Apa Importanta Si Utilizari

Matematica și explorarea mediului este o disciplină ce oferă o gamă largă de conținuturi, dând șansa profesorului de la clasă să integreze într-un mod optim cele două domenii, dar totodată și alte conținuturi ale altor programe. Această disciplină devine, în acest mod, o cale prin care școlarii pot rezolva probleme, atât matematice, cât și probleme curente, întâlnite de ei în viața cotidiană și nu numai, dezvoltând în egală măsură cunoștințe, abilități și atitudini utile în studiul altor discipline, cât și pe parcursul întregii școlarității.

Tema aleasă din cadrul proiectului, Apa-importanță și utilizări, prezintă o multitudine de posibilități prin care aceasta poate fi abordată din punct de vedere interdisciplinar, acesta fiind și principalul motiv pentru care am optat în alegerea acestei teme.

Așa cum afirmă și Piaget, elevii din această etapă, denumită de el „stadiul operațiilor concrete”, ce se regăsește în intervalul de vârstă 7-12 ani, este una în care gândirea este concretă, elevii au nevoie de material didactic, pentru a acționa în permanent asupra lui, acesta fiind modul în care școlarii învață eficient. În acest sens, materialele folosite sunt cele din universul copilului, legate de tema portofoliului: apă,cub de gheață etc., pe care el le manipulează, observând, experimentând, creându-și în acest mod propriile cunoștințe, abilități și deprinderi.

Dacă la Matematică și explorarea mediului, elevii au de observat, au de experimentat transformările apei, la Comunicare în limba română ei pot verbaliza ceea ce au studiat, își pot exprima diferite păreri și transmite anumite mesaje. Totodată, la Arte vizuale și abilități practice ei își pot exprima ideile grafic sau realizând diverse obiecte, construcții, colaje și desene ce au în centrul lor apa și importanța ei, lucru ce oferă o gamă largă de posibilități în abordarea acestei teme, profesorul devenind astfel un facilitator al învățării.

Prezentarea competențelor specifice

Competențe specifice:

MEM:

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularități din mediul apropiat;

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural

4.1. Formularea rezultatelor unor observații, folosind câțiva termeni științifici, reprezentări prin desene și operatorii logici „și”, „sau”, „nu”;

4.2. Identificarea unor consecințe ale unor acțiuni, fenomene, procese simple;

5.1. Sortarea și clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii.

CLR:

1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj rostit cu claritate;

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;

2.1 Formularea unor enunțuri proprii în diverse situații de comunicare;

2.2. Transmiterea unor informații prin intermediul mesajelor simple;

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și încredere în sine.

AVAP:

1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple,exprimate vizual;

2.3. Realizarea de obiecte/construcții/folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile;

2.6. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică;

DP:

2.2. Transmiterea unor mesaje verbale și nonverbale simple despre propriile experiențe de viață;

3.1. Identificarea unor sarcini de lucru simple în contexte variate.

Obiective operaționale:

CINE: Elevii

CE FAC: vor coopera, analizând

CE ANUME: informațiile obținute

CUM: în grupe, folosind metode interactive,

CRITERIU: obiectivul considerându-se realizat dacă fiecare elev va realiza cel puțin 3 sarcini din cele propuse;

3.1.1.CINE: Elevii

CE FAC: identifică

CE ANUME: importanța și utilizările apei, dar și daunele pe care aceasta le poate produce

CUM: folosind Tehnica 6/3/5/ și Metoda patru colțuri

CRITERIU: obiectivul se condideră realizat dacă fiecare elev identifică minimum 3 utilizări ale apei.

5.1.1. CINE: Elevii

CE FAC: realizează

CE ANUME: experimente

CUM: individual/cu sprijin,

CRITERIU: obiectivul se consideră realizat dacă fiecare elev realizeză cel puțin un experiment.

2.6.1 CINE: Elevii

CE FAC: stabilesc

CE ANUME: conexiuni între conținuturile activității și viața reală,

CUM: participând activ la realizarea activităților, la completarea fișelor de experiment, la crearea colajului (desenează, decupează, modelează),

CRITERIU: obiectivul se consideră realizat dacă toți elevi se vor implica în cel puțin 3 activități.

Prezentarea succintă a conținutului

În cadrul acestui proiect interdisciplinar, am încercat să îmbin conținutul specific disciplinei Matematică și explorarea mediului cu alte discipline specifice clasei I, din dorința de a integra într-un mod optim activitățile, motivul principal fiind acela că însăși viața de zi cu zi nu poate fi tratată în mod separat.

