Aparatul locomotor servește mișcarea, [615153]
1
Motto :
“Aparatul locomotor servește mișcarea,
iar mișcarea este forma primordială de
manifestare a vieții”
Cuprins :
I.Motto………………………………………………………………………pagina 3
II . Introducere ……………………………….. ………………………… pagina 6
III. Memoriu justificativ…………………… ………………………. ..pagina 7
2
IV.Notiuni teoretice………………………… …………………… ……pagina 9
4.1.Anatomia si fiziologia genunchiului …………….. …..pagina 9
4.2.Definitia instabilitații cronice a genunchiului ……… pagina 12
4.3.Epidemiologie……………………… …………………………. pagina 12
4.4.Etiopatogenie………………………. …………………………. pagina 14
4.5.Simptomatologie clinica si diagnostic……………….. pagina 14
4.6.1.Diagnostic pozitiv………… ………………………… pagina 15
4.6.2.Diagnostic diferential……. ………………………… pagina 16
4.7.Tratament…………………………….. ………………………… pagina 17
4.8.Principiile si obiectivele recuper arii…………………. pagina 21
3
V Partea practica: Ingrijirea bolnavului operat pentru instabilitate cronica
de genunchi………………… …………………………………… ….…..pag. 2 3
5.1.Cazul I……………………………………….….………..pag. 24
5.2.Cazul II …………….…………………………..………..pag. 47
5.3.Cazul III …………………………………….……………. pag. 70
VI.Concluzii……………………………………………………….. ……pagina 92
VII. Anexe……………………………………………………………….. pagina 93
VIII.Bibliografie………………………………. ………………………pagina 97
II. Introducere :
Ligamentele colaterale sunt structuri ale genunchiului lezate frecvent.
Afectarea lor presupune exercitarea unei forte importante, precum o cazatura
la schi sau un impact direct la nivelul partii laterale a piciorului.
Exista doua ligamente colaterale, unul de fiecare parte a genunchiului,
care limiteaza misc arile laterale la acest nivel. Ligamentul colateral medial (
4
LCM ) se afla pe partea interna a genunchiului, vecin cu genunchiul alaturat,
iar ligamentul colateral lateral ( LCL ) pe partea opusa, in exterior.
Ligamentele colaterale, alaturi de ligamentul incrucisat posterior, nu
permit tibiei sa se deplaseze posterior pe femur. Ligamentul colateral medial
reduce rotatia tibiei pe femur.
Daca o forta puternica determina intinderea acestor ligamente, ele se pot
rupe. Ruptura poate sa apara in regiunea de mij loc sau la oricare dintre
capete, acolo unde se fixeaza la nivelul osului. Daca impactul este foarte
puternic, pot sa apara leziuni si la nivelul altor structuri ale genunchiului.
Cea mai frecventa combinatie este ruptura LCM si cea a ligamentului
incrucis at anterior.
Rupturile LCM sunt mai frecvente decat cele ale ligamentului lateral, dar
o ruptura a LCL are mai mari sanse de a cauza instabilitatea genunchiului.
Explicatia este data de faptul ca suprafata superioara a tibiei prezinta o
depresiune in vecin atatea LCM si este neteda in vecinatatea LCL, favorizand
alunecarile si generand in consecinta instabilitate.
III. Memoriu justificativ
"Asistenta medicala este constiinta celui lipsit de constiinta, dragostea
de viata pentru cel care a incercat sa se sinucida , ochii pentru cel care a orbit
de curand , cunostintele si intelegerea pentru tanara mama , mana pentru cel
cu mana amputata de curand si vocea pentru cel slab de a putea vorbi."
Sanatatea este un drept fundamental pentru fiinta umana.Poate fi definit
ca un triplu echilibru , reprezentat de un triunghi echilateral in care fiecare
latura reprezinta o dimensiune.
5
In activitatea practica pe care am desfasurat -o pe durata celor trei ani de
practică am î ntalnit multe cazuri cu instabilitate cronică de genunchi .
Instabilitatea cronica de genunchi se înt alneste la orice tip de persoană si
varsta, fiind mai des î ntalni ta la persoanele care practică sport, la tineri și
adulți .
Cand ligamentele colaterale ale genunchiului au fost le zate, atunci
intervi ne chirurgia ortopedica. Urmează apoi reeducarea atat fi zica cat si
psihic ă, pentru aducerea bolnavu lui in starea mo torie anterioară , acesta
este un scop propus, dar destul de dificil de real izat. Întotdeauna apare
riscul patologiei si complicatiilor de imobilizare , care grabesc degradarea
fizică și psihică a bolnavului. Pot aparea stă ri confuzionale, tulblurari de
comp ortament, adeseori complicatii cardiovasculare, boli infectioase,
infectii urinare, incontinenta, escare de decubit, etc. . Îngrijirea precoce si
reeducarea deț in un rol important.
Am considerat ca aceasta tema ne arata cat de grave sunt leziunile
ligamentelor genunchiului, cat de important ă este prevenția aparitiei bolii
și cat de importanta este sanatatea.
Leziunile ligamentelor incrucisate ale genunchiului pot fi debilitante
pentru structura musculoscheletica a articulatiei. Acestea sunt observate
mai ales la sportivi. Leziunile si rupturile fara contact sunt cele mai
frecvente. Acest grup de ligamente are un rol important pentru
producerea de miscari corecte.
Afectarea acestor ligamente determina cel mai adesea instabilitatea
genunchiului.
Leziunile ligamentelor apar ca nd sunt efectuate miscari exagerate sau
bruste ale articulatiei. Aceste tipuri de leziuni sunt prevalente la cei care
practica schi, fotbal, basketball, rugby, arte martiale, gimnastica artistica.
Cercetarile arata ca femeile implicate in sporturi sunt mai predispuse la
traumatizarea ligamentelor incrucisate decit barbatii. Leziunile sunt mai
6
frecvente si in cazul pacientilor in virsta care aluneca si cad. O astfel de
leziune poate fi diagnosticata prin auzirea unei pocnituri d upa impact,
edematierea genunchiului dupa citeva ore, durere severa la flexia
genunchiului si o senzatie de instabilitate a genunchiului. Continuarea
activitatii atletice pe un genunchi traumatizat poate avea consecinte
devastatoare, rezultind distrugerea masiva a cartilajului, crescind riscul
de a dezvolta osteoartita tardiv in timpul vietii.
Leziunile ligamentelor pot fi diagnosticate prin efectuarea citorva
menevre in timpul examenului clinic dar si prin vizualizare directa
folosind o scanare RMN. Inci denta acestor leziuni poate fi redusa prin
practicarea regulata a antrenamentului neuromuscular pentru a imbunatati
proprioceptia, echilibrul, adoptarea unor modele corecte de miscare si
forta musculara.
Tratamentul conservator cuprinde terapia fizica si folosirea unui ghips
al genunchiului. Absenta acestor ligamente creste riscul altor leziuni
articulare cum este rasucirea meniscului, de aceea sporturile care implica
miscarile de rasucire sunt descurajate. Pentru pacientii care practica
diferite sporturi in mod frecvent, interventia chirurgicala este indicata.
Pacientii care au suferit o astfel de leziune, necesita o evaluare completa
a articulatiei pentru a detecta si alte leziuni care apar in combinatie:
traumatismele cartilajelor/meniscului, echimozele oaselor, leziunile
posterolaterale si a ligamentelor colaterale.
7
IV. Notiuni teoretice :
4.1 Anatomia si fiziologia genunchiului:
Articulatia genunchiului actioneaza ca o "balama" care permite flexia si
extensia gambei, facand posibile ortostatismul si pozitia asezat.
Structurile genunchiului :
8
Oase si cartilaje :
Articulatia genunchiului este formata din 3 oase – femurul (osul de la nivelul
coapsei), tibia (osul mai mare de la nivelul gambei) si patela sau rotula.
Patela are intre 5 –7 cm latime si intre 7 –10 cm lungime. Este asezata in fata
celorlalte oase din articulatie si aluneca la miscarea piciorului. Are rol
protector asupra genunchiului si actioneaza ca o parghie pentru muschi.
Extremitatile oaselor din articulatie sunt acoperite cu un cartilaj articular –
este un tesut puternic, elastic, care absoarbe s ocul si permite miscarea lina la
nivelul genunchiului. Meniscurile sunt formate din tesut conjunctiv, fiind
impartite in doua discuri in forma de secera si pozitionate intre tibie si
femur, in portiunile interioare si exterioare ale fiecarui genunchi. Cele doua
meniscuri de la fiecare genunchi absorb socul, amortizand gamba de
greutatea corpului si crescandu -i stabilitatea.
Musculatura :
Exista doua tipuri de muschi la nivelul genunchiului. Muschiul cvadriceps
cuprinde patru muschi din portiunea anterioara a coapsei si ajuta la miscarea
de extensie a piciorului (indreptarea piciorului din pozitia flectata). Muschii
din loja posterioara a coapsei realizeaza miscarea de flexie a piciorului.
Ligamente :
9
Ligamentele sunt benzi puternice, elastice, care conecteaza oasele intre ele.
Ele aduc stabilitate si forta articulatiei. Exista 4 ligamente care leaga femurul
de tibie:
– ligamentul colateral medial: aduce stabilitate in portiunea interna (mediala)
a genunchiului
– ligamentul colateral lateral: aduce stabilitate in portiunea externa (laterala)
a genunchiului
– ligamentul incrucisat anterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza
rotatia si miscarea anterioara a tibiei
– ligamentul incrucisat posterior: asezat in centrul genunchiulu i, limiteaza
miscarea posterioara a tibiei.
Alte ligamente fac parte din capsula genunchiului, o structura fibroasa
protectoare care inconjoara articulatia genunchiului. In interiorul capsulei,
articulatia este captusita cu un tesut subtire, moale, numit sinoviala .
Tendoane :
Tendoanele sunt cordoane puternice care leaga muschiul de os. La nivelul
genunchiului, tendonul cvadriceps leaga muschiul cvadriceps de patela si
asigura forta pentru miscarea de extensie. Tendonul patelar leaga patela de
tibie. Tehnic, acesta este un ligament , dar in mod obisnuit este numit tendon.
4.2 Definitia instabilitatii cronice de genunchi:
Ligamentele incrucisate ale genunchiului sunt o pereche de ligamente
aranjate in forma literei X. Acestea stabilizeaza articulatia si permit o
gama de miscari variate. Ligamentele incrucisate se regasesc in
articulatia genunchiului la oameni si alte animal e bipede si cvadripede si
in articulatiile degetelor, picioarelor si ale gitului. Ligamentele
incrucisate ale genunchiului sunt cel anterior si posterior (ACL, PCL).
Aceste ligament sunt doua benzi rotunde, puternice care se intind de la
capul tibiei la pr oeminenta intercondiliana a femurului. ACL este lateral
iar PCL este medial. Desi se incruciseaza, ligamentele ramin distincte,
avind fiecare teaca sa sinoviala. Fata de femur, ACL nu permite tibiei de
a alunece inainte iar PCL nu permite tibiei sa alunece inapoi.
10
4.3 Epidemiologie:
Cauza principala a leziunilor ligamentelor incrucisate ale genunchiului
este practicarea sporturilor. Tipurile de sporturi asociate cu aceste leziuni
sunt numeroase. Aceste sporturi necesita plantarea piciorului si
modificarea brusca a directiei corpului. Fotbalul este frecvent sursa
acestor traumatisme. Acesta combina cei doi factori de risc. Schiorii sunt
de asemenea adesea supusi riscului, mai ales de la introducerea
bocancilor de ski cu calapod inalt. Acestea muta impactul unei cazaturi
de la glezna sau piciorul inferior spre genunc hi. Leziunile ACL si PCL
apar ca nd genunchiul este rasucit sau in hiperextensie fortata. Multi
pacienti isi reamintesc o pocnitura cind ligamentul este ras ucit, simtind
genunchiul aluneca nd.
Ruptura ligametelor apare si in cazul unei aterizari de la inaltime pe un
genunchi intepenit sau in timpul rasucirii genunchiului in aterizare, mai
ales cind acesta se afla in valgus. Deoarece ligamentele sunt
viscoelastice, nu pot sustine un volum mare de st res. Cind intervine
hiperextensia si hiperflexia brusca in combinatie cu comportamentul
viscoelastic, ligamentele se deformeaza sau se rup.
11
Numarul femeilor care sufera leziuni ale ACL si PCL a crescut dramatic,
mai ales datorita participarii lor la tot mai multe si diferite tipuri de
sporturi. Studiile arata ca femeile sunt de doua pa na la patru ori m ai
predispuse la acest risc deca t barbatii . Cercetarile recente arata citiva
factori care contribuie la riscul ridicat al femeilor de a suferi traumatisme
ale ligamentelor. Sportivele par a nu reusi sa -si contracte atit de puternic
musculatura coapsei precum barbatii, astfel genunchii nu sunt inde ajuns
de stabili, avind o protectie mai redusa in timpul activitatii fizice intense.
De asemenea, testele arata ca cvadricepsul femeilor lucreaza diferit fata
de cel al barbatului, mult mai intens, impingind tibia anterior si plasind
ACL la risc de ruptura . In acelasi timp, muschii lojei posterioare a
coapsei la femei raspund mult mai lent decit la barbati. Acesti muschi
protejeaza in mod normal tibia de alunecarea anterioara excesiva.
