titlu, ea poate să încheie tranzacția, executând ordinul pe cont propriu la cotațiile afișate pe terminale, obținând un “spread” (diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare) în calitate de dealer.

Dacă firma broker-dealer nu are calitatea de market-maker sau nu este dispusă să încheie tranzacția în cont propriu, ea își consulat terminalul pentru a identifica firma market-maker cu cel mai bun preț și telefonează acelei firme pentru a execută ordinul. În acest caz, ea va percepe un comision, pentru că acționează pe post de broker.

Firma market-maker poate prezența prețurile sale în două moduri:

– că o cotație fermă (bids/offers), când se obligă să cumpere/vândă un anumit volum de titluri la prețurile ask și bid afișate; cotațiile ferme se obțin numai prin contact direct cu firma market-maker.

– că o cotație facultativă (subject quote), când prețurile urmează să fie confirmate de către market-maker; prețurile cotate în “foile roz” (pink sheets) ale Biroului Național de Cotații (Național Quotation Bureau – NBQ) au acest caracter.

Pentru ordinele de până la 1000 acțiuni, operațiune se poate încheia în mod automat prin Sistemul de Executare a Ordinelor de Volum Mic (NASD’s Small Order Execution System – SOES). Acest sistem permite executarea electronică a ordinului clientului la cel mai bun preț din sistemul NASDAQ, în momentul primirii ordinului firma broker-dealer nemafiind nevoită să caute market-maker-ul cel mai convenabil.

1.2. Organizarea pieței extrabursiere în România

Pe piață extrabursieră sunt tranzacționate valorile mobiliare neincluse în Cota Bursei de Valori București și anume:

actiuntile societăților incluse în Programul de Privatizare în Masă (P.P.M.) încheiat în 1996

acțiunile societăților comerciale românești distribuite deja pe calea ofertelor publice inițiale, sau prin programele de privatizare, care fac obiectului regimului de furnizare periodică de date financiare al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) și care nu sunt cotate la bursă

orice alte acțiuni sau valori mobiliare a căror includere în sistem va fi aprobată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare (A.N.S.V.M).

Piață extrabursieră este organizată pe patru componente distincte :

Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare, cu rol de reglementare și urmărire a tranzacțiilor, fiind responsabilul și beneficiarul întregului sistem

Societatea de suport tehnologic RASDAQ care asigura colectarea informației cu privire la oportunitățile de vânzare-cumpărare titluri , mijlocește negocierea electronică, ține evidență contractelor încheiate, raportează situația tranzacțiilor fiecărei firme de brokeraj și difuzează informații cu privire la prețurile și volumul de titluri tranzacționate zilnic pe piață

Societatea Registrul Român al Acționarilor, numită și Registrator, registru independent, care păstrează și actualizează componentă acționariatului fiecărui emitent

Societatea Națională de Compensare, Decontare și Depozitare numită și depozitar, cu rol complex de calcul al soldului pe fiecare titlu, pentru fiecare utilizator direct al sistemului, de efectuare a transferului de proprietate și de deținere în numele utilizatorilor și al clienților acestora a valorilor mobiliare.

Acestor patru componente li se adaugă altele specifice, cum ar fi : utilizatori ai sistemului de tranzacționare, utilizatori direcți, indirecți și principali ai sistemului de decontare, reprezentanțe teritoriale ale SVM-urilor, bănci, fonduri, agenții de presă interne și internaționale, mass-media, toate conectate la o rețea principala de telecomunicații acoperind întreagă țară sau sub-rețele proprii fiecărei societăți de brokeraj.

Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare

Misiunea ANSVM este aceea de a caută posibilități care să faciliteze formarea de capital în sectoarele public și privat din România, dezvoltând, operând și reglând o piață cât mai lichidă, eficace și onestă pentru valorile mobiliare. Operând pe o piață în plină schimbare și orientată către înalte tehnologii și o mai bună tehnologizare, obiectivul de baza al Asociației Naționale a Societăților de Valori Mobiliare este acela de a crea prima piață de valori mobiliare din România atât pentru societățile privatizate cât și pentru noile societăți care se vor formă și vor dovedi un potențial crescut pentru dezvoltare.

Susținând o piață ce determina acumularea de capital, de către societățile comerciale mici și mijlocii, Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare contribuie la dezvoltarea activității speculative de capital, cu grade diferite de risc, din România. Folosind tehlnologii informatice și de telecomunicații avansate, Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare contribuie la apariția unei piețe cu potențial rapid de dezvoltare.

Obiectivul ANSVM este acela de a fi furnizorul cel mai important de servicii și reglementări de piață oneste, competitive și inovatoare pentru membrii săi, pentru emitenți și investitori.

Ca organism de auto-reglementare pentru piața extrabursieră de valori mobiliare, ANSVM are capacitatea de a detecta eventualele probleme ce pot apărea în activitate membrilor săi și de a le rezolva într-un mod practic și eficient, aceștia fiind participanți activi pe piață de capital și având o bună înțelegere a mediului și nevoilor domeniului lor de activitate. Având că suport disponibilitatea membrilor săi de a respectă regulile în a căror elaborare sunt direct implicați, ANSVM este organismul care impune standardele etice și profesionale ridicate. În vederea atingerii scopului sau, alături de o echipa de specialiști din cadrul CNVM,Financial Market Internațional și Intrados au instituit un set de reguli cunoscute că “Regulile de Practică Onestă ale ANSVM” care stau la baza regulilor și regulamentelor interioare elaborate și implementate de Asociație.

Registrul Român al Acționarilor

Registrul Român al Acționarilor S.A. este o entitate privată, independența construită la inițiativa a opt bănci comerciale și anume : BRD, BCR, BA, BANCOREX, BC Ion Țiriac, BancPost, MindBanc, BIR.

Registrul Român al Acționarilor (R.R.A.) este prima societate registru privat independent autorizat de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. Registrul are că scop oferirea de servicii specializate de evidență a acționariatului pentru societățile emitente de valori mobiliare și efectuează, pentru realizarea acestui obiectiv, toate operațiunile aferente evidenței și transferului de proprietate asupra acțiunilor. Registrul este capabil să ofere în cel mai scurt timp situația acțiunilor și proprietarilor lor, precum și alte servicii legate de relația emitent-acționar.

Activitatea Registrului vizează:

• monitorizarea valorilor mobiliare emise pentru a impedica sub sau supra-emisiunea

• înregistrarea transferului de valori mobiliare în fișierul central

• alte activități considerate de CNVM că fiind activități de registru

Fiind gestionar al evidenței acțiunilor societății, Registrul asigura cunoaștere de către societate, în orice moment, a acționariatului și a situației acțiunilor, ceea ce îi conferă acesteia exactitate în consemnarea voturilor în probleme importante ale emitentului că și rigurozitatea în distribuirea de dividende, eliminând problemele legate de pierderea, din evidență, de acționari sau acțiuni. Efectuarea cu promptitudine a modificărilor în evidență acționariatului pe baza tranzacțiilor private garantează faptul că proprietarii de acțiuni vor fi satisfăcuți de serviciile de registru contractate de societatea emitentă.

Ca entitate profesionistă care desfăsoară o activitate de control si gestiune a registrelor societăților comerciale, Registrul Român al Acționarilor oferă servicii către, pentru și în numele acționarilor. Activitatea să este dedicată exclusiv gestionării registrelor societăților comerciale, transferurilor de proprietate și activităților conexe. Regulamentele și procedurile sale au fost aprobate de CNVM, pentru asigurarea conformității procedurilor interne ale Registrului cu reglementările CNVM, RRA operează într-un sistem automat, eficient, conectat la sistemele centrale ale pieței și Depozitarului, beneficiind de ajutorul unui personal calificat, pregătit să rezolve nu numai transferuri legate de piață de acțiuni dematerializate, dar și de transferuri de valori mobiliare emise sub formă fizică reglementate de CNVM, folosind sisteme de proceduri identice pentru toate societățile.

Registrul are un rol important în desfășurarea ofertei publice. Ulterior emisiunii de titluri pe piață primară, societățile pot dori să își majoreze capitalul prin realizarea unei oferte publice. Utilizarea Registrului este esențială pentru o societate care a realizat o oferta publică în sensul în care tranzacționarea și transferul titlurilor pe piață secundară vor fi permanent evidențiate în Registru și, astfel, emitentul poate avea situația clară a componenței acționariatului sau în orice moment.

Societatea Națională de Compensare Decontare și Depozitare pentru Valorile Mobiliare

Societatea Națională de Compensare Decontare și Depozitare (SNCDD) este persoană juridică română constituită sub formă unei societăți pe acțiuni care îndeplinește activități de utilitate publică. Societatea are că obiect de activitate prestarea de servicii utilizatorilor direcți, pe baza de comision. Aceste servvicii includ: decontarea tranzacțiilor cu valori moibiliare, păstrarea în siguranță a valorilor mobiliare, transferul proprietății asupra valorilor mobiliare, servicii de înregistrare și plata valorilor moibiliare și orice operațiuni conexe.

Actionarii inițiali ai Societății sunt în număr de 82 de societăți care se încadrează în una dintre următoarele categorii: SVM autorizate, bănci și alte instituții de credit, societăți de asigurări, burse de valori, asociații profesionale de valori mobiliare și alte categorii de persoane juridice autorizate de CNVM să devină acționari ai societății. Admiterea de noi acționari se face semestrial prin emisiunea de noi acțiuni pe baza ofertelor de cumpărare adresate în prealabil Societății. De asemenea, noi acționari se pot admite pe baza vânzării de acțiuni de către actionarii existenți. Asupra acțiunilor nou emise se poate exercită dreptul de preempțiune, drept de care nu beneficiază ANSVM și Bursă de Valori București. Toate acțiunile se emit în formă dematerializată, sunt nominative și indivizibile.

Societatea deține un registru cu toți actionarii și poziția lor în structura capitalului social și informații privind mișcarea acțiunilor societății. Acțiunile pot fi transferate numai persoanelor indreptatie să fie acționar, confrom Statutului Societății,Contractului de Societate și avizului CNVM.

Valorile mobiliare admisibile pot fi numai emisiuni de valori mobiliare care, atunci când sunt transferate la societate pot face în mod legal, obiect al transferului prin înscriere în evidente conform legilor în vigoare. Societatea va acceptă o emisiune de valori mobiliare că valori mobiliare admisibile numai în urmă stabilirii de către Societate că această dispune de capacitatea operațională și de cea de a obține informațiile care sunt necesare pentru a îi permite să își ofere serviciile participanților atunci când aceste valori sunt transferate.

Sistemul CNS este un sistem pentru ținerea evidenței și decontarea contractelor CNS într-o valoare mobiliară în care tranzacțiile decontate ale participantului sunt compensate și fac obiectul unei novațiuni astfel încât referiot la fiecare emisiune de valori mobiliare în care participantul are activitate, este fie obligat să livreze un anume volum ( o poziție scurtă) sau este îndreptățit să primească un anumit volum de valori mobiliare (o poziție lungă), obligație de livrare fiind în favoarea Societății și dreptul de a încasa față de Societate.

Societatea folosește în mod automat la fiecare dată a decontării valorilor mobiliare transferate în poziția liberă a participantului, în scopul reducerii sau eliminării poziție scurte a participantului. Societatea poate să ceară tuturor participanților să efectueze plăti suplimentare de actualizare la prețul pieței (mark to the market) în orice poziție lungă sau scurtă. Înaintea datei de decontare, Societatea poate să ceară, de asemenea efectuare unor plăti de actualizare cu privire la tranzacții.

La fiecare dată de decontare, Societatea va întocmi un Raport de Decontare Real care reflectă pentru fiecare valoare mobiliară CNS în care a existat activitate în acea zi, tranzacțiile și transferurile în și din poziția să liberă și pozițiile separate, precum și poziția lungă sau scurtă de închidere pentru ziua respectivă în fiecare valoare CNS evaluată la prețul de decontare.

Sistemul Tranzacție cu Tranzacție – este un sistem de listare și decontare a contractelor tranzacție cu tranzacție conform căruia participantul este obligat, fie să livreze unități din fiecare valoarea mobiliare în care o activitate (poziție scurtă) , pentru respectivă perioada de decontare, fie este îndreptățit să primească unități din acea valoare mobiliare (poziție lungă) cu obligația de livrare aparținând participantului care vinde, iar dreptul de primire fiind al participantului care cumpără.

În scopuri contabile, Societatea menține o poziție pentru fiecare contract în fiecare valoare mobiliară a fiecărui participant.

La dată de decontare, Societatea efectuează automat prin notații de intrare scriptice, livrarea de valori mobiliare în scopul compensării tranzacțiilor decontate. În fiecare zi lucrătoare Societatea întocmește pentru fiecare participant câte un Raport de tranzacții detaliat care va arată pentru fiecare valoare mobiliară tranzacție cu tranzacție, contractele tranzacție cu trazactie luate în evidență în ziua lucrătoare anterioară și care trebuie decontate în maximum 2 zile lucrătoare. La fiecare dată de decontare se întocmește un Raport de tranzacție reală care reflectă poziția participantului și activitatea să într-o anumită valoare mobiliară tranzacție cu tranzacție.

Plățile bănești între participanți se vor face prin intermediul unui cont deschis special în acest scop la BNR. În fiecare zi lucrătoare societatea compensează net toate debitele și creditele la conturile fiecărui participant.

După încheierea anului calendaristic Societatea va furniza fiecărui participant și Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare bilanțul contabil al societății, precum și contul de venituri și cheltuieli auditate de experții contabili externi independenți, înregistrați la CNVM și ale de Consiliul de Administrație pentru anul respectiv. Situații interne neauditate se pot furniza pe tot parcursul anului. Societatea menține pe parcursul anului liste de valori mobiliare admisibile și le poate modifică conform regulilor în vigoare.

1.3.Sistemul de tranzacționare RASDAQ

RASDAQ este un sistem electronic de tranzacționare, fiind componentă cea mai importantă a pieței extrabursiere.

RASDAQ reprezintă, totodată, o structura tehnică afiliată la ANSVM și înmatriculată că societate cu răspundere limita (S.R.L.). Activitatea să constă în operarea și menținerea sistemului electronic de tranzacționare a valorilor mobiliare. Sistemul electronic de tranzacționare utilizează o varianta adaptată a programului PORTAL. În Statele Unite ale Americii PORTAL este folosit din 1971 de către Nasdaq Stock Market pentru piață de capital extrabursieră. Adaptarea programului a vizat atât specificul pieței românești, cât și legislația în vigoare în țară noastră. Tehnologia PORTAL asigura funcționarea unei piețe distribuită geografic, ai cărei participanți sunt interconectați printr-o rețea de date (linii dedicate sau comutate). Astfel, participanții autorizați pot accesa sistemul prin intermediul unei interfate personale computerizate (modul Telefon) , prin modulul Rețea (X25) sau cu ajutorul unor linii dedicate. Pentru asigurarea securității în sistem se utilizează coduri și parole individuale, iar accesul este limitat la funcționarii superiori, partenerii și angajații autorizați ai fiecărei firme.

Acest sistem permite participarea abonaților locali și internaționali și acceptă valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni, titluri derivate etc.) ale emitenților din întreagă lume. Tipurile de valori mobiliare care sunt tranzacționate și compensate în RASDAQ sunt identificate prin trei tehnici de baza: ISIN, alt număr de identificare sau un simbol fixat de RASDAQ.

Piață este creată de intermediarii de valori mobiliare aflați în concurență.

Accesul sau participarea directă în sistem este limitată la membrii care satisfac toate cerințele de participare stabilite de ANSVM sau de RASDAQ-SRL. Printre aceste cerințe se numără:

• un nivel de capitalizare mai mare decât cel stabilit de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare pentru intermediarii autorizați să tranzactioneze valori mobiliare și în calitate de dealeri

• o configurație specifică a echipamentelor și programelor, că și anumite particularități legate de sistemul de telecomunicații, întreținerea echipamentului, cerințe operațonale și de securitate conținute în contractele de servicii, ghiduri ale utilizatorilor sau alte asemenea documente

• un minimum de personal și de proceduri de supraveghere

• alte cerințe impuse în viitor de ANSVM sau RASDAQ

Prin intermediul terminalelor de tranzacționare conectate în acces direct (direct acces) participanții la sistem transmit cotații de cerere și oferta pentru valori mobiliare. O dată introdusă în sistem, cotațiile sunt disponibile în timp real tuturor participanților.

Datele despre piață pot fi distribuite în timp real investitorilor instituționali și altor părți interesate, prin sistemul de acces vizual (view only).

Prin funcționarea să, sistemul asigura tuturor cetățenilor posibilitatea de a vinde și cumpără acțiuni sau alte valori mobiliare, admise în sistem, la un preț corect, indiferent de locul unde se află, de capacitatea de asimilare a informațiilor sau de puterea lor economică.

Datorită faptului că prin sistemul RASDAQ pot fi tranzacționate acțiunile rezultate în urmă Programului de Privatizare în Masă, dar și acțiuni rezultate în urmă majorărilor de capital, sistemul este operațional nu numai pe piață secundară, ci și pe piață primară a valorilor mobiliare.

Pe piață primară – managerii principali pot vehicula volume inițiale de distribuire de valori mobiliare pentru că apoi să determine alocările finale ale ofertelor secundare. Orice informație referitoare la aceste acțiuni și distribuirea lor va putea fi cunoscută prin intermediul utilizării sistemului RASDAQ confirmările electronice sunt generate când se realizează acordul între cei ce garantează plasamentul și brokerii participanți la acest proces.

Această componentă va fi esențială pentru piață românească odată cu introducerea conceptului de Oferta Publică Inițială. Sistemul va urmări oferta publică inițială prin setarea noi emisiuni, lansarea emisiunii, alocarea emisiunii către participanți, urmărirea administrării participării la această prin luarea în evidență a răspunsurilor acestora (pozitive, negative, niciun răspuns, sumarul răspunsurilor, toate răspunsurile), prin alcătuirea listei de participanți la oferta publică, vizualizarea prospectului emisiunii și deținerea situației răspunsurilor la o oferta publică inițială.

Pe piață secundară, sistemul oferă prețul cotată pentru dealerii și formatorii de piață. Cotațiile pot fi ferme sau îndicative și pot fi actualizate prin intermediul afisajului sistemului. Componentă pieței secundar a fost concepută ținând seama de piețele în formare având capacitatea de a asista aceste piețe în a își câștigă capitalul necesar pentru dezvoltare.

Pe această piață programul PORTAL are următoarele funcții:

Serviciul de “directori”: lista emisiunilor, profilul societății, lista participanților, lista codurilor de localitate, lista codurilor de țară, lista codurilor valutelor, umarirea selectivă a pieței.

Vizualizarea cotațiilor: ordonarea după prețul de cumpărare, ordonarea după prețul de vânzare, ordonarea combinată

Actualizarea cotațiilor- înregistrarea într-o emisiune participanții care tranzacționează loturi mari, participanții care tranzacționează loturi mici, participanții ale căror cotații sunt pur orientative.

