Antreprenoriatul In Turism Si Industria Ospitalitatii Repere Teoretice Si Realitati Romanesti
Antreprenoriatul în turism și industria ospitalității:
repere teoretice și realități românești
CUPRINS
Introducere
Cap. 1. Antreprenoriat și turism: abordări teoretico-metodologice
1.1. Antreprenoriatul în economiile contemporane
1.1.1. Antreprenor și antreprenoriat: perspectiva conceptelor
1.1.2. Întreprinzătorul: caracteristici și trăsături
1.2. Mediul de afaceri și rolul acestuia în stimularea antreprenoriatului
1.2.1. Întreprinzătorul și mediul de afaceri
1.2.2. Oportunitățile antreprenoriale și crearea de noi afaceri
1.3. Antreprenoriatul și creșterea economică inovatoare
1.3.1. Activitățile antreprenoriale și creșterea economică
1.3.2. Inovarea: proces al schimbării și dezvoltării
1.3.3. Antreprenorul: vector indispensabil al creșterii economice
1.4. Turismul în economia actuală
1.4.1. Turismul. Definire și evoluții
1.4.2. Importanța turismului în cadrul economiei
1.5. Aspecte teoretice privind antreprenoriatul în turism
1.5.1. Antreprenoriatul și micile afaceri în turism
1.5.2. Avantajele și dezavantajele antreprenoriatului în turism
1.6. Creativitate și inovare
1.6.1. Inovare, turism și antreprenoriat
1.6.2. Tehnologiile moderne și inovarea în turism
1.7. Industria ospitalității
1.7.1. Conexiuni între industria ospitalității și turism
1.7.2. Clasificarea și dimensiunile industriei ospitalității
1.8. Antreprenoriatul și industria ospitalității. Micile afaceri de familie
1.9. Concluzii
Cap. 2. Întreprinzătorul și antreprenoriatul în turismul românesc
2.1. Profilul antreprenorial al întreprinzătorului român din turism
2
2.1.1. Profilul antreprenorial al întreprinzătorului din hoteluri și restaurante în funcție de
nivelul de educație
2.1.2. Profilul antreprenorial al întreprinzătorului din hoteluri și restaurante în funcție de
sex
2.1.3. Profilul antreprenorial al întreprinzătorului din hoteluri și restaurante în funcție de
vârstă
2.1.4. Alte studii asupra situației întreprinzătorilor români din turism
2.2. Antreprenoriatul românesc în turism: experiențe și învățăminte
2.2.1. Scurt istoric al antreprenoriatului din țara noastră
2.2.2. Cazuri de succes din România
2.2.3. Dificultățile întâmpinate de întreprinzătorii români
2.2.4. Politici și strategii de stimulare a antreprenoriatului românesc în turism
2.3. Concluzii
Cap. 3. Cercetare complexă la nivel național privind antreprenoriatul în turism și
industria ospitalității
3.1. Metodologia utilizată
3.1.1. Determinarea mărimii eșantionului
3.1.2. Stabilirea obiectivelor studiului
3.1.3. Stabilirea ipotezelor studiului
3.1.4. Determinarea corelațiilor
3.2. Analiza rezultatelor
3.3. Concluzii
Concluzii finale și sinteza contribuțiilor tezei
Bibliografie
Anexe
3
INTRODUCERE
În prezent turismul reprezintă un domeniu distinct de activitate, o componentă de
maximă importanță a vieții economico – sociale și care evoluează în mod constant sub influența
modificărilor survenite în civilizația contemporană.
În zilele noastre, eforturile specialiștilor se orientează pentru stabilirea cu rigurozitate
științifică a conținutului turismului, interdependențelor acestuia cu celelalte elemente ale
economiei.
Turismul contemporan reprezintă în prezent o “industrie” care se extinde rapid sub influența: creșterii bunăstării populației, schimbărilor demografice, timpului suplimentar alocat
călătoriilor, mobilității crescânde a populației, dezvoltării mijloacelor de transport etc.
Instruirea și pregătirea întreprinzătorilor din turism trebuie să se axeze pe modalitățile
de dezvoltare a turismului în general: forme de cazare urbană și rurală, publicitate și promovare,
programe și tehnici de elaborare a programelor turistice, reguli de comportament, alimentație și
igienă alimentară, valorificarea artei populare și a tradițiilor locale, legislația în turism și în
domeniul seviciilor.
Întreprinzătorii care își deschid afaceri în alte zone, de multe ori vin aducându-și cu ei
propriile economii și conexiunile de pe piața națională și chiar internațională. De asemenea
aceștia pot avea și o abordare mult mai inovatoare a afacerilor. Legăturile lor cu mediul de
afaceri local vor avea o impotanță majoră în dezvoltarea regiunii din punct de vedere turistic și
nu numai.
Tema tezei a fost aleasă vizând turismul și mai ales antreprenoriatul în turism în
România, țară cu potențial ridicat în acest domeniu.
Din teza de doctorat rezultă că actualul potențial vizând dezvoltarea antreprenoariatul în
turism este foarte puțin valorificat, existând însă o preocupare mai accentuată din partea agenților
economici pentru a crea capacități de cazare și pentru a realiza pe această bază o sursă
suplimentară de venit.
Teza de doctorat este structurată pe trei capitole, respectiv Introducerea și Concluziile
finale și sinteza contribuțiilor tezei. Pentru elaborarea sa am utilizat cca 300 de titluri, acestea
constând în materiale, articole și studii de specialitate atât din țară cât mai ales din străinătate.
4
Astfel am putut urmări care sunt opiniile specialiștilor în domeniu, pentru a reuși să
contribuim la rândul nostru, într-o mică măsură, la definirea și dezvoltarea acestor concepte în
cadrul tezei.
CAPITOLUL 1 ANTREPRENORIAT ȘI TURISM: ABORDĂRI TEORETICO-
METODOLOGICE
Primul capitol al tezei are un pronunțat caracter teoretic și este intitulat: Antreprenoriat
și turism: abordări teoretico-metodologice, având la rândul său 8 subcapitole.
Primul subcapitol se intitulează Antreprenoriatul în economiile contemporane, și
urmărește relația dintre antreprenor și antreprenoriat ca o perspectivă a conceptelor
Domeniul antreprenoriatului s-a bucurat de o atenție deosebită în literatura de
specialitate. Deși nu există o definiție unanim acceptată a întreprinzătorului sau a procesului de
antreprenoriat, specialiștii cad de acord asupra importanței acestora în dezvoltarea economică.
Există numeroase studii teoretice și empirice, care consideră că atribute precum asumarea
de riscuri, inovarea, nevoia de realizare și competența managerială ca fiind calități importante
pentru antreprenoriat.
Câteva definiții ale antreprenorului și antreprenoriatului prin prisma specialiștilor:
Jean Baptiste Say (creatorul termenului de antreprenor) consideră antreprenorul ca fiind
acea persoană care transferă resursele dintr-o zonă cu productivitate mai scăzută într-una cu
productivitate mai înaltă și cu profit mai mare, creând, prin urmare, valoare.
Economistul austriac Israel Kirzner a popularizat noțiunea de antreprenoriat ca fiind o
posibilitate de recunoaștere a oportunităților de profit. Acesta declara că activitatea de
întreprinzător este în esență competitivă. Și astfel concurența este inerentă în natura procesului
de piață antreprenorial. Sau, altfel spus, spiritul antreprenorial este inerent în procesul de piață
concurențială.
5
Peter Drucker declara: “Antreprenorii văd schimbarea ca fiind ceva normal și sănătos.
De obicei nu fac ei înșiși aceste schimbări. Însă – și acest lucru definește antreprenorul și spiritul
antreprenorial – antreprenorul întotdeauna caută schimbarea, răspunde la aceasta, și o
exploatează ca pe o oportunitate.”
Cel de-al doilea subcapitol al tezei este intitulat Mediul de afaceri și rolul acestuia în
stimularea antreprenoriatului, iar aici am încercat să înțelegem care sunt legăturile și relațiile existente între antreprenor și mediu, observând din prima că antreprenorul este un actor principal
și un simbol al economiei de piațǎ. Tot aici am studiat termenul de contexte multiculturale, care
sunt caracterizate printr-un dialog eficient între diferitele culturi și de absența oricărei
discriminări și prejudecăți, contexte care au un rol important în dezvoltarea economică într-o
regiune sau alta a globului.
Am încercat de asemenea să observăm opiniile marilor economiști cu privire la politicile
de sprijin ale antreprenoriatului, la conexiunile dintre antreprenoriat și IMM-uri și nu în ultimul
rând am urmărit ideea că antreprenoriatul nu se restrânge la o singura țară sau o singură națiune
Randall Holcombe prezintă o asociere plină de umor: „ne putem imagina un antreprenor
remarcând o oportunitate de profit în același fel în care un trecător vede o bancnotă de 20 de
dolari pe trotuar. Mulți alți trecători pot trece pe lângă bancnotă fără să o observe, până când o
persoană atentă o găsește.”
Al treilea subcapitol este denumit: Antreprenoriatul și creșterea economică inovatoare,
fiind structurat pe 3 părți. Prima parte intitulată Activitățile antreprenoriale și creșterea
economică conține ideea că antreprenoriatul și creșterea economică sunt strâns legate între ele,
creșterea economică fiind considerată ca un element primordial în procesul antreprenorial.
Relația antreprenoriat – creștere economică
Adaptat după Galindo M.A., Guzman J., Ribeiro D., Entrepreneurship and Business – A Regional
Perspective, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2009, pp.125-126
6
Prin activitatea sa, antreprenorul caută să creeze noi oportunități de a obține profit.
Aceste oportunități pot rezulta din sporirea productivității, caz în care relația acestora cu
creșterea economică este clară. Pe deasupra, dezechilibrul creat de către antreprenor poate fi
propice pentru inovații suplimentare și oportunități de profit. Prin urmare, mai mulți antreprenori
înseamnă o creștere mai mare, care, la rândul său, duce la mai mulți antreprenori … Fenomenul
se auto-alimentează de la sine.
În partea a doua, Inovarea, proces al schimbării și dezvoltării, am pus accentul pe
procesul de schimbare, care poate susține dezvoltarea afacerilor pe piețele ce în ce mai dinamice.
Ultima parte a celui de-al treilea subcapitol urmărește ideea că antreprenorul este văzut ca
indispensabil pentru creșterea economică și pentru prosperitate.
Aici am studiat și aprofundat idei precum regimurile politice și întreprinzătorii, politicile
guvernamentale legate de antreprenoriat, avantajele competitive, noțiunea de rent-seeking și
chiar și ideea că nu ar trebui să considerăm că spiritul antreprenorial va contribui întotdeauna
pozitiv la productivitate și la creșterea economică.
Cel de-al patrulea subcapitol al tezei este intitulat: Turismul în economia actuală și are
la rândul său 2 părți : Turismul. Definire și evoluții, respectiv Importanța turismului în cadrul
economiei.
În acest subcapitol am încercat să observ elementele structurale ale turismului, începând
cu definirea acestuia și un scurt istoric, încheind cu trăsăturile și caracteristicile sale, respectiv
importanța sa în economie.
