Anul VI, Nr. 62007 113 [600755]

Anul VI, Nr. 6/2007 113

Abstract . The recent data on institutional investors confirm that insurance corporations and
pension funds are the main investors in mutual fund s in the European Union, while the non-
financial private sector in turn continued to incre ase its holdings of insurance and pension
products. The research undertaken had in view the r ole of mutual fund companies due to the fact
that, after accession, Romania had to build up all the three pension pylons taking into
consideration EU stipulations in this respect. Pens ion funds have a series of characteristics to
attract resources depending on the legislation and saving level of the Romanian population.
Further on, there were revealed the conditions rega rding the increased need of safety and
stability in financial investments decisions of the se funds.

1. Ascensiunea organismelor de
plasamente colective

În ultimele decenii ale secolului
XX, s-a înregistrat o cre ștere ascendent ă
a formelor de investi ții colective și a avut
loc un proces de institu ționalizare a
acestor investitori. Institu ționalizarea
pie ței de capital a generat volume
semnificative de tranzac ții și un plus de
lichiditate și maxim ă pruden țialitate.
Practic, ea a contribuit la orientarea
investitorilor c ătre investi ții stabile, în
titlurile unor companii bine cotate, în
general foarte lichide.
Investitorii institu ționali sunt
intermediari financiari care au drept
obiect de activitate mobilizarea
capitalurilor existente, prin vânzarea de
titluri financiare și efectuarea de
plasamente de aceea și natur ă.
Principalele categorii de investitori
institu ționali sunt organismele de
plasament colectiv de tipul fondurilor și
societ ăților de investi ții, societ ățile de
asigur ări, fondurile sau casele de pensii,
băncile de investi ții.
Organismele de plasament colectiv
reu șesc atragerea unor fonduri
substan țiale, datorit ă mai multor elemente de accesibilitate și atractivitate.
Concret:
– persoanele fizice investesc în
general sume nesemnificative, sub
nivelul minim cerut pentru realizarea unor
plasamente individuale diversificate;
– exist ă un tratament fiscal
încurajator de care beneficiaz ă aceste
organisme în economiile dezvoltate;
– fondurile organismelor de
plasament colective pot fi u șor
direc ționate.
Gradul de atractivitate al
organismelor de plasamente colective a
crescut prin inova ția financiar ă
manifestat ă în sensul cre șterii gamei
instrumentelor financiare oferite de
pie țele reglementate cu prec ădere la
nivelul segmentelor secundare (de
exemplu, instrumentele derivate futures
și options). Aceste inova ții financiare au
oferit noi modalit ăți de gestiune a
portofoliului și acoperirea riscurilor.
Privit ă din punctul de vedere al
autorit ăților de reglementare, apari ția
unor noi produse financiare cu un grad
sporit de complexitate creeaz ă probleme
suplimentare în direc ția supravegherii
pie ței. S-a observat, îns ă, c ă
reglementarea excesiv ă poate avea un
efect advers, în sensul c ă în loc s ă
încurajeze investitorii prin gradul ridicat
FONDURILE DE PENSII ÎN CADRUL
INVESTITORILOR INSTITU ȚIONALI