Raportul tranzacției- formă scurtă, formă extinsă

Comparații: sumarul cererilor, sumarul ofertei

Mesaj

Urmărirea selectivă a pieței

Negocierea și listarea cererilor și ofertelor

Principalele caracteristici ale sistemului RASDAQ sunt sintetizate în cele ce urmează:

Capacitatea de listare. Sistemul RASDAQ are capacitatea de a stoca informații cu privire la tranzacționarea acțiunilor, inclusiv istoricul tranzacțiilor, informații cu privire la emitenți și codul sursă al programului. Sistemul permite listarea a mai mult de cincii mii de societăți, echipamentul având 20 MB de memorie.

Capacitatea de procesare a tranzacțiilor. Sistemul RASDAQ are capacitatea de a procesa nivelele specifice ale tranzacțiilor executate și raportate. Acest nivele sunt : 3000 de tranzacttii în primele 30 de minute de activitate (deschiderea pieței); 2000 de tranzacții în ultimele 30 de minute ale activității (închiderea pieței) și 3000 de tranzacții pe ora pe durata unei zile normale de tranzacționare

Obținerea prețului. Sistemul RASDAQ permite brokerilor și dealerilor să acționeze în calitate de creator de piață, anunțându-și electronic ofertele de cumpărare și vânzare de acțiuni la anumite prețuri, astfel, stabilind cel mai bun preț la care se poate tranzacționa o anumită valoare mobiliară. Acest sistem permite executarea ordinelor limita la un anume volum și preț, menținerea ordinelor până la executare, de la transmiterea ofertelor de vânzare – cumpărare de la borkerul/dealerul ce o inițiază, până la cel căruia i se adresează.

Alte caracteristici ale sistemului sunt transparență – o mare capacitate de diseminare a informației referitoare la tranzacții în timp real (preț, mărime, dată ultimei tranzacții pentru fiecare valoare mobiliară), supraveghere – sistemul va menține un registru cu tranzacțiile efectuate și astfel poate depista pe acei participanți care nu respectă regulile de tranzacționare, drepturi de licență – accesul la codul sursă permite modificări care să întâmpine cerințele apărute pe piață noastră de capital, acces la distanță – sistemul permite conectarea la rețele de telecomunicații prin linii telefonice și prin satelit, oferind posibilitatea accesului intermediarilor de valori mobiliare indiferent de amplasarea lor geografică, flexibilitate – sistemul este capabil să țină pasul cu modificările din sistemul financiar. Sistemul furnizează, de asemenea, documentație sub formă ghidului opreational pentru brokeri, ghidul operațional pentru managerii de sistem și a unui manual de supraveghere a pieței. RASDAQ este conectat cu Depozitarul Central, cu Registrul Central și are capacitatea de aprimi mesaje de la mai multe societăți de compensare/decontare și bănci, înaintea executării fiecărei tranzacții.

Tranzacționarea valorilor mobiliare prin sistemul RASDAQ conferă avantaje și pentru emitenți. Astfel , alegerea unei emisiuni de către unul sau mai mulți formatori de piață în vederea afișării de cotații ferme în sistem, nu conduce la costuri adiționale pentru emitenți. Înregistrarea mai multor formatori de piață pentru o anumită emisiune angajează o parte mai mare din capitalul acestora pentru tranzacționarea acțiunilor respective, ceea ce pentru emitent reprezintă o recunoaștere de către piață a performanțelor sale.

Emitenții se pot informa permanent cu privire la prețurile pieței, ceea ce nu necesită niciun cost suplimentar ( nicio plata către ANSVM sau către firmele ce acționează în calitate de formator de piață).

În afară acestor componente principale, Bursă Electronică RASDAQ mai conține și alte componente specifice, și anume: utilizatorii sistemului de tranzacționare, utilizatorii sistemului de decontare, reprezentantele teritoriale ale societăților de servicii de investiții financiare, bănci, fonduri, agenți de presă,etc.

Tranzacțiile la Bursă Electronică RASDAQ sunt efectuate numai de către intermediarii de valori mobiliare, respectiv, de către societățile de servicii de investiții financiare, autorizate și supravegheate de către C.N.V.M. În funcție de activitățile pe care le desfășoară, aceste societăți se împart în:

Societăți de servicii de investiții financiare care acționează numai pe contul clienților (BROKERI) – sunt acele societăți care prin agenții lor pentru servicii de investiții financiare (persoane fizice) vând și/sau cumpără valori mobiliare în numele și pe contul clienților lor. Veniturile acestor societăți sunt reprezentate de comisionale pe care le percep în urmă încheierii unei tranzacții ( maxim 8%, conform Regulamentului privind autorizarea și exercitarea intermedierii de valori mobiliare), inclusiv taxele și alte cheltuieli legate de executarea tranzacției;

Societăți de servicii de investiții financiare care acționează pe cont propriu (DEALERI) – sunt acele societăți care cumpără sau vând acțiuni pentru sau din portofoliul propriu în scop speculativ. O societate dealer poate acționa și în numele și pe contul clienților;

Societăți de servicii de investiții financiare formatoare de piață (MARKET-MAKERS) – sunt acele societăți care acționează în nume propriu și care au rolul de a „face piață” prin afișarea permanentă de cotații ferme, find gata în orice moment să cumpere sau să vândă valorile mobiliare respective în cantitatea standard (impusă de ANSVM) și la prețul ferm de oferta. Um market-maker este deci un dealer care „face piață” pentru una sau mai multe valori mobiliare, asumându-și astfel anumite obligații în plus față de un dealer obișnuit, și anume să ofere în orice moment un preș de vânzare-cumpărare pentru titlul(titlurile)respective.Societățile care acționează că market-maker nu percep comisioane. În funcție de tipul tranzacției, profitul lor poate avea o dublă natură:

• Dacă societatea vinde unui client al sau o valoare mobiliară din portofoliu, ea va înregistra un dublu venit: pe de o parte, din diferența dintre prețul de achiziție al titlului și prețul sau de vânzare și, pe de altă parte, venitul rezultat din adaosul pe care societatea îl percepe că rezultat al serviciului prestat și care se adaugă la prețul de execuție al tranzacției (mark up);

• Dacă societatea cumpără de la un client al sau o valoare mobiliară, ea va înregistra la momentul achiziționării un venit rezultat din prestarea serviciului pentru clientul respectiv.Acest venit se numește reducere (mark down), deoarece se deduce din prețul de execuție al tranzacției;

• Dacă societatea vinde/cumpără o valoare mobiliară din/pentru portofoliul propriu de la o altă societate de valori mobiliare pe piață interdealeri, venitul este obținut doar la momentul vânzării că diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare a titlului.

Pentru că o societate de servicii de investiții financiare să „facă piață” pentru una sau mai multe valori mobiliare, este necesar că această să îndeplinească anumite condiții:

să dețină un capital net minim (conform Regulamentului privind autorizarea și exercitarea intermedierii de valori mobiliare);

să fie înregistrată la ANSVM că formator de piață pentru valoarea mobiliară respectivă;

să îndeplinească o serie de condiții legate de afișarea cotațiilor și menținerea lor în sistem, etc.

Sistemul electronic de tranzacționare RASDAQ este o varianta a programului NASDAQ-PORTAL care asigura formarea unei piețe electronice și securizate, ai cărei participanți sunt interconectați între ei printr-o rețea de date. Această piață este creată de intermediarii de valori mobiliare, care se află între ei în relații de concurență și comunica între ei în mod direct și în timp real. Sistemul de tranzacționare RASDAQ a fost proiectat și este operațional pentru desfășurarea de operații specifice atât pieței primare, cât și pieței secundară.

Piață primară dezvoltată de sistemul RASDAQ este o piață privată de valori mobiliare care sunt tranzacționate ulterior în sistemul RASDAQ. Oferta publică de acțiuni pe această piață este lansată de către managerul sindicatului de intermediere. Utilizatorii sistemului pot participa la o oferta publică numai cu acceptul acestuia, devenind astfel membri ai sindicatului de intermediere. După finalizarea prețului tranzacției de către managerul sindicatului de intermediere are loc alocarea titlurilor pentru fiecare membru al sindicatului. Confirmările electronice sunt declanșate în momentul în care se realizează acordul dintre cei care lansează oferta și intermediarii participanți la proces. În condițiile în care vor fi introduse în sistem acțiuni emise de alte societăți decât cele incluse în Programul de Privatiazre în Masă, sistemul PORTAL va permite distribuirea acestora și furnizarea de informații cu privire la aceste societăți.

Pe piață secundară sistemul oferă posibilitatea de formare a prețului pentru acțiunile tranzacționate în sistem și oferă dealerilor și formatorilor de piață posibilitatea de a-și afișa propriile cotații. Funcțiile care sunt oferite intermediarilor acestei piețe sunt următoarele:

Funcția directori, care cuprinde lista participanților la sitem, lista emisiunilor, lista codurilor de localitate, etc.;

Funcția de afișare a cotațiilor, care permite vizualizarea cotațiilor, ordonarea acestora după prețul de cumpărare și de vânzare,etc.;

Funcția de actualizare a cotațiilor, folosită pentru introducerea și actualizarea cotațiilor ori de câte ori formatorii de piață doresc acest lucru;

Tranzacționarea, care permite vizualizarea unor câmpuri ce conțin date referitoare la: denumirea acțiunii care face obiectul tranzacției, numărul atribuit acestei acțiuni, moneda în care se exprimă tranzacția, prețul la care s-a realizat ultima tranzacție,etc.;

Înregistrare-retragere, folosită pentru înregistrarea că formator de piață pentru o anumită valoare mobiliară, pentru actualizarea unor informații sau pentru retragerea dintr-o emisiune;

Comparații, care permite vizualizarea, confirmarea sau anularea tranzacției făcute;

Fișier personal al utilizatorului;

Mesaje;

Funcția de negociere a ofetelor.

Alte caracteristici ale sistemului sunt transparență și flexibilitatea acestuia. Prin sitemul PORTAL se realizează pe piață secundară posibilitatea formării prețului pentru acțiunile tranzacționate, iar dealerilor și formatorilor de piață, posibilitatea afișării și actualizării propriilor cotații.

Mecanismul derulării tranzacțiilor la Bursa Electronică RASDAQ

1.4.1 Condiții de listare a acțiunilor la Bursa Electronică RASDAQ

Acțiunile care se tranzacționează la Bursa Electronică RASDAQ trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

să fie emise sub formă dematerializată de către societăți deținute public;

să fie înregistrate la Oficul de Evidență a Valorilor Mobiliare;

emitentul acțiunilor să aibă contract de furnizare de servicii cu o societate de registru independent autorizată de C.N.V.M.

Acțiunile listate la Bursa Electronică RASDAQ sunt grupate în trei categorii:

Categoria I;

Categoria a II-a;

Categoria de bază.

Condițiile de listare a acțiunilor la Categoria I sunt următoarele:

Emitentul a înregistrat profit pentru cel puțin un exercițiu financiar dintre ultimele două;

Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puțin 9 milioane de euro;

Emitentul a înregistrat o valoare totală a activelor de cel puțin 4,5 milioane de euro;

Suma acțiunilor celor care dețin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acțiuni ale emitentului este mai mare de 15% din numărul total de acțiuni sau valoarea medie de piață a acestor acțiuni este de cel puțin 150.000 euro;

Capitalul social sau capitalizarea medie a pieței în ultimele două trimestre calendaristice este de cel puțin 1 milion de euro;

Pentru societățile deja listate, numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestre calendaristice în care s-au înregistrat tranzacții reprezintă cel puțin jumătate din numărul total de zile de tranzacționare din perioada respectivă.

Condițiile de listare a acțiunilor la Categoria a II-a sunt următoarele:

Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puțin 2,5milioane de euro;

Suma acțiunilor celor care dețin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acțiuni ale emitentului este mai mare de 10% din numărul total de acțiuni sau valoarea medie de piață a acestor acțiuni este de cel puțin 50.000 euro;

Capitalul social sau capitalizarea medie a pieței în ultimele două trimestre calendaristice este de cel puțin 0,5 milioane de euro;

Pentru societățile deja listate, numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestre calendaristice în care s-au înregistrat tranzacții reprezintă cel puțin o pătrime din numărul total de zile de tranzacționare din perioada respectivă.

De asemenea, în vederea menținerii în cadrul Categoriei I sau a II-a, emitenții sunt obligați să transmită pieței o serie de rapoarte (curente, trimestriale, semestriale și anuale) care sunt făcute publice prin intermediul sistemului de informare a pieței.

Suspendarea listării acțiunilor unui emitent poate fi decisă de conducerea Bursei Electronice RASDAQ, cu avizul inspectorului general al acestei piețe, în următoarele situații:

Societatea emitentă nu-și îndeplinește informațiile de informare;

Bursa Electronică RASDAQ este informată în legătură cu convocarea AGA, care are înscrisă pe ordinea de zi modificarea capitalului social, modificarea numărului de acțiuni emise, repartizarea profitului, divizarea, fuziunea, sau alte puncte care pot influența prețul acțiunilor și interesul investitorilor – în scopul transmiterii acestor informații către participanții la piață;

În cazul convocării AGA a unei societăți listate, incepând cu data stabilită pentru desfășurarea AGA – în scopul de a oferi emitentului posibilitatea informării privind hotărârile luate și a transmiterii acestei informări, prin sistem, participanților la piață;

La solicitarea emitentului, în vederea efectuării unor comunicări importante privind activitatea acestuia;

În orice altă situație stabilită de piață ca fiind un caz de nerespectare a reglementărilor în vigoare sau care ar putea afecta prețul acțiunilor și interesele investitorilor, după obținearea acordului C.N.V.M.

1.4.2 Sistemul de cotații.

Negocierea titlurilor la Bursa Electronică RASDAQ se realizează pe baza cotațiilor afișate de către formatorii de piață (market-makers) și celelalte societăți de servicii de investiții financiare care nu sunt formatoare de piață.

Cotațiile pot fi ferme sau indicative.

Cotațiile ferme sunt introduse în sistem de către formatorii de piață pentru loturi standard sau pentru loturi disparate.

Societatea care se înregistrează ca formator de piață pentru loturi standard trebuie să îndeplinească următoarele două condiții:

Să afișeze cotații pentru cantități mai mari sau cel puțin egale cu 200 acțiuni;

Să mențină înregistrarea sa ca formator de piață timp de minimum 10 zile lucrătoare consecutive.

Societatea care se înregistrează ca formator de piață pentru loturi disparate trebuie să îndeplinească următoarele două condiții:

Să afișeze cotații pentru cantități cuprinse între 40-199 (inclusiv) acțiuni;

Să mențină înregistrarea sa ca formator de piață timp de minimum 30 zile lucrătoare consecutive.

Formatorii de piață(market makeri) au totodată obligația de a-și onora o cerere sau o ofertă fermă în cantitatea și la prețul afișat în orice moment în timpul orarului de funcționare a pieței, atâta timp cât acesta nu și-a actualizat cotația ca preț sau dimensiune. După ce au raportat o tranzacție pentru cel puțin un lot (standard sau disparat), formatorii de piață pot proceda la actualizarea cotației afișate în sistem. Această procedură îi absolvă pe formatorii de piață de obligația onorării cotației afișate inițial.

Cotațiile indicative sunt introduse în sistem de către societățile de servicii de investiții finaciare care nu au calitatea de formatori de piață. Aceste cotații pot fi introduse în sistem în baza ordinelor primite de la clienții pe care îi deservesc sau pentru efectuarea de operațiuni în portofoliul propriu. În cazul în care în sistem sunt afișate cotații ferme de către cel puțin doi formatori de piață, este permisă doar afișarea cotațiilor indicative aferente ordinelor primite de la clienți. Cotațiile indicative au rolul de a informa piața cu rpivire la intenția unei societăți de a negocia o anumită valoare mobiliară și au specific faptul că în dreptul lor nu este specificată dimensiunea ofertei. Ele sunt cotații orientative și pot fi modificate sau retrase în orice moment în timpul orarului de funcționare a pieței.

Prețul la care o societate de servicii de investiții financiare formatoare de piață „este gata” să cumpere o valoare mobiliară se numește „cotație fermă de cumpărare”(BID), iar prețul la care „este gata” să vândă se numește „cotație fermă de vânzare”(ASK).

Ecranul de cotații poate fi vizualizat de toate categoriile de utilizatori. Cotațiile ferme sunt afișate pe trei ecrane:

Ecranul de cerere(BID), unde prețurile sun afișate în ordine descrescătoare;

Ecranul de ofertă(ASK), unde prețurile sun afișate în ordine crescătoare;

Ecranul combinat(BID-ASK), care afișează în partea stângă cotațiile de cumpărare, iar în partea dreaptă, cotațiile de vânzare.

Ordonarea cotațiilor într-un ecran combinat se face cu respectarea următoarelor reguli:

Cotațiile ferme au prioritate față de cotațiile indicative;

Cotațiile femre introduse de formatorii de piață pentru loturi standard sau disparate sunt ordonate în funcție de prețul și momentul introducerii lor;

Cotațiile indicative sunt afișate la sfârși și ordonate în funcție de prețul și momentul introducerii acestora.

1.4.3 Tipuri de tranzacții.

Toate tranzacțiile derulate la Bursa Electronică RASDAQ sunt supuse regulii „celei mai bune execuții”, potrivit căreia intermediarii (traderii) trebuie să obțină pentru clienții lor cel mai bun preț al pieței.

La Bursa Electronică RASDAQ, se pot realiza patru tipuri de tranzacții:

Tranzacția de agent;

Tranzacția de dealer;

Tranzacția de dealer fără risc;

Tranzacții încrucișate.

Tranzacția de agent (TWO SIDE) este tranzacția efectuată de trader în numele clientului, fără a fi implicate valori mobiliare aflate în portofoliul societății. Pentru astfel de tranzacții, traderii percep de la clienții lor un comision, al cărui procent este negociabil și trebuie să se incadreze în plafonul maxim stabilit prin reglementările pieței (8% în cazul Bursei Electronice RASDAQ). La o tranzacție de agent participă clientul, traderul la care acesta își are deschis contul și o societate de servicii de investiții financiare cu care traderul negociază în numele clientului.

Tranzacția de dealer, tranzacția de dealer fără risc și tranzacțiile încrucișate sunt tranzacții de tip ONE.

Tranzacția de dealer este o tranzacție care implică portofoliul propriu al intermediarului. În acest caz, societatea de servicii de investiții financiare cumpără acțiuni de la clientul său pentru completarea propriului portofoliu sau vinde acțiuni din acesta către clienți, cu obligația respectării regulii „celei mai bune execuții”. Câștigul societății îl reprezintă partea din prețul de cumpărare (BID) reținută la propriile cumpărări, respectiv, partea adăugată la prețul de vânzare (ASK) la propriile vânzări. Tranzacția de dealer este raportată de către societatea de servicii de investiții financiare la prețul care a reprezentat baza de calcul a reducerii sau a adaosului.