Turismul acționează ca un factor stimulator al progresului și dezvoltării prin vastul
potențial uman și bineînțeles material pe care îl antrenează în desfășurarea sa. Eforturile
specialiștilor se orientează la ora actuală înspre a stabili cu rigurozitate științifică a conținutului
turismului, a interdependențelor sale cu celelalte elemente ale economiei.
Importanța deosebită a turismului în economia națională rezidă din caracterul de ramură a
economiei de interfață și sinteză, datorat diversității ramurilor încorporate în conținutul prestației
industriei turistice. Dezvoltarea turismului are nu doar o importanță economică, ci și un impact
deosebit în viața socială și culturală a comunităților locale
7
În cel de-al cincilea subcapitol Aspecte teoretice privind antreprenoriatul în turism am
încercat să disting modul în care industria turismului se bazează în principal pe antreprenoriat și
pe întreprinderile mici.
În industria hotelieră, de turism și de agrement, deși există un număr mare de lanțuri
multi-naționale, industria este încă dominată de un volum substanțial de întreprinderi mici
antreprenoriale. Specialiștii consideră existența unor comunități sănătoase și înfloritoare ca fiind
piatra de temelie pentru o industrie a turismului de succes.
Am încercat apoi să înțeleg care sunt avantajele și dezavantajele antreprenoriatului în
turism urmărind dificultățile cu care se confruntă antreprenorii din turism.
Cel de-al șaselea subcapitol este intitulat Creativitate și inovare și aici am tratat
raporturile dintre inovarea în turism și antreprenori.
Una dintre cele mai dure critici adresate unei industrii este când considerăm că acesteia îi
lipsește spiritul novator.
Inovarea este un concept multidimensional și, de cele mai multe ori, în special în
domeniul turismului, o inovație nu este ceva palpabil. Astfel inovarea poate include, de
asemenea și adaptări minore ale produselor existente și ale serviciilor.
Dezvoltarea tehnologiilor moderne de transport precum trenul, automobilul sau avionul
au dus la schimbări dramatice în ceea ce privește turismul, aducând o nouă dimensiune
călătoriilor. Internetul revoluționează la rândul său distribuirea informațiilor turistice prin
comunicarea rapidă între furnizorii de turism, intermediari și consumatorii finali.
Industria ospitalității este cel de-al șaptelea subcapitol teoretic, iar aici am încercat să
observ elementele structurale ale ospitalității, începând cu definirea acesteia și încheind cu
dimensiunile sale în cadrul economiei.
Industria ospitalității este concentrată în principal asupra satisfacției clientului. Serviciile
de înaltă calitate sunt foarte importante pentru întreprinderile din acest sector. Satisfacția
clientului, de obicei, duce la loialitatea consumatorilor, care astfel ajută la a asigura succesul unei
companii din industria ospitalității.
8
Câteva definiții evolutive ale ospitalității:
Conform dicționarului Oxford Advanced Learner’s Dictionary ospitalitatea reprezintă
comportamentul prietenos și generos față de vizitatori, respectiv alimentele, băuturile sau
serviciile care sunt furnizate de către o organizație pentru clienți sau oaspeți.
King identifică o diferență între ospitalitatea de tip privat și cea comercială, modelul
privat fiind definit ca activități ale persoanelor fizice destinate altor persoane fizice într-un cadru
privat (ex. acasă), iar ospitalitatea comercială fiind constituită din alimentația, băuturile, cazarea
și divertismentul oferite pentru a obține profit.
Lashley și Morrison analizează și definesc ospitalitatea pe baza a trei domenii: social,
privat și mediul comercial. După Lashley și Morrison ospitalitatea privată are loc în casă, iar
gazdele sunt determinate în principal de motive non-economice, punând accent pe relațiile
gazdă-oaspete. Ospitalitatea comercială are loc într-un context al schimburilor economice, cu o
obligație din partea gazdelor – acestea sunt responsabile ca oaspeții să se simtă confortabil.
Ospitalitatea socială înseamnă coduri sociale extinse, forme de sociabilitate care pot fi adoptate
în spații private sau comerciale.
Antreprenoriatul și industria ospitalității. Micile afaceri de familie reprezintă al optulea
subcapitol, iar aici am încercat să disting modul în care micile afaceri de familie se bazează în
principal pe antreprenoriat.
În industria hotelieră, de turism și de agrement, deși există un număr mare de lanțuri
multi-naționale, industria este încă dominată de un volum substanțial de întreprinderi mici
antreprenoriale. Specialiștii consideră existența unor comunități sănătoase și înfloritoare ca fiind
piatra de temelie pentru o industrie a turismului de succes.
IMM-urile din turism au adesea limitări severe în ceea ce privește comercializarea
produselor și serviciilor, calitatea, politica de preț, controlul costurilor și capacitatea de adaptare
la situațiile existente sau posibile de pe piață.
O comparație internațională a performanțelor naționale în turism provine dintr-un studiu
de cercetare publicat de World Economic Forum în Raportul privind competitivitatea în sectorul
turismului și al călătoriilor din anul 2007.
9
Acest sistem de clasament cuprinde 124 de țări și poziționează fiecare țară în comparație
cu toate celelalte, în ceea ce privește competitivitatea în sectorul turismului și al călătoriilor.
Adică, fiecărei țări i se acordă o poziție în clasament între 1 și 124, în funcție de îndeplinirea
criteriilor stabilite prin metodologia WEF. Astfel, România se află pe locul 76 din 124, chiar
înaintea Ucrainei, dar după Bulgaria și celelalte țări selectate.
Această comparație demonstrează performanța competitivă slabă a României în
comparație cu țările învecinate, aceasta situându-se pe ultimul loc în funcție de cadrul legal și
mediul de afaceri si pe penultimul loc în funcție de resursele umane / culturale / naturale.
Comparând datele obținute pentru România cu cele din alte țări din această listă, putem
observa că intențiile de a lansa o afacere sunt destul de reduse, doar Rusia aflându-se sub nivelul
țării noastre. Românii interesați de antreprenoriat ca o carieră de succes se află însă destul de
aproape de media existentă de 71,33%.
CAPITOLUL
2
ÎNTREPRINZĂTORUL
ȘI
ANTREPRENORIATUL
ÎN
TURISMUL ROMÂNESC
Capitolul al doilea al tezei este intitulat Întreprinzătorul și antreprenoriatul în
turismul românesc și reprezintă prima parte a studiului de caz.
Primul subcapitol al său se numește: Profilul antreprenorial al întreprinzătorului român
din turism, iar pentru a putea urmări situația antreprenoriatului în turism în România am utilizat
date de pe site-ul Eurostat precum și din cadrul altor studii efectuate la noi în țară. Una dintre
problemele întâlnite la Eurostat a fost însă lipsa unor date complexe pe turism în general,
existând doar date despre antreprenoriatul în cadrul hotelurilor și restaurantelor în anul 2005,
astfel limitând destul de drastic opțiunile de studiu și pe alte sectoare ale turismului precum
agențiile de turism, tour-operatorii, turismul rural și agroturismul, pensiunile și motelurile sau
campingurile.
Datele urmărite din cadrul Eurostat sunt clasificate în trei categorii mari: în funcție de
vârstă, sex sau nivel de educație, la hoteluri și restaurante în anul 2005.
10
În acest capitol am examinat profilul antreprenorial al întreprinzătorului român din
turism, utilizând bazele de date online ale Eurostat: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page
/portal/statistics/search_database.
Am comparat rezultatele obținute în acest studiu la nivel național și cu datele pe care le-
am prelucrat pentru întreaga Uniune Europeană, putând astfel observa diferențele și
similitudinile existente în privința antreprenorilor din turism.
În cadrul acestui capitol am constatat care sunt motivele lansării unei afaceri în turism
(hotel sau restaurant), care au fost dificultățile și modul de finanțare a afacerii la lansare și care
este nivelul de pregătire și vârsta întreprinzătorilor din România în comparație cu cei din
Uniunea Europeană.
De asemenea am urmărit să înțeleg care sunt piețele unde aceștia acționează, care este
modul în care inovează în cadrul firmei, care sunt impedimente în calea dezvoltării afacerii, care
este dezvoltarea preconizată a activității comerciale, respectiv cum văd întreprinzătorii români
prioritatea maximă în cazul în care câștigurile cresc.
Una dintre limitările acestui studiu axat pe baza datelor statistice disponibile de pe
Eurostat l-a constituit doar existența unor informații despre antreprenoriatul în cadrul hotelurilor
și restaurantelor pentru anul 2005. Aceste date au fost clasificate în trei categorii mari: în funcție
de vârstă, sex sau nivel de educație și numai pe hoteluri și restaurante, neexistând informații care
să cuprindă și celelalte domenii din cadrul turismului.
Urmărind motivarea lansării firmei pe diversele categorii existente în cadrul Eurostat
putem observa că de fapt cele mai importante motivații pentru a porni o nouă afacere le
reprezintă dorința de a fi propriul șef , perspectiva de a face mai mulți bani, respectiv dorințele
de noi provocări, ceea ce constituie elemente extrem de importante într-o viziune antreprenorială.
Din punct de vedere al modului de finanțare a afacerii la lansare, fondurile proprii sau de
economii au cel mai mare aport atât în cadrul antreprenorilor din UE, cât și în cadrul
antreprenorilor din România.
Urmărind antreprenorii din perspectiva dificultăților apărute la demararea activității,
observăm că una dintre problemele majore cu care se confruntă aceștia la nivel național o
constituie rezolvarea situațiilor juridice / guvernamentale / administrative care apar. Legislația
neclară, într-o continuă schimbare sau chiar inexistentă poate provoca o serie de neajunsuri
11
antreprenorilor, care pot întâmpina de asemenea și o mulțime de dificultăți de ordin
administrativ, uneori chiar din cauza acestei legislații problematice.
Putem observa că lipsa educației antreprenoriale, realizată în alte țări încă din primii ani
de școală, este un motiv al acestei slabe inițiative înregistrată în țara noastră.
După motivarea lansării firmei în funcție de sex bărbații consideră perspectiva de a face
mai mulți bani și singura șansă de a profesa în domeniu ca fiind factori extrem de importanți
când iau în considerare lansarea unei firme – această situație se repetă și la nivel european. Pentru
femeile antreprenori din țara noastră cei mai importanți factori sunt dorința ca un hobby să
devină un mod de viață și, la fel ca și în cazul bărbaților, perspectiva de a face mai mulți bani.
Din punctul de vedere al dificultăților întâmpinate la lansare pentru antreprenorii de sex
masculin din România cele mai mari probleme se ivesc când se încearcă obținerea sumelor
pentru facturile restante, pe când pentru antreprenorii de sex feminin cea mai neplăcută situație o
constituie cea de a fi singur ca antreprenor.
Analizând piețele de vânzare putem observa că majoritatea antreprenorilor, atât din
România cât și din Uniunea Europeană, activează pe piețele locale și regionale și apoi pe cele
naționale. Pe ultimul loc se află prezența antreprenorilor piețele dinafara Uniunii Europene.