Raspunsul incet al acestor muschi la femei permite tibiei sa alunece
anterior, fortind ACL. Alte studii arata ca ACL si PCL la femei pot fi
slabite de efectul estrogenului. Impreuna, acesti factori pot explica de ce
atletele femei au un risc mai ridicat de leziuni ale ligamentelor
incrucisate.
4.4 Etiopatogenie:
Semnele si simptomele unei leziuni a ligamentelor incrucisate ale
genunchiului cuprind:
pocnitura carac teristica la momentul rupturii
tumefiere si instabilitatea genunchiului
durerea este de asemenea un simptom major si poate varia de la
moderata la severa.
4.5 Simptomatologie clinica si diagnostic :
Examen fizic :
12
Testul pivotului, testul sertarului anterior si testul Lachman sunt
folosite in timpul examinarii fizice a unei leziuni de ACL sau PCL.
Testul pivotarii laterale
Pacientul este asezat in pozitie de decubit dorsal iar genunchiul este in
extensie si rotatie interna. Medicul aplica forta pe fata laterala a
articulatiei in timp ce genunchiul este flexat. O pocnitura resimtita la o
flexie de 30 de grade indica un test p ozitiv.
Testul sertarului anterior
Acest test evalueaza laxitatea si integritatea ligamentului cruciat
anterior. Poate ajuta la diagnosticul entorselor si a rupturilor. Testul este
efectuat astfel: pacientul este pozitionat in supinatie cu soldul flexat l a 45
de grade si genunchiul la 90 de grade. Medicul va sta in fata genunchiului
de examinat si va prinde tibia chiar sub linia articulatiei. Degetele sunt
plasate de -a lungul liniei articulare de fiecare parte a tendonului patelar.
Indexul este folosit pen tru a palpa tendoanele si a asigura relaxarea lor.
Tibia va fi impinsa anterior. O miscarea exagerata de translatie anterioara
a tibiei fata de membrul opus indica fie o entorsa sau o ruptura completa
a ACL.
Testul Lachman
Genunchiul este fixat la 30 de g rade iar medicul trage de tibie pentru a
evalua miscarea anterioara a tibiei in comparatie cu femurul. Un
genunchi cu deficit al ACL sau PCL va demonstra o translatie anterioara
crescuta a tibiei. Testul este unul ortopedic pentru examinarea
ligamentelor c ruciate ale genunchiului cind exista o suspiciune a torsiunii
ACL. Acest test este recunoscut de majoritatea medicilor ca fiind cel mai
sensibil test clinic pentru determinarea integritatii ligamentului, superior
testului sertarului anterior folosit in tre cut.
Testul incovoierii posterioare nu necesita aplicarea de forta activa.
Pacientul se afla in supinatie cu piciorul sustinut de catre o alta persoana
astfel incit soldul sa fie flexat la 90 de grade iar genunchiul la 90 de
grade. Se va calcula step -off, cea mai scurta distanta de la femur la o linie
13
ipotetica tangenta la suprafata tibiei. Normal este de 1 cm, dar este
scazuta sau chiar absenta sau inversata in leziunile PCL.
4.6.1 Diagnostic pozitiv:
Diagnostic :
Examinarea clinica a unei leziuni suspectate a ligamentelor incrucisate
ale genunchiului este o metoda uneori suficienta pentru diagnosticarea
patologiei. Desi examenul clinic in miini experimentate este foarte precis,
diagnosticul este confirmat de obicei prin RMN, care a scazut in ultimul
timp necesitatea efectuarii unei artroscopii. RMN -ul are o inalta acuratete
fata de examenul clinic in detectarea acestor leziuni cind sunt torsionate
mai multe ligamente. Abordul unei leziuni a unchiului posterolateral al
genunchiului la momentul reconstructiei ACL va preveni esecul grefei.
se bazeaza pe anamneza pacientului, examenul clinic si examinarile
paraclinice (Rx, RMN). De cele mai multe ori acest diagnostic este pus
pe baza testelor clinice, dar uneori instabi litatea articulara poate fi
mascata de catre o musculatura foarte bine dezvoltata la nivelul coapsei
pacientului. Examenele complementare (radiografiile, RMN), confirma,
acest diagnostic si permit efectuarea unui bilant al genunchiului,
preoperator oferi nd informatii despre celelalte structuri care puteau fi
lezate in cadrul traumatismului: meniscurile, cartilajul articular.
Artroscopia este inutila doar pentru a afla diagnosticului.
Circumstantele accidentului: incrucisarea ligamentelor ACL si PCL
apar aproape intotdeauna in timpul unui accident sportiv. Sporturile care
predispun la astfel de leziuni sunt: fotbalul, skiul, basketul, handbalul,
lupte. Aceasta leziune apare este cel mai adesea ca urmare a unei miscari
rotationale puternice: rotatia interna a tibiei in raport cu femurul, sau mai
frecvent rotatia externa a femurului in raport cu tibia. Sportivul resimte
astfel o durere violenta la nivelul genunchiului si un zgomot (cracment)
datorat ruperii ligamentului. Acest cracment este foarte frecvent, da r nu
este absolut necesar. Uneori pacientul poate acuza instabilitate la nivelul
14
genunchiului imediat dupa accident, dar de cele mai multe ori acest
simptom este perceput mult mai tarziu (cateva saptamani). Imediat dupa
accident, genunchiul se poate umfla, doare, este mai cald, apare o limitare
a miscarilor de flexie si extensie, mersul este schiopatat si dureros.
Aceste simptome difera ca intensitate de la pacient la pacient.
Diagnostic diferential:
Examenul clinic:
Confirma diagnosticul de ruptura de ligament incrucisat anterior prin
evidentierea unui semn clinic esential: sertarul anterior al tibiei fata de
femur. Pentru a se evidentia acest semn, se pot efectua mai multe teste:
testul Sertarului anterior, testul Lachman, testul Pivot Shift. Examenu l
clinic complet trebuie sa includa verificarea integritatii meniscurilor, a
ligamentelor colaterale, pentru ca leziunile asociate sunt extrem de
frecvente, mai ales ruptura meniscului intern sau a ligamentului colateral
medial. Uneori poate fi dificil de pus un diagnostic corect daca
genunchiul este umflat, dureros global, musculatura contractata din reflex
iar mobilitatea este limitata. In acest caz examinarile complementare sunt
necesare(Rx, RMN). In prezent RMN este indicat ca investigatie aproape
oblig atorie in aceste cazuri pentru o pregatire cat mai buna a cazului
chirurgical.
Radiografiile standard de genunchi completeaza intotdeauna bilantul
unui genunchi traumatizat. Radiografia poate fi o investigatie esentiala
cand se constata o fractura la nivelul hemiplatoului tibial extern (fractura
Segond), ceea ce ridica suspiciunea unei dezinsertii a ligamentului
antero -lateral. In aceasta situatie un test pivot shift pozitiv confirma
diagnosticul si schimba strategia terapeutica care trebuie sa includa si
refacerea in aceasi sedinta a ALL. Astfel putem afirma ca radiografia este
sunt indispensabile pentru a elimina o leziune osoasa (fractura).
Examenul RMN (rezonanta magnetica nucleara) este extrem de util in
confirmarea diagnosticului si stabilirea pla nului preoperator. Noi
15
recomandam efectuarea unei astfel de investigatii la toti pacientii cu un
traumatism la nivelul genunchiului pentru un bilant cat mai corect.
4.7 Tratament :
Terapia conservatoare
Un ligament torsionat va restri ctiona miscarea genunchiului. Ca nd
rupturile acestor ligamente nu sunt reparate pot distruge cartilajul din
interiorul genunchiului, datorita cresterii frecarii dintre platoul tibial si
femur. Pacientul trebuie sa mentina articulatia in repaus, sa aplice gheata
la fiecare 30 de minute, sa aplice compresie pe genunchi si sa -l ridice
deasupra nivelului inimii. Procesul ajuta la diminuarea edemului si
reducerea durerii. Forma de tratament este determinate in functie de
severitatea leziunilor ligamentelor. Fisurile mici pot ne cesita citeva luni
pentru recuperare si refacerea fortei muschilor, pentru a putea compensa
ligamentul torsionat.
Terapia chirurgicala
Daca leziunea este severa, poate fi necesara interventia chirurgicala
deoarece ligamentul nu se poate vindeca independ ent, deoarece nu are
aport propriu de singe. Chirurgia este de obicei indica la atleti. Chirurgia
reconstructiva se efectueaza la citeva saptamini dupa traumatism pentru a
permite diminuarea tumefierii si a inflamatiei.
Reconstructia ACL:
In timpul opera tiei ACL nu este reparat, fiind reconstruit folosind alte
tendoane din corp. Exista trei tipuri diferite de interventie. Auto -grefa
tendon -os patelar si auto -grefa din muschii lojei posterioare a coapsei
sunt cele mai comune si preferate, avind cele mai bu ne rezultate. Pentru
16
auto-grefa tendon -os patelar se excizeaza 1/3 centrala a tendonului
patelar alaturi de un fragment osos. Avantajul folosirii acestei metode
este lungimea relativ similara dintre tendonul patelar si ACL, folosindu –
se un atasament os la os, mult mai puternic decit alte metode de
vindecare. Dezavantajele metodei cuprind durerea anterioara a
genunchiului datorita exciziei de os din patela.
Pentru auto -grefa din muschii posteriori ai coapsei, doua tendoane
sunt excizate din acesti muschi s i impletite pentru a forma noul ACL.
Avantajele metodei cuprind durerea diminuata asociata vindecarii
postchirurgicale fata de auto -grefa patelara, datorita absentei exciziei de
os si a inciziei mici. Dezavantajul este timpul lung de vindecare a noului
ligament datorita absentei unei vindecari os la os, conectarea tendon la os
necesitind mai mult timp pentru a deveni rigida. Dupa interventie, este
necesara reabilitarea fizica pentru a creste forta musculara si a stabiliza
articulatia.
Exista doua optiuni majore pentru selectarea grefei pentru ACL,
allogrefa si autogrefa. Autogrefele sunt tesuturile proprii pacientului,
incluzind tendoanele muschilor posterioari ai coapsei si centrul
patelar.
Allogrefele sunt tesuturi cadaverice. Fiecare metoda are
avantajele si dezavantajele sale, cele doua auto -grefe avind
prognosticuri similare. Grefele patelare sunt uneori incorect citate ca
fiind mai puternice, dar zona de excizie este foarte dureroasa pen tru
saptamini, unii pacienti dezvoltind tendinita patelara cronica.
Reconstructia prin donor postmortem implica un risc mai mare de
infectie.
Operatia este efectuata de obicei artroscopic, practicindu -se incizii in
femur si tibie in locul aproximativ ori ginal al atasarilor ACL. Grefa este
apoi plasata in pozitie si mentinuta. Exista o varietate de dispozitive de
17
fixare disponibile. Grefa se ataseaza la os in 6 saptamini. Tesutul original
de colagen din grefa actioneaza ca o matrita pentru noul tesut forma t in
grefa in timp. Astfel grefa necesita peste 6 luni pentru a se vindeca
complet.
Dupa interventie, articulatia genunchiului isi pierde flexibilitatea, iar
muschii din jurul genunchiului si din coapsa tind sa se atrofieze. Toate
optiunile terapeutice n ecesita fizioterapie intensa pentru a -si cistiga forta.
Pentru unii pacienti, durata reabilitarii poate fi mai dificila decit operatia.
In general, este nevoie de o perioada de 6 luni pina la 1 an pentru a
recistiga forta musculara anterioara operatiei. Pu rtarea unui ghips extern
este recomandata pentru atletii care practica sporturi de contact si
coliziune. Dupa interventie nu sunt permise sporturile pentru 7 luni.
Indiferent daca ACL este refacut sau nu, pacientul ramine susceptibil la
debutul timpuriu al bolii degenerative articulare cronice.
Reconstructia PCL:
O leziune severa, de grad III al PCL cu o translatie posterioara peste
10 mm la efectuarea testului sertarului posterior cind acesta este practicat,
poate fi tratata chirurgical. Pacientii care nu -si amelioreaza stabilitatea in
timpul fizioterapiei sau dez volta o agravare a durerii vor fi recomandati
pentru chirurgie. Testul sertarului posterior este unul dintre testele
folosite de catre medici pentru a detecta leziunile PCL. Reconstructia
PCL este controversata datorita localizarii si a dificultatii tehnic e. Functia
PCL este de a preveni alunecarea femurului de pe marginea anterioara a
tibiei si de a preveni tibia de a se deplasa posterior fata de femur. Un test
al incovoierii pozitiv recomanda pacientul pentru o interventie
chirurgicala. Pacientii suspecta ti de leziuni ale PCL trebuie intotdeauna
evaluate si pentru alte leziuni ale genunchiului care apar in combinatie cu
leziunile PCL: leziunile ACL, ale ligamentelor colaterale, echimozele
oaselor si leziunile cartilajelor si ale meniscului.
18
Este posibila vindecarea independent a PCL. Chirurgia este de obicei
necesara in leziunile complete ale ligamentului. Pentru reconstructie se
vor folosi grefe prelevate din muschii posteriori ai coapsei sau tendonul
Achille proprii pacientului sau de la un donor cadave ric. O artroscopie
permite evaluarea completa a intregii articulatii a genunchiului, incluzind
patela, suprafetele cartilaginoase, meniscul, ligamentele. Apoi, noul
ligament este atasat la femur si tibie prin suruburi pentru fixare.