Tranzacția de dealer fără risc este tranzacția în cadrul căreia onorarea ordinelor clienților nu se efectuează din portofoliul propriu al societății de servicii de investiții financiare, fie din cauza faptului că societatea nu deține titlurile respective în portofoliu, fie datorită faptului că nu dorește să cumpere pentru portofoliul propriu acțiunile vândute de un client. Aceste tranzacții sunt considerate fără risc, deoarece există întotdeauna un ordin echivalent din partea clientului.

Tranzacțiile încrucișate (cross) sunt acele tranzacții intermediate de o societate de servicii de investiții financiare unde atât cumpărătorul cât și vânzătorul sunt clienți proprii. Comisionul este în acest caz perceput de la fiecare dintre cei doi clienți. În cazul tranzacțiilor încrucișate, decontarea se poate realiza într-un timp mai scurt, deoarece ele nu implică existența unui depozitar.

1.4.4 Raportarea, confirmarea, decontarea și înregistrarea tranzacțiilor.

În vederea asigurării transparenței operațiunilor derulate la Bursa Electronică RASDAQ, este necesară difuzarea publică a tranzacțiilor efectuate de societățile de servicii de investiții financiare participante la sistemul de tranzacționare. Astfel, membrii participanți la sistem sunt obligați ca într-un interval de două minute de la momentul ajungerii la un acord între vânzător și cumpărător cu privire la termenii unei tranzacții la valorile mobiliare respective. Această obligație este valabilă pentru următoarele tipuri de tranzacții:

Tranzacții negociate între societățile de servicii de investiții financiare, în calitate de membri, între un membru și un client sau între doi clienți ai aceluiași membru;

Tranzacții care nu implică negocierea computerizată.

Nu este obligatorie întocmirea și transmiterea raportului de tranzacționare în cazul în care:

Tranzacțiile reprezintă o parte a unei oferte publice primare sau secundare sau sunt plasamente private de valori mobiliare;

Tranzacțiile rezultă din obligații legale (de exemplu, ele sunt rezultatul unei hotărâri judecătorești sau sunt primite ca moștenire);

Tranzacțiile sunt efectuate cu titlu de cadou sau donație pentru o organizație de caritate recunoscută oficial, etc.

Obligația întocmirii raportului de tranzacționare este supusă următoarelor reguli:

Dacă tranzacția a fost realizată între doi membri și ambii sunt înregistrați ca formatori de piață, obligația de raportare revine membrului de vânzător;

Dacă tranzacția a fost realizată între doi membri, din care numai unul este înregistrat ca formator de piață, obligația de raportare revine formatorului de piață;

Dacă tranzacția a fost realizată între doi membri, din care nici unul nu este înregistrat ca formator de piață, obligația de raportare revine membrului vânzător;

Dacă tranzacția a fost realizată între membru și un nemembru, raportarea trebuie făcută de membru;

Dacă un membru satisface simultan ordinele de cumpărare și vânzare a doi sau mai mulți clienți, obligația de raportare revine membrului.

Un raport de tranzacționare cuprinde următoarele informații:

Simbolul valorii mobiliare;

Prețul per unitate (exclusiv comisionul, adaosul, reducerea sau orice alte taxe aferente tranzacției);

Volumul tranzației;

Un simbol care indică natura tranzacției efectuate de cel care face raportarea;

Un simbol care indică dacă cel care face raportarea a efectuat tranzacția ca agent sau dealer;

Identitatea membrului care reprezintă cealaltă parte a tranzacției;

Un indicator de întârziere și ora execuției, în cazul rapoartelor de tranzacționare introduse în sistem la mai mult de două minute de la executarea tranzacției;

Alte informații pe care le poate solicita A.N.S.V.M.

Raportarea tranzacțiilor este urmată de confirmare, în vederea compensării și decontării acestora. Confirmarea de către celălalt membru sau contraparte trebuie efectuată într-un interval de cinci minute de la raportare. Acesta trebuie să răspundă introducând în sistem unul din următoarele răspunsuri:

Acceptarea termenilor tranzacției raportate;

Respingerea termenilor tranzacției raportate;

Respingerea termenilor tranzacției raportate, însoțită de propunerea de modificare a termenilor. În acest caz, membrul care primește termenii modifcați trebuie să răspundă în termen de 30 de minute pentru efectuarea confirmării.

Confirmarea tranzacțiilor se realizează numai dacă sunt implicați membri diferiți. Rapoartele de tranzacționare și confirmările intră în baza de date a sistemului. Pe măsură ce acestea sunt identificate, statutul lor va fi „Acceptat-Comparat” și va fi afișat la funcția „Comparații”. Numai tranzacțiile cu statutul „Acceptat-Comparat” vor fi trimise spre decontare la Depozitar(SNCDD).

În cazul în care are loc o tranzacție între un membru și un non-participant la sistem, statutul tranzacției va fi „Acceptat-Unilateral”. În acest caz, membrul va transmite Depozitarului toate informațiile și/sau documentele necesare pentru înregistrarea transferului de proprietate între părțile implicate.

Procesul de compensare, decontare și depozitare a valorilor mobiliare are loc între societatea de servicii de investiții financiare și Depozitar. Societatea Națională de Compensare, Depozitare și Decontare are rolul de a înregistra toate tranzacțiile executate între utilizatorii direcți pe piață, conform raportărilor primite de la Sistemul de tranzacționare RASDAQ. Fiecare societate de servicii de investiții financiare are deschis la SNCDD cel puțin un cont care are, la rândul său, 3 subconturi:

Subcontul agregat(SEG), unde sunt înregistrate global valorile mobiliare ale clienților;

Subcontul FREE, unde sunt înregistrate valorile mobiliare proprii ale societății și prin intermediul căruia are loc decontarea;

Subcontul TRANSFER-IN, cu rol de tranzit, destinat unor oprațiunii speciale.

Această structurare a contului are în vedere nu numai optimizarea evidenței, ci și realizarea a 2 obiective majore, și anume:

Separarea valorilor mobiliare care se află în proprietatea clienților, de cele aflate în proprietatea societății;

Evitarea folosirii abuzive de către societate a valorilor mobiliare care aparțin clienților.

Închiderea circuitului de transfer, adică încheierea actului de vânzare-cumpărare la Bursa Electronică RASDAQ este o activitate complexă care durează 3 zile de la momentul în care ordinul a ajuns în ședința de tranzacționare (momentul T). Sistemul de decontare folosit de RASDAQ este unul de livrare contra plată. Aceasta presupune existența a 2 fluxuri de transfer între cumpărător și vânzător:

Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător;

Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător.

Ambele fluxuri se declanșează simultan în procesul decontării și presupun existența mai multor operațiuni succesive.

Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător.

La sfârșitul fiecărei zile de tranzacționare T, sistemul automat RASDAQ proceseză pentru fiecare societate de servicii de investiții financiare în parte Raportul de Tranzacționare, pe care îl trimite la SNCDD. Acest raport cuprinde date referitoare la denumirea acțiunii, cantitatea cumpărată-vândută (canmtitatea vândută se înscrie cu „-”), precum și suma netă de plătit sau de primit pe total și pentru fiecare acțiune în parte.

A doua zi (T+1) SNCDD va efectua repartizarea plăților pe băncile de decontare și în cadrul acestora pe fiecare societate de servicii de investiții financiare în parte. Totodată, SNCDD întocmește Raportul de decontare al zilei T, care cuprinde : denumirea băncii, numărul de cont al BNR, suma de plată, suma de primit în favoarea contului special al SNCDD.

SNCDD va primi de la băncile de decontare debitoare o copie de pe ordinul de plată care este trimis la BNR. În baza acesteia, BNR va vira suma respectivă în contul special al SNCDD. Pe de altă parte, SNCDD va întocmi ordine de plată și Balanța pentru decontarea finală a operațiunilor, în baza cărora BNR va vira suma respectivă defalcat în conturile băncilor creditoare (conform balanței). Aceste operațiuni se derulează pe parcursul celor 3 zile de la data tranzacționării.

În cea de-a 3-a zi de la tranzacționare (T+3), BNR va transmite SNCDD confirmarea de decontare finală prin care se precizează că s-a efectuat transferul irevocabil al fondurilor bănești. Extrasul de cont pe care îl eliberează BNR în favoarea SNCDD cuprinde mișcările din debitul și creditul contului special de decontare finală, adică fluxurile de intrare în acest cont și respectiv, cele de ieșire din acest cont.

Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător.

Acțiunile care urmează a fi vândute se pot afla fie la un registru independent (de ex. RRA) sau la o bancă custode.

Dacă acțiunile care urmeză a fi vândute se află la un registru independent, pe numele acționarului vânzător, mișcarea valorilor mobiliare începe în ziua T sau chiar înainte (T-1) de la data tranzacționării, în funcție de momentul în care societatea de servicii de investiții financiare va transfera acțiunile de la registru în contul său deschis la SNCDD. Acest lucru este necesar deoarece în acest moment la Bursa Electronică RASDAQ funcționează regula prefinanțării operațiunilor, potrivit căreia activele trebuie să se gasească în contul societăților de servicii de investiții financiare înainte de efectuarea tranzacțiilor (la cumpărarea acțiunilor banii trebuie să se gasească în contul societăților de servicii de investiții financiare iar la vânzarea acțiunilor titlurile trebuie să se găsească în contul aceleiași societăți). Această măsură are în vedere protejarea pieței de riscurile legate de nerespectarea angajamentelor asumate de părți.

În ziua T sau (T-1), înaintea efectuării tranzacției, societatea de servicii de investiții financiare care reprezintă vânzătorul va verifica existența acțiunilor la registrul independent și va efectua transferul acestora de la Registru – din contul clientului, la SNCDD în contul SVM-SEG.

Dacă tranzacția s-a efectuat, a doua zi (T+2) societatea de servicii de investiții financiare va efectua transferul din SVM-SEG în SVM-FREE.

După confirmarea tranzacției, în intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD va transfera automat toate pozițiile SVM vânzător – FREE în SVM cumpărător – FREE. Din acest moment, la alegerea clientului, acțiunile pot fi păstrate în custodia SVM-ului, pot fi transferate la registru, pe numele propriu al clientului sau pot fi trecute în custodia unei bănci custode.

După cum s-a putut constata, acțiunile au trecut pe tot parcursul acestui circuit dintr-un cont în altul, de la o instituție la alta, dar nu s-au aflat nici un moment în proprietatea acestora, ci doar în custodia lor.

Dacă acțiunile ce urmează a fi vândute se află la banca custode, societatea de servicii de investiții financiare care primește ordinul de vânzare a acestora verifică existența valorilor mobiliare la banca custode și numai după aceea efectuează tranzacția.

La momentul (T-1) sau T banca custode transferă valorile mobiliare din contul său la SNCDD în contul SVM vânzătoare – T-IN la SNCDD.

Dacă tranzacția s-a efectuat la momentul (T+2), SVM vânzătoare va efectua transferul din SVM – T-IN în SVM-FREE.

În intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD va transfera automat toate pozițiile

SVM vânzătoare – FREE în SVM cumpărătoare – FREE.

În ambele situații, în ziua (T+3) societatea de servicii de investiții financiare cumpărătoare va prelua valorile mobiliare aflate în pozițiile sale FREE și le va transfera în funcție de cerințele clientului cumpărător, conform procedurii prezentate anterior.

Datele cu privire la deținerile investitorilor (bani sau valori mobiliare) sunt evidențiate în „Extrasul de cont”, document care este eliberat de societatea de servicii de investiții financiare care acționează în calitate de custode, de banca custode sau de registrele independente și care dovedește faptul că clientul respectiv este proprietarul valorilor respective. În cazul acțiunilor vândute, contravaloarea acestora se poate găsi în contuirle deschise de lienți la societățile de servicii de investiții financiare sau la băncile custode. Clientul poate solicita în orice moment retragerea banilor sau a valorilor mobiliare.

1.4.5 Sistemul alternativ de tranzactionare

În cursul anului 2006, în vederea aplicării prevederilor Legii Nr. 297/2004 privind Piață de Capital și a Regulamentului CNVM Nr. 2/2006 privind piețele reglementate și sistemele alternative de tranzacționare, Bursă de Valori București a fost autorizată că Operator de Piață, prin decizia CNVM Nr 3390/13.11.2006.

Bursă de Valori București se află în proces de autorizare a Pieței RASDAQ în conformitate cu noul cadru legal. În acest sens sunt purtate discuții la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare în vederea aprobării modificărilor Codului BVB că Operator de Piață (regulile pieței reglementate) și Codului BVB că Operator de Sistem (regulile sistemului alternativ de tranzacționare). În calitate de operator de sistem, BVB va administra un Sistem Alternativ de Tranzacționare, cu sectoarele „Titluri de capital” (acțiuni, drepturi, categoria internațională acțiuni tranzacționate pe o piață reglementată, și categoria acțiuni tranzacționate pe o altă piață românească), „Titluri de credit” (obligațiuni corporative și municipale) și „Organisme de plasament colectiv” (acțiuni și unități de fond).

La sfârșitul anului 2006, 254 emitenți cu o lichiditate ridicată erau avuți în vedere pentru a fi selecționați pe o categorie superioară RASDAQ. Aceștia și-au dat acordul de principiu în urmă cu un an pentru a fi tranzactionati pe o piață administrată de BVB, urmând că ulterior să fie semnate contractele. În anul 2006, acești 254 emitenți au totalizat 76,24% din valoarea tranzactilor pe RASDAQ.

Cele mai lichide și mai capitalizate dintre aceste societăți sunt eligibile pentru a fi tranzacționate pe piață reglementată. Valoarea tranzacțiilor efectuate cu acțiunile acestor 67 de emitenți a reprezentat 61,15% din totalul efectuat pe piață în 2006.

Transparență în creștere pe piață RASDAQ

Tendința de creștere a transparenței emitenților ale căror instrumente financiare sunt tranzacționate în cadrul Pieței RASDAQ s-a menținut și în anul 2006. Pe parcursul întregului an, BVB a recepționat, prelucrat și difuzat către participanții la piață și către public aproape 16.000 de raportări de la / despre un număr de 2361 de emitenți. Din acestea, peste 4000 au reprezentat raportări periodice și peste 9.000 au fost raportări curente (convocări și hotărâri ale adunărilor generale sau ale consiliilor de administrație, informări diverse, inclusiv recepționate de la CNVM, etc.). Circa 170 de informări s-au referit la diverse litigii în legătură cu emitenții listați pe RASDAQ. Numărul raportărilor a crescut și datorită punerii în aplicare a prevederilor regulamentare privind activitățile de tranzacționare ale persoanelor inițiate. De reținut că primele 50 de societăți, în ordinea numărului de raportări disponibile pe site-ul internet al BVB au transmis în cursul anului 2006 peste 20 de raportări fiecare.

Monitorizarea Pieței RASDAQ

Activitatea de monitorizare a Pieței RASDAQ în cadrul BVB este realizată de către un Departament de specialitate, care își desfășoară activitatea în baza prevederilor reglementărilor interne ale BVB. Câteva repere privind acest capitol foarte important din activitatea BVB:

au fost transmise către CNVM peste 10 notificări cu privire la suspiciuni în legătură cu posibile activități ce ar fi implicat abuzul de piață

săptămânal sunt remise CNVM tranzacțiile cu instrumente financiare de valoare care depășește 10.000 euro

au fost analizate posibile încălcări ale reglementărilor BVB, care au condus la redactarea unor note de sancționare, în baza cărora au fost aplicate avertismente – pentru un număr de doi participanți – notificate ulterior CNVM

au fost procesate circa 10 solicitări de corecție a tranzacțiilor – motivele invocate fiind utilizarea unui cont eronat sau rezultate din neconfirmarea la timp a tranzacțiilor realizate prin agenți custode

Departamentul administrează atât relația cu CNVM cât și cu organe abilitate în cercetarea și investigarea unor activități frauduloase, incidente pieței de capital, în limita atribuțiilor legale și regulamentare, răspunzând cu promptitudine tuturor solicitărilor primite.

În anul 2006 au fost administrate și procesate 76 de oferte publice secundare (cumpărare, preluare, vânzare, vânzare cu prospect simplificat) cu acțiuni ale emitenților din Piață RASDAQ, dintre care 51 s-au finalizat prin tranzacții, unele fiind demarate în anul 2005 și încheiate în anul 2006. A fost înregistrată o singură oferta primară, pentru un emitent care ulterior s-a transferat la cota BVB. Tot în categoria operațiuni speciale, se încadrează și cele 12 vânzări speciale la ordin, din care 10 s-au finalizat prin tranzacții.

Din punctul de vedere al sistemului de tranzacționare pe care s-au derulat operațiunile cu acțiuni emise de societăți listate în Piață RASDAQ, anul 2006 a marcat un punct de referință, respectiv încheierea translatării emitenților pe platforma ARENA. Ultimele tranzacții pe platforma PORTAL au fost înregistrate în dată de 17 martie 2006. Sistemul de tranzacționare PORTAL și platforma hardware STRATUS nu au mai fost utilizate de la acea dată. Nu a fost înregistrată nicio întrerupere a sistemului de tranzacționare PORTAL pe toată durata de funcționare a acestuia.

Translatarea tranzacționării pe platforma ARENA a condus la dezvoltarea a două sisteme de tranzacționare pentru Piață RASDAQ: o piață tip „regular” cu un sistem „order-driven” similar cu cel utilizat de BVB pentru piață reglementată și o piață de negociere, cu un sistem bazat pe cotații informative, numit generic XMBS. Separarea pe cele două modele a avut la baza lichiditatea acțiunilor la momentul translatării. Piață tip „regular” este percepută de intermediari că mai eficientă, față de piață XMBS care nu a fost prea apreciată, motiv pentru care BVB are în vedere extinderea sistemului „order-driven” și asupra sistemului alternativ de tranzacționare, conform solicitărilor primite de la intermediari, cu avizul CNVM.

CAPITOLUL II – Rezultate financiare ale pieței RASDAQ în România

Pentru reliefarea rezultatelor RASDAQ am ales perioada 2007-2013, perioadă în care Piață Rasdaq a desfășurat tranzacțiile în cadrul Bursei de Valori București. Dat fiind faptul că în 2006 cele două piețe au fuzionat, și legătură strânsă dintre efectele unei burse asupra celeilalte, am găsit această perioada că fiind propice exemplificării evoluției pieței. De asemenea, această perioada fiind apropiată de prezentul zilei de astăzi, va indică de asemenea, efectele crizei economice asupra tranzacțiilor efectuate pe piață Rasdaq.