Prof. dr. Ana POPA
Conf. dr. Mirela CRISTEA
Universitatea din Craiova

Finan țe – Provoc ările viitorului 114
de siguran ță pe care îl confer ă pie ței,
aceste norme mult prea rigide s-au
constituit în adev ărate bariere în calea
concuren ței. Organismele de
reglementare au preferat direc ția
dezvolt ării concuren ței, recurgând în
acest sens la dereglementare sau, altfel
spus, la liberalizare și deschidere prin
care s ă se realizeze o fluiditate a pie țelor
interna ționale de capital.
În Uniunea European ă, Federa ția
European ă a Fondurilor și Societ ăților de
Investi ții (FEFSI) este sursa primar ă de
date statistice în domeniul fondurilor de
investi ții 1. FEFSI reprezint ă interesele
investitorilor europeni în managementul
fondurilor de plasamente colective sau al
unor portofolii individuale. Cuprinzând
asocia ții de investitori din 23 de state UE,
din Lichtenstein, Norvegia, Elve ția și
Turcia, FEFSI reprezint ă în totalitate
46000 fonduri dee investi ții cu un activ
net de 7 trilioane Euro.
În România, structurarea
organismelor de plasamente colective
este înc ă în plin proces de formare și nu
reprezint ă înc ă o alternativ ă la depozitele
bancare. Exist ă doar 31 de fonduri
mutuale și 14 administratori. Investi ția
minim ă anual ă pe cap de locuitor este de
6 euro, în timp ce în Polonia, Cehia și
Ungaria este de peste 120 euro, deci de
cel pu țin 20 de ori mai mare.
Oamenii nu sunt înc ă bine
informa ți, unii sunt înc ă afecta ți de e șecul
unor fonduri mutuale (SAFI sau FNI) iar
administratorii de fonduri nu s-au afirmat
suficient de bine. Totu și, regulile impuse
de CNVM privind promovarea fondurilor
au devenit destul de stricte, astfel c ă
exist ă un climat de stabilitate și siguran ță
a pie ței de capital. De și înc ă persist ă
op țiunea pentru depozitele bancare, se
poate observa îns ă o cre ștere a altor
tipuri de plasamente, cum ar fi cele pe
pia ța bursier ă sau în fonduri mutuale.
Fondurile mutuale sunt
instrumente de investi ție colective ce
efectueaz ă plasamente diversificate
asupra c ărora exist ă un control curent

1 http://www.efama.org/ făcut de banca depozitar ă2. Fondurile
mutuale, în func ție de gradul de risc pe
care îl reprezint ă, se împart în patru
categorii:
-cu risc minim , ce efectueaz ă
plasamente de 90% în instrumente
monetare și de 10% în obliga țiuni;
-cu risc minim spre mediu atunci
când plasamentele se fac 10% în ac țiuni
și 90% în instrumente de venit fix;
-fonduri diversificate, cu risc
mediu , cu plasamente în propor ție de
55% în instrumente monetare și
obliga țiuni și de 45% în ac țiuni;
-cu risc ridicat, 45% dintre
plasamente fiind orientate numai spre
cump ărarea de ac țiuni.
Celor care se decid s ă investeasc ă
într-un fond mutual le este pus la
dispozi ție un prospect (schema de pensii,
în cazul fondurilor de pensii) în care sunt
eviden țiate caracteristicile fondului,
tipurile de plasamente ce se fac,
randamentele ob ținute și riscul la care se
expune investitorul.
Investi țiile în fondurile mutuale nu
sunt garantate de c ătre stat, a șa cum se
întâmpl ă în cazul depozitelor bancare
sau al fondurilor de pensii. Societ ățile de
administrare a acestor fonduri nu
particip ă la schema de garantare a
depozitelor bancare.

2. Locul fondurilor de pensii între
investitorii institu ționali

Problema fondurilor de pensii este
de stringen ță maxim ă, dat ă fiind migra ția
for ței de munc ă în spa țiul european
integrat, concomitent cu o presiune
crescând ă asupra bugetelor na ționale
prin ritmul de cre ștere a ponderii
persoanelor în vârst ă comparativ cu
ritmul de cre ștere a ponderii for ței de
munc ă tinere în total popula ție.
De asemenea, cre șterea rolului
fondurilor de pensii se înscrie în tendin ța
de mutare a interesului popula ției din
sfera intermedierii bancare în cea a
intermedierii financiare, concomitent cu o

2 fiecare fond are desemnat ă o banc ă depozitar ă

Anul VI, Nr. 6/2007 115
cre ștere a gradului de responsabilizare
economic ă a fiec ărui individ.
Astfel, în cadrul Uniunii
Europene , au fost dezb ătute schemele
de pensii suplimentare care s ă
completeze pensiile de stat. Aceste
scheme au în vedere urm ătoarele
obiective :
– complementaritatea dintre
politica de ocupare a for ței de munc ă și
cea de pensionare , în special în rela ție
cu pensionarea anticipat ă;
– promovarea conceptului de
îmb ătrânire activ ă, ce implic ă o
prelungire a vie ții active, descurajând în
acela și timp pensionarea anticipat ă. Se
adreseaz ă în principal popula ției în
vârst ă de peste 45 de ani care, la nivel
comunitar, înregistreaz ă una din cele mai
sc ăzute rate de participare pe pia ța
muncii;
– extinderea impactului acestei
abord ări și asupra tinerei genera ții.
Chiar dac ă nu exist ă reguli
pruden țiale aplicabile în toate statele
membre, pot fi identificate câteva reguli
de baz ă ce trebuie avute în vedere în
momentul reglement ării fondurilor de
pensii private :
• fondurile de pensii sunt supuse
autoriz ării sau aprob ării unei autorit ăți
competente;
• stabilirea unui set de criterii
pentru autorizarea sau aprobarea
fondurilor de pensii , cum ar fi forma
juridic ă a fondurilor, profesionalismul
administratorilor;
• reguli de supraveghere a
activit ății fondurilor de pensii , inclusiv
raportarea periodic ă și jurisdic ția de
control a autorit ății competente;
• stabilirea unor reguli pentru
desf ăș urarea politicii investi ționale a
fondurilor de pensii.
Este evident astfel c ă, un amestec
echilibrat al sistemelor de pensii publice
cu cele private reprezint ă cea mai bun ă
solu ție și face posibil ă beneficierea de
avantajele tuturor sistemelor de pensii
permi țând, de asemenea, distribuirea
riscurilor. Fondurile de pensii au o serie de
caracteristici comparativ cu celelalte
tipuri de investitori institu ționali.
Poten țialul de atragere a unor resurse la
fondurile de pensii este analizat atât în
func ție de gradul de economisire a
popula ției și de cadrul legal de
func ționare a unor scheme de pensii, cât
și de condi țiile cre șterii nevoii de
certitudine și stabilitate în deciziile de
plasamente financiare.
Administrarea fondurilor de pensii
este mult mai sensibil ă comparativ cu
alte tipuri de plasamente colective,
deoarece oamenii au alte a ștept ări și pe
un orizont de timp cât mai mare.
În plus, exist ă și un impact al
plasamentelor fondurilor de pensii asupra
situa ției monetare dintr-o țar ă. Astfel,
dup ă aderarea la UE, România și-a
aliniat situa ția monetar ă la reglement ările
Băncii Centrale Europene – BCE. Astfel,
s-a trecut la agregate monetare de tip
M3, prin ad ăugarea la M2 (care a existat
pân ă în 2006) a unor titluri negociabile.
Conform practicii UE, titlurile negociabile
din M3 cuprind:
– tranzac ții de r ăscump ărare;
– fonduri monetare;
– fonduri de pensii;
– instrumente de îndatorare sub 2 ani.
Așa cum se poate observa,
fondurile de pensii fac obiectul unor
monitoriz ări riguroase din partea BCE,
deoarece ele se înscriu în cercul de
active importante, cu grad de lichiditate
suficient de mare pentru a putea fi
incluse în agregatele monetare.

3. Fondurile de pensii în România

Ca în toate ță rile din Europa, și în
România, datele și proiec țiile
speciali știlor indic ă o sc ădere a popula ției
tinere pe fondul unei rate de cre ștere
natural ă negativ ă, în timp ce ponderea
popula ției peste 65 de ani se afl ă în
cre ștere. Din datele statistice reiese c ă în
anul 2020 popula ția în vârst ă de peste 65
de ani în totalul popula ției active va
ajunge la 22%, fa ță de 19% în 1999. Ca
atare, este nevoie de o nou ă echilibrare a
raportului dintre resursele pentru pensii și

Finan țe – Provoc ările viitorului 116
alte asigur ări sociale și cheltuielile
efectuate, în vederea asigur ării
credibilit ății și viabilit ății func țion ării
sistemului multipilon proiectat a func ționa
în România.
România trebuie s ă î și constituie
un sistem de pensii private, al ături de
sistemul public de pensii existent pân ă la
aderarea la UE. Astfel, având în vedere
recomand ările Uniunii Europene în acest
domeniu, sistemul public de pensii
reprezint ă pilonul I , iar sistemul de
pensii private cuprinde dou ă
componente:
– pilonul II – componenta
obligatorie administrat ă privat ,
reglementat prin Legea nr. 411/2004
privind fondurile de pensii administrate
privat, modificat ă și completat ă prin
Legea nr.23/2007;
– pilonul III – componenta
facultativ ă administrat ă privat ,
reglementat de Legea nr. 204/2006
privind pensiile facultative.
Func ționarea sistemului de pensii
private a început cu pilonul III al pensiilor
facultative (de la 1 ianuarie 2007),
urmând ca pilonul II s ă devin ă func țional
la începutul anului 2008.
Sistemul de pensii obligatorii
administrate privat – pilonul II – este un
sistem obligatoriu pentru persoanele nou
intrate pe pia ța muncii care au cel mult
35 de ani și este facultativ ă pentru
celelalte categorii de persoane în vârst ă
de pân ă la 45 de ani, care sunt deja
asigurate și contribuie la sistemul public
de pensii.
O persoan ă poate avea un singur
cont la fondul de pensii al c ărui
participant este și nu poate avea alt cont
la un alt fond, în schimb, poate s ă-și
transfere contul de la un fond la altul,
pl ătind o penalitate pentru acest transfer.
Conform legii, persoanele care
sunt obligate s ă adere la un fond și nu o
fac în termen de 6 luni, vor fi repartizate
aleatoriu la un fond de pensii de c ătre
institu ția de eviden ță – casa de pensii.
Dup ă aderare sau repartizare,
participan ții sunt obliga ți s ă contribuie la
fond pe toat ă perioada în care datoreaz ă
contribu ția la sistemul public de pensii. În primul an de colectare (anul 2008)
contribu ția – ce se va re ține și se va vira
în acela și mod ca și contribu ția pentru
pensia de stat – este de 2,5% din
contribu ția individual ă la sistemul public
de pensii și va ajunge la 8% într-o
perioad ă de zece ani.
În luna aprilie 2007 este prev ăzut ă
demararea procesului de autorizare și
avizare a entit ăților care vor s ă activeze
pe aceast ă pia ță , iar din luna august
2007, participan ții pot alege fondul de
pensii la care doresc s ă adere, urmând
ca din luna ianuarie a anului 2008 s ă
înceapă colectarea contribu țiilor la
fondurile de pensii administrate privat.
Dat fiind c ă în România speran ța de
via ță a femeilor dup ă pensionare este, în
medie, cu zece ani mai mare decât cea a
bărba ților, valoarea contribu țiilor unei
femei la un fond de pensii se va împ ărți
la un num ăr mai mare de ani decât în
cazul b ărbatului, ceea ce în condi ții de
egalitate a valorii contribu țiilor va face ca
pensia lunar ă a femeilor s ă fie mult mai
mic ă decât cea a b ărba ților. S-a propus
ca, la calculul pensiei lunare, s ă se
utilizeze tabele biometrice unisex,
folosindu-se media aritmetic ă dintre
speran ța medie de via ță a femeilor și cea
a b ărba ților. Estim ările f ăcute în leg ătur ă
cu acest aspect indic ă faptul c ă num ărul
mai mic de ani de munc ă, câ știgurile mai
mici și speran ța de via ță mai mare a
femeilor pot conduce la o reducere a
pensiei medii a femeilor cu 34% în
comparație cu cea din sistemul public.
Pentru sistemul de pensii
facultative administrate privat –
pilonul III, societatea ce administreaz ă
astfel de fonduri trebuie s ă dispun ă de un
capital minim prev ăzut de lege în
echivalentul în lei a 1,5 milioane de euro.
Pentru a se constitui, fondurile de
pensii facultative trebuie s ă aib ă
minimum 100 de participan ți (spre
deosebire de 50 în cazul pensiilor
administrate în pilonul II) și urmeaz ă s ă
func ționeze pe baza unui prospect de
emisiune, numit și schem ă de pensii ,
asem ănător cu un fond deschis de
investi ții ce ofer ă în plus și protec ție de
invaliditate – ca form ă de asigurare.

Anul VI, Nr. 6/2007 117
Participan ții cotizeaz ă cu
maximum 15% din venitul brut anual
al unei persoane iar statul ofer ă scutire
de impozit pentru o sum ă de pân ă la 200
de euro pe an, atât pentru angajat, cât și
pentru angajator. Propunerea la un fond
de pensii facultative o face angajatorul și
sindicatul sau reprezentan ții salaria ților
prin contractul colectiv de munc ă sau
angajatorul singur sau prin asociere cu
al ți angajatori și reprezentan ți ai
salaria ților. Angajatorul constituie și
vireaz ă lunar contribu ția datorat ă de
fiecare angajat care a aderat la un fond
de pensii facultative, pe baza actului
individual de aderare la prospectul
schemei de pensii facultative încheiat cu
un administrator.
Ca și în cazul fondurilor deschise
de investi ții, fondurile de pensii vor fi de
mai multe tipuri, cu diferite grade de risc,
care se vor adresa unor categorii diferite
de popula ție. În prospectul schemei de
pensii facultative este obligatoriu s ă fie
prev ăzut și gradul de risc al fondului, și
anume: risc ridicat, mediu sau sc ăzut. De
asemenea, administratorii fondurilor
de pensii vor avea restric ții în leg ătur ă
cu expunerile pe instrumentele financiare
cu grad mai ridicat de risc, cum sunt
ac țiunile.
În ce prive ște riscurile investi ției ,
acestea depind de tipul fondului ales. La
alegerea unui fond, trebuie ținut cont de
raportul dintre risc și randament. Cel mai
mare grad de risc îl prezint ă fondurile de
ac țiuni, care depind de evolu ția bursei,
iar cel mai echilibrat raport
risc/randament este în cazul fondurilor
diversificate. Pe termen lung îns ă, este
mai avantajos un fond de ac țiuni.
La alegerea unui fond de pensii
private, trebuie luat în calcul, în primul
rând, gradul de risc pe care fiecare este
dispus s ă și-l asume. Este
recomandabil ă contribu ția la un singur
fond de pensii private, iar odat ă cu
înaintarea în vârst ă, trebuie ales un fond
cu grad de risc mai sc ăzut, mai pu țin
volatil, cu randament mai mic, dar mai
sigur. Dac ă persoanele tinere pot s ă
aleag ă fonduri cu plasamente mai mari în
ac țiuni, care pot aduce profituri mai mari, cu riscuri evident mai mari, cei mai în
vârst ă trebuie s ă fie mai aten ți cu ace ști
bani, întrucât le va fi mai greu s ă
recupereze eventuale pierderi importante
în portofoliu.

4. Politica de investi ții a unui fond de
pensii

Plasamentele unui fond de pensii
sunt a șezate, ca orice alt tip de
plasament, pe coordonatele câ știg-risc,
cu observa ția c ă ele trebuie gestionate în
regim privat, cât mai independent de
guvernan ți și politicianism.
Administratorul unui fond de pensii
trebuie s ă elaboreze o declara ție
privind politica de investi ții cu privire la
regulile de investire:
-strategia de investire a activelor în raport
cu natura și durata obliga țiilor;
-metode de evaluare a riscurilor
investi ționale;
-procedurile de management al riscului;
-metoda de revizuire a regulilor de
investire;
-persoanele responsabile de luarea
deciziilor și realizarea investi țiilor,
procedurile pentru luarea deciziilor.
În tabelul nr. 1 sunt sintetizate
limitele maxime pe feluri de plasamente
pe care trebuie s ă le respecte
administratorii de fonduri de pensii.
Constrângeri privind modalit ățile
de investire pentru activele fondului
de pensii facultative
Tabel nr.1

Posibilit ăți de investire a
activelor
Limita max.
din fondul
total al
activelor %
Instrumente ale pie ței monetare,
inclusiv conturi și depozite în lei la
o banc ă 20
Titluri de stat emise de Ministerul
Finan țelor Publice din România,
de state membre ale UE sau
apar ținând Spa țiului Economic
European – SEE 70
Obliga țiuni și alte valori mobiliare
emise de autorit ățile administra ției
publice locale din România sau din
statele membre ale UE ori
apar ținând SEE 30
Valori mobiliare tranzac ționate pe 50

Finan țe – Provoc ările viitorului 118
pie țe reglementate și
supravegheate din România, din
statele membre ale UE sau
apar ținând SEE
Titluri de stat și alte valori
mobiliare emise de state ter țe 15
Obliga țiuni și alte valori mobiliare
tranzac ționate pe pie țe
reglementate și supravegheate,
emise de autorit ățile administra ției
publice locale din state ter țe 10
Obliga țiuni și alte valori mobiliare
ale organismelor str ăine
neguvernamentale, dac ă aceste
instrumente sunt cotate la burse
de valori autorizate și îndeplinesc
cerin țele de rating 5
Titluri de participare emise de
organisme de plasament colectiv
în valori mobiliare din România
sau din alte ță ri 5
Sursa: prelucrare din Legea 204/2006 privind
pensiile facultative, art. 87, M.Of. Partea 1 nr. 4 70
din 31/05/2006

Investi țiile activelor fondurilor de
pensii facultative sunt scutite de impozit
pân ă la momentul pl ății dreptului cuvenit
participan ților și beneficiarilor.
Conform legii, activele fondului
de pensii facultative nu pot fi investite
în:
a) active care nu pot fi înstr ăinate
prin lege;
b) active a c ăror evaluare este
incert ă, precum și în antichit ăți, lucr ări de
art ă, autovehicule și altele asemenea;
c) bunuri imobiliare;
d) ac țiuni, obliga țiuni și alte valori
mobiliare emise de administrator;
e) orice alte active stabilite prin
normele adoptate de CSSPP.
Fiecare participant are posibilitatea
să cunoasc ă rentabilitatea fondului la
care a aderat , prin publicarea lunar ă de
către CSSPP a informa țiilor cu privire la:
a. rata medie ponderat ă de
rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii
facultative pentru ultimele 24 de luni;
b. rata de rentabilitate a fiec ărui
fond de pensii facultative pentru ultimele
24 de luni;
c. rata de rentabilitate minim ă a
tuturor fondurilor.
În cazul în care rata de
rentabilitate a unui fond de pensii
facultative este mai mic ă decât rata de rentabilitate minim ă a tuturor fondurilor
de pensii din România în 4 trimestre
consecutive, CSSPP retrage autoriza ția
de administrare a administratorului
respectiv.
În ce prive ște modul de plat ă a
sumelor prin fondul de pensii private ,
urmeaz ă ca în urm ătorii ani s ă fie
elaborat ă legisla ția corespunz ătoare,
vârsta minim ă de încasare a sumelor prin
fondul de pensii private fiind de 60 de
ani, investitorul având acces la o parte
din suma total ă3.
Durata minim ă de cotizare la
sistemul de pensii private este de
șapte ani și jum ătate , ce corespunde cu
90 de contribu ții lunare . În cazul în care
beneficiarul direct moare înainte s ă
încaseze toat ă suma, banii investi ți
rămân mo ștenire succesorilor legali.
Aceasta este una dintre marile deosebiri
fa ță de sistemul de pensii de stat, când,
dup ă deces, se întrerupe plata pensiei.
Dac ă investitorul nu este mul țumit de
modul cum sunt administra ți banii, dup ă
doi ani se poate muta la un alt fond sau
poate alege s ă repartizeze contribu ția
lunar ă la mai multe fonduri.
Dac ă un cet ățean român vrea s ă
adere la un fond str ăin de pensii
facultative, acesta trebuie s ă transmit ă
inten ția sa și alte informa ții relevante
către administratorul de fond ales. Aceste
date sunt trimise de fondul respectiv
către comisia de supraveghere a pie ței
locale, apoi, comisia din str ăin ătate ia
leg ătura cu autoritatea român ă din
domeniu, pentru a primi de la aceasta
cerin țele stabilite de legisla ția român ă
privind pensiile facultative. Dac ă în dou ă
luni fondul str ăin nu prime ște nicio
notificare din partea autorit ății
competente a statului membru de origine,
administratorul poate începe s ă
gestioneze din oficiu schema de pensii
facultative cu participan ți din România.

3În Polonia, sistemul de pensii private func ționeaz ă
de 6 ani si nu exist ă înc ă elaborat ă o lege care s ă
stabileasc ă modalitatea de plat ă a pensiei la
momentul atingerii vârstei ce d ă dreptul la primirea
banilor investi ți.

Anul VI, Nr. 6/2007 119
Cele mai mari fonduri de pensii
ocupa ționale transfrontaliere din UE
apar țin unor multina ționale precum Shell,
Philips, IBM, Unilever, Siemens, Nestle
sau Nokia. Numai activele fondului Shell
dep ăș esc 32 de miliarde de euro.
În România, opt asigur ători, patru
administratori de fonduri mutuale și
câteva societ ăți de administrare din afara
ță rii și-au anun țat deja inten ția de a intra
pe pia ța pensiilor private.

5. Plasamentele financiare ale
investitorilor institu ționali în UE 4

Dinamica anual ă a valorii activelor
totale de ținute de organismele de
plasament colectiv din zona euro și-a
continuat sc ăderea în trimestrul III 2006
(15,6 la sut ă fa ță de 19,1 la sut ă în
trimestrul anterior). În linii mari, aceast ă
evolu ție s-a consemnat la nivelul tuturor
tipurilor de fonduri, de și decelerarea a
fost mai pronun țat ă în cazul fondurilor de
capital și al categoriei „alte fonduri”.
Evolu țiile consemnate de valoarea
stocului de active totale cuprind
diferen țele din reevaluare generate de
varia țiile în pre țurile activelor și, în
consecin ță , s-ar putea s ă nu redea
imaginea integral ă a comportamentului
investitorilor institu ționali. În acest sens,
datele furnizate de FEFSI indic ă faptul c ă
volumul de vânz ări anuale nete de titluri
ale fondurilor de investi ții (exclusiv
fondurile de pe pia ța monetar ă) s-a
diminuat în trimestrul III 2006 fa ță de
trimestrul anterior, declin la care au
contribuit toate tipurile de fonduri. Totu și,
de și volumul de vânz ări anuale nete s-a
men ținut la valori pozitive ridicate în
cazul fondurilor de capital și al celor
echilibrate, fondurile de obliga țiuni au
consemnat ie șiri nete anuale, iar volumul
de cesiuni anuale nete de titluri ale
fondurilor de pe pia ța monetar ă au r ămas
la un nivel extrem de sc ăzut.
Ritmul anual de cre ștere a
plasamentelor financiare totale ale
societ ăților de asigur ări și fondurilor de

4 Buletinul lunar al BCE, martie 2007, pp.22-23,
www.bnro.ro. pensii din zona euro a consemnat o
relativ ă pierdere de ritm în trimestrul III
2006 (6,7 la sut ă fa ță de 7,1 la sut ă în
trimestrul anterior). Aceast ă evolu ție
reflect ă o contribu ție mai însemnat ă din
partea plasamentelor în depozite, care a
fost totu și contrabalansat ă pe deplin de
sc ăderile înregistrate de plasamentele în
instrumente de îndatorare și în ac țiuni
cotate. Ritmul anual de cre ștere a
plasamentelor în ac țiuni ale organismelor
de plasament colectiv a r ămas practic
nemodificat, la un nivel considerat ridicat
în compara ție cu anii anteriori.
În ansamblu, cele mai recente date
confirm ă trendul imprimat plasamentelor
financiare înc ă din prima jum ătate a
anului 2006: sectorul nefinanciar a
continuat s ă investeasc ă sume
importante în produsele oferite de
societ ățile de asigur ări și fondurile de
pensii, iar acestea, la rândul lor, au
continuat s ă investeasc ă aceste active,
în propor ție mult mai mare decât în anii
preceden ți, în unit ăți ale organismelor de
plasament colectiv (exclusiv fondurile de
pe pia ța monetar ă).

6. Concluzii

Cre șterea rolului fondurilor de
pensii se înscrie în tendin ța de mutare a
interesului popula ției din sfera
intermedierii bancare în sfera
intermedierii financiare, concomitent cu o
cre ștere a gradului de responsabilizare
economic ă a fiec ărui individ.
Fondurile de pensii au o serie de
caracteristici comparativ cu celelalte
tipuri de investitori institu ționali.
Mai mult de jum ătate din popula ția
activ ă din ță rile din Europa Central ă și de
Est, pe lâng ă pensiile de stat, ia în
considerare investi țiile în pensii private
individuale, iar una din cinci persoane din
aceasta zon ă de ține, deja, un produs de
pensii complementar.
Dintr-un studiu realizat de
Unicredit Group se arat ă c ă popula ția din
segmentul de vârst ă 30-39 de ani este
cea mai activ ă în privin ța investițiilor într-
o pensie suplimentar ă. În ansamblu,

Finan țe – Provoc ările viitorului 120
aproape 60% dintre persoanele din
aceast ă categorie de vârst ă au început
deja s ă economiseasc ă în vederea
pension ării sau iau în considerare
aceast ă posibilitate.
În prezent îns ă, în România, doar
7% dintre persoane de țin un produs de
investi ții asem ănător pensiilor private,
comparativ cu media de 20% din Europa
Central ă și de Est. Având în vedere c ă
pensiile private nu și-au început înc ă
activitatea în țara noastr ă, acest procent
nu este atât de redus, cu atât mai mult cu
cât primele colect ări pe baza Pilonului III
ale sistemului privat de pensii vor fi
realizate în 2007.
Cele mai recente date privind
investitorii institu ționali din UE confirm ă
faptul c ă societ ățile de asigur ări și
fondurile de pensii sunt principalii
investitori în organismele de plasament colectiv, în timp ce sectorul privat
nefinanciar a continuat s ă î și majoreze
plasamentele în produse de asigur ări și
de pensii.
Pentru politica de investi ții ar trebui
avute în vedere și alte dou ă aspecte:
– fondurile de pensii trebuie s ă
devin ă mult mai active ca investitori pe
pia ța plasamentelor private pentru
companiile familiale, ca suport al cre șterii
locurilor de munc ă și al competitivit ății;
– de asemenea, ar trebui s ă fie
publicate și plasamentele fondurilor de
pensii în marile companii.

Cristea Mirela, Dr ăcea Raluca,
Narcis Eduard Mitu, Asigur ări de via ță și fonduri de pensii , Editura Universitaria
Craiova, 2007;
Popa Ana, Cristea Mirela Sistemul de pensii ocupa ționale și asigur ările de via ță ,
Tribuna Economic ă, nr. 10/2005;
Preda, Marian, Dobo ș,
Cristina, Vlad Grigora ș , Sistemul de asigur ări de pensii în România în perioada de
tranzi ție: probleme majore și solu ții , Studiul nr. 9, Institutul
European din România, 2004;
**** Pension Markets in Focus, Global Pension Statistics
project and Insurance Statistics database, Retrieve d June,
2005, from OECD database;
**** Portfolio Limits- Pension investment restrictions
compromise fund performance , Pension Reform Primer
Notes, from The World Bank database, 2000;
**** Financial Management Solutions and Options for Prov iding
the Real Growth of the Pension Rate in Romania, Studii de
Impact (PAIS I), IER,
http://www.ier.ro/studiiimpactPAIS1.html;
http://www.bnro.ro Banca Na țional ă a României;
http://www.efama.org/ Federa ția European ă a Fondurilor și Societ ăților de
Investi ții – FEFSI;
http://www.ecb.int Banca Central ă European ă;
http://www.csspp.ro/ro/ Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Priv ate –
CSSPP.
REFERIN ȚE BIBLIOGRAFICE