Astfel, conținutul principal: „Transformări ale apei: solidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare”, va fi abordat din perspectiva mai multor discipline. Activitățile propuse vor fi în număr de 8, după cum urmează:

Prima activitate va avea ca scop introducerea elevilor în noul subiect ce urmează a fi dezbătut, lucru realizabil prin prezentarea unor informații despre apă, diverse curiozități, urmate de discuții libere pe baza celor studiate.

Ce-a de-a doua activitate propusă va avea în centrul său transformările apei, ce vor fi evidențiate prin realizarea unor experimente, prin care elevii vor observa fenomenele.

Ce-a de-a treia activitate se bazează strict pe utilizările apei, elevii fiind solicitați să scrie prin diverse metode interactive diverse moduri în care apa este folosită, realizându-se astfel și un experiment pein care se va observa modul în care apa poate fi folosită și în producerea diverselor lucruri: energie, morărit etc. .

Următoarele două activități se bazează pe dezbateri libere referitoare la importanța apei pentru omenire, dar și la pagubele pe care aceasta le-ar putea produce, în cazul unor inundații. Metodele interactive alese –„Tehnica HEI” și „Metoda patru colțuri”- au rolul de a dezvolta gândirea critică a elevilor, prin plasarea acestora în situații de viață posibile, dar și solicitarea lor în găsirea unor soluții optime pentru diverse probleme întâlnite.

Tot în situații de viață sunt puși și în cadrul activității numărul șapte, unde școlarii mici sunt solicitați să studieze diverse imagini în care sunt surprinse diferite surse de poluare și pentru care, după ce au înțeles modul în care apa poate fi poluată, vor încerca să găsească soluții pentru ca acest fenomen să nu mai existe.

Harta conceptuală specifică activității numărul opt, va avea ca rol înglobarea și fixarea tuturor acestor cunoștințe despre apă în bagajul personal al elevilor.

Ultima activitate, ca și cea anterioară, va totaliza informațiile despre apă într-un produs final, maii exact un panou, în care se vor afișa toate produsele activității, dar și momente importante surprinse în cadrul proiectului.

Modul în care am încercat să îmbin activitățile a fost în concordanță cu posibilitățile reale ale elevilor, uneori încercând să dezvolt chiar acea zonă a proximei dezvoltări despre care vorbea Vigotski, încercând în acest mod să forțez sfera lor de cunoaștere spre soluționarea unor probleme din mediul apropiat, deoarece, de cele mai multe ori, școlarii nu sunt antrenați să gândească practic, nefăcându-se această legare a informațiilor accumulate la activitățile din clasă cu cele din viața reală.

Metode, procedee și strategii de predare – învățare – evaluare

Metodele de predare-învățare utilizate în cadrul proiectului vor fi cele interactive, precum: Tehnica HEI, Metoda 4 colțuri, Harta conceptuală, Ghidul de anticipație, Mozaicul, Tehnica 6/3/5, Experimentul. Prin aceste metode de dezvoltare a gândirii critice, elevii vor fi solicitați să interacționeze cu ceilalți, să lucreze eficient, colaborativ, susținându-și propriile idei, în acest mod obiectivele propuse vor fi realizate.

Metodele prin care școlarii vor fi evaluați urmăresc atât produsele activității, cât și procesul, modul în care aceștia au lucrat pe parcursul proiectului. Aceste metode alternative: observarea sistematică, autoevaluarea, metode moderne de evaluare, vor avea în centrul lor elevul, scopul fiind acela de a forma capacități, deprinderi, de a dezvolta competențe concomitent cu activitatea de învățare. Totodată, pentru a optimiza proceul de învățare, metodele alternative se vor îmbina cu cele tradiționale, precum proba scrisă, având ca instrument testul.

Toate aceste metode și strategii de predare-învățare-evaluare vor avea același scop și anume, de a realiza obectivele propuse în cadrul proiectului, dar și de a dezvolta atât competențele specifice, cât și pe cele cheie specifice matematicii și științei, totodată și formarea unor atitudini precum: respectul pentru adevăr, perseverența de a găsi argumente, atitudine dezvoltată în cadrul dezbaterilor, dar și modul în care validitatea argumentelor poate fi atât autoevaluată, cât și evaluată de ceilalți.