2.1 Anul 2007

Acțiunile tranzacționate pe sistemul Rasdaq administrat de BVB (sistem ce a rămas într-o stare de tranziție din punct de vedere legislativ, nefiind autorizat la vremea aceea că Sistem Alternativ de Tranzacționare – procesul fiind în curs la acea dată ) au avut o evoluție foarte bună în 2007. Astfel, dacă în 2007 indicele BET a crescut cu numai 22,1% iar indicele BET-C cu 32,6%, indicele compozit al Rasdaq, Rasdaq-C, ce ia în calcul toate acțiunile tranzacționate pe piață, a crescut cu nu mai puțin de 96,5% (față de +33,9% în 2006 și 1,1% în 2005). Creșterea de 96,5% este cea mai mare creștere anuală a indicelui de la lansarea să în anul 1999:

Grafic 2.1 – Evolutie comparativa a indicilor BET si RASDAQ-C

Sursa: Rapoarte anuale asupra evolutiei bursiere K-market (www.kmarket.ro)

Și ceilalți indici ai pieței au avut o evoluție bună: RAQ-I, indicele categoriei I a Rasdaq a crescut cu 67,1% (față de +73,7% în 2006 și -21% în 2005), iar RAQ-ÎI, indicele categoriei ÎI Rasdaq, acrescut cu 100,6% (față de -0,9% în 2006 și +64,4% în 2005):

Grafic 2.2 – Evoluția indicilor RASDAQ-C, RAQ-1 si RAQ-2 în anul 2007

Sursa: Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Evoluția foarte bună a acestor indici s-a datorat in parte din cauza unei reorientări unei părți a investițiilor de la Bursă de Valori București către acțiuni ieftine dar cu potențial de pe Rasdaq. Ținând cont de numărul mare de emitenți listați pe piață, această tendința poate continuă, pe măsură ce noi oportunități de investiție vor fi descoperite.

Valoarea tranzacțiilor Rasdaq a crescut spectaculos de la 847,9 milioane lei în 2006 la 4,3 miliarde lei în 2007 (1,3 miliarde euro) – o creștere de peste cinci ori (pe Rasdaq tranzactionandu-se doar acțiuni). Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni Rasdaq a reprezentat 31% din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni BVB (față de numai (9% în anul 2006).

Capitalizarea bursieră a Rasdaq a crescut mai mult decât dublu, de la 10,7 miliarde lei în 2006 la 24,4 miliarde lei în 2007 (7,0 miliarde de euro).

Grafic 2.3. – Fluctuația valorilori tranzacțiilor și a capitalizării RASDAQ 2000-2011

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Pe piață Rasdaq sunt listate acțiunile a 9 companii la categoria I, 11 companii la categoria ÎI și 1.999 companii la categoria de baza. Din acestea 1099 erau tranzacționabile la sfârșitul anului, iar 920 erau suspendate din diverse motive.

În 2007 s-au listat trei companii noi pe Rasdaq: TCI Războieni Ocna Mureș (TCIX), TCI Invest Cluj Napoca (TCII) și Fimaro IMB Cluj Napoca (FIMB). Primele două companii au rezultat din divizarea companiei TCI Contractor General Cluj Napoca (TCIG), iar cea de-a treia din divizarea Fimaro Cluj (FIMA). Întrucât toate cele trei listări au rezultat din divizări, practic piață Rasdaq nu a înregistrat emitenți noi în 2007. Pe piață s-a tranzacționat și emisiunea de drepturi de preferință CEONR01 a companiei Cemacon-Zalău – o premieră pentru un emitent Rasdaq.

Un număr de 402 emitenți au fost delistati de pe piață Rasdaq în 2007. Printre delistarile notabile : Celco Constanța (CELC), Bachus Buzău (BAHY), Dâmbovița București (DIOV), Galeriile Victoria București (GÂLI), Grupul IATSA Pitești (GRIÂ), Griro București (GRIV), Sanevit Arad (SANA). Cei mai lichizi emitenți Rasdaq după valoarea tranzacțiilor în 2007 au fost: Asigurarea Românească Asirom (ASRA), datorită preluării de către Vienna Insurance Group, Armax Gaz Mediaș (ARAX), Societatea de Asigurare-Reasigurare Ardaf (ARDF). După

După numărul de tranzacții înregistrate în 2007 cei mai lichizi emitenți Rasdaq au fost: Armax Gaz, Albalact, Dafora, Imo Trust, Iproeb, Prospecțiuni, Automobile Craiova (AUCS), Electromagnetica București (ELMA), Ceramică și Prebet (PREB).

Grafic 2.4 – Variatia volumului si valorii tranzacțiilor pe bursa Rasdaq în anul 2007

Sursa – www.bvb.ro – Rapoarte privind evoluția pieței

După cum se poate observa anul 2007 a fost un an extraordinar pentru piața Rasdaq aceasta cunoscând creșteri spectaculoase, în primul rând datorită conduitei pieței și în al doilea rând datorită fuzionării cu Bursa de Valori București.

În anul 2007 pe Rasdaq s-au realizat 667,892 de tranzactii ceea ce a reprezentat un salt de aproape 400% față de anul 2006. De asemenea numărul de titluri tranzacționate a fost unul ridicat fiind aproximat la 4 miliarde de titluri și reprezentând de asemenea un salt de aproape 300% față de anul 2006. Valoarea tuturor tranzacțiilor s-a ridicat la 4 miliarde RON (1,3 miliarde de euro) și a insemnat o cvadruplare a valorii pieței Rasdaq față de anul 2006.

Conform graficului 2.4 se poate observa faptul că numărul cel mai mare de titluri tranzacționate a fost atins în luna martie fapt ce a generat o creștere a valorii în lunile ce au urmat (mai, iunie, iulie).

Acest comportament al pieței poate fi explicat în primul rând pe baza unui avans economic pe care România l-a cunoscut în acea perioadă și pe faptul că prin fuzionarea cu Bursa de Valori București, piața Rasdaq a dat semnale veritabile de încredere în rândul investitorilor. De asemenea nu trebuie neglijat nici faptul că în anul 2007 de pe piața Rasdaq au fost delistate nu mai puțin de 400 de companii, fapt ce ar fi trebuit să afecteze numărul titlurilor tranzacționate și valoarea tranzacțiilor, dar având în vedere contextul economic favorabil, proaspăta aderare la Uniunea Europeană și stabilitatea precară a piețele de capital românești aceste delistări nu au putut influența piața Rasdaq în sens negativ, și mai mult, după cum am arătat aceasta a cunoscut o creștere spectaculoasa față de anul 2006.

Din punctul de vedere al dinamicii valorii de piață a companiilor ale căror titluri erau admise la tranzacționare, s-a observat în piață faptul că valoarea companiilor listate pe piața Rasdaq a crescut într-un ritm mult mai alert decât cele listate pe piața reglementată. Capitalizarea pieței Rasdaq a urcat în anul 2007 cu 128%, în timp ce piețele reglementate și-au crescut valoarea cu doar 17 procente.

2.2 Anul 2008

În anul 2008, sistemul Rasdaq, administrat de BVB a avut o evoluție negativă, la fel că piață reglementată a bursei. Indicele compozit al sistemului, Rasdaq-C, a înregistrat o variație negativă de -55,25% ÎN 2008 – cea mai mare scădere anuală de la lansarea indicelui în 1998. Amplitudinea scăderilor Rasdaq, deși ridicată, a fost în general mai redusă decât cea a scăderilor acțiunilor de pe piață reglementată:

Grafic 2.5 – Evoluția indicilor RASDAQ-C si BET în anul 2008

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Creșterea bruscă a indicelui Rasdaq-C în mai 2008, urmată de o scădere la fel de aburpta în august au fost determinate de realizarea unei tranzacții eronate cu acțiuni Siderma (SIDR), anulată ulterior, dar ale cărei efecte asupra indicelui au fost corectată cu întârziere.

Ceilalți indici ai Rasdaq au avut o evoluție similară cu cea a indicelui principal al pieței. Indicele categoriei I a Rasdaq, RAQ-I, a pierdut 50,21% din valoare în 2008, în timp ce indicele categoriei a-ÎI-a a sistemului, RAQ-ÎI, a pierdut 40,44%.

Valoarea tranzacțiilor Rasdaq a scăzut și mai mult decât valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piață reglementată. Astfel, valoarea tranzacțiilor pe Rasdaq a scăzut cu 63% de la 4,3 miliarde lei în 2007 la 1,6 miliarde lei în 2008 (0,4 miliarde EUR). Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni Rasdaq a reprezentat nmai 22% din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piață reglementată, procentul fiind de 31% în 2007.

Grafic 2.6. – Fluctuația valorilori tranzacțiilor și a capitalizării RASDAQ 2000-2011

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Spre deosebire de piață reglementată, pe Rasdaq au scăzut abrupt și alți parametrii de lichiditate: numărul de acțiuni tranzacționate a scăzut cu 54%, iar numărul de tranzacții a scăzut cu 44%. Activitatea de tranzacționare pe Rasdaq a scăzut datorită retragerii investitorilor spre acțiuni cu riscuri comparative mai reduse și lichiditate mai ridicată de pe piață reglementată a Bursei de Valori București.

Capitalizarea bursieră a Rasdaq a scăzut cu 50% în 2008 până la 12,1 miliarde lei (3,1 miliarde EUR), reprezentând 26% din capitalizarea pieței reglementate.

Grafic 2.7 – Variatia volumului si valorii tranzacțiilor pe bursa Rasdaq în anul 2008

Sursa – www.bvb.ro – Rapoarte privind evoluția pieței

Dacă anul 2007 a însemnat un an cu rezultate excelente pentru piața Rasdaq, anul 2008 pe fondul crizei monetare internaționale, a reprezentat un an de eșec, un an în care atât numărul cât și valoarea tranzacțiilor au scăzut semnificativ.

Modificarea prețurilor de referință pentru majoritatea titlurilor tranzacționate, neîncrederea generală a investitorilor în piața românească de capital au afectat în sens negativ nu doar nivelul capitalizării bursiere totale, dar și lichiditatea generală a pieței. Daca în anul 2007 valoarea titlurilor tranzacționate pe Rasdaq era de 4.3 miliarde de RON în anul 2008 acesta a scăzut dramatic pana la nivelul de 1,6 miliarde de RON. Un argument ce ar putea fi invocat în menținerea acestei idei este acela că această scădere s-a datorat în principal în evoluția negativă a prețurilor iar numărul total de tranzacții și volumul de acțiuni care s-au schimbat între investitori s-au redus într-un ritm inferior celui înregistrat la nivelul valorii de tranzacționare.

Criza financiară, au spus multe voci prezente în mediul românesc al pieței de capital, a readus piața cu ”picioarele pe pământ”, prin efectul ei de undă șoc aducând prețurile la nivelul normalității. Acest fapt a fost remarcat nu doar pe piața de capital ci s-a regăsit cu precădere și în activitatea pieței imobiliare care a fost extrem de afectată la rându-i de influențele nefaste ale crizei economice.

2.3 Anul 2009

În anul 2009, sistemul Rasdaq administrat de Bursă de Valori București a recuperat într-o măsură mult mai redusă scăderile din 2008. Indicele compozit al sistemului, Rasdaq-C, a înregistrat o creștere de numai 8,1% în 2009, după o scădere de 55,3% în 2008. Totuși, ținând cont de scăderile mai mici din 2008, randamentul cumulat al Rasdaq-C în perioada 2008-2009 înregistrează o scădere comparabilă cu cea a indicelui BET pentru aceeași perioada (-51,6% Rasdaq C, -52,3% BET). Acțiunile Rasdaq nu au mai captat interesul investitorilor în 2009, voltatilitatea indicelui Rasdaq-C, de numai 0,89%, fiind mult sub cea a indicelui BET, de2,58%

.

Grafic 2.8 – Evoluția indicilor BET și RASDAQ-C în anul 2009

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Și ceilalți indici ai Rasdaq au avut o evoluție modestă, similară cu cea a indicelui principal al pieței. Indicele categoriei I a Rasdaq, RAQ-I a câștigat 5,5% în 2009, în timp ce indicele categoriei a-ÎI-a a sistemului, RAQ-ÎI, a câștigat 12,4%.

Pe piață Rasdaq scăderea lichidității a fost și mai dramatică decât pe piață reglementată a bursei. Valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni pe această piață a fost de 0,6 miliarde lei în 2009, în scădere cu 63,1% față de anul 2008 și cu 86,4 față de 2007. Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor pe piață Rasdaq, de 2,3 milioane lei în anul 2009, a revenit la nivelul celei din 2004.

Capitalizarea bursieră a Rasdaq a rămas relativ stabilă față de anul precedent: 12,3 miliarde lei la sfârșitul lui 2009 față de 12,1 miliarde lei la sfârșitul lui 2008.

Grafic 2.9. – Fluctuația valorilori tranzacțiilor și a capitalizării RASDAQ 2000-2011

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Grafic 2.10 – Variatia volumului si valorii tranzacțiilor pe bursa Rasdaq în anul 2009

Sursa – www.bvb.ro – Rapoarte privind evoluția pieței

În cursul anului 2009 s-a continuat practic trendul descendent ce a fost indus pieței în anul 2008, acest fapt datorându-se în principal crizei financiare prin care România alături de partenerii ei economici au trecut. Anul 2009 a reprezentat un an cu o activitate de tranzacționare redusă, numărul societăților listate fiind în scădere. De asemenea anul 2009 a reprezentat, din punctul de vedere al valorii totale tranzacționate o scădere sub pragul anului 2004 ( 146,12 milioane EUR – 590,71 milioane RON), fiind atins un prag extrem de scazut, sub 140 de milioane de EUR.

Anul 2009, a reprezentat de asemenea pentru piața Rasdaq, din punctul de vedere al tipologiei tranzacțiilor, o creștere a ponderii tranzacțiilor speciale față de anul 2008 de la 16,18% la 19,47% dar și o creștere a nivelului tranzacțiilor încheiate drept rezultat a ofertelor publice de cumpărare-preluare.

Valoarea scăzută a tranzacțiilor încheiate pe piața Rasdaq în anul 2009 (136,32 milioane EUR – 575,98 milioane RON) a afirmat încă o dată neîncrederea investitorilor în piața românească de capital dar și slabul management legislativ și executiv pe care autoritatea politică l-a realizat.

Existența multor incertitudini cu privire la fenomele economice și financiare ale anului 2009 au făcut dificilă misiunea analiștilor în anul 2008 de a creiona un traiect realist al piețelor de capital în anul 2009, acest fapt fiind un motiv în plus al valorii tranzacționate scăzute. Prin faptul că nu a existat o autoritate capabilă de a prezice într-o măsură destul de exactă care va fi traiectoria pieței de capital a generat în rândul investitorilor o și mai mare neîncredere față de piața de capital în general. Anul 2009 a însemnat, deși nu din punctul de vedere al pieței Rasdaq care a continuat să performeze într-un mod slab, și afirmarea faptului că piața de capital autohtona se află în fața unui nou ciclu bursier. Luna martie 2009 a reprezentat pentru Bursa de Valori București semnalul de o posibilă revenire pe viitor a pieței de capital și aici putem afirma cu un grad rezonabil de probabilitate că și piața Rasdaq va reveni în anii următori, deși nu ne putem aștept la valorile record marcate în anul de vârf al pieței de capital din România și anume anul 2007.

2.4 Anul 2010

Companiile listate pe piață Rasdaq administrată de Bursă de Valori București au avut un an mult mai slab decât cele de pe piața reglementată. Indicele compozit al pieței, Rasdaq-C, a înregistrat un randament de -24,98% în 2010, ceea ce reprezintă un randament cumulat de -63,7% în perioada 2008-2010. Ceilalți indici ai pieței au înregistrat performanțe chiar și mai slabe: indicele categoriei I a pieței Rasdaq, RAQ-I, a închis anul 2019 cu -38,97%, iar indicele categoriei a ÎI-a, RAQ-ÎI, cu -44,34%

Grafic 2.11 – Evoluția indicilor BET, RAQ-1, RAQ-2, RASDAQ-C în anul 2010

Sursa – Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Lichiditatea pe Rasdaq s-a menținut foarte redusă, în limite comparabile cu cea a anului 2009. Valoarea tranzacțiilor pe piață a fost de 605,11 milioane RON în 2010, în creștere cu numai 5,0% față de 2009 și reprezentând numai 10,8% față de valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piață reglementată a bursei în 2010 (procentul este în scădere față de 11,3% în 2009, 22,5% în 2008 și 30,8% în 2007).

Capitalizarea bursieră a scăzut cu 12,2% în 2010 față de 2009, de la 12,3 miliarde lei la 10,8 miliarde lei și a reprezentată 10,6% din capitalizarea pieței reglementate a Bursei de Valori București în 2010, față de un procent de 15,1%

Grafic 2.12 – Fluctuația valorilori tranzacțiilor și a capitalizării RASDAQ 2000-2011

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Grafic 2.13 – Variatia volumului si valorii tranzacțiilor pe bursa Rasdaq în anul 2010

Sursa – www.bvb.ro – Rapoarte privind evoluția pieței

Anul 2010, deși nu un an extraordinar sau demn de ținut minte în istoria tranzacționărilor Rasdaq, se poate spune că a reprezentat anul ușoarei reveniri. Deși nu a atins cifre spectaculoase, nivelul total al tranzacțiilor aproximânu-se în jurul sumei de 600 de milioane RON, în acest an s-a constatat o ușoara revenire a pieței Rasdaq fiind pentru prima din anul 2008 ( an ce a marcat începutul crizei financiare) când piața de capital Rasdaq nu a mai urmat un trend descendent, marcând o creștere de 5%.

Deși nivelul tranzacțiilor totale a crescut, capitalizarea bursieră a urmat trendul descendent inspirat de anii anteriori atingând pragul de 10% din totalul capitalizării bursiere a piețelor reglementate.

Un an dificil, însoțit de o continuă descreștere a numărului de emitenți, anul 2010 a reprezentat un an de test pentru piața Rasdaq care a dat dovadă de rezistență fiind capabilă oarecum să păstreze nivelul anului 2009. Acest lucru este îmbucurător deoarece anul 2010 a fost pentru piața Rasdaq anul punte, un an de echilibru, an ce ar putea lansa viitoare posibile creșteri ale pieței deoarece a existat o generală stabilizare.

Evoluția laterală a pieței de capital românești în 2010 a fost una relativ normală după revenirile anului 2009 și ținând cont de performanțele sub așteptări ale economiei românești din anii anteriori anului 2010.

Anul 2010, a confirmat însă, faptul că piață se află pe traseul revenirii, al ieșirii din criză și al creșterii. Desigur, acest traseu nu este unul simplu, iar anul 2010 a reflectat acest lucru, printr-o evoluție laterală prelungită, lipsa de volatilitate și lichiditate scăzută.