Cei mai mulți antreprenori nu au avut o experiență anterioară în conducerea unei
întreprinderi. Majoritatea antreprenorilor au lucrat de unii singuri la lansarea afacerii.
Remarcăm că doar o mică parte dintre antreprenori au avut manageri angajați.
În cadrul intreprinderilor românești avem inovare a produselor, inovare organizațională și
inovare de marketing, însă nu există inovare a procesului.Obstacolele care pot apărea în calea
dezvoltării afacerii sunt destul de multe, însă cele mai pregnante la nivelul țării noastre sunt:
rentabilitatea cu 961 cazuri în România și sarcinile administrative cu 686 cazuri în țara noastră.
Cel mai important factor pentru antreprenorii români și europeni îl constituie creșterea
rentabilității și abia apoi creșterea varietății de bunuri și servicii oferite spre vânzare, respectiv
creșterea numărului de angajați.
Cel de-al doilea subcapitol este intitulat: Antreprenoriatul românesc în turism:
experiențe și învățăminte, iar aici am prezentat pe scurt o evoluție a antreprenoriatului în
12
România, începând cu secolul 15 și încheind cu perioada de după revoluție. Am am încercat să
disting câteva cazuri de succes ale antreprenorilor din turism din România, respectiv la final am
observat barierele importante în dezvoltarea IMM și a antreprenoriatului, încercând să găsesc
totodată câteva dintre posibilitățile pentru susținerea antreprenoriatului în România.
CAPITOLUL 3 CERCETARE COMPLEXĂ LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND
ANTREPRENORIATUL ÎN TURISM ȘI INDUSTRIA OSPITALITĂȚII
Capitolul 3 intitulat Cercetare complexă la nivel național privind antreprenoriatul în
turism și industria ospitalității cuprinde studiul de caz privind antreprenoriatul în turism în țara
noastră.
Studiul de față se bazează pe un chestionar format din 35 de întrebări, care a fost
administrat online prin programul Google Docs în perioada 7 iunie – 29 august 2013. Prin
intermediul mesajelor email, în care a fost atașat link-ul Google Docs, acest chestionar a fost
transmis unităților de cazare din România.
Am utilizat baze de date oficiale de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice – MDRAP, precum și alte baze de date conținând informații despre
unitățile de cazare din țara noastră: Celendo, Guide Bucharest, Pensiuni.org sau Romania Hotel
Guide.
La finalul perioadei de completare a chestionarelor s-au obținut chestionarele completate
cu răspunsuri valide.
După o curățare a datelor preliminare, acestea au fost introduse și prelucrate cu ajutorul
programului SPSS 2.0. Metodele de analiză utilizate cu precădere au fost distribuțiile de
frecvențe absolute și relative, respectiv reprezentările grafice aferente.
După stabilirea eșantionului reprezentativ, a obiectivelor și ipotezelor studiului și
aplicarea chestionarului online prin programul Google Docs, am interpretat rezultatele și am
efectuat corelațiile statistice aferente.
13
Chestionarul a inclus îndeosebi întrebări închise (cu răspuns atât unic cât și multiplu), cu
variante de răspuns care limitează exprimarea, precum și întrebări de tip scală.
Pentru a identifica situațiile pe care antreprenorii din turism le întâmpină la lansarea,
desfășurarea și dezvoltarea afacerii, am efectuat analiza individuală a unor întrebări care au ajutat
în găsirea răspunsului dorit.
Din punct de vedere al înființării firmei cele mai importante motive pentru antreprenorii
români din domeniul turismului sunt dorința de a deveni independent financiar, dorința de a fi
propriul șef și perspectiva de a face mai mulți bani. Însă și dorința de noi provocări sau
îmbinarea vieții private cu munca au o importanță destul de mare pentru proprietarii de unități de
cazare chestionați. Motive precum evitarea șomajului, respectiv singura șansă de a profesa în
domeniu nu sunt chiar atât de importante pentru subiecții intervievați.
Ponderea cea mai mare din resursele financiare utilizate pentru lansarea afacerii o
reprezintă fondurile proprii ale antreprenorilor, pe când celelalte opțiuni precum obținerea unui
credit bancar și mai ales ajutorul financiar primit din partea familiei și prietenilor, utilizarea
fondurilor europene sau sprijinul din partea autorităților au vizibil o pondere mult mai mică.
Lipsa unor credite bancare avantajoase, insuficientul sprijin din partea autorităților,
dificultatea obținerii fondurilor comunitare sau carența unor facilități financiare oferite
antreprenorilor din turism, obligă o are parte a proprietarilor de unități de cazare din țara noastră
să utilizeze doar fondurile proprii în deschiderea unei noi afaceri.
Cea mai mare dificultate întâmpinată de către antreprenori, atât la înființarea afacerii, cât
și în prezent, o constituie existența unor situații juridice, administrative sau guvernamentale.
Acest rezultat poate fi coroborat cu datele obținute prin celelalte studii efectuate la noi în țară sau
de către Eurostat. Antreprenorii români declară că au constant o serie de probleme privind
birocrația, nivelul crescut al taxelor și impozitelor, respectiv incertitudini în legătură cu mediul
fiscal.
Obținerea banilor pentru plata facturilor, găsirea finanțării sau găsirea personalului
calificat adecvat sunt alte câteva impedimente majore atât la lansarea afacerii cât și în prezent.
Întreprinzătorii vor resimți presiunea plăților pentru furnizori, pentru salariile angajaților, pentru
impozite și taxe sau pentru rate și dobânzi bancare.
14
Birocrația, dobânzile ridicate la credite, inflația, accesul dificil la credite, reducerea
cererii interne, obținerea consultanței și trainingului respectiv cunoașterea și adoptarea acquisului
comunitar sunt semnalate ca dificultăți într-o frecvență invers proporțională cu dimensiunea
întreprinderilor, deoarece odată cu creșterea mărimii firmelor, se amplifică puterea lor
economică, și astfel, se reduce gradul în care acestea resimt influența negativă exercitată de
acești factori exogeni.
Rentabilitatea, costurile cu personalul angajat, respectiv disponibilitatea creditelor
bancare sunt impedimentele majore în calea dezvoltării afacerii.
Antreprenorul nu poate ignora importanța întelegerii noțiunilor de bază privind
managementul veniturilor și costurilor firmei, al încasărilor și al plăților firmei, altfel putând
ajunge în situația unor blocaje financiare.
Totodată angajarea, pregătirea și menținerea forței de muncă, respectiv întârzierile la
plata facturilor sunt dificultăți care vor apărea mai pregnant odată cu dezvoltarea companiei,
deoarece odată cu creșterea numărului de angajați și a dezvoltării afacerii, problemele de
personal devin mai complexe, amplificându-se numărul de clienți, inclusiv al celor rău-platnici.
Astfel asigurarea unui mediu de afaceri favorabil și prietenos, a unui cadru legal stabil și
predictibil, bazat pe reducerea birocrației sunt pași importanți care pot fi făcuți pentru a ajuta
antreprenorii români atât din turism cât și din alte domenii.
Cea mai mare parte a întreprinzătorilor din turism chestionați declară că majoritatea
turiștilor care le calcă pragul provin din țara noastră, demonstrând numărul mare de unități de
cazare din România orientate spre piața locală, regională și națională. Un număr mult mai mic de
turiști sosesc din țările membre ale Uniunii Europene sau dinafara UE. Factorii care pot cauza
această situație sunt: infrastructura necorespunzătoare, lipsa promovării a turismului românesc
înafara țării, insuficienta diversificare a ofertei turistice sau sistemul de informare a clienților
deficitar.
Cele mai importante riscuri percepute de către antreprenori sunt legate de extinderea
afacerii și angajarea de manageri specializați. Putem observa că o mare parte a antreprenorilor
români din turism își fac griji în privința creșterii afacerii și încearcă să evite să angajarea de
personal de conducere.
15
Inovarea produselor nu reprezintă un punct forte al întreprinzătorilor români din turism.
Cele mai multe dintre schimbările implementate în cadrul firmei în ultimii trei ani vizează
modificarea caracteristicilor de bază ale produsului sau serviciului și doar o mică parte a
proprietarilor de unități de cazare au adus un produs sau serviciu nou în cadrul firmei.
Urmărind modul de implementare al mixului de marketing în cadrul unităților de cazare
analizate putem observa că în ultimii trei ani, schimbările de marketing cele mai semnificative
implementate de către antreprenori sunt legate de promovarea produsului sau serviciului.
Marketingul firmelor mici în general și a celor din turism în particular în majoritatea
cazurilor constă în recurgerea la o gamă redusă de metode de marketing, cu cheltuieli limitate și
aplicarea de multe ori insuficientă a celor 4 P ai mixului de marketing. Adesea proprietarii de
unități de cazare din România au tendința de a se baza pe propriile capacități în implementarea
campaniilor de marketing, care sunt astfel inconsecvente, inegale și sporadice, când acestea
există, în primul rând. Unitățile de cazare mici tind să își limiteze zona de afaceri, majoritatea
utilizând rețele de distribuție restrânse.
Antreprenorul trebuie să fie familiarizat cu o serie de obiective clare precum cunoașterea
pieței și a concurenței, identificarea unor nișe ale pieței pe care concurența nu le acoperă,
înțelegerea obiceiurilor de consum ale clienților potențiali în raport cu serviciile oferite,
cunoașterea resurselor financiare care sunt necesare în fiecare stadiu al afacerii de la demarare la
dezvoltarea ulterioară.
În privința inovării prin noile servicii oferite clienților putem observa că activitățile de
punere în valoare a tradițiilor și obiceiurilor locale și excursiile în zonă constituie elementele cele
reprezentative pentru întreprinzătorul român din turism.
Organizațiile specifice din domeniu turismului precum Asociația Națională a Turismului
Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR)
sau alte organizații de profil, nu sunt suficient de cunoscute pentru proprietarii de unități de
cazare români, în cazul recrutării clienților, ele reprezentând doar un procent redus, de
aproximativ 10%. O mai bună vizibilitate și o implicare crescută în viața întreprinzătorilor din
turism a acestor organizații va aduce beneficii și avantaje ambelor categorii.
Facilitățile (oportunitățile) care pot ajuta în cea mai mare măsură un antreprenor sunt
strategiile de dezvoltare locale / regionale / naționale în domeniul turismului, scutirea de
16
impozite în cazul afacerilor care dezvoltă idei de succes, utilizarea fondurilor europene,
programe și proiecte finanțate de la bugetul de stat pentru sprijinirea dezvoltării
antreprenoriatului în turism sau reducerea obstacolelor birocratice la înființarea și funcționarea
firmelor de turism. Toate aceste facilități ar putea ajuta la dezvoltarea antreprenoriatului în
turism în țara noastră.
Organismele de decizie trebuie să înțeleagă că întreprinzătorii din acest domeniu trebuie
ajutați să acționeze într-un mediu economic stabil și atractiv, care să asigure un traseu sănătos,
din punct de vedere socio-economic, al turismului românesc.