Utilizarea resurselor în cadrul activităților didactice specifice temei prezentate

Mijloacele didactice dezvoltă capacitatea elevilor de a înțelege realitatea și de a acționa asupra ei. Pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să găsească cele mai bune materiale pentru elev, ca acesta să lucreze direct cu ele, în acest mod dezvoltându-i-se gândirea.

În cadrul proiectului, am propus apelarea la materiale confecționate atât de către elevi, cât și de cadrul didactic, precum: machete, colaje, panouri, prezentări etc, dar și la mijloace de învățământ precum: videoproiector, laptop, filmulețe.

Modul în care acestea vor fi folosite va stimula învățarea elevilor, fixarea informațiilor va fi mai îndelungată, atenția școlarilor va fi captivată, totodată motivația lor pentru studiu va fi activată. Mijloacele de învățământ ce presupun utilizarea instrumentelor TIC vor aduce un surplus activității, deoarece este binescunoscut faptul că mijloacele moderne îi atrag pe elevi, în acest mod, cadrul didactic se va plia pe interesele și nevoile elevilor, le va stârni acestora interesul pentru a căuta și ei informații noi, dar și pentru a sublinia modul în care un calculator mai poate fi utilizat, în afara jocurilor sau activităților cu care elevii sunt obișnuiți.

Astfel, cadrul didactic devine un facilitator al învățării, el doar îndrumă elevii spre a descoperi ei singuri lumea, arătându-i pașii ce trebuie parcurși în acest fel.

Bibliografie

Programa școlară pentru disciplina MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI – Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a , aprobată prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013;

PROGRAMUL DE FORMARE PROIECTAREA CURRICULUM-ULUI CENTRAT PE COMPETENȚE acreditat prin O.M.E.C.T.S. Nr. 4306/01.06.2012 – SUPORT DE CURS;

http://www.didactica-mem.ro;

http://www.integrare-tic.ro.

Anexa 1

APA – Importanță și utilizări

Nivel: clasa I

Discipline integrate:

Matematică și explorarea mediului;

Comunicare în limba română;

Arte vizuale și abilități practice;

Dezvoltare personală.

Durata: 4 săptămâni;

Întrebări cheie ale curriculumului:

Cât de importantă este apa?

Întrebările unității de învățare:

De unde vine apa?

La ce folosim apa?

Apa ne poate face rău? Cum?

Oamenii pot face rău apei? (poluarea)

Este posibilă viața fără apă?

Întrebări de conținut:

Sub ce forme se găsește apa în natură?

Cum se formează gheața?

De ce se topește gheața?

Cum se evaporă apa?

De ce fierbe apa?

Cum se formează aburii?

Competențe generale:

MEM:

3. Identificarea unor fenomene/relații/regularități/structuri din mediul apropiat;

4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică;

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date.

CLR:

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare.

AVAP:

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare;

2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse.

DP:

2. Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuți;

3. Utilizarea abilităților și a atitudinilor specifice învățării în context școlar.

Competențe specifice:

MEM:

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularități din mediul apropiat;

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural

4.1. Formularea rezultatelor unor observații, folosind câțiva termeni științifici, reprezentări prin desene și operatorii logici „și”, „sau”, „nu”;

4.2. Identificarea unor consecințe ale unor acțiuni, fenomene, procese simple;

5.1. Sortarea și clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii.

CLR:

1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj rostit cu claritate;

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;

2.1 Formularea unor enunțuri proprii în diverse situații de comunicare;

2.2. Transmiterea unor informații prin intermediul mesajelor simple;

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și încredere în sine.

AVAP:

1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple,exprimate vizual;

2.3. Realizarea de obiecte/construcții/folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile;

2.6. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică;

DP:

2.2. Transmiterea unor mesaje verbale și nonverbale simple despre propriile experiențe de viață;

3.1. Identificarea unor sarcini de lucru simple în contexte variate.

Obiective:

CINE: Elevii

CE FAC: vor coopera, analizând

CE ANUME: informațiile obținute

CUM: în grupe, folosind metode interactive,

CRITERIU: obiectivul considerându-se realizat dacă fiecare elev va realiza cel puțin 3 sarcini din cele propuse;

CINE: Elevii

CE FAC: identifică

CE ANUME: importanța și utilizările apei, dar și daunele pe care aceasta le poate produce

CUM: folosind Tehnica 6/3/5/ și Metoda patru colțuri

CRITERIU: obiectivul se condideră realizat dacă fiecare elev identifică minimum 3 utilizări ale apei.