4.8 Principiile si obiectivele recuperarii :
Reabilitarea pacientului cu leziuni ale ACL si PCL
Procesul de reabilitare este foarte important pentru reconstructie.
Procesul de reca stigare a mobilitatii articulatiei este lung si riguros.
Medicul va realiza pacientului un program de reabilitare, impartit in sase
faze:
Prima faza: reabilitarea precoce consta din controlul pe termen scurt al
durerii si tumefierii in perioada de recistigare a mobilitatii.
Faza a doua: in saptaminile 3 si 4 durerea trebuie sa cedeze, iar
pacientul va fi pregatit sa incerce mai multe miscari pe un genunchi
instabil. Pacientul va putea sa pedaleze o bicicleta stationara si sa flexeze
genunchiul 100 de grade.
Faza a treia: saptaminile 4 si 6 reprezinta faza de control a ambulatiei.
In acest punc t pacientul va efectua exercitii din faza a doua plus unele
19
provocari. Va incerca sa flexeze genunchii la 130 de grade. Scopul
acestei faze este de a imbunatati echilibrul.
Faza a patra: aceasta este faza de protectie moderata, acoperind
saptaminile 6 spr e 8. In aceasta perioada pacientul va incerca sa obtina o
mobilitate completa si sa creasca rezistenta fizica a articulatiei.
Faza a cincea: aceasta este faza de activitate usoara, acoperind
saptaminile 8 spre 10. Reabilitarea in aceasta perioada are drept scop
cresterea fortei musculare, concentrindu -se pe echilibru si mobilitate.
Faza a sasea: reprezinta revenirea la faza de a ctivitate, avind o durata
de 10 saptamini pina cind se atinge nivelul dorit. In acest punct pacientul
va putea sa inceapa sa practice jogging. La 3 -6 luni medicul va efectua
pacientului teste fizice pentru a moni toriza nivelul de activitate. Ca nd
medicul v a fi satisfacut de progresul pacientului, va recomanda acestuia
revenirea la modul de viata activ anterior.
20
V. Partea practica: Î ngrijirea bolnavului ope rat
pentru instabilitate cronică de genunchi
Vom prezenta in continuare trei cazuri de instabilitate cronica de
genunchi, tratate in Sectia de Ortopedie a Spitalului de Urgenta Craiova.
Urmarirea acestor cazuri s -a facut timp de 6 zile de la internare.
Conduita a fost diferita in functie de evolutia clinica a pacientului.
Diagnosticul de instabilitate cronica de genunchi a fost in general simplu,
la internare pacientul prezentand lezarea ligamentelor.
Pacientilor li s-au efectuat operatii pentru refacerea ligamentelor lezate.
Pentru simplificarea prezentarii am t ranscris datele din foaia de terapie
intensive intr -o foaie de temperature din foaia de observatie generala,
consemnand in plus datele semnificative.
21
Cazul I
CAZ CLINIC NR.I
Perioada 20.03.20 16-24.03.20 16
22
Prezentarea cazului Pacienta A.C. în vârstă de 28 de ani,domiciliată în
Craiova, somera, se prezintă la data de
20.03.2016 la Camera de gardă ortopedie a
Spitalului Clinic Nr.1 cu diagnosticul de:
-entorsa grava genunchi stang
-comotie cerebrala
Motivele internării Pacienta s -a internat cu:
– durere acu tă la nivelul genunchiului stang
– limitarea mișcărilor genunchiului si a membrului
pelvin
– greturi si vertij
23
Profilul pacientei și persoanele cu care locuieste: Doamna A.C. este o
persoană sociabilă se poate comunica cu dânsa despre problemele
personale,locuiește cu sotul si copii într -un apartament cu trei camere în
condiții bune.
Antecedente medicale -heredo -colaterale: mamă,tată sănătoși
` -personale fiziologice: a avut menarhă la 14
ani,ciclu regulat
Istoricul bolii Boala debutează în urmă cu 4 ore cand pacienta
suferă o traumatism în urma unui accident rutier.
În urma traumatismului pacienta prezinta
tumefactie a genunchiului, durere , deformare și
impotența funcți onala a membrului inferior stang ,
greturi si vertij motiv pentru care se internează
pentru tratament de specialitate.
Protocol medical actual : Examen fizic general
Greutatea 56 kg,talia 1 68 cm
Tegumente și mucoase normale
Stare de conștiență este cooperantă și
conștientă
Stare de nutriție normoponderală
Aparat respirator:
-normal
-20 respirații/min
Aparat cardiovascular:
-normal
-TA: 150/90mmHg
24
-AV: 80 băt/min
-ritm cardiac regulat
Sistem urinar:
-micțiuni fiziologice
-1800 ml/24h
Sistem nervos:
-răspunsul la stimuli este prezent
– vertij cu acufene si senzatie de greata
Aparat digestiv:
-abdomen mobil suplu nedureros la palpare cu
mișcări r espiratorii
-tranzit prezent
Pacienta preoperator prezintă:
– – durere acută la nivelul genu nchiului stang
mobilitate dezechilibrată
-anxietate
-inapetență
-insomnie
Examene de laborator efectuate preoperator:
-TQ – 12
-TH – 85
25
-HLG – Hb 12,7g%,Ht 45 %
-Glicemia 90 mg%
-Uree 38 mg%
-TGO 40 UI/l
-TGP 23 UI/l
Tratament medicamentos preoperator:
Atropina f. I
Thiopental0,5fl.I
Lystenon f. II
Pavulon f. II
Fentanyl f. Ill
Miostin f. I
Adrenostazin f. II
NaCl 9% 1000 ml
Glucoza 5% 500ml
Efedrina 1% f. II
Rocephine fl. I /zi
Pacienta a fost alimentată și hidratată parenteral cu ser fiziologic și
glucoză 5%.
Postoperator
Pacienta a prezentat:
-greață postanestezie
26
-dificultate la eliminare din cauza poziției
-nu a putut să se odihnească suficient datorită poziției
impuse și confortului modificat.
Evoluție postoperatorie bună.
Tratament postoperator medicamentos:
-algocalmin 1f /6 ore
-Rocephine fl. I /zi
-diazepam 1tb
-trombostop 1 tb
Aprecierea nursing a stării de dependență preoperator:
1.Nevoia de a evita pericolele – alterarea stării de confort;neliniștea față
de alterarea propriei înfățișări.
2.Nevoia de a bea și a se alimenta – alimentație și hidratare deficit ară
3.Nevoia de a elimina – dificultatea de a elimina
4.Nevoia de a fi curat și a -și proteja tegumenetele – posibilitatea de
alterare a tegumentelor și mucoaselor
5.Nevoia de a dormi și a se odihni – imposibilitatea de a dormi și a se
odihni.
6. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură – bolnava nu se poate
deplasa singură, are nevoie de ajutor medical.
7.Nevoia de a se îmbrăca și de a se dezbrăca – bolnava prezintă displazie
luxantă de genunchi drept nu are capacitatea de a se se îmbrăca și de a se
dezbrăca singură fără ajutorul personalului medical
27
Aprecierea nursing a stării de independență postoperator:
1.Nevoia de a respira – bolnava prezintă o respirație normală 16
respirații/min, empirică, fără effort, silențios, cu mișcări toracice .
2.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale – bolnava
are o temperatură constantă adaptabilă termic .
3.Nevoia de a fi ocupat și de a se realiza – bolnava este preocupată de
școală și dorește să reînceapă activitatea școlară cât mai curând.
4.Nevoia de a se recreea – bolnavul își petrece timpul liber în mod plăcut,
citește ,vizionează diverse programe.
5.Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea – bolnava are multe
informații despre boala sa, pune întrebări și cooperează cu personalul
medi cal.
6.Nevoia de a acționa conform propriilor credințe și valori – bolnava este
de religie ortodoxă, este religioasă, respectând restricțiile de religie.
7.Nevoia de a comunica – bolnava este o persoană sociabilă, se poate
comunica cu ea despre problemele personale.
30
Aprecierea nursing a stării de dependență postoperator
1.Nevoia de a evita pericolele – alterarea stării de confort legată de poziția
impusă (DD).
2.Nevoia de a comunica – alterarea stării de sănătate fizică și psihică,
alterarea imaginii de sine.
3.Nevoia de a se mișca și a avea o poziție corectă – potențial de adoptare a
unei poziții vicio ase necorespunzătoare vindecării.
4.Nevoia de a -și păstra igiena corporală – potențial de alterare al
tegumentelor și al mucoaselor
5.Nevoia de a dormi și a se odihni – perturbarea programului de somn,
calitatea somnului nesatisfăcătoare.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – potențial de alterare a aparatului
gipsat.
7.Nevoia de a se alimenta și hidrata – aport nutrițional și hidric scăzut.
8.Nevoia de a elimina – stare de disconfort datorită imposibilității de a
elimina normal.
Aprecierea nursing a stă rii de independență postoperator
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -bolnava prezintă o
respirație normală,fără efort,cu mișcări toracice simetrice 16
respirații/min.Prezintă reflexul de tuse,secreții minime,mucoasă umedă.
2.Nevoia de a men ține temperatura corporală în limite normale – pacienta
are o temperatură constantă,adaptabilă termic.
31
3.Nevoia de a fi ocupat și realizat – bolnava este preocupată de școală și
dorește să -și reînceapă activitatea școlară cât mai curând.
4.Nevoia de a se r ecreea – bolnava își petrece timpul liber în mod
plăcut,citește,vizionează diverse programe tv.
5.Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea – pacienta are multe
informații despre boala sa.Pune întrebări și cooperează cu personalul
medical
6.Nevoia de a a cționa conform propriilor cerințe și valori – bolnava este de
religie ortodoxă,practicantă,respectă și practică valorile spirituale.Bolnava
se roagă respectând restricțiile impuse de religie.
32
Plan de nursing
Pacientul: A.C 28 ani
ENTORSA GRAVA GENUNCHI STANG .COMOTIE CEREBRALA .
Data Nevoia
Fundamentala Diagnostic de nursing 0biective Interventii Evaluare
20.03
2016 Nevoia de a
manca si de a
bea. Scaderea poftei de
mancare datorita
durerii manifestata prin
deficit de alimente si
lichide. Pacientului
sa-i dispara
greturile si
varsaturile si
sa inceapa sa
se
alimenteze in
timp de 24
ore. -Ajut pacientul in timpul varsaturilor asezandul cu capul intr -o
parte la marginea patului si sprjinind -o cu palma de frunte ;
-Protejez patul c a musama si aleza ;
-Il invat sa inspire profund pe nas si sa expire pe gura usor fara
sa se grabeasca ;
-Incurajez pacientul si o asigur ca starea de rau prin care trece
este temporara si de scuta durata ;
-Opresc aportul de alimente si lichide pana la di sparitia
senzatiilor de greata si a varsaturilor ;
-Administrez cate o lingurita de apa la fiecare 5 minute si ii ofer
pacientului apa dintr -un pahar numai pentru a -i clati gura
dupa care sa o arunce ;
-Administrez la indicatia mediculului o fiola de algo calmin ca Pacientul s -a mai calmat si
durerile s -au mai atenuat
dar nu au disparut in
totalitate.
33
antialgic.
Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura Dificultate in deplasare
datorita durerilor din
coapsei drepte
manifestate prin
impotenta functionala. Pacientul sa
se poata
mobiliza fara
dificultate in
48 ore. -Sfatuiesc pacientul sa incerce sa stea la pat in decubit
dorsal,cu genunchii usor proclivi;
-Aplic comprese reci si punga cu ghiata pe zona dureroasa atat
cat suporta pacienta ;
-Efectuez raderea pilozitatii de pe partea superiora a coapsei ;
-Efectuez o clisma evacuatoare simpla inainte de operatie ;
-Administrez o fiola de mialgin la prescrierea medicului,ca
antialgic. Pacientul inca mai prezinta
dureri si deci se mobilizeaza
in continuare greu si in
decubit adopta o pozitie
vicioasa.
34
20.03
2016
Nevoia de
a dormi si a
se odihnii.
Imposibilitatea de a se
odihnii sificient datorita
durerilor si a starilor de
anxietate manifestata prin
ore insuficiente de somn
agitat cu treziri frecvente.
Pacientul sa se
odihneasca
suficient si fara
intrerupere 8 ore
pe noapte in 24
ore.
-Aerisesc bine salonul inainte de culcare ;
-Am grija ca temperatura ambianta sa fie intre 18 C si 24C iar
umiditatea intre 30 -60.
-Rog colegii de sa lon sa nu faca zgomot pentru a nu deranja
pacientul ;
-Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare cum ar fi sa se
gandeasca la o intamplare fericita din viata lui,sa lase membrele
sa-i atarne moi,sa inspire pe nas si sa expire pe gura ce buzele
strans e ;
-Ii administrez o fiola de Diazepan la indicatia medicului.
Pacientul a dormut 3
ore,dupa care s -a trezit si
nu a mai putut adormi pana
dimineata.