Astfel în cadrul acestui studiu, în urma celor 34 de întrebări, am aflat care sunt motivele
înființării firmei, care au fost resursele financiare utilizate pentru lansarea afacerii, care a fost
nivelul de dificultate pe care întâmpinat la înființarea afacerii și în prezent, care au fost
impedimentele în calea dezvoltării afacerii, cum este afectată firma de sezonalitate, cum este
efectuat managementul în cadrul firmei sau care este structura clienților dvs. pe regiuni.
Analizând antreprenoriatul din punct de vedere al riscurilor pe care și le pot asuma
proprietarii de unități de cazare români, am aflat dacă aceștia consideră că sunt suficient de
independenți pentru a-și asuma riscuri în cadrul firmei, respectiv cât de mare este riscul pe care îl
percep privind: extinderea afacerii, intrarea pe noi piețe, investițiile suplimentare în baza
materială, angajarea de manageri specializați sau modernizarea afacerii.
Un loc important în conținutul capitolului îl ocupă problema inovării, tratată prin prisma
unor întrebări care au urmărit să descopere care au fost schimbările implementate în cadrul
firmei privind modul în care se furnizează produsele și serviciile, în ce măsură au fost
implementate schimbări de marketing semnificative, dacă firma a fost reorganizată, care sunt
elementele de noutate privind confortul în cameră, serviciile de cazare sau serviciul de servire a
mesei
În final am aflat care sunt facilitățile care pot ajuta un antreprenor în desfășurarea și
dezvoltarea afacerii, respectiv care este modul de recrutare a clienților. Ultima parte a studiului
l-au reprezentat întrebările de identificare a antreprenorului.
Limitele cercetării în acest studiu au fost reprezentate de numărul destul de redus de
răspunsuri obținute de la proprietarii de unități de cazare din țară, rata de non-răspuns fiind destul
de ridicată.
17
CONCLUZII
Urmărind datele despre antreprenoriatul în turism obținute prin Eurostat putem observa
că acestea sunt limitate doar la sectorul hoteluri și restaurante pe perioada anilor 2004-2005,
astfel încât de la început studiul va fi la rândul său restricționat de aceste limite. Pentru a realiza
acest studiu s-au utilizat datele Eurostat grupate pe trei categorii mari de antreprenori din hoteluri
și restaurante: după vârstă, după sex și după nivelul de pregătire. Comparația s-a efectuat în
câteva cazuri și între antreprenorii din România și cei din Uniunea Europeană.
În anumite privințe antreprenorii români indiferent de sex, pregătire sau vârstă au acționat
într-un mod asemănător cu cei din cadrul Uniunii Europene, însă în altele deosebirile sunt
substanțiale. Antreprenorii români doresc să fie proprii lor șefi, să urmărească noile provocări și
chiar să îmbine viața privată cu munca. În momentul lansării afacerii antreprenorii din țara
noastră se bazează pe fondurile proprii, pe ajutorul din partea familiei și prietenilor sau pe
diferitele tipuri de credite bancare cu gaj.
Printre dificultățile majore pe care le întâmpină antreprenorii români se numără și
problemele juridice și administrative, stabilirea unui contact cu consumatorul respectiv găsirea
personalului adecvat. Nivelul de pregătire al antreprenorilor români este satisfăcător, urcând
până la nivelul unor programe pre-universitare sau a unora de pregătire în domeniu, neavând însă
antreprenori cu o pregătire universitară în anul 2005.
Antreprenorii din țara noastră activează pe piețele locale și regionale și apoi pe cele
naționale și din cadrul Uniunii Europene. Foarte puțini au încercat piețele internaționale dinafara
Uniunii Europene.
În cadrul studiului elaborat prin aplicarea chestionarului un loc important îl ocupă
problema întreprinzătorilor români din turism care își lansează o afacere nouă în domeniu. Am
încercat să aflăm care sunt motivele înființării noii afaceri, urmărind mai multe considerente, iar
cele mai importante s-au dovedit a fi: dorința de independență financiară, perspectiva de a face
mai mulți bani, respectiv dorința de a fi propriul șef, toate acestea fiind atribute ale
întreprinzătorului.
18
Am încercat apoi să înțelegem de unde provin resursele financiare folosite de către
antreprenorii români din turism, iar rezultatele au arătat că cea mai mare parte a fondurilor
utilizate de către întreprinzătorii români din domeniul turismului sunt fonduri proprii. Creditele
bancare, fondurile europene, ajutorul financiar primit de la familie și prieteni sau sprijinul din
partea autorităților sunt utilizate într-o proporție mult mai redusă.
Atât la înființarea afacerii cât și în prezent cea mai mare dificultate întâmpinată de către
întreprinzătorii, o reprezintă existența unor situații juridice, administrative sau guvernamentale,
urmată îndeaproape de obținerea banilor pentru plata facturilor, găsirea finanțării sau găsirea
personalului calificat adecvat.
În cadrul studiului am constatat că turiștii care se cazează la unitățile analizate provin în
majoritatea cazurilor din România și mult mai puțini din străinătate, iar riscurile, pe care
proprietarii acestor unități de cazare le consideră cele mai mari, sunt extinderea afacerii și
angajarea de manageri specializați.
Se poate menționa și faptul că în domeniul turismului valoarea adăugată este mai mare,
deoarece cheltuielile materiale au o pondere mai redusă decât în alte ramuri, iar astfel cheltuielile
cu salariile au o pondere mai crescută..
Marketingul în cadrul unităților de cazare mai mici este aplicat la scară redusă și de multe
ori într-un mod limitat de lipsa cunoștințelor în domeniu.
Totuși întreprinzătorul român cunoaște valoarea tradițiilor și obiceiurilor locale pe care le
promovează în cadrul activității sale. Pe de altă parte însă, proprietarii de unități de cazare
intervievați nu colaborează suficient cu organizațiile specifice din domeniul turismului și nici cu
agențiile de turism din țară sau străinătate.
Limitele cercetării
Prima dintre dificultățile pe care le-am întâmpinat în cadrul acestui studiu, în special
cercetarea efectuată pe baza datelor statistice Eurostat, a fost lipsa acută de informații privind
antreprenoriatul în turism și industria ospitalității exceptând anul 2005, fapt confirmat și de
profesorul Jovo Ateljevic, specialist la nivel mondial în antreprenoriat în turism. Informațiile
puține care există, inclusiv în bazele de date internaționale precum Eurostat, nu sunt separate pe
antreprenori sau non-antreprenori, cu atât mai puțin în domeniul turismului..
19
Cea de-a doua dificultate pe care am întâlnit-o în cadrul elaborării tezei a fost rata extrem
de mare de non-răspuns din partea proprietarilor români de unități de cazare, în unele situații
existând un dezinteres fățiș în a completa aceste chestionare. Pe de altă parte am întâlnit și cazuri
deosebite de antreprenori foarte deschiși și binevoitori, cu care am purtat chiar și discuții
suplimentare pe email sau chiar telefonic.
Concluzii finale și propuneri
Turismul își asumă un profil proeminent în creșterea economică, iar în acest sens apar
așteptările ca stabilimentele turistice să fie dezvoltate și conduse la niște standarde cât mai înalte.
Aceste așteptări trebuie să fie în corelație cu cunoașterea semnificației dificultăților și
impedimentelor care pot sta în calea implementării cu succes a bunelor pratici de administrare și
conducere în industria turistică.
Pe piețele dinamice în care industria turismului opererează, organizațiile și antreprenorii
independenți trebuie să selecteze strategii cât mai eficiente. Ținând seama că micii antreprenori,
spre deosebire de marile firme, acționează de unii singuri pe piață, luptând cu propriile puteri,
abilități și deprinderi, trebuie să ia în considerare toți factorii perturbatori care le pot afecta
activitatea..
Crearea și conceperea unor programe naționale pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale, accesul mai facil la credite sau alte forme de finanțare, programe pentru
stimularea înființării și dezvoltării de microintreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, existența
unei politici fiscale relaxate și stabile, oferirea de consiliere în cadrul accesării fondurilor
europene, scutirea de anumite taxe și impozite în cazul unor investiții suplimentare sau pentru
unitățile de cazare din zonele defavorizate și chiar reducerea/eliminarea TVA în domeniul
turismului, sunt măsuri care ar putea încuraja antreprenoriatul în țara noastră.
Menținerea stabilității în mediul de reglementare și impozitare, reducerea birocrației și
existența infrastructurii sunt factori cheie în cimentarea antreprenoriatului într-o zonă sau țară.
Mulți dintre antreprenori nu realizează potențialul altor tipuri de finanțare, precum
fondurile venture capital (capital de risc pentru companiile start-up cu risc și potențial ridicate),
business angels (investitori care dispun de resurse financiare semnificative pe care le furnizează
pentru lansarea unei afaceri) sau piața bursieră. Aceste tipuri de investitori și surse de finanțare
20
sunt încă destul de puțin cunoscute în țara noastră, însă orientarea spre aceste surse alternative de
finanțare poate fi o șansă suplimentară pentru lansarea, supraviețuirea și mai ales dezvoltarea
afacerilor întreprinzătorilor români.
De asemenea depunerea unor eforturi semnificative pentru a construi o mentalitate
proactivă în privința antreprenoriatului, promovarea acestuia în mass-media și în școlile de
afaceri, lansarea unor conferințe și seminarii în domeniul antreprenoriatului, evidențierea rolului
stimulator al acestuia pot contribui la o înțelegere mai profundă a efectelor pe care
antreprenoriatul le are asupra societății și economiei unei zone, regiuni sau țări.
Antreprenoriatul este în mod intrinsec legat de educație și formare: educarea viitorilor
întreprinzători și acordarea de asistență în formarea celor care își fac intrarea în mediul
antreprenorial, toate acestea susținute și de o abordare practică în pregătirea persoanelor care vor
face primii pași în dezvoltarea unei afaceri cu potențial de succes.
Sprijinirea ideilor creative și susținerea inițiativelor antreprenoriale este pasul primordial
pentru a descătușa forța oamenilor de afaceri români din turism și nu numai. Dar antreprenorul
nu trebuie ajutat doar la lansarea și inițierea afacerii, ca apoi să fie lăsat de izbeliște. După start-
up va urma progresul și dezvoltarea firmei și astfel va fi nevoie și de finanțarea ulterioară a
proiectelor aflate deja în evoluție, iar facilitarea comunicării constante și permanente între
investitori și antreprenorii inovativi va avea un rol esențial.
