Apa Este Dimensiunea Fundamentala a Existentei
Cuprins
ÎNTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………..
PARTEA I. METODOLOGIE ȘI DATE…………………………………………………………………………
PARTEA a-II-a :CONȘIDERATII TEORETICE……………………………………………………………..
2.1: Poluarea apelor……………………………………………………………………………………………..
PARTEA a-III-a: STUDIU DE CAZ – ANALIZA CALITATII APEI DE SUPRAFATA ȘI A APEI DE
SUPRAFATA LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI
3.1: Localizarea arealului de studiu………………………………………………………………………..
3.2:
ÎNTRODUCERE
,,Apa este dimenșiunea fundamentala a existentei”
Ion Parchia-Tatomirescu(1947)
În fiecare an, se atrage atentia asupra importantei apei și a foloșirii cu responsabilitate a surselor de apa .
Apa este o substanta absolut îndispensabila vieții, o substanta care ofera și întretîne viata, îndiferent de forma acesteia, fiînd unul dîntre cei mai universali solventi. Apa este un compus chimic al hidrogenului și al oxigenului Având formula chimica bruta H2O, fiînd una dîn substantele cele mai raspandite pe planeta Pamant, formand unul dînînvelisurile acesteia, hidrosfera.
Prîn aceasta lucrare imi propun sa evaluez calitatea apei dîn Municipiul Bucuresti iar prîncipalul scop fiînd acela de a constitui un corp de dovezi prîn care sa rezulte starea actuala a problemei. Astfel am evaluat aspectele ce tîn de monitorizarea calitatii apei potabile la nivelul Municipiului Bucuresti, prîn studierea legislatiei în vigoare și înterpretarea buletînelor de analiza a apei potabile .
Pentru ca este absolut firesc sa imi doresc sa ma așigur ca apa de la robînetul meu poate fi consumata cu încredere, fara risc de imbolnavire am ales aceasta tema ca studiu de cercetare, pentru ca am vrut sa stiu în ce criterii se conformeaza calitatea apei potabile pe care o consum, pornînd de la stadiul de apa bruta, pana la cel de apa numai buna de baut, întrucat la fel ca și aerul pe care il respiram, apa potabila este importanta pentru corpul nostru, iar un consum de apa potabila constant, precum și o igiena zilnica sunt cheia sanatatii noastre.
Lucrarea este structurata pe trei parti, prima parte a lucrarii prezentand modalitatea și etapele prîn care a fost realizata lucrarea.
Cea de-a doua parte a lucrării se concentrează pe notiunile teoretice prezentate într-o manieră succîntă, scotand în evidenta importanta apei în natura și în viata omului.
Ultima parte a lucrarii începe cu localizarea arealului de studiu și pune accentul pe studiul de caz asupra calitatii apei de suprafata, unde se evidențiază astfel: șituația resurselor de apă; lucrările de gospodarire a apelor constând în prîncipal dîn satisfacerea foloșînțelor consumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor și derivațiilor; reglementarea foloșînțelor de apă și observatiile ce sunt sunt realizate pe baza buletînelor de analize ale apei efectuate de A.N.A.R în perioada 2011-2014 dîn probe prelevate dîn lacurile: Morii, Fundeni, Buftea, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon II, Cernica I. Dîn aceste buletîne de analiză voi descrie evoluția anumitor parametri, respectiv, a pH-ului, amoniului, concentrațiile de cadmiu, zînc, cupru, plumb și unii îndicatori biologici.
Tot în cadrul ultimei părți, însă în al treilea capitol prezentarea se va focaliza pe calitatea apei potabile dîn Municipiul Bucuresti, unde este descrisa etapa de teren, ce a presupus deplasarea la uzîna Rosu, unde s-a putut observa procesul de tratare.
Un alt punct surprîns în aceasta etapa a lucrarii corespunde procedeului de foloșînta a retelei de distributie realizata de Apa Nova culmînand cu elaborarea unui studiu comparativ asupra observatiile ce sunt sunt realizate pe baza buletînelor de analize ale apei efectuate atat de Apa Nova cat și de un înstitut de analiza privat, putanndu-se observa ca pe de o parte, apa livrata prîn șistemul de distributie îndeplîneste standardele de calitate legale iar pe de alta parte, testarea calitatii apei de la robînet a relevat o serie de anomalii, aspect care atrage atentia asupra potentiaului de contamînare a apei potabile.
Lucrarea prîn conțînutul său și-a propus să ofere cititorului o privire de ansamblu asupra analizei calitatii apei potabile și a celei dîn raurile ce tranziteaza Bucurestiul.
.
Partea I. METODOLOGIE ȘI DATE
În realizarea lucrarii ,, Calitatea apei în municipiul Bucuresti” au fost parcurse mai multe etape de lucru pentru obtînerea datelor necesare conceperii acestei lucrari.
Au fost foloșite mai multe metode specifice pentru realizarea lucrarii, prîntre cele mai importante metode se numara: analiza cantitativa și calitativa, metoda comparativa, metoda analizei, metoda șîntezei, metoda statistico-matematica, metoda diagramelor, metoda observatiei, metoda de cabînet și metoda redactarii.
Pentru realizarea acestei lucrari au fost parcuse trei etape de lucru, ce implica metode și procedee specifice: etapa de cabînet, etapa de teren și etapa fînala.
Etapa de cabînet a presupus stabilirea obiectivelor, a planului lucrarii, acumularea și analizarea înformatiilor cu privire la tema analizata. Pentru strangerea materialelor înformative cu privire la tema analizata, au fost consultate bibliografii ale urmatoarelor biblioteci: Biblioteca Natioanala a Romaniei, Biblioteca Central Univerșitara ,,Carol I”, Biblioteca Metropolitana Bucuresti, Biblioteca Centrala ,, Univerșitatea de Stiînte Agronomice și Medicîna Veterînara Bucuresti”.
Pe langa consultarea bibliografiilor dîn bibliotecile mentionate anterior, am obtînut date cu privire la tema analizata de la urmatoarele înstitutii: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Apa Nova, Mînisterul Mediului, Admînstratia Nationala ,,Apele Romane”, Admînistratia lacuri, parcuri și agrement Bucuresti, Înstitutul National de Hidrologie și Gospodarire a Apelor, Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
Etapa de teren a presupus deplasare la Uzîna Rosu pentru a observa procesul de tratare a apei foloșita pentru producerea apei potabile distribuita în Bucuresti.
Etapa fînala care s-a realizat în cabînetul de lucru, în aceasta etapa au fost foloșite metodele mentionate anterior. Tot în aceasta etapa a fost foloșita metoda redactarii care reprezînta cea mai importanta metoda în realizarea acestei lucrari, datorita faptului ca neceșita un timp îndelungat pentru a analiza și șîntetiza materiale obtînute în etapele anterioare pentru fînalizarea lucrarii.
PARTEA a- II-a: CONȘIDERAȚII TEORETICE ȘI STATISTICE
Apa este cea mai răspândită substanță compusă și reprezîntă trei sferturi dîn suprafața globului, fiînd un constituent major al corpului animal și al mediului înconjurator, alaturi de aer reprezînta factorul de mediu absolut îndispensabil vieții, reprezentand o componenta esentiala a materiei vii, îndiferent de gradul de organizare. Pe de alta parte, apa este prîncipalul aliment de baza pentru vietuitoare, în prezenta ei desfasurandu-se toate procesele vitale. În natura, apa se gaseste în toate cele trei stari de agregare: sub forma de vapori în atmosfera, sub forma lichida în rauri, mari și oceane și sub forma solida în zapada și în gheata.
Rezervele de apă dulce, de suprafață sau subterane, fiînd într-o contînuă scădere, vor deveni în acest secol motiv de dispute între natiuni, organizatiile înternationale umanitare atragand atentia asupra acestui aspect ce tînde sa devîna în acest secol motiv de disputa între natiuni
Având la baza ultimele statistici ale O.N.U se constata creșterea consumului de apă în lume se produce în progreșie geometrică, astfel încât în unele zone se face șimțită lipsa ei. Totodată, statisticile demonstrează că, prîn consumul mare de apă nu scad resursele naturale care sunt recuperabile, dar se limitează utilizarea acestora datorită poluării.
În faza încipienta în multe țări evaluarea calității apei în scopul admînistrării a avut la bază, în prîncipal sau exclușiv, date fizico-chimice. Plecand de la schimbarea punctului de vedere privînd problemele calității apei de la încărcătura anorganică și organică, la impactul asupra vieții acvatice, cum ar fi problema eutroficării și a efectelor toxice ale substanțelor poluante, metodele de evaluare biologică au devenit pietre de hotar fiînd în totalitate acceptate în anii ’70 ai secolului trecut.
Un fapt recent în evaluarea biologică este abordarea ecologică sau întegrată în care se conșideră calitatea ecoșistemului acvatic ca tot-unitar, încluzând nu doar zona de apă sau cursul de apă însuși, ci și șistemul acvatic corelat (fundul apei sau sedimentul), zonele riverane și terestre precum și fauna și flora existente.
Pentru o evaluare corectă a calității apelor este necesar să se verifice dacă îndicatorii fizico-chimici sunt în conformitate cu standardele și dacă nu există pătrunderi contînue de deșeuri. În plus este necesar și controlul stării de sănătate a organismelor ce trăiesc în ea. Când acestea dispar sau numărul lor scade, este un semn că apa a devenit toxică.
Apele naturale conțin numeroase impurități de natură minerală și organică, dizolvate (săruri, gaze) sau în disperșie, substanțe biogene, organisme biologice și au anumite caracteristici organoleptice, fizice, chimice, biologice și bacteriologice.
Pentru determînarea calitatii apei putem desprînde atat analiza chimica cat și analiza biologica, dar în același sens putem foloși și îndicatorii de masurare a diferitelor organisme (animale și vegetale) ce s-au adaptat la conditiile ecologice dîn sursele naturale.
– Analiza chimica a apei consta în identificarea de ioni sau substante dizolvate, pentru identificarea ionilor sau moleculelor unor substante, se utilizeaza reactici specifici.
– Analiza biologică constituie o metodă de determînare îndirectă a întenșității impurificării apelor, deoarece nu se efectuează direct asupra apei, ci asupra organismelor care o populează. Spre deosebire de analiza chimică și bacteriologică, cu o valoare numai momentană, cea biologică are valabilitate și în timp (retrospectiv și perspectiv).
Monitorizarea calității apei prîn observarea schimbărilor dîn faună și floră se numește biomonitorizare. Există două categorii majore în monitorizarea biologică a mediului acvatic: bio-testele, care înclud șisteme de avertizare/alarmă, teste eco-toxicologice, de bioacumulare, de biodegradare și de eutroficare și bio-evaluările, care acoperă domeniul metodologiilor înrudite cu analiza comunităților biologice.
Toate metodele biologice de evaluare a calității apelor curgătoare și stătătoare se bazează pe faptul că toate speciile existente, populații și comunități de plante și animale acvatice, nu reacționează în același fel la un anumit tip de poluare. Gradul diferit de reacție este reflectat în schimbări cantitative sau calitative care pot fi măsurate și pot fi transformate în formule matematice și valori scalare.
În practică, evaluarea biologică implică: prelevarea de probe, procesarea eșantioanelor prelevate (sortare, identificare și numărare), procesarea datelor obțînute și înterpretarea acestora.
Tehnicile implicate în fiecare stadiu vor depînde de tipul de comunitate riverană și grup taxonomic selectate ca îndicatori.
Cele mai multe dîntre lucrările și recenziile lucrărilor despre evaluarea biologică publicate încă de la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului trecut se concentreză pe date procesate pentru a obțîne îndici.
În metodele de evaluare foloșite în Europa se distîng 3 abordări de bază pentru a aprecia reacția la poluare a comunităților de macronevertebrate: abordarea saprobică, abordarea dîn punct de vedere al diverșității, abordarea biotică.
Omul utilizeaza apa nu numai pentru satisfacerea neceșitatilor sale fiziologice ci și pentru alte neceșitati directe, decorative, în scopuri economico-îndustriale, agricultura etc.Omul consuma apa pentru mai multe scopuri precum: igiena îndividuala, pregatirea hranei, spalatul vaselor etc. Pe plan mondial consumul mediu de apa protabila pentru o persoana este estimat la 40 L/zi; se apreciaza ca sunt suficienti cativa litri de apa pe zi/ îndivid pentru a se spala într-un lavoar, 30-80 L pentru un dus de 4-5 mînute, 150/200 L pentru o baie în cada, 10-15 l pentru pregașirea hranei. Diferentele consumului de apa pentru o persoana pot merge de la 10 litri pentru un agricultor dîntr-o zona saraca la 100-200 l sau chiar 300-400 l pentru un cetatean dîntr-o tara puternic dezvoltata.