Nevoia de
a-si pastra
temperatur
a corpului
in limite
normale. Dificultatea in a -si pastra
temperatura corpului in
limite normale datorita
procesului
inflamator,manifestata prin
cefalee,tahicardie,fata
rosie,valori termice de
37,7C. Pacientul sa
prezinte valori
termice normale
in 24 ore. -Aplic pacientului comprese reci pe frunte,o frectionez,ii fac
impachetari reci ;
-La cererea pacientului indepartez patura si o acopar doar cu
cearceaf subtire ;
-Servesc pacientul cu cantitati mici de lichide dulci cu continut
caloric ridicat ;
-Schimb lenjeria de pat de cate ori o cere pacientul;
-Masor temperatura T=37,7C,pulsul,P=84p/min,respiratia, Starea generala a
pacientului nu mai este la
fel de alterata ca atunci
cand sa internat,dar
temperatura inca se
mentine peste 37 C.
35
R=18r/min,tensiunea arteriala,TA=150/85mmHg si
diureza,D=1200ml/24ore si le notez in foaia de temperatura;
-Recoltez sange venos in vederea trimiterii lui la laborator
pentru efectuarea analizelor medicale cum sunt :HLG
comlecta,VSH,uree sanguina,Glicemie,Timp de coagulare,Timp
e sangerare,grup sanguin.factor Rh ;
-Administrez antialgice Paracetamol 1 cp la undicatia mediului ;
36
20.03
2016 Nevoia de a
evita
pericolele.
Anxietate datorita bolii
si a atmosferei din
spital precum si dureri
de coapsa manifestate
prin stare generala
alterata,gemete,fata
crispata,privire
speriata. Pacientul sa
depaseasca
starea de
anxietate so
sa nu mai
prezinte
dureri in 24
ore. -Discut cu pacientul si incerc sa -l fac sa inteleaga ca starea sa actuala este una
temporara si care se va amiliora in scurt timp ;
-Ii ofer cat mai multe informatii in legatura cu boa la sa si cu interventia
chirurgicala ce o va suferii ;
-Il asigur ca este ingrijit de oameni competenti si ca toti inteleg situatia ;
-Incerc s -ai asigur un climat de liniste,pace si siguranta aratandu -i ca sunt
alaturi de ea si ca o inteleg ;
-Administrez un sedativ,la indicatia medicului ;
-Cu 40 minute inainte ca pacientul sa fie condus la blocul operator ii
administrez o fiola de Mialgin,urmata la 15 minute de o fiola deAtropina. Pacientul este
inca agitata,iar
durerile sau
diminuat
considerabil.
21.03
2016 Plastie cu grefon autolog os -tendon –os .L.I.A. stang
Dr. Marcusanu Victor
22.03
2016 Nevoia de
ase misca si
de a avea o
buna
postura. Dificultate de a se
deplasa datorita
interventei chirurgicale
manifestata prin refuz
de a parasii patul. Pacientul sa
se mobilizeze
din pat in 24
ore. -Ii explic pacientului ca mobilizarea cat mai precoce este esentiala pentru
recuoerarea starii de sanatate ;
-Ajut pacientul sa se ridice la marginea patului si apoi o sprijin din axile si o ajut
sa se ridice in picioare ; Pacientul sa ridi –
cat la marginea
patului si dupa
cateva se cunde sa
asezat pe pat
37
-Ajut pacientul sa -si schimbe pozitai corpului in pat la fiecare 2 ore pentru a
evita aparitia escarelor ;
-Ii administrez o fiola de Algocalmin la indicatia medicului deoarece a avut
ameteli.
38
22.03.
2016 Nevoia de a
dormi si de a se
odihni. Dificultate in a se
odihnii datorita starii
de anxietate si s
durerilor post
operatorii manifestate
prin agitatei,treziri
frecvente pe timpul
noptii si
imposibilitattea de a
readormii. Pacientul sa
doarma 8
ore pe
noapte fara
intrerupere
in 8 ore. -Inainte de culcare aerisesc bine salonul pentru ca aerul curat sa
favorizeze aparitia somnului ;
-Rog ceilalti pacienti sa incerce sa faca liniste in salon pen tru ca pacientul
sa se poata odihnii ;
-Ajut pacientul sa se aseze in pozitie antalgica in decubit dorsal sau
lateral cu genunchii usor flectati ;
-Sfatuiesc pacientul sa aplice tehnici de relaxare pentru favorizarea
somnului ;
-administrez o fiola de Diaz epan la indicatia meduculului. Pacientul a
dormit 5 ore pe
noapte dar s -a
trezit nu a mai
putut adormi
pana ziua.
Nevoia de a fi
curat si de a -si
pastra
tegumentele
nealterate. Alterarea
tegumentelor datorita
intervntiei chirurgicale –
plaga operatorie Pacientul sa
prezinte o
plaga curata
timp de 24
ore. -Discut cu pacientul despre operatia pe care a suferit -o si ii explic ce
tehnici va trebuii sa efectuez pentru ai in grijii plaga suturata ;
-Il asigur ca totul a mers bine si daca coopereaza se va recu pera foarte
repede ;
-Ii pansez plaga :dezinfectez tegumentul din jurul plagii cu alcool iodatat
pe o suprafata de 7cm ,apoi printr -o singura stergere dezinfectez plaga
cu alcool 70 .
-Aplic apoi pansament steril fixat cu romplast.
-Schimb lenjeria de corp si de pat. Plaga este
incontinuare
neinfectata
Nevoia de a
evita Stare de anxietate si
dureri datorita
atmosferei din spital si Pacientul sa
nu mai
prezinte -Incurajez pacientula spunandu -i ca starea actuala este de scurta durata
si ca va pleca acasa recuperata pe deplin si in cel mai scurt timp ; Pacientul mai
prezinta o stare
de neliniste dar
39
pericolele.
a operatiei manifestata
prin stare de
agitatie,vaiete,fata
crispata,privire
speriata. anxietate si
dureri in 8
ore. -Il sfatuiesc sa se aseze in pozitie antalgica atunci c and sta in pat pentru
a-i diminua durerile ;
-Il sfatuiesc sa incerce sa se relaxeze alicand metode de relaxare
diverse ;
-Discut cu pacientul despre boala sa si ii ofer tot felul de informatie
despre evolutie si complicatiile postoperatorii ce pot aparea ;
-Administrez o fiola de Algocamin la indicatia medicului curant. nu mai are dureri.
40
23.03.
2016 Nevoia de a
manca si de a
bea. Dificultate in a se
alimenta
corespunzator datorita
atmosferei din spital si
a starii generale
alterate manifestata
prin refuz de a se
alimenta.
Pacientul sa
manace
normal in
6 ore. –Inainte de aservi masa creez in salon un climat favorabil care sa nu -i
creeze pacientului stare de repulsie fata de alimentatie prin
indepartarea tavitelor renale si asezarea inui paravan in jurul patului la
cererea pacientei ;
-Aerisesc bine salonul pentru indepartarea mirosurilor neplacute;
-Ii dau sa bea pacientului o cana de ceai,compot,supa clara de legumel
-Ii explic cat de importamta este reinceperea alimentarii si hidratarii in
procesul de recuperare ;
-Aministrez pacientului o fiola de Metoclopramid ca antiemetic la
indicatia medicului Pacientul a
inceput sa se
alimenteze dar nu
suficient
procesului de
vindecare.
Nevoia de ase
misca si de a
avea o buna
postura. Dificultate de a se
deplasa datorita
interventei chirurgicale
manifestata prin refuz
de a parasii patul. Pacientul sa
se dea jos
din pat in 6
ore. -Ii explic pacientului ca mobilizarea cat mai precice este esentiala pentru
recuperarea starii de sanatate ;
-Ajut pacientului sa se ridice la marginea patului si apoi o sprijin din axile
si o ajut sa se ridice in picioare ;
-Ajut pacientului sa -si schimbe pozitai corpului in pat la fiecare 2 ore
pentru a evita ap aritia escarelor ;
-Ii administrez o fiola de Algocalmin la indicatia medicului ca analgezic. Pacientul sa
ridicat in picioare
la marginea
patului si dupa
cateva secunde
sa asezat pe pat
deoarece a avut
ameteli.
41
Nevoia de a
dormi si de a se
odihni. Impos ibilitatea de a se
odihnii sificient
datorita durerilor si a
starilor de anxietate
manifestata prin ore
insuficiente de somn
agitat cu treziri
frecvente. Pacientul sa
se
odihneasca
suficient si
fara
intrerupere
8 ore pe
noapte in 24
ore. -Aerisesc bine sal onul inainte de culcare ;
-Am grija ca temperatura ambianta sa fie intre 18 C si 24C iar
umiditatea inre 30 -60.
-Rog colegii de salon sa nu faca zgomot pentru a nu deranja pacientul ;
-Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare cum ar fi sa se gande asca
la o intamplare fericita din viata lui,sa lase membrele sa -i atarne moi,sa
inspire pe nas si sa expire pe gura ce buzele stranse ;
-Ii administrez o fiola de Diazepam si o tableta de No -spa la indicatia
medicului. Pacientul a
dormut 3 ore
noaptea
trecuta,dupa care
s-a trezit si nu a
mai putut adormi
pana dimineata.
24.03.
2016 Nevoia de a fi
curat. Dificultate de a -si pastra
tegumentele nealterate
datorita interventie
chirurgicale manifestata
prin plaga operatorie Pacientul sa prezinte
o plga cur ata si
neinfectata 24 ore. -Inainte de a efectua pansamentul plagii discut cu pacientul si ii
explic manopera ;
-Indepartez pansamentul vechi care s -a pastrat curat;
-Dezinfectez zona din jurul plagii cu alcool iodat;
-Ii pansez plaga :dezinfectez tegumentul din jurul plagii cu alcool
iodatat pe o suprafata de 7cm ,apoin printr -o singura stergere
dezinfectez plaga cu alcool 70 .
-Aplic apoi pansament steril fixat cu romplast.
-Schimb lenjeria de corp si de pat.
Plaga este
incontinuare
neinfectata
42
Nevoia de a
evita
pericolele.
Stare de anxietate si
dureri datorita
atmosferei din spital si a
operatiei manifestata prin
stare de
agitatie,vaiete,fata
crispata,privire speriata. Pacientul sa nu mai
prezinte anxietate si
dureri in 8 ore. -Favorizez adap tarea pacientului la atmosfera de spital asiguarand –
o ca este ingrijita de cea mai buna echipa de cadre medicale.
-Il sfatuiesc sa incerce sa se relaxeze alicand metode de relaxare
diverse ;
-Discut cu pacientul despre boala sa si ii ofer tot felul de info rmatie
despre evolutie si complicatiile postoperatorii ce pot aparea ;
-Administrez o fiola de Algolcamin la indicatia medicului curant.
Pacientul mai
prezinta o
stare de
neliniste dar
nu mai are
dureri.
Nevoia de a
învăța cum să –
și păstreze
sănătatea Bolnavul va fi externat
ameliorat ,la domiciliu
necesitand ingrijire . Cunoasterea
complicatiilor ce pot
aparea si conduita de
aplicat
Explic pacientului ce complicatii pot aparea si conduita de urmat.
Explic pacientului necesitatea tratamentului cu Trom bostop .
Pacientul
primeste
Biletul de
externare
43
ROL DE DELEGAT
NUME : A.C. 28 ani DIAGNOSTIC: Entorsa grava de genunchi stang, comotie cere brala
Data ANALIZE VALORI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
REALE NORMALE °C b/min r /min mmHg
D S D S D S D S
HB 12,20g % 14 g%
Fibrinogen 24O mg % 200 – 400 140/.7 0
T.Quick 11(100%) 80-100%
T.Howell 87s(95%) 60-140 s Fraxiparine 0,3ml
20.03 GOT 40 UF 0 – 20 UF R15 36,9 37,1 82 78 22 18 1 1600 Algocalmin tb. Ill
2016 GPT 23 UF 0 – 20 UF ml Diazepam -1O mg.tbl
VSH 6/14 Normal
Uree 36mg/dl 20 – 50 mg 145/75
Glicemie 95mg/dl 70-110
mg/dl
44
Data ANALIZ
E VALO
RI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
21.03
2016
Ziua operatiei Plastie cu grefon autolog os -tendon –os .L.I.A. drept
Dr. Marcusanu Victor Atropina f. I
Thiopental0,5fl.I
Lystenon f. II
Pavulon f. II
Fentanyl f. Ill
Miostin f. I
Adrenostazin f. II
NaCl 9% 1000 ml
Glucoza 5% 500ml
Efedrina 1% f. II
Rocephine fl. I /zi
22.03
2016 – R15 37,3 37,5 79 71 18 17 130
/70
130
/75 1 1400 ml Algocalmin tb. Ill
Dizepam -lOmg tb. I
Fraxiparine f.I /zi
Rocephine fl. I /zi
Trombostop cp I /zi
23.03
2016 T.Quick 60% 80-
100% R15 36,9 37,2 70 64 16 18 135
/70
145/
75 1 2000 ml Algocalmin tb. Ill
Diazepam -lOmg.tb I
Fraxiparine f. I / zi
Rocephine fl. I / zi
Trombostop cp I /zi
45
24.03
.2016 – – – R15 37,1 37,3 77 69 22 21 135
/65
130
/65 1 1500 ml Algocalmin tb. II
Rocephine fl. I
/zi
Fraxiparine f. I
Trombostop cp I /zi
25-
03.2016 Externare Data ANALIZ
E VALO
RI VALORI Dieta TEMP. PU0LS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
REALE NOR °C p/
min R/min
/min mmHg
MALE D S D S D
S D S
46
Investigații paraclinice :
-EKG normal
-radiografie coapsa dreapta fata+profil
20.03.2016 – Laxitate anterioara genunchi stang
21.043.2016 – Grefon os -ligament -os genunchi drept stabilizat cu 2
șuruburi de interferenta
Epicriza si recomandări la externare : 25.03.2016
Pacienta de 2 8 ani internata cu diagnost icul mentionat. Pe data de
20.03.2016 se intervine chirurgical si se practica ligamentoplastie cu autogrefa
os ligament -os ligament incrucisat antero -extern drept .