Antreprenorii pot contribui la dezvoltarea turismului la nivel local, regional și național,
iar astfel a întregii economii, prin următoarele:
• menținerea diversității naturale, culturale și sociale a spațiului turistic
• atragerea unor fonduri externe precum creditele bancare sau fondurile europene,
care pot contribui și la dezvoltarea comunităților locale
• integrarea formelor de turism în strategia locală, regională și națională
• dezvoltarea și promovarea ofertei turistice prin mijloace clasice și moderne
• sprijinirea economiilor locale cu ajutorul afacerilor de familie în turism
• implicarea împreună cu comunitățile și autoritățile locale în extinderea și
modernizarea sectorului turistic
21
• dezvoltarea turismului local și regional prin intermediul legăturilor mai strânse cu
asociațiile profesionale din domeniul turistic și cu cu agențiile de turism interne și
externe
• formarea și instruirea proprie ca manageri și totodată instruirea lucrătorilor și
angajaților din cadrul unității de primire la nivelul cerințelor practicării unui turism
civilizat
• crearea de noi produse și servicii turistice
• punerea în valoare a tradițiilor și obiceiurilor locale la nivel național și internațional
• acțiuni de promovare a zonelor turistice respective pe piața internă și internațională
• promovarea unei oferte turistice diferențiate care să prezinte particularitățile acesteia
pe diferite zone turistice
• utilizarea durabilă a resurselor turistice
Dezvoltarea antreprenoriatului în turism poate fi încurajată prin măsuri precum:
• motivarea, pregătirea și calificarea tinerilor antreprenori și a femeilor antreprenor
• cursuri de pregătire și formare în domeniul marketingului turistic și al
managementului firmei
• sprijin din partea autorităților pentru antreprenorii care doresc să își lanseze o
afacere în domeniul turismului
• stimularea accesării fondurilor europene prin oferirea de consultanță
• credite bancare favorabile antreprenorilor din turism prin care să se poată acoperi
parțial sau total cofinanțarea proiectelor
• un sistem fiscal stabil și prietenos cu întreprinzătorii și reducerea birocrației
• strategii de dezvoltare locale, regionale sau naționale în domeniul turismului
• crearea unui sistem informatic centralizat la nivel național în domeniu, care să
încurajeze pe antreprenorii din turism să aceseze site-urile de profil și să-și
înregistreze firmele online
• scutirea de impozite în cazul unor investiții suplimentare
• reducerea taxelor sau chiar scutirea de impozite pe o perioadă, pentru unitățile de
cazare din zonele defavorizate
22
• crearea unor site-uri românești specializate privind rezervările online și evaluarea
companiilor din turism la nivel național
• cursuri de pregătire în domeniul informaticii, pentru ca antreprenorii să poată aplica
sistemele de rezervare online
• încurajarea adaptării la noile standarde tehnologice
• programe și proiecte finanțate de la bugetul de stat pentru sprijinirea dezvoltării
antreprenoriatului în turism
• oferirea de alternative pentru turismul sezonier, astfel încât unitățile de cazare să fie
pregătite și pentru turism înafara sezonului
• diversificarea ofertei turistice
• realizarea infrastructurii generale și tehnico – edilitare în conformitate cu cerințele
unui turism civilizat modern
• realizarea unor asociații de sprijinire a turismului la nivel regional și național
• aportul crescut al organizațiilor profesionale în promovarea turismului românesc
• promovarea turismului românesc înafara țării pentru a ajuta antreprenorii la intrarea
pe noi piețe turistice
Înțelegerea contribuției pe care antreprenorii o au în creșterea economică și totodată în
crearea și dezvoltarea unor noi locuri de muncă, poate ajuta mult în considerarea
antreprenoriatului ca fiind o opțiune reală pentru o carieră de succes. Inițiativele antreprenoriale
susțin prin dezvoltarea lor inovația, care la rândul ei ajută direct sau indirect la creșterea
economică.
Situația economică depinde de căile de funcționare a activității antreprenoriale în cadrul
unui sistem social. Antreprenorii au nevoie de un mediu economic, politic și social stabil, dar
totodată suficient de dinamic, iar guvernele trebuie să îndepărteze cât mai multe dintre barierele
existente cu care se confruntă antreprenorii, pentru a-i putea lăsa să își testeze ideile și mai ales
să își lanseze și să își dezvolte afacerile.
Aceștia trebuie să arunce privirea și în viitor, însă nu trebuie să uite totodată de prezentul
atât de dur și neiertător, manifestat prin concurența acerbă existentă pe piață. Antreprenorii vor
trebui să înțeleagă că nu există o rețetă sigură a succesului, dar că, prin muncă și luptă asiduă vor
putea atinge țelurile și obiectivele dorite..
23
Antreprenorul are astfel un rol extrem de important în a echilibra turismul și astfel
întregul sector. Munca sa este extrem de dificilă, pașii pe care trebuie să-i efectueze sunt mici,
având obstacole importante de trecut. Chiar și așa rolul său nu poate fi tăgăduit, dimpotrivă,
antreprenorul trebuie să se implice mai mult în a deveni legătura dintre economic și social, dintre
comunitățile locale și administrație..
În concluzie antreprenorii din țara noastră mai au un drum destul de lung de parcurs
pentru a putea face față provocărilor pieței într-o continuă evoluție. Piedicile pe care le întâmpină
aceștia trebuie însă înlăturate prin muncă asiduă și pregătire constantă, astfel încât afacerea nu
doar să supraviețuiască, ci chiar să se dezvolte.
24
Bibliografie:
Cărți și capitole în cărți
1. Abbey J., Hospitality Sales and Marketing, Third Edition, Educational Institute, 1998
2. Ateljevic J., Page S., Tourism and Entrepreneurship – International Perspectives, Elsevier
Butterworth-Heinemann, 2009
3. Barnett, F., & Barnett, S., Working Together: Entrepreneurial Couples, Ten Speed Press,
1988
4. Băcanu B., Management strategic în turism, Editura Polirom, București, 2009,
5. Bădiță M., Baron T., Cristache S., Statistică pentru afaceri în comerț-turism, volumul 1,
Editura Luceafărul, București, 2002
6. Bădulescu Alina, Economia turismului, Editura Universității din Oradea, 2004
7. Bădulescu Alina, Bădulescu D., Entrepreneurship and local resources, in Leslie D.
(editor), Tourism Enterprises and the Sustainability Agenda Across Europe, Ashgate Pub
Co., 2012
8. Bosselman F., Peterson C., McCarthy C., Managing Tourism Growth, Issues and
Applications, Island Press,1999
9. Bramwell B., Lane B., (Editors), Tourism Collaboration and Partnerships: Politics,
Practice and Sustainability, Channel View Publications, 2000
10. Brymer R., Hospitality Management, An Introduction to the Industry, Seventh Edition
Kendall/Hunt Publishing Company, 1995
11. Buhalis D., eTourism: Information Technology for Strategic Tourism Management,
Pearson Education/Prentice Hall, England, 2003
12. Buruiană G., Politici macroeconomice în turism, Editura Uranus, București, 2008
13. Catană Aida (coord.), Elaborarea proiectelor cu finanțare din fondurile structurale pentru
IMM-uri 2007-2013, Editura Contaplus, Ploiești, 2007
14. Cătoiu et al, Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing, Editura Uranus,
București, 1999
15. Cristache S.E., Metode statistice cu aplicații în managementul turistic, Editura ASE,
București, 2008
16. Dana L.P., When Economies Change Hands – A Survey of Entrepreneurship in the
Emerging Markets of Europe from the Balkans to the Baltic States, International
Business Press, New York, 2005
17. Davidoff P.G., Davidoff D.S., Sales and Marketing for Travel and Tourism, National
Publishers, 1983
18. Datculescu P., Cercetarea practică de marketing, Ediția a doua, Brandbuilders, 2012
19. Dinu M., Economia României – Întreprinderile mici și mijlocii, Editura Economică,
București, 2002
20. Drucker P., Innovation and Entrepreneurship: Practice and Principle, Harper Business,
New York, NY, 1985
21. Drucker P., Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București, 1993
25
22. Drucker P., Managementul viitorului, Editura ASAB, București, 2004
23. Farrell L.C., Cum să devii antreprenor, Curtea Veche Publishing, București 2008
24. Foster D., Travel and Tourism Management, MacMillan Education Ltd., 1985
25. Galindo M.A., Guzman J., Ribeiro D., Entrepreneurship and Business – A Regional
Perspective, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2009
26. Ghenea M., Antreprenoriat: drumul de la idei către oportunități și succes în afaceri,
Editura Universul Juridic, București, 2011
27. Goodall B., Ashworth G., Marketing in the Tourism Industry, The Promotion of
Destination Regions, Routledge London, 1988
28. Gordon M.E., Antreprenoriatul, Curtea Veche Publishing, București, 2012
29. Gÿorfy L.Z., Raportul de Țară al României 2007, Monitorizarea globală a
antreprenoriatului, Editura Abel, Cluj-Napoca, 2008
30. Hall D., Kirkpatrick I., Mitchell M., Rural Tourism and Sustainable Business, Channel
View Publications UK, 2005
31. Hall M., Dallen T., Duval D. T., Safety and Security in Tourism, Haworth Hospitality
Press, 2003, New York, USA
32. Hax A.C., Majluf N.S., Strategic Management – An Integrative Perspective, Prentice
Hall, 1984
33. Hayes D.K., Ninemeier J.D., Hotel Operations Management, Second Edition, Pearson
Prentice Hall, 2007
34. Hinescu, A. et al, Managementul general al întreprinderii – Alba Iulia, Editura Aeternitas,
2003
35. Iacob Mihaela Ioana, Antreprenoriatul – Forța motrice a oricărei întreprinderi, Editura
Universității Aurel Vlaicu Arad, 2008
36. Isac F., Rusu S., Administrarea afacerilor în turism, Ediția a III-a revizuită, Editura
Mirton, Timișoara, 2009
37. Jivan A., Economia serviciilor de turism, Editura Mirton, Timișoara, 2004
38. Jivan A., Fruja I., Economia serviciilor, Editura Mirton, Timișoara, 2006
39. Kaser K., Freeman J.T., Hospitality Marketing, South Western Thomson Learning, 2002
40. Keating R.J., President Ronald Reagan: Best Friend to Small Business, Small Business
Survival Committee, Free Republic, 2004
41. Kotler Ph., Bowen J., Makens J., Marketing for Hospitality and Tourism, Fourth Edition,
Pearson Prentice Hall, 2006
42. Lashley C., Morrison A. (editors), In Search of Hospitality: Theoretical Perspectives and
Debates, Oxford Butterworth Heinemann, 2000
43. Laws E., Tourism Marketing, Service and Quality Management Perspectives, Stanley
Thornes Publishers Ltd., 1991
44. Levente K., Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Expert, București, 2004
45. Lipsey R., Chrystal A., Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999
46. Lovelock C., Wirtz J., Services Marketing: People, Technology, Strategy, Sixth Edition,
Pearson Prentice Hall, 2007
47. Lumdson L., Tourism Marketing, International Thomson Business Press, 1997
48. Mak J., Tourism and the Economy, University of Hawai’i Press, 2004
49. Mason P., Tourism Impacts, Planning and Management, Elsevier Butterworth-
Heinemann, 2005
26
50. Mawson S., The Fundamentals of Hospitality Marketing, Continuum London, 2000
51. Meșter Ioana, Statistică economică, Editura Universității din Oradea, 2007
52. Middleton V.T.C., Clarke J., Marketing in Travel and Tourism, Butterworth-Heinemann,
2001
53. Mill R.C., Tourism the International Business, Global Text, 2010
54. Morrison A.M., Hospitality and Travel Marketing, Delmar Publishers Inc., 1989
55. Morrison A., Rimmington M., Williams C., Entrepreneurship in the Hospitality, Tourism
and Leisure Industries, Butterworth-Heinemann, U.K., 1999
56. Moutinho L., Strategic Management in Tourism, CABI Publishing, CAB International,
2000
57. Neacșu N., Băltărețu A., Economia turismului. Lucrări practice, statistici reglementări,
Editura Uranus, 2005
58. Nicolescu O., Nicolescu C., Intreprenoriatul și managementul întreprinderilor mici și
mijlocii, Editura Economică, București, 2008
59. Ninemeier J., Hayes D., Restaurant Operations Management, Pearson Prentice Hall,
2006
60. Nistoreanu P., Ecoturism și turism rural, Ediția a treia, Editura ASE, București, 2006