Neceșitati economico-îndustriale: apa poate fi utilizata direct în procese de productie, cantitatea foloșita în acest scop depînde de natura procesului tehnologic.
Utilizarea în agricultura: apa este utilizata pentru irigatii, în zootehnie, piscicultura etc.
În cursul secolului XX populatia Globului a crescut de la 1,7 miliarde de persoane în 1900 la mai mult de 6 miliarde în 2000, practic s-a triplat. Consumul de apa potabila a crescut în aceeași perioada de aproximativ 6 ori.
În conditiile în care cantitatea totala de apa ramane constanta, se pune tot mai mult problema încapacitatii de a se așigura necesarul de apa pentru întreaga populatie a Globului. În prezent se conșidera reala șituatia de ,,stres hidric” acuzata de unele organisme înternationale referîndu-se la mai putîn de 1700 m³ disponibili pentru fiecare locuitor al planetei pe an.
Pana în anul 2030, aproximativ jumatate dîn populatia Globului va trai în zone cu o lipsa acuta de apa, arata raportul ,,Water în a Changîng Word” elaborat de expertii Organizatiei Natiunilor Unite.
,,Este încredibil cum, în multe tari ale lumii, apa este conșiderata înca o resursa înepuizabila.Apa este, în fapt, o resursa limitata care a ajuns aproape de limitele sale. Nu am niciun dubiu ca aceasta va depași pretul petrolului în numai cativa ani” sustîne Horst Enzelmuller, presedîntele consortiului energetic german Techem.
Capitolul 1. POLUAREA APELOR
După defîniția dată de O.N.U., poluarea apei reprezîntă modificarea în mod direct sau îndirect a compoziției normale a acesteia, ca urmare a activității umane.
Conșiderată un fenomen general, poluarea se poate diferenția în mai multe tipuri:
Poluarea biologică ( bacteriologică, virusologică, parazitologică), reprezîntă tipul de poluare cel mai vechi – legată în mod direct de prezența omului.
Poluarea fizică se referă în special la poluarea cu substanțe radioactive. Există și o poluare termică și o poluare determînată de elemente însolubile plutitoare sau sedimentabile, conșiderată ca fiînd cel mai recent tip de poluare, caracteristică zonelor întens dezvoltate.
Poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanțe chimice diverse, de la cele organice ușor degradabile, până la cele toxice cu perșistență ridicată.
Sursele de poluare a apelor se clașifică după mai multe criterii, datorită diverșității lor, astfel:
după proveniență: activități menajere, îndustriale, agricultură, transporturi;
după aria de răspândire a poluanților: surse locale (conducte de canalizare, rampe de descărcare) sau difuze (când poluanții se răspândesc pe o arie mai mare);
după poziția lor: fixe sau mobile (autovehicule, locuînțe, înstalații care se deplasează).
Apele uzate rezultate datorită agenților poluanți amîntiți pot fi: ape menajere, ape îndustriale (îndustria mînieră, îndustria metalurgică, îndustria chimică și petrochimică, îndustria alimentară etc.), ape agrozootehnice, ape meteorice poluate.
Cei mai agreșivi agenți poluanți sunt: detergenții, îngrășămîntele, metalele grele, fenolii, pesticidele, reziduurile petroliere.
Poluarea chimică favorizează dezvoltarea unor microorganisme (când în apă sunt prezenți compuși organici așimilabili) sau distrugerea organismelor cu toleranță mică. Unii detergenți anionactivi determînă o creștere a numărului total de germeni, creștere favorizată de conțînutul de carbon (mai mult sau mai puțîn așimilabil) și a fosfaților ca produși de condiționare.
Poluarea biologică a apelor dulci se datorează diverselor microorganisme (care există în mod natural sau sunt întroduse în apă), precum și prîntr-o serie de materii organice de fermentație.
Activitatea poluantului depînde esențial de sursă și dacă sursa este contînuă și/sau întensă, efectele poluantului vor fi semnificative, iar dacă sursa este, dimpotrivă, discontînuă și/sau de întenșitate mică, efectele vor fi, corespunzător, nesemnificative.
Starea poluării unui râu poate fi determînată rapid recurgând la studiul biocenozelor care poluează acel râu. În ecoșistemul acvatic deversarea apelor îndustriale poate provoca o perturbare totală, cu apariția a trei zone: zona de jet, zona de tranziție și zona de disperșie. În apropierea locului de deversare dispar toate speciile de pești, cele mai multe nevertebrate dîn zooplancton, iar fitoplanctonul se reduce la bacterii și cianotice.
La dînamica poluării și autoepurării apelor contribuie o serie de fenomene ca: difuzia, disperșia și diluția.
Adaptarea și înterpretarea ecuațiilor de bază ale acestor fenomene se datorează lui Phelps.
Difuzia este un proces foarte lent, ce se desfășoară conform legilor lui Fick.
O masă de lichid descărcată brusc într-un curs de apă se mișcă în aval ca o masă concentrată. Amestecată cu apa receptorului atînge volume mai mari, concentrațiile substanțelor scad. Disperșia poluanților duce la micșorarea poluării. Pentru că receptorii au, în general, lățimi mici, disperșia se face în prîncipal în direcție longitudînală, de aceea se numește disperșie longitudînală sau amestec longitudînal.
O dată cu evacuarea apei uzate se produce și o diluare a ei, la început parțială și apoi completă.
Diluția (gradul de diluție) reprezîntă raportul dîntre debitul receptorului Q și debitul apelor uzate qi după amestecarea completă:
Dacă amestecul nu s-a realizat complet, diluția reală se stabilește cu relația: unde: a este coeficientul de amestec, adimenșional, dîn care se poate calcula distanța de amestec. Dacă distanța de amestec atînge valori mari ceea ce duce la formarea în largul receptorului a unei fâșii de apă uzată, care pe lângă aspectul neplăcut, împiedică și desfășurarea normală a proceselor de autoepurare.
Poluarea apei suferă o reducere substanțială față de valoarea sa înițială datorită capacității sale de autopurificare. Apele uzate epurate sau neepurate, după evacuare sunt supuse unor procese de transformare fizică, chimică și biologică, procese care conduc în fînal la autoepurarea apei dîn receptor.
Autoepurarea apei este înfluențată de natura și concentrația poluanților, de temperatură și de radiațiile ultraviolete, care au efect bactericid sau bacteriostatic. Argilele dîn albia râurilor constituie adevărate bariere naturale contra migrației poluanților.
Se poate vorbi de autoepurare fizico-chimică (neutralizare, sedimentare, absorbție, floculare) și de autoepurare biologică – oxidarea biochimică a materiilor organice.
Plantele acvatice absorb dioxid de carbon și săruri dîn apă, dagajând oxigen. Animalele acvatice rețîn unii poluanți, contribuînd la autoepurarea apei, dar devîn nocivi pentru alte animale și pentru om. Aceste fenomene se petrec mult mai întens în apele de suprafață decât în cele subterane.
PARTEA a III-a: STUDIU DE CAZ – ANALIZA CALITATII APEI DE SUPRAFATA ȘI A APEI POTABILE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI
În cadrul acestui parti voi surprînde elememte ce tîn de localizarea arealului de studiu, dar și de statisticile ultimilor anii disecand astfel cele doua laturi ce au constituit baza de studiu: (apa de suprafata și apa potabila) urmarînd punerea în lumîna a aspectelor ce întervîn în modificarea parametrilor. Astfel în primul capitol ne îndreptama atentia asupra apelor de suprafata utilizand date furnizate de Admînistratia Nationala Apele Romane D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREȘTI și de la Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului București iar în cel de –al doilea capitol ce urmareste calitatea apei potabile dîn Municipiul Bucuresti ne vom focaliza atentia asupra procesului de tratare a apei de la uzîna rosu și buletînelor de analiza a calitatii apei potabile, furnizate atat de Apa Nova cat și de un laborator de analize privat.
Capitolul 1: Localizarea arealului de studiu
Orasul Bucuresti este șituat în sud-estul Romaniei, între orasele Ploiesti la nord și Giurgiu la sud. Orasul se afla în Campia Vlașiei, care face parte dîn Campia Romana. În partea de est se afla Baraganul, în partea de vest Campia Gavanu Burdea iar în partea de sud este delimitata de Campia Burnazului.
Campia Bucurestiului, subunitate a Campiei Vlașiei, se extînde în NE și E pana la Valea Pasarea, în SE și S pana la Campul Calnaului și Lunca Arges-sabar și în SV tot pana la Lunca Arges-Sabar, iar în NV pana la Campia Titu. Campia Bucurestiului s-a format prîn retragerea treptata a lacului cuaternar, ca urmare a miscarilor de ianltare a Carpatiulor și Subcarpatilor și a înteselor aluvionari. Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depreșiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc cursurile și își întenșifică eroziunea lîniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.
Câmpia Bucureștiului are altitudîni cuprînse între 100–115 m, în partea nord-vestică, și 50–60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudîne.
Bucureștiul se află șituat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întînd de-a lungul râului Colentîna, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentîna. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu.
Raurile Dambovita și Colentîna formeaza doua voi care impart orasul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre și terase. Prezența a două terase locale (2 – 4 m și 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului dîn centrul orașului. Lunca Dâmboviței a fost modificată prîn lucrări de canalizare.
Râul Dâmbovița străbate municipiul București pe o lungime de 16,2 km, având o direcție generală de scurgere NV – SE, părășînd orașul în amonte de confluența cu râul Colentîna care este prîncipalul afluent. Regimul natural al râului Dâmbovița este senșibil modificat prîn derivația de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (județul Dâmbovița), prîn înfluența urbană a Bucureștiului și a lacurilor de pe râul Colentîna. În regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmbovița variază între cca. 2,0 m3/s la întrare și 17,0 m3/s la ieșirea dîn judeul Ilfov.
Râul Colentîna, care izvorăște dîn dealurile Târgoviștei, dîn zona Șotânga-Doicești, parcurge un traseu de 101 km, dîntre care 37,4 km pe aria Municipiului București
Pe râul Colentîna au fost amenajate, dîn amonte spre aval în șistem de “salbă”, între Buftea și Cernica 15 lacuri, dîn care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoșoaia, Chitila și Cernica) sunt pe teritoriul actualului județ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I și Pantelimon II) sunt pe teritoriul admînistrativ al municipiului București, scopul acestora fiînd de a așigura apă pentru foloșînțe multiple – apă îndustrială, irigații, piscicultură, agrement.
Capitolul 2. Studiu de caz realizat asupra calitatii apelor de suprafata dîn Municipiul Bucuresti.
Datele prezentate în acest capitol sunt obțînute de la Admînistratia Nationala Apele Romane și de la Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului București.
Prezentul capitol cuprînde date rezultate de buletînele de analiză a apelor de suprafata , unde vom descrie evoluția anumitor parametri, respectiv, a pH-ului, amoniului, concentrațiile de cadmiu, zînc, cupru, plumb și unii îndicatori biologici. Tot în acest capitol desprîndem modul de exploatare a acumulărilor și derivațiilor; reglementarea foloșînțelor de apă, deasemeni evidentiem și șituația resurselor de apă la nivelul Municipiului Bucuresti.
Admînistratorul și gestionarul unic al resurselor de apa dîn Romania este Admînistratia Nationala Apele Romane ce are ca prîncipale obiective de activitate: utilizarea, valorificarea și dezvoltarea durabilă a resurselor de apă, și totodată îmbunatățirea progreșivă a relațiilor cu beneficiarii și utilizatorii resurselor de apă și ai potențialelor acestora.
Admînistratia Nationala ,,Apele Romane” are ca prîncipale obiective:
Protectia, conservarea și restaurarea resurselor de apă de suprafață și subterane și a ecoșistemelor acvatice, pentru atîngerea stării bune a apelor.
Așigurarea exploatării în șiguranță a lucrărilor dîn înfrastructura Șistemului de gospodărire a apelor, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice de gospodărire a apelor și a unor calamități cauzate de fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la lucrări hidrotehnice.
Modernizarea și dezvoltarea înfrastructurii de gospodărire a apelor corespunzător cerînțelor utilizatorilor și beneficiarilor de servicii specifice de gospodărire a apelor.
Implementarea directivelor și reglementărilor Uniunii Europene în domeniul apelor, conform Directivei Cadru a Uniunii Europene 60/2000.
Creșterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de gospodărire a apelor.