Evolutia postoperatorie favorabila. Se va transfera in clinica de
fizioterapie si recuperare pentru k inetoterapie.
Recomandari :
– scoate firele de sutura la 12 zile postoperator
– merge cu orteza blocata inca o saptamana, apoi cu orteza numai cu 60
grade de libertate
– continua kinetoterapia
– revine la control la 2 saptamani de la externare
– Trombostop tb I/zi
47
Cazul I I
CAZ CLINIC NR.I I
Perioada 10.01.2016 -15.01.2016
Prezentarea cazului Pacient T.I. în vârstă de 3 3 de ani,domiciliat în
Craiova, programator IT, se prezintă la data de
10.01.201 6 la
Camera de gardă ortopedie a Spitalului Clinic
Nr.1 cu diagnosticul de:
-entorsa grava genunchi drept
-volet costal
Motivele internării: Pacientul s-a internat cu:
– durere acu tă la nivelul genunchiului drept
– limitarea mișcărilor genunchiului si a membrului
pelvin
– durere la inspiratie , respiratie paradoxala
48
Profilul pacientului și percepția stării de sanatate:
Domnul T.I. este o persoană sociabilă se poate comunica cu dân sul
despre problemele personale,locuiește singur intr -un apartament cu doua
camere, in conditii bune .
Antecedente medicale -heredo -colaterale: mamă,tată sănătoși
Istoricul bolii: Boala debutează în urmă cu 6 ore cand pacient ul
suferă un traumatism în urma unui accident la ski . În
urma traumatismului pacientul prezinta tumefactie a
genunchiului, durere , deformare și impotența
funcți onala a membrului inferior drept , volet costal
(doua coaste rupte), dispnee si durere la inspiratie,
respiratie paradoxala motiv pentru care se internează
pentru tratament de specialitate.
Protocol medical actual : Examen fizic general
Greutatea 85 kg,talia 1 90 cm
Tegume nte și mucoase normale
Stare de conștiență este cooperant și
conștient
Stare de nutriție normoponderală
Aparat respirator:
-anormal , prezinta respiratie paradoxala
49
-14 respirații/min
Aparat cardiovascular:
-normal
-TA: 140/8 0mmHg
-AV: 76 băt/min
-ritm cardiac regulat
Sistem urinar:
-micțiuni fiziologice
-2000 ml/24h
Sistem nervos:
-răspunsul la stimuli este prezent
Aparat digestiv:
-abdomen mobil suplu nedureros la palpare cu
mișcăr i respiratorii
-tranzit prezent
Pacientul preoperator prezintă:
– – durere acută la nivelul genu nchiului drept
-mobilitate dezechilibrată
– durere acuta la nivelul hemitoracelui drept, mobilitate
dezechilibrata
– respiratie paradoxala
-anxietate
50
-inapetență
-insomnie
Examene de laborator efectuate preoperator:
-TQ – 13
-TH – 84
-HLG – Hb 12,3g%,Ht 40 %
-Glicemia 93 mg%
-Uree 34 mg%
-TGO 40 UI/l
-TGP 23 UI/l
Tratament medicamentos preoperator:
Atropina f. I
Thiopental0,5fl.I
Lystenon f. II
Pavulon f. II
Fentanyl f. Ill
Miostin f. I
Adrenostazin f. II
NaCl 9% 1000 ml
Glucoza 5% 500ml
Efedrina 1% f. II
Rocephine fl. I /zi
51
Pacientul a fost alimentată și hidratată parenteral cu ser fiziologic și
glucoză 5%.
Postoperator
Pacientul a prezentat:
-greață postanestezie
-dificultate la eliminare din cauza poziției
-nu a putut să se odihnească suficient datorită poziției
impuse și confortului modificat , si a durerilor postoperatorii si costale .
Evoluție postoperatorie bună.
Tratament postoperator medicamentos:
-algocalmin 1f /6h
-Rocephine fl. I /zi
-diazepam 1tb
-trombostop 1 tb
Aprecierea nursing a stării de dependență preoperator:
1.Nevoia de a evita pericolele – alterarea stării de confort;neliniștea față
de alterarea propriei înfățișări.
2.Nevoia de a bea și a se alimenta – alimentație și hidratare deficitară
52
3.Nevoia de a elimina – dificultatea de a elimina
4.Nevoia de a fi curat și a -și proteja tegumenetele – posibilitatea de
alterare a tegumentelor și mucoaselor
5.Nevoia de a dormi și a se odihni – imposibilitatea de a dormi și a se
odihni.
6. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură – bolnava nu se poate
deplasa singură, are nevoie de ajutor medical.
7.Nevoia de a se îmbrăca și de a se dezbrăca – bolnava prezintă displazie
luxantă de genunchi drept nu are capacitatea de a se se îmbrăca și de a se
dezbrăca singură fără ajutoru l personalului medical
Aprecierea nursing a stării de independență postoperator:
1.Nevoia de a respira – bolnavul prezintă o respirație normală 18
respirații/min, empirică, fără e fort, silențios, cu mișcări toracice .
2.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale –
bolnavul are o temperatură constantă adaptabilă termic .
3.Nevoia de a fi ocupat și de a se realiza – bolnava este preocupată de
școală și dorește să reînceapă activitatea școlară cât mai curând .
4.Nevoia de a se recreea – bolnavul își petrece timpul liber în mod plăcut,
citește ,vizionează diverse programe.
5.Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea – bolnavul are multe
informații despre boala sa, pune întrebări și cooperează cu personalul
medical.
6.Nevoia de a acționa conform propriilor credințe și valori – bolnavul
este de religie ortodoxă, este religioasă, respectând restricțiile de religie.
7.Nevoia de a comunica – bolnavul este o persoană sociabilă, se poate
comunica cu ea despre problem ele personale.
Aprecierea nursing a stării de dependență postoperator
1.Nevoia de a evita pericolele – alterarea stării de confort legată de poziția
impusă (DD).
2.Nevoia de a comunica – alterarea stării de sănătate fizică și psihică,
alterarea imaginii de sine.
53
3.Nevoia de a se mișca și a avea o poziție corectă – potențial de adoptare a
unei poziții vicioase necorespunzătoare vindecării.
4.Nevoia de a -și păstra igiena corporală – potențial de alterare al
tegumentelor și al mucoaselor
5.Nevoia de a dormi și a se odihni – perturbarea programului de somn,
calitatea somnului nesatisfăcătoare.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – potențial de alterare a aparatului
gipsat.
7.Nevoia de a se alimenta și hidrata – aport nutrițional și hidric scăzut.
8.Nevoia d e a elimina – stare de disconfort datorită imposibilității de a
elimina normal.
Aprecierea nursing a stării de independență postoperator
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -bolnavul prezintă o
respirație normală,fără efort,cu mișcări toracice simetrice 18
respirații/min.Prezintă reflexul de tuse,secreții minime,mucoasă umedă.
2.Nevoia de a menține temperatura corporală în limite normale –
pacientul are o temperatură constantă,adaptabilă termic.
3.Nevoia de a fi ocupat și realizat – bolnavul este preocupată de serviciul
sau și dorește să -și reînceapă activitatea cât mai curând.
4.Nevoia de a se recreea – bolnavul își petrece timpul liber în mod
plăcu t,citește,vizionează diverse programe tv.
5.Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea – pacientul are multe
informații despre boala sa.Pune întrebări și cooperează cu personalul
medical
54
6.Nevoia de a acționa conform propriilor cerințe și valori – bolnavu l este
de religie ortodoxă,practicantă,respectă și prac tică valorile
spirituale.Bolnavul se roagă respectând restricțiile impuse de religie.
55
Plan de nursing
Pacientul: T.I 33 ani
ENTORSA GRAVA GENUNCHI DREPT .VOLET COSTAL .
Data Nevoia
Fundamentala Diagnostic de nursing 0biective Interventii Evaluare
10.01
2016 Nevoia de a
manca si de a
bea. Scaderea poftei de
mancare datorita
durerii manifestata prin
deficit de alimente si
lichide. Pacientului
sa-i dispara
greturile si
varsaturile si
sa inceapa sa
se
alimenteze in
timp de 24
ore. -Ajut pacientul in timpul varsaturilor asezandul cu capul intr -o
parte la marginea patului si sprjinind -o cu palma de frunte ;
-Protejez patul ca musama si aleza ;
-Il invat sa inspire profund p e nas si sa expire pe gura usor fara
sa se grabeasca ;
-Incurajez pacientul si o asigur ca starea de rau prin care trece
este temporara si de scuta durata ;
-Opresc aportul de alimente si lichide pana la disparitia
senzatiilor de greata si a varsaturilor ;
-Administrez cate o lingurita de apa la fiecare 5 minute si ii ofer
pacientului apa dintr -un pahar numai pentru a -i clati gura
dupa care sa o arunce ; Pacientul s -a mai calmat si
durerile s -au mai atenuat
dar nu au disparut in
totalitate.
56
-Administrez la indicatia mediculului o fiola de algocalmin ca
antialgic.
Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura Dificultate in deplasare
datorita durerilor din
coapsei drepte
manifestate prin
impotenta functionala. Pacientul sa
se poata
mobiliza fara
dificultate in
48 ore. -Sfatuiesc pacientul sa incerce sa stea la pat in decubit
dorsal,cu genunchii usor proclivi;
-Aplic comprese reci si punga cu ghiata pe zona dureroasa atat
cat suporta pacienta ;
-Efectuez raderea pilozitatii de pe partea superiora a coapsei ;
-Efectuez o clisma evacuatoare simpla inainte de operatie ;
-Administrez o fiola de mialgin la prescrierea medicului,ca
antialgic. Pacientul inca mai prezinta
dureri si deci se mobilizeaza
in continuare greu si in
decubit adopta o pozitie
vicioa sa.
57
10.01
2016
Nevoia de
a dormi si a
se odihnii.
Imposibilitatea de a se
odihnii sificient datorita
durerilor si a starilor de
anxietate manifestata prin
ore insuficiente de somn
agitat cu treziri frecvente.
Pacientul sa se
odihneasca
suficient si fara
intrerupere 8 ore
pe noapte in 24
ore.
-Aerisesc bine salonul inainte de culcare ;
-Am grija ca temperatura ambianta sa fie intre 18 C si 24C iar
umiditatea intre 30 -60.
-Rog colegii de salon sa nu faca zgomot pentru a nu deranja
pacientul ;
-Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare cum ar fi sa se
gandeasca la o intamplare fericita din viata lui,sa lase membrele
sa-i atarne moi,sa inspire pe nas si sa expire pe gura ce buzele
stranse ;
-Ii administrez o fiola de Diazepan la indicatia medicul ui.
Pacientul a dormI t 3
ore,dupa care s -a trezit si
nu a mai putut adormi pana
dimineata.
Nevoia de
a-si pastra
temperatur
a corpului
in limite
normale. Dificultatea in a -si pastra
temperatura corpului in
limite normale datorita
procesului
inflamator,manifestata prin
cefalee,tahicardie,fata
rosie,valori termice de
37,7C. Pacientul sa
prezinte valori
termice normale
in 24 ore. -Aplic pacientului comprese reci pe frunte,o frectionez,ii fac
impachetari reci ;
-La cererea pacientului indepartez patura si o acopar doar cu
cearceaf subtire ;
-Servesc pacientul cu cantitati mici de lichide dulci cu continut
caloric ridicat ;
-Schimb lenjeria de pat de cate ori o cere pacientul;
-Masor temperaturaT=37,7 C,pulsul,P=84p/min,respiratia, Starea generala a
pacientului nu mai este la
fel de alterata ca atunci
cand sa internat,dar
temperatura inca se
mentine peste 37 C.
58
R=18r/min,tensi unea arteriala,TA=150/85mmHg si
diureza,D=1200ml/24ore si le notez in foaia de temperatura;
-Recoltez sange venos in vederea trimiterii lui la laborator
pentru efectuarea analizelor medicale cum sunt :HLG
comlecta,VSH,uree sanguina,Glicemie,Timp de coagula re,Timp
e sangerare,grup sanguin.factor Rh ;
-Administrez antialgice Paracetamol 1 cp la undicatia mediului ;
59
10.01
2016 Nevoia de a
evita
pericolele.