61. Nistoreanu P., Ghereș M., (editori), Turism rural: tratat, Editura C.H. Beck, București,
2010
62. Niță I., Niță C., Piața turistică a României, ediția a doua, Editura Economică, București,
2008
63. Oelkers D.B., Travel and Tourism Marketing, Thomson South-Western, 2007
64. Page S., Ateljevic J., Tourism and Entrepreneurship: International Perspectives
(Advances in Tourism Research), Butterworth-Heinemann, 2009
65. Page S., Getz D., The Business of Rural Tourism, International Perspectives, Tourism
and Hospitality Management Series, International Thomson Business Press, 1997
66. Pender L., Sharpley R., The Management of Tourism, Sage Publications Ltd., 2005
67. Pender L., Marketing Management for Travel and Tourism, Stanley Thornes Publishers
Ltd. UK, 1999
68. Petcu N., Statistica în turism 2005, teorie și aplicații, Editura Albastră, 2005
69. Platon V. (coord.), Construcția și dezvoltarea infrastructurii specifice IMM-urilor,
Editura Expert, București, 2005
70. Pleter O.T., Administrarea afacerilor, Ediția a doua, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
71. Popescu Delia, Competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Economică,
2001
72. Pride W., Hughes R., Kapoor J., Business, 3rd Edition, Houghton Mifflin Company,
1991
73. Prosser R., Social Change and the Growth in Alternative Tourism, Ecotourism – A
Sustainable Option, Edited by Wiley, UK, 1994
74. Raza I., Heads in Beds, Hospitality and Tourism Marketing, Pearson Prentice Hall, 2005
75. Roberts L., Hall D., Rural Tourism and Recreation: Principles to Practice, CABI
Publishing, 2003
27
76. Robinson M., Sharpley R., Evans N., Long. P, Swarbrooke J., Developments in urban
and Rural Tourism, Reflections on International Tourism, Business Education Publishers
Ltd., 2000
77. Rusu S., Turism rural și agroturism, Editura Mirton, Timișoara, 2007
78. Samuelson P.A., Nordhaus W.D., Economie, Editura Teora, București, 2001
79. Sharpley R., Sharpley J., Rural Tourism: An Introduction, Tourism and Hospitality
Management Series, International Thomson Business Press, 1997
80. Shoemaker S., Lewis R., Yesawich P., Marketing Leadership in Hospitality and Tourism,
Fourth Edition, Pearson Prentice Hall, 2007
81. Sinclair M.T., Stabler M., The Economics of Tourism, Routlege Publishers, 1997
82. Smith S. L. J., Tourism Analysis: A Handbook, Harlow: Longman, 1989
83. Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2001
84. Souder E.W., Management Decision Methods for Managers of Engineering and
Research, Litton Educational Publishing – Van Nostrand Reinhold Company, 1980,
85. Stavrositu S., Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni
turistice, Ediția a doua, Fundația Arta serviciilor în turism, 2006,
86. Stănciulescu G., Managementul operațiunilor de turism, Ediția a doua, Editura All Beck,
București, 2003,
87. Stiglitz J.E., Walsh C.E., Economie, Editura Economică, București, 2005
88. Sudman S., Applied Sampling, Academic Press, 1976
89. Szenteși S. et al, Statistică economică, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura
Universității „Aurel Vlaicu”, Arad, 2011
90. Theobald W., Global Tourism, Elsevier-Butterworth-Heinemann, 2005
91. Tribe J., Font X., Griffiths N., Vickery R., Yale K., Environmental Management for
Rural Tourism and Recreation, Cassel UK, 2000
92. Văduva S., Antreprenoriatul. Practici aplicative în România și alte țări în tranziție,
Editura Economică, 2008
93. Vlăsceanu Mihaela, Economie socială și antreprenoriat, Editura Polirom, Iași, 2010
94. Weaver D., Lawton L., Tourism Management, John Wiley & Sons, Milton, Australia ,
2002
95. Williams A., Balaz V., Tourism in Transition: Economic Change in Central Europe, I.B.
Tauris Publishers, New York, 2000
96. Williams A., Shaw G., Tourism & Economic Development, European Experiences, John
Wiley & Sons Ltd., 1998
Rapoarte și documente oficiale
1. Area of Statistics and Market Research, Vulnerability of European Outbound Tourism
Markets in the Midst of the Global Financial Crisis, 10th International Forum on
Tourism Statistics, Session 1: Statistical coverage of new trends in tourism, 2010, Lisbon,
Portugal, http://10thtourismstatisticsforum.ine.pt/xportal/xmain? xpid=INE&xpgid=tur_
papers&PAPERSest_boui=101894011&PAPERSmodo=2
2. European Commission, Europe, the world's No 1 tourist destination – a new political
framework for tourism in Europe, Communication from the Commission to the European
28
Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions, Brussels, 30.6.2010 COM(2010) 352 final
3. Institutul Național de Statistică, Turismul României – Breviar Statistic 2013
4. Institutul Național de Statistică, Metodologia din 04.05.2009 a cercetării statistice privind
inovarea în industrie și servicii, în vigoare de la 14.05.2009, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 321 din 14.05.2009
5. TOUREG: Competitiveness and Knowledge in the Tourism Sector, Grant Agreement
nº206829, Regions of Knowledge Programme – Capacities – 7th Framework Programme,
6. Travel Reservation Management Europe, Evoluția serviciilor turistice online, Iul-26-
2010, http://www.trm-europe.ro/2010/07/evolutia-serviciilor-turisticeonline/# more -556
7. United Nations, Study on the Role of Tourism in Socio-Economic Development,
Economic and Social Commission for Asia and the Pacific, New York, 2007,
http://www.unescap.org/ttdw/Publications/TPTS_pubs/pub_2478/pub_2478_fulltext.pdf
8. ***, Antreprenori în turism – noi soluții organizaționale, Proiect cofinanțat din Fondul
Social European prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
2011, http://antreptur.uv.ro/files/Ghid_Antreprenori_in_ Turism.pdf
9. ***, A Guide for Tourism Business Entrepreneurs, http://www.smallbusinessbc.
ca/pdf/Small%20Business%20Guide%20%20English.pdf
10. ***, Antreprenoriatul – oportunitate, abilitate, inovație, viitor – Dezvoltarea
competențelor antreprenoriale – o alternativă eficientă de adaptare la piața muncii în
societatea informațională, realizat în cadrul proiectului POSDRU 92/3.1/S/62353,
București, 2011
11. ***, Developing Sustainable Rural Tourism, Thematic guide. Pan-European Summer
Academy for Sustainable Rural Development, 2002
12. ***, Entrepreneurship, Knowledge and Economic Growth, August 2007, Foundations
and Trends in Entrepreneurship Pontus Braunerhjelm, Leif Lundblad’s Chair in
International Business and Entrepreneurship, Department of Transport and Economics,
The
Royal
Institute
of
Technology,
Stockholmhttp://www.infra.kth.se
/cesis/documents/WP102.pdf
13. ***, Hotel Guide Romania 2004, Ministry of Transports, Constructions and Tourism,
2004
14. ***, Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 – 2026, World Tourism
Organization
15. ***, Oslo Manual, Guidelines for Collecting and Interpreting Innovation Data, Third
edition, OECD 2005
16. ***, Raportul Anual IMM 2008
Articole, studii, lucrări prezentate la conferințe
1. Acs Z., How is Entrepreneurship Good for Economic Growth?, 25th Economic
Conference of Progress Foundation, October 31, 2007
2. Acs
Z.,
Small
business
economics:
a
global
perspective.,
1992,
http://www.questia.com/googleScholar.qst?docId=5001678762
29
3. Aidis R., Entrepreneurship in Transition Countries: A Review, KEINS project – R. Aidis
(2005)
4. Alam J., Hossan M.A., Linking Between Franchising Networks for Entrepreneurship and
Economical Development – Looking For A New Model, EMNet-Conference –
"Economics and Management of Franchising Networks" Vienna, Austria, June 26 – 28,
2003
5. Ardichvili A., Cardozo R., Ray S., A theory of entrepreneurial opportunity identification
and development, Elsevier, Journal of Business Venturing 18 (2003) 105–123
6. Arsenie Dan, Cele mai mari piedici în calea afacerilor românești, Yahoo! News, 6
Septembrie
2012,
http://ro.stiri.yahoo.com/cele-mai-mari-piedici-%C3%AEn-calea-
afacerilor-rom%C3%A2ne%C8%99ti.html
7. Arthurs J., Busenitz L., Hoskisson R., Johnson R., Firm-Specific Human Capital and
Governance in IPO Firms: Addressing Agency and Resource Dependence Concerns, July
2009, Entrepreneurship Theory and Practice, Baylor University
8. Ateljevic J., Towards a politics of sustainable tourism, Cultural policy brief No.4,
Valuing the Entrepreneurial Input, Directorate of Culture and Cultural and Natural
Heritage, KYIV Initiative Regional Programme, KI(2011)04
9. Baron R.A., Henry R.A., How Entrepreneurs Acquire the Capacity to Excel: Insights
From Research on Expert Performance, Strategic Entrepreneurship Journal, 4: 49–65
(2010)
10. Baum J.R., Locke E.A., Smith K.G., A Multidimensional Model of Venture Growth,
Academy of Management Joumal, 2001, Vol. 44, No. 2
11. Baumol W., Entrepreneurship, Innovation And Growth: The David-Goliath Symbiosis,
http://www.nyu.edu/econ/user/baumolw/sfg.pdf
12. Bădulescu Alina, Două secole de gândire economică despre antreprenoriat: o abordare
critică, International Conference Current Issues in the Economic and Social Thinking,
Science and Practice, 16th Edition, Cluj-Napoca, 26th – 27th of April 2013
13. Bădulescu D., Vancea Mariana, Entrepreneurship as future career for post-graduate
business students: a realistic option?, The Proceedings of the 8th European Conference
on Innovation and Entrepreneurship ECIE 2013, volume 2, pp. 827-831
14. Beeton S., Entrepreneurship in Rural Tourism? Australian Landcare Programs as a
Destination Marketing Tool, Journal of Travel Research 2002; 41; 206,
http://jtr.sagepub.com/cgi/content/abstract/41/2/206
15. Biswas Urmi Nanda, Impact of Entrepreneurs’ Personality Characteristics on Employee
Perception of Organisational Climate in Small-Scale Enterprises, Journal of
Entrepreneurship 2000; 9; 49, http://joe.sagepub.com/cgi/content/abstract/9/1/49, (accesat
Ianuarie 2011), p.3
16. Blackstock Kirsty, A critical look at community based tourism, Community Development
Journal Vol 40 No 1, 2005, Oxford University Press
17. Blichfeldt B.S., Innovation and Entrepreneurship in Tourism: The Case of a Danish
Caravan Site, PASOS. Revista de Turismo y Patrimonio Cultural, Vol. 7 Nº3 págs. 415-
431. 2009
18. Boettke P. and Coyne C., Entrepreneurship and Development: Cause or Consequence?,
http://mercatus.org/uploadedFiles/Mercatus/Publications/Cause%20or
%20Consequence.pdf
30
19. Brackenbury M., Has innovation become a routine practice that enables companies to
stay
ahead
of
the
competition
in
the
travel
industry?,
OECD,
2004,
http://www.oecd.org/dataoecd/55/34/34267968.pdf
20. Brotherton B., Finding the Hospitality Industry – A Final Response to Slattery?, Journal
of Hospitality, Leisure, Sport and Tourism Education, 2003, Vol. 2, No. 2,
21. Bustamam U.S.A., Entrepreneurial Growth Process of Malay Entrepreneurs- A
Malaysian, Centre for Promoting Ideas, USA, International Journal of Business and
Social Science Vol. 1 No. 3; December 2010, http://www.ijbssnet.com/journals
/Vol._1_No._3_December_2010/21.pdf,
22. Byers T., Kist Heleen, Sutton R., Characteristics of the Entrepreneur: Social Creatures,
Not Solo Heroes, October 27, 1997, The Handbook of Technology Management,
http://www.stanford.edu/class/e140/e140a/content/Characteristics.html
23. Cannavale
Chiara,
Canestrino
Rossella,
International
Co-Operations
and
Entrepreneurship Development: A Cross-Cultural Perspective, Review of International
Comparative Management, Volume 10, Issue 2, May 2009
24. Carree M., Thurik R., Understanding the role of entrepreneurship for economic growth,
December 2005, http://ideas.repec.org/p/esi/egpdis/2005-10.html
25. Carvalho L.M.C., Sardinha B.B., Entrepreneurial Environmental Conditions for
Promoting Sustainable Tourism, http://www.smia.info/files/ehad2kof.f1_fr-1365.pdf
26. Catanǎ
Cristian-Alexandru,
Tradița
țesutului
la
Rucăr,
Argeș,
http://www.vacantelatara.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=829:atelie
rele-de-tesatorie-din-rucar&catid=81:lada-de-zestre
27. Chen K.C., Groves D., The importance of examining philosophical relationships between
tourism and hospitality curricula, International Journal of Contemporary Hospitality