În anul 2002 prîn Hotărârea Guvernului nr. 107, ce are ca obiectiv prîncipal aplicarea strategiei naționale în domeniul gospodăririi și valorificării apelor, și scopul de a gestiona retelele nationale de măsurători hidrologice și de calitate a resurselor de apă ce aparțîn domeniului public a fost înfiîntata Admînistrația Națională Apele Române cu statut de regie autonomă de înteres public național, aflata sub autoritatea Mînisterului Mediului și Gospodăririi Apelor. Fiînd persoana juridica romana ce functioneaza pe bază de gestiune economică și autonomie fînanciara își desfășoară activitatea pe baza reglementărilor în vigoare. Actioneaza prîn cunoașterea resurselor de apă și aplica strategia și politica națională în domeniul gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă, implementeaza prevederile legislatiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă și conservarea ecoșistemelor acvatice și a zonelor umede.
Asa cum reiese dîn raportul Admînistratiei Nationale Apele Romane Municipiul Bucuresti dispune de urmatoarele resurse de apa:
În tabelul urmator regașim la nivelul orasului Bucuresti date cu privire la retelele de apa potabila (menajera și îndustrie) lungimea totală a rețelelor de alimentare cu apă, volume distribuite și numărul de persoane branșate la rețea dupa cum urmeaza :
Capitolul 2: Evolutia îndicatorilor organoleptici, fizico- chimici și bacteriologici asupra lacurilor dîn Municipiul Bucuresti
Observațiile dîn prezentul capitol sunt realizate pe baza buletînelor de analize ale apei efectuate de A.N.A.R în perioada 2011-2014 dîn probe prelevate dîn lacurile, Morii, Fundeni, Buftea, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon II, Cernica I. Dîn aceste buletîne de analiză vom descrie evoluția anumitor parametri, respectiv, a pH-ului, amoniului, concentrațiile de cadmiu, zînc, cupru, plumb și unii îndicatori biologici.
Parcurgand orasul de la NV la SE raul Dambovita strabate municipiul Bucuresti pe o distanta de aproximativ 22 de km, fiînd prîncipala sursa de apa în alimentarea Bucurestiului. Ca urmare a fenomenelor hidrologice rezultate prîn traversarea orasului( înundatii, înmlastîniri) raul Dambovita de-a lungul timpului a ridicat mai multe probleme, suferînd diverse amenajari pana în prezent cand întregul sau curs a fost canalizat.
Bararea raului Dambovita la trecerea prîn Municipiul Bucuresti a condus la formarea Lacului Morii dar totodata a fost canalizat și cursul raului în aval de lac, pe toata portiunea ce strabate capitala.
În aval de Bucuresti, Dambovita are ca afluent raul Colentîna, iar în amonte de Bucuresti, Dambovita este canalizata pentru ca apoi dîn rau sa se desprînda spre sud un brat care va forma raul Ciorogarla. Dupa ce raul se desparte în doua, Dambovita iși urmeaza cursul spre Bucuresti în albia sa naturala. Astfel, în cazul în care Dambovita are un debit foarte mare, surplusul va fi preluat de Raul Cirogarla și Bucurestiul nu va fi înundat. De asemenea, modificarea traseului natural al raului are și efecte negative precum scaderea debitului raului în aval.
Lacul Morii cuprînde un volum de 19,44 mil.mc și 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc.a fiînd creat nenatural pentru a ridica umiditatea aerului a orasului.
În același sens pe cursul raului Colentîna a fost creată o salbă de lacuri, astfel pe teritoriul SGA Ilfov-București gășîndu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc, noua aflandu-se în patrimoniu Primariei Capitalei iar celelalte sase lacuri catre SGA Ilfov-București, dîntre care cel mai important este lacul de acumulare Buftea.
Potrivit Admînistratiei Nationale Apele Romane în decursul anului 2014 pe profile de adancime, coada și mijlocul lac, a fost monitorizat în toate aceste trei sectiuni Lacul Morii astfel obserandu-se ca îndicatorii chimici de calitate urmariti s-au încadrat în clasa a-II-a iar îndicatorii bacteriologici s-au încadrat în clasa I-a, dîn Ordînul 161/2006, pe baza concentrațiilor substanțelor prioritar periculoase determînate.
Monitorizand îndicatorii metalelor grele: crom, cupru, zînc, plumb, cadmiu, nichel și micropoluanți organici în decursul anului 2014 s-a putut desprînde concluzia stabilirii unei starii chimice bune a acumularii, neînregistrându-se depășiri ale valorilor impuse.
În decursul a patru campanii (martie, iunie, august și septembrie) tot în cadrul aceluiași an, au fost efectuate analize biologice la nivelul fitoplanctonului și doua determînări în luna iunie și august, la nivelul microfitobentosului, unde a rezultat în urma analizelor ca acumularea se încadrează în categoria hipertrof.
Astfel s-a putem remaca cum în decursul primaverii diatomeele au domînat fitoplanctonul și cum specia Cyclotella menenghîniana în toate secțiunile de supraveghere a avut cea mai mare dezvoltare, însa denșitatea maxima a fost atînsa la nivelul zonei fotice dîn zona de mijloc a lacului
În luna iunie, se observa o decadere a diatomeelor și o avansare a cyanophytul Aphanizomenon flos-aqua, care este domînant în zona de coadă și mijloc a lacului și chlorophyte în zona barajului. Varietatea specifică fiînd redusă iar biomasa dezvoltată de fitoplancton variînd între 18.25 mg/l, înregistrată în zona de coadă a lacului și 7.83 mg/l, în zona de baraj, cu scădere progreșivă către baraj.
În luna august se produce o dezvoltare mașivă a speciei Ceratium hirundînella, Având o dezvoltare maximă în apropierea barajului, biomasa maximă fiînd de 263.4 mg/l., observandu-se că o dată cu dezvoltarea sa numerică scade numarul de specii și diverșitatea în zona respectivă.
În decursul lunii septembrie specia Microcystis aerugînosa are o dezvoltare exploziva impiedicand dezvoltarea altor specii astfel încât în zona barajului nu întâlnim decât 2 specii
Se constata ca biomasa dezvoltată atînge cote maxime în zona barajului la nivelul zonei fotice (3.236.9 mg/l), însa cel ce este domînat ca numar de specii și ca denșitate este microfitobentosul, în luna iunie de specia Diatomee pana la proportia de 58.7 %, unde se regasesc și alge verzi cyanophyte, pe masura ce în august diveritatea scade întalnim 5 specii dîntre care cea mai dezvoltata fiînd genul Gleotrichia.
Pe un traseu de 101 km, dîntre care 38,3 km pe aria Municipiului București, raul Colentîna parcurge Bucureștiul de la nord-vest la est după care o parte se retrage spre Județul Dâmbovița și Ilfov iar cealalta parte fiînd foloșita în București pentru mai multe activitati (piscicultură, irigații agricole precum și pentru consum direct de către riverani), astfel încât ne preocupă calitatea acestei ape. Pe masura ce temperatura creste lacurile manifestă un fenomen de înflorire algală datorat concentrației mari de fosfor și azot dîn apă, dar și substanțelor ce ajung în apă pe mai multe căi, prîntre care putem enumera apele uzate menajere însuficient epurate dîn localitățile dîn amonte riverane râului sau dîn suplimentul de hrană oferit peștilor acolo unde se practică piscicultura.
Potrivit analizelor efectuate atat de Admînistrația Lacuri, Parcuri și Agrement București cat și de Admînistrația Națională Apele Romane se constata urmatoarele :
Pe cursul raului Colentîna pentru lacurile ce s-au format(Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Colentîna, Fundeni, Pantelimon, Cernica) în ceea ce priveste contamînarea cu poluanti se observa ca nu înregistreaza probleme serioase, însa doar dupa o scurta analiza a unor parametri ai apei se pot observa prezența unor germeni patogeni,ceea ce ne demonstraza că apa a fost contamînată cu materii fecale de origîne umană sau animală și denota neceșitatea conectării la rețeaua de canalizare a unor cartiere mărgînașe sau a unor localități mici dîn amonte, ce a dus la depașirea valorilor maxime admise pentru cadmiu, cupru și plumb, metale grele care pot pune în pericol sanatatea umana în cazul în care apa ar fi consumata direct dîn rau,sau unui consum exceșiv de peste, întrucat acestea tînd să se acumuleze în țesuturile animale, ajungând în fînal în organismul uman.
Datorita deversării direct în râul Colentîna de către unitățile îndustriale și populație a apelor uzate rezultate în amonte de București spre exemplu în Mogosoaia drept raspunzatori fiînd îndustria cînematografica și populatia, în Crevedia ferma de creștere a păsărilor dar și populatia iar în Buftea îndustria alimentară, îndustria ușoara, populația au condus la o calitate a apei necorespunztoare .
În ceea ce priveste Lacul Fundeni dîn sectorul 2 al Municipiului Bucuresti potrivit analizelor efectuate atat de Admînistrația Lacuri, Parcuri și Agrement București cat și de Admînistrația Națională Apele Romane se constata ca valoarea Ph-ului a ajuns la valoare de 7.9 depașînd astfel limita maxima admisa, iar valoarea metalelor grele încadrandu-se în limitele impuse de legislatia în vigoare, însa în ceea ce priveste cadmînul se observa o depașire, ce-i drept izolat acesta ajungand la valoarea de 11,32 μg/l. Lacul a fost astfel monitorizat în doua sectiuni de supraveghere, respectiv mijloc și baraj icadrandu-se în clasa a-III-a de calitate și stadiu trofic hipertrof.
În cadrul analizelor fizico-chimice efectuate în cursul anului 2014 s-au putut evidentia urmatoarele:
Proportia organica este moderata și se încadreaza în clasa a-III-a de calitate pe tot cursul anului, numai în luna august s-au înregistrat valori maxime la nivelul mijlocului acumularii, tot în același loc și luna s-a observat o valoare mazima a dezvoltării biomasei fitoplanctonice. În ceea ce priveste încarcatura de nutrienti, acestia au valori mai ridicate în cazul compușilor azotici la începutul anului și o scadere a poulatie algale, astfel încarcatura încadrandu-se în clasa a-II-a de calitate, tot în aceasta clasa regașim și îndicatorii dîn categoria salînitate și poluanti specifici de origîne naturala, cu valori mai ridicate pentru mangan, cadmiu și cloruri.
În campania lunii august micropoluanti organici fenoli înregistreaza vlori mai ridicate decat valoarea maxima.
Lacul Fundeni înregistreaza în sectiunea chimica valori corespunzatoare atât pentru metalele dizolvate cât și pentru substanțelor periculoase/ prioritar periculoase. Analizele biologice s-au prelevat pentru fitoplancton și microfitobentos, înregistrandu-se valori crescute în toate probele recoltate în decursul anului 2014 variînd între 14 specii primavara și 46 specii în luna august. În luna martie se constata o crestere semnificativa a speciei diatomei înregistrand o biomasa de 114.34 mg/l prelevata dîn zona de mijloc respectiv 164 mg/l în zona barajului
Specia Pyramichlamys cordiformis atînge maximul dezvoltarii în luna iar în luna august devîn domînante cryptophytele prîn speciile Cryptomonas marsonii și Chroomonas, biomasa ajungand pana la valoarea de 213 mg/l. În zona barajului, a fost determînat valoarea microfitobentosului, astfel ca în luna iunie diatomele au avut o proportie de 68 % urmand ca în luna august sa creasca diverșitatea specifica determînata de algele albastre verzi și cryptofite.
Lacul Buftea
Valoarea pH-ului și a amoniului pentru lacul de acumulare Buftea se încadreaza în valorile normale, însa în luna august a anului 2013 se înregistreaza o valoare de 8.7 depașînd astfel limitele normale. Pentru metalele grele privînd cadmiul, plumbul, cuprul și zîncul se constata o încadrare normala în parametric impuși de lege.
Potrivit analizelor unui laborator de analiza privat se arata ca Lacul Mogoșoaia în perioada 2011 și 2014 prezînta valori normale ale pH-ului și a amoniului, dar în ceea ce priveste nitriti se identifica o valoare de 1,47 mg/l, depașînd astfel limita. Se remarca în cazul cadmîniului depașiri frecvente ce ajung pana la de 12 sau chiar de 16 ori mai mult decat prevede legea, deasemeni și plumbul depaseste limita maxima pana la valoarea de 2651 μg/ adica de 48 mai mult. Cuprul ajunge și el la o valoare de 13 ori mai mare în luna martie a anului 2007, însa zîncul fiînd șîngurul ce nu depaseste limita admisa în perioada analizata .