Anxietate datorita bolii
si a atmosferei din
spital precum si dureri
de coapsa manifestate
prin stare generala
alterata,gemete,fata
crispata,privire
speriata. Pacientul sa
depaseasca
starea de
anxietate so
sa nu mai
prezinte
dureri in 24
ore. -Discut cu pacientul si incerc sa -l fac sa inteleaga ca starea sa actuala este una
temporara si care se va amiliora in scurt timp ;
-Ii ofer cat mai multe informatii in legatura cu boala sa si cu interventia
chirurgicala ce o va suferii ;
-Il asigur ca este ingrijit de oameni competenti si ca toti inteleg situatia ;
-Incerc s -ai asigur un climat de liniste,pace si siguranta aratandu -i ca sunt
alaturi de ea si ca o inteleg ;
-Administrez un sedativ,la indicatia medicului ;
-Cu 40 minute inainte ca pacientul sa fie condus la blocul operator ii
administrez o fiola de Mialgin,urmata la 15 minute de o fiola deAtropina. Pacientul este
inca agitata,iar
durerile sau
diminuat
considerabil.
11.01
2016 Plastie cu grefon autolog os -tendon –os .L.I.A. drept
Dr. Marcusanu Victor
12.01
2016 Nevoia de
ase misca si
de a avea o
buna
postura. Dificultate de a se
deplasa datorita
interventei chirurgicale
manifestata prin refuz
de a parasii patul. Pacientul sa
se mobilizeze
din pat in 24
ore. -Ii explic pacientului ca mobilizarea cat mai precoce este esentiala pentru
recuoerarea starii de sanatate ;
-Ajut pacientul sa se ridice la marginea patului si apoi o sprijin din axile si o ajut
sa se ridice in picioare ; Pacientul sa ridi –
cat la marginea
patului si dupa
cateva secunde sa
asezat pe pat
60
-Ajut pacientul sa -si schimb e pozitai corpului in pat la fiecare 2 ore pentru a
evita aparitia escarelor ;
-Ii administrez o fiola de Algocalmin la indicatia medicului deoarece a avut
ameteli.
61
12.01 .
2016 Nevoia de a
dormi si de a se
odihni. Dificultate in a se
odihnii datorita starii
de anxietate si s
durerilor post
operatorii manifestate
prin agitatei,treziri
frecvente pe timpul
noptii si
imposibilitattea de a
readormii. Pacientul sa
doarma 8
ore p e
noapte fara
intrerupere
in 8 ore. -Inainte de culcare aerisesc bine salonul pentru ca aerul curat sa
favorizeze aparitia somnului ;
-Rog ceilalti pacienti sa incerce sa faca liniste in salon pentru ca pacientul
sa se poata odihnii ;
-Ajut pacientul sa se aseze in pozitie antalgica in decubit dorsal sau
lateral cu genunchii usor flectati ;
-Sfatuiesc pacientul sa aplice tehnici de relaxare pentru favorizarea
somnului ;
-administrez o fiola de Diazepan la indicatia meduculului. Pacientul a
dormit 5 ore pe
noapte dar s -a
trezit nu a mai
putut adormi
pana ziua.
Nevoia de a fi
curat si de a -si
pastra
tegumentele
nealterate. Alterarea
tegumentelor datorita
intervntiei chirurgicale –
plaga operatorie Pacientul sa
prezinte o
plaga curata
timp de 24
ore. -Discut cu pacientul despre operatia pe care a suferit -o si ii explic ce
tehnici va trebuii sa efectuez pentru ai in grijii plaga suturata ;
-Il asigur ca totul a mers bine si daca coopereaza se va recupera foarte
repede ;
-Ii pansez plaga :dezinfectez tegumentul din jurul plagii cu alcool iodatat
pe o suprafata de 7cm ,apoi printr -o singura stergere dezinfectez plaga
cu alcool 70 .
-Aplic apoi pansament steril fixat cu romplast.
-Schimb lenjeria de corp si de pat. Plaga este
incontinuare
neinfectata
Nevoia de a
evita Stare de anxietate si
dureri datorita
atmosferei din spital si Pacientul sa
nu mai
prezinte -Incurajez pacientula spunandu -i ca starea actuala este de scurta durata
si ca va pleca acasa recuperata pe deplin si in cel mai scurt timp ; Pacientul mai
prezinta o stare
de neliniste dar
62
pericolele.
a operatiei manifestata
prin stare de
agitatie,vaiete,fata
crispata,privire
speriata. anxietate si
dureri in 8
ore. -Il sfatuiesc sa se aseze in pozitie antalgica atunci cand sta in pat pentru
a-i diminua durerile ;
-Il sfatuiesc sa incerce sa se relax eze alicand metode de relaxare
diverse ;
-Discut cu pacientul despre boala sa si ii ofer tot felul de informatie
despre evolutie si complicatiile postoperatorii ce pot aparea ;
-Administrez o fiola de Algocamin la indicatia medicului curant. nu mai are dureri.
63
13.01 .
2016 Nevoia de a
manca si de a
bea. Dificultate in a se
alimenta
corespunzator datorita
atmosferei din spital si
a starii generale
alterate manifestata
prin refuz de a se
alimenta.
Pacientul sa
manace
normal in
6 ore. –Inainte de aservi masa creez in salon un climat favorabil care sa nu -i
creeze pacientului stare de repulsie fata de alimentatie prin
indepartarea tavitelor renale si asezarea inui paravan in jurul patului la
cererea pacientei ;
-Aerisesc bine salonul pentru indepartarea mirosurilor neplacute;
-Ii dau sa bea pacientului o cana de ceai,compot,supa clara de legumel
-Ii explic cat de importamta este reinceperea alimentarii si hidratarii in
procesul de recuperare ;
-Aminis trez pacientului o fiola de Metoclopramid ca antiemetic la
indicatia medicului Pacientul a
inceput sa se
alimenteze dar nu
suficient
procesului de
vindecare.
Nevoia de ase
misca si de a
avea o buna
postura. Dificultate de a se
deplasa datorita
intervent ei chirurgicale
manifestata prin refuz
de a parasii patul. Pacientul sa
se dea jos
din pat in 6
ore. -Ii explic pacientului ca mobilizarea cat mai precice este esentiala pentru
recuperarea starii de sanatate ;
-Ajut pacientului sa se ridice la marginea pat ului si apoi o sprijin din axile
si o ajut sa se ridice in picioare ;
-Ajut pacientului sa -si schimbe pozitai corpului in pat la fiecare 2 ore
pentru a evita aparitia escarelor ;
-Ii administrez o fiola de Algocalmin la indicatia medicului ca analgezic. Pacientul sa
ridicat in picioare
la marginea
patului si dupa
cateva secunde
sa asezat pe pat
deoarece a avut
ameteli.
64
Nevoia de a
dormi si de a se
odihni. Imposibilitatea de a se
odihnii sificient
datorita durerilor si a
starilor de anxietate
manifestata prin ore
insuficiente de somn
agitat cu treziri
frecvente. Pacientul sa
se
odihneasca
suficient si
fara
intrerupere
8 ore pe
noapte in 24
ore. -Aerisesc bine salonul inainte de culcare ;
-Am grija ca temperatura ambianta sa fie intre 18 C si 24C iar
umidi tatea inre 30 -60.
-Rog colegii de salon sa nu faca zgomot pentru a nu deranja pacientul ;
-Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare cum ar fi sa se gandeasca
la o intamplare fericita din viata lui,sa lase membrele sa -i atarne moi,sa
inspire pe nas si sa expire pe gura ce buzele stranse ;
-Ii administrez o fiola de Diazepam si o tableta de No -spa la indicatia
medicului. Pacientul a
dormut 3 ore
noaptea
trecuta,dupa care
s-a trezit si nu a
mai putut adormi
pana dimineata.
14.01 .
2016 Nevoia de a fi
curat. Dificultate de a -si pastra
tegumentele nealterate
datorita interventie
chirurgicale manifestata
prin plaga operatorie Pacientul sa prezinte
o plga curata si
neinfectata 24 ore. -Inainte de a efectua pansamentul plagii discut cu pacientul si ii
explic manopera ;
-Indepartez pansamentul vechi care s -a pastrat curat;
-Dezinfectez zona din jurul plagii cu alcool iodat;
-Ii pansez plaga :dezinfectez tegumentul din jurul plagii cu alcool
iodatat pe o suprafata de 7cm ,apoin printr -o singura stergere
dezinfectez plaga cu alcool 70 .
-Aplic apoi pansament steril fixat cu romplast.
-Schimb lenjeria de corp si de pat.
Plaga este
incontinuar
e
neinfectata
65
Nevoia de a
evita
pericolele.
Stare de anxietate si
dureri datorita
atmosferei din spital si a
operatiei manifestata prin
stare de
agitatie,vaiete,fata
crispata,privire speriata. Pacientul sa nu mai
prezinte anxietate si
dureri in 8 ore. -Favorizez adaptarea pacientului la atmosfera de spital asiguarand –
o ca este ingrijita de cea mai buna echipa de cadre medicale.
-Il sfatuiesc sa incerce sa se relaxeze alicand metode de relaxare
diverse ;
-Discut cu pacientul despre boala sa si ii ofer tot felul de informatie
despre evolutie si complicatiile postoperatorii ce pot aparea ;
-Administrez o fiola de Alg olcamin la indicatia medicului curant.
Pacientul
mai
prezinta o
stare de
neliniste
dar nu mai
are dureri.
Nevoia de a
învăța cum să –
și păstreze
sănătatea Bolnavul va fi externat
ameliorat ,la domiciliu
necesitand ingrijire . Cunoasterea
complicatiilor ce pot
aparea si conduita de
aplicat
Explic pacientului ce complicatii pot aparea si conduita de urmat.
Explic pacientului necesitatea tratamentului cu Trombostop .
Pacientul
primeste
Biletul de
externare
66
ROL DELEGAT
NUME : T.I 33 ani DIAGNOSTIC: Entorsa grava de genunchi stang, comotie cere brala
Data ANALIZE VALORI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
REALE NORMALE °C b/min r /min mmHg
D S D S D S D S
HB 12,20g % 14 g%
Fibrinogen 24O mg % 200 – 400 150/.90
T.Quick 11(100%) 80-100%
T.Howell 87s(95%) 60-140 s Fraxiparine 0,3ml
10.01 GOT 40 UF 0 – 20 UF R15 36,8 37 80 72 20 16 1 1600 Algocalmin tb. Ill
2016 GPT 23 UF 0 – 20 UF ml Diazepam -1O mg.tbl
VSH 6/14 Normal
Uree 36mg/dl 20 – 50 mg 145/75
Glicemie 95mg/dl 70-110
mg/dl
67
Data ANALIZ
E VALO
RI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
11.01
2016
Ziua operatiei Plastie cu grefon autolog os -tendon –os .L.I.A. drept
Dr. Marcusanu Victor Atropina f. I
Thiopental0,5fl.I
Lystenon f. II
Pavulon f. II
Fentanyl f. Ill
Miostin f. I
Adrenostazin f. II
NaCl 9% 1000 ml
Glucoza 5% 500ml
Efedrina 1% f. II
Rocephine fl. I /zi
12.01
2016 – R15 37,1 37,5 72 72 20 16 140
/80
130
/75 1 800 ml Algocalmin tb. Ill
Dizepam -lOmg tb. I
Fraxiparine f.I /zi
Rocephine fl. I /zi
Trombostop cp I /zi
13.01
2016 T.Quick 60% 80-
100% R15 36,9 37,2 66 64 16 18 135
/70
145/
75 1 1000 ml Algocalmin tb. Ill
Diazepam -lOmg.tb I
Fraxiparine f. I / zi
Rocephine fl. I / zi
Trombostop cp I /zi
68
14.01
.2016 – – – R15 36,9 37,1 70 68 20 16 150
/75
130
/70 1 1500 ml Algocalmin tb. II
Rocephine fl. I
/zi
Fraxiparine f. I
Trombostop cp I /zi
25-
01.2016 Externare Data ANALIZ
E VALO
RI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
REALE NOR °C p/
min R/min
/min mmHg
MALE D S D S D
S D S
69
Investigații paraclinice
-EKG normal
-radiografie coapsa dreapta fata+profil
10.01.2016 – Laxitate anterioara genunchi drept
11.01.2016 – Grefon os -ligament -os genunchi drept stabilizat cu 2
șuruburi de interferenta
Epicriza si recomandări la externare : 15.01.2016
Pacientul de 33 ani internat cu diagnost icul mentionat. Pe data de
10.01.2016 se intervine chirurgical si se practica ligamentoplastie cu autogrefa
os ligament -os ligament incrucisat antero -extern drept .
Evolutia postoperatorie favorabila. Se va transfera in clinica de
fizioterapie si recuperare pentru chinetoterapie.
Recomandari :
– scoate firele de sutura la 12 zile postoperator
– merge cu orteza blocata inca o saptamana, apoi cu orteza numai cu 60
grade de libertate
– continua kinetoterapia
– revine la control la 2 saptamani de la externare
– Trombostop tb I/zi
70
Cazul I II
CAZ CLINIC NR.I II
Perioada 20.05.20016 -25.05 .2016
Prezentarea cazului Pacienta C.G. în vârstă de 36 de ani,domiciliată în
Craiova, profesoara , se prezintă la data de
20.05 .2016 la Camera de gardă ortopedie a
Spitalului Clinic Nr.1 cu diagnosticul de:
-entorsa grava genunchi stang
Motivele internării Pacienta s -a internat cu:
– durere acu tă la nivelul genunchiului stang
– limitarea mișcărilor genunchiului si a membrului
pelvin
Profilul pacientei și percepția conditii de sanatate:
Doamna C.G. este o persoană sociabilă se poate comunica cu dânsa
despre problemele personale,locuiește cu sotul si copii într -un apartament
cu trei camere în condiții bune.
