Antreprenorul Roman

INTRODUCERE

Această lucrare propune o analiză a personalității antreprenorului român. Atât în cadrul național, cât și internațional, tema abordată are o importanță majoră.

Am structurat lucrarea în 3 capitole principale. În primul capitol am prezentat succint istoricul activității de antreprenoriat, am definit activitatea antreprenorială și mediul de afaceri european, caracteristicile și ansamblul de factori care le determină. Apoi am analizat importanța și rolul întreprinderilor mici și mijlocii în societate, clasificarea lor în funcție de anumiți factori. Am abordat. În al doilea capitol am am prezentat definiții ale antreprenorului, trăsături, caracteristici ale acestuia și categorii în care pot fi încadrați, dar și cele mai dese greșeli din activitatea lor. În al treilea capitol am ales să folosesc ca metode de cercetare interviul, pentru a contura portretul antreprenorului român. Ca respondent, l-am ales pe Paul Paulescu, proprietarul firmei de proiectare și inginerie în construcții de drumuri, poduri, podețe de cale ferată și pasaje și consultanță tehnică și servicii aferente acesteia, C&D Best Design Concept.

Am ales această temă și anume “Antreprenorul român” deoarece consider că acesta este unul dintre pilonii principali ai societății, fiind un factor pozitiv în dezvoltarea și modernizarea acesteia. Analizarea trăsăturilor și caracteristicilor personalității antreprenorilor din țara noastră este relevantă pentru generațiile viitoare,

L-am ales ca respondent pe Paul Paulescu deoarece este o persoană care și-a început activitatea prin forțe proprii, având la dispoziție un ansamblu de cunoștințe bine pus la punct, o experiență relevantă și oameni în care a putut să aibă încredere, a fost capabil să treacă peste toate obstacolele întâlnite pe parcursul vieții și să învețe din ele.

Ca metodă de cercetare am folosit interviul, pentru a putea contura personalitatea sa și pentru a reuși să identific câteva trăsături definitorii ale acestuia, care îi asigură succesul sau eșecul în mediul de afaceri.

Capitolul 1. Antreprenoriat

Apariția și dezvoltarea conceptului de Antreprenoriat

Putem spune că activitățile antreprenoriale sunt prezente în istorie încă de la începuturile existenței umane. Pentru a putea supraviețui și a se putea dezvolta, omul a avut nevoie de inteligență, viziune și determinare.

În perioada Antică și a Evului Mediu, putem spune că antreprenoriatul se baza mai mult pe activitățile agricole și pastorale, sau de inginerie și arhitectură. Arhitecții și inginerii coordonau proiecte importante (construirea castelelor, podurilor, bisericilor, comisionate de regi, însă încasau sume mari de bani pe urma acestora).

În secolele XV-XVI se poate observa că activitățile inovative erau descurajate, ca și activități antreprenoriale erau considerate deținerea de terenuri și ferme, activitatea militară și războaiele, arhitectura, ingineria, camăta.

În secolul al XVII-lea, antreprenor era considerată persoana care încheia contracte de îndeplinire a anumitor activități/lucrări sau de desfacere a produselor cu statul.

La începutul secolului XVIII oamenii erau dispuși să își asume riscul în condiții nesigure, apare ideea de cerere și ofertă. Revoluția Industrială din Anglia poate fi considerat momentul apariției antreprenoriatului, așa cum îl vedem noi în zilele noastre, și a reușit să schimbe relația dintre capital și muncă.

Anul 1775 este important din mai multe perspective: lansarea afacerii lui James Watt cu Matthew Boulton (devenind unii dintre cei mai importanți producători britanici de motoare cu aburi), înființarea companiei americane de tip joint-stock și începutul Revoluției Americane. Din această perioadă și până la începutul secolului XX a apărut conceptul de utilitate marginală, echilibrul prețurilor, diminuarea încasărilor profitului, diviziunea muncii și privirea terenului, capitalului și industriei ca moduri de producție.

Între anii 1920-1950 predomină conștientizarea individuală a schimbărilor de mediu, cunoașterea este esențială pentru spiritul antreprenorial și dispersată aleatoriu, antreprenoriatul este privit ca o nouă combinație de resurse existente, apar modele echilibrului și inovația este considerată destructivă.

În perioada 1950-1990 se poate observa că informațiile imperfecte și competiția conduc la descoperire, factorii psihologici și sociologici explică antreprenoriatul, spiritul antreprenorial necesită doar cunoștințe, eroarea și ineficiența crează oportunități, inovația este constructivă, vigilența pentru oportunități de profit conduce antreprenoriatul, întreprinzătorii conduc sisteme de piață.

După anul 1990 și până în prezent rețelele oferă acces la cunoștințe și informații, valoarea socială este ca valoarea financiară sau de piață, căutarea și norocul conduc la oportunități, care sunt evident noi și trebuie explicate.

Procesul globalizării și criza economică au avut efect asupra mediului antreprenorial prin creșterea competitivității și a presiunii acesteia asupra întreprinderilor, ducând la creșterea productivității, apelarea la noi tehnologii și inovarea proceselor de producție. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de comunicare și informare au ajutat la apariția de noi piețe, la transmiterea informațiilor mult mai ușor și la costuri scăzute care, la rândul lor au ușurat procesul de accesare a informațiilor și formarea rețelelor de cooperare.

Activitatea de antreprenoriat

Activitatea de antreprenoriat este definită ca un proces prin care un ansamblu de resurse este folosit de către una sau mai multe persoane desfășurat pe propriul risc, cu scopul de a crea valoare și de a descoperi și exploata oportunitățile, dar și de obținere a profitului

Activitățile antreprenoriale prezintă următoarele caracteristici: este un demers unic, un proces dinamic , un sistem holistic, un act de voință a omului, are loc la nivelul unei firme economice pentru a produce o schimbare a firmei. Acestea sunt determinate de un ansamblu de factori:

Interni – care au un impact mai mare asupra performanțelor – (mărimea firmei, personalitatea, pregătirea/experiența/antreprenorului, natura organizației, cultura angajaților/companiei)

Externi (piața, caracteristicile sistemului economic, cultura economică națională).

Figura 1.1. Principalii factori care influențează activitatea antreprenorială

În momentul lansării afacerii, întreprinzătorul trebuie să conștientizeze faptul că în centrul activităților se află clienții, principala sursă de finanțare a firmei. Pentru început, antreprenorul își formulează singur, sau împreună cu echipa sa strategia de marketing, analizează piața pe care dorește să pătrundă și identifică nevoile și dorințele consumatorilor (produsul trebuie să le satisfacă pe acestea). Pe parcursul desfășurării activității, este indicat să se apeleze la un profesionist, sau chiar la formarea unui departament de marketing.

Pentru începerea afacerii, antreprenorul vede o oportunitate și încearcă să o interpreteze și să pună în practică ideea și planul de acțiune. Percepția asupra produsului sau serviciului pe care dorește să îl lanseze poate fi una diferită față de rezultat, de aceea este important să coreleze strategiile, organizarea și resursele. Pe parcursul procesului de dezvoltare, fondatorul începe să gestioneze afacerea, accentul punându-se pe operațiuni, contabilitate, fabricație, vânzări. Dezvoltarea organizațională înseamnă automat și o birocrație mai mare, ceea ce duce la rigiditatea firmei. În faza de început a afacerii, se ignoră regulile managementului și strategiile, deoarece se dorește lansarea rapidă a produselor pe piață și generarea vânzărilor, apoi se axează pe extinderea, modificarea și diversificarea produselor existente, încetând identificarea și valorificarea noilor oportunități.

Rolul și contribuția întreprinderilor mici și mijlocii

O întreprindere este un sistem complex, dinamic și social economic, în care decurg activități economice (prestarea de servicii, producerea de bunuri), cu scopul de a satisface nevoilor consumatorilor și unește mai multe componente (resurse materiale, umane, financiare, necorporale, mijloace de muncă). În economie, pot fi identificate două tipuri de I.M.M.-uri: întreprinderi tradiționale (cu strategii stabilite pe termen scurt și mediu, piața de desfacere este una restrânsă) și întreprinderi mici și mijlocii moderne ( doresc maximizarea eficienței activității, folosesc tehnologii performante, caută să pătrundă pe noi piețe).

Întreprinderile mici și mijlocii sunt create de întreprinzători, reflectă personalitatea lor, sunt conduse chiar de aceștia, sau de un manager ori o echipă de management, urmăresc atingerea obiectivelor personale sau de grup, flexibile și adaptabile la schimbările mediului înconjurător, au o legislație specifică.

Rolul întreprinderilor mici și mijlocii este recunoscut la nivelul întregului glob ca fiind una dintre cele mai importante ramuri care contribuie la dezvoltarea economică. În momentul apariției unei noi organizații se poate discuta despre dezvoltarea de noi locuri de muncă, ceea ce duce la diminuarea șomajului, contribuie la creșterea economică, la prosperitatea națiunilor și la satisfacerea nevoilor consumatorilor, lansând pe piață produse și servicii inovative. Acestea se înglobează ușor într-o structură industrială regională, ceea ce ajută foarte mult la dezvoltarea din punct de vedere economic și al locurilor de muncă a regiunii respective. Flexibilitatea structurilor asigură o adaptabilitate mai mare la oscilațiile mediului economic, iar datorită mărimii reduse se poate evita birocrația abuzivă și sunt mult mai ușor de controlat. Un alt rol important pe care îl îndeplinesc I.M.M.-urile este acela de sprijini desfășurarea activității marilor corporații în condiții bune prin prestarea diferitelor servicii sau producerea de produse necesare proceselor acestora de producție, distribuție, depozitare.

Atât criza mondială, cât și globalizarea au condus la schimbări în domeniul antreprenoriatului. Competitivitatea între firme a crescut considerabil, ducând la adaptarea prin noi tehnologii. Astfel, guvernele pun accent pe I.M.M.-uri și dezvoltarea lor, acordând garanții pentru credite, credite pentru cercetare-dezvoltare și startup-uri, subvenții de taxe.

Publicațiile economice din întreaga lume, deși până de curând erau interesate în mare parte numai de corporațiile multinaționale, în ultimii ani au accentuat importanța întreprinderilor mici și mijlocii atât în cadrul țărilor dezvoltate, cât și în cele slab dezvoltate.

I.M.M.-urile, în procesul de implementare și dezvoltare se lovesc de multe obstacole. Pentru a își începe activitatea, au nevoie de spațiu și utilaje, crearea unei rețele comerciale, identificarea de parteneri și de stabilit legături cu aceștia, deoarece o importanță ridicată o are ajutorul financiar extern. Aceste mici întreprinderi, prin muncă, perseverență, dedicare din partea antreprenorului și a angajaților, reușesc să supraviețuiască și să treacă peste obstacolele întâlnite de-a lungul activității și se pot dezvolta spectaculos, ajungând poate la nivelul de corporații multinaționale.

Întreprinderile mici și mijlocii au capacitatea de a diminua influența întreprinderilor mari, slăbește puterea de monopol pe piață a acestora, împiedicându-le să majoreze prețurile. I.M.M.-urile reprezintă un mediu propice dezvoltării și perfecționării salariaților, unde pot dobândi capacitățile și experiența necesară pentru a se transfera într-o companie de mari dimensiuni. Acestora le este mult mai simplu să satisfacă nevoile locale (este posibil ca întreprinderile mari să nu fie capabile să satisfacă anumite particularități ale unor nevoi), sau unii consumatori sunt plictisiți de produsele oferite în serie și caută produse unicate. Pentru oferirea unor servicii de calitate, trebuie să existe o relație mai apropiată între producător/prestator și consumator.

În Europa, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 96-99% din totalul afacerilor. Există câteva diferențe de la o țară la alta, din cauza condițiilor interne, modul în care este perceput spiritul întreprinzător, legislația în vigoare, cultura afacerilor, tradițiile.

Criteriul principal folosit în determinarea dimensiunii întreprinderii este numărul de salariați, care le împarte astfel:

Figura 1.2 . Clasificarea IMM-urilor în funcție de numărul de salariați

Tabelul 1.1. Clasificarea întreprinderilor micro, mici sau mijlocii în Uniunea Europeană.

În acest tabel este descrisă relația existentă între tipul de întreprindere și criteriile de departajare, date de legislația europeană în domeniu.

În Japonia, criteriile de departajare sunt diferite. Sunt luate în calcul numărul de salariați, mărimea capitalului și domeniul de activitate în care este încadrată întreprinderea.

Întreprinderile mici sunt considerate cele care au un număr de salariați de maxim 5 în comerț și servicii, iar în transport, comunicații, industria extractivă și prelucrătoare, construcții, comerțul cu ridicata, au cel mult 20 de angajați.

Pentru categoria întreprinderilor mijlocii, se disting următoarele:

Tabelul 1.2. Caracteristicile întreprinderilor mijlocii în funcție de domeniul de activitate, mărimea capitalului și numărul de salariați

Japonia dispune de anumite facilități fiscale pentru întreprinderile mici și mijlocii, cum ar fi:

O cotă scăzută a impozitului pe profit și a celui permanent pentru particulari

Există un sistem de leasing pentru mașinile și utilajele necesare desfășurării proceselor de fabricație, ce ajută la dotarea tehnico-materială

O amortizare rapidă, de 14% din costul inițial

În România, trecerea la economia de piață este definită de două componente: transmiterea de la stat a dreptului de proprietate asupra firmelor către persoane de drept privat(procesul de privatizare), apariția unor întreprinderi noi(urmare a schimbările din cadrul unităților existente în proprietatea statului. S-au creat instituții care reprezintă și apără drepturile și interesele întreprinderilor mici și mijlocii: Centrul Român pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Centrul româno-american pentru promovarea inițiativei particulare, Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

Aceste întreprinderi sunt create fără o motivație puternică, valorifică mai mult oportunități temporare, angajează salariați fără o pregătire necesară, sau o motivație puternică, legislația nu este adaptată la cerințele Uniunii Europene, sunt conduse chiar de proprietari, nedorind apelarea la oameni de specialitate.

Ponderea I.M.M.-urilor în produsul intern brut este cuprins între 50-70 %, asigură 50-60% din bugetul de stat, a creat aproape 3 milioane de locuri de muncă (55-60% din forța de muncă activă ocupată activând în acest sector), contribuie cu peste 60% la exporturi.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, au apărut câteva perspective importante pentru I.M.M.-urile din România:

Formarea unor parteneriate în afaceri (cu companii mai mari, atât din țară, cât și străine.

Creșterea vânzărilor pe piața internă

Crearea de noi produse datorită transferului internațional de cunoștințe manageriale.

Lansarea pe piețe noi datorită dispariției barierelor vamale și fiscale.

Folosirea unor noi tehnologii.

Mediul de afaceri

Mediul de afaceri reprezintă cadrul în care va activa întreprinderea, poate fi o sursă de oportunități, însă și una de constrângeri și pericole. Antreprenorul, în momentul în care dorește să înființeze o afacere într-un anumit domeniu, este necesar să analizeze pentru început mediul local (agenții economici de diverse dimensiuni, cu moduri de organizare diferite, instituții ale statului, locuitorii, cultura lor și relațiile stabilite între ei) și apoi cel național. Oportunitățile nu pot fi identificate de toții oamenii, deoarece variază în funcție de anumiți factori: nivelul de educație, caracteristicile psihologice și nivelul de creativitate, aptitudini, cunoștințele dobândite, modalitățile de abordare a problemelor și soluționarea acestora.

Creativitatea și inovarea sunt considerate caracteristicile obligatorii care atrag avantajul competitiv față de micile întreprinderi, dar mai ales față de marile corporații. Acesta este principalul mod care asigură supraviețuirea pe piață.

Mediul de afaceri este unul foarte dinamic și competitiv, organizațiile sunt obligate automat să se adapteze la schimbările survenite, deoarece există posibilitatea ca ceea ce în trecut a fost o strategie eficientă, pe viitor să fie considerată chiar o barieră în încercarea de atingere a performanței.

În mediul antreprenorial s-au dezvoltat patru tipuri de afaceri:

Afacerea proprietate personală, are un singur întreprinzător care se ocupă de managementul entității economice și de obligațiile contractuale. Profitul revine în totalitate proprietarului.

Afacerea în parteneriat sau organizația societară, are doi sau mai mulți proprietari, care doresc atingerea aceluiași obiectiv. Contribuția fiecăruia este diferită, la fel și repartizarea rezultatelor financiare, însă, din punct de vedere legislativ, răspunderea este comună.

Corporația este o entitate legal constituită, separată de proprietarii firmei (din punct de vedere legislativ), veniturile corporației fiind impozitate separat de celelalte venituri ale lor. Acțiunile pot fi vândute sau cumpărate printr-un contract. Managementul este asigurat de Comitetul Director, condus de un manager general.

Cooperativa este o entitate cu răspundere limitată la patrimoniul social subscris de către acționari. Managementul este asigurat de asociați.

Mediul antreprenorial prezintă trei caracteristici:

turbulența contextuală (schimbări de o întindere redusă, considerabile, dinamice și neprevăzute, care determină fluxuri și influențe sociale, manageriale, juridice, economice, politice, tehnologice)

evoluția rapidă a oportunităților de afaceri (apariția de noi oportunități, mult mai numeroase față de perioadele anterioare)

amplificarea incertitudinilor (apărute din schimbările ce nu au putut fi previzionate, acestea apărând în urma implicării mai multor variabile: locale, regionale, naționale și internaționale – asupra activității economice).

Figura 1.3. Caracteristicile mediului antreprenorial real

Mediul antreprenorial real este alcătuit din elemente contextuale care influențează acțiunile întreprinzătorului în toate fazele procesului, generând modificări în acțiunile, comportamentul și deciziile sale. Acesta este definit de următoarele caracteristici: cuprinde elemente interne și externe firmei, diferă la fiecare întreprinzător(fiind influențat de zona geografică, resursele implicate în proces, tipul de activitate), oscilează pentru fiecare întreprinzător în funcție de faza procesului și de puterea sa economică).

Mediul antreprenorial real este împărțit în trei categorii:

Favorizant, unde componentele sale stimulează activitatea antreprenorilor. Este mediul în care se dorește lansarea de cât mai multe firme private, deoarece se consider că aceștia ajută la creșterea bogăției naționale, la crearea de noi produse și servicii, crearea de noi locuri de muncă. În acest tip de mediu se amplifică numărul întreprinzătorilor, influențând în mod direct situația economic națională și condițiile de viață a populației.

Defavorizant, se definește prin interzicerea, sau stabilirea unor restricții aplicate activităților antreprenoriale. Acest tip de mediu este frecvent în țările conduse de partidul comunist, cu o economie de tip socialist, în care ori nu se creează întreprinderi mici și mijlocii, ori numărul lor este foarte redus.

Permisiv, se pot lansa și derula activități antreprenoriale, însă condițiile sunt diferite, unele având chiar un efect inhibator, ceea ce reflectă o dezvoltare și rezultate slabe ale întreprinderilor mici și mijlocii (are un efect negativ asupra standardului de viață a populației și economiei naționale).

În dezvoltarea antreprenoriatului există cinci piloni pe care se poate clădi o carieră de succes. Primul este de natură internă: cultura antreprenorială(dorința de a fi propriul șef, asumarea riscului și toleranța la eșec, cultura cercetării și inovației, obținerea bunăstării prin forțe proprii). Ceilalți patru factori sunt de natură externă, ce țin de mediul în care se dezvoltă atât omul cât și afacerea: educația și formarea(în cadrul universitar, preuniversitar, cursuri specifice și nu în ultimul rând educația informală), sprijin(din partea unor mentori, parteneri, ori cluburi de antreprenori, participarea la incubatoare, parcuri și centre de afaceri), accesul la finanțare(care este de 4 tipuri: Seed, Expansiune, Capital de creștere, Start-up), procesele de reglementare și impozitare(legislație și politici publice menite să susțină antreprenorul, facilități fiscale).

Pentru ca o întreprindere să aibă succes în mediul de afaceri, antreprenorul trebuie să țină cont de câteva recomandări făcute de Cristian Alexandrescu în „Cartea afacerilor” : să aleagă un domeniu în care se pricepe cel mai bine și are aptitudini și cunoștințe solide, să micșoreze procesul investiție-profit, să își stabilească prioritățile, să ia decizii rapide, să se diferențieze de ceilalți concurenți prin calitate, preț și inovare a produselor și serviciilor oferite. De asemenea, este important să evite rutina, să urmărească piața pe care activează, să cerceteze nevoile și reacțiile consumatorilor, să prioritizeze dezvoltarea afacerii, acesta fiind un mod de supraviețuire al afacerii.

Este recomandată pătrunderea pe o piață în care concurența nu este puternică, deoarece este greu de rezistat într-o astfel de situație, firmele existente având deja poziția stabilită, putere financiară și clienți fideli.

Acțiunile antreprenoriale sunt induse de condițiile macroeconomice, factorii economici și culturali și de instituțiile publice.

În România, 94% dintre antreprenori doresc ca mediul de reglementare și cel fiscal să fie mai previzibil, 88% sunt de părere că accesul la finanțare este dificil, iar 81% spun că frica de eșec reprezintă o barieră în începerea activității de antreprenoriat.

Capitolul 2. Antreprenor

2.1. Definiție

Cuvântul “antreprenor” derivă din cuvântul francez “entreprende” (a iniția, a întreprinde).

În literatura de specialitate există un număr mare de definiții ale acestui concept. Pentru a putea înțelege mai bine ideea de antreprenor, se poate încerca o îmbinare a mai multor definiții.

Tabelul 2.1. Definții ale conceptului de antreprenoriat

Antreprenorul este acea persoană care este capabil să identifice oportunitățile, să își asume responsabilitatea lansării acesteia în mediul de afaceri, să obțină resursele necesare și să le gestioneze, în vederea producerii de bunuri și prestarea de servicii, în vederea obținerii de profit. Acesta derulează un ansamblu de activități marcat de inovare și risc în vederea obținerii satisfacției personale, dar și materiale.

2.2. Trăsături. Caracteristici. Categorii

Independența este o trăsătură de caracter vitală unui întreprinzător. Sunt conștienți că firma nu va avea succes imediat, că este nevoie să depună efort și resurse pentru a-și putea îndeplini scopul, și pentru asta trebuie să dea dovadă de perseverență și încredere în sine și în forțele proprii.

De-a lungul timpului, personalități marcante din domeniul economic au elaborat clasificări ale întreprinzătorilor, în funcție de diferite criterii.

Astfel, Westhead și Wright, în funcție de experiența și implicarea în afaceri, au identificat trei tipuri de antreprenori:

novicele(persoana care nu au mai activat în mediul antreprenorial, care posedă părți sociale într-o întreprindere)

întreprinzătorul în serie(are părți sociale, în trecut a avut afaceri pe care le-a închis)

întreprinzătorul de portofoliu(deține părți sociale în mai multe firme).

A. Smith a distinge două tipuri:

întreprinzătorul artizan(tânăr, cu o experiență mediocră, care lansează afaceri slab inovative, având mai mult competențe tehnice)

întreprinzătorul speculativ-oportunist(vârstă înaintată, cu experiență, dezvoltă afacerea prin inovație cu capital propriu, dar și extern).

O clasificare făcută pe baza stilului de gestiune îi împarte pe întreprinzători în 3 categorii:

comercial(axat pe problemele de gestiune și fabricație)

specialist(activează în domeniul informatic sau tehnic, punându-și în valoare competențele dobândite, interesat de condițiile în care se desfășoară procesul de fabricație a produsului/serviciului)

manager(se concentrează pe gestionarea resurselor, bazându-se pe experiență și educația universitară).

P. A. Julien și M. Marchesnay au stabilit două categorii: întreprinzătorii care acumulează și cei care valorifică. Aspirațiile unui întreprinzător sunt de a continua afacerea pentru a o transmite către o altă persoană din familie și independența sa, dorința de a fi liber să ia deciziile în soluționarea problemelor.

În funcție de circumstanțele existente la pornirea afacerii, Rogoff și Lee au distins 3 categorii:

Creatorii sunt indivizii care au început o afacere din dorința de a lansa pe piață un produs sau serviciu nou. Aceștia cred în viziunea lor, de aceea consideră că nu există riscuri iminente în activitatea lor și sunt mulțumiți de întreprinderea pe care o conduc.

Moștenitorii sunt acele persoane care au dobândit afacerea de la un membru al familiei, de aceea nu sunt foarte mult orientați spre creșterea acesteia, ori pe contribuția adusă în societate.

Administratorii sunt cei care doresc să minimizeze riscul, prin urmare aleg să achiziționeze o afacere deja existentă pe piață și să o dezvolte.

Figura 2.1. Calitățile antreprenorului pe parcursul ciclului de afaceri

În această figură sunt prezentate trăsăturile pe care un antreprenor ar trebui să le dețină pe tot parcursul activității sale, însă acest lucru nu este posibil în practică, astfel acestea sunt separate pe cicluri. În etapa de început el trebuie să aibă cunoștințe generale, să fie inovativ, muncitor,conștient, să își dorească succesul și să fie capabil să își asume riscul. În etapa de mijloc întreprinzătorul trebuie să devină stabil, proactiv, să fie optimist și bine informat. Pe o perioadă mai lungă de timp, apar abilitățile administrative, consolidarea relației cu publicul, viziune clară și este capabil să ia decizii. Pe termen lung, devine analitic, flexibil, își dezvoltă memoria, capacitatea de a diversifica, și cea de a conduce.

Pentru a fi capabil să profite de toate elementele mediului de afaceri, antreprenorul trebuie să fie capabil să observe tendințele din mediul extern și intern și să stabilească strategii potrivite contextului, prin capacitatea lui de a sesiza semnalele piețelor pe care activează și să selecteze informațiile necesare. El analizează comportamentul concurenților săi și încearcă să interpreteze cât mai corect semnalele transmise de aceștia, voluntar sau involuntar, despre obiectivele și strategiile lor, resursele de care dispun, tehnologia folosită. Semnalele transmise pot furniza informații care să inducă în eroare celelalte firme (pentru a le provoca la unele acțiuni în defavoarea lor și obținerii de profit sau atragerea de clienți noi de către cel care emite semnalele), sau unele adevărate despre situația întreprinderii.

Unul dintre cele mai importante roluri pe care trebuie să îl îndeplinească un antreprenor, este acela de lider. Calitățile obligatorii ale acestuia sunt: bun ascultător, confident, autentic, stabilește planul de acțiune și îndrumă subordonații, adept al schimbării.

Un lider este capabil să:

adapteze viziunea în permanență

creeze un set de valori pentru angajații săi și să fie un exemplu pentru aceștia

valorifice diversitatea abilităților, capacității și pregătirii angajaților

creeze un climat în care salariații să se simtă bine, motivați

Dezvolte creativitatea acestora

Printre responsabilitățile unui întreprinzător putem identifica: conceperea, introducerea, organizarea și conducerea activităților derulării activității întreprinderii în condițiile cerute, negocierea cu parteneri, clienți, furnizori, distribuitori, crearea condițiilor necesare păstrării legăturilor cu aceștia și cooperarea pe viitor, asumarea răspunderii, analizarea mediului concurențial și estimarea riscurilor.

La începutul activității, antreprenorul trebuie să analizeze câțiva factori care pot asigura succesul afacerii lui și influențează procesele desfășurate de acesta: produsele și serviciile oferite, cât și calitatea acestora, marketingul, procesul de fabricație, vadul comercial, mediul economic, demografic, politico-legislativ, social și cultural. Capitalul disponibil este însă, un factor decisiv în selecționarea ideii de afacere. Dacă există mai multe idei, se face o evaluare a resurselor necesare și cele disponibile pentru fiecare în parte, apoi se selectează cea mai potrivită și cu șanse reale de succes.

Viziunea clară asupra afacerii sale îi îndrumă pe antreprenori, sunt conștienți de ceea ce își doresc să facă cu firma lor, știu că o afacere durabilă este una care este lansată pe o piață existentă, unde bunurile și serviciile oferite pot fi valorificate, ori, dacă în țară nu există o piață de desfacere pentru produsul respectiv, se creează una nouă, după efectuarea unor studii și analize a nevoilor, a existenților și posibililor clienți.

Asupra unui antreprenor de succes au efect mai mulți factori favorizanți. Educația primită în familie este unul dintre cei mai importanți factori, deoarece părinții reprezintă principalele modele în concepția copiilor, având astfel o influență majoră în selectarea și dezvoltarea carierei. De aici se continuă cu educația în școală și în universități, cursuri sau orice metode prin care oamenii pot dobândi capacitățile necesare.

Dorința oamenilor de a deveni antreprenori apare din diverse motive: au capacitățile necesare încă din copilărie, își doresc autonomie, sunt dispuși să își asume anumite riscuri pentru a demara afacerea și a pătrunde pe piață, nu vor să depinde de un salariu fix, de angajatori, ieșirea din rutină și monotonia de la locul de muncă, inexistența oportunităților de dezvoltare a carierei. În momentul în care o persoană decide să devină antreprenor este conștient că pe parcursul activității sale va avea parte atât de satisfacții, cât și de insatisfacții. Întreprinzătorul își asumă riscul la intrarea în mediul de afaceri, având un grad de responsabilitate ridicat, un program foarte încărcat, însă, cu toate acestea, își câștigă independența, deciziile sunt luate de el, își poate exprima potențialul, poate avea un câștig mult mai mare decât dacă ar fi fost angajat al unei alte companii. Pe de altă parte există și posibilitatea de eșec a întreprinderii, ceea ce duce la pierderea capitalului investit, responsabilitatea este a antreprenorului (succesul sau eșecul firmei contează în mare măsură de deciziile luate și acțiunile acestuia), hotărârile luate de acesta pot avea efect atât asupra lui cât și al salariaților și clienților.

Unele din cele mai importante caracteristici ale unui întreprinzător sunt determinarea și perseverența. Acestea îl ajută să treacă peste obstacolele întâlnite atât la începutul drumului, cât și pe parcursul desfășurării activității, a ciclului de viață a afacerii, pe care alte persoane, cu siguranță nu ar reuși să le depășească. Încrederea în sine și în forțele proprii, îi ajută să nu se lase intimidați de unele situații complicate, sunt conștienți că pentru a rezolva niște probleme complexe, este nevoie de mai mult timp, răbdare și multe resurse.

Încă din momentul în care antreprenorul are o idee de afacere și până la desfășurarea activității în mediul de afaceri, există 5 greșeli care îi pot aduce insuccesul acestuia, identificate de Marius Ghenea.

Una din cele mai importante ar fi alegerea greșită a unei echipe/parteneri. Întreprinzătorul trebuie să fie foarte atent la selectarea persoanelor care doresc să lucreze alături de el, este important ca aceștia să fie foarte bine pregătiți (de preferat în mai multe domenii , pentru a putea acoperi nevoia de un număr mai mare de personal), fideli și nu în ultimul rând, dornici să se dezvolte o dată cu firma. În cazul în care nu sunt bine aleși, șansele ca întreprinderea să aibă succes sunt minime deoarece este imposibil unui singur om să acopere activitățile tuturor departamentelor.

A doua greșeală frecventă este intrarea într-o afacere fără oportunități. Oamenii au tendința de a-și a-și îndeplini visul, fără să analizeze piața pe care doresc să pătrundă, să identifice potențialii clienți. Astfel, ei aleg un domeniul lipsit de oportunități, într-un mediu turbulent, ori pe o piață mult prea competitivă, unde concurența are mai multe puncte forte (experiența, clienți fideli, cunoașterea pieței și domeniul în care activează). Întreprinzătorul trebuie să se gândească la șansele de valorificare a serviciilor și produselor furnizate de firma sa. Se analizează piața vizată, mărimea și structura ei, posibili clienți și existența unor nevoi ale acestora, ciclul de viață al produsului și valoarea creată de acesta. Informațiile obținute din acest studiu sunt prezentate în planul de afaceri în secțiunea în care este analizată piața serviciului sau produsului.

A treia greșeală este evitarea sau amânarea luării deciziilor. Unii antreprenori au tendința să amâne luarea unei decizii cu speranța că vor putea găsi o soluție mai bună, fără să se gândească la faptul că este mai bine să ia o decizie spontană pentru a vedea efectele imediat și în cazul în care ceva nu merge bine, se poate modifica. Dacă întreprinzătorul este o persoană hotărâtă, este capabil să gândească la rece o problemă și să ia o decizie repede, poate fi un factor motivator pentru angajați.

A patra greșeală este convingerea că șansa nu are niciun rol. Tendința multor oameni este de a ignora șansele care au ajutat la îndeplinirea visului, considerând că succesul este datorat intuiției și meritelor personale.

Ultima greșeală este ignorarea rezultatelor.

Pe lângă aceste 5 greșeli mai putem identifica: marketing slab, lipsa experienței, lipsa strategiilor, slabă pregătire în domeniu, incapacitatea gestionării resursei umane și o atitudine necorespunzătoare față de angajați (ridicarea performanțelor unei întreprinderi se află în strânsă legătură cu motivarea salariaților. Alături de recompensele materiale se află și cele morale, iar managerul/antreprenorul trebuie să fie capabil să identifice nevoile și dorințele fiecărui angajat, pentru ca acesta să dea randament la locul de muncă.)

Există două tipuri de factori externi care conduc la succesul afacerii: direcți (locația, amenajarea acesteia, procesele de fabricație, produsele și calitatea lor, marketingul, conducerea) și indirecți (mediul economic, socio-cultural, demografic și politico-legislativ).

Un aspect frecvent în rândul antreprenorilor este că, după o perioadă de timp, apare complezența, persoana se plictisește de aceleași activități desfășurate în fiecare zi. Dacă sunt mulțumiți de succesul lor, este posibil să considere că știu totul despre produse și piață și nu încearcă să descopere noi oportunități, scăzând și interesul, creativitatea și motivația subordonaților.

Foarte puțini oameni scanează mediul în căutarea de noi oportunități de dezvoltare. Mulți preferă să se bazeze pe cunoștințele și acțiunile anterioare, ori să copieze modelele altor companii, aducând sau nu modificări.

Paradigmele personale acționează ca un filtru asupra percepțiilor și proceselor de luare a deciziilor. Se pot identifica următoarele paradigme:

Motivele care îi fac pe oameni să perceapă și să acționeze într-un mod diferit pentru satisfacerea nevoilor. Aceștia nu știu ce vor, de aceea motivele sunt de multe ori inconștiente.

Vigilența este atenția la informațiile care pot ajuta la dezvoltarea afacerii și a produselor și serviciilor oferite pe piață.

Acumularea de cunoștințe în prealabil, îi determină pe antreprenori să descopere mai repede și mai ușor oportunități, având informații acumulate în timp.

Printre factorii motivaționali ai antreprenorilor, se disting următorii:

Ordine-aranjarea, ordonarea, crearea unui echilibru al lucrurilor

Realizare-dorința de a organiza resursele materiale, umane și financiare într-un mod favorabil, depășind obstacolele.

Expunere-nevoia de a fi în centrul atenției, observat și ascultat de alții.

Stăpânire-controlarea celor din jur prin constrângere, comandă.

Agresiune-depășirea obstacolelor și opozițiilor cu forța.

Autonomie

***

Aproximativ 40% din populația globală are vârsta sub 20 de ani și mai mult de un miliard de oameni au vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani. Astfel, sunt promovate atât în instituțiile de învățământ, cât și pe internet și în comunități programele de antreprenoriat. Acestea au scopul de a dezvolta capacitățile și creativitatea tinerilor cu potențial antreprenorial, prin gestionarea unui proiect și simularea conducerii unei întreprinderi, unde rolurile și responsabilitate sunt diverse și în număr mult mai mare față de o companie mare.

Tinerii din ziua de astăzi demonstrează că se descurcă foarte bine cu tehnologia, sunt dornici să își controleze propriul destin, să fie independenți, sunt dispuși să își asume riscuri mult mai mult decât o persoană cu o vârstă mai înaintată. Aceștia sunt capabili să identifice mai ușor oportunitățile și datorită nivelului ridicat de creativitate, pot explora domenii de activitate pe care alți antreprenori nu le-au observat, sau nu au avut destul curaj de a pătrunde.

Începerea unei afaceri devine una dintre cele mai preferate alegeri pentru carieră a tinerilor, deoarece au posibilitatea să își valorifice propriile idei în construirea unor noi produse sau servicii sau dezvoltarea unora existente.

Sistemul educațional joacă un rol important în dezvoltarea competențelor antreprenoriale și adaptarea la mediul socio-economic. Misiunea acestuia este produce și transfera astfel de cunoștințe pentru rezolvarea unor probleme complexe ale mediului privat, dar și cel public, și adaptarea rapidă a tinerilor la cerințele pieței forței de muncă.

În momentul de față, în România legătura dintre învățământul universitar și mediul antreprenorial este într-un stadiu incipient, studenții nu sunt convinși de importanța și nevoia dezvoltării spiritului antreprenorial, atât pentru ei, cât și societate.

Capitolul 3 . Antreprenorul Român. Paul Paulescu

3.1. Descrierea firmei C&D Best Design Concept

Antreprenorul român este considerat în zilele noastre o persoană curajoasă, care își dorește să clădească o afacere într-un mediu aflat într-o continuă schimbare.

Afacerea condusă de Paul Paulescu este una de tip proprietate personală deoarece el este singurul întreprinzător, se ocupă de managementul firmei și de obligațiile contractuale. Profitul revine în totalitate lui.

Obiectivul principal al firmei condusă de acesta se axează pe reabilitare și modernizare a rețelei de infrastructură a României, pentru conectarea cu rețelele internaționale, integrarea în colectivul european și legarea unor principale puncte economice din țară.

Figura 3.1. Sigla firmei C&D Best Design Concept

În conformitate cu criteriile stabilite de Uniunea Europeană, întreprinderea C&D Best Design Concept este considerată o întreprindere mică, deoarece are un număr de 10 angajați, intervalul dat fiind 10-49, cifra anuală este până în 10 milioane € (4 282 693), iar valoarea activelor totale sunt mai mici de 10 milioane €. Este o societate cu răspundere limitată conform legii nr. 31/1990, privind societățile comerciale.

Datele de identificare ale firmei conduse de Paul Paulescu sunt următoarele:

C&D Best Design Concept este o firmă de proiectare și inginerie în construcții de drumuri, poduri, podețe de cale ferată și pasaje și consultanță tehnică și servicii aferente acesteia.

Are sediul social pe Strada Puțul lui Zamfir 48, sector 1, București

Punctul de lucru este situat pe Strada Duiliu Zamfirescu 8, sector 1, București.

Codul unic de înregistrare este RO 29827104, plătitor de TVA la facturare și operator intracomunitar

numărul de înmatriculare J40/344/2014

Codul CAEN 7112

Obiectul de activitate: Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.

Firma a fost înființată pe data de 28.02.2012.

Administratorul acesteia este Paul Paulescu, fiind în același timp și asociat împreuna cu Stroe Daniela.

Serviciile acestora sunt de calitate, în conformitate cu standardele internaționale, pentru a putea oferi clienților cele mai bune soluții. Datorită resurselor specializate și serviciilor de calitate oferite, compania este un furnizor cunoscut pe piața din România.

Serviciile oferite se adresează în special autorităților publice locale ce doresc să contribuie la evoluția regiunii în care activează, prin dezvoltarea mediului urban/rural și a spațiilor neexploatate. Un alt client este persoana fizică care apelează pentru serviciile de proiectare și consultanță și companiile care caută o asociere pentru formularea unor proiecte de dezvoltare și elaborarea de soluții potrivite pentru clienți.

Pentru a înțelege nevoile din prezent și din viitor ale clienților și pentru a asigura satisfacția acestora, firma aplică un Sistem de Management al Calității în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 9001: 2008.

Execută diferite procese care pot avea efecte directe sau indirect asupra mediului și pentru a-l proteja, aplică un Sistem de Management al Mediului conform SR EN ISO 14001: 2005.

Pe parcursul a 2 ani de activitate, au executat mai multe proiecte, cum ar fi:

Lucrări de modernizare ale sistemului rutier Călărași unde s-au făcut lucrări de modernizare pentru 60 km (podețe tubulare, acostamente, șanțuri dalate, rigole betonate, racordări cu drumurile județene și drumurile naționale)

Figura 3.2. Lucrare de modernizare a sistemului rutier

Refacere și modernizare a sistemului rutier din Suceava pe o distanță de 26.92 km de drumuri comunale (refacerea părții carosabile, șanțuri dalate, rigole carosabile, acostamente, podețe tubulare, podețe dalate, apărători de maluri cu gambioane) ce au fost afectate de inundațiile din anul 2010. În cadrul acestui proiect au fost elaborate proiecte tehnice, caiete de sarcini, detaliile de execuție și lista cantităților necesare.

Refacerea și modernizarea drumurilor comunale care au fost afectate de calamități din următoarele zone: Satu Mare, Grămești, Grănicești, Parteștii de Jos.

Expertiza tehnică și auditul energetic pentru reabilitarea termică a 140 de blocuri din sectorul 4, București. Scopul a fost de a identifica măsurile constructive pentru reabilitare și modernizare energetică a clădirii. Pachetul de soluții oferit a fost o variantă de reabilitare energetică atât a clădirii, cât și a instalațiilor, pentru a reduce consumul de energie cu aproximativ 42%, pentru asigurarea unui confort mai mare al locatarilor, reducerea emisiei de gaze nocive, diminuarea efectul de seră, iar clădirile au un aspect îmbunătățit.

Figura 3.3. Reabilitare termică

Modernizarea a unor drumuri comunale și străzi pe o distanță de 60 km, în județul Călărași (Belciugatele, Căscioarele, Ulmeni, Curcani, Chirnogi, Gostilele)

Tabel 3.1. Date firmă C&D Best Design Concept

Din tabelul anterior, se poate observa că primul an de activitate a fost unul productiv, cifra de afaceri fiind una destul de mare, cu o valoare de 7 161 527 RON, iar profitul de 45 161 RON. Însă, în al doilea an de facultate, cifra de afaceri a scăzut brusc, la 1 195 358 RON, de această dată nu s-a mai obținut profit (-46 537 RON), ci o datorie de 173 095 RON, care, totuși este mai mică față de anul anterior (3 796 988 RON). Numărul de angajați a rămas constant (4 persoane). În anul 2014 se poate observa o creștere semnificativă a cifrei de afaceri din anul anterior, dar mai mică decât în primul an de activitate, însă profitul a atins conte maxime, cu o valoare de 1 772 953 RON. Numărul de angajați a crescut la 17.

3.2. Metoda de cercetare. Ghid de interviu

Pentru studiul de caz am ales ca metodă de cercetare ghidul de interviu, fiind o metodă indirectă și calitativă de obținere a unor informații cât mai bogate despre tema aleasă. Am folosit întrebări deschise și focalizate pe trăsăturile și personalitatea intervievatului, dar și întrebări open-ended pentru a obține o detaliere a anumitor aspecte.

Interviul a fost unul structurat, ghidul fiind pregătit cu întrebările care vor fi folosite în discuția cu antreprenorul.

Scopul interviului a fost acela de a obține informațiile necesare în conturarea personalității antreprenorului Paul Paulescu.

În ce domeniu activează firma condusă de dumneavoastră ?

Domeniul de activitate este Proiectare și Asistență tehnică CFDP (căi ferate, drumuri și poduri).

Cum a început cariera dumneavoastră?

Întrebare destul de grea. Nu știu dacă aș putea numi “carieră”, e un lucru pe care îl fac din plăcere. În mare, a început acum vreo doi ani de zile, cu o experiență adunată în vreo 9 ani, dar pe scurt,ți-am spus, totul s-a concretizat acum 2 ani.

De ce ați ales acest domeniu?

Sincer, nu credeam niciodată că aș putea să fac asta, sau cel puțin să conduc o societate de așa natură, dar ușor-ușor am învățat și uite ce am ajuns să fac.

Care este forma întreprinderii? Câți angajați aveți?

C & D Best Design Concept este o societate cu răspundere limitată (SRL) și am în acest moment un număr de 11 angajați. În acest domeniu se lucrează foarte mult cu PFA-uri, depinde foarte mult de proiectele pe care le ai și de forța de muncă necesară și disponibilă.

Care este povestea afacerii dumneavoastră?

Să începem cu partea de proiectare. Cum am spus și mai devreme, totul s-a concretizat acum doi ani, lucru destul de greu, având în vedere că suntem noi pe piață și trebuie să ne luptăm cu cei grei din acest domeniu, dar inspirăm încredere, ne facem treaba cum trebuie și cum știm noi mai bine și predăm totul la timp, lucru care în ziua de azi, rar îl mai întâlnești.

De curând am reușit să îmi îndeplinesc un vis mai vechi al meu, de când eram copil și mă uitam la Dallas, care poate fi considerat și o afacere. Aceasta este o fermă de caprine.Îmi plac animalele foarte mult și acest lucru mă ajută să merg mai departe, și de ce să nu îl transform într-un lucru de interes economic?!

Sunt două afaceri de viitor, lumea trebuie să mănânce natural și dacă stai să te uiți în jur, se poate observa fără prea mult efort faptul că în România avem ceva de construit pe partea de infrastructură rutieră și feroviară.

Îmi puteți spune mai multe despre valorile companiei și produsele oferite?

Atât compania, cât și angajații săi se ghidează după câteva principii de bază:

Calitate – echipa depune un efort foarte mare pentru asigurarea unor servicii superioare și pentru îmbunătățirea proceselor și soluțiilor oferite clienților noștri.

Siguranță – pentru fiecare proiect desfășurat dorim să păstrăm mediul sănătos și mai ales, să asigurăm condiții de siguranță angajaților, atât în birouri, cât și pe șantiere.

Diversitate – căutăm să formăm diversitate între forța de muncă, piețele pe care de desfășurăm activitatea și nu în ultimul rând, în cadrul serviciilor oferite.

Inovație – căutăm întotdeauna să oferim clienților noștri soluții unice, procese desfășurate de noi să fie inovatoare.

Integritate – dorim să păstrăm reputația pe piață și facem tot posibilul să oferim un mediu etic angajaților noștri.

Sustenabilitate – fiind conștienți de impactul activității noastre asupra mediului înconjurător, încercăm să oferim clienților soluții eficiente și sănătoase.

Serviciile oferite de compania noastră sunt următoarele:

Proiectare de drumuri (studii de pre-fezabilitate și fezabilitate, caiete de sarcini, expertize tehnice, devize ale lucrărilor, proiecte tehnice, detalii de execuție). Tipurile de drumuri sunt: autostrăzi, drumuri europene, naționale, județene, comunale, străzi, alei, sistematizări drumuri, drumuri industriale, amenajări incinte și parcări.

Proiectare poduri, podețe de cale ferată, pasaje (proiecte tehnice, liste cantități, caiete de sarcini)

Consultanță tehnică și servicii conexe (consultanță, asistență tehnică, evaluare financiară a lucrărilor, eventuale lucrări necesare pe parcursul desfășurării altor lucrări)

Care este profilul utilizatorului? Ce avantaj competitiv considerați că aveți ?

Profilul utilizatorului este STATUL. Acesta este principalul client al unor astfel de servicii, iar ca avantaj, aș putea spune, echipa tânără și profesională. Și nu în ultimul rând, prețul cel mai scăzut.

În momentul în care v-ați hotărât să vă lansați afacerea, ce anume v-a ghidat? Nevoia sau dorința?

Plăcerea și nevoia.. nevoia de a schimba ceva !

Au existat persoane care au avut o influență mai mică sau mai mare asupra carierei dumneavoastră?

Da. Cel mai mult tatăl meu. Și ar mai fi o persoană care mi-a influențat această decizie, și anume fostul meu șef. Sunt doi oameni pe care îi voi respecta toată viața.

Care au fost ingredientele care au condus la evoluția dumneavoastră pe plan profesional?

Stres, muncă și dorință. Dorința a fost cea care m-a făcut să aleg această cale. Pentru a îmi putea atinge țelul, a fost nevoie de foarte multă muncă și efort depus. Stresul este de la sine înțeles, este parte a ciclului de viață a unei întreprinderi și implicit a mea.

Cum a fost trecerea de la o etapă la alta a acestui drum ales?

Destul de grea, pentru că, sincer, lăsând modestia la o parte, am plecat de jos și tot ce am realizat am realizat prin muncă și onestitate.

Ce calități credeți că trebuie să dețină un antreprenor?

În primul rând trebuie să fie un luptător. În momentul în care ai o idee și vrei să te lansezi într-un mediu turbulent, cum este acesta al afacerilor, trebuie să conștientizezi că nu va fi ușor drumul parcurs, că în calea ta vei avea parte atât de succes, cât și de eșecuri, poate într-un număr foarte mare. Însă trebuie să te ridici după fiecare cădere și să înveți atât din greșelile tale, cât și din cele ale echipei tale.

O a doua calitate importantă necesară unui antreprenor este spiritul de echipă. Deși el deține afacerea, este posibil să nu aibă destule cunoștințe și experiență în domeniu și este bine să țină cont de părerile și soluțiile oferite de echipa sa.

O altă calitate importantă, din punctul meu de vedere, este încrederea, în forțele proprii, în faptul că, indiferent de obstacolele pe care le va întâlni pe parcursul ascensiunii, va reuși să le treacă cu bine și să ajungă acolo unde își dorește.

De-a lungul timpului ați reușit să vă creați un brand personal. Cum ați reușit să îl descrieți în câteva cuvinte?

Înger și demon. Această sintagmă mă caracterizează perfect.

Ce domeniu de activitate ați alege, dacă ați fi obligat de circumstanțe să vă reprofilați?

Sincer nu m-am gândit, poate tot pe partea de agricultură…nu știu.

Familia v-a susținut/vă susține în ceea ce faceți?

Întotdeauna, au fost lângă mine, indiferent de circumstanțe. Fără familie mi-ar fi fost greu, eu fiind o persoană destul de încăpățânată și accept foarte greu sfaturi.

Aveți încredere 100% în viziunea și ideile dumneavoastră?

Nu, aș fi ipocrit să spun asta, dar întotdeauna mi-am găsit persoana potrivită cu care să mă consult. Este foarte important ca atunci când pleci la drum, să ai încredere în tine, altfel, totul rămâne la stadiul de idee, fără a o putea concretiza.

Ați fi dispus să vă ocupați de mai multe domenii în același timp?

Deja sunt 2 domenii de care mă ocup.. Al treilea l-aș face cu greu. Responsabilitățile sunt foarte mari și în momentul de față.

Care sunt cele mai întâlnite probleme în relația cu clienții în activitatea desfășurată până acum ?

Încrederea, onestitatea și sinceritatea.

Ce credeți că ați fi putut face mai bine ?

Să am mai multă grijă de mine și să nu mă las dus de val. M-am axat foarte mult pe afaceri și am ignorant alte aspecte importante.

Îmi puteți spune două lucruri de care sunteți mândru ?

Aș putea spune un contract pe care l-am câștigat prin forțe proprii și stadiul în care se află acum curtea fermei.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră antreprenoriatul în România?

Risc. Și cred că spun multe printr-un singur cuvânt.

Când v-ați dat seama că doriți să deveniți antreprenor?

Ca orice copil, mi-am dorit să ajung “șef”, dar niciodată nu m-am gândit că asta aș putea să realizez atât de greu. Când spun asta mă refer strict la oameni și la felul în care gândim noi ca români. Dacă aș fi putut să fiu de pe o zi pe alta, crede-mă că m-aș lovi de multe probleme, dar am luat-o cu începutul și asta m-a ajutat foarte mult, oamenii cu care am lucrat mi-au fost de mare ajutor, pentru că m-au ajutat să mă maturizez și asta contează foarte mult la un copil sau la orice om plecat cu gândul și cu dorința de a face ceva.

Care considerați că este cheia succesului dumneavoastră și prin ce mijloace l-ați obținut?

Cheia succesului, dorința, să știi să te ridici de jos atunci când cazi, să te scuturi și să mergi mai departe. Am învățat și “am furat” de unde a trebuit și indiferent de situație, am știut să fac diferența dintre bine și rău. Am arătat tot timpul “că pot”.

Ce strategii de marketing ați folosit pentru promovarea companiei și a serviciilor oferite?

Din punctual ăsta de vedere aș putea spune că sunt basic. Spun asta pentru că în afară de un site și participarea la anumite conferințe ce țin de domeniul meu, nu am avut. În proiectare, construcții și tot ce ține de aceste două domenii, cea mai bună reclamă este încrederea, lucrul bine făcut și cu simțul responsabilității. Spun asta pentru că în ziua de azi este foarte greu să găsești un constructor sau cel puțin un proiectant de încredere. Totuși suntem în secolul în care, din păcate, banul face legea, iar omenia este dată la o parte din cauza aceasta..

Ce obiective v-ați propus pentru acest an pe plan profesional ?

Să mă extind cu proiecte internaționale și îți spun cu mâna pe suflet că nici nu mă interesează lucrările în România.

Ați avut parte de moment dificile pe parcursul activității dumneavoastră? Care ar fi unul din ele?

Of, e greu de răspuns la această întrebare.A fost acum 10 luni, când, din păcate, am avut niște probleme cu DIICOT, probleme pe care continuăm să le avem din cauza unor domni care ne-au vrut răul. Spun asta pentru că, așa cum am spus și mai sus, este foarte greu să mai găsești în zilele noastre oameni pe care să te bazezi și să ai încredere deplină în ei. Lucrurile au început să se liniștească, având în vedere cauzele care ni s-au adus. Dar, ca un mare succes, aș putea spune că am rămas cu capul sus și am arătat că am muncit și am demonstrat că toate acuzațiile sunt nefondate.

În viață v-ați ghidat de cărți, studii sau ați încercat să învățați din greșelile dumneavoastră și a altor antreprenori? Ce considerați că este mai important: șansa/norocul sau faptul că știi ceea ce faci ?

Am avut lângă mine oameni deosebiți care m-au ajutat foarte mult, care mi-au vrut doar binele și nu mi-au cerut nimic în schimb, poate doar să ajut și eu la rândul meu. Cred că toate cele trei elemente au avut o influență asupra carierei mele. Este foarte important să pornești la drum cu un minim de cunoștințe.

Nimeni nu-ți garantează că dacă știi să faci un lucru, îl vei face cu siguranță sau vei apuca să-l faci, deci cred că balanța atârnă mai greu spre șansă/noroc.

Ce greșeli credeți că ați făcut în cariera dumneavoastră?

Ca orice om, am făcut și eu multe greșeli. Nu suntem roboți să mergem programați. Eu, cel puțin, am învățat din ele și încerc să nu le repet. Fiind un om destul de încăpățânat, am preferat să mă dau singur cu capul de probleme și pe urmă să recunosc că am greșit. Graba, asta mă strică pe mine. Sunt genul de om care, din păcate, mă grăbesc, nu accept și nu am răbdare dacă nu se întâmplă ieri. Și o altă greșeală este faptul că am încredere oarbă în oameni, din secunda doi. Din cauza aceasta am pierdut foarte mult pentru că oamenii au profitat și și-au urmărit doar interesele personale.

Ce măsuri credeți că ar trebui să ia statul, pentru a avea în țara noastră un mediu de afaceri în ascensiune?

Chiar dacă ne mai naștem o dată și tot nu o să ajungem să fim puși la punct cu toate. După 25 de ani de democrație, noi, românii, încă nu știm ce înseamnă, asta pentru că încă suntem cu aceeași mentalitate comunistă, pusă doar pe furat și această “foame” de bani. Toate astea nu sunt din cauza lipsei lor, nu suntem o țară săracă, dar așa am fost obișnuiți, să avem puțin și cu porția, iar când ne-a lovit democrația, nu am știut cum să o gestionăm. Statul, din punct de vedere economic, ar trebui să investească mai mult în student, pentru că nu suntem un popor prost, putem și sunt sigur că dacă ne axăm pe învățământ, avem de unde culege roade.

Cum vedeți lansarea unei afaceri în timpul studenției? Considerați că este un lucru pozitiv sau negativ?

E greu, spun asta pentru că dacă nu te susține cineva, măcar moral, nu poți face două lucruri bune. Sfatul meu este să își termine facultatea și pe urmă să încerce să realizeze ceva. În faza incipientă a unei afaceri, este important să îți dedici 90% din timp ei, altfel riști să investești degeaba, fără a avea succes. Nu spun nu, dar este greu, tinerețea este frumoasă, iar banii, pot fi făcuți mai târziu.

Care sunt secretele unei afaceri de succes din perspectiva dumneavoastră?

Cred că aș putea să enumăr câteva secrete:

Important este să ai dorința de a pleca pe acest drum al antreprenoriatului, mai mult sau mai puțin cunoscut.

Să conștientizezi faptul că trebuie să fii capabil să îți asumi riscuri, să te dedici visului tău și să pui la dispoziție toate resursele disponibile.

Să transformi hobby-ul/pasiunea ta în muncă.

Să nu te temi de concurență.

Ce sentiment vă încearcă atunci când visul începe să prindă viață și apare succesul?

Ești fericit. Asta e singura răsplată pe care o simți într-adevăr. Mulți se gândesc “Dar lasă că ai făcut și bani”. Da, am făcut și bani, dar cum îi iei, așa se duc și uitându-te peste umăr, vezi dacă ai lăsat ceva în urma ta sau nu.

3.3. Interpretare

Antreprenorul nu consideră că afacerea lui este neapărat o carieră, ci mai degrabă o pasiune pe care a concretizat-o acum 2 ani. Faptul că face ceea ce face din plăcere este foarte important pentru obținerea rezultatelor pe plan profesional. Datorită experienței acumulate pe parcursul a 9 ani, nu se poate afirma că se află în faza incipientă a afacerii. Această experiență îl ajută în desfășurarea activității în condiții optime, a luării deciziilor potrivite fiecărui context și mult mai rapid.

Cunoaște mediul de afaceri și mai ales domeniul de activitate al firmei,astfel a reușit să observe oportunitățile apărute în acest timp și să își dezvolte întreprinderea, să depășească momentele de criză și obstacolele apărute.

Deși nu se vedea în postura de a conduce acest tip de societate, a pornit pe acest drum, conștient că, deși la început va fi greu și că va avea multe de învățat și obstacole de depășit, a mers înainte, fără teama de nou, de necunoscut, ceea ce este foarte important pentru un antreprenor. Are încredere în capacitatea sa și în forțele proprii. Este un om perseverent și determinat, indiferent de obstacolele întâlnite nu a dat înapoi. În urma asocierii numelui C&D Best Design Concept într-un dosar anchetat de DIICOT, imaginea și reputația firmei cât și a patronului au avut de suferit. Mulți oameni, dacă s-ar fi aflat în locul lui, ar fi cedat, ar fi renunțat la afacerea condusă, însă Paul Paulescu nu s-a lăsat intimidat de acuzațiile false aduse și a avut răbdare și calmitate. După această experiență neplăcută, acesta a început reabilitarea reputației, a îmbunătățit calitatea produselor și serviciilor oferite clienților.

Asupra deciziei sale de a deveni antreprenor au avut influență două persoane importante din viața sa, tatăl său și fostul șef. Educația primită de la părinți a ajutat la formarea sa ca om, fiind principalele modele și astfel contribuit la îndrumarea spre această carieră și dezvoltarea sa în această direcție.

Și-a început cariera ca antreprenor pe baza unor motivații puternice și destul de întâlnite și la alți antreprenori: dorința de a avea autonomie, nu îi place să depindă de angajatori sau de un salariu fix, mărirea veniturilor, satisfacția muncii și a rezultatelor obținute.

Din principiile enumerate de antreprenor se poate deduce faptul că pune foarte mare accent pe satisfacerea nevoilor clienților. Dorește să ofere produse de calitate care să se plieze pe așteptările lor, folosește inovația ca un element principal al desfășurării activității întreprinderii, pentru îmbunătățirea proceselor, produselor și serviciilor și foarte important, se axează pe dezvoltarea durabilă, încearcă să ofere soluții sănătoase și eficiente pentru mediu și oameni.

Pe lângă aceste aspecte, el este foarte atent la resursele umane. Echipa lui este diversificată, având oameni specializați pe diferite domenii, pentru ca activitatea firmei să se desfășoare în condiții bune și lucrează într-un mediu etic. Echipa sa este foarte bine pregătită, axată pe obținerea rezultatelor și depun efort în obținerea acestora, care își doresc dezvoltarea afacerii într-un grad destul de mare. Dorește să asigure condiții sigure de muncă, atât la birou, cât și pe șantiere, aici producându-se de obicei cele mai multe accidente.

Pentru acesta este foarte importantă diversitatea produselor oferite și a piețelor pe care activează sau dorește să pătrundă și mai ales păstrarea unei reputații bune a firmei și a echipei sale.

Este tipul de antreprenor independent, aceasta fiind o trăsătura importantă pentru acesta. Conștientizează că succesul nu vine imediat, este nevoie de foarte multă muncă, de resurse financiare, umane și mai ales, cea vitală – timpul. Trebuie să acorde foarte mult timp pentru a desfășurarea activității întreprinderii în condițiile dorite, să aibă încredere în sine și în forțele proprii.

Ca orice antreprenor, și-a început activitatea cu obiectivul principal de obținere de profit, însă pe parcursul activității sale a conștientizat faptul că, pe lângă câștigurile financiare, mai există unele mult mai importante și anume satisfacția muncii sale, care a fost dobândită prin forțe proprii și finalizarea unor proiecte palpabile, de care este mândru. Așa cum afirmă și acesta, este foarte important să lași ceva în urma activității tale.

Afacerea nu a fost una de familie, moștenită. Paul Paulescu a început totul de la zero. Conform figurii 2.1. Calitățile antreprenorului pe parcursul ciclului de afaceri, în primă fază acesta a plecat la drum cu un set de cunoștințe generale și dorința de a avea succes. Acestea sunt primele ingrediente importante pentru începerea unei afaceri. A fost conștient că în momentul în care pornește pe un astfel de drum, automat își asumă niște riscuri, unele mici, altele foarte mari și că va întâlni destul de multe obstacole.

În cadrul etapei de mijloc, capacitatea de muncă trebuie să fie din ce în ce mai ridicată, deoarece și volumul de muncă începe să crească semnificativ. Cantitatea de informație crește, cu fiecare proces sau tehnologie introdusă în activitatea întreprinderii, este nevoie de angajarea de specialiști în domeniile cheie ale acesteia.

Are o perspectivă destul de bine format asupra factorilor care acționează pozitiv în obținerea succesului. Spune că munca trebuie să fie un hobby pentru a o practica din plăcere și nu din obligație, să existe dorința de a porni pe acest drum necunoscut, asumarea riscurilor este una dintre cele mai grele acțiuni pe care nu orice om este dispus să le facă și este important să nu existe teama de concurență. Chiar dacă firma este nouă pe piață, clienții pot fi ușor atrași prin oferirea de produse și servicii inovative și de calitate, la prețuri accesibile.

Cel mai important rol pe care trebuie să îl îndeplinească acesta este cel de lider. El adaptează viziunea la tendințele și schimbările atât ale mediului extern, cât și a celui intern. Pune accent pe resursele umane ale firmei, creează un mediu plăcut și propice dezvoltării creativității, încearcă să diversifice tipologiile, abilitățile și capacitățile salariaților și încă de la angajarea lor în cadrul firmei, le stabilește un set de valori și principii.

După clasificarea făcută de Westhead și Wright, Paul Paulescu este tipul de antreprenor novice, deoarece nu a mai activat în mediul antreprenorial și posedă părțile sociale ale întreprinderii sale.

Din clasificarea formulată de A. Smith se poate afirma că este întreprinzătorul artizan, tânăr, cu o experiență nu foarte mare ca perioadă, având mai mult competențe tehnice.

Pe baza stilului de gestiune, este încadrat în 2 categorii: specialist deoarece activează într-un domeniu tehnic, își evidențiază competențele dobândite în cei 9 ani de activitate și este interesat de condițiile în care se desfășoară activitatea firmei sale; și manager pentru că gestionează resursele de care beneficiază, bazându-se pe experiență și educație.

Este un antreprenor creator, conform Rogoff și Lee, deoarece a început o afacere pentru a lansa un serviciu nou pe piață. Paul Paulescu a crezut în viziunea sa, a depus efort maxim în activitățile întreprinse, considerând că nu există riscuri foarte mari, iar în momentul de față este mulțumit de rezultatele firmei.

Figura 3.4 Trăsături definitorii ale lui Paul Paulescu

3.4. Concluzii și propuneri

Pentru domnul Paul Paulescu, pe termen lung, este important să își formeze o viziune clară asupra afacerii sale, să fie persoană cu putere de decizie, să își dezvolte abilitățile administrative și să își îmbunătățească serviciul de relații cu publicul, să pune accent pe nevoile consumatorilor, indiferent dacă sunt de pe piața internațională sau cea românească.

Produsele oferite ar trebui să fie diversificate, să introducă servicii noi, adaptate la nevoile și cerințele clienților.

Trebuie identificați factorii care asigură succesul pe piață în domeniul în care activează. Este foarte important să pună accent pe strategiile de marketing, să angajeze un specialist care să analizeze piața și comportamentul consumatorilor, să se ocupe de promovarea produselor și serviciilor oferite.

Un aspect important pe care trebuie să îl ia în considerare este încrederea în oameni. Trebuie să își aleagă cu grijă echipa, să nu acorde încredere deplină tuturor persoanelor din jurul său, deoarece există foarte multe riscuri ca cineva să folosească acest aspect ca pe un punct slab și să devină astfel o amenințare pentru el și afacerea sa.

***

Statul român trebuie să investească în educația copiilor, pentru a forma oameni cu un ansamblu de cunoștințe vast și personalități puternice, care, în viitor vor ajuta la dezvoltarea și modernizarea țării. Acest aspect trebuie aplicat încă de la vârstele fragede ale copiilor, pe toate nivelele de învățământ: primar, secundar, superior. Aceștia vor avea o capacitate mult mai dezvoltată, vor înțelege mai ușor contextul, vor observa oportunitățile și vor gestiona mult mai bine viitoarele întreprinderi.

În ultimii 10 ani s-a dezvoltat destul de mult educația antreprenorială în învățământul superior, la nivelul celor mai cunoscute universități din România și anume:

Academia de Studii Economice, specializarea Administrarea afacerilor

Universitatea din București, Facultatea de Administrație și Afaceri

Universitatea Politehnică București, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Universitatea de Vest din Timișoara, Economie și Afaceri Internaționale

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Universitatea Ovidius din Constanța

O altă modalitate importantă de a ajuta de dezvoltarea spiritului antreprenorial este educația non-formală, prin cursuri specializare, training-uri.

Axarea pe educația antreprenorială va ajuta viitoarele generații de antreprenori să își dezvolte aptitudinile și capacitățile necesare unui antreprenor de succes și implicit acest lucru va avea efecte pozitive asupra societății și economiei țării.

Antreprenorii sunt interesați de atragerea investitorilor, dar și a fondurilor de investiții, pentru a susține și ajuta creșterea companiilor și îmbunătățirea produselor și serviciilor oferite.

Politicile guvernului trebuie să încurajeze competitivitatea între I.M.M.-uri, să acorde sprijin financiar.

Datorită creșterii numărului de I.M.M.-uri și implicit a competitivității, productivitatea acestora a crescut prin adoptarea de noi tehnologii și lansarea unor produse inovative ce au scopul de a satisface nevoile consumatorilor aflate într-o continuă schimbare. La rândul lor, aceste două aspecte au condus la crearea de piețe noi.

În ultimii ani, pentru ieșirea din criză, s-a pus accent pe antreprenoriat, se încearcă redresarea firmelor prin alocarea unor subvenții, garanții pentru credite, credite pentru susținerea startup-urilor.

Pentru dezvoltarea antreprenoriatului trebuie să se aibă în vedere câteva aspecte: promovarea acestui domeniu, crearea unui mediu în care întreprinzătorii să aibă posibilitatea de dezvoltare, să se faciliteze accesul lor la finanțare, existența unui cadru economic și legislativ permisiv.

În România, motivele pentru care o persoană alege să își dezvolte propria afacere, sunt diverse: posibilitatea câștigării unui venit mult mai mare decât în cazul unui salariat, teama de a deveni șomer,

BIBLIOGRAFIE

Cărți

Cristian Alexandrescu, Cartea afacerilor-Cum sa faci un milion, Editura Everest, București, 1992

Larisa Bugaian, “Antreprenoriat: Inițierea afacerii”, Editura Levința Angela, Chișinău, 2010, pag. 23

Eugen Burduș, Întreprinzătorul, Editura Pro Universitaria, București, 2010, pag. 89

M.Ghenea, “Antreprenoriat: Drumul de la idei catre oportunitati si success in Afaceri”,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011

B. Ion, N. Istudor, “Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale in randul stundetilor”, 2014, pp. 2-10

O. Nicolescu, C. Nicolescu, “Antreprenoriatul și Managementul întreprinderilor mici și mijlocii“, Editura Economică, București, 2008, p. 66

O. Nicolescu, Managementul întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Economică, 2001

Articole

D. Audretsch, M. Keilbach, “Entrepreneurship Capital – Determinants and Impact on Regional Economic Performance”, 2008, pp.1-25

K. Blashki, S. Jantavongso, “E-Business in SMEs of Thailand: A descriptive Survey”, Idea Group Publishing, ITB12633, 2006, pp. 448-450

L. Bugain, “Antreprenoriat: Initierea afacerii”, Editura: „Levința Angela”,Chisinau,2010, pp.20-21

Bygrave, W. , Zacharakis, A.,. Entrepreneurship. Ed. 2. John Wiley & Sons, 2011, p.49.

R. Cantillon, A. Murphy, “Entrepreneur and Economist”, Ed. CLARENDON PRESS, OXFORD, 1986, pp.254-255

Carland, J. W., Carland, A. C & Aby, C. D. (1989). An assessment of the psychological determinants of planning in small business. International Small Business Journal, 7(4), 23-34.

D. R. DeTienne, G.N. Chandler, “Opportunity Identification and Its Role in the Entrepreneurial Classroom: A Pedagocical Approach and Empirical Test”, Academy of Management Learning and Education, 2004, Vol. 3, No. 3, 242–257

Istocescu A., “Analiza comparative: intrepridnerile mici si mijlocii versus organizatiile mari din Romania in conditiile societatii bazate pe cunaostere”, Management, 2008, Nr.1, pp.90-92

N.T. Katua,”The Role of SMEs in Employment Creation and Economic Growth in Selected Countries”, International Journal of Education and Research, 2014, Vol 2, No.12, pp. 461-472

P. Klein, S. Klein, “Do entrepreneurs make predictable mistakes? Evidence from corporate divestitures”, The quarterly Journal of Austrian Economics, Vol. 5, No.2 2001, pp. 3–23

C. Michelacci, “Lack of Entrepreneurial Skills and the Complexity of Technological Progress”, CEMFI, 2001, pag. 2-4

O. Nicolescu, C.Nicolescu,”Entrepreneurs’ perceptions of the state implication in the business environment modeling in Romania”, Transylvanian Review of Administrative Sciences, 2013, No.38, pp.106-124

L.R. Popa, “Efectele crizei asupra intreprinderilor mici si mijlocii si necesitatea dezvoltarii acestora in Romania”, Strategii Manageriale, 2013, nr.2, pp. 31-37

A. Popescu, “Entrepreneurial motivation: Are women driven by different motivators than men?”, Annals of Faculty of Economics, 2010, vol. 1, issue 1, pages 234-241

Rogoff E. G., Lee M-S., Does firm origin matter? An empirical examination of types of small business owners and entrepreneurs, Academy of Entrepreneurship Journal, Vol. 1, Number 2, Fall 1996.

J. A. Schumpeter, The theory of economic development, Oxford University Press, New York, 1961 (citat după C Sasu, Inițierea și dezvoltarea afacerilor, Editura Polirom, București, 2003, p.17

W. L. Tan, T. Menkhoff, Y,W. Chay, “The Effects of Entrepreneurial Growth Orientation on Organizational Change and Firm Growth”, Research Collection Lee Kong Chian School Of Business, 2007, pp, 1-5

S.Toms, “Accounting and Labour Control at Boulton and Watt”, University of York, Working Paper No.52, 2006, pp.1-5

Volkmann, K. Wilson, S. Mariotti, S. Vyakarnam, A. Sepulveda,”Educating the Next Wave of Entrepreneurs”, World Economic Forum, 2009, pp. 33-36

Westhead P., Wright M., Novice, portofolio and series founders: Are they different? Journal of Business Venturing, 13, 1998, pp. 173-204

S. Zahra, H.N. Rawhouser, N.Bhawe, D. Neubaum, J. Hayton, “Globalization of social entrepreneurship opportunities”, Social Entrepreneurship Journal, 2008, Vol. 2, pp. 117-131

Economist Intelligence Unit (2010), SMEs in Japan. A new growth driver?”, The Economist,2010, pag.6-12

Barometrul antreprenoriatului românesc 2013, p. 2

UE (DIRECTORATE-GENERAL FOR ENTERPRISE), “Responsible entrepreneurship”, Enterprise publication, 2013, pp. 5-6

Essentials for Entrepreneuship Development (2013, Decembrie-Ianuarie), Globsyn Management Journal, p.55

Site-uri

http://cdbestdesign.ro/expertiza-tehnica-audit-energetic-pentru-reabilitarea-termica-140-blocuri-de-locuinte/

https://membri.listafirme.ro/best-design-concept-srl-29827104/

http://cdbestdesign.ro/refacere-si-modernizare-sistem-rutier/

http://www.cdbestdesign.ro/

http://www.profit360.ro/pastila-de-business/cele-cinci-greseli-antreprenoriale-fatale