2.5 Anul 2011

În ciuda altor așteptări, companiile listate pe piață Rasdaq administrată de Bursă de Valori București au avut evoluții modeste în 2011. Indicele compozit al pieței, Rasdaq-C, a înregistrat un randament de -6,0% în 2011.Ceilalți indici ai pieței au înregistrat performanțe chiar și mai slabe: indicele categoriei I a pieței Rasdaq, RAQ-I, a închis anul 2011 cu -37,0%, iar indicele categoriei a-ÎI-a, RAQ-ÎI, cu -34,8%.

Grafic 2.14 – Evoluția indicilor BET, RAQ-1, RAQ-2, RASDAQ-C în anul 2011

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Lichiditatea pe Rasdaq s-a menținut foarte redusă, în limite comparabile cu cea din anii anteriori. Valoarea tranzacțiilor pe piață a fost de 575,4 lei în 2011, față de 605,1 milioane în 2010. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe Rasdaq a reprezentat numai 5,8% din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni de pe piață reglementată a bursei în 2011(față de 10,8% în 2010, 11,3% în 2009, 22,5% în 2008 și 30,8% în 2007). Capitalizarea bursieră a Rasdaq a scăzut cu 5,6% în 2011, la 10,2 miliarde lei.

Grafic 2.15 – Fluctuația valorilori tranzacțiilor și a capitalizării RASDAQ 2000-2011

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Grafic 2.16 – Variatia volumului si valorii tranzacțiilor pe bursa Rasdaq în anul 2011

Sursa – www.bvb.ro – Rapoarte privind evoluția pieței

Deși în legătura cu acest an 2011 au fost făcute extrem de multe predicții la finele anului 2010 ( pe fondul unei oarecare stabilități financiare a pieței, alături de care s-a luat în considerare ușoara creștere a lichidității pieței de 5%), acestea nu s-au adeverit în legătură cu activitatea pieței Rasdaq.

Lichiditatea scăzută împreună cu nivelul mic al valorii tranzacțiilor ( nivel ce a scăzut față de anul 2010, an în care s-a afirmat în piață ca va fi un an-fundament pentru viitoarea revenire) au determinat ca această piață să nu mai fie considerată atractivă de către investitori. Deși, conform datelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, transparența privind emitenții Rasdaq a crescut într-un mod spectaculos în ultimii ani, aceasta s-a datorat în proporție mare datorită delistărilor continue care au avut loc pe parcursul anil 2008-2011.

Conform graficului 2.16, piața a dat semne de revenire în luna martie 2011 când atât volumul cât și valoarea tranacțiilor au crescut cu mult peste nivelul general al anului, acest lucru a fost de scurtă durată impactul fiind unul minimal.

Dezinteresul investitorilor în piața Rasdaq a fost observat și în anumite inițiative legislative ale anului 2011 prin care s-a încercat desființarea pieței Rasdaq pe motive de neperformanțâ. Acest lucru nu a fost în totalitate lipist de adevăr. Comparând cifrele cu anii anteriori, de exemplu anul 2007 când piața Rasdaq reprezenta 30% din valoarea totala a Bursei de Valori București, cu cifrele dezastruoase ale anului 2011, când Rasdaq reprezintă un procent de doar 5% din totalul tranzacțiilor realizate pe Bursa de Valori București, se poate înțelege nevoia simțită de legislator pentru a desființa această piață.

Rezultatele pieței Rasdaq sunt cu atât mai nemulțumitoare cu cât piața reglementată a Bursei de Valori București a cunoscut un trend ascendent, depășind comportamentul haotic indus de criza financiară. Deși nu a atins pragurile fenomenale ale anului 2007, piața reglementată a dat semne puternice de învigorare, capitalizarea bursieră crescând într-un mod fulminant. Acest lucru nu poate fi decât îngrijorător, deoarece piața Rasdaq a devenit o piață numită ”second-hand” iar analiștii spun că acest lucru este un efect secundar al fuziunii cu Bursa de Valori București.

Aceeași atitudine de neîncredere a investitorilor în potențialul pieței Rasdaq s-a menținut și în anul 2011, acest fapt fiind în parte explicativ pentru nivelul extrem de scăzut al rezultatelor pieței.

2.6 Anul 2012

În anul 2012, urmând tendința anilor anteriori, performanțele acțiunilor tranzacționate pe piață Rasdaq au fost mai slabe decât cele de pe piață reglementată.

Indicele compozit al pieței, Rasdaq-C, a înregistrat un randament de -10,5% în 2012, față de -6,0% în 2011. Ceilalți indici ai pieței au înregistrat performanțe chiar mai slabe: indicele categoriei I a pieței Rasdaq, RAQ-I, a închis anul 2012 cu -81,35% (-37,0% în 2011), iar indicele categoriei a-ÎI-a, RAQ-ÎI, cu -11,21% (-34,80% în 2012)

Scăderea aburpta a indicelui RAQ-1 a fost determinată de o scădere similară a acțiunilor Severnav Drobeta-Turnu Severin (SEVE) din componentă indicelui companie tranzacționată foarte rar:

Grafic 2.17 – Evoluția indicilor RASDAQ-C, BET, RAQ-1, RAQ-2 în anul 2012

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Lichiditatea pe Rasdaq s-a menținut foarte redusă. Valoarea tranzacțiilor a fost de numai 218,6 milioane de lei în 2012, față de 575,4 milioane în 2011 și 605,1 milioane în 2010. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe Rasdaq a reprezentat numai 2,9% din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni de pe piață reglementată a bursei în 2012 (față de 5,8% în 2011, 10,8% în 2010, 11,3% în 2009, 22,5% în 2008 și 30,8% în 2007).Capitalizarea bursieră a Rasdaq scăzut la 8,9 miliarde lei.

Grafic 2.18 – Fluctuația valorilori tranzacțiilor și a capitalizării RASDAQ 2000-2012

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Pe Rasdaq erau tranzacționate la sfârșitul anului 2011 acțiunile a 4 companii la categoria I, 7 la categoria a-ÎI-a și 1079 la categoria a-III-a.

Grafic 2.18 – Variatia volumului si valorii tranzacțiilor pe bursa Rasdaq în anul 2012

Sursa – www.bvb.ro – Rapoarte privind evoluția pieței

Evoluțiile din cadrul pieței Rasdaq, sau mai bine spus involuțiile, au arătat în anul 2012, mai mult decât oricând ca pănă acum, cât de mult s-au forțat granițele pieței de capital și ceea ce înseamnă piața de capital în noul context european al anului 2012.

Iluzia că efectele crizei financiare internaționale declanșate la mijlocul anului 2007 în Statele Unite ale Americii s-au consumat au adus în spațiul economic mondial, cu precădere în cel european, un nou concept adoptat de economiile naționale, dar transpus și în conduita investițională și anume cel de austeritate.

Lichiditatea foarte redusă a pieței Rasdaq și nivelul scăzut al valorii tranzacțiilor în anul 2012 ar putea fi explicat în parte prin prisma conceptului de austeritate. Problemele asociate datoriilor publice dar și incapacitatea guvernamentala de a oferi rapid soultii au afectat puternic încrederea investitorilor în piață în general, cu precădere în piața de capital. De asemenea discuțiile de la nivelul forurilor înalte ale Uniunii Europene ale unor secnarii negre, cum ar fi dispariția Zonei Euro, au condus și ele la afectarea imaginii piețelor europene în ochii investitorilor.

Acest amestec cu potențial exploziv de evenimente, decizii de slabă calitate din partea guvernanților a indus incertitudine în rândul investitorilor din cadrul pieței românești de capital, iar această stare de incertitudine a putut fi observată în mod lesnicios de involuția pieței Rasdaq.

De asemenea, trebuie luat în calcul ponderea tot mai mare a pieței reglementate a Bursei de Valori București, care nu numai că a luat o poziție de revenire, dar se afirmă pe viitor a fi un jucător important în economia românească. Acest fapt, combinat cu slabele rezultate ale societăților listate pe Rasdaq împreuna cu cu delistarea permanentă au creat o slaba imagine a Rasdaq. Privind cifrele, se poate constata că nivelul cu mult sub cel al anului 2004, este unul precar, unul ce nu poate avea putere convingere asupra celor care investesc.

Slaba capitalizare a pieței și faptul că a ajuns să reprezinte un cuantum nesemnificativ al Bursei de Valori București (2,9%) trebuie să tragă niște semnale de alarmă puternice iar pe viitor, î anii ce vor urma, 2013-2014, pentru a se putea evita un inevitabil colaps trebuie gândită o strategie de relansare a pieței Rasdaq în contextul european al austerității.

2.7 Anul 2013

Continuând “tradiția” lansată în anii precedenți, performanțele acțiunilor tranzacționate pe piață Rasdaq au fost mai slabe decât cele de pe piață reglementată.

Indicele compozit al pieței, Rasdaq-C, a înregistrat un randament de -3,43% din 2013, față de -10,15% în 2012 și -6,0% în 2011. Indicele categoriei I a pieței Rasdaq, RAQ-I, a închis anul 2013 cu +6,61% (-81,35% în 2012, -37,0% în 2011), iar indicele categoriei a ÎI-a, RAQ-ÎI cu -15,5% (-11,21% în 2012, -34,8% în 2011).

Grafic 2.19 – Evoluția indicilor BET, RAQ-1, RAQ-2, RASDAQ-C în anul 2013

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Lichiditatea pe Rasdaq s-a menținut foarte redusă. Valoarea tranzacțiilor a fost de numai 301,9 milioane lei în 2013, față de 218,6 milioane în 2012, 575,4 milioane în 2011 și 605,1 milioane în 2010. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe Rasdaq a reprezentat numai 2,7% din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni de pe piață reglementată a bursei în 2013 (față de 2,9% în 2012, 5,8% în 2011 și 10,8% în 2010).

Capitalizarea bursieră a scăzut la 7,9 miliarde de lei în anul 2013.

Grafic 2.20. – Fluctuația valorilori tranzacțiilor și a capitalizării RASDAQ 2000-2013

Sursa- Rapoarte anuale asupra evoluției bursiere K-Market (www.kmarket.ro)

Grafic 2.21 – Variatia volumului si valorii tranzacțiilor pe bursa Rasdaq în anul 2013

Sursa – www.bvb.ro – Rapoarte privind evoluția pieței

În anul 2013, inspirată de tendința crizei începute la jumătatea anului 2007, piața Rasdaq a continuat traiectul descendent continuând să atingă cifre tot mai mici.

Deși conform graficului 2.21 se pot vedea creșteri spectaculoase în planurile volumului și valorilor tranzacționate pe piața Rasdaq, acestea sunt cuantumuri mici incapabile să genereze vreo schimbare semnificativă în cadrul pieței Rasdaq. Se pot observa două cicluri de creștere, unul prezent în luna mai a anului 2013 iar celălalt spre finalul anului, începutul anului 2014. Putem analiza creșterea către finalul anului ca un semnal pozitiv, dar așa cum experiența anilor anteriori ne-a învățat, acestea sunt pseudosemnale, în mediul de afaceri din România, în rândul investitorilor persistând o doză considerabilă de neîncredere față de această piață, piață ce în alți era un adevărat hot-spot al mediului de business românesc.

Deși valoarea totală a tranzacțiilor a cunoscut o ușoară creștere, aceasta atingând nivelul de 300 milioane RON, ponderea totală a pieței Rasdaq în cadrul Bursei de Valori București a atins pragul de 2,7%. Astfel, deși la o primă vedere ar putea fi îmbucurător faptul că piața Rasdaq a reușit să revină într-o oarecare măsură prin creșterea valorii totale a tranzacțiilor realizate, acest fapt nu este decât un semnal fals. Pentru a putea fi cu adevărat un semnal de încredere, pe lângă această creștere trebuia ca și nivelul ponderii pieței Rasdaq în cadrul Bursei de Valori București să cunoască o tendință de creștere pentru a se putea păastra în ton cu tendințele actuale ale pieței de capital.

Lichiditatea scăzută a pieței și rezultatele slabe obținute de piața Rasdaq au avut ca temeiuri solide tot neîncrederea investitorilor în această piață, trendurile curente analizând cu seriozitate ideea dispariției Rasdaq din sânul pieței de capital românești.

Slaba calitate a guvernării alăturată volatilității fiscale a sistemului de business din România, au condus la construcția unei totale neîncrederi investiționale în această piață, piață care în anul 2007 atingea cote impresionante, prin creșteri spectaculoase a valorilor companiilor și un trend ascedent mai mult decât fulminant al indicilor. Nostalgia anului 2007 se resimte și în anul 2013, an care nu a încetat să dezamăgaească.

Deși în anii anteriori, 2010-2011, au existat așteptări asupra unei reveniri spectaculoase a acestei piețe, acele previziuni economice au fost eronate. Pentru a putea vedea din nou în Rasdaq o piață competitivă și fructuoasă trebuie realizată o adevărată reformă pentru a putea readuce piața Rasdaq în prim-planul pieței de capital din România.

Greșeala persistă și în acest an, deși a fost supus dezbaterii publice un proiect de lege menit să reorganizeze Rasdaq în plan european.

2.8 Perspective pentru anul 2015

Anul 2015 se va anunța a fi un an al provocării pentru piața Rasdaq. Alternativele sunt în număr limitat având în vedere constanta scădere a rezultatelor pe care această piață le-a înregistrat de la începutul crizei financiare prin care lumea a trecut, adică de la finele anului 2007.

O primă alternativă ar fi alternativa reorganizării. Această realitate este posibilă și are multe șanse să devină valabilă în viitorul apropiat, fiind cunoscută intenția legislatorului de a organiza și reglementa această piață prin intermediul unui proiect de lege ce la momentul actual se află sub dezbatere.

Prin intermediul acestui proiect de lege, Rasdaq are o bună șansă de a deveni o piață cu un puternic spirit competitiv, o piață capabilă să înregistreze valorile anterioare anului 2008 și să atragă un număr mare de investitori prin reclădirea încrederii a acestora.

Desigur mecanismele sunt complicate, iar un simplu act normativ nu va putea realiza o adevărată reorganizare. Este necesar pe lângă acest act normativ o activitate intensă a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare prin emiterea unor acte administrative care să asigure transpunerea corectă a normelor cuprinse în lege.

De asemenea, trebuie reclădită încrederea investitorilor în această piață prin acțiuni demne să asigure mediul de afaceri de stabilitatea și viitoarea creștere a acestei piețe.

O a doua alternativă ce se anunță a fi la fel de posibilă ca prima, este alternativă desființării pieței. Deși acest scenariu sumbru poate părea exagerat, nu trebuiesc neglijate declarațiile din presă a anumitor oficialități de posibilitatea desființării pieței pe motive de ineficiență sau insuficiență tranzacțională. Fără o reorganizare piața Rasdaq își va continua traiectul actual până când nu va mai putea fi posibilă sustenabilitatea pieței. Nu sunt necunoscute faptele că piața Rasdaq a continuat să piardă valoare iar numărul tranzacțiilor a scăzut cu un procentaj covârșitor. De asemenea, capitalizarea bursieră pe această piață a devenit foarte scazută. cuantumul pieței Rasdaq în cadurl Bursei de Valori București a ajuns la un nivel derizoriu, iar numărul emitenților față de anul 2007 a ajuns la pragul de 40%.

Aceste evenimente nu pot decât să dea semnalul unui iminent colaps, fiind știut faptul că piața Rasdaq este una ocolită de investitori pe motivul incertitudinilor de ordin financiar dar și statutar, o reorganizare și reîncadrare a pieței Rasdaq în cadrul piețelor de capital europene fiind așteptată încă de la începutul crizei financiare. Ineficiența legislatorului de a oferi o soluție viabilă este unul din motive rezultatelor slabe obținute de această piață.

Astfel, predicții certe nu pot fi realizate, totul fiind în balanță. Viitorul pieței Rasdaq și activitatea acesteia în cadrul anului 2015 va fi afectată de reorganizarea eficientă sau nu a pieței.

Capitolul III. Necesitatea reorganizării RASDAQ in plan european

3.1 Identificarea contextului european

Având în vedere contextul european, ce se află într-o continuă schimbare și evoluție, este necesar că și piață economică, în vederea unei bune integrări în Uniunea Europeană să fie parte din aceste schimbări. Astfel, pe cale de concluzie, piață de capital fiind o parte din piață economică din România va trebui să sufere schimbări fundamentale pentru a se putea alinia ciclul de afaceri prezent în cadrul pieței de capital cu cel european.

Piață RASDAQ, fiind o componentă esențială a pieței de capital românești și din 2006 o parte a Bursei de Valori București, această va trebui să sufere o reorganizare totalmente esențială pentru a avea în vedere o viitoare bună eficientă și un randament ridicat.

Creată în 1996, RASDAQ în afară de afilierea acesteia și tranzacționarea acțiunilor emitenților sub egida Bursei de Valori București nu a cunoscut schimbări ce au segregat vechile concepții asupra pieței de capital de noile trenduri economice globale.

Trecând printr-o faza a ciclului economic global, și anume etapă crizei sau a depresiei, impactul puternic pe care trendul global l-a avut asupra întregii piețe românești a fost unul vizibil și asupra tranzacționărilor regăsibile de piață RASDAQ. Deși este o piață secundară, ce nu prezintă pregnantă pieței primare a regasibila în cadrul Bursei de Valori București, piață RASDAQ are o mare importantă pentru agenții economici ce nu au destulă forță economică pentru a fi prezenți în cadrul tranzacționărilor pieței primare.

Necesitatea reorganizării RASDAQ a fost prevăzută și de Comisia Națională de Valori Mobiliare în primul rând în anul 2006 când tranzacțiile RASDAQ au fost trecute sub supravegherea Bursei de Valori București.

Contextul european a fost și este vizibil și în prezent încă de la înființarea RASDAQ din anul 1996 prin decizia Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. Pornind de la întrebarea ce reprezintă contextul european, pot raspunde printr-un sumar de aspecte. În primul rând, încă de la revoluția din anul 1989, imediat cu reinstituirea proprietății private în adevăratul sens al cuvântului, s-au repus bazele unei economii de piață, economii de piață ce nu supraviețuia prin practicarea autarhiei ci era strâns legată de activitatea si fluctuațiile geoeconomice a partenerilor europeni si asiatici.

O economie de piață modernă și eficientă presupune corelări strânse între ciclurile de afaceri ale diverșilor parteneri (în perspectiva anilor 1996-2006 aceste cicluri de afaceri importante erau reprezentate de Uniunea Europeană pe de o parte și de fostul bloc sovietic, de care eram încă strâns legați din cauza efectelor de tip undă trimise de CAER chiar și la câțiva ani după desființarea acestuia).

Uniunea Europeană reprezentând o entitate cu caracter suprastatal și fiind compusa din diverși membrii a reprezentat o provocare din punct de evedere economic pentru România. Inființarea primelor instituții de tipul piețelor de capital a însemnat un mare pas înainte, dar pentru a avea un traseu complet un anume jucător are nevoie nu doar de un pas ci de mai mulți. Astfel în anul 2006, aflându-ne în fața iminentei integrări în Uniunea Europeană s-a considerat ca mai este nevoie de încă un pas pentru a reda o fațadă corectă și fructuoasă a pieței de capital românești. Astfel prin fuzionarea pieței RASDAQ cu Bursa de Valori București (practic titanii pieței de capital românești) s-a realizat un mare pas înainte, fiind realizată astfel nazuința economiștilor de a exista și în spațiul românesc o piață de capital eficientă, de tip european.