71
Antecedente medicale -heredo -colaterale: mamă,tată sănătoși
-personale f iziologice: a avut menarhă la 12
ani,ciclu regulat
Istoricul bolii Boala debutează în urmă cu 4 ore cand pacienta
suferă o traumat ism în urma unui accident la volei . În
urma traumatismului pacienta prezinta tumefactie a
genunchiului, durere , deformare și impotența
funcți onala a membrului inferior stang , motiv pentru
care se internează pentru tratament de specialitate.
Protocol medical actual : Examen fizic general
Greutatea 65 kg,talia 172 cm
Tegument e și mucoase normale
Stare de co nștiență este cooperantă și
conștientă
Stare de nutriție normoponderală
Aparat respirator:
-normal
-20 respirații/min
Aparat cardiovascular:
-normal
-TA: 150/90mmHg
-AV: 80 băt/min
-ritm cardiac regulat
72
Sistem urinar:
-micțiuni fiziologice
-1600 ml/24h
Sistem nervos:
-răspunsul la stimuli este prezent
Aparat digestiv:
-abdomen mobil suplu nedureros la palpare cu
mișcări respiratorii
-tranzit prezent
Pacienta preoperator prezintă:
– – durere acută la nivelul genu nchiului drept
-mobilitate dezechilibrată
-anxietate
-inapetență
-insomnie
Examene de laborator efectuate preoperator:
-TQ – 11
-TH – 87
-HLG – Hb 12,3g%,Ht 43%
-Glicemia 95mg%
-Uree 36mg%
73
-TGO 40 UI/l
-TGP 23 UI/l
Tratament medicamentos preoperator:
Atropina f. I
Thiopental0,5fl.I
Lystenon f. II
Pavulon f. II
Fentanyl f. Ill
Miostin f. I
Adrenostazin f. II
NaCl 9% 1000 ml
Glucoza 5% 500ml
Efedrina 1% f. II
Rocephine fl. I /zi
Pacienta a fost alimentată și hidratată parenteral cu ser fiziologic și
glucoză 5%.
Postoperator
Pacienta a prezentat:
-greață postanestezie
-dificultate la eliminare din cauza poziției
-nu a putut să se odihnească suficient datorită poziției
impuse și confortului modificat.
Evoluție postoperatorie bună.
74
Tratament postoperator medicamentos:
-algocalmin 1f
-Rocephine fl. I /zi
-diazepam 1tb
-trombostop 1 tb
Aprecierea nursing a stării de dependență preoperator:
1.Nevoia de a evita pericolele – alterarea stării de confort;neliniștea față
de alterarea propriei înfățișări.
2.Nevoia de a bea și a se alimenta – alimentație și hidratare deficitară
3.Nevoia de a elimina – dificultatea de a elimina
4.Nevoia de a fi curat și a -și proteja tegumenetele – posibilitatea de
alterare a tegumentelor și mucoaselor
5.Nevoia de a dormi și a se odihni – imposibilitatea de a dormi și a se
odihni.
6. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură – bolnava nu se poate
deplasa singură, are nevoie de ajutor medical.
7.Nevoia de a se îmbrăca și de a se dezbrăca – bolnava prezintă displazie
luxantă de genunchi drept nu are capacitatea de a se se îmbrăca și de a se
dezbrăca singură f ără ajutorul personalului medical
Aprecierea nursing a stării de independență postoperator:
1.Nevoia de a respira – bolnava prezintă o respirație normală 16
respirații/min, empirică, fără effort, silențios, cu mișcări toracice .
2.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale – bolnava
are o temperatură constantă adaptabilă termic .
75
3.Nevoia de a fi ocupat și de a se realiza – bolnava este preocupată de
școală și dorește să reînceapă activitatea școlară cât mai curând.
4.Nevoia de a se recreea – bolnavul își petrece timpul liber în mod plăcut,
citește ,vizionează diverse programe.
5.Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea – bolnava are multe
informații despre boala sa, pune întrebări și cooperează cu personalul
medi cal.
6.Nevoia de a acționa conform propriilor credințe și valori – bolnava este
de religie ortodoxă, este religioasă, respectând restricțiile de religie.
7.Nevoia de a comunica – bolnava este o persoană sociabilă, se poate
comunica cu ea despre problemele personale.
Aprecierea nursing a stării de dependență postoperator
1.Nevoia de a evita pericolele – alterarea stării de confort legată de poziția
impusă (DD).
2.Nevoia de a comunica – alterarea stării de sănătate fizică și psihică,
alterarea imaginii de sine.
3.Nevoia de a se mișca și a avea o poziție corectă – potențial de adoptare a
unei poziții vicioase necorespunzătoare vindecării.
4.Nevoia de a -și păstra igiena corporală – potențial de alterare al
tegumentelor și al mucoaselor
5.Nevoia de a dormi și a se odihni – perturbarea programului de somn,
calitatea somnului nesatisfăcătoare.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca – potențial de alterare a aparatului
gipsat.
7.Nevoia de a se alimenta și hidrata – aport nutrițional și hidric scăzut.
8.Nevoia de a elimina – stare de disconfort datorită imposibilității de a
elimina normal.
76
Aprecierea nursing a stării de independență postoperator
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație -bolnava prezintă o
respirație normală,fără efort,cu mișcări toracice s imetrice 16
respirații/min.Prezintă reflexul de tuse,secreții minime,mucoasă umedă.
2.Nevoia de a menține temperatura corporală în limite normale – pacienta
are o temperatură constantă,adaptabilă termic.
3.Nevoia de a fi ocupat și realizat – bolnava este preocupată de școală și
dorește să -și reînceapă activitatea școlară cât mai curând.
4.Nevoia de a se recreea – bolnava își petrece timpul liber în mod
plăcut,citește,vizionează diverse programe tv.
5.Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea – pacienta a re multe
informații despre boala sa.Pune întrebări și cooperează cu personalul
medical
6.Nevoia de a acționa conform propriilor cerințe și valori – bolnava este de
religie ortodoxă,practicantă,respectă și practică valorile spirituale.Bolnava
se roagă respe ctând restricțiile impuse de religie.
77
Plan de nursing
Pacientul:C G 36 ani
ENTORSA GRAVA GENUNCHI DREPT .
Data Nevoia
Fundamentala Diagnostic de nursing 0biective Interventii Evaluare
20.05
2016 Nevoia de a
manca si de a
bea. Scaderea poftei de
mancare datorita
durerii manifestata prin
deficit de alimente si
lichide. Pacientului
sa-i dispara
greturile si
varsaturile si
sa inceapa sa
se
alimenteze in
timp de 24
ore. -Ajut pacientul in timpul varsaturilor asezandul cu capul intr-o
parte la marginea patului si sprjinind -o cu palma de frunte ;
-Protejez patul ca musama si aleza ;
-Il invat sa inspire profund pe nas si sa expire pe gura usor fara
sa se grabeasca ;
-Incurajez pacientul si o asigur ca starea de rau prin care trece
este temporara si de scuta durata ;
-Opresc aportul de alimente si lichide pana la disparitia
senzatiilor de greata si a varsaturilor ;
-Administrez cate o lingurita de apa la fiecare 5 minute si ii ofer
pacientului apa dintr -un pahar numai pentru a -i clati gura Pacientul s -a mai calmat si
durerile s -au mai atenuat
dar nu au disparut in
totalitate.
78
dupa care sa o arunce ;
-Administrez la indicatia mediculului o fiola de algocalmin ca
antialgic.
Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura Dificultate in deplasare
datorita durerilor din
coapsei drepte
manifestate prin
impotenta functionala. Pacientul sa
se poata
mobiliza fara
dificultate in
48 ore. -Sfatuiesc pacientul sa incerce sa stea la pat in decubit
dorsal,cu genunchii usor proclivi;
-Aplic compre se reci si punga cu ghiata pe zona dureroasa atat
cat suporta pacienta ;
-Efectuez raderea pilozitatii de pe partea superiora a coapsei ;
-Efectuez o clisma evacuatoare simpla inainte de operatie ;
-Administrez o fiola de mialgin la prescrierea medicului,c a
antialgic. Pacientul inca mai prezinta
dureri si deci se mobilizeaza
in continuare greu si in
decubit adopta o pozitie
vicioasa.
79
20.04
2016
Nevoia de
a dormi si a
se odihnii.
Imposibilitatea de a se
odihnii sificient datorita
durerilor si a starilor de
anxietate manifestata prin
ore insuficiente de somn
agitat cu treziri frecvente.
Pacientul sa se
odihneasca
suficient si fara
intrerupere 8 ore
pe noapte in 24
ore.
-Aerisesc bine salonul inainte de culcare ;
-Am grija ca temperatura ambianta sa fie intre 18 C si 24C iar
umiditatea intre 30 -60.
-Rog colegii de salon sa nu faca zgomot pentru a nu deranja
pacientul ;
-Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare cum ar fi sa se
gandeasca la o intamplare fericita din viata lui,sa lase membre le
sa-i atarne moi,sa inspire pe nas si sa expire pe gura ce buzele
stranse ;
-Ii administrez o fiola de Diazepan la indicatia medicului.
Pacientul a dormut 3
ore,dupa care s -a trezit si
nu a mai putut adormi pana
dimineata.
Nevoia de
a-si pastra
temperatur
a corpului
in limite
normale. Dificultatea in a -si pastra
temperatura corpului in
limite normale datorita
procesului
inflamator,manifestata prin
cefalee,tahicardie,fata
rosie,valori termice de
37,7C. Pacientul sa
prezinte valori
termice normale
in 24 ore. -Aplic pacientului comprese reci pe frunte,o frectionez,ii fac
impachetari reci ;
-La cererea pacientului indepartez patura si o acopar doar cu
cearceaf subtire ;
-Servesc pacientul cu cantitati mici de lichide dulci cu continut
caloric ridicat ;
-Schimb lenjeria de pat de cate ori o cere pacientul;
-Masor temperaturaT=37,7 C,pulsul,P=84p/min,respiratia, Starea generala a
pacientului nu mai este la
fel de alterata ca atunci
cand sa internat,dar
temperatura inca se
mentine peste 37 C.
80
R=18r/min,tensiunea arteriala,TA=150/85mmHg si
diureza,D=1200ml/24ore si le notez in foaia de temperatura;
-Recoltez sange venos in vederea trim iterii lui la laborator
pentru efectuarea analizelor medicale cum sunt :HLG
comlecta,VSH,uree sanguina,Glicemie,Timp de coagulare,Timp
e sangerare,grup sanguin.factor Rh ;
-Administrez antialgice Paracetamol 1 cp la undicatia mediului ;
81
20.05
2016 Nevoia de a
evita
pericolele.
Anxietate datorita bolii
si a atmosferei din
spital precum si dureri
de coapsa manifestate
prin stare generala
alterata,gemete,fata
crispata,privire
speriata. Pacientul sa
depaseasca
starea de
anxietate so
sa nu mai
prezinte
dureri in 24
ore. -Discut cu pacientul si incerc sa -l fac sa inteleaga ca starea sa actuala este una
temporara si care se va am iliora in scurt timp ;
-Ii ofer cat mai multe informatii in legatura cu boala sa si cu interventia
chirurgicala ce o va suferii ;
-Il asigur ca este ingrijit de oameni competenti si ca toti inteleg situatia ;
-Incerc s -ai asigur un climat de liniste,pace si siguranta aratandu -i ca sunt
alaturi de ea si ca o inteleg ;
-Administrez un sedativ,la indicatia medicului ;
-Cu 40 minute inainte ca pacientul sa fie condus la blocul operator ii
administrez o fiola de Mialgin,urmata la 15 minute de o fiola deAtropina . Pacientul este
inca agitata,iar
durerile sau
diminuat
considerabil.
21.05
2016 Plastie cu grefon autolog os -tendon –os .L.I.A. drept
Dr. Marcusanu Victor
22.05
2016 Nevoia de
ase misca si
de a avea o
buna
postura. Dificultate de a se
deplasa datorita
interventei chirurgicale
manifestata prin refuz
de a parasii patul. Pacientul sa
se mobilizeze
din pat in 24
ore. -Ii explic pacientului ca mobilizarea cat mai precoce este esentiala pentru
recuoerarea starii de sanatate ;
-Ajut pacientul sa se ridice la marginea patului si apoi o sprijin din axile si o ajut
sa se ridice in picioare ; Pacientul sa ridi –
cat la marginea
patului si dupa
cateva secunde sa
asezat pe pat
82
-Ajut pacientul sa -si schimbe pozitai corpului in pat la fiecare 2 ore pentru a
evita aparitia escarelor ;
-Ii administrez o fiola de Algocalmin la indicatia medicului deoarece a avut
ameteli.
83
22.05 .
2016 Nevoia de a
dormi si de a se
odihni. Dificultate in a se
odihnii datorita starii
de anxietate si s
durerilor post
operatorii manifestate
prin agitatei,treziri
frecvente pe timpul
noptii si
imposibilitattea de a
readormii. Pacientul sa
doarma 8
ore pe
noapte fara
intrerupere
in 8 ore. -Inainte de culcare aerisesc bine salonul pentru ca aerul curat sa
favorizeze apariti a somnului ;
-Rog ceilalti pacienti sa incerce sa faca liniste in salon pentru ca pacientul
sa se poata odihnii ;
-Ajut pacientul sa se aseze in pozitie antalgica in decubit dorsal sau
lateral cu genunchii usor flectati ;
-Sfatuiesc pacientul sa aplice teh nici de relaxare pentru favorizarea
somnului ;
-administrez o fiola de Diazepan la indicatia meduculului. Pacientul a
dormit 5 ore pe
noapte dar s -a
trezit nu a mai
putut adormi
pana ziua.