Management 11/1, 1999, 37–42
28. Cichy R., Beck J., Elsworth J., Six Practices of Hotel Entrepreneurship, Mar. 30, 2009,
http://lhonline.com/development/hotel_entreprenuership_practices_0330/
29. Cole S., Entrepreneurship and empowerment: Considering the barriers – a case study
from Indonesia, Tourism Review Vol. 55 No 4/ 2007/ 461-473
30. Cuervo Á., Ribeiro D., Roig S., Entrepreneurship: Concepts, Theory and Perspective.
Introduction, http://www.uv.es/bcjauveg/docs/LibroCuervoRibeiroRoigIntroduction.pdf
31. Cuncea Cristina, Andreea Paul: Nu văd altă cale de creștere a rolului IMM în economie
decât un număr mai mare de firme, Ziarul Financiar, 27 aprilie 2012
32. Cuncea Cristina, Proprietarii de IMM-uri: Antreprenoriatul este un fel de sport extrem,
Ziarul Financiar, 30 aprilie 2012
33. Dabija Dan Cristian, Model antreprenorial în industria hotelieră din România – Vila Elite
Oradea, Academia de antreprenoriat bazat pe cunoaștere, POSDRU/92/3.1/S/56330,
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
34. Dabija Dan Cristian, Model antreprenorial în industria turismului Pensiunea-hotel Déjà
Vu Cluj-Napoca – impactul tehnicilor de comunicare promoțională asupra dezvoltării
unității, Academia de antreprenoriat bazat pe cunoaștere, POSDRU/92/3.1/S/56330,
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
31
35. Decelle X., A Conceptual and Dynamic Approach to Innovation in Tourism, OECD
2004, http://www.oecd.org/dataoecd/55/28/34267921.pdf
36. Dejardin M., Entrepreneurship And Economc Growth: An Obvious Conjunction?,
November 2000, http://ideas.repec.org/p/wpa/wuwpdc/0110010.html
37. Dhakal D.P., Sustainable Rural Tourism for Improved Livelihood of Local Communities,
Nepal Tourism Board (NTB), Economic Policy Network, Policy Paper 4, 2005,
http://www.mof.gov.np/economic_policy/pdf/SustainableRuralTourism.pdf,
38. Dimitratos P. et al, The global smaller firm in international entrepreneurship, Elsevier,
International Business Review 19 (2010) 589–606
39. Dodescu Anca, Bădulescu Alina, Giurgiu Adriana, Pop-Cohuț Ioana, Antreprenoriatul
feminin în vestul României. Rezultate de cercetare și recomandări de politici, Economie
teoretică și aplicată, Volumul XVIII (2011), No. 1(554), pp. 23-46
40. Dorobăț Carmen Elena, Întreprinzătorii în relația cu statul: The Good, the Bad and the
Ugly, ECOL, Centrul pentru Economie și Libertate
41. Driga Otilia, Lafuente E. M. 2007, Antreprenoriatul feminin în România: Caracteristici
personale și efectul variabilelor socio-culturale, Centre for Entrepreneurship and Business
Research – CEBR Working Paper Series
42. Drori I., Honig B., Wright M., Transnational Entrepreneurship: An Emergent Field of
Study, September 2009, Entrepreneurship Theory and Practice, Baylor University
43. Ellis William, Romania: Maverick on a Tightrope, National Geographic, 148(5) , Nov.
1975
44. Evans N.J., Ibery, B.W., The distribution of farm based accommodation in England and
Wales, Journal of the Royal Agricultural Society of England 153, 1992
45. Fieldsend Andrew, Boone Julie, Ghid practic pentru stimularea antreprenoriatului în
zonele rurale, Praxis Manual de Antreprenoriat Rural, proiect Interreg IIIC Praxis: Să
facem antreprenoriatul rural să funcționeze, 2007
46. Formica S., European hospitality and tourism education: differences with the American
model and future trends, International Journal of Hospitality Management, Vol. 15 No. 4,
pp. 317-323, 1996, Elsevier Science Ltd.
47. Gehrels S.A., How Hospitality Industry Managers’ Characteristics Could Influence
Hospitality Management Curricula, The Electronic Journal of Business Research
Methods, 2007, Volume 5 Issue 2
48. Getz D., Carlsen J., Family Business in Tourism – State of the Art, Elsevier, Annals of
Tourism Research, Vol. 32, No. 1, pp. 237–258, 2005
49. Gheorghe Laurențiu, Cum au trăit românii în timpul regalității, Forbes România, 10 mai
2011,
http://www.forbes.ro/Cum-au-trait-romanii-in-timpul-regalitatii_0_1265_
4000.html
50. Gilbert D.C., Conceptual Issues in the Meaning of Tourism, Progress in Tourism.
Recreation and Hospitality Management, Edited by Cooper C. P., Vol: 2, London:
Belhaven Press, 1990
51. Gilbert D., Tung L., Public Organisations and Rural Marketing Planning in England and
Wales, Tourism Management, 11(3), 1990, pp. 164-172
52. Gopal R., Shetty K., Innovative Entrepreneurship – The Key DNA For a Successful
Turnaround in the Hospitality Business, http://www.iitk.ac.in/infocell/announce/
32
convention/papers/Industrial%20Economics%20%20Environment,%20CSR-02-
Krishna% 20shetty%20R%20Gopal.pdf
53. Hall J.K., Daneke G.A., Lenox M.J., Sustainable development and entrepreneurship: Past
contributions and future directions, Elsevier, Journal of Business Venturing 25 (2010)