3.2 Analiză decizie de modificare a RASDAQ a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare din anul 2006

Pentru a putea observa mai bine contextul anului 2006, unul extrem de important pentru piața RASDAQ, o analiză a deciziei de modificare a RASDAQ a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare din anul 2006.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a autorizat prin împuternicire dată de Parlamentul României înființarea pieței RASDAQ ca ”piață organizată și reglementată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare pentru tranzacții cu valori mobiliare” prin decizia nr. 1092/1995. Similar contextului în care Bursa de Valori București a obținut autorizația, această autorizare a RASDAQ din partea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare a reprezentat și autorizația pieței administrate de entitatea autorizată.

Printr-o scurta verificare a aplicabilității a temeiurilor juridice în plan temporal, este lesne a se observa faptul că acțiunile entităților comerciale tranzacționate în prezent pe piața RASDAQ reprezintă acțiuni admise pentru tranzacționare în sensul Legii 297/2004 privind piața de capital, cu toate consecințele ce ar putea decurge din această lege.

Legea nr.55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare si Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.5/1997 privind unele măsuri pentru evidența acționarilor, organizarea și desfășurarea primei adunări generale a acționarilor la societățile comerciale care au făcut obiectul procedurilor de privatizare regularizate prin Legea 55/1995, exprimă sursa pactului (din punct de vedere normativ-legal) pentru inserția la procesele tranzactive ale pieței de capital a acțiunilor entităților cuprinse în programul de privatizare în masă. Reprezentând societăți controlate și deținute de stat, consimțământul acordat pentru inserția acțiunilor pe piața reglementată a îmbrăcat forma unui act normativ (lege) și nu a unui act juridic multilateral (ce ar fi trebuit să fie în forma convențională, în speță o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor) fără ca natura actului juridic de acord să elipseze forța juridică a acestuia.

Ulterior, după încheierea procedurilor privind privatizarea, prin hotărâri succesive ale Adunării Generale a Acționarilor, entitățile comerciale ce au făcut obiectul legii 55/1995 au avut de ales între piața RASDAQ sau Bursa de Valori București în sensul Ordonanței de Urgență nr.5/1997, iar rezultatul covârșitor de altfel, a fost optarea pentru piața RASDAQ (acest rezultat fiind consecința condițiilor relativ mai ușoare pe care piața RASDAQ le presupunea).

De asemenea, în baza articolului 5 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.5/1997 s-a dispus în mod univoc că tranzacțiile ce au ca obiect acțiunile se vor realiza ”numai pe piețele de valori mobiliare organizate, reglementate și supravegheate de CNVM”

Entitățile comerciale ce derulau tranazcții pe piața RASDAQ au demarat ofeta publică inițială pentru tranzacționare pe piața de capital. Prin acte emise de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (administrativ-unilaterale și normative) s-au calificat calificat acțiunile rezultate din procesul amplu de privatizare, iar transferul cu titlu gratuit către cetățenii români ce erau îndreptățiți a acestor acțiuni au fost calificate expres ca fiind ofertă publică inițială.

Prin schimbarea produsă în anul 2006, s-a subliniat faptul ca pița RASDAQ nu dispunea de capacitatea totală de a analiza și evidenția în mod justificat soluțiile privind toate tranzațiile, iar investitorii au avut o neîncredere inițiala generată de rigorile pe care Bursa de Valori București le presupunea. Neîncrederea a fost generată în principiu de faptul că prin aplicarea rigorilor Bursei de Valori București asupra acțiunilor ce fuseseră tranzacționate pe piața RASDAQ s-ar fi adus atingere gravă a calității de emitent pe care mulți dintre investitori o dețineau.

Schimbarea produsă în anul 2006 a reprezentat un pas înainte, un semnal de încredere pe care piața de capital românească l-a oferit atât investitorilor autohtoni cât și partenerilor europeni. Pornind de la premisele anului 2006, un an ce era premergător integrării României în Uniunea Europeană, se poate consideră ca fuziunea dintre Bursa de Valori București și piața RASDAQ era oarecum necesară pentru a trimite indicii asupra faptului că întreaga piață de capital românească era pregatită de o schimbare așa semnificativă cum a fost integrarea României în spațiul european.

3.3 Analiză a comportamentului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare față de RASDAQ în anul 2012

O nouă schimbare s-a prevăzut la finalul anului 2012, cand Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a emis o adresa prin care atragea atenția prin câteva observații referitoare la proiectul de act cu caracter normativ privind entităților comerciale ale căror acțiuni se tranzacționează pe piețele valorilor mobiliare necotate.

Prin analiza proiectului actului normativ privind societățile comerciale ale căror acțiuni se tranzacționează pe Rasdaq sau pe piețele valorilor mobiliare necotate, proiect ce a fost publicat pe site-ul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, am ales a formula o serie de precizări dintre care amintesc pe următoarele:

În primul rând am ajuns la opinia că orice proiect de act normativ ce are în componența sa modificarea regimului acțiunilor care se tranzacționează pe piețele valorilor mobiliare necotate trebuie să fie realizat sub egida principiului de protecție a investitorilor. În considerarea acestui fapt, investitorii ce au dobândit anterior actului normativ, acțiuni prin intermediul piețelor valorilor mobiliare necotate trebuie protejați împotriva a orice fel de serie de măsuri ce ar putea afecta certitudinea investiției.

Astfel este impetuos necesară acordarea unei garanții îndestulătoare investitorilor pentru ca aceștia să nu se regăsească în circumstanța în care nu ar mai putea beneficia de drepturile decurgânde din investiția lor, cum ar fi dreptul la informare ce este corelativ obligației de raportare impuse emitenților. Trebuie augmentat și aceea că aceste drepturi câștigate de investitori în urma achiziționării acestor acțiuni au ca fundament reglementări instituie inițial prin Ordonanța de Urgentță a Guvernului nr.28/2002 și apoi prin Legea nr. 297/2004. Astfel, ca urmare principala a acestor acte normative de prim rang în clasamentul forței juridice a actelor juridice emise de autoritățile publice, nu se poate modifica printr-un act normativ de nivel inferior ( cum este cel emis de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare), așa cum este în principiu indicat de articolul 8 alineatul 1 din proiectul de act normativ.

Proiectul de act normativ nu a beneficiat de motivări precise și corecte, iar în principiu, din conținutul normativ, scopul reglementării este enunțat în mod precar. Or conform legii fundamentale a României orice lege trebuie exprimată clar, corect, într-un limbaj adecvat înțelegerii acesteia și de către cetățeanul mediu ce nu beneficiază de studii de specialitate. Exprimarea articolului 1 a actului normativ supus dezbaterii publice nu reflectă în niciun fel modificările ce vor fi aduse regimului legal al acțiunilor ce sunt în prezent tranzacționate pe piața RASDAQ. Claritatea și nu obscurantismul era necesară, cu cât normele evocă desființarea pieței și o schimbare majoră a regimului regulatoriu al acțiunilor ce sunt în prezent tranzacționate pe piață.

Nefiind însoțit de o motivare clară și corectă, consider că acest act normativ nu poate desființa piața RASDAQ și nu poate aduce atingere în niciun fel regimului acțiunilor ce sunt tranzacționate pe această piață. Imposibilitatea de modificare a oricărui fel de regim necesită o explicație ce își are fundamentul în mai multe considerente de ordin juridic dar și practic. Astfel, actul normativ trebuia să prevadă o minimă posibilitate pentru acționarii societăților cotate pe RASDAQ pentru ca aceștia să poată retrage acțiunile de la tranzacționare într-un termen rezonabil. De asemea, fiind un act normativ cu o forță juridică inferioară celor evocate mai sus, acesta nu poate deroga în mod expres de la normele statuate prin legi sau ordonanțe de urgență deoarece emitentul nu are calitatea și nici posibilitatea prevazută de lege pentru a face astfel de modificări. Mai mult, în această privință, trebuie luate în considerare și normele Codului Civil care dispune în mod expres ca orice drept câstigat în mod corect nu poate fi încălcat în niciun mod de către nicio autoritate.

În plus, față de considerente mai sus numite, reglementările prezentului act supus dezbaterii publice sunt insuficiente în raport cu problematica pe care piața RASDAQ o presupune, și de asemenea nu au fost luate în calcul efectele ce se vor revărsa asupra acționarilor companiilor ce sunt listate pe această piață. Prin acestea, se poate lesne ajunge la concluzia că actul normativ supus debzaterii publice de catre Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare nu este compatibil cu legislația națională și comunitară și cuprinde o reglementare nefastă, injustă, ce încalcă norme de ordin etic.

Observațiile ce urmează a fi expuse reprezintă o expunere detaliată a anumitor aspecte deficitare de ordin textual și legal pe care normele actului normativ supus dezbaterii publice le propun. Acestea nu reprezintă un punct de vedere strict limitativ, ci reprezintă o expunere în ansamblu a celor mai stridente erori de ordin legal ce au fost comise.

Astfel, art.1 ce definește scopul reglementării este redactat în mod obscur și nu are în vedere principalul efect al actului normativ, și anume desființarea pieței RASDAQ și schimbarea regimului de tranzacționare. După cum am mai amintit, normele legislative de redactare impun o exprimare clară, corectă și precisă a scopului și efectelor actului normativ.

Art.2 impune Bursei de Valori București identificarea de către aceasta a societăților comerciale la care se refera art. 1. Există grava posibilitate, ca de pildă, în unele cazuri, Bursa de Valori București să nu dețină date actualizate privind aceste companii, date neactualizate ce nu ar permite aprecierea, în adevăratul sens al cuvântului, îndeplinirii unor condiții de ordin legal pentru admiterea acțiunilor în cauză pe o piață reglementată. Este de altfel, și abuziv a forța schimbarea regimului juridic a unor drepturi (deoarece acțiunile sunt drepturi de creanță pe care acționarul le deține împotriva societății), din moment ce ab initio a fost ales un anume regim, și anume cel al tranzacționării acțiunilor pe piețele nereglementate.

Tot prin articolul 2 se prevede un termen minimalist pentru informarea societăților, un termen ireal din punct de vedere practic, deoarece nu ar asigura obligația de informare pe care statul emitent al unei modificări de pregnanță trebuie să o îndeplinească. Neacordarea unui termen rezonabil reprezintă o invalidare a oricărui efect evolutiv sau devolutiv în sensul modificărilor propuse de actul normativ. Derivând din rigori de ordin etic, obligația de informare reprezintă aducerea la cunoștință a unui îndreptățit asupra faptului ca dreptul ce este deținut va fi prin forță coercitiva modificat. Or așa ceva nu poate fi admis, mai ales din considerente de ordin democratic.

Articolul 3 practic creează un mod arbitrar de selectare a societăților comerciale ce ar putea îndeplini criterii de admisibilitate de piața reglementată. Această prevedere contravine în primul rând principiului autonomiei de voință ce există în patrimoniul oricărei entități juridice.

În mod adiacent nu este justificat modul abuziv de eliminare a oricărei posibilități de retragere de la tranzacționare a acțiunilor în cazul în care nu este aprobată propunerea de admitere a actțiunilor pe o piață reglementatp de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

Având în vedere observațiile personale pe care le-am inclus în explicații, apreciez că redactarea întregului text al proiectului de act normativ este obnubilantă din punct de vedere juridic și nu există nicio posibilitate de a fi menținută în forma actuală. De asemenea, prin prezentul act normativ nu se poate desființa piața RASDAQ, aceasta fiind înființată printr-un act normativ de forță juridică superioară, și numai un astfel de act putând a o desființa. Încălcările aduse statului de drept și cetățenilor prin clauzele regăsibile în prezentul act normativ reprezintă carențele instituției reprezentate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și consider că asemenea încălcări nu mai pot fi admise în situația în care regimurile despotice au dispărut de pe harta Europei.

Capitolul IV – Analiza RASDAQ in cadrul Bursei de Valori Bucuresti

Analiza RASDAQ in cadrul Bursei de Valori Bucuresti

Analiza RASDAQ în cadrul Bursei de Valori București trebuie să fie privită sub o multitudine de aspecte. În primul rând, această analiză este realizată pentru a se putea face predicții stabile pentru viitor, anul 2014 fiind un an bun pentru economia românească, aceasta cunoscând cea mai mare creștere din Uniunea Europeana.

Având în vedere că o analiza propice a performanțelor RASDAQ între anii 2007-2013 a fost realizată în cadrul capitolului II, în acest context ma voi rezuma la a analiza perioada de timp de la finele anului 2013 până în prezent.

În prima lună a anului 2014, Rasdaq a deschis având o performanță extrem de slabă, valorea tuturor tranzacțiilor nereușind să atingă pragul de 10 milioane de RON. Acest lucru este explicabil și din cauze ce nu sunt imputabile pieței, fiind cunoscut faptul că luna ianuarie este o lună lipsită de evenimente economice și cu un consum general scăzut.

Din luna februarie pană în prezent se observă fluctuații ale valorii totale ale tranzacțiilor, acestea fiind, din punctul meu de vedere normale. Luna mai, observabilă cel mai bine din cauza valorii totale a tranzacțiilor, valoare ce depășește de mai bine de 4 ori pragul lunii ianuarie, este și luna de vârf a activității mediului de afaceri, fiind binecunoscută în mediul american ca Hard May . Imediat se poate observa o relaxare a activității și o scădere semnificativa atât in valoare cât și în numărul de tranzacții efectuate.Trebuie observat, pe lângă aceste aspecte speculative ale fluctuațiilor relativ normale faptul că capitalizarea pieței a urmat un curs stabil, dar comparat cu nivelul anului 2013 se poate observa o scădere semnificativă. De asemenea ponderea Rasdaq în cadrul Bursei de Valori București a continuat trendul descendent prezentat și în capitolul II, și anume atingând pragul de 2,5% din ponderea totală a Bursei. Acest lucru este mai mult decât îngrijorător, cu cât proiectul de lege propus pentru restructurarea Rasdaq ar fi trebuit să ghidoneze încrederea investitorilor în sensul pozitiv, și anume în sensul unei posibili reveniri a pieței. Faptul că în presă cât și unii dintre politicieni au speculat că piața Rasdaq este pe dispariție, a cauzat un și mai mare val de neîncredere, val ce a anihilat practic efectul anunțului făcut cu privire la o viitoare restructurare a pieței.

Deși România se îndreaptă cu pași rapizi spre zonele limitrofe ale efectelor crizei anului 2007, acest lucru se pare că are puțină importanță în lumea investițională. Acest lucru este mai mult decât îngrijorător deoarece Bursa de Valori București dă semnale extraordinare de revenire și chiar depășire într-un viitor apropiat a nivelului anului 2007, iar piața în general a suferit o decongestiune. Faptul că și în aceste condiții propice dezvoltării, piața Rasdaq continua pe un trend descendent nu poate decât să ne trimită cu gândul decât la faptul că a devenit o piață desuetă, vetustă care nu mai poate împlini cu certitudine dorințele investitorilor.

Tabel 4.1 – Raporturi lunare ale RASDAQ 2013-2014

Sursa: Rapoarte lunare ale Bursei de Valori Bucuresti (www.bvb.ro)

În realizarea analizei pietei RASDAQ in cadrul Bursei de Valori Bucuresti s-au luat în calcul tendințele indicatorilor specifici pieței de-a lungul întregului an, situația de pe piețele internaționale și integrarea din ce în ce mai vizibilă a bursei bucureștene în circuitul mondial, structura pe sectoare de activitate a companiilor prezente pe BVB și corelația cu indicatorii economici pentru aceste sectoare, ca și preferințele investitorilor manifestate mai ales în ultima parte a anului – în special atenția deosebită îndreptată către Rasdaq.

În contextul piețelor învecinate, România s-a menținut pe trendul anilor anteriori, ocupând aceeași poziție ca în anii precedenți, dar neavând resursele necesare de a se ridica pe un loc superior în această ierarhie.

În estimarea evoluției din acest an a fost luat în calcul faptul că anul 2014 debutează sub auspicii nefavorabile, având în vedere că situația internațională continuă să fie negativă. Criza ucraineană reprezintă un mare impediment în calea dezvoltării drepte a piețe de capital, acest lucru fiind revăzut și în rezultatele pieței Rasdaq.Amenințarea războiului, instabilitatea politică, clivajul instituțional si geopolitc ce afectează soarta Ucrainei, afectează la rându-i toate zonele de afaceri din Europa de Est, cu precădere zona de Sud-Est în care se află și România. Desi au dat semne de revenire, prin alegrerea democratică a unui nou președinte, prezența armatelor la granițele Uniunii Europene nu pot decât să îngrijoreze și să afecteze în mod negativ și comportamentul investițional al partenerilor europeni pe care România îi are.. La aceasta am adăugat și influența pe care o va exercita deprecierea cea mai importantă din ultimii trei ani a monedei naționale în raport cu moneda europeană.

Pe termen scurt, deși a fost anunțată intenția de a se lista la bursă unele companii din domeniul administrării transportului fluvial și maritim și aeroporturi, este puțin probabil să aibă loc noi listări de mare amploare.

Pentru perioada următoare, se speră că fondurile de administrare a pensiilor private obligatorii vor atrage capital, în special spre sectorul instrumentelor cu venit fix, dar și spre acțiuni.

Structura companiilor listate la BVB va continua să fie nereprezentativă la scara economiei românești, fiind posibil ca preferințele investitorilor să se îndrepte tot către sectorul financiar-bancar, similar anilor anteriori.

4.2 Perspective ale pietei RASDAQ in cadrul Bursei de Valori Bucuresti pentru anul 2014

În anul 2014, comportamentul investitorilor străini la BVB a fost, așa cum am arătat în prezentarea generală, afectat de revenirea economică pe care România a cunoscut-o alăturându-se trendului european si chiar in ciuda tuturor așteptărilor depășind Polonia, observându-se, începând cu luna august a anului 2013, preferința acestora către vânzare în detrimentul cumpărărilor de acțiuni. În ciuda revenirilor economice prezente în mediul european de afaceri dar și în cel românesc, în ciuda revenirii Bursei de Valori București. piața Rasdaq a subperformat chiar și în aceste condiții având în vedere climatul economic bun.

Luand în calcul cele arătate mai sus, dacă trendul european cât și cel internațional va continua pe acest traiect ascendent, este posibil ca participarea investitorilor străini pe piața românească de capital să crească în pondere, și de asemenea este posibila o extindere masivă a pieței de capital în anii ce vor urma.