Nevoia de a fi
curat si de a -si
pastra
tegumentele
nealterate. Alterarea
tegumentelor datorita
intervntiei chirurgicale –
plaga operatorie Pacientul sa
prezinte o
plaga curata
timp de 24
ore. -Discut cu pacientul despre operatia pe care a suferit -o si ii explic ce
tehnici va trebuii sa efectuez pentru ai in grijii pla ga suturata ;
-Il asigur ca totul a mers bine si daca coopereaza se va recupera foarte
repede ;
-Ii pansez plaga :dezinfectez tegumentul din jurul plagii cu alcool iodatat
pe o suprafata de 7cm ,apoi printr -o singura stergere dezinfectez plaga
cu alcool 70 .
-Aplic apoi pansament steril fixat cu romplast.
-Schimb lenjeria de corp si de pat. Plaga este
incontinuare
neinfectata
Nevoia de a
evita Stare de anxietate si
dureri datorita
atmosferei din spital si Pacientul sa
nu mai
prezinte -Incurajez pacientula spunandu -i ca starea actuala este de scurta durata
si ca va pleca acasa recuperata pe deplin si in cel mai scurt timp ; Pacientul mai
prezinta o stare
de neliniste dar
84
pericolele.
a operatiei manifestata
prin stare de
agitatie,vaiete,fata
crispata,privire
speriata. anxietate si
dureri in 8
ore. -Il sfatuiesc sa se aseze in pozitie antalgica atunci cand sta in pat pentru
a-i diminua durerile ;
-Il sfatuiesc sa incerce sa se relaxeze alicand metode de relaxare
diverse ;
-Discut cu pacientul despre boala sa si ii ofer tot felul de informatie
despre evolutie si complicatiile postoperatorii ce pot aparea ;
-Administrez o fiola de Algocamin la indicatia medicului curant. nu mai are dureri.
85
23.05 .
2016 Nevoia de a
manca si de a
bea. Dificultate in a se
alimenta
corespunzator datorita
atmosferei din spital si
a starii generale
alterate manifestata
prin refuz de a se
alimenta.
Pacientul sa
manace
normal in
6 ore. –Inainte de aservi masa creez in salon un climat favorabil care sa nu -i
creeze pacientului stare de repulsie fata de alimentatie prin
indepartarea tavitelor renale si asezarea inui paravan in jurul patului la
cererea pacientei ;
-Aerisesc bine salonul pentru indepartarea mirosurilor neplacute;
-Ii dau sa bea pacientului o cana de cea i,compot,supa clara de legumel
-Ii explic cat de importamta este reinceperea alimentarii si hidratarii in
procesul de recuperare ;
-Aministrez pacientului o fiola de Metoclopramid ca antiemetic la
indicatia medicului Pacientul a
inceput sa se
alimenteze d ar nu
suficient
procesului de
vindecare.
Nevoia de ase
misca si de a
avea o buna
postura. Dificultate de a se
deplasa datorita
interventei chirurgicale
manifestata prin refuz
de a parasii patul. Pacientul sa
se dea jos
din pat in 6
ore. -Ii explic pacien tului ca mobilizarea cat mai precice este esentiala pentru
recuperarea starii de sanatate ;
-Ajut pacientului sa se ridice la marginea patului si apoi o sprijin din axile
si o ajut sa se ridice in picioare ;
-Ajut pacientului sa -si schimbe pozitai corpului in pat la fiecare 2 ore
pentru a evita aparitia escarelor ;
-Ii administrez o fiola de Algocalmin la indicatia medicului ca analgezic. Pacientul sa
ridicat in picioare
la marginea
patului si dupa
cateva secunde
sa asezat pe pat
deoarece a avut
ameteli.
86
Nevoia de a
dormi si de a se
odihni. Imposibilitatea de a se
odihnii sificient
datorita durerilor si a
starilor de anxietate
manifestata prin ore
insuficiente de somn
agitat cu treziri
frecvente. Pacientul sa
se
odihneasca
suficient si
fara
intrerupere
8 ore pe
noapte in 24
ore. -Aerisesc bine salonul inainte de culcare ;
-Am grija ca temperatura ambianta sa fie intre 18 C si 24C iar
umiditatea inre 30 -60.
-Rog colegii de salon sa nu faca zgomot pentru a nu deranja pacientul ;
-Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare cum ar fi sa se gandeasca
la o intamplare fericita din viata lui,sa lase membrele sa -i atarne moi,sa
inspire pe nas si sa expire pe gura ce buzele stranse ;
-Ii administrez o fiola de Diazepam si o tableta de No -spa la indicatia
medicu lui. Pacientul a
dormut 3 ore
noaptea
trecuta,dupa care
s-a trezit si nu a
mai putut adormi
pana dimineata.
24.05 .
2016 Nevoia de a fi
curat. Dificultate de a -si pastra
tegumentele nealterate
datorita interventie
chirurgicale manifestata
prin plaga operatorie Pacientul sa prezinte
o plga curata si
neinfectata 24 ore. -Inainte de a efectua pansamentul plagii discut cu pacientul si ii
explic mano pera ;
-Indepartez pansamentul vechi care s -a pastrat curat;
-Dezinfectez zona din jurul plagii cu alcool iodat;
-Ii pansez plaga :dezinfectez tegumentul din jurul plagii cu alcool
iodatat pe o suprafata de 7cm ,apoin printr -o singura stergere
dezinfectez plaga cu alcool 70 .
-Aplic apoi pansament steril fixat cu romplast.
-Schimb lenjeria de corp si de pat.
Plaga este
incontinuare
neinfectata
87
Nevoia de a
evita
pericolele.
Stare de anxietate si
dureri datorita
atmosferei din spital si a
operatiei manifestata prin
stare de
agitatie,vaiete,fata
crispata,privire speriata. Pacientul sa nu mai
prezinte anxietate si
dureri in 8 ore. -Favorizez adaptarea pacientului la atmosfera de spital asiguarand –
o ca este ingrijita de cea mai buna echipa de cadre medi cale.
-Il sfatuiesc sa incerce sa se relaxeze alicand metode de relaxare
diverse ;
-Discut cu pacientul despre boala sa si ii ofer tot felul de informatie
despre evolutie si complicatiile postoperatorii ce pot aparea ;
-Administrez o fiola de Algolcamin la indicatia medicului curant.
Pacientul mai
prezinta o
stare de
neliniste dar
nu mai are
dureri.
Nevoia de a
învăța cum să –
și păstreze
sănătatea Bolnavul va fi externat
ameliorat ,la domiciliu
necesitand ingrijire . Cunoasterea
complicatiilor ce pot
aparea si conduita de
aplicat
Explic pacientului ce complicatii pot aparea si conduita de urmat.
Explic pacientului necesitatea tratamentului cu Trombostop .
Pacientul
primeste
Biletul de
externare
88
ROL DELEGAT
NUME : C.G. 36 ani DIAGNOSTIC: Entorsa grava de genunchi stang
Data ANALIZE VALORI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
REALE NORMALE °C b/min r /min mmHg
D S D S D S D S
HB 12,20g % 14 g%
Fibrinogen 24O mg % 200 – 400 140/.8 0
T.Quick 11(100%) 80-100%
T.Howell 87s(95%) 60-140 s Fraxiparine 0,3ml
20.0 5 GOT 40 UF 0 – 20 UF R15 36,8 37 80 72 20 16 1 1300 Algocalmin tb. Ill
2016 GPT 23 UF 0 – 20 UF Ml Diazepam -1O mg.tbl
VSH 6/14 normal
Uree 36mg/dl 20 – 50 mg 145/75
Glicemie 95mg/dl 70-110
mg/dl
89
Data ANALIZ
E VALO
RI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
21.05
2016
Ziua operatiei Plastie cu grefon autolog os -tendon –os .L.I.A. drept
Dr. Marcusanu Victor Atropina f. I
Thiopental0,5fl.I
Lystenon f. II
Pavulon f. II
Fentanyl f. Ill
Miostin f. I
Adrenostazin f. II
NaCl 9% 1000 ml
Glucoza 5% 500ml
Efedrina 1% f. II
Rocephine fl. I /zi
22.05
2016 – R15 36,9 37,1 78 74 21 19 140
/80
130
/75 1 1200 ml Algocalmin tb. Ill
Dizepam -lOmg tb. I
Fraxiparine f.I /zi
Rocephine fl. I /zi
Trombostop cp I /zi
23.05
2016 T.Quick 60% 80-
100% R15 37,1 37,2 70 83 16 18 135
/65
145/
75 1 1000 ml Algocalmin tb. Ill
Diazepam -lOmg.tb I
Fraxiparine f. I / zi
Rocephine fl. I / zi
Trombostop cp I /zi
90
24.05
.2016 – – – R15 36,8 37,2 76 70 18 22 140
/75
135
/60 1 1800 ml Algocalmin tb. II
Rocephine fl. I
/zi
Fraxiparine f. I
Trombostop cp I /zi
25-
05.2016 Externare Data ANALIZ
E VALO
RI VALORI Dieta TEMP. PULS Respiratia Tensiune
Arteriala Scaun Diureza TRATAMENT
REALE NOR °C p/
min R/min
/min mmHg
MALE D S D S D
S D S
91
Investigații paraclinice
-EKG normal
-radiografie coapsa dreapta fata+profil
2O.05 .2016 – Laxitate anterioara genunchi drept
25.05 .2016 – Grefon os -ligament -os genunchi drept stabilizat cu 2
șuruburi de interferenta
Epicriza si recomandări la externare : 25.04.2016
Pacienta de 36 ani internata cu diagnost icul mentionat. Pe data de
21.04.2016 se intervine chirurgical si se practica ligamentoplastie cu autogrefa
os ligament -os ligament incrucisat antero -extern drept .
Evolutia postoperatorie favorabila. Se va transfera in clinica de
fizioterapie si recuperare pentru chinetoterapie.
Recomandari :
– scoate firele de sutura la 12 zile postoperator
– merge cu orteza blocata inca o saptamana, apoi cu orteza numai cu 60
grade de libertate
– continua kinetoterapia
– revine la control la 2 saptamani de la externare
– Trombostop tb I/zi
92
VI. Concluzii
In concluzie instabilitatea cronica de genunchi este o leziune a
ligamentelor genunchiului, aceasta leziune survine cel mai adesea din
accidente sportive.
Este cel mai adesea intalnita la fotbalisti, dar poate aparea la orice
persoana care practica sport, sau isi forteaza genunchiul. Este intalnita atat la
sexul masculin cat si la sexul feminin.
Tratamentul instabilitatii cron ice de genunchi il constituie interventia
chirurgicala. Aceasta interventie este singura modalitate de tratament, este
necesara pentru pacientul aflat in aceasta conditie.
Dupa interventia chirurgicala, pacientul va urma o terapie post
operatorie, iar rec uperarea se va face pe parcurs cu ajutorul exercitiilor fizice
controlate si al kinetoterapiei pe o perioada de 6 luni – 1 an, timp in care
pacientul isi va relua vechile obiceiuri. Efortul fizic intens va fi evitat pana
la terminarea perioadei de recupera re.
93
VII. Anexe
94
95
96
97
VIII.BIBLIOGRAFIE
1. MOZES CAROL
2. TITIRCA LUCRETIA
3. TITIRCA LUCRETIA
4. TITIRCA LUCRETIA
5. TITIRCA LUCRETIA
6. PAPILIAN VICTOR
7. ANUSCA DAN
8. ANUSCA DAN
9.NICULESCU GH.
11. BACIU C.
12. RADU C. -TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI, VOL. I SI II ED. MEDICALA,
BUCURESTI, 1974
-GHID DE NURSING, ED. "VIATA MEDICALA
ROMANEASCA" , BUBURESTI 1999
-MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE
PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI, ED.
"VIATA MEDICALA ROMANEASCA" , BUCURESTI 2000
-TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR, ED. DIDACTICA SI
PEDAGOGICA, BUCURESTI 1988
-TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII
MEDICALI, ED. "VIATA MEDICALA ROMANEASCA" , BUCURESTI 1997
-ANATOMIA OMULUI, ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA ,
BUCURESTI, 1974
-LUCRARILE CONSFATUIRII DE ORTOPEDIE, CRAIOVA,
1991
-HEMIARTROPLASTIA BIPOLARA IN FRACTURA COLULUI
FEMURAL ; LUCRARILE CON GRESULUI INTERNATIONAL DE
ORTOPEDIE -TRAUMATOLOGIE , BUCURESTI, 1997
-CHIRURGIA TRAUMATISMELOR OSTEO -ARTICULARE, ED.
MILITARA , BUCURESTI 1987
-CHIRURGIA SI PROTEZAREA APARATULUI LOCOMOTOR , ED.
MEDICALA, BUCURESTI, 1981
-TEHNICA OPERATORIE OSTEO -ARTICULARA, ED. SCRISUL
ROMAN
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aparatul locomotor servește mișcarea, [615153] (ID: 615153)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.