3. CINE: Elevii

CE FAC: realizează

CE ANUME: experimente

CUM: individual/cu sprijin,

CRITERIU: obiectivul se consideră realizat dacă fiecare elev realizeză cel puțin un experiment.

CINE: Elevii

CE FAC: stabilesc

CE ANUME: conexiuni între conținuturile activității și viața reală,

CUM: participând activ la realizarea activităților, la completarea fișelor de experiment, la crearea colajului (desenează, decupează, modelează),

CRITERIU: obiectivul se consideră realizat dacă toți elevi se vor implica în cel puțin 3 activități.

Activități:

Apa – sursa vieții

Necesar: cub de gheață, sticlă cu apă, calculator, vieoproiector, foi de flipchart.

Durată: 45 de minute;

Activitate în perechi: Prin metoda „Ghidul de anticipație”, voi oferi elevilor câteva materiale: sticla cu apă, cubul de gheață, imagini cu diferite forme ale apei în natură. Sarcină: Încercați să ghiciți, pe baza materialelor prezentate, despre ce vom vorbi în activitatea de azi.

Activitate frontală: Se vor expune toate soluțiile, fiecare pereche prezentându-și ideile. După prezentarea titlului activității, are loc o conversație pe baza întrebărilor: Cât de importantă este apa? De unde vine apa? La ce folosim apa? Apa ne poate face rău? Cum? Oamenii pot face rău apei? (poluarea) Este posibilă viața fără apă?

În urma discuției, se va prezenta un material PPT despre importanța apei, sursele ei, daunele pe care le poate produce, dar și despre poluarea apei.

Activitate individuală: Fișă de lucru (Anexa 1)

Activitate frontală: Compararea fișelor, discuții

Produse obținute: lucrările cu posibilele titluri ale activității, fișele de lucru.

Transformări ale apei

Experiment

TOPIRE

a.1. Necesar: cub de gheață, recipient, sursă de căldură, fișă de experiment, foi de flipchart;

a.2. Durată: 25 de minute

a.3. Etape:

1. Așază cubul de gheață în recipient;

2. Pune recipientul deasupra sursei de căldură.Ce se întâmplă cu apa?

3. Notează observațiile în fișa de experiment și atașeaz-o jurnalului de proiect.

a.4. Activitate pe grupe: Realizează un desen (o bandă desenată) pentru fiecare etapă a experimentului.

a.5. Produse obținute: Fișele de experiment, benzile desenate.

SOLIDIFICARE

b.1. Necesar: recipient, apă, congelator.

b.2. Durată: o zi

b.3. Etape:

1. Umple recipientul cu apă;

2. Așază recipientul în congelator pentru câteva ore;

3. Uită-te după o oră la el. Atinge recipientul.Cum este apa?

4. Uită-te după câteva ore la el. Ce s-a întâmplat cu apa?

5. Notează în fișa de experiment și pune-o în jurnalul de proiect.

b.4. Produse obținute: Fișa de experiment.

c. FIERBERE + CONDENSARE

c. 1. Necesar: vas metalic, capac, apă, sursă de căldură, aparat de fotografiat (tabletă).

c. 2. Durată: 45 de minute

c. 3. Etape *:

1. Se pune apă în vas;

2. Vasul se pune deasupra sursei de căldură;

3. Se lasă câteva minute, până începe să fiarbă. Solicit elevii să răspundă: De ce fierbe apa? Ce se observă deasupra apei?

4. Se așază capacul deasupra vasului. Ce se observă pe interiorul capacului? De unde provine apa de pe capac?

5. Notează în fișa de experiment ce ai observat.

c. 4. Activitate în perechi: Fotografiază fiecare etapă a experimentului.

c. 5. Activitate individuală: Elevii vor nota în fișele de experiment răspunsurile la întrebări.

c. 6. Activitate frontală: Are loc o conversație despre informațiile notate, despre fenomenele văzute.

c. 7. Produse obținute: Fișele de experiment, albumul de fotografii.

*Experimentul se va realiza frontal, cu toată clasa, pentru a nu exista risc de accidente.

d. EVAPORARE

d. 1. Necesar: farfurie, apă, aparat de fotografiat.

d. 2. Durată: o zi

d. 3. Etape:

1. Pune puțină apă într-o farfurie.

2. Așază farfuria undeva sus, pe un dulap.

3. Uită-te la ea peste câteva ore. Ce observi?

4. Așaz-o la loc și mai verific-o a doua zi. Ce s-a întâmplat cu apa? De ce?

5. Notează în fișa de experiment ce ai observat.

d. 4. Activitate individuală: Fotografiază farfuria la început, după câteva ore, dar și după ce apa s-a evaporat.

d. 5. Produse obținute: Fișa de experiment, albumul de fotografii.