Având în vedere faptul că România, prin piața ei de capital, este pe pragul unei reveniri fulminante din criza ce și-a purtat tăvălugul asupra intregului mapamond capitalist, o anume aproximare a posibilelor creșteri sau scăderi este dificl de realizat din mai multe considerente. În primul rând în trendurile economice de pretutindeni, s-a observat faptul că o anume criză economică poate avea și efectul de relapse, în sensul că deși se anunță creșteri fructuoase oricând efectul de bulă își poate vărsa anumite efecte neprevăzute. În acest sens, este elocventă experiența pe care piața de capital americană a căpătat-o după Marele Crah Bursier din 1929, când odată cu revenirea economiei în perioada 1931-1932, în anul 1933 s-a constatat cu stupoare faptul că trecuta criză nu își revărsase în integralite toate efectele, trimițând o noua undă de șoc ce a afectat întreaga lume capitalistă în special Germania ( în acest sens consider un bun exemplu mare criza inflaționistă a Republicii de la Weimar).

Piața s-a dovedit a fi una în revenire în anul 2013, cel puțin din punctul de vedere al Bursei de Valori București, care din punctul de vedere al societăților emitente dar și al investitorilor a obținut rezultate peste așteptări, specialiștii și doctrinarii afirmând faptul că s-ar putea să avem în față un nou ciclu de 11 de dezvoltare continuă pentru Bursa de Valori București. Anul 2013 a fost un an bun, un al acalmiei și al progresului pentru majoritatea economiilor europene, printre care s-a numărat și România, aceasta obținând un loc fruntaș printre țările cu cea mai mare creștere economică.

În consecință, s-ar putea să asistăm la începerea unui ciclu de dezvoltare al BVB, în sprijinul acestei idei venind nivelele crescute dar încă puțin promițătoare, în dezvoltare continuă, înregistrate de la începutul anului 2013.

Deși am putea asista la un ciclu de dezvoltare al Bursei de Valori București, situația pentru Rasdaq este una critică, necesitatea reglementării și reorganizării pieței fiind mai pregnantă ca oricând, în condițiile în care toate sectoarele economie performează, piața Rasdaq fiind unul din singurele zone ale economie ce nu funcționează într-un mod corespunzător.

De aceea, estimez ca anul 2014 să nu fie foarte spectaculos, cu dinamici mai mari decât cele din anul trecut pe fondul creșterii economice ce a fost prevăzută în multe rapoare interne și internaționale. Deși nu un an spectaculos, consider că anul 2014 se va dovedi a fi un la fel de dureros cum a fost și anul 2013 în privința pieței Rasdaq, scăderile continuând până când se va atinge un prag critic sub care, dacă se va trece, piața va înceta să mai existe, nemaiexistând rațiuni economice valabile care să ii susțină necesitatea existenței.

Grafic 4.2 – Reprezentare fluctatiile volumelor si valorilor tranzacționate pe piața RASDAQ în anii 2013-2014

Sursa: Rapoarte lunare ale Bursei de Valori Bucuresti (www.bvb.ro)

Pe fondul volumelor si valorilor tranzacționate pe piața RASDAQ în anii 2013-2014, se poate observa o volatilitate crescuta, influențată cel mai probabil de deciziile ce au fost luate la nivel internațional dar și de reformele fiscale si structurale realizate de Guvernul României.

O volatilitate crescută a tranzacționării reprezintă în mod sigur un semnal de alarmă deoarece reprezintă o situație extrem de gravă, și anume neîncrederea investitorilor în piața românească de capital. Deși o parte din aceasta neîncredere se datorează schimbărilor ce au avut loc la nivel global, majoritatea neîncrederii ce persistă în rândul investitorilor față de piața românească de capital își are izvorul în deciziile politice de slabă calitate ce au afectat mediul investițional românesc.

Majorarea TVA, majorarea impozitelor si taxelor alături de reducerea salariilor din mediul bugetar, au ajutat la clădirea neîncrederii în mediul investițional românesc, deoarece aceste lucruri mai sus invocate reprezintă motive demne de luat în seamă de catre un investitor atunci când alege România ca țintă pentru capitalul său. Faptul ca nu exista o structura fiscală fixă care să prezinte avantajele statorniciei nu face decât să dăuneze imaginii României ca mediu atractiv pentru investiții.

Depărtea investitorilor de piața Rasdaq, inexistența unei reglementări precise care să seteze un curs pentru viitorul Rasdaq, toate acestea fac, pentru ce a mai rămas din anul 2014 și pentru 2015, posibilitatea afirmării doar a unor predicții sumbre, predicții ce își au izvorul în subperformanțele obținute de Rasdaq în acești ani ai crizei.

Consider perioada 2014-2015 o perioadă grea pentru Rasdaq, o perioadă în care urgența reglementărilor este maximă, inexistența acestora pe viitor putând avea repercusiuni grave asupra conduitei Rasdaq și chiar asupra certitudinii existenței acesteia. Dacă se continua în acest ritm, deși există un proiect de lege care să modifice viitoarea structură a Rasdaq, dacă acest proiect nu este aprobat și aplicat cu rapiditate există o mare șansă ca acesta sa nu mai aiba un obiect definit al reglementării astfel devenind o lege cu aplicabilitate zero.

Capitolul 5. Rezultate financiare ale pieței Rasdaq între anii 2008-2013

În conținutul prezentului capitol voi analiza rezultatele financiare ale pieței Rasdaq între anii 2008-2013, set temporal de date ce reprezintă o perioadă critică din cadrul existenței Rasdaq, acești ani delimitându-se prin rezultatele slabe obținute de piața pe motivul crizei financiare și a neîncrederii investitorilor în acest segment de piață.

Tabel 5.1 – Activitatea pieței Rasdaq 2008-2013

Sursa: Statistici ww.bvb.ro – Statistici privind activitatea pieței Rasdaq

Anul 2008 se demarcă de restul anilor conținuți în prezenta analiză prin valorile și nivelurile de tranzacționare vădit mai mari decât în restul perioadei. Acest lucru se datoreaza în principal faptului că anul 2008 a reprezentat primul an al crizei financiare iar piața Rasdaq tocmai incheiase anul 2007 cu cele mai cifre din tânăra sa existența.

Anul 2007 a fost un an extraordinar pentru piața Rasdaq, ea reprezentând aproximativ o treime din totalul înregistrat de Bursa de Valori București în acael an, având cea mai mare creștere de valoare per companie din întreaga piață de capital și anume 128% iar valorile înregistrate din punctul de vedere al valorii si volumului tranzacțiilor apreciindu-se în mod considerabil față de anul anterior, și anume anul 2006.

De la un total de valoare obținut în anul 2007 de 4,3 miliarde RON în anul 2008 scăderea a fost dramatica obținându-se numai 1.56 miliarde de RON ceea ce a însemnat o scădere cu 290% la nivelului valoric al pieței.

De asemenea anul 2008 a fost anul în care piața Rasdaq a început să înregistreze o constanță în scăderea numărului de tranzacții, fiind constantă de asemenea și scăderea numarului de societăți emitente prin continua delistarea. Delistarea a provenit din două mari surse. În primul rând delistarea a avut loc datorită incapacității emitenților de a se menține în standardele de admisibilitate pe piață iar multe dintre ele au ajuns în pragul insolvenței astfel că menținerea pe piața Rasdaq a devenit imposibilă. Un al doilea motiv al delistărilor masive ce au avut loc a fost din cauza politicii agresive duse de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare pentru a asigura o mai buna transparență în fața investitorilor a societăților emitente prin obligarea acestora de depunere a unor registre cu privire la tranzacții pentru fiecare trimestru. Companiile ce nu s-au conformat acestei cerințe au fost delistate deoarece prin această conduită nu mai îndeplineau criteriile de admisibilitate pe piața Rasdaq.

Un alt factor important ce atestă criza prin care piața Rasdaq a început să treacă în anul 2008 este nivelul capitalizării bursiere ce a scăzut dramatic față de nivelul obținut în cadrul anului 2007 de 24,4 miliarde de RON. Anul 2008 aduce cu sine un nivel înjumătățit al capitalizării bursiere și anume un prag de 12,1 miliarde RON ce atestă o puternică scădere influențată pe filiera crizei economice dar și a retragerii capitalului investitorilor din piață din motive de neîncredere cauzate de incertitudinile ce înconjurau fenomenele economice.

În perioada analizată se poate observa faptul că piața în sine nu a mai fost rentabilă intermediarii prezenți pe piața Rasdaq fiind într-o continuă scădere.

Trăgând o concluzie cu privire la anul 2008, se poate afirma cu lejeritate că anul 2008 a fost un an în care piața Rasdaq a fost prinsă pe contre-pied nefiind pregătită în niciun fel de posibilitatea unui colaps economic. Acest lucru de ar fi fost singular, în ipoteza în care scăderea dramatică ar fi avut loc doar într-un singur an nu ar fi reprezentat o dramă în sine, fiind cunoscută istoria activității bursiere globale ca în primele ”minute” ale dezastrului totul să scape de sub controlul emitenților dar si de sub controlul autorității ce efectua activitatea de supraveghere.

Anul 2009 regăsește piața Rasdaq în aceeași situație de scădere, fiind continuat trendul descendent al anului 2008. Deși numărul de ședințte de tranzacționare a fost același, și anume 250, numărul tranzacțiilor în sine s-a redus cu aproape jumătate din cuantum, abia atingând pragul de 190.000 de tranzacții față de cele 370.000 regăsibile în cadrul anului 2008. O explicație este necesară aici pentru a putea avea o mai bună înțelegere a acestui fenomen. Numărul tranzacțiilor a scăzut în primul rând pe fondul delistărilor, fiind oferta mai mică pe piața acțiunilor, dar și din cauza retragerii investitorilor de pe piața românească. Condițiile fiscale și economice ale anului 2009 fiind teribile, în cursul anului 2009 fiind anunțată decizia de majorare a taxei pe valoare adăugată (TVA) în cadrul anului ce urma, 2010. Retragerea investitorilor de pe piețele de capital s-au datorat și lipsei capitalurilor dar și neîncrederii crescânde în mediul de afaceri românesc, economia nedând niciun semnal de revenire în cursul anului 2009.

Volumul de acțiuni tranzacționate a scăzut și el cu aproape 20 de procente iar valoarea totală tranzacționată a realizat un salt negativ de aproape 300% situându-se în zona a 575 de milioane RON față de 1,5 miliarde, cifră realizată în cadrul anului 2008. Deși volumul de acțiuni tranzacționate a scăzut el nu a realizat un salt valoric voluminos, salt ce este regăsit în cadrul valorii totale înregistrate de piața Rasdaq în acest an. Aceste doua fenomene, deși prin intermediul unei prime analize par necorelate, de fapt ele au o legătura intrinsecă. Prețul per acțiune a fost cel care a determinat valoarea extrem de scăzuta. Prețul acțiunilor a fost determinat să parcurgă un traseu negativ în primul rând datorită condițiilor extrem de volatile existene în piață. Câțiva factori demni de amintit ar fi șomajul în creștere, anunțul măririi taxelor și impozitelor, dispariția capitalurilor din piață, colapsul bancar prezent pe întreg mapamondul.

Capitalizarea bursieră a realizat și ea un traseu negativ deși nu la fel de important ca cel al valorii totale înregistrate. De asemenea, numărul de societăți emitente a scăzut, delistările fiind la fel de semnificative ca și cele ale anului 2008. De asemenea, alături de emitenți s-a redus și num-rul intermediarilor, scăderea ultimei categorii fiind cirect influențată de scăderea numărului de societăți emitente.

Concluzia demnă de tras în ceea ce privește anul 2009 este una extrem de dură. Anul 2009 a reprezentat un eșec total pentru piața românească în general, în special pentru piața de capital. Deși, societatea românească se afla în al doilea an al crizei, ea nu a fost capabilă prin intermediul reprezentanților săi să ofere soluții valabile pentru ieșirea din criză sau măcar redresarea situației economice. Prin acțiuni politice deficitare precum anunțul măririi taxelor, scăderii salariilor și disponibilizărilor statul român a oferit exact semnalele opuse celor care erau așteptate de marea piață investițională. Prin creearea acestui cadru volatil, printr-o fiscalitate furtunoasă și instabilitate politică piața economică prezentă în România, a devenit una ce trebuia ocolită de investitori deoarece aceștia au căpătat credința ca economia românească este una neperformantă și ale cărei tendințe erau extrem de dificil de prevăzut.

Anul 2010 se prezintă pentru piața Rasdaq în aceleași condiții ca cele prezentate și pentru anii anteriori. În primul rând o precizare ce trebuie făcută este că numărul de ședințe de tranzacționare a crescut la 255 față de 250 în anul 2009, astfel că creșterea numărului de tranzacții la 209.423 față de 187.025 în anul 2009 poate fi explicată pe o parte prin acest aspect. Deși numărul de ședințe de tranzacționare și numărul de tranzacții s-au apreciat față de anul 2009, în 2010 volumul de acțiuni tranzacționate a fost mai mic decât acela al anului 2009 ajungând la nivelul de 1,4 miliarde de acțiuni tranzacționate.

Prin acest fapt se poate vedea tendința jucătorilor existenți pe această piață de a tranzacționa un număr mai mic de acțiuni per tranzacție fapt ce va revela condițiile grele existente în cadrul pieței Rasdaq.

Valoarea realizată în cadrul anului 2010 a fost și ea puțin mai crescută față de anul 2009, ajungâng la 605 milioane RON dar prin numărul sporit de tranzacții și numărul crescut de ședințe de tranzacționare acest fapt poate fi explicat, astfel ca această creștere este una iluzorie, nereprezentând vreun avans în sensul pozitiv al pieței. Tendința generală de neîncredere s-a păstrat și în acest an, lucru vizibil în cifrele pe care piața Rasdaq le-a obținut.

Deși valoarea totală și numărul de tranzacții au crescut față de anul 2010, nivelul capitalizării bursiere a scăzut fapt ce relevă că prețul general al acțiunilor a scăzut, capitalizarea bursieră fiind egală cu prețul acțiunilor înmulțtit cu numărul de acțiuni emise. Tendința de scădere a capitalizării a fost influențată de cererea scăzută pentru acțiunile regăsibile pe această piață dar și de numărul descrescător de la an la an al emitenților prezenți în cadrul pieței Rasdaq. Numărul emitenților a scăzut în 2010 față de anul 2009 cu aproape 250 de emitenți, ceea ce reprezintă numărul tot mai puțin al companiilor capabile să reziste situației economice proaste dar și capacitatea redusă a emitenților de a îndeplini criteriile necesare pentru a putea fi parte în sistemul Rasdaq.

Concluzia anului 2010 este similară cu cea afectată anului 2009. Deși economia românească, piața în general se regăseau în al treilea an efectiv de criză financiară și cu toate că majoritatea economiilor europene dădeau semnele unei recuperări efective și nu virtuale, capacitatea statului român de a crea condiții economice favorabile a fost una redusă, sau chiar inexistentî. Mai mult, în cursul anului 2010 a fost mărită taxa pe valoarea adăugată (TVA) cu scopul de mări veniturile încasate de stat. Acest fapt, de creștere cu 5 puncte procentuale a cotei TVA a avut mai mult efecte adverse decât cele așteptate. În primul rând prin creșterea TVA sarcina fiscală ce apăsa asupra fiecărui contribuabil a devenit cu mult mai oneroasă, TVA fiind un impozit indirect cu aplicabilitate generală. De asemenea, tot prin mărirea TVA s-a determinat creșterea nivelului evaziunii fiscale, pierderile cauzate bugetului de stat fiind cu mult mai mari decât încasările așteptate prin creșterea taxei. Practic, în plină criză, creșterea cu un asemenea nivel a celei mai apăsătoare taxe prezente în sistemul fiscal romînesc, nu a făcut decât să îndepărteze și mai mult investitorii de piața românescă de afaceri, astfel ca cifrele proaste obținute de piața Rasdaq nu sunt chiar inexplicabile.

Anul 2011 se delimitează extrem de clar de anul 2010, în sens negativ, continuând în același ritm, cu o rată a scăderii constantă. Pentru a dovedi afirmația voi începe prin analizarea numărului de tranzacții efectuate, ce atinge nivelul a 114.103 de tranzacții încheiate ceea ce reprezintă jumătate din nivelul 2010 iar numărul de acțiuni tranzacționate a fost mai scăzut cu 200.000.000 de acțiuni față de anul 2010. De asemenea trendul descendent s-a menținut și în cazul valorii totale atinse de piațta Rasdaq acesta fiind de numai 575 de milioane de RON iar nivelul capitalizării totale a pieței a fost și el într-un cuantum mai redus.

Aceste aspecte ale activității din ce în ce mai reudse poate fi explicat doar prin prisma alegerii investitorilor a unei piețe mult mai funcționale pe care să activeze și anume Bursa de Valori București ce în anul 2011 a dat semne puternice de revenire iar tranzacțiile efectuate și cuantumul valorii totale obținute au fost cu mult mai mari față de nivelul anului 2010.

De asemenea neîncrederea investitorilor este datorată în mare și datorită incapacității pieșei Rasdaq de a își reveni sau măcar de a se stabiliza. Cu atât mai mult acest motiv al instabilității în anul 2011 conduce la perspectiva incertitudinii deoarece anul 2011 a fost anul în care România a dat semne de stabilizare. Numărul societăților emitente a continuat să scada și în acest an cu aproape 200 de emitenți iar numărul de intermediari s-a redus și el.

Toate aceste fapte corelate și cu revenirea sau stabilizarea pieței românești în general au condus la ideea că Rasdaq a devenit prin intermediul crizei financiare o piață neperformantă, performanțele ei slabe fiind datoare în special incapacității autorității de control și supraveghere de a elibera un proiect prin care să se realizeze o restructurare a pieței.

Nivelul capitalizării totale a fost si eș cu mult mai scăzut față de anul 2010, acesta scăzând sub pragul de 9 miliarde RON, fapt datorat prezenței scăzute a investitorilor, prețului redus al acțiunilor și datorită cererii scăzute de acțiune pe această piață, cerere scăzută exprimată prin numărul mic de acțiuni tranzacționate și de tranzacții efectuate.

Dacă în anul 2007 media per tranzacție era de 40 de acțiuni anul 2011 a obținut o medie de 10 acțiuni per tranzacție, fapt ce relevă și reafirmă ideea conform căreia cererea de acțiuni de pe piața Rasdaq este una extrem de scăzută.

Concluzia anului 2011 este una dureroasă. Având în vedere semnalele trimise de piața europeană și de piața românească care anunța o stabilizare și o posibilă revenire pe viitor, considerând activitatea Bursei de Valori București care a obținut rezultate foarte bune în acest an, anunțând și ea prin însăși această activitate revenirea pieței de capital românești, se întrevăd extrem de bine motivele pentru care piața Rasdaq a subperformat. Necesitatea reglementării și reorientării pieței Rasdaq a fost mai vizibilă și mai pregnantă în acest an greu mai mult decât oricând. Ineficiența autorităților de a răspunde în mod conform față de această cerință care viza un segment al pieței de capital nu poate decât să îngrijoreze și să îndepărteze orice fel de investitor de această piață deoarece faptele produc argumente ce susțin ideea unei posibile dispariții a pieței Rasdaq în viitorul apropiat. Această idee a dispariției pieței Rasdaq a fost vehiculată și de presă prin înregistrarea unor declarații a unor oficiali.

