Anul Universitar 2015 -2016 [600514]

Universitatea Spiru Haret , Bucuresti
Facultatea de Arhitectura
Anul Universitar 2015 -2016

Cudera Mihaela Valentina

Arhitectura moderna in Romania
1919 -1945

*MOICEANU ,Marian,despre un secol de Arhitectură Modernă Românească, Ion Mincu , București ,2006

Apariția mișcării moderne

Mișcarea modernă in Europa a avut loc odata cu aparitia fenomenul major si anume
revoluția industrală ce a generat prin dezvoltarea sa descoperiri tehnologice, crestere
demográfică astfel găsindu -se soluția printr -un oraș cu bulevarde și construcții
multietajate. si migrarea populatiei din mediul rural spre zonele indu striale.
Apar noi programe de arhitectură precum locuințe colective , noi insti tuții , clădiri
industriale.
Arhitecți reprezentativi pentru această perioada sunt W.Gopius, Le Corbusier, Mies
van der Rohe , Adolph Loos, F.L.Wright , clădirile proiectate de aceștia fiind acum
monumente inedite in evoluția lumii.
Odată cu inființarea Școlii Bauhaus de la Weimar de catre Walter Gropius ( care
peste câțiva ani își mută sediul la Dessau iar in final la Berlin urmând sa fie închisă in anul
1933 ) acest fenomen a deschis calea pentru Jugentil prin resuscitarea vechilor tehnici
meșteșugărești. Walter Gropius considera că arhitectura industrială in acel moment era
cea mai importantă . A particip at la Expozitia Werkbund cu u zinele Fagus , având fațada
integrală din oțel și sticlă ce devin iconu l arhitecturii industriale.

Evolutia arhitecturii in România interbelic ă

Mișcarea modernă în România s -a dezvoltat la sfarsitul sec . XIX " cu mari decalaje și
defazaje față de spațiul occidental ..Meritul l -au avut arhitecții români care au permis prin
operele lor o intrare pe poarta p rincipală a arhitecturii mod erne românești spre arhitectura
modernă internaținală”*.
Arhitectura modernă nu se potrivea cu condițiile din România din nici un punct de
vedere social , estetic sau tehnic.
Perioada interbelică v-a fi marcată de victoria curentul ui modern in arhitectură.
Adepții modernismului vor crea o arhitectură românească modernă de o adevărată
valoare.
Apariția noii arhitecturi si a artelor precum cubismul, constructivismul,futurismul
au dus la crearea unei noi conștiințe artistice. Noile nevoi ale vieții moderne de confort nu
erau satisfăcute de vechea arhitectură .
Istoria arhitec turii moderne a inceput cu arhitectul Marcel Iancu , unde clădirile lui
păreau rupte din peisaj, iar formele cubis te erau o noutate construind locuințe individua le
cât și colective.
Marcel Iancu î nființează revista de avangardă Contimporanul , în care publicațiile
realizate de către arhitecți români ca Marcel Iancu , Horia Creangă,Duiliu Marcu .Haralamb
Georgescu au fost promov ate alături de publicații precum ale lui Le Corbusier, etc .
„Arhitectura modernă a reușit prin c aracterul său inter național să creeze un prototip de
produs la scară mondială ce va ignora cu bună știință arhitectura tradițională. „**

*MOICEANU ,Marian,despre un secol de Arhitectură Modernă Românească, Ion Mincu , București ,2006

La sfârș itul sec XIX in România este prezentă arhitectura eclectică astfel
fațadele eclectic e continuând cu elemente de stil gotic , baroc , mauro -mediteranean și
neoclasicism .Acest amalgam de stiluri au avut loc in primul rand pe Calea Victoriei , Bvd.
Elisabeta si Bvd.Carol „fiind stilul epocilor fara stil„ cum afirma si autorul Ion Tr ăianescu in
cartea lui Marian Moiceanu.
Marcel Iancu s -a bucurat de îndrumarea teoretică a lui Le Corbusier ,
participâ nd la numeroase expozitii de proiecte precum cea de la Stuttgard , avân d să
continue cu expoziția dedicată noii arhitecturi din Bulgaria la Brno in anul 1929.
Arhitectura decorativă este inlocuită cu una anti -decorativă punându -se accent pe volum ,
material si spatiu .Se utilizează materiale noi precum betonul, oțelul sau sticla .
Se dezvoltă si la nivel urbanistic sub forma unei veritabile teorii urbane reprezentat de către
Cincinat Sfințescu.
Un alt nume reprezentativ in arhitectura românească este
G.M.Can tacuzino.Cea mai mare contribuț ie a avut -o prin concepția s a de reconstructie a
țării după al diolea război mondial.G.M.Cantacuzino a construi t mult in perioada
interbelică alaturi de alț i arhitecti români de renume precum Petre Antonescu , Horia
Creangă,Duiliu Marcu, Haralambie Georgescu, Octav Doicescu. Proiecte sale fiind Banca
Chrissovelini , Sanatoriul de la Eforie, Hala I.A.R -Brașov, Biserica din Țețcari, ansamblul
administrativ de la Iași, realizarea unor numeroase lucrari de restaurare si participarea la
planul director de sistematizare a C apitalei impreună cu Duiliu Marcu , R.Bolomey,
I.Davidescu. G.M.Cantacuzino a fost preocupat de promovarea arhitecturii românești
care să aibă stilul ei , așa cum spune si autorul Marian Moiceanu in cartea sa si citândul
pe Cantacuzino„ O arcadă și un stâlp cioplit, un acoperiș ț uguiat și o turlă nu ne mai
mulț umesc. E vorba depre evocare, de atmosferă sau de vituozitate plastică, e vorba de
structura spiritului românesc, de înteleger ea ritmului sau ș i de dezvoltarea lui pe plan
social. Noi n u mai pu nem cuvântul stil înainte.Căută m in urma experienței funcț ionale si
stabilim metoda de constructie in armonie cu realitatea românească. Căci un stil nu este si
nu poate fi o chestiune de program. Un stil este suma unei epoci , parfumul p e care -l lasă o
epocă in istorie..” .*

Arhitectura in România – 1919 -1945:

In perioada interbelică România era reprezentată prin sculptorul C.Brâncuși in
străinătate ce v -a influența drumul sculpturii moderne dar si in arta de a construi. De altfel
s-a recurs in defavoarea culturii figurative pentru a face loc sculpturii din exteriorul
edificiilor.
In România dupa 1918 isi face apartia stilul neoromanesc , care voia să inlocuiască
formele cosmopolete cu valori naționale . La scară mai mare se ivesc slă biciuni ale acestui
stil devenind artificiale prec um Primăria București , Școala de Arhitectură ( cea veche).

*MOICEANU ,Marian,despre un secol de Arhitectură Modernă Românească, Ion Mincu , București ,2006

Sfârsitul celui de -al doil ea razboi mondial aduce modifică ri importante și în
arhitectură ce ne conduce spre un nou drum cel al modernității.
Dupa 1920 se simte i nfluenț a arhitecturii moderne a cubismul , futurismul,
functionalismului , având un impact puternic arhitecții precum Le Corbusier , W.Gropius –
fenomenul Bauhaus, Adolf Loos.
Horia Creangă , Marcel Iancu si G.M.Cantacuzino sunt simboluri ale arhitecturii
moderne ce au adus o contribuție majoră arhitecturii in România.
Horia Creangă adept al unei arhitecturi lipsite de prezența ornamentelor este in
favoarea formelor simple, sobre , abandonarea simetriilor axiale din compoziții in care
predomina prop orția. In 1929 realizează Cladirea ARO ce reprezintă prima cladire din
România reprezentativă pentru stilul International câștigată prin concurs de echipa lui de
proiectare.

Blocul ARO, Bucureți,1929 -1931 „Parcul Inginerilor” din str. Pioni 7, București,1933
Arh.Horia Creangă arh.Horia Creangă
De asemenea proiectează locuinte colective precum imobilul din parcul Inginerilor
fiind p rimul model de housing românesc unde ulti mul nivel este retras , prezenț a
ascensoarelor ce maresc gradul de confort si introducerea unui ritm al unor fâșii de goluri
pe orizontală.
Alte clădiri realizate de Hori a Creangă sunt : Clădirea Teatrului Giulești -1929, noul
sediu din Calea Victoriei, 1938 complexul hotelierARO Palace si ARO Sport din Brașov,
ansamblul ARO din Cernăuți, de asemenea si in arhitectura industrială realizează in
interiorul fabricii Malaxa – cantina , laboratorul etc. Fabrica de Țev i – 1936 -1938 (azi uzinele
Republica) ,Blocul Patria, Hotelul Carpați ,Uzina de avioane din Brașov și alte construcții
rezidenț iale ce au fost promovate de arhitectul român.
Tot in perioada interbelică îș i face prezenta un nou program de arhitectura numit „
imobil de raport” care avea ca elemente orizontale ,compoziții simple, rezolvarea colț ului
prin introducer ea unui element vertical dominant,retrageri la ultimu l nivel având ample
copertine in consolă.
Un alt arhitect de renume este Marcel Iancu fiind un adept al mișcării dadaiste
alături de Tristan Tzara . Unele dintre lucrările sale sunt publicate in revista Contimporanul.
Școala Bauhaus il in fluențea ză in operele sale , prima casă modernistă din București fiind vila

*MOICEANU ,Marian,despre un secol de Arhitectură Modernă Românească, Ion Mincu , București ,2006

Fuchs, unde utilizeaza structura din beton cu inchideri din caramidă, plan liber la parter ,
acoperișul in terasă, registre lungi de ferestre.
De asemenea realizeaz ă imobilul Jean Juster pe str.Silvestru nr .51 azi nr.75 cât si
alte locuinte rezidențiale. In revista Contimporanul este prezentată ca fiind prima
locuință modernă din România , „Casa Iancu” 1931 -București.

Imobil Jean Juster ,str.Silvestru nr.51 ,azi nr.75 Imobilul Clara Iancu,str.Căimăței ,nr.20, 1931
1931, Arh. Marcel Iancu Arh. Marcel Iancu
Alți arhitecți cunoscuti din această perioadă sunt :Duiliu Marcu , Octav Doicescu ,
Petre Antonescu, P.E. Miclescu, N. Nedelcu , Haralamb Georgescu ( Cinematograful Luxor ,
Restaurantul Pescaruș , Halele Obor ) ,etc.
Edificii publice realizate de Duiliu Marcu sunt : Palatul consiliului de Miniștri,cladirea
actuală a comitetului de Stat al Planificării , Academia Militară, Palatul Ministerului
Transporturilor , Biblioteca Academiei.

Atât în arhitectură cât si in urbanism Mișcarea Modernă a influențat realizările
epocii implicând personalități le vremii, Bucureștiului. Din punct de vedere urban
operațiunile de tip Haussamann -ian si cele de regularizare au generat dezvoltar ea orașului.
Astfel in 1934 s -a realizat Planul Director de Sistematizare al municipiului București(PDSB)
fiind considerat ca unul dintre cele mai progresiste planuri generale din Europa ce aveau ca
scop „dezvoltarea rețelei de circulaț ii si pune bazele unei structuri urbane de tip radial
concentric –valabi l si astăzi; conturarea in sistem a unor zone cu caracter unitar din pun ct de
vedere funcț ional –va fi precizată astfel fizionomia unui oraș cu zone rezidențiale,
industriale si de ag rement ;caracterul semirural al unor zone ale capitalei, asimilat orașului
grădină, a fos întregit și transformat calitativ in lotizări și amenajări rezidențiale” .*
In 1927 a fost numită o comisie de sistematizare ce a realizat planul foto grafic al
regiunii bucureștene până la linia forturilor,ridicări topografice ale lacurilor si râurilor.
Proiectul a fost terminat in 1934 fiind cea mai importantă realizarea a urbanismului
interbelic.
Oraș ul se dezvoltă cu o mare amploare pe Calea Victoriei, Șoseaua Kiseleff , Bvd.
Aviatorilor , Bvd . Magheru, Calea Griviței si 1 Mai.
In 1935 se pune in aplicare planul PDSB .

*MOICEANU ,Marian,despre un secol de Arhitectură Modernă Românească, Ion Mincu , București ,2006

Contribuția adusa de Cincinat Sfinșescu la dezvoltarea urbană in secolul XX viza
terenul , cladirea și populația , iar scopul fiind locuirea.
Horia Creangă a avut un mare aport in dezvoltarea urbană ide ile lui fiind
influentate de urbanismul promovat de „Carta de la Atena” asa cum este relatat ș i in cartea
lui Marian Moiceanu:
” 1936 – studiul pentru sistematizarea intersecției N. Bălcescu cu Bvd. Republicii
1937 -proiect pentru zona „P iața Unirii” unde propune o piaț a de formă dreptunghiulară ,
mobilată cu ample bazine de apă.
1938 -studiul privind planul de sistematiza re al orașului Cernăuți
1939 -realizarea expoziției internaț ionale a „Lunei Bucureștilor” avand o structură de lemn
imbinat prin intermediul unor acce sorii metalice.ansamblul expoziț ional a fost demolat ,
din el ramânâ nd pana azi doar Restaurantul Pe scaruș.
1940 -1941 p ropunere pentru reamenajarea clă dirii avariate a Teatrului National” *

Miscarea Modernă a avut un rol important in dezvoltarea arhitecturii atâ t în Europa câ t si
in Romania , de asemenea și în dezvoltarea urbană a oraselor .

Bibliografie:

MOICEANU ,Marian,despre un secol de Arhitectură Modernă Românească,Ion Mincu ,
București ,2006 .
MELIESON , Marcel , Oamen i si idei, curente si tendinte .
TOMAȘEVSCHI,Anca Sandu , cursuri an V.