Nimic fără apă

Tehnica 6/3/5/

Necesar: Foi albe, creioane colorate, pixuri, macheta cu o roată din lemn, robinet cu apă.

Durată: 45 de minute

Activitate pe grupe: Se împarte clasa în grupe de câte șase membri. Cu ajutorul Tehnicii 6/3/5, elevii vor avea de notat/desenat câte 3 idei/desene cu privire la utilizarea apei: gospodărie, navigație etc.

Sarcină: La ce folosim apa? Notează sau desenează 3 utilizări ale apei în căsuțele de mai jos.

Activitate pe grupe: Decupți din tabel toate utilizările apei și lipiți-le pe foi, apoi legați-le ca într-o cărticică, colorați coperta, scrieți membrii grupei, dându-i un titlu stabilit de voi.

Activitate frontală: Vor avea loc discuții despre soluțiile pe care le-au găsit, adăugând și altele, constatând că nimic nu ar fi posibil fără apă și că tot ce e în jurul nostru are în componența lui apă.

Experiment: De asemenea, apa mai poate fi folosită și ca sursă de energie. Pentru acest lucru, vom face un experiment:

Așază macheta cu roata din lemn în dreptul unei surse de apă cu presiune;

Dă drumul ușor la apă deasupra roții. Ce observi?

Notează în jurnalul de proiect informațiile acumulate.

Discuțiile se continuă pe marginea experimentului, pentru a explica la scara largă această utilizare a apei.

Produse obținute: Cărticica cu utilizările apei.

Dezbateri despre …apă

Necesar: foi flipchart, pixuri.

Durată: 45 de minute

Activitate pe grupe: Prin „Metoda patru colțuri”, se împarte clasa în jurul a patru teme de discuție, pe baza cărora elevii își vor argumenta punctele de vedere, aducând argumente pro sau păreri personale.

Cele patru teme sunt:

Fără apă, viața nu ar fi posibilă.

Apa poate face rău oamenilor.

Toată apa din natură este bună de băut.

O cantitate mai mare de apă fierbe mai greu.

Activitate frontală: Sunt prezentate argumentele, concluziile fiecărei afirmații.

Produse obținute: Foile de flip-chart cu soluțiile identificate.

Atenție, apă!

Tehnica HEI

Necesar: calculator, videoproiector, filmulet, foi flipchart.

Durată: 45 de minute

Activitate frontală: Le este prezentată elevilor o întrebare: Ce s-ar întâmpla în cazul unei inundații?

Pot muri oameni;

Pot fi distruse case, mașini, plante, terenuri agricole;

Apa potabilă nu ar mai fi bună de băut.

Răspunsurile sunt contabilizate prin ridicarea mâinii și scorurile pentru fiecare variantă sunt specificate pe flip-chart.

Are loc o conversație despre alegerile făcute, dându-le posibilitatea să opteze pentru încă o variantă de răspuns.

Pentru a testa aceste predicții, elevilor li se va pune un filmuleț despre inundații, cu informații, dar și un video care a surprins momentul în care o localitate a fost inundată.

De asemenea, după vizionarea filmulețului, elevii sunt rugați să se gândească la soluții prin care aceste inundații pot fi oprite sau prevenite. Cu ajutorul unui brainstorming, elevii vor nota ideile pe un flip-chart.

Produse obținute: Foile de flip-chart cu soluțiile identificate.

Poluarea apei

Metoda mozaicului

Necesar: fișe cu material de studiat (imagini), creioane, coli.

Durată: 45 de minute.

Activitate pe grupe: Se împarte clasa în grupe de câte 4 elevi. Fiecare grupă inițială va avea membri ce vor primi fiecare câte un număr de la 1 la 4. Fiecare număr va deveni expert într-o temă dată, după cum urmează:

Poluarea prin deșeul menajer;

Poluarea prin revărsarea canalizărilor în râuri;

Poluarea produsă de fabrici;

Folosirea intensivă a apei pentru agricultură.

Experții cu același număr se reunesc pentru a dezbate tema dată, pentru a realiza desene corespunzătoare, dar și de a face un poster pentru a stopa aceste activități.