Anul 2012 nu ține decât să afirme în continuare activitatea scăzută a Rasdaq prin înregistrarea unor rezultate mai ridicate doar decât anul înființării și anume anul 1996. Comparând cifrele cu cele ale anului 1997 se observă faptul că rezultatele obținute de această piață în anul 2012 au fost mai scăzute decat cele din al doilea an de existență a pieței. Nu trebuie omis nici faptul că spre deosebire de 1997, anul 2012 trebuie considerat a fi unul al modernității atât prin reglementări fiscale de ordin amplu dar și prin existența anumitor instituții specializate ce în anul 1997 nu erau nici măcar sub forma proiectului. Anul 1997 despărțea România de metehnele comunismului și de cele ale economiei planificate, de tip centralizat, cu doar 7 ani, în timp ce anul 2012 reprezintă o realitate diferită, cu o Românie a cărei economie poate fi considerată moderna și raliată măcar în parte la sistemul european de trading, cu o Românie integrată în Uniunea Europeană și facând parte din Alianța Nord-Atlantică, fapte ce ar fi trebuit să ofere o certitudine infinit mai mare față de condițiile existente pe piață în anul 1997. Considerând toate acestea, situația este cu atât mai dureroasă.

Randamentul pieței Rasdaq în acest an a fost practic inexistent, cu un număr total de tranzacții de aproximativ 65.000 de tranzacții, cu un volum de acțiuni tranzacționate de 722 de milioane iar valoarea totală obținută a fost de 218 milioane de RON. Capitalizarea bursieră și-a continuat și ea trendul descendent, scăzând sub pragul de 9 miliarde RON iar numărul societăților emitente s-a redus cu înca o suta de participanți.

Aceste lucruri pot fi explicate prin prisma faptului că investitorii nu mai găsesc nicio oportunitate pe această piață, fapt explicat prin conduita indolentă a autorităților care nu au oferit nicio soluție de restructurare a unei piețe ce se afla în mod vădit în fața iminentei dispariții. Observând că statul nu întreprinde nicio acțiune salvatoare asupra pieței este și normal ca și investitorii să nu mai acorde niciun fel de atenție acestei piețe. Realitatea este cu atât mai dureroasă cu cât anul 2012 a fost declarat anul ieșirii din criză iar fratele mai mare al pieței Rasdaq, Bursa de Valori București a obținut rezultate impresionante situându-se printre burse ale Europei. De asemenea majoritatea partenerilor vest-europeni depășiseră momentul crizei, lasând în urmă recesiune și înregistrând creșteri economice. De asemenea, politicile bancare din acest an au urmat un curs al relaxării iar politica de creditare a devenit mult mai flexibilă, astfel ca nu se poate invoca lipsa capitalului din piață.

Concluzia pentru anul 2012, este una demnă de dezamăgire pentru piața Rasdaq. Deși a înregistrat rezultate ce au scăzut de la an la an încă din anul 2008 iar atenția ce trebuia acordată a fost semnalată atât în presă cât și de unele oficialități faptul că nu a fost întreprinsă nicio măsura de către autoritățile îndreptățite este un adevăr dur.

Anul 2013 poate fi considerat identic anului 2012 cu mici diferențe valorice nedemne de luat în seamă pentru a se putea observa vreo anume diferență. Astfel au existat un număr de 65.000 de tranzacții încheiate, volumul acțiunilor tranzacționate s-a situat la nivelul a 688 de milioane de acțiuni, valoarea totală obținută a fost de 300 milioane RON iar capitalizarea bursieră a scăzut sub pragul de 8 miliarde RON. De asemenea numărul emitenților s-a redus și el cu aproximativ 100 de participanți.

Scăderile constante menținute și în acest an pot fi explicate prin invocarea acelorași argumente prezentate și în cazul analizării situației aferente anului 2012. Indiferența autorităților față de situația Rasdaq a îndepărtat investitorii de această piață. iar economia europeană și cea românească s-au redresat puternic în cursul anului 2013 astfel că nu pot fi invocate argumente precum deficitul de capital existent în piață.

Aceste considerente opun o rezistență feroce oricărei dorințe de a investi în acest sector, deoarece tendințele sunt în contra celor urmate de majoritatea sectoarelor pieței românești de afaceri.

Singura concluzie ce poate fi trasă este necesitatea unei restructurări urgente a pieței Rasdaq decât dacă nu se dorește lichidarea ei prin pasivitate. Din fericire, spre finele anului 2013 a fost realizat un proiect de lege ce în prezent este supus dezbaterii publice, care dorește a restructura această piață ce continuă tendințe deficitare și nu permite niciun fel de avânt economic. Deși probabil proiectul va fi transformat într-o lege prin intermediul mijloacelor legislative de aprobare a legilor, actul normativ în sine nu este suficient deoarece pe lângă acesta aplicabilitatea lui nu este eficientă fără emiterea unui număr de acte administrative care să îl însoțească pentru a îl transpune în realitatea economică a României. Aceste acte administrative vor trebui a fi emise de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare care asigură o formă de tutelaj acestei piețe, o forma de tutelaj derizorie, inexistentă după cum piața a performat în ultimii ani.

Concluzie

Statutul de piață nereglementată a pieței de capital RASDAQ a reprezentat o oportunitate dar și un stigmat pentru această piață. S-a prezentat ca o oportunitate acest statut diferit deoarece prin intermediul ei s-au cotat și tranzacționat titluri mai puțin valoroase decât cele prezente pe Bursa de Valori București iar condițiile de admisibilitate au fost întotdeauna mai puțin pretențioase.

Un stigmat a reprezentat faptul că intotdeauna în ochii jucătorilor de pe bursă piața RASDAQ a reprezentat weak-spot-ul tranzacțiilor românești.

Fuziunea care a avut loc între RASDAQ și Bursa de Valori București a fost un lucru benefic din mai multe puncte de vedere. Fuziunea a reprezentat în primul rând renunțarea definitivă la sistemul electronic de tranzacționare specific RASDAQ și permutarea tuturor emiteenților pe sistemul electronic al Bursei de Valori București ARENA. Fuziunea celor doua piețe a reprezentat de asemenea si consolidarea pieței RASDAQ având ca prim efect creșterea vizibilității sale pe plan internațional. Ca un efect pozitiv adițional, fuziunea celor doua piețe a dus la creșterea lichidității activelor tranzacționate, a condus la o modalitate mai facilă de tranzacționare efectivă, decontare și compensare și, ca un ultim efect, a făcut posibilă apariția unei modalități mai ușoare de supraveghere a pieței de capital.

Prin această fuziune imaginea României a avut de câștigat prin demonstrarea unei maturități în ochii investitorilor străini și a unei mult așteptate stabilități legislative.

Deși fuziunea a fost un succes, criza financiară prin care România tocmai a trecut a dat niște lecții importante intregului sistem de business românesc. Pe lângă fuziune și efectele ei importante, de ordin legislativ și economic, statul român trebuie să dea dovadă de maturitate încă o dată prin adoptarea unei politici guvernamental-fiscale stabile, pentru a se depăși vechile automatisme vestice a spune că România este o țară mult prea instabilă pentru investiții.

Mediul investițional din România trebuie să devină unul de top, deoarece la nivel geopolitic, geografic și economic România are potențialul de a deveni o țară de tip ”tiger” în zona balcanică.

Prin fuziunea piețelor de capital, România a demonstrat că se poate ridica la nivelul standardelor vestice de trading , fiind necesar doar un imbold de ordin fiscal pentru a se realiza cu adevărat o metamorfoză a imaginii României in lumea investițională pe care Uniunea Europeană o presupune.

Prin aderarea României la Uniunea Europeana condițiile pieței economice în general au avut de suferit mutații importante, mutații ce au afectat conduita investitorilor în sensul pozitiv. Aderarea la Uniunea Europeană a avut ca prim efect deschiderea porților pieței românești de afaceri către investitorii din spațiul economic european ceea ce a reprezentat și reprezintă încă o oportunitate majoră pentru firmele ce se află în dezvoltare și caută finanțare prin intermediul bursei de valori.

Bursa, ca efect al aderării la Uniunea Europeană, a avut de câștigat, după cum s-a văzut și în analiza pe care am efectuat-o cu ocazia redactării capitolului II, anul 2007 a fost probabil cel mai bun an al economiei românești din 1989 până în prezent. Faptul că investitorii au găsit în România un tărâm propice dezvoltării și investirii în afaceri a provenit și pe filiera existenței unei piețe ale cărei lacune se aflau încă în acoperire. Ma refer prin această sintagmă la faptul că în anul 2007 deși România beneficia de o creștere economică spectaculoasă piața investițiilor nu ajunsese încă la saturație, la faptul că mai existau încă breșe investiționale unde puteau fi plasați bani sub forma capitalurilor sau a împrumuturilor de pe urma cărora investitorii sa obțină un profit apreciabil.

Aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat și reprezintă și în prezent o provocare. Pot spune cu certitudine că deși am beneficiat de unele aspecte cum ar fi plasarea banilor europeni și a banilor investitorilor europeni, acești bani au crescut și cerințele și standardele sub care piața trebuia să se plaseze. Afluxul uriaș de know-how european a reprezentat un șoc, ce a trebuit tratat prin schimbări legislative de rigoare și o adaptare a conduitei mediului de afaceri românesc.

Astfel, România a trebuit să se adapteze rapid la cerințe ce în Vestul Europei erau deja sedentarizate. Răspunsul a fost unul pozitiv la început, investitorii străini dând semnale de încredere în economia românească și aducând cu sine capitaluri importante. S-a putut vedea cu ochii liberi printr-o simplă urmărire a presei faptul că giganți precum Ford sau Renault au preferat spațiul de business românesc pentru a își desfășura activitatea.

Piața, ca urmare a acestor aporturi esențiale de capital și a conduitei relativ bune a mediului de afaceri a dat răspunsuri concordante. Astfel, analiza anului 2007 atât pe Bursa de Valori București cât și pe piața Rasdaq a relevat creșteri de valoare spectaculoase și niveluri ale capitalizării bursiere care nu se credeau posibile la începutul anilor 2000.

Nu se poate aprecia care ar fi fost circumstanțele economice dacă evenimentul crizei financiare de la finele anului 2007 nu ar fi avut loc.

Pe fondul creeării unei bule speculative de o pregnanță covârșitoare piața economică globală, ce devenise un organism interconectat, a avut de suferit o traumă similară ca rezultat și efecte cu cea a anului 1929. Criza financiară a arătat punctele slabe ale pieței și locurile tremurânde, angajând un adevărat cutremur în lumea afacerilor pe plan global. Efectele au început să se facă resimțite la scurt timp.

Prin criza financiară din anul 2007, avântul economic al României a fost oprit intervenind fenomenul de recesiune economică, sub imperiul căruia economia României se îndrepta către un inevitabil colaps, politica parlamentară și activitatea guvernamentală nefiind capabile de a menține frâiele unei economii ce se afla sub presiune. Prin intervenția organismelor globale și europene, FMI și Banca Europeană economia românească a putut să se salveze apelând la soluția împrumutului pentru a putea acoperi deficitele pe care criza le-a provocat.

Efectul acestui dezastru economic nu au întârziat să își arate efectele asupra pieței de capital. Daca anul 2007 a reprezentat un pilon de aur, un moment istoric demn de ținut minte pentru piața de capital românească, finalul aceluiași an a adus cu sine momente chinuitoare, pe care cu greu și cu multe concesii piața de capital a reușit să le depășească.

Pentru piața Rasdaq finalul anului 2007 și criza financiară au însemnat un eșec de proporții monumentale, de la acel moment până în prezent piața continuând pe același trend descendent, ce l-a început s-a manifestat cu viteze uluitoare.

Daca la inceputul anului 2007, pe piața Rasdaq activau aproximativ 2000 de societăși comerciale în calitatea lor de emitenți, anul 2014 a relevat că mai mult de jumătate din acești emitenți au dispărut de pe piața de capital a Rasdaq fie din motive de insolvență fie din motive ce privesc incapacitatea acestora de a se menține într-o formă competitivă pentru a putea atrage capitalurile investitorilor.

De asemenea, nu trebuie neglijat aspectul pregnanței pieței Rasdaq în cuantumul reprezentat de Bursa de Valori București. Anul 2007 a însemnat un an în care piața Rasdaq semnifica aproape o treime din Bursa de Valori București în aspectele ce priveau capitalizarea bursieră și volumul și valoarea tranzacțiilor. Anul 2014 a demonstrat faptul că piața Rasdaq a devenit o cantitate neglijabilă, ajungând sub pragul de 2,5% sub aspectul raporturilor dintre cele doua piețe. Neîncrederea investitorilor în acest segment al pieței alăturat slabului management de care a beneficiat piața Rasdaq în acești ani nefaști ai crizei au condus piața nereglementată ce Rasdaq o reprezintă către un inevitabil eșec. Trebuie consemnată și ideea că anul 2007 a reprezentat o cvadruplare a raporturilor desfășurate pe piața Rasdaq și o triplare a valorii acțiunilor tranzacționate, piața nefiind afectată de delistarea a aproximativ 400 de companii. Un asemenea eveniment ar conduce, probabil, în anul 2014 sau în orice moment pe viitor la inevitabila desființare a pieței Rasdaq pe fondul ineficienței sau insuficienței activității desfășurate.

Aceste aspecte nefavorabile prin care am făcut o rapidă trecere în revistă incrementează ideea că piața Rasdaq nu a putut să se reorienteze sub noile raporturi apărute, nu a reușit să își definească locul pe noua piața europeană a afacerilor. Nu se pot blama în acest caz investitorii și nu pot fi acuzați de o rea-credință pe simplul motiv că slaba administrare a pieței și neputința legislatorului de reglementa piața într-un mod eficient au reprezentat causa efficiens al acestui colaps.

Astfel pe aceste considerente este necesară o rapidă reorganizare a pieței, o reorganizare care să trimită semnale puternice investitorilor pentru a se putea redresa traiectul ce odată era nu altfel decât excepțional.

Deși există la momentul actual un proiect de lege supus dezbaterii camerelor Parlamentului. acest proiect trebuie să reprezinte doar punctul de start în viitorul proiect de reorganizare. Trebuie evitată manipularea opiniei publice într-un sens negativ, prin afirmarea în cadrul spațiului mediatic românesc de către legislator a unor idei precum desființarea pieței Rasdaq pe motivul că a devenit o cantitate neglijabilă în piață ce consumă resurse esențiale.

În viitoarea reorganizare, plecând de la proiectul de lege ce va trebuie aprobat și ratificat, trebuie luate în considerare o multitudine de aspecte precum condițiile de admisibilitate a firmelor pe această piață și permanenta transparență a emitenților pentru a se putea clădi o încredere stabilă și puternică a investitorilor.

De asemenea, în completarea proiectului de lege, deoarece piața Rasdaq se află sub atenta îndrumare a Comisie Naționale a Valorilor Mobiliare, această enitate va trebui să emită acte administrative individuale ce vor trebui sa reguleze activitatea întreprinsă de și pe această piață. Deoarece o lege reprezintă cadrul formal al exercitării oricăror drepturi, dacă chestiunea reglementată prin respectivul act normativ presupune o activitate complicată și riguroasa, acel act normativ cu putere juridică superioară trebuie completat și ajustat prin acte normative cu caracter administrativ care să pună în aplicare normele ce sunt conținute de lege. Rolul actelor administrative cu caracter individual de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare au un rol extrem de important, ele făcând posibilă trecerea de la cadrul formal și absolut invocat în lege la cadrul practic și real ce este reprezentat de activitatea faptică a pieței.

Nu trebuie neglijat nici rolul sau statutul emitenților. Prin acest lucru mă refer că trebuie găsite resurse și soluții pentru determinarea acestor companii de a rămâne în continuare în cadrul acestei piețe și de a le oferi șansa reală de a putea atrage finanțare prin intermediul investitorilor. Pentru acest lucru trebuie transmise semnale ce sunt capabile de a modifica inteția investitorilor care pe moment evită această piață tocmai din cauza incertitudinilor de ordin statutar.

Nu se poate considera, cum de multe ori s-a întamplat în activitatea legislativă, executivă și administrativă, că un simplu act normativ este capabil de a rezolva toate chestiunile pe care dificila existență a pieței de capital o presupune.

Viitorul se anunță a fi unul bun pentru piața de capital românească, Bursa de Valori București atingând niște cote impresionante în anul 2014, dând semnalele potrivite asupra faptului că criza financiară a rămas în trecut și că pe baza ei s-au tras învățămintele necesare. Dacă Bursa de Valori București a fost capabilă de o revenire spectaculoasă, și numai sub acest aspect putem avea speranțe ridicate și pentru piața Rasdaq.

Printr-o reglementare precisă, riguroasă și bine transpusă în realitate piața Rasdaq poate redeveni filonul de aur al piețelor de capital nereglementate, rol pe care l-a avut și l-a jucat cu iscusință înainte de criza anului 2007.

Am în vedere prin afirmarea acestor lucruri doua aspecte de importanță capitală. În primul rând criza financiară a lăsat traume adânci în interiorul mediului de afaceri global și a condus la tragerea unor concluzii de importanță capitală asupra rulajelor capitalurilor financiare, ceea ce în multe cazuri a însemnat o lecție de educație economică atât pentru statele lumii capitaliste dar și pentru jucătorii din piață. În al doilea rând, deși nu și-a epuizat încă toate efectele, criza financiară va deveni în curând un eveniment de domeniul trecutului, lumea economică europeană revenind după grelele încercări la care a fost supusă. Piața românească, fiind o parte integrantă a pieței Uniunii Europene, a tras și ea învățămintele necesare și a putut să își croiască un drum al succesului ieșirii de criză. Consider că lumea a ieșit mai puternică și mai stabilă în urma experiențelor acumulate pe baza acestui fenomen.

Conchizând, printr-o reorganizare de ordin legislativ, printr-o activitate de ordin administrativ riguroasă și corect executată, piața Rasdaq va putea emite semnalele necesare reclădirii încrederii investitorilor și pe fondul acestor schimbari de ordin esențial va putea redeveni o piață competitiva, o piață capabilă să ofere rezultate financiare extraordinare pe baza cărora să se formeze un lanț evolutiv ce va duce la ieșirea din această criză de ordin existențial prin care piața Rasdaq trece. Aceste aspecte odată realizate se va putea considera că piața Rasdaq a devenit o piață moderna, puternică și viabilă, o piață ce și-a găsit locul în lumea de afaceri impusă de ritmurile Uniunii Europene.