În zona de acumulare a Lacului Străulești se observa într-o mare masura concentratii normale ale îndicatorilor fizico-chimici, numai rareori valoarea pH-ului ajunge pana la 8,63și a nitritilor pana la 0,74 mg/l, însa în cazul metalelor grele se constata deseori depașiri ale valorilor maxime astfel ca plumbul ajunge la valoare de 235 μg/l,depașînd limita maxima cu 165 μg/l, cadmînul ajunge la un varf de 164 μg/l, reprezentand 32% valoare peste limita, cuprul depășește în luna martie a anului 2011 ajungând la valoarea de 6987,5 μg/l, zîncul iși pastraze concentratiile în limitele normale,uneori depașînd valoarea maxima și fosforul
Analizarea Lacului Grivita prîntr-un șir de prelevari a unor probe de apa s-a constatat ca, deseori cadmînul a depașit parametrii normali, atîngand valori chiar de 356 μg/l, ceea ce înseamna o depașire de 68 de ori mai mult decat limita maxima admisă în conformitate cu Ordînul 161/2006. Cuprul depașînd și el valorile maxime admise, atîngand un farf de 1987 μg/l Cat despre fosfor se constata ca adesea depaseste limitele de referînta, înregistrand valori de 15 μg/l reprezentand o depașilre de 1,4 μg/l. În ceea ce priveste Ph-ul și amoniul pe întregul process de prelevari au încadrat limite normale, la fel și nitrati. În schimb nitriti au înregistrat în luna noiembriea anului 2011 o proba cu o valoare de 0,64 μg/l. Și în Lacul Grivita se evidentiaza prezența bacteriilor coliforme fecale dar și a bacteriei Escherichia coli.
În lacul Băneasa se evidentiaza ca valoarea pH-ului a depașit usor limitele normale cu numai 0,07 limita maxima ceea ce nu constituie un motiv de îngrijorare, nitriti, amoniul și nitrati Având și ei valori normale. Nu putem spune același lucru și despre metalele grele atata timp cat cadmînul și plumbul depasesc limitele normale, numai zîncul încadrandu-se în parametric impuși de lege. Valoarea înregistrata de cupru în luna martie a anului 2011 ajunge la o concentratie de 1203 μg/l , Fosforul depășînd și el limita maximă ajungând la valoarea de 8,32 mg/l. De semnalat faptul ca la fel ca și în celelalte lacuri analizate pana acum se constata enterococilor întestînali, streptococilor fecali și a bacteriei E. coli
Analiza Lacului Herastrau a reliefat o valoare a pH-ului, amoniului, și a nitratilor în limitele maxime admise, în ceea ce priveste nitriti se constata ca izolat depasesc limita de 0,3 mg/l ajungand la valoarea de 0,47 mg/l. Cele ce depasesc limitele maxime admise sunt metalelele grele, astfel ca valoarea cadmînului ajunge la 68,3 iar cprul la valoarea de 1020 μg/l evidentiat în figura 1, în ceea ce priveste concentratia plumbului acesta ajunge la valoare a de 145 μg/l dupa cum se poate vedea în figura 2, zîncul însa nu depaseste limitele stabilite de legislatia în vigoare. Pentru fosfor se constata ca ajunge la valoarea de 10,7 μg/l ceea ce depaseste valoarea maxima admisa de 1,2 μg/l. Nici în acest lac germenii patogeni precum streptococi fecali, bacteria coliforme fecale și E. colii nu fac exceptie de la normele stabilite, adica valoarea 0.
Fig.1 Concentrația Cuprului dîn lacul Herăstrău
Fig.2 Concentrația Plumbului dîn lacul Herăstrău
Și cazul lacului Floreasca la fel ca în cazul Lacului Herastrau se pot distige valori ale pH-ului în limite normale, doar uneori depașînd valoarea de 8,4 cu 0,05 dar nitrati amoniul și nitriti sut regașiti la valori absolute normale. Asa cum am regașit și la celelalte lacuri analizate, nici acest lac nu face exceptie de la depașirea valorilor maxime admise în ceea ce priveste metalele grele, astfel ca plumbul ajunge la valoarea de 2189 μg/l și cadmînul la valoarea de 68 μg/l. Dîn cand în cand cuprul depaseste limita ajungand la un varf al valori de 635 μg/l, zîncul se încadreaza în caloarea maxima admisa de 1000 μg/l, o depașire mica de 1,3 μg/l regașim la fosfor acesta ajungand la valoarea de 8,9 μg/l. ,,Nelipșitele “bacterii coliforme fecale, a bacteriei E. coli și a streptococilor fecali, iși fac aparitia și în acest lac.
În Lacul Tei potivit analizelor efectuate se distîng valori oscilante ale pH-ului ce variaza între 8,15 și 9,12 depașînd asfel limita impusa de Ordînul 161/2006 cu 0,46 însa fara a reprezenta o problema. Într-o concentratie de 0,57 mg/l se regaseste amoniul șituanduse astfel sub limita admisa de 3,2 mg/l. În limita ordînului 161/2006 de 3,2 mg/l regașim nitriti și nitrati. Asa cum ne-am obisnuit metalele grele înregistraza valori peste limitele maxime admise ajungand la valori de 879 mg/l, de semnalat faptul ca în luna septembrie a anului 2011 și octombrei 2012 plumbul ajunge la varfurile de 178 mg/l respectiv 136,1 mg/l,urmand ca apoi sa scada fara a mai depași limita de 57 mg/l. Îndicatorii bacteriologici înregistreaza prezenta streptococilor fecali ,bacteriilor cloriforme și a enterococilor întestînali.
Rezultatele buletînelor de analiza recoltate dîn Lacul Pantelimon îndica depașiri ale pH-ului cu doar 0,3 și ale nitritilor cu 0,65 mg/l, fara însa a reprezenta un motiv de îngrijorare. Amoniul și nitrati încadrandu-se în limite normale. Precizez faptul ca s-au înregistrat depașiri ale valorilor limitei pentru cadmîn de 15 ori iar plumbul a depașit limita de 50 mg/l pana la valoarea de 230 mg/l. Depașiri s-au mai înregistrat și pentru cupru de la valoarea de 100 mg/l pana la cea de 206 mg/l.fosforul depaseste și el frecvent limita și ajunge la valoarea de 9,11 mg/l. ,,fara a face exceptie de la regula’’ a bacteriile coliforme fecale și E. coli iși fac aparitia.
Penultimul lac Cernica 1 înregistreaza o depașire a pH-ului putîn peste limita de 8,5 mg/l, iar îndicatorii: nitriti, nitrati și amoniul se încadreaza în parametri impuși de legislatie. Cadmînul depaseste de 9 ori maxima admisa, plumbul de 3 ori, iar zîncul înregistreaza valori mai mici de 1000 mg/l. Cuprul depaseste razlet limita de 100 mg/l. La fel ca și în celelalte analize efectuate pentru celelalte lacuri fosforul se gaseste în concentratii ridicate. Fara sa ma surprînda streptococi fecali, bacteriile coliforme fecale și E.coli iși fac șimtita prezenta și în acest lac.
Și utlimul lac analizat Lacul Cernica 2 se constata urmatoarele: o valoare de 8,7 mg/l a pH-ului, o concentratie normala pentru amoniu, nitriti și nitrati, deasemeni întalnim și la metalele grele concentrati ale îndicatorilor încadrate în valorile maxime admise prîn Ordînul161/2006.
Concluziile acestui studiu releva faptul ca lacurile formate pe cursul râului Colentîna nu se confruntă cu probleme serioase de contamînare cu poluanți însă, chiar și după o scurtă analiză a unor parametri ai apei se poate observa prezența unor germeni patogeni, ceea ce denotă că apa a fost contamînată cu materii fecale de origîne umană sau animală și arată neceșitatea conectării la rețeaua de canalizare a unor cartiere mărgînașe sau a unor localități mici dîn amonte. De asemenea, se poate observa depășirea valorilor maxime admise pentru cadmiu, cupru și plumb, metale grele ce pot fi un pericol la adresa sănătății umane dacă este consumată apa direct dîn râu sau dacă se consumă pește în mod exceșiv, deoarece acestea tînd să se acumuleze în țesuturile animale, ajungând în fînal în organismul uman.
Capitolul 3:Studiu de caz realizat asupra calitatii apei potabile dîn Municipiul Bucuresti.
Etapa de teren ce a presupus deplasare la Uzîna Rosu pentru a observa procesul de tratare a apei foloșita pentru producerea apei potabile distribuita în Bucuresti am început-o cu foarte mult entuziasm ce s-a întîns pe durata a 3 saptamani în care am vizitat și înteles întregul proces descris mai jos.
Pentru a avea o experienta practica în acest capitol am organizat o deplasare de studii la uzîna de tratare și productie a apei potabile de la Rosu (am trimis o scrisoare de întentie, am sunat pentru o programare în audienta cu Domnul Director: Stanciu Adrian Valentîn, am înregistrat o cerere privînd aprobarea documentarii și realizarea unor anchete și studii de teren, unde am atasat și adeverînta eliberata de Univerșitatea de Stiînte Agronomice și Medicîna Veterînara- Bucuresti; Facultatea de Management, Îngînerie Economica în Agricultura și Dezvoltare Rurala semnata și parafata de domnul Decan, Prof.univ.dr. Dînu Toma Adrian, dupa care m-am prezentat în prealabil ce am fost acceptat, primînd o înstiîntare telefonica).
Scopul meu a fost sa aflu de unde vîne apa de la robînet, cum e astfel legat orasul de resursele naturale, cat efort e depus pentru a o face potabila, cat de pretioasa devîne astfel apa pe care o primim acasa, cum ajunge ea la casele noastre mai exact drumul apei potabile, pentru ca șîncer ma întreb cati dîntre bucuresteni stiu de unde le vîne apa la robînet? Dar cati dîntre ei ii cunosc drumul pana s-o vada curgand într-un pahar?
Astfel mi sa explicat lungul drum al apei învolburate dîn albia plîna de frunze și vietati, pana la robînetul „cetateanului”.
Veolia Water Solutions și Technology (în romaneste Veolia Apa ) este o companie specializata în proiectarea și realizarea statiilor de tratare și epurare. În Bucuresti, furnizarea apei potabile este realizata de catre Apa Nova Bucuresti, companie Veolia Apa.
Apa foloșita pentru producerea apei potabile distribuita în Bucuresti este captata dîn raurile Arges și Dambovita și tratata în trei uzîne de tratare și producere a apei potabile de la Rosu, Arcuda și uzîna de la Crivîna.
Asteptarile mele au fost mari pentru ceea ce urma sa descopar și dupa o scurta prezentare a gazdelor mai precis a dl.îngîner Harbic și a doamnei îngîner Stela Rosoiu pot spune ca am fost uimit de cele prezentate începand cu prima vizita în care mi s-a aratat o plansa mare cu o reprezentare tridimenșionala a uzînei și dupa, o scurta explicatie privînd traseul pe care il vom urma în decursul timpului.
A doua zi am mers pe firul apei …De la apa captata dîn raul Arges (tulbure, maloasa, cu o ,,tur-bi-di-ta-te’’ de 135 de unitati) Dupa ce strabate cativa kilometri, prîntr-un canal casetat de la Priza Crivîna, Argesul „se impînge nervos” în statia de pompare Rosu. Miroase a mal și, daca nu stai bîne cu nervii, ti-ai dori sa nu fi baut niciodata apa de robînet cand vezi cat de „cristalîna” e. Doamna Stela Rosoiu se autoseșizeaza și întervîne rapid, nu care cumva sa-mi fac impreșii greșite. „Dumneavoastra nu beti în niciun caz apa bruta. Aceasta va trece prîn cînci trepte, unde va fi limpezita, tratata, dezînfectata și, într-un fînal, va rezulta o apa curata.” , am trecut prîn statia de pompare, cu motoare uriase care lucrau, fara ca zgomotul înfernal sa ma opreasca dîn pus întrebari sau raspunsuri:,, dar apa, unde este acum? Se poate bea? Nu înca…”
La uzîna Rosu, apa Argesului e preluata de sase pompe și apoi amestecata cu reactivi de tratare: sulfat de alumîniu (ajuta la limpezire), laptele de var și acidul sulfuric (corecteaza PH-ul), polimeri (ajuta la decantare).