De asemenea, pentru a înțelege cele prezentate, elevii vor primi un set de întrebări la care să răspundă în urma studierii temeii date, pentru a se face clar materialul de studiat.

După ce experții au studiat, aceștia de întorc în grupele inițiale pentru a le preda și celorlalți informațiile acumulate.

Activitate frontală: Are loc o conversație despre modurile de poluare dezbătute și se încearcă găsirea de soluții pentru stoparea acestora.

Produse obținute: Postere.

Apa – pe scurt

Harta conceptuală

Necesar: coli A4, markere, culori.

Durata: 45 de minute:

Activitate individuală: Desenați cîn fiecare căsuță de mai jos ceea ce ați reținut despre cum putem găsi apa în natura, la ce folosim apa și cum este viața influențată de aceasta.

Activitate frontală: Are loc o conversație despre desenele făcute în harta cognitivă.

Produse obținute: fișele cu hărțile conceptuale, ce vor reprezenta o piesă din proiect.

Apa – colaj

Necesar: panou, coli colorate, plastilină, culori, bolduri, imagini apă, carton, hârtie reponată, vată etc.

Durată: o zi

Activitate colectivă: Sarcină: Vom realiza un panou cu tot ceea ce am învățat despre apă: vom confecționa cuburi mici de gheață, vom lipi vată, ca și cum ar fi apă sub forma zăpezii, vom colora râuri, vom modela din plastilină picături de apă și tot ceea ce voi mai doriți despre apă.

Produse obținute: Panoul despre apă.

Evaluarea proiectului se va face atât la începutul activităților, pentru a se asigura înțelegerea de către toți participanții a sarcinilor, cât și continuă și finală. Totodată, în cadrul evaluării se vor urmări atât produsele copiilor, cât și procesul – modul în care ei au lucrat.

Metodele de evaluare folosite: Acestea se vor îmbina, fiind utilizate atât metode tradiționale – orale, scrise, practice – ,cât și metode moderne – observația sistematică, metoda analizei produselor activității.

Ca instrumente de evaluare, se vor folosi fișele de lucru, liste de verificare și scări de clasificare. (Anexa 1. a)

Durata proiectului fiind de patru săptămâni, se vor stabili termene fixe pentru fiecare activitate, dar și pentru verificarea produselor activității, fie ele fișe de experiment, fotografii, desene sau altele.

Evaluarea finală a proiectului se va face însumând toate calificativele acordate pentru fiecare instrument de evaluare, stabilindu-se un calificativ final în funcție de ponderea acestora.

Anexa 1. a1

Calendar de evaluare:

Lista de verificare pentru desene, fotografii, fișele de experiment, foi de flip-chart, postere, hărțile conceptuale, cărticică, panou:

Lista de control-verificare pentru tot proiectul:

Scară de clasificare pentru participarea și colaborarea în cadrul activităților:

Anexa 1. a2

Fișă de lucru

Scrie trei utilizări ale apei în căsuțele de mai jos:

Notează cu A dacă afirmațiile următoare sunt adevărate și cu F dacă afirmațiile sunt false:

Fără apă, plantele s-ar ofili.

Putem bea apă de oriunde.

Apa o folosim în gospodărie.

Realizează un desen prin care să arăți cum poluează omul apa.

Anexa 1. a2.1

Fișă de lucru

Itemi:

Itemul: 1.Scrie trei utilizări ale apei în căsuțele de mai jos:

Răspunsul așteptat: Gospodărie: mâncare, irigație,adăparea animalelor, fabrici, construcții, navigație, energie etc. Oricare trei dintre aceste utilizări ae apei sau altele.

Itemul: 2.Notează cu A dacă afirmațiile următoare sunt adevărate și cu F dacă afirmațiile sunt false:

a.Fără apă, plantele s-ar ofili.

b.Putem bea apă de oriunde.

c.Apa o folosim în gospodărie.

Răspunsul așteptat: a.A; b.F;c.A

Itemul: 3. Realizează un desen prin care să arăți cum poluează omul apa.

Răspunsul așteptat: Orice desen ce surprinde în mod corect modul cum oamenii poluează apa.

Obiective:

Scrie corect utilizări ale apei;

Notează valoarea de adevăr a afirmațiilor referitoare la apă;

Realizează un desen, surprinzând modul în care oamenii pot polua apa.

Descriptori de performanță:

Matricea de specificații:

Barem de evaluare și notare:

Anexa 1. a3

Barem de notare pentru instrumentele de evaluare:

Barem de evaluare și notare pentru calificativul final al proiectului: