ANUL UNIVERSITAR 2016 -2017 UNIVERSITATEA POLITEHNICA [607289]

ANUL UNIVERSITAR 2016 -2017 UNIVERSITATEA POLITEHNICA
DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

ADMINISTRAȚIE ȘI LEGISLAȚIE RURALĂ

JUDEȚUL TULCEA

BURLACU CRISTINA
GRUPA 745 IDRD

1

CUPRINS
1. INTRODUCERE 2
2. PREZENTAREA JUDEȚULUI
2.1. Relieful.
2.2. Capitalul antropic. Infrastructura edilitară
2.3. Economia.
2.4. Turismul . 3
6
8
9
12
3. PLANUL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ
3.1. Viziunea strategica.
3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltării.
3.3. Domenii prioritare. 14
14
15
15
4. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT privind caracteristici le geografice ale municipiului T ulcea
Analiza SWOT privind capitalul antropic și infrastructura edilitară la nivelul
municipiului Tulcea
Analiza SWOT privind caracteristic ile economice ale municipiului T ulcea
Analiza SWOT privind car acterist icile sociale ale municipiului T ulcea 17
17
18

20
21

2
1. INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare a Municip iului Tulcea definește o imagine clară a obiectivelor
strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună
cu principalii actori locali și le -au asumat pentru orizontul de timp 2020.
Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a
municipiului Tulcea, un document de sprijin al administrației publice pentru a sluji comunitatea
locală. Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game lar gi de
instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale
municipiului și, ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada
vizată de aceasta.
Analizele, consultările publice derul ate, implicarea proactivă a administrației publice
locale au generat idei și opinii valoroase, pe baza cărora s -au conturat elementele strategiei de
dezvoltare a municipiului Tulcea pentru orizontul 2020. Strategia de dezvoltare este un instrument
de polit ică publică cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de
timp acoperit. Strategia va permite focalizarea și ajustarea continuă a eforturilor administrației
publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitoril or municipiului, către creșterea
calității vieții acestora, bazate pe promovarea identității locale. Pentru anul 2020 municipiul
Tulcea își propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv și cu
resurse umane adaptate realității s ocio-economice interne. Această evoluție va putea deveni
posibilă prin:
 valorificarea durabilă a poziției geo -strategice și a resurselor naturale;
 creșterea adaptabilității locuitorilor la particularitățile socio -economice locale și
promovarea incluz iunii sociale;
 facilitarea accesului la utilități, servicii de calitate în domeniile asistență socială, sănătate
și educație;
 susținerea culturii antreprenoriale și a inovării;
 creșterea competitivității și atractivității economice la nivelul muni cipiului Tulcea;
 implicarea transparentă și activă a instituțiilor pentru dezvoltarea economico -socială
echilibrată a municipiului.
Srategia de dezvoltare este un instrument util autorității publice locale din mai multe
perspective:
 permite identifi carea nevoilor de dezvoltare, respctiv a potențialului de dezvoltare a
zonei;
 permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcționarea acestora către prioritățile de
dezvoltare stabilite;
 permite identificarea unor soluții la problemele cu care se confruntă și operaționalizarea
acestora;
 permite atragerea de fonduri din surse rambursabile și/ sau nerambursabile;

3
 permite transparența decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare
publică.

2. PREZENTAREA JUDEȚULUI
Județul Tulcea este situat în extremitatea de E -SE a României, în partea central -nordică a
Dobrogei, la gurile Dunării, cu ieșire la Marea Neagră (în E), la granița cu Republica Moldova și
Ucraina (în N), limitat de județele Galați (NV), Brăila (V) și Constanța (S ), la intersecția paralelei
de 45° latitudine N cu meridianul de 29° longitudine E.
Pe teritoriul județului se află punctul extrem estic al României, respectiv 29°41'24"
longitudine E, la Sulina. Suprafața totală este de 8499 kmp (3,56% din suprafața țării ), locul 4 pe
țară, după jud. Timiș, Suceava și Caraș -Severin. Din suprafața totală a județului, 3446 kmp
reprezintă suprafața zonelor umede constituită din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim
Sinoie.
Județul Tulcea, datorită unui climat specific Dobr ogei de Nord (continental excesiv de tip
pontic), și a formelor de relief variate, beneficiază de o diversitate biologică deosebită atât prin
numeroasele tipuri de habitate și ecosisteme, cât și prin multitudinea de specii de floră și faună.
Suprafața jude țului este acoperită în proporție de 60% de ecosisteme naturale și
seminaturale, identificându -se un număr de 38 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar
care sunt incluse în Anexa I a Directivei Habitate, și pentru care s -au instituit cele 8 Si turi de
Importanță Comunitară. Delta Dunării adăpostește 18 dintre aceste habitate care nu se regăsesc în
celelalte zone ale județului. De asemenea în zona marină a Deltei Dunării se regasesc alte două
tipuri de habitate specifice și există de asemenea hab itatul 1180 “ Structuri submarine create de
scurgeri de gaze” unic la nivel de țară.
Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizează zona Dobrogei de Nord,
determină existența unui număr mare de specii de floră și faună sălbatică, multe dintre ele fiind
endemice, rare, vulnerabile sau periclitate.
În județul Tulcea în prezent sunt legiferate un număr de 34 de arii naturale protejate de
interes național a caror situatie este prezentata in tabelul alaturat:

Denumire Actul
de
declarare Categoria
ariei protejate Supra
fața
ha Localizare Administrator
/Custode Suprapunere cu ariile protejate de
interes comunitar
Parcul
Național Munții
Măcinului Legea
5/2000 Parc
Național 11 321 O.S.
Macin
Administrația
Parcului Național
Munții Măcinului ROSCI 0123 Muntii Macinului
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Pădurea
“Valea Fagilor” Legea
5/2000 Rezervație
forestieră 154 O.S.
Macin Administrația
Parcului Național
Munții Măcinului ROSCI 0123 Muntii Macinului
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Rezervația
botanică “ Korum
Tarla” Legea
5/2000 Rezervație
botanică 2 O.S.
Babadag
– ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Locul fosilifer
Dealul
Bujoarele Legea
5/2000 Rezervație
geologică 8 Comuna
Turcoaia – ROSPA 0073 Macin Niculitel
Rezervația
geologică Legea
5/2000 Rezervație
geologică 9,7 Comuna
Valea Asociația
GeoD pentru ROSCI 0060 Dealurile
Agighiolului

4
“Agi ghiol” Nucarilor
Promovarea
Geodiversității
Vârful Secaru Legea
5/2000 Rezervație
naturală 34,5 OS
Ciucurova – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Rezervația de
liliac “Fântâna
Mare” Legea
5/2000 Rezervație
naturală 0,3 O.S.
Ciucurova – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Rezervația de
liliac „Valea
Oilor” Legea
5/2000 Rezervație
naturală 0,35 O.S.
Ciucurova – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Rezervația
naturală “ Dealul
Bujorului” Legea
5/2000 Rezervație
naturală 50,8 O.S.
Ciucurova – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Pădurea
Niculițel Legea
5/2000 Rezervație
naturală 11 – – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Pădurea
Babadag -Codru HG
2151/2004 Rezervație
naturală 524,6 Ocolul
Silvic
Babadag – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Lacul Traian HG
2151/2004 Rezervație
naturală 326 Comuna
Cerna AJPS Galați ROSPA 0040 Dunarea Veche
Bratul Macin
ROSCI 0012 Bratul Macin
Muchiile
Cernei -Iaila HG
2151/2004 Rezervație
naturală 1891 Comuna
Cerna si
Dorobantu – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 009 1 Padurea Babadag
Beidaud HG
2151/2004 Rezervație
naturală 1121 Comuna
Beidaud – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0100 Stepa Casimcea
Valea
Mahomencea HG
2151/2004 Rezervație
naturală 1029 Comuna
Casimcea – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0100 Stepa Casimcea
Dealul
Ghiunghiurmez HG
2151/2004 Rezervație
naturală 1421 Comuna
Dorobantu – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Chervant –
Priopcea HG
2151/2004 Rezervație
naturală 568 Comuna
Cerna si
OS Cerna – ROSCI 0201 P odisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Călugăru –
Iancina HG
2151/2004 Rezervație
naturală 130 Comuna
Jurilovca – ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe
ROSCI 0065 Delta Dunarii
Muntele
Consul HG
2151/2004 Rezervație
naturală 328 Comu na
Horia si
Izvoarele – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Dealul Sarica HG
2151/2004 Rezervație
naturală 100,1 OS
Niculitel – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Dealurile
Beștepe HG
2151/2004 Rezervați e
naturală 415 Comuna
Mahmudia
si
OS Rusca APM Tulcea ROSPA0009 Bestepe Mahmudia
Enisala HG
2151/2004 Rezervație
naturală 57 Comuna
Sarichioi – ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe
Carasan -Teke Hg
2151/2004 Rezervație
naturală 244 Ocolului
Silvic
Niculitel – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Valea
Ostrovului HG
2151/2004 Rezervație
naturală 61,8 O.S.
Cerna – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel

5
Uspenia HG
2151/2004 Rezervație
naturală 22 Ocolul
Silvic
Ciucurova – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Edirlen HG
2151/2004 Rezervație
naturală 25,5 Ocolul
Silvic
Niculitel – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Casimcea
HG
2151/2004 Rezervație
naturală 137 Comuna
Casimcea – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0100 Stepa Casimcea
Colțanii Mari
HG
2151/2004 Rezervație
naturală 53 Comuna
Casimcea – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0100 Stepa Casimcea
Peceneaga
HG
2151/2004 Rezervație
naturală 132 Comuna
Peceneaga – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag –
Măgurele HG
2151/2004 Rezervație
naturală 292 Ocolului
Silvic
Ciucurova – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0091 Padurea Babadag
Războieni HG
2151/2004 Rezervație
naturală 41 Comuna
Casimcea – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0100 Stepa Casimcea
Dealul
Deniztepe HG
2151/2004 Rezervație
naturală 305 Comuna
Mihail
Kogălniceanu SOR și
Fundația Eco
Pontica ROSCI 0067 Deniz Tepe
ROSPA 0032 Denis Tepe
Dealul
Mândrești HG
2151/2004 Rezervație
naturală 5 Comuna
Niculițel – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel
Mânăstirea
Cocoș HG
2151/2004 Rezervație
naturală 4,6 Ocolului
Silvic
Niculitel – ROSCI 0201 Podisul Nord
Dobrogean
ROSPA 0073 Macin Niculitel

6
2.1. Relieful și resursele naturale
În geografía europeană, Tulcea reprezintă zona unde Dunărea, după ce a străbătut 2.860
km, ajunge să -și trimită apele în marele rezervor al Mării Negre, prin cele trei brațe: Chilia,
Sulina și Sfântu Gh eorghe. Cadrul natural al orașului este vastul amfiteatru cu fața spre Dunăre,
locul unde se întâlnesc toate drumurile din nordul podișului dobrogean și se leagă tot aici cu
fluviul Dunărea, care atinge vechea urbe a Tulcei între milele 38 și 39, apoi își urmează drumul
spre mare, prin gurile sale de vărsare.
Teritoriul orașului Tulcea se află așezat în concavitatea formată, spre sud, de un foarte
strâns cot al Dunării și este încadrat, către est și vest, de două promontorii, care reprezintă
terminațiile n ordice ale unor culmi deluroase prelungi. Aceste două culmi, împreună cu un
aliniament de dealuri înalte, situate spre sud (Dealurile Tulcei), închid pe trei laturi bazinele
hidrografice și torențiale ale unor mici văi. Orașul se poate înscrie și în limite le mai largi ale
apelor care, am putea spune, formează un alt inel în jurul său, întrerupt numai în partea sa sudică.
Astfel, la nord se află cotul Tulcea al Dunării, la est lacul Zaghen, iar la vest bălțile Somovei.
Cele trei –patru văi afluente Dunării fo rmează, împreună, o arie depresionară, în trepte și cu
aspect de amfiteatru, situată oarecum în prelungirea malului concav din cotul Dunării. Această
depresiune, împreună cu cele două culmi laterale amintite, cuprind cea mai mare parte din
intravilanul loc alității.
Teritoriul administrativ al Municipiului Tulcea se extinde pe dealurile din jur, cuprinzând
o parte din culmile și versanții acestora, dar și pe malul stâng al fluviului în porțiunea de luncă
din interiorul cotului Brațului Tulcea (localitatea T udor Vladimirescu – așezare rurală amplasată
intro zonă inundabilă). Cele șapte coline cu altitudini reduse (100 -200 m) care circumscriu orașul
Tulcea, reprezintă, de fapt, cele mai vechi formațiuni geologice ale Europei. Dintre acestea, cele
mai apropiate sunt:
 Hora Tepe la NE,
 Dealul Carierei la SE,
 Dealul Mare la Sud și
 Dealul Taberei.
Printr -o astfel de poziție, Municipiul Tulcea este situat, pe de o parte, în aria depresionară
formată din interferența dintre Dunărea Maritimă și Delta Dunării și, pe de altă parte, în Podișul
Dobrogei de Nord, o regiune geografică foarte diferită de primele două, prin structura geologică,
altitudine, geneza și aspectul reliefului.
Această alăturare a celor mai vechi formațiuni geologice ale Europei (munți, podi șuri și
dealuri, formațiuni de vârstă precambriană din lanțul Munților Hercinici, în trerupte de
depresiuni), cu cele mai noi formațiuni geomorfologice (Delta Dunării), dar și interferența
geografică cu fluviul Dunărea, conferă Municipiului distincție și of eră premisele dezvoltării unui
centru urban cu funcțiuni comerciale, industriale, agroindustriale și turistice complexe.

7

Resursele naturale neregenerabile identificare la nivelul Municipiului Tulcea sunt cele
din perimetrul Rezervației Biosferei Delta D unării: nisip cuarțifer pentru siderurgie, minereuri de
metale grele în nisipurile grindurilor litorale, turbă.
Resursele naturale regenerabile suntapa, solul , pădurile, fauna și flora, energia eoliană.
La nivelul Municipiului Tulcea, acestea arată astfe l:
Resurse de apă – Din punct de vedere hidrografic, Municipiul Tulcea este dominat de
prezența fluviului Dunărea, care în acest sector are direcția de curgere nord -vest spre sud -est.
Evoluția calității apei fluviului Dunărea prezintă o importanță deosebi tă deoarece reprezintă
sursa principală a sistemului de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Tulcea. În sectorul de
bazin hidrografic al Dunării aferent Municipiului Tulcea există o suprafață importantă acoperită
cu lucii de apă din care se remarcă pr ezența a două lacuri naturale Ciuperca și Zaghen.
Cele mai importante bazine hidrografice de pe teritoriul Municipiului Tulcea sunt, de la
vest la est, văile tributare Lacului Casla, afluenții Lacului Ciuperca, Valea Lipca și afluenții
acesteia, la care se adaugă un bazin hidrografic mai mare afluent al Bălții Zaghen și Valea Jurca.
Lacul Ciuperca făcea parte în sec. XVIII din lunca inundabilă a fluviului Dunărea, respectiv
brațul Tulcea. În prezent acest lac are malurile amenajate și se află în legătură cu fluviul Dunărea

8
prin intermediul unei stații de pompare construită în anii 1970, în zona gării CFR. A fost
amenajat ca o zonă de agrement pentru locuitorii orașului și pentru turiști. În anul 2010 primăria
municipiului a finalizat proiectul de „Reconstruc ție ecologică a Lacului Ciuperca”
Fond forestier – pădurile, cel mai complex și cuprinzător ecosistem terestru, cu legi
proprii de dezvoltare, au importanță economică, socială și ecologică. Lor li se datorează în cel
mai înalt grad stabilitatea și calitate a factorilor fundamentali ai mediului (aerul, apa și solul).
Valoarea economică a pădurilor din municipiu este dată de masa lemnoasă ce poate fi
exploatată pentru industrializare (construcții, mobilier, celuloză) și pentru încălzirea locuințelor,
de fondul cinegetic, de vegetație (produse accesorii ale pădurii: plante medicinale, fructe de
pădure, ciuperci comestibile, răchită), dar și de condițiile pe care le oferă turismului. Pe teritoriul
județului Tulcea toate pădurile sunt incluse în fondul forestier n ațional și sunt administrate de
structurile Regiei Naționale a Pădurilor prin Direcția Silvică Tulcea și Ocoalele silvice arondate.
Energia eoliană – energia vântului transformată, cu ajutorul turbinelor, în energie
electrică. Dobrogea a fost identificată ca fiind o zona cu un potențial energetic eolian ridicat, fapt
care contribuie semnificativ la realizarea obligațiilor României în domeniul energiilor
regenerabile și în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera. Conform Planului Local
de Acțiu ne pentru Mediu al Județului Tulcea, revizuit în 2011, la nivelul județului sunt amplasate
parcuri eoliene în zona comunelor Baia, Valea Nucarilor, Topolog, și Casimcea, precum și în
zona orașului Măcin. În zonele Agighiol, Casimcea, Stejaru, Cerna, Mahmud ia, Beștepe sunt în
derulare alte investiții pentru construirea de parcuri eoliene mari, cu turbine eoliene de mare
capacitate. La nivelul Municipiului, conform Bilanțurilor teritoriale transmise de Direcția de
Urbanism a Municipiul Tulcea, suprafața ocupa tă de parcurile eoliene, era, la 31 decembrie
2009, de 127,2493 ha. Acestei suprafețe i se adaugă alte 45.39 ha în 2010 (4 firme primind
autorizație de construire a parcurilor eoliene), pentru ca în anul 2011, alte 4 firme să primească
autorizație de const ruire, pe o suprafață de 141,35 ha Astfel, la 01.01.2012, suprafața totală
afectată parcurilor eoliene, la nivel de municipiu, era de 313,98 ha.
Energia solară este una din sursele de bază ale dezvoltării acestui mileniu, încadrându -se
în conceptul de ene rgie regenerabilă și ecologică. Conform celor publicate de Institutul de
energie și transport (IET) al Comisiei Europene, Municipiul Tulcea se află într -o zonă cu
potențial energetic ridicat (1700kWh/m2 ), ceea ce favorizează investițiile în domeniu pentru
producere de energie electrică și termală, irigații, permițând economisirea resurselor energetice
convenționale și reducerea poluării mediului.

2.2. Capitalul antropic. Infrastructura edilitară

Populația, la 1 iulie 2010, e ra de 245.899 persoane (0,92% din populația țării), din care
122.019 persoane de sex masculin (49,60%) și 123.880 persoane de sex feminin (50.40%).
Populația urbană: 121.992 locuitori (49,3%); rurală: 124.707 locuitori (50,7%).
Densitatea: 28,9 loc/km2.

9
Structura etnică a populației (la recensământul din 18 martie 2002): 90% români, 6,4%
ruși-lipoveni, 0,5% ucraineni, 1,3 % turci, 0,9% rromi, 0,7% greci, 0,3% alte minorități etnice
(maghiari, tătari, germani, bulgari ș.a.).
Reședința administrativă a județ ului este municipiul Tulcea , având o populație de 90.553
de persoane (la data de 1 iulie 2010), fiind cel mai important centru comercial al județului.
Organizarea administrativ -teritorială este următoarea: orașe – 4 (Babadag, Isaccea,
Măcin, Sulina), comun e – 46, sate – 133.
Disfuncțiile existente la nivelul rețelei stradale a Municipiului Tulcea conduc la o
diminuare a capacității de circulație a străzilor, ce compun rețeaua majoră de circulație, făcând -o
nefuncțională pe multe arii și reducând capacitate a acestora de a prelua fluxurile de trafic.
Relația orașului cu gara feroviară, precum și cu cea fluvială se face printr -o singură arteră
principală, care preia astfel toate categoriile de trafic (autovehicule, vehicule de transport public
etc.), dar a car ei capacitate este limitată. Pe strada Isaccei trecerea la nivel cu calea ferată creează
probleme tuturor utilizatorilor. De asemenea, trecerea la nivel cu calea ferată, spre zona
industrială ( str. ing. Dumitru IVANOV), către toate unitățile de pe platfor ma șantierului naval,
creează probleme tuturor participanților la trafic, ceea ce impune rezolvarea acestei probleme
importante pentru agenții economici și salariații acestora.
În vederea menținerii viabilității rețelei rutiere, Compania Națională de Autos trăzi și
Drumuri Naționale a inclus în programul de reabilitare a drumurilor următoarele sectoare de
drumuri naționale, ce reprezintă conexiuni rutiere ale Municipiului Tulcea:
 DN22, Tulcea – Ovidiu, km 178+000 – km 287+400
 DN22, Smârdan – Tulcea, km 86+000 – km 172+000  DN 22, Brăila – Tulcea, km
78+714 – 178+000 (99,29 km lungime)
 DN 22, Râmnicu -Sărat – Brăila – Tulcea – Ovidiu, km 2+800 – 78+174 – 178+000 –
287+400
 DN22 Tulcea – Ovidiu, km 178+000 – km 287+400 (109,40 km lungime)
Un inconven ient major al legăturilor terestre ale județului Tulcea și a zonei Deltei Dunării
cu restul teritoriului este lipsa unui pod peste Dunăre, în zona Brăila. Acest obiectiv de investiții
este evidențiat ca obiectiv de utilitate publică de interes național con form Legii nr. 363/2006
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I – Rețele de transport,
publicătă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 26 septembrie 2006.

2.3. Economia. Agricultura și industria.

Pe parc ursul perioadei 2007 -2011, numărul agenților economici activi stabiliți în
Municipiul Tulcea a înregistrat o evoluție variată. În anul 2008 numărul total al firmelor active
din Municipiu Tulcea a crescut cu 8%, iar în intervalul 2009 – 2011 a înregistrat u n declin
continuu. În dinamica 2007 – 2011, nămărului total al întreprinderilor active s -a redus cu
11,53%, demografic acestea fiind afectate de efectele instalării crizei economice .

10
Per ansamblu, în dinamică 2011/2007, cifra de afaceri cumulate a înregist rat o creștere cu
+69% în agricultură, +33% în construcții, respectiv +25% în sectorul comerț, sfidând efectele
crizei economice. În perioada analizată întreprinderile active au derulat programe de
restructurare, precum și proiecte de investiții care au co ndus la o creștere a competitivității
acestora pe piața internă și externă.
În dinamica 2007/ 2011 numărul total al angajaților s -a redus cu 18,88%, cel mai grav
afectați de efectele crizei economice fiind salariații din sectoarele industrie ( -34,10%),
agricultură ( -33,15%) și construcții ( -23,78%). Pe clase de mărime, cel mai mare număr al
disponibilizărilor s -a înregistrat în întreprinderile mijlocii.
Agricultura deține o mică parte în economia locală a municipiului Tulcea. Pe de altă
parte, sectoarele pe scuit și industria prelucrării peștelui dețin un important rol datorită poziției
geografice și a specificului zonei. Conform informațiilor culese de statistica oficială, în
agricultură, silvicultură și pescuit erau angajați în anul 2011 un număr de 602 sal ariați, în
creștere cu 45% față de numărul de salariați înregistrați la nivelul anului 2007. Datorită
specificului zonei, sectoarele pescuit și industria prelucrării peștelui dețin un important rol în
economia locală.
Municipiul Tulcea este încă un importa nt centru industrial, principalele sectoare de
activitate economică fiind reprezentate de industria de construcții și reparații de nave, industria
metalurgică, industria de construcții, industria prelucrării materialelor de construcții, industria
prelucrăr ii 195 lemnului, industria ușoară (confecții și pielărie), industria alimentară (pește,
carne, lactate, vin, legume, fructe).
Activitățile industriale se desfășoară pe două platforme: de est și de vest.
Pe platforma industrială de vest își desfășoară act ivitatea cele mai importante societăți
comerciale din municipiu din punct de vedere economic, dar și al numărului de angajați. În
ultimii ani întreprinderi industriale importante din municipiul Tulcea, unele energofage, și -au
redus activitatea, conducând l a o scădere semnificativă a producției industriale a municipiului. În
industria extractivă numărul de angajați la nivelul anului 2011 a înregistrat o dinamică pozitivă
față de anul 2007. Numărul de salariați din industria prelucrătoare a înregistrat un tre nd negativ,
înregistrând o reducere de 36% în dinamica 2011/2007, respectiv de 44% în intervalul
2010/2003. În industria energetică numărul angajaților s -a redus constant față de nivelurile
înregistrate în perioada 2003 -2007, reducerea fiind de 50% în dina mica 2011/2007.
Industria de construcții nave din nord vestul Europei și -a exprimat tendința de a transfera
mare parte din capacitățile de producție către țări din Europa Centrală și de Est, printre care și
România. Aceasta a constituit un avantaj pentru ș antierele românești, care și -au concentrat
eforturile pe construcția de corpuri de nave, și mai puțin pe dezvoltarea de echipamente de
propulsie și navigație și echiparea navelor cu acestea. Șantierul naval din Tulcea este localizat la
39.5 mile marine, în partea dreapta a Dunării, în amonte de Tulcea, fiind cel mai tânăr șantier
naval fluvial -maritim din România. Șantierul Naval Tulcea, înființat în 1975, și -a schimbat
numele în anul 1980 în I.C.N.U.T. Tulcea și în anul 1994 în S.C. Șantierul Naval Tulcea S.A.

11
Șantierul a fost înființat inițial cu scopul de a repara navele pe care România le folosea la acea
vreme pentru pescuitul oceanic. Ulterior, unitatea și -a lărgit obiectul de activitate.
S.C. Alum S.A. Tulcea este singura rafinărie de alumină din Român ia, producând
alumina calcinată – materia primă necesară în producerea aluminiului, produselor refractare,
produselor ceramice, cimentului, precum și în tratarea apei. Producția medie anuală este de
500.000 tone. Cea mai mare parte a aluminei fabricate est e cumpărată de Alro, pentru producerea
aluminiului. În 2009, Alum a fost repornit după un program de modernizare și retehnologizare
care a demarat în februarie 2007, și care a presupus înlocuirea unei părți din echipamente cu
scopul eficientizării producți ei și conformării cu normele europene pentru protecția mediului.
După aplicarea programului de retehnologizare, fluxul tehnologic a fost optimizat și au fost
obținute costuri competitive de producție. Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor
Publice, societatea și -a majorat numărul de salariați în intervalul 2007 – 2011 cu 45%, ajungând
la 719 angajați în 2011, pe fondul multiplicării cu aproximativ 10 ori a cifrei de afaceri în
perioada considerată.
S.C. Frigorifer S.A deține cel mai mare depozit frigorific din sud -estul Europei, fiind
situat pe malul Dunării, în municipiul Tulcea (fostul depozit frigorific al Întreprinderii de Pescuit
Oceanic). Spațiul frigorific are o capacitate de depozitare de 16.000 tone și poate fi adaptat la
condiții specia le de refrigerare -18C/ -25C. Din totalul suprafeței de 50.000 mp afectată
utilităților, aproximativ 30.000 mp reprezintă suprafața construită. Instalațiile automatizate pe
bază de amoniac asigură temperaturi stabile și condiții optime de depozitare pentru produse
refrigerate și congelate. De asemenea, depozitele sunt dotate cu rampe moderne pentru încărcare/
descărcare, cu tampon termic. Având acces direct la Delta Dunării, Frigorifer are doc propriu,
unde vapoarele de maxim 5.000 mt pot fi încărcate și des cărcate direct. De asemenea societatea
are acces propriu pe calea ferată pentru transportul de mărfuri.
Industria ușoară produce și comercializează confecții textile și pielărie pe piața internă și
externă, cea mai importantă societate fiind S.C. Confecția S.A. a cărei activitate se realizează în
proporție de 99% pentru export (producția de cămăși).
Societatea comercială Textile Gel & Co Rom S.A. își desfășoară activitatea pe platforma
de est, și este reprezentativă pentru industria produselor textile și d e tricotaje, a confecțiilor de
îmbrăcăminte și a blănurilor, având o prezența constantă în topurile Camerei de Comerț,
Industrie și Agricultură Tulcea.
Pe platforma industrială de est a fost localizată în special industria alimentară și de
prelucrare a ma selor plastice, industrii care au cunoscut un declin, declanșat de fabrica de bere și
continuat de fabrica de conserve din legume și fructe, fabrica de prelucrare a peștelui (S.C. Tulco
S.A.).
Fabrica de preparate din carne Carniprod S.R.L., constituită c a o societate cu capital
românoaustriac, și -a început producția în ianuarie 2007, dispunând de o capacitate de producție
de 50 de tone pe zi. Pentru realizarea necesarului de materie primă, societatea crește anual un
efectiv de 40.000 porci. Produsele soci etății sunt realizate într -o gamă largă și la un nivel

12
calitativ aliniat standardelor europene, păstrând caracteristicile organoleptice ale consumatorilor
noștri.
S.C. Deltalact S.A. Tulcea este o societate cu o tradiție de peste 30 de ani pe piața
romanea scă, producând o gamă diversă de produse din lapte natural fără E -uri sau conservanți,
dotată cu utilaje și echipamente de ultimă generație.
Printre cele mai importante unități comerciale de alimentație publică și depozite prezente
în municipiu se numără Kaufland, PennyMarket, Lidl, Dedeman WinMarkt, Telena, Fraher,
Danaur, Cilicom.
În industria de construcții își desfășoară activitatea doi agenți economici, mari
contribuabili la bugetul local, respectiv S.C. DELTACONS S.A. și S.C. CORAL S.A. În prezent,
pe platforma de est mai funcționează S.C. S.C.U.T. S.A., o unitate cu profil de reparații utilaje,
acționarul majoritar fiind societatea comercială DELTACONS S.A.

2.4. Turismul

Statutul de rezervație naturală și preponderența mediului acvatic conferă o specif icitate
deosebită municipiului Tulcea. Frumusețea și diversitatea peisajului, bogăția și varietatea
vestigiilor arheologice și a monumentelor istorice dau unicitate județului și municipiului Tulcea.
Municipiul Tulcea prezintă un potențial de dezvoltare a a ctivităților turistice, datorat apropierii
de Rezervația Naturală Biosfera Delta Dunării, care deține resurse turistice naturale și antropice.
Turismul reprezintă un deziderat pentru dezvoltarea sustenabilă viitoare a orașului Tulcea și
constituie o priori tate pentru administrația publică locală. Legătura dintre municipiul Tulcea și localitățile
Deltei Dunării este posibilă numai pe căile navigabile interioare (brațele și canalele Dunării). În anul 2011
a fost terminată infrastructura de transport rutier Tu lcea – Mahmudia – Murighiol, care a condus la o
creștere a numărului celor care tranzitează orașul. Rezervația Biosferei Delta Dunării este un muzeu
natural al biodiversității, incluzând 30 de tipuri de ecosisteme și peste 5.000 de specii de floră și faună . În
cadrul Primăriei Municipiului Tulcea își desfășoară activitatea Centrul de Informare Turistică Tulcea,
având rolul de a furniza turiștilor informații despre: municipiu și Delta Dunării; unitățile de cazare și
ofertele acestora; programul curselor ziln ice și al excursiilor cu ambarcațiuni în Delta Dunării; prognozele
meteo; zonele de acces și zonele strict interzise; perioadele de prohibiție pentru pescuit și vânătoare;
zonele de pescuit și vânătoare aprobate de A.R.B.D.D.; fauna și flora existentă; tra seele turistice; locurile
de campare; condițiile și locul de obținere a permiselor de intrare în Rezervația Biosferei Delta Dunării;
obiectivele culturale; restaurantele, terasele, cluburile din Tulcea. Centrul colaborează cu instituțiile
Centrul de Inform are Turistică Tulcea colaborează cu operatorii de turism, cu instituții precum Institutul
Național pentru Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, Institutul de Cercetări Eco -Muzeale, Administrația
Rezervației Biosferei Delta Dunării în vederea obținerii de mat eriale informaționale necesare promovării
turismului în județul Tulcea. Turismul în municipiul Tulcea și pe teritoriul RBDD prezintă un imens
potențial de dezvoltare, acesta desfășurându -se sub mai multe forme:
 turism recreațional prin intermediul agenți ilor de turism sau practicat individual;
 turism științific, practicat de specialiști, cercetători, ornitologi, studenți;
 turism cultural -artistic.

13
 turism rural, cu tradiție în zona RBDD;
 turism pentru practicarea pescuitului sportiv și vânătoar ea sportivă;
 turism pentru practicarea sporturilor nautice.
În Tulcea își desfășoară activitatea Institutul de Cercetări Eco -Muzeale, instituție cu
profil științific și cultural, sub autoritatea Consiliului Județean Tulcea. Institutul are ca scop
cercet area fundamentalã și aplicativă în vederea protejării și valorificãrii științifice, educative,
culturale și turistice a patrimoniului natural și cultural, cu precădere a celui nord -dobrogean.
Traficul de croazieră pe Dunăre reprezintă o importantă sursă de valorificare turistică în
zonă. În prezent acesta prezintă o serie de deficiențe, printre care amintim:
 rate și metode nestandardizate de percepere a taxelor de acostare la ponton , a tarifelor
pentru pasageri în puncte diferite;
 nivelul taxelor de acostare la ponton sunt mai mari decât cele percepute în alte sectoare
pe Dunăre;
 infrastructura de acces spre unele zone de acostare este deficitară;
 calitatea slabă a unor pontoane și facilități de acostare;
 neimplementarea unor reglementări de acostare prioritară pentru navele de croazieră;
 lipsa infrastructurii adiționale (facilități) din zonele de acostare pentru deservirea
vizitatorilor (centre de informare, cafenele, magazine cu artizanat local, etc);
 lipsa unui centru pentru anunțarea curselor de nave și de pasageri (procedură standard
utilizată în țări precum Germania, Austria, Ungaria).
Pentru creșterea numărului de vizitatori în croaziere pe Dunăre se recomandă o serie de
măsuri pentru modernizarea, respectiv standardizarea procedur ilor, a facilităților de primire pe
ponton, inclusiv serviciile de retail, îmbu nătățirea accesului la acostare. Fiind supranumit și
Orașul de la Porțile Deltei Dunării, o parte din economia locală s -a dezvoltat în jurul turismului,
fiind realizate investiț ii în capacitățile de cazare.
Parcul Național Munții Măcinului este o zonă cu ecosisteme naturale și cvasinaturale
situate în mijlocul unei câmpii agricole. Seria de altitudini, condițiile geologice complexe,
microclimatele relativ umede și izolarea de eco sisteme similare, au dat naștere unei concentrații
unice de specii de păduri specifice și ecosisteme, elemente stepice, și de biotopi alpini, de obicei
la altitutidini mici, precum și specii rare și endemice. Aceste ecosisteme din PNMM sunt în mare
măsură intacte și în stare relativ bună Administrațiile forestiere anterioare au fost sensibile la
conservarea peisajului și a biodiversității. (pentru excepții a se vedea capitolul „Amenințări”).
Din ecosistemele de pădure, 31% pot fi considerate naturale, 32% s emi-naturale și 26% intens
motificate, dar acestea mai au specii native. Doar 9% reprezintă plantații de specii locale sau
adaptate.
În zonele intens vizitate de turiști, lucrători forestieri și localnici, există un impact vizibil
asupra peisajului, din ca uza gunoiului aruncat, eroziunii solului, focurilor de tabără, distrugerea
vegetației, și culesului de plante. Acest impact este mult mai evident de -a lungul drumurilor, la
limita parcului în special acolo unde se parchează mașinile , în jurul locurilor de campare , pe
traseele turistice, sau la locurile de popas..

14
Folosirea în perimetrul parcului național de către cercetătorii în domeniul biodiversității a
unor metode de cercetare neadecvate poate constitui de asemenea o amenințare asupra acesteia.
Anumiți cercetători evită obținerea avizului oficial pentru studiile lor și folosesc metode
dăunătoare în studiile științifice cum ar fi: marcarea cu vopsea a carapacelor țestoaselor pentru
studiile privind popularea, colectarea exemplarelor din speciile protejat e sau folosirea incorectă a
capcanelor pentru mamifere sau a plaselor pentru păsări.
Există un interes deosebit în dezvoltarea parcurilor cu turbine eoliene atât în interiorul cât
și în afara parcului național; cu toate că acestea furnizează o sursă de ene rgie curată ele au un
impact semnificativ în peisaj și pot pune în pericol migrația și viețuirea păsărilor mari din zonă.

3. PLANUL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ
Strategia de dezvoltare se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate
la nivel sectorial, precum și prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, național,
regional și corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente. În urma analizelor,
consultărilor publice organizate la nivelul municipiului Tulcea a fost creionat profilul strategic al
municipiului Tulcea – totalitatea trăsăturilor locale care sunt susceptibile a afecta în mod pozitiv
sau negativ zona, influențând pe termen lung dezvoltarea.
Inițial s -a pornit de la creionarea obiectivului general și a obiectivelor specifice de
dezvoltare a municipiului, iar ulterior au fost identificate domeniile prioritare de dezvoltare pe
baza nevoilor și a potențialului de dezvoltare a zonei. În cadrul fiecărui dom eniu prioritar au fost
identificate o serie de măsuri și acțiuni a fi luate în vederea rezolvării problemelor identificate,
care ulterior au generat intervenții / proiecte de dezvoltare. Pe baza analizei diagnostic realizate
anterior și a nevoilor de dezvo ltare identificate au fost identificate mai multe domenii prioritare,
care prin corelare cu potențialul de dezvoltare a municipiului au generat o serie de intervenții
(proiecte de dezvoltare).

3.1. Viziu nea strategică.

Ca orice comunitate urbană, comunitatea locală din municipiul Tulcea deține anumite
caracteristici specifice, care îi asigură o diferențiere de alte comunități similare. Întregul proces
de planificare strategică a municipiului Tulcea ia în considerare aceste caracteristici, fiind
fundamentat pe analizele diagnostic realizat e în etapele anterioare, consultarea unor documente
oficiale care prezintă date statistice, consultări publice cu actorii locali interesați. Viziunea
strategică definită la nivelul municipiului Tulcea pentru un orizont de timp care se întinde până în
anul 2020 prevede:
În anul 2020 municipiul Tulcea va reprezenta un nucleu de dezvoltare, cu un mediu
economic competitiv și resurse umane adaptate realității socio -economice interne.
Evoluția acestui nucleu de dezvoltare va fi posibilă prin:

15
 valorificarea dur abilă a poziției geo -strategice și a resurselor naturale;
 creșterea adaptabilității locuitorilor la particularitățile socio -economice locale și
promovarea incluziunii sociale;
 facilitarea accesului la utilități, servicii de asistență socială, sănătate și educație;
 susținerea culturii antreprenoriale și a inovării;
 creșterea competitivității și atractivității economice în municipiu;
 implicarea transparentă și activă a instituțiilor pentru dezvoltarea economico -socială
echilibrată a municipiului.

3.2. Obiectivele stra tegice ale dezvoltarii

În urma consultărilor publice cu actorii locali interesați, strategia de dezvoltare urmăr ește
următoarele obiective strategice și specifice pe termen mediu si lung:
Obiectivul general
Creșterea calității vieții pentru locuitorii municipiului Tulcea, în acord cu realitățile
economice și sociale interne, concomitent cu crearea unui nucleu de dezvoltare la nivel local,
capabil să genereze vectorii de progres către comunitățile situate în zona Deltei Dunării.
Obiective specifice
Obiectivele specifice definite pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Tulcea sunt
următoarele:
 Dezvoltarea infrastructurii locale, corelată cu implementarea sistemelor adecvate de
management al capitalului natural și de prevenire și gestionare a riscurilor naturale;
 Creșterea oportunităților de participare pe piața muncii, prin susținerea culturii
antreprenoriale, a societății informaționale și a inovării;
 Managementul eco -eficient al consumului de resurse și valo rificarea rațională a acestora
prin promovarea unor practici subordonate creșterii economice sustenabile pe termen lung;
 Dezvoltarea coeziunii sociale locale prin transparentizarea actului decizional al
autorităților publice locale și prin dezvoltarea ca pacității administrative puse în sprijinul
comunității locale.

3.3. Domenii prioritare

Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul municipiului Tulcea pentru orizontul
de timp 2020 au fost identificate următoarele 8 domenii prioritare:
 Protecția elementelor mediului natural ;  Îmbunătățirea infrastructurii locale și creșterea
accesului la servicii publice de calitate;
 Creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor informației în mediul public și privat;
 Promovarea cercetării – dezvoltării. Susținerea inovării;
 Dezvolt area resurselor umane;

16
 Managementul eco -eficient al consumului de resurse;
 Dezvoltarea capacității instituționale;
 Cresterea participarii comunității locale la luarea deciziilor.
În vederea atingerii obiectivelor strategice propuse, considerăm esențială susținerea
colectivă a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunității municipiului Tulcea, precum
și efortul comun în implementarea proiectelor de dezvoltare a munici piului.

17
4. ANALIZ A SWOOT
ANALIZA SWOT PRIVIND CARACTERISTICILE GEOGRAFICE ALE MUNICIPIULUI
TULCEA

PUNCTE TARI:
 Municipiul deține un triplu statut de protecție:
o Rezervație a Biosferei;
o Zona umedă de importanță internațională în special ca habitat al păsărilor de apă;
o Aparține Patrimoniului Natural Mondial.
 Teritoriul este echipat cu obiective naturale devenite și turistice, reprezentate de fluviul
Dunărea, Rezervația Biosferei Delta Dunării, Lacurile Zaghen și bălțile Somovei;
 Diversitate a vegetației;
 Diversitate faunistică;
 Situat pe 7 co line;
 Municipiul Tulcea se regăsește intre Unitățile administrativ -teritoriale cu concentrare foarte
mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național.
PUNCTE SLABE:
 Nu există stație de epurare, apa uzată menajeră fiind evacuată neepurată direc t în fluviu
Dunărea.
OPORTUNITĂȚI:
 Municipiul Tulcea se află într -o zonă cu potențial energetic ridicat cu sursă solară
(1700kWh/m2), ceea ce favorizează investițiile în domeniu pentru producere de energie electrică
și termală, etc;
 Dobrogea a fost identificată ca fiind o zonă cu un potențial energetic eolian ridicat;
 Relieful oferă premisele dezvoltării unui centru urban cu funcțiuni comerciale, industriale,
agroindustriale și turistice complexe;
 Existența unor instrumente de finanțare sp ecifice, pentru activitățile agricole din zonă.
AMENINȚĂRI:
 Zonă semnificativ defavorizată;
 Se înregistrează depășiri față de concentrațiile maxime admisibile (Legea 458/2002) ale
parametrilor nitrați, cloruri și sulfați la stația Bogza, ceea ce face necesară achi ziționarea unor
filtre de tratare a apei .

18
ANALIZA SWOT PRIVIND CAPITALUL ANTROPIC ȘI INFRASTRUCTURA EDILI TARĂ
LA NIVELUL MUNICIPIULUI TULCEA

PUNCTE TARI:
 Prezenta unui patrimoniu arhitectural, cultural și istoric armonizat cu structura multietnică a
populației Municipiului Tulcea;
 Existența condițiilor primare pentru stabilirea unui punct de transport intermodal la Tulcea –
aeroport, transport rutier, transport CF, transport fluvial și maritim;
 Existența conexiunilor de transport cu municipiile Constanța, Brăila și Galați
 Funcționarea Centrului Muzeal Ecoturistic Delta Dunării;
 Revenire a tendinței pozitive pentru activitățile economice inclusiv în domeniul construcțiilor;
 Racordarea consumatorilor casnici și industriali la rețeaua de gaze naturale;
 Prezența lacului Zaghen în imediata apropiere a Municipiului Tulcea;
 Potențial atrac tiv pentru dezvoltarea unor investiții în domeniul energiilor regenerabile – în
mod deosebit în segmentul fotovoltaic;
 Prezența în Tulcea a unor instituții reprezentative la nivel național ARBDD, INCDD .
PUNCTE SLABE :
 Caracterul de punct de tranzit al Municipiului Tulcea pentru turiștii care au ca destinație finală
obiective din Delta Dunării;
 Capacitate redusă de preluare a fluxurilor de turiști ce au ca destinație Delta Dunării dinspre
Faleza Dunării și principalele căi de acces rutier și feroviar;
 Condiții de trafic deficitare în zona de maxim interes a municipiului Tulcea, precum și
deficiențe în sistemul de parcari auto atât pentru rezidienți cât și pentru turiști;
 Inexistența unui port comercial la nivelul municipiului Tulcea;
 Inexistența unui port turistic de tip „Marină”;
 Promovare deficientă a principalelor puncte de atracție ale Municipiului Tulcea;
 Slaba calitate a serviciilor pentru atragerea turiștilor în zonele de interes ale orașului;
 Capacitate medie de atragere a investiilor precum și a fondurilor structurale;
 Lipsa unei conexiuni rapide cu municipiile Brăila și Galați;
 Lipsa unui pod peste Dunăre, în zona Brăila -Galați;
OPORTUNITĂȚI
 Functionalitățile urbane de baza ale Municipiului Tulcea per mit încă aplicarea principiilor de
dezvoltare durabilă;
 Existența unor condiții favorabile pentru obținerea de finanțări nerambursabile de către
autoritatea publică locală și entitățile publice în perioada 2014 -2020;
 Existența unei viziuni de dezvoltar e locală a Autorităților Publice Locale;
 Existența unor relații bilaterale internaționale ce permit dezvoltări viitoare;
 Implicarea activă a Autorită ților Publice Locale în structuri parteneriale regionale – naționale și
transfrontaliere;

19
 Semnale pozitive în ceea ce privește reluarea unor tendințe economice pozitive;
 Posibilitatea realizării proiectului „Bursa de pește” la Tulcea
AMENINȚĂRI :
 Semnale îngrijorătoare privind viitoarele evoluții ale economiei mondiale ce pot afecta climatul
economic regional, național și local;
 Instabilitate legislativă ce poate afecta implementarea proiectelor de dezvoltare locală;
 Apariția unor incidente/ accidente care să afecteze fluxurile de turiști;
 Posibilitatea ca numărul de debranșări de la sistemul centralizat de încălzire să crească puternic
producând dezechilibre în sistemul de distribuție al energiei termice;
 Amânarea intervențiilor poate duce la deterioarea ireversibilă a unor funcțiuni urbane esentiale
pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Tulcea.

20
ANALIZA SWOT PRIVIND CARACTERISTICILE ECONOMICE ALE MUNICIPIULUI
TULCEA

PUNCTE TARI :
 Centru industr ial încă important – prezintă o industrie diversificată, cu valoare ridicată a
producției (metalurgie, construcții navale);
 Prezintă un nod de căi ferate, artere rutiere;
 Existența portului fluvial maritim;
 Existența aeroportului local Mihail Kogălni ceanu
PUNCTE SLABE :
 Accesibilitate medie, determinate de nefuncționarea aeroportului din Tulcea la capacitatea
necesară, precum și de lipsa unui pod peste Dunăre în zona BrăilaGalați, care să faciliteze
legătura zonei cu centrul și nord -estul, implicit conectarea la axele de dezvoltare;
 Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată
OPORTUNITĂȚI :
 Potențialul de dezvoltare al unor structuri de sprijinire a afacerilor de tip cluster (de exemplu în
domeniul maritim, în domeniul turismului).
 Având în vedere poziționarea pe platforma industrială vestică a celei mai mari conce ntrări a
industriei tulcene, autoritatea publică locală este interesată de a dezvolta infrastructura din zona
de vest în vederea sprijinirii activităților economice generatoare de venituri pentru populația
municipiului, a zonelor din apropiere (efectul de spill-over) și nu în ultimul rând generarea de
venituri la bugetul local.
 Potențial turistic extrem de valoros, datorat apropierii de Rezervația Naturală Biosfera Delta
Dunării, dar insuficient valorificat economic în prezent;
 Utilizarea finanțărilor n erambursabile prezente în România prin intermediul diferitelor
programe;
 Interesul internațional ridicat în vederea dezvoltării biodiversității și promovarea turismului în
zona Delta Dunării.
AMENINȚĂRI :
 Infrastructura de acces limitată către localitățile izolate, care prezintă potențial turistic
(transportul public al Municipiului Tulcea insuficient dezvoltat);
 Lipsa colaborărilor între întreprinderi și institutele de cercetări.

21
ANALIZA SWOT PRIVIND CARACTERISTICILE SOCIALE ALE MUNICIPIULUI
TULCEA

PUNCTE TARI :
 Diversitate etnică;
 Reducerea numărului de șomeri din 2009 până în 2011;
PUNCTE SLABE :
 Populația este în scădere;
 Soldul migratoriu este negativ;
 Numărul grădinițelor s -a redus la jumătate în 2011;
 Rata de dependență demografică este în creștere (crește povara economică pe care o poartă
persoanele productive);
OPORTUNITĂȚI :
Diversificarea rețelei centrel or de asistență socială;
 Identificarea unor amplasamente disponibile și adecvate pentru echilibrarea teritorială a rețelei
de dotări de învățământ preșcolar și școlar;
 Promovarea manifestărilor culturale găzduite la nivelul municipiului.
AMENINȚĂRI:
 Tendința de îmbătrânire a populației;
 Natalitatea este în scădere;
 Creșterea mortalității infantile;
 Lipsa proiectelor sociale.

22
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.primariatulcea.ro/files/anunturi/Strategia_Dezv_Tulcea_FINAL.
pdf
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Măcin
3. http://www.parcmacin.ro/plan -management
4. https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/Hom e.aspx