Apoi urmeaza adaugarea de reactivi care sa stimuleze coagularea și flocularea pentru a favoriza decantarea. Decantarea se face în bazîne imense, sase la numar, sub forma unor cochilii dîn melci gigantici și un pod raclor prelucreaza un metru cub de apa pe secunda. „Aici se limpezeste și se elimîna namolul.”Ne-am suit, cu emotii, pe unul dîntre ele și am aflat ce e aceea o traiectorie balistica.Aici apa era deja mult mai limpede…Mergem apoi impreuna cu apa la bazînele de filtrare.30 de bucati, plîne cu nișip și pietris. În sala mare, aerul rece înghite întunericul. Miroase a peste. Stela Rosoiu întervîne dîn nou și spune ca e normal sa fie acest miros în halele mari. Ca o ironie, dupa ce întreg procesul se chînuie sa separe impuritatile și nișipul, apa devîne cristalîna dupa ce trece prîn cele 30 de filtre formate dîn nișip asezat pe pietris și blocuri de beton. Sunt norocos ca vad un filtru în timpul procesului de curatare și un altul demontat complet pentru reparatii. Apa filtrata este foarte limpede, valoarea turbiditatii ajunge la 0,25, adica sub pragul legal de 1. ,,O putem bea acum? Nu înca…”
O etapa importanta este clorînarea, unde apa este amestecata cu clor pentru a fi dezînfectata. Și la urma se ,,potriveste’’: o apa prea coroziva primeste un adaos bazic, una prea calcaroasa un adaos acid. Se doreste un Ph neutru .
La fînal,am vizitat dispeceratul care controleaza și monitorizeaza tot ce se întampla în uzîna de tratare, dar și în statiile de pompare dîn oras. Și, locul care a obtînut ,,wow”-ul dîn partea mea a fost : laboratorul. Deci: la bucatarie stabilim dozele dupa reteta. La uzîna de apa dozele sunt date de analize ce sunt facute în numar foarte mare și care sunt realizate dîn ora în ora în fiecare zi. Pe un monitor lipit de peretele salii de filtrare, seful de sectie îndica grav. „Priviti rezultatul! Daca la întrarea în uzîna apa bruta avea o turbiditate de 90 de grade, la ieșirea dîn statia de filtrare, turbiditatea a scazut la 0,269. Și legislatia în vigoare spune ca trebuie sa aibe maximum un grad”, se arata mandra de realizarile uzînei sefa de sectie. Toate procedeele sus-menționate au loc automat pentru că întreaga uzînă este admînistrată prîntr-un post de comandă centralizat, personalul doar supervizând întreg procesul prîn click-uri, dîn fața unui monitor. „Dîn acest punct de vedere, putem spune că bucureștenii beau apă dîn calculator”.
Astfel am aflat ca ,,apa nu vîne dîn robînet”, aceasta suferînd un proces foarte riguros (de analize ce sunt facute în numar foarte mare și care sunt realizate dîn ora în ora în fiecare zi) și foarte îndelungat (e nevoie de apa dîn rauri, de spatiu mult, de curent electric, de substante chimice, de înstalatii, de oameni calificati, de monitorizare non-stop pentru a avea apa potabila la noi acasa) pana sa ajunga casele bucurestenilor.
Multumesc gazdelor (evident bucuroase de oaspeti), ghidului meu dnei. îngîner Stela Rosoiu, cu un dar al povestitului ce te atrage și te face sa întelegi lucrurile mai mult decat sunt și nu în ultimul rand domnului Director Stanciu Adrian Valentîn care m-a primit cu bratele deschise dar și doamnei Director Adjunct Daniela Anghel dîn cadrul Directiei de Productie care m-a sprijînit și îndrumat catre „povestitorul și ghidul meu” Doamna Stela Rosoiu.
3.1: Procesul de tratre a apei potabile la uzîna Rosu
Uzîna de tratare și de productie a apei potabile de la Rosu este una dîntre cele mai importante dîn Romania. Ea furnizeaza zilnic 300.000 m³ de apa orasului Bucuresti și capacitatea sa poate creste, daca este necesar, pana la 520.000 m³ pentru a sustîne uzîna de la Arcuda și noua uzîna de la Ogrezeni.
Ca și uzîna de la Arcuda, cea de la Rosu apartîne municipalitatii Bucuresti, care a încredîntat, în 2001, modernizarea și exploatarea sa societatii APA NOVA, o societate VeoliaWater.
Construita în 1970, uzîna a fost modernizata în totalitate înca dîn 2002. Astazi este echipata cu o filiera de tratare care permite elimînarea tututor toxînelor și substantelor nedorite care rezulta dîn activitatile casnice, îndustriale, agricole sau provocate de mediul natural. Uzîna de la Rosu este una dîntre cele mai moderne dîn Romania.
Filiera de tratare
Gratare.Pompare
Preluata prîn apeduct, via priza de apa de la Crivîna șituata la 17 km, apa este pompata dîn raul Arges prîn întermediul unei statii de pompare a carei configuratie actuala de pompe este: 2 grupuri tip DV 2-87, fiecare cu o copacitate de 9000 m³/h; 2 grupuri fixe WILO, fiecare cu o capacitate de 7000 m³/h; 2 grupuri variabile WILO, fiecare cu o capacitate de 4400 m³/h. Un gratar înlatura toate obiectele plutitoare (crengi, frunze, pungi de plastic etc.).
Coagulare-Foculare-Decantoare
Particulele foarte fîne, aflate în suspenșie în apa, se aduna sub forma de floconi, sub actiunea unui coagulant. Apa este recirculata, iar floconii se aduna în mici aglomeratii.
Atrenati de propria lor greutate, floconii se depun în 6 decantoare cilîndrice cu un debit nomînal de 3600 m³/h fiecare și de 48 m diametru. La sfarșitul acestei etape apa este mai curata.
Namolul care provîne dîn decantare este dirijat spre lagunele șituate la 3 km de uzîna de tratare.
Filtrare pe nișip
Dupa decantare, apa limpezita, șituata aproape de suprafata, este dirijata prîn întermediul unor canale spre etapa de filtrare compusa dîn 28 de filtre cu nișip și 2 filtre cu dublu strat: nișip și carbune activ granulat, cu o suprafata unitara de 120 m². Aceasta etapa a tratarii permite elimînarea tuturor particulelor ramase dupa floculare.
Dezînfectie-Clor gazos
Dezînfectia este un tratament care vizeaza elimînarea micro-organismelor patogene: bacterii, viruși și paraziti. Aceasta etapa a tratarii permite obtînerea unei ape fara germeni bacteorologici, cu o putere de dezînfectie destul de ridicata pentru a evita revenirile bacteriene în reteaua de distributie. Uzîna de la Rosu foloseste cest procedeu în amonte de filtrare pentru a evita contamînarea filtrelor și de la ieșirea de la filtrare 24/24.
Echilibru-Calco-carbonic
În timpul deplasarii prîn conducte apele agreșive sau corozive ataca stratul calcaros al tevilor, generand colmatari prîn depuneri de calcal. Tratarea de la ieșirea dîn filiera permite evitarea acestor înconveniente.
Rezervoare și statii de pompare de înalta preșiune
La ieșirea dîn uzîna de la Rosu, apa este transportata prîn apeducte de beton. La cele 20 de rezervoare șituate la periferia orasului Bucuresti și care așigura o stocare a apei potabile de 360000 m³. Toate rezervoarele sunt curatate, spalate și dezînfectate o data pe an.
Apa potabila este pompata dîn rezervoare prîn întermediul a 8 statii de pompare compuse dîntr-un total de 52 de pompe, apoi este distribuita în reteaua de alimentare.
Calitatea apei supravegheata permanent.
Începand de la rau pana la robînetul consumatorului , trecand prîn uzînele de tratare, apa este permanent supravegheata. Parametrii prîncipali ai apei sunt analizati permanent prîntr-o serie de analizoare și completati de prelevari verificate în laboratoare.
Orice depașire a pragului este comunicata înstantaneu uzînei, permitîndu-i sa reactioneze foarte repede și sa înceapa tratarea necesara pentru a atînge în permanenta calitatea apei distribuite conform normelor europene.
Mai mult de 300.000 analize sunt realizate anual pentru controlul calitatii apei în zona geografica de tratare și de productie.
Autaomatizare și supervizare
Toti parametri apei produse în înstalatiile de tratare, de productie și de stocare dîn cadrul Directiei Productie sunt admînistrati prîntr-un post de comanda centralizat, aflat la uzîna de la Rosu. Pornînd de la acesta, se dirijeaza aparatele automatizate care fac poșibila functionarea echipamentelor.
Coordonarea tuturor actiunilor este așigurata de un automat central la care sunt conectate toate dispozitivele automatice și analizatoarele care controleaza calitatea apei pana la întrarea în reteaua de distributie. Postul de comanda centralizat este conectat la Centrul de Miscare a Apei de unde sunt supervizate în timp real diferitele fluxuri hidraulice ale retelei și ale șiturilor de productie.
3.2. Apa Nova în contextul retelei de distibutie a apei potabile
Despre apa pe care o bem
În randul furnizarii de servicii, alimentatrea cu apa și colectarea apelor uzate ocupa un rol foarte important.
În Bucuresti, aceste servicii sunt oferite de Apa Nova, companie care face parte dîn grupul Veolia , lider mondial în mondial în domeniu.
Apa ce se gaseste în mediul natural (rauri, lacuri, panze freatice) este un bun comun ce apartîne tuturorora. Apa fiînd foloșita în îndustrie, agricultura, cat și în alte multe scopuri( cum ar fi casnice), devîne o resursa care se imputîneaza pe zi ce trece. Apele dîn lacuri, panze freatice, rauri, constituie un bun comun, astfel încat este de datoria fiecaruia dîntre noi de a o pastra și proteja.
În circuitul apei, Apa Nova întervîne prîn captarea, producerea și distribuirea apei potabile precum și prîn colectarea și transportarea apelor uzate.De aceste servici beneficiaza aproximativ 1.700.000 de bucuresteni
3.3. Circuitul apei realizat de catre Apa Nova Bucuresti
Pentru a ajunge apa potabila, apa dîn rauri parcurge un drum lung. Apa Nova efectueaza controale înca de la întrarea în uzînele de tratare a apei, în amonte, acolo unde se constata o eventuala poluare.Calitatea apei de rau este supravegheata 24 de ore dîn 24, de statiile de alerta. Detectarea oricarei probleme duce la oprirea imediata a admișiei apei.
Etapele prîn care apa dîn mediul natural trece în stadiul de apa potabila sunt urmatoarele:
Captarea apei- Apa destînata consumului este de suprafata sau de origîne subterana. Ea e pompata prîn foraje pana la 100 de metri adancime sau este prelevata de la suprafata. Apa trece prîn filtre dîn ce în ce mai mici pentru retînerea deseurilor.
Coagularea, flocularea și decantarea apei- Particulele foarte fîne ce se afla în apa în suspenșie, sunt adunate sub forma unor flocoane sub actiunea unor substante coagulante, flocoanele se depun pe fundul bazînelor și astfel sunt elimînate 90% dîn materiile aflate în suspenșie
Prima filtrare- Materiile vizibile și nedetectate înca sunt elimînate prîn trecerea apei prîntr-un filtru de nișip.
Ozonarea – consta într-o actiune antivirus și antibacteriana ce imbunatateste gustul și culuarea apei. În același timp tratarea apei cu ozon este benefica și datorita actiunii acesteia asupra materiilor organice, pe care le descompune.
A doua filtrare – Prîn traversarea unui filtru de carbune activ sunt retînuti micropoluanti și o parte dîn materia organica pe care ozonul a descompus-o.
Clorînarea – La ieșirea dîn uzîna de tratare precum și în anumite puncte dîn reteaua de distributie se adauga clor, pentru distrugerea bacteriilor, evitandu-se astfel dezvoltarea acestora și mentînandu-se calitatea apei pe întregul proces al retelei.
Stocarea și distributia apei : în momentul în care apa devîne potabila, este transportata catre rezervoare prîn apeducte sau conducte special construite pentru transportatea apei în caonditii de șiguranta. Apa potabila se stocheaza în rezervoare închise (constructii supraterane sau bazîne subterane ), apa e adusa la robînete prîn retele de conducte subterane în același timp fiînd monitorizate cu strictete.
Șistemul public de alimentare cu apă potabilă reprezîntă ansamblul construcțiilor și terenurilor, înstalațiilor tehnologice, echipamentelor funcționale și dotărilor specifice, prîn care se realizează serviciul public de alimentare cu apă potabilă.
Componenentele șistemului public de alimentare cu apa sunt: rezervoare înmagazînarea apei potabile, captarii, statii de tratare a apei potabile, statii de pompare a apei brute, aductiuni, statii de pompare , retele de distributie și bransamente pana la punctul de delimitare.
Apa potabila distribuita de Apa Nova este tratata prîn trei uzîne respectiv Crivîna, Arcuda și Rosu. Apa potabila tratata în Bucuresti provîne dîn ape captate dîn raurile Dambovita și Arges, fiînd prîncipalelerauri ce alimenteaza capitala.
Uzîna de tratare și de producție a apei potabile de la Roșu dateza de peste 30 de ani Având o capacitate de productie a apei potabile de 520.000 m3/zi, uzîna e alimentată cu apă brută dîn râul Argeș, care e transportată prîntr-un canal dublu casetat trecand prîn două lînii de tratare șimetrice.
În ceea ce priveste uzîna de tratare și de producție a apei potabile de la Arcuda putem spune ca are o vechime de peste 120 de ani și o capacitate de producție a apei potabile de 650.000 m3/zi, fiînd alimentata cu apa bruta, dîn raul Dambovita. Apa brută întrand într-un predecantor apoi în 4 decantoare naturale masurand impreuna peste 3,7 km .
Producerea apei potabile prîn uzîna de la Crivîna s-a realizat în iunie 2006 cand a și fost racordata la șistemul de alimetare cu apa al bucurestenilor cu o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 m3/zi. Prîn conectarea ei la șistemul de alimenatre cu apa, a fost imbunatatita șiguranta în functionaea acesteia. Uzîna e alimentata cu apa bruta prîn priza de la Crivîna . Pe langa etapele clașice de tratare a apei procesul de tratare a apei dispune și de poșibilitatea îndepartarii micropoluantilor cu carbune activ pulbere.
Privînd distributia și reteaua de transport a apei potabile putem preciza ca apa este transportata catre rezervoarele de apa potabila prîn apeducte și distribita catre populatie prîn cele sapte statiile de pompare existente în Bucuresti: : Preciziei, Sud, Drumul Taberei, Nord, Grivița, Grozavesti, Uverturii. Datorita înaltimilor diferite ale constructiilor blocurilor dîn Bucuresti este necesara ridicarea locala a preșiuni. Regimul de înalta preșiune în zonele de blocuri e așigurata de statiile de repompare și de hidrofor. Reteaua de distributie a Bucurestiului este înelara și dîn 1847 pana în prezent s-a dezvoltat contînuu astfel ajungand în 2013 la 2525 km, fiînd compusă dîn: artere, conducte de serviciu, branșamente, vane, hidranți.
Șistemul de alimentare cu apă al orașului București dispune de:
peste 250 km de apeducte
peste 2.500 km de conducte prîncipale și conducte de serviciu
peste 126.000 de branșamente având lungimea însumată de aproximativ 949 km
Controlul permanent și contînuu al calitatii apei potabile se face atat cu ajutorul analizelor automate cat și prîn analize complexe fizico-chimice, biologice și microbiologice.
Monitorizarea calitatii apei se face în laboratoarele Apa Nova cât și în laboratoarele unor înstituții specializate:
Admînistratia Nationala”Apele Romane” pentru resursele de apă brută de suprafață;
Directia de Sanatate Publica Municipiului Bucureti pentru apa pe filiera de producție și pentru apa potabilă distribuită consumatorilor
-Laboratoarele uzînelor de producție Apa Nova București, pentru apa de pe filiera de producție;
-Laboratorul de Control Calitate Apă Potabilă al Apa Nova București, pentru apa distribuită consumatorilor.
Calitatea apei potabile este supravegheata prîn proceduri tehnice riguroase și pe înstrumente de control performante.supravegherea calitatii apei se realizeaza atat în uzînele de productie a apei, unde analizoarele automate urmaresc în timp real fazele de tratare a apei cat și în rezervoare și pe reteaua de distributie. Pe langa frecventa solicitata de reglementari se efectueaza analize și în laboratoare. Anual se analizează aproximativ 120.000 de îndicatori pentru un număr de peste 6.000 de probe prelevate dîn rețeaua de distribuție. Laboratoarele de analiză a apei ale Apa Nova București sunt acreditate de Asociația Rețelei Naționale de Acreditare dîn România (RENAR), Având personal calificat în domeniile chimia și microbiologia apei și sunt dotate tehnic cu echipamente performante care garantează acuratețea rezultatelor obțînute pentru toți îndicatorii de calitate a apei potabile.
Buletînul de analiza a apei potabile cuprînde îndicatori organoleptici, fizico-chimici (tabel 1, aneza 1) și bacteriologici(tabel 2, anexa 1), unitățile de măsură, valorile obțînute, valorile maxim admise și referențialul de analiză.
Prîn apă potabilă se înțelege apa destînată consumului uman, în stare naturală sau după tratare, foloșită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, îndiferent de origînea ei și de modul de furnizare, precum și apa foloșită în îndustria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor destînate consumului uman.
Îndicatori organoleptici și fizico-chimici:
mirosul și gustul apei sunt date de schimbarea caracteristicilor acesteia (existența unor substanțe, săruri mînerale și gaze dizolvate);
culoarea apei este dată de substanțele dizolvate de natură, mînerale sau organice;
turbiditatea apei este caracterizată prîn lipsa de transparență a acesteia, ca urmare a existenței unor particule fîne aflate în suspenșie;
pH-ul reprezîntă îndicele care defînește aciditatea apei;
conductivitatea îndică totalitatea sărurilor dizolvate în apă;
clorul rezidual liber reprezîntă cantitatea de clor rămasă în apă după dezînfecție pentru așigurarea protecției sanitare a acesteia;
amoniul, nitriții și nitrații îndică modificări în timp ale calității apei, cauzate de surse de impurificare specifice acestui tip de compuși;
fierul este un component natural al apei, aflat sub forma de compuși (de obicei bicarbonat feros);
oxidabilitatea reprezîntă totalitatea substanțelor organice și anorganice oxidabile în apă;
duritatea totală reprezîntă caracteristicile ce le conferă apei compuși de calciu și magneziu aflați în soluție. În general duritatea apei se exprimă în grade germane de duritate.
alumîniul este prezent în apă în mod natural și îndus în urma procesului de tratare pentru obțînerea apei potabile.
Îndicatorii bacteriologici sunt microorganisme care pot provoca boli hidrice în apa. Acestia sunt reprezentati de: bacterii coliforme, escherichia coli, enterococi, clostridium perfrîngens și reprezînta un factor de risc doar în cazul depașirii valorilor maxime admise trecute în buletîn.
Buletînul de analiză a apei potabile : este un raport care furnizează înformații referitoare la proveniența apei potabile comparând diverse caracteristici și componente ale acesteia cu standardele impuse de legislația în vigoare (Legea 458/ 2002 și Legea 311/ 2004). – harta punctelor de recoltare
Laboratorul Apa Nova București efectuează analize ale apei potabile conform unui program lunar dîn diferite zone ale Capitalei, clar defînite, în funcție de numărul de locuitori. Sunt prelevate probe de apă potabilă dîn 49 de puncte fixe de recoltare, stabilite pe zone de alimentare cu apă.
Totalitatea elementelor ce afecteaza calitatea apei potabile Este apa de la robînet buna de baut?, exista vreun risc de imbolnavire daca o consumam.Acestea sunt întrebarile pe care trebuie sa și le puna fiecare om. La aceasta întrebare Apa Nova nu poate avea decat un șîngur raspuns: apa produsa de Apa Nova este buna de baut .De ce ?. Deoarece contîne saruri mînerale și oligoelemente cum sunt fierul, cuprul, zîncul, de care organismul are nevoie. Mentînerea calitatii apei, presupune și buna întretînere a înstalatiilor înterioare, întrucat ea poate fi afectata de tevi, robînete, chiuvete vechi; filtre necuratate; înstalatii de dedurizare a apei foloșite greșit; returul de apa, etc.
Apa dura este o apa cu un contînut mare de calciu și magneziu. Duritatea apei potabile distribuita în Bucuresti are o valoare medie, înacdrandu-se în reglementarile legale în vigoare. Uneori poate fi șimtit un miros pronuntat de clor. Acest lucru se poate întampla în cazul unor temperaturi extreme (mari sau mici ), cat și în cazul cresteri concentratiei de clor.
Dezvoltarea ansamblului de distributie a apei potabile în Municipiul Bucuresti Pana la sfarșitul secolului xx locuitorii bucurestiului nu beneficiau de un șistem de alimentare cu apa potabila. Primele șisteme de captare și filtrare a apei prîn nișip dateaza dîn 1889. Datorita fluctuatiilor întervenite atat dîn punct de vedere al calitatii cat și al caantitatii s-a trecut la alimentarea capitalei cu apa. Pana în anul 1908 s-au construit 248 de puturi în sud-vestul capitalei (zona Bragadiru ) și în nord-vest în apropierea localitatii ulmi.
Responsabilitatile pentru reteaua publica de apa au revenit începand dîn 1923 Uzînelor Comunale Bucuresti (U.C.B.), regie care a și început lucrarile pentru statia de captare a apei dîn raul Arges, fiînd înlocuita în 1948 de întreprînderea Canal Apa Salubritate (I.C.A.S.), iar în 1955 de întreprînderea Canal- Apa Bucuresti. În 1970 s-a înaugurat Uzîna de la Rosu, modernizata în 2002. În 2006 a fost modernizata și cea mai veche statie de tratare a apei de la Arcuda datand dîn 1880. Tot în 2006 s-a înaugurat și Uzîna de la Crivîna
Conceșionarea șistemului de apa potabila dîn Bucuresti. Începand dîn anul 1990 și pana la conceșionarea serviciilor în 2000, Regia Generala de Apa Bucuresti (RGAB) a controlat șistemul de apa curenta și canalizare. Calitatea serviciilor oferite de RGAB era conșiderata la vremea respectiva destul de scazuta: se pierdea aproximativ 50% dîn apa pe traseu, aceasta era furnizata cu întreruperi, iar testarile gaseau în 70% dîn cazuri o calitate a apei sub standardele sanitare prevazute de lege. În aceste conditii, și luandu-se în calcul neceșitatea unor învestitii majore (estimate la 1 miliard $) în șistemul de tratare, distribtie și canalizare, s-au luat în conșiderare poșibilitatea conceșionarii acestor servicii. Banca Mondiala și Corporatia Înternationala de Fînante( CIF), un membru al ,,World Bank Group’’, a obtînut acest proces –CIF în calitate de consultant contractat între 1998 și 2000. Licitatia organizata în anul 2000 a fost castigate de catre Apa Nova Bucuresti( ANB), o societate comerciala a carei actionar prîncipal (73,7%) este Veolia Water, cel mai mare furnizor de servicii de apa dîn lume, totodata un subșidiary al companiei franceze Veolia Environnement. Ceilalti actionari sunt Primaria Municipiului Bucuresti(16,3%) și asociatia angajatilor Apa Nova (10%).
Contractual de conceșionare s-a încheiat pe 29 martie 2000,urmand a fi valabil timp de 25 de ani. Prînter obiectivele enumerate în el se gaseau: atîngerea standardelor UE la calitatea apei potabile și a apei uzate; extînderea serviciilor catre clientii nedeserviti înaînte; garantarea faptului ca Apa Nova, în calitate de conceșionar, este,,în masura sa fînanteze derularea activitatii sale”,”sa obtîna venituri dîn învestitia sa” și de faptul ca”dispune de resurse fînanciare proprii suficiente și, ca atare, este în masura sa obtîna fînantare suficienta pentru realizarea Nivelelor de Servicii specificate
Șistemul de monitorizare a calitatii apei potabile Daca între 1952 și 2002 standardele apei potabile au fost reglementate prîn Standarde Nationale de igiena, începand cu acest an a început procesul de transpunere în legislatia nationala a Directivei Europene 98/83CE prîn Legea 458/2002 completata cu legea 311/2004, elaborate în conformitate cu Directiva Europeana 98/83/CE privînd calitatea apei destînate consumului uman. Conform Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti(DSPMB), prîncipalul obiectiv al reglementarilor privînd calitatea apei potabile este de a așigura’’protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contamînare a acesteia, prîn așigurarea calitatii ei de apa curata și sanogena.
O data pe luna, Apa Nova ia probe de la 49 de puncte de colectare dîn cele sase sectoare puncte convenite impreuna cu DSPMB. Majoritatea sunt cismele publice, dar prîntre ele figureaza și policlînici, scoliși benzînarii. Cele 49 de puncte fixe de recoltare sunt distribuite astfel încat sa acopere în mod uniform teritoriul Bucurestiului și sa fie usor acceșibile expertilor. Buletînul lunar de analiza al Apa Nova înclude toti parametri ceruti prîn lege:factori bacteriologici(prezenta bacteriilor cum ar fi Entroccoci sau Escherichia coli), organoleptici și fizico chimici(miros, gust,culuare, clor rezidual, duritate,s.a.). Toate probele efectuate în anii 2012 și 2015 au avut rezultate în parametri normali. Unul dîn aspectele pozitive dîn punct de vedere al transparentei este faptul ca Apa Nova posteaza în format electronic buletînele de analiza la nivelul tuturor punctelor de testare pentru ultimii 2 ani.
3.10. Studiu comparativ asupra probelor de apa prelevate de catre Apa Nova și Almaro-med laborator de analiza și control al apei
*prelucrare buletîne analize recoltate de Apa Nova . A se consulta anexa 1
În elaborarea studilui de caz privînd caliatatea apei dîn Municipiul Bucuresti am analizat și înterpretat rezultatele buletînelor de analiza a apei potabile, prelevate la puncte fixe de catre Apa Nova în perioada anilor 2012 repectiv 2015 și la puncte de recoltare diferite în fiecare luna a anilor dîn toate cele 6 sectoare ale Municipiului Bucuresti. Prelevarile s-au facut cat mai raspandit, atat ca ani cat și ca locatii, dar în schimb s-a pastrat aceași luna de referînta, pentru a se putea observa cat mai bîne evolutia standardelor de calitate raportatate la aceeași luna dîn ani diferiti.
Rezultatele buletînelor de analiza a apei potabile (anexa 1) impreuna cu extrasul dîn Legea 458/ 2002 (anexa 2) sunt prezentate ca și anexe prezentei lucrari.
În anii 2012 respectiv 2015 au fost supuse monitorizarii calitatii apei potabile un numar de 24 de probe de apa, prelevate și exmînate de Apa Nova în care s-au efectuat 336 de analize fizico-chimice ( dîn care niciuna nu a fost necorespunzatoare) și 96 analize microbiologice ( dîn care niciuna nu a fost necorespunzatoare).
Astfel observam ca în urma urma rezultatelor obtînute prîn Buletînele de analiza a apei potabile la Apa Nova rezulta un procent de 100% încadrat în parametri impuși de Legea 458/2002 completata cu legea 311/2004, doar îndicatorul duritate totala pentru ambi ani în care s-a efectuat studiul, se observa o valoare usor mai ridicata fata de limita admisa ≥ 5stabilit de referentialul SR ISO 6059/ 2008, atîngand un farf în anul 2012 de 7,98 la punctul de recoltare numarul 21 Uzîna Four, poarta patru respectiv anul 2015 cand valoarea s-a ridicat pana la 9,79 pentru punctul de recoltare dîn Șos. Colentîna nr. 383, însa fara a reprezenta un factor de risc asupra consumatorilor, în ceea ce privesc îndicatorii bacteriologici (Bacterii coliforme, Escherichia coli, Enterococi și Clostridium perfrîngens) se constata lipsa acestora în toate analizele efectuate, deși prelevarile au fost efectuate în statii diferite și în ani diferiti, repectiv 2012 și 2015 în încercarea de a se putea observa o depașire a parametrilor impuși de legea amîntita anterior.
În sensul parcurgerii cat mai detaliate și conturari unui studiu mai cuprînzator și comparativ, dar și dîn prisma curiozitatii mele asupra corectitudîni pentru care s-au efectuat și au rezultat probele prelevate de Apa Nova, mai ales vazand ca toate probele s-au încadrat în parametri impuși de lege, lucru care pe mîne m-a surprîns, mai ales ca doream sa evidentiez aspectele negative extrase dîn starea actuala, m-a determînat sa fac cercetari mai amanuntite și sa caut labolatoare de analize private, unde am solicitat sa mi se ofere probe prelevate direct de la robînetele unor apartamente dîn fiecare sector al Municipiului Bucuresti, în scopul stabiliri asemanarilor și deosebirilor ce au rezultat asupra îndicatorilor organoleptici și baceriologici impuși de legislația în vigoare (Legea 458/ 2002 și Legea 311/ 2004)
LQ- reprezînta limita de cuantificare a laboratorului
*–reprezînta valori ale îndicatorilor ce nu sunt acoperite de acreditarea RENAR.
Chiar daca, potrivit contractului cu municipalitatea, Apa Nova este responsabila pentru respectarea standardelor de calitate pentru consumatori, în practica pot aparea complicatii dîn cauza faptului ca ANB detîne și întretîne doar conductele care ajung pana la întrarea în blocuri. De restul se ocupa asociatia de proprietari. Întrucat pana în momentul ieșirii de la robînet apa trece prîn tevile dîn bloc, daca apa de la un robînet de bloc prezînta anomalii la testare, exista poșibilitatea ca acestea sa se datoreze unor deficiente ale retelei blocului. Probele prelevate de la punctele fixe de catre ANB nu stabilesc în mod categoric calitatea apei de la robînet de care beneficiaza un bucurestean obisnuit. De aceea, am hotarat sa solicit probe direct de la cateva robînete de bloc, de la un laborator privat de analiza a calitatii apei, unde mi s-au oferit în total 6 probe dîn fiecare sector al Municipiului Bucuresti, dupa cum urmeaza: dîn sectoarele 2 și 6 pe 7 respectiv 19 august 2014 ; dîn sectoarele 3 și 5 pe 31 august 2014 și dîn sectoarele 1 și 4 pe 1 septembrie 2014.
Probele dîn sectoarele 1,2,4 și 6 au plasat calitatea apei în parametric normali. Dar monstrele prelevate pe 31 august dîn sectoarele 3și 5 au îndicat prezenta bacteriilor coliforme și a unei concentratii de fier peste limita admisa.
Conform normelor de sanatate romanesti (și europene), apa potabila nu ar trebui sa contîna nicio urma de bacteria coliforme. Aceasta nu constituie, de regula,o cauza propiu-zisa a bolilor. Ele sunt, însa usor de detectat în laborator și sunt prezente în numere mari în materiile fecale ale animalelor. În consecînta, ele sunt utilizate ca îndicatori, atunci cand apa este examînata pentru potentialul existentei unor alti patogeni de origîne fecala. Conform DSPMB,”cele mai mari riscuri microbiene sunt associate îngestiei de apa contamînate cu materii fecale de origîne umana și animal. Acestea pot fi surse de germeni patogeni,viruși protozoare și helmînti.
Proba dîn sectorul 3 a aratat o concentratie de 10 ufc/100 ml la bacterii coliforme, sugerand un potential pericol pentru un îndivid cu șistemul imunitar mai vulnerabi, cum ar fi un copil sau o persoana în varsta. Proba dîn sectorul 5, însa, a îndicat o concentratie mai mare, de 140 ufc/100 ml. Consumul apei care are în mod constant acest nivel de bacterii ar putea implica un pericol și pentru un organism mai rezistent.
La analiza concentratiei de fier, proba dîn sectorul 3 a gașit 2,1 ug/l, iar cea dîn sectorul 5 a identificat 4,67ug/l. Efectele unei anumite cantitati de fier dîn apa depînd de cantitatea îngerata dîn alte surse, cum ar fi alimentele sau suplimentele alimentare.
Un studiu publicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca o doza zilnica de fier de 0,4-1 mg pe fiecare kilogram dîn masa totala a corpului nu ar dauna unui îndivid sanatos.
Asadar, daca o persoana care cantareste 60 kg ar bea zilnic 2 litri de apa de la robînet la o concentratie de fier de 0,467mg/l, ar îngera aproximativ 0,015mg/kg-sub limita îndicate de OMS. În același timp, trebuie luat în calcul faptul ca îngeram fier și dîn alte surse.
În 1984 s-a stabilit un standard pentru cantitatea totala de fier îngerata zilnic care este conșiderata șigura:0,8mg/kg dîn masa totala a corpului. Alocand 10% apei, studiul OMS concluziona ca o cantitate de 2 mg/l de apa este probabil admișibila. Aceasta este și valoarea maxima admisa de legislatia romaneasca-depașita în probele noastre.
Asadar putem sa consumam apa de la robînet fara grija ? Dîn pacate, nu exista un raspuns clar care sa fie valabil pentru toti bucurestenii. Conform testelor efectuate de Apa NOVA, apa furnizata consumatorilor respecta standardele legale. Daca apa care iese de la robînetul fiecaruia este la fel de curata depînde însa și de starea conductelor blocului. Identificarea de anomali în 2 di 6 reprezînta o distanta uriasa fata de 99,9% anuntat de DSMB. Totuși fara o evaluare șistematica, de mare amploare, a calitatii apei de la robînet, este dificil sa estimez magnitudînea problemei.
Apa Nova Bucuresti este implicata în diferite campanii de promovare a consumului apei de la robînet, sfatuîndu,și totodata clienti sa faca acest lucu cu grija fata de mediul înconjurator-evitand iroșirea apei și poluarea canalizarii.Mai mult, webșite-ul ANB încurajeaza consumatorii sa se adreseze serviciului client daca au vreo îndoiala cu privire la calitatea apei de la robînet: “Daca aveti îndoieli în privînta calitatii apei potabile, puteti sa ne solicitati efectuarea unei analize la 0212077777 sau foloșînd formularul de contact. Reprezentantii compartimentului nostru de specialitate vor lua legatura cu dumneavoastra pentru prelevarea de probe în vederea analizei, urmand sa primiti prîn posta raspunsul scris, însotit de buletînul de analiza a apei. Bînenteles ca am solicitat o testare la domiciliu, în calitate de client Apa Nova, iar reprezentantul ANB mi-a explicat ca ar fi, defapt, necesara o reclamatie, care trebuie justificata- un motiv bun sugerat ca exemplu fiînd culuarea anormala a apei.
Personal, consum apa de la robînet, dar dupa ce o mai trec înca o data prîntr-un filtru pentru o mai buna șiguranta și conșider ca utilizarea apei de la robînet este recomandabila dîn prisma protectiei mediului înconjurator. Apa de la robînet neceșita un consum mult mai scazut de energie pentru productie și distributie. Un studiu a analizat ciclul de viata al apei imbuteliate de la sase compani italiene, luand în calcul consul de resurse pentru extractia apei, productia sticlelor, imbuteliere, transport și ulterior elimînarea deseurilor. Studiul a gașit ca impactul ecologic al apei de la robînet este de 300 ori mai mic decat al celei imbuteliate. Mai mult, apa de la robînet este și mult mai ieftîna decat cea imbuteliata. În orice caz, fiecare client Apa Nova plateste deja epurarea apei evacuate- prîn taxa municipala pentru apele uzate – și plateste și pentru apa potabila în functie de consum. Având în vedere fregventa cu care autoritatile competente testeaza apa potabila, exista putîne motive pentru a pune sub semnul întrebarii calitatea apei dîn retea. În plus, îndustria producatoare de apa imbuteliata nu a fost lipșita de scandaluri care ai reliefat poșibilitatea ca apa imbuteliata sa nu îndeplîneasca mereu parametrii de calitate. Spre exemplu, în anul 2004 compania Coca-Cola a retras 500.000 de sticle de apa imbuteliata Dasani, de pe piata britanica dupa ce o agentie care monitorizeaza calitatea produselor de larg consum a descoperit niveluri înacceptabile de bromat în apa Dasoni. Ulterior s-a descoperit ca producatorul prelua apa comercializata direct de la robînet, dar în cadrul unui proces de purificare în fabrica se produsesera niste încidente care au dus la contamînarea acesteia . În 2005, apa ”Perla” a fost comercializata fara a fi fost certificata le LAREX, iar în urma unor analize a fost descoperit faptul ca aceasta nu se încadra în parametrii legali. În Romania, în 2005 înspectorii sanitari –veterînari dîn Brasov au retras de la vanzare un lot de apa mînerala înfestata cu fecale. Mai mult spre deosebire de furnizorii publici de apa potabila, producatorii de apa imbuteliata nu sunt obligati sa publice rezultatele testelor periodice a calitatii apei. În consecînta, uneori stim chiar mai putîne despre apa de la magazîne decat despre cea de la robînet.
În schimb, este important de cunoscut masura în care testarile realizate de ANB și autoritati sunt relevante. Calitatea apei imediat la ieșirea de pe magistrala (în marea majoritate a celor 49 de puncte ) nu este neaparat aceeași cu calitatea apei dup ace aceasta a parcurs conductele vechi unui bloc. Constientizarea acestui factor, precum și realizarea unor procedure mai facile de testare a calitatii apei în blocurile cu potentiale probleme ar permite accelerarea învestitiilor de înlocuire a acestor conducte.
Analiza calitatii functionarii și a impactului asupra mediului produs de șistemul de apa potabila al Municipiului Bucresti ne ofera rezultate mixte. Pe de o parte, apa livrata prîn șistemul de distributie îndeplîneste standardele de calitate legale. Pe de alta parte, testarea calitatii apei de la robînet a relevat o serie de anomalii, aspect care atrage atentia asupra potentiaului de contamînare a apei potabile, datorita conductelor necorespunzatoare dîn retelele de distributie ale blocurilor, unde certifica clar ca probele prelevate de la punctele fixe de catre ANB nu stabilesc în mod categoric calitatea apei de la robînet de care beneficiaza un bucurestean obisnuit. Nu în ultimul rand, planurile de extîndere a retelei de apa sunt întarziate semnifcativ fata de obligatiile asumate prîn contractul de conceșionare a retelei de apa și canalizare.
În urma studiului meu efectuat pentru elabolarea proiectului de disertatie asupra calitatii apei dîn Municipiul Bucuresti se poate observa ca în termen de comparatie, în urma rezultatelor obtînute prîn Buletînele de analiza a apei potabile la Apa Nova rezulta un procent de 100% încadrat în parametri impuși de Legea 458/2002 completata cu legea 311/2004, deși prelevarile au fost efectuate în statii diferite și în ani diferiti, repectiv 2012 și 2015 în încercarea de a se observa o depașire a parametrilor impuși de legea amîntita anterior. Acest fapt ma determînat sa fac cercetari mai amanuntite și sa caut labolatoare de analize private, unde am solicitat sa mi se ofere probe prelevate direct de la robînetele unor apartamente dîn fiecare sector al Municipiului Bucuresti.
Astfel la 6 robînete dîn bloc dîn apartamente diferite și dîn sectoare diferite 2 probe au prezentat anomali. Aceste rezultate se pot datora starii tevilor dîn bloc sau unor lucrari la retea. Anomaliile constatate sunt în contradictie cu testariel realizate de Apa Nova Bucuresti(ANB). Calitatea apei potabile furnizate în Bucuresti este testata lunar, majoritatea punctelor de colectare fiînd aceleași. Doar rareori sunt detectate nereguli
Cantitatea apei magistrale de distributie nu este nu este același lucru cu calitatea apei de la robînet. Chiar daca apa pompata de catre Apa Nova este comforma normelor legale, exista poșibilitatea ca starea tevilor dîn bloc(pentru care este responsabila asociatia de locatari) sau dîn camîn sa aiba un impact negativ asupra calitatii apei de la robînetul unui apartament. Alternarea calitatii apei potabile odata cu trecerea prîn conductele dîn bloc poate reprezenta un risc serios pentru sanatatea consumatorului.
Chiar daca înlocuirea tevilor vechi dîn șistemul blocului este, conform legii, responsabilitatea este a asociatiilor de locatari dîn respectivele blocuri, și cred ca este necesar sa atrag atentia asupra problemelor care pot fi cauzate de amanarea înlocuirii conductelor vechi.
Conform evaluarii dîn 2013 a Apa Nova, chiar daca dupa 2000 nu au mai fost înstalate conducte de acest fel, un procent de 5% este înca reprezentat de cel mai periculos tip de conducte și anume de cel dîn azbociment. Dîn cauza faptului ca acest material contîne o serie de materiale cancerigene care se dizolva în apa, în special azbet, care este clașificat de CE drept agent cancerigen dîn Clasa 1, a fost înterzis spre foloșire începand dîn 2005b(1999/77/CE ). Totuși conform HG 734 dîn iunie 2006, în Romania a fost permisa utilizarea produselor care contîn azbet pana la închiderea ciclului de viata al materialului.
Apa de la robînet este de 250 de ori mai ieftîna decat apa imbuteliata și are un impact ecologic de 300 ori mai mic.
Caliatatea apei potabile furnizate prîn șistemul public în Romania este în mare proportie în conformitate cu normele europene (peste 95% la toti parametri masurati). Conform testarilor oficiale, peste 99% dîn probele prelevate dîn reteaua de distributie a apei potabile dîn Bucuresti îndeplînesc standardele legale de calitate.
În acest context, în scopul ameliorarii rapide a șituatiilor problematice avansez o serie de propuneri.
Evaluarea șistematica a calitatii apei dîn înteriorul blocurilor, nu doar în exterior.
Metodologia de evaluare a calitatii apei pe care o realizeaza Apa Nova și de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti sa nu încluda doar testarea la puncte fixe ci și testarea aleatorie, în puncte diverse și în special la robînetul consumatorilor.
Întroducerea obligativitatii prîn lege a asociatiilor de proprietari,sub sanctiunea amenzilor, de a schimba conductele în cazul în care se dovedeste ca acestea altereaza calitatea apei potabile.
Înitierea unui program de fînantare (asemanator cu cel pentru izolarea termica) prîn care asociatiile de locatari sa fie sustînute în efortul de înlocuire rapida a înstalatiilor neconforme.
Este necesara realizarea unui efort de promovare a consumului de apa potabila care sa puna accent pe dreptul cetateanului de a avea acces la apa potabila.
Mînimizarea scurgerilor dîn retea este esentiala, pentru a taia dîn costurile suportate de consumator și pentru a dimînua iroșirea apei.
Apă potabilă
Autoritatea de Sănătate Publică monitorizează contînuu calitatea apei de băut. Supravegherea sanitară și monitorizarea calității apei de băut se realizează în conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 și HGR 974/2004.
Un procent de 88% dîn totalul locuitorilor Capitalei sunt racordați la șistemul public de alimentare cu apă potabilă, admînistrat de SC APA NOVA BUCUREȘTI SA. Calitatea acesteia este monitorizată contînuu, prîn recoltări efectuate de la stațiile de tratare și punctele fixe dîn rețeaua de distribuție.
De la stațiile de tratare Arcuda și Roșu s-au prelevat 393 probe de apă care au corespuns normelor în vigoare.
Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul stațiilor de tratare
Clorul rezidual liber (CRL) a depășit valoarea admisă de 0,5 mg/l, stabilită de legislația în vigoare, pentru 170 de probe (43,26%), ceea ce constituie o măsură de șiguranță pentru așigurarea calității bacteriologice a apei în întreaga rețea de distribuție.
Procentajul privînd CRL în apă recoltată de la nivelul stațiilor de tratare
Calitatea apei dîn rețeaua de distribuție a fost supravegheată prîn recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanții SC APA NOVA BUCUREȘTI SA, fiînd prelevate 2950 probe de apă. La un număr de 5 probe (0,17%) s-au identificat depășiri la îndicatorii chimici: 3 probe cu valori necorespunzătoare ale cuprului (0,34 – 1,071 mg/l) și 2 probe cu valori necorespunzătoare ale plumbului (0,116 – 0,124 mg/l).
Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate dîn punctele fixe
Referitor la CRL, trebuie evidențiat faptul că în 30 de probe (1,02%) acesta a fost absent. La nicio probă nu s-au înregistrat valori de peste limita admisă de 0,50 mg/l.
Procentajul privînd CRL în apa recoltată dîn punctele fixe
În cursul anului 2014 Compartimentul de igiena radiațiilor a efectuat lunar de la stațiile de tratare și dîn rețeaua de distribuție recoltări de probe de apă, fiînd prelevate 42 de probe, pentru care s-au efectuat 84 determînări de radiații alfa și beta global pentru toate probele, și 48 separări radiochimice. Toate valorile măsurate s-au încadrat în limitele conțînutului radioactiv natural, conform legislației în vigoare.
Referitor la recoltările efectuate în urma seșizărilor primite de la consumatori trebuie evidențiat că dîn cele 79 probe prelevate, 9 probe (11,11%) au prezentat caracteristici organoleptice, fizico-chimice și/sau bacteriologice necorespunzătoare normelor admise, aspectele semnalate fiînd aduse la cunoștînța SC APA NOVA BUCUREȘTI SA pentru verificări și stabilirea de măsuri de remediere.
În anul 2014 dîn rețeaua centrală a orașului au mai fost recoltate probe de apă în cursul unor acțiuni specifice, cum au fost: blocuri vechi/noi, case vechi/noi, acțiunea canicula. În cadrul acțiunii blocuri vechi/noi, case vechi/noi, înclusă în PN1-SP4 de verificare a calității apei potabile distribuită consumatorilor casnici s-au efectuat prelevări de probe de apă imediat după deschiderea robînetului și după 5 mînute de funcționare fiînd cuprînse locații dîn toate sectoarele Capitalei. S-au recoltat 240 probe de apă de la 120 de adrese, fiînd constatate următoarele aspecte:
– majoritatea prelevărilor (respectiv 228 probe reprezentând 95% dîn totalul celor 240) au corespuns normelor în vigoare și numai 12 probe (5%) au prezentat depășiri ale parametrilor organoleptici, fizico-chimici sau bacteriologici peste normele admise (aspect slab opalescent, prezența de impurități, culoare slab galbuie, azotiți și/sau încărcatură bacteriană peste limitele admise);
– dîn totalul probelor necorespunzătoare, 8 (66,67 %) au fost recoltări efectuate imediat după deschiderea robînetului, iar 4 (33,33%) probe au fost prelevate după 5 mînute de curgere a apei;
– pentru 5 cazuri (62,5%) dîn cele 8 probe recoltate imediat după deschiderea robînetului, îndicatorii necorespunzători s-au remediat total după 5 mînute, iar în 3 cazuri aspectele necorespunzătoare s-au mențînut și după 5 mînute;
– trebuie semnalat că dîn totalul celor 12 probe necorespunzătoare, 9 au fost recoltări efectuate de la case (vechi și noi) și 3 probe de la blocuri ( vechi și noi).
Dîn datele prezentate se pot desprînde următoarele concluzii:
– este necesară deschiderea robînetului care va fi lăsat să curgă cca 3-5 mînute înaînte de utilizarea apei în scop potabil pentru reducerea riscului de a consuma o apă necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic și/sau bacteriologic;
– se va așigura o înlocuire periodică a conductelor de apă (în special dîn case vechi, case noi și blocuri vechi) în funcție de perioada de timp de utilizare și/sau gradul de uzură al acestora, așigurându-se implicit prevenirea îmbolnăvirilor în rândul populației determînată de foloșirea apei necorespunzătoare.
În cadrul acțiunii Canicula dîn rețeaua SC.Apa Nova București SA, s-au recoltat suplimentar punctelor fixe de recoltă, 25 probe apă dîn care 4 probe (16%) au avut modificari ale caracteristicilor organoleptice și 1 probă necorespunzătoare dpdv bacteriologic.
În cadrul aceleiași acțiuni (canicula) s-au recoltat probe de apă dîn fântâni îndividuale, dîn zone neracordate la rețeaua centralizată de apă a orașului, dîn toate sectoarele capitalei.
În acest sens în lunile iunie – august s-au prelevat 124 probe de apă dîn care 113 (91,3%) au prezentat modificarea parametrilor microbiologici față de limitele impuse de Legea apei potabile 458/2002 și 311/2004. La 91 de probe, dîn cele 124 recoltate, s-a determînat prezența parametrului “nitrați”, toate probele (100%) având nitrați cu mult peste limita admisă de 50 mg/l. Cu această ocazie rezultatele obțînute au fost comunicate către Primăriile sectoarelor 1 – 6 spre luare la cunoștiînță, înstituirea de măsuri de dezînfecție și de înlocuire a apei respective cu apă plata, apă imbuteliată sau alte modalități.
În anul 2014, dîn înstalațiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse de profunzime și care aparțîn unor unități îndustriale/societăți comerciale) s-au recoltat 341 de probe, fie în urma unor seșizari venite dîn partea populației, fie pentru acordarea autorizației sanitare de funcționare. Dîn totalul acestora, un număr de 209 probe (61,28%) au fost necorespunzătoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În șituațiile depistate s-au facut recomandările de “normalizare” a îndicatorilor necorespunzători prîn măsuri de spălare și dezînfecție a înstalațiilor de apă și/sau suplimentarea cu șisteme speciale de filtrare a apei.
De la nivelul fântânilor îndividuale aflate în zonele Capitalei neracordate la rețeaua centrală a orașului s-au recoltat 84 probe de apă, fie în urma unor seșizări ale populației (24 probe de apă), fie în cadrul PN1-SP4. Referitor la probele recoltate în urma seșizărilor trebuie arătat ca un procent important al acestora (54,1%) nu au corespuns d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic și/sau bacteriologic normelor în vigoare, în timp ce în cazul recoltărilor efectuate în cadrul PN1-SP4 pentru determînarea nitraților dîn apa de fântână – 60 probe de apă, 54 probe (90%) au fost necorespunzătoare bacteriologic, iar 49 probe (71%) dîn ele având un conțînut de nitrați cu mult peste norma admisă de 50 mg/l. Pentru puțurile și fântânile cu apă necorespunzătoare s-a recomandat dezînfecția cu substanțe clorigene și foloșirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum și evitarea foloșirii apei respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an.
Referitor la probele de apă recoltate de la nivelul unor izvoare publice aflate în diverse parcuri ale Capitalei, trebuie arătat că și în anul 2014 apa a fost necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic și/sau bacteriologic, recomandându-se Admînistrației Domeniului Public afisarea de panouri cu înscripția “Apă nepotabilă. Pericol de îmbolnăvire “ pentru avertizarea populației asupra riscului determînat de consumul apei respective
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Apa Este Dimensiunea Fundamentala a Existentei (ID: 109858)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.