439–448
54. Hamilton R.T., Harper D.A., The Entrepreneur in Theory and Practice, MCB University
Press, Journal of Economic Studies, Vol. 21 No. 6, 1994, pp. 3-18
55. Harris C., McIntosh A., Lewis K., The commercial home enterprise: Labour with love,
Tourism Original Scientific Paper, Vol. 55 No 4/ 2007/ 391-402
56. Haugen M., Vik J., Farmers as entrepreneurs: the case of farm-based tourism, Int. J.
Entrepreneurship and Small Business, Vol. 6, No. 3, 2008
57. Hemmington N., From Service to Experience; understanding and defining the hospitality
business, The Service Industries Journal, September 2007, Volume 27, Number 6
58. Hjalager Anne-Mette, Repairing innovation defectiveness in tourism, Elsevier Tourism
Management 23, 465–474, 2002
59. Holcombe R.G., Entrepreneurship and Economic Growth. The Quarterly Journal of
Austrian Economics 1: 45–62, 1998
60. Holden M., Foley A., Lynch P., Hussey J., Building Entrepreneurship and Innovation
through the Continuing Education of Micro and Small Tourism Enterprises: A
Contemporary Framework for Program Delivery, http://repository.wit.ie/1535/1/
Building_Entrepreneurship_and_Innovation_through_the_Continuing_Education_of_Mic
ro_and_Small_Tourism_Enterprises.pdf
61. Hollick Mary, Braun Patrice, Lifestyle Entrepreneurship: The unusual nature of the
tourism entrepreneur, Second Annual AGSE International Entrepreneurship Research
Exchange, Regional Frontiers of Entrepreneurship Research 2005 , 10-11 February 2005,
Melbourne
62. Jaafar M., Aishah M.S., Mohd S.S.Z., Entrepreneurial Characteristics of Small and
Medium Hotel Owner-Managers, World Applied Sciences Journal 10 (Special Issue of
Tourism & Hospitality): 54-62, 2010
63. Jaafar M. et al, Entrepreneurship in the tourism industry: Issues in developing countries,
Elsevier, International Journal of Hospitality Management 30 (2011) 827– 835
64. Jóhannesson G., Entrepreneurs as ‘Social Capitalists’ – Tourism, Entrepreneurship and
Social Capital, Mobility, Culture and Tourism NOLD PhD-course, 9. – 15. September
2002, Iceland
65. Joshi A., Critique: Brotherton B. (1999), Towards a Definitive view of the nature of
Hospitality and Hospitality Management, International Journal of Contemporary
Hospitality Management
66. Kadijk H., Bourbon S., Hospitality for Hire? A Conceptualisation of Hospitable
Experiences in Homestays, 2010, http://eurochrie2010.nl/publications/54.pdf
67. Karasz Palko, In Romania, Start-Ups Gain Strength, The New York Times, October 30,
2011
68. Karlsson C., Friis C., Paulsson T., Relating entrepreneurship to economic growth,
September
2004,
https://www.businessgrowthinitiative.org/KeyPracticeAreas/
Documents/Relating%20Entrepreneurship%20to%20Economic%20Growth.pdf
33
69. Kariel H.G., Kariel P.E., Social – cultural impacts of tourism: and example from Austrian
Alps, Geografiska Annaler, 1982
70. Kazmi A., What Young Entrepreneurs Think and Do: A Study of Second-Generation
Business
Entrepreneurs,
Journal
of
Entrepreneurship
1999;
8;
67,
http://joe.sagepub.com/cgi/content/abstract/8/1/67
71. Keating R.J., President Ronald Reagan: Best Friend to Small Business, Small Business
Survival Committee, Free Republic, 2004
72. Kelley D., Bosma N., Amorós J.E., Global Entrepreneurship Monitor, 2010 Global
Report
73. Kim C., E-Tourism: An Innovative Approach for the Small and Medium – Sized Tourism
Enterprises (SMTEs) in Korea, OECD, 2004, http://www.oecd.org/dataoecd/
56/13/34268048.pdf
74. Kimmel C.E., Hull R.B., Ecological Entrepreneurship Support Networks: Roles and
functions for conservation organizations, Elsevier, Geoforum 43 (2012) 58–67
75. King CA., What is Hospitality?, International Journal of Hospitality Management,
September/December 1995, Vol. 14, No. 3/4, pp. 219-234
76. Kirdar I., Tourism Market Segmentation for National Tourism Organisations and its
Practical Importance for National Tourism Offices Abroad, A dissertation submitted in
part fulfilment of the requirements for the award of the Degree of PhD in Tourism
Marketing, 1997
77. Kirzner I., Human Attitudes and Economic Growth, Cato Journal, October 1, 2005,
http://www.cato.org/pubs/journal/cj25n3/cj25n3-6.pdf
78. Klein P., Opportunity Discovery, Entrepreneurial Action, and Economic Organization,
Strategic Entrepreneurship Journal, 2: 175–190 (2008)
79. Krüger H., The Need for an Innovation-Oriented Tourism Policy, OECD, 2004,
http://www.oecd.org/dataoecd/56/16/34268094.pdf
80. Kuratko D., Audretsch D., Strategic Entrepreneurship: Exploring Different Perspectives
of an Emerging Concept, January 2009, Entrepreneurship Theory and Practice, Baylor
University
81. Kuratko D., Entreprenuership Education: Emerging Trends and Challenges for the21st
Century, Coleman Foundation White Paper Series for the United States Associations of
Small Business and Entrepreneurship, 2003, http://labsel.pesarosviluppo.it/Modules/
ContentManagment/Uploaded/CMItemAttachments/entrepreneurship%20education%20-
%20emerging%20trends.pdf
82. Kurek S., Rachwal T., Development of Entrepreneurship in Ageing Populations of the
European Union, Elsevier, Science Direct, The 2nd International Geography Symposium-
Mediterranean Environment Procedia Social and Behavioral Sciences 19 (2011) 397–405
83. Lafuente E., Driga Otilia, 1st Report on Entrepreneurial Activities in Romania CEBR
Working Paper Series, 01-2007, http://www.kfacts.com/uploads/File/WP012007.pdf
84. Lopéz E.P., Buhalis D., Fyall A, Entrepreneurship and Innovation in Tourism, Pasos,
Revista de Turismo y Patrimonio Cultural, Vol. 7 Nº 3 págs. 355-357. 2009
85. Lordkipanidze M., Enhancing Entrepreneurship in Rural Tourism for Sustainable
Regional Development. The case of Söderslätt region, Sweden, The International
Institute for Industrial Environmental Economics, 2002, IIIEE, Lund University
34
86. Lupan Mariana, Some Aspects about the Small Business and EU Policy, The Annals of
The "Ștefan cel Mare" University Suceava, Fascicle of The Faculty of Economics and
Public Administration No.8, 2008
87. Lynch P., Molz J.G., McIntosh A., Lugosi P., Lashley C., Theorizing hospitality,
Hospitality & Society Volume 1 Number 1, HOSP 1 (1) pp. 3–24 Intellect Limited 2011
88. Mandl I., Overview of Family Business Relevant Issues – Final Report, KMU Forschung
Austria – Austrian Institute for SME Research , Vienna 2008
89. Marchant B., The case of lifestyle entrepreneurs in Ireland; an examination of surf
tourism entrepreneurs in Bundoran and Lahinch, http://www.shannoncollege.com/wp-
content/uploads/2009/12/THRIC-Full-Paper-Ben-Marchant-paper-only.pdf
90. Mardarasevici Gabriel, România și spiritul antreprenorial, Ieșeanul, 4 martie 2008,
http://ieseanul.gandul.info/editoriale/romania-si-spiritul-antreprenorial-2431599
91. Marinescu C., Anatomia avantajului competitiv: de la holismul metodologic la capturarea
statului, http://store.ectap.ro/articole/153.pdf
92. Marshack K., Copreneurs and dual-career couples: are they different?, 1994,
http://findarticles.com/p/articles/mi_hb6648/is_n1_v19/ai_n28650398/?tag=mantle_skin;
content
93. Martin R., Osberg S., Social Entrepreneurship: The Case for Definition, Stanford Social
Innovation
Review,
2007,
http://www.ssireview.org/images/articles/
2007SP_feature_martinosberg.pdf
94. Maude, A.J.S., van Rest J., The social and economic effects of farm tourism in the United
Kingdom, Agricultural administration, 1985
95. Mayer M., Innovation as a Success Factor in Tourism: Empirical Evidence from Western
Austrian Cable-Car Companies, Erdkunde, 2009, Vol. 63, No.2
96. Meșter Ioana, Bădulescu D., Sustainability Among Tourism and Hospitality Industry's
Ventures: From Awareness to Specific Practices, The Proceedings of the 8th European
Conference on Innovation and Entrepreneurship ECIE 2013, volume 2, pp. 434-442
97. Misra Sasi and Kumar S., Resourcefulness: A Proximal Conceptualisation of
Entrepreneurial
Behaviour,
Journal
of
Entrepreneurship
2000;
9;
135,
http://joe.sagepub.com/cgi/content/abstract/9/2/135
98. Morland V., Peter Drucker‘s Innovation and Entrepreneurship: Practice and Principles
review, August 1985 issue of NCR Managing, a newsletter published monthly for NCR
managers by Employee Communications Programs
99. Morrison A., Teixeira R., Small Business Performance: A UK tourism sector focus,
Journal of Small business and Entreprise Development, vol. 11, No. 2, pp.166-173, 2004
100. Nagy Ágnes, Pete Ș., Györfy L-Z, Petru Tünde Petra, Benyovszki Annamária, Percepții
privind antreprenoriatul și activitatea antreprenorială – diferențe și asemănări între patru
țări din Europa de Est, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 8(549)
101. Nilsson J.H., Service in the Air – A century of hospitality aboard passenger airlines,
Research in Service Studies, Working paper No 2, May 2011
102. Nistoreanu P., Managementul inovației în IMM-URI, Revista Amfiteatru Economic,
Anul VI, Nr. 16, Septembrie 2004
103. Nybakk E., Hansen E., Entrepreneurial attitude, innovation and performance among
Norwegian nature-based tourism enterprises, Elsevier Forest Policy and Economics 10
(2008) 473–479
35
104. OECD, Promoting Entrepreneurship and Innovative SMEs in a Global Economy, Second
OECD Conference of Ministers Responsible for Small and Medium-Sized Enterprises
(SMEs), Istanbul, Turkey, 2004
105. Pacheco D.F., Dean T.J., Payne D.S., Escaping the green prison: Entrepreneurship and
the creation of opportunities for sustainable development, Elsevier, Journal of Business
Venturing 25 (2010) 464–480
106. Okhomina D.A., Entrepreneurial postures and psychological traits: the sociological
influences of education and environment, Research in Higher Education Journal,
Entrepreneurial postures, 2003
107. Ondracek J., Bertsch A., Saeed M., Entrepreneurship Education: Culture’s Rise, Fall, and
Unresolved Role, Interdisciplinary Journal of Contemporary Research in Business,
September 2011, Vol 3, No 5
108. Panda N.M., What Brings Entrepreneurial Success in a Developing Region?, Journal of
Entrepreneurship 2000; 9; 199, http://joe.sagepub.com/cgi/ content/abstract/9/2/199
109. Pascaru M., Buțiu Călina Ana, Gavrilă-Paven Ionela, Antreprenoriatul de subzistență și
unele reprezentări asupra șanselor de dezvoltare economică în ruralul Munților Apuseni,
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/10.pdf
110. Perivoliotis-Chryssovergis M-C., Promoting Creativity in Local Tourist Business,
Creativity or Conformity? Building Cultures of Creativity in Higher Education, A
conference organised by the University of Wales Institute, Cardiff in collaboration with
the Higher Education Academy, Cardiff January 8-10 2007
111. Peters M., Frehse J., Buhalis D., The importance of lifestyle entrepreneurship: A
conceptual study of the tourism industry, PASOS. Revista de Turismo y Patrimonio
Cultural, Vol. 7 Nº2, 2009
112. Pettitt S., Entrepreneurship in Tourism: Developing a Model of Innovation Potential,
http://khup.com/download/27_keyword-tourism-entrepreneurship/
entrepreneurship-in-
tourism-developing-a-model-of-innovation.pdf
113. Piti
M.,
Antreprenor
“made
in
Romania”,
Iunie
28,
2010,
http://www.postprivatizare.ro/romana/antreprenor-made-in-romania/
114. Portal
HR,
Antreprenorii
nu
se
nasc,
se
fac,
12
septembrie
2011,
http://www.portalhr.ro/antreprenorii-nu-se-nasc-se-fac/
115. Ramos Célia , Rodrigues Paulo, The importance of online tourism demand, 10th
International Forum on Tourism Statistics, Session 1: Statistical coverage of new trends
in
tourism,
2010,
Lisbon,
Portugal,
http://10thtourismstatisticsforum.ine.pt
/xportal/xmain?xpid=INE&xpgid=tur_papers&PAPERSest_boui=101894258&PAPERS
modo=2
116. Razi Gabriel, Un antreprenor a transformat o vilă în hotel cu bani de la UE, Ziarul
Financiar, 26 septembrie 2011
117. Reuber R., Fischer E., International entrepreneurship in internet-enabled markets,
Elsevier, Journal of Business Venturing 26 (2011) 660–679
118. Roja Alexandru Ionuț, Antreprenoriatul în România – vizionar?, 11 mai 2011,
http://www.alexandruroja.ro/?p=299
119. Rosenberg
N.,
Innovation
and
Growth
in
Tourism,
OECD,
2006,
http://tava.gov.lv/userdata/File/Dokumenti/Petijumi/OECD_Tourism_innovation_growth.
36
120. Russell R., Faulkner B., Entrepreneurship, Chaos and the Tourism Area Lifecycle,
Elsevier, Annals of Tourism Research, Vol. 31, No. 3, pp. 556–579, 2004
121. Rusu S., Isac F., Entrepreneurship a symbol of the market economy, Theoretical and
Practical Approaches in Economics, „Aurel Vlaicu” University of Arad, ISBN 978-973-
752-523-9, pag. 117-122
122. Rusu S., Isac F., Cureteanu R., Csorba L., Entrepreneurship and entrepreneur: A review
of literature concepts, African Journal of Business Management Vol. 6(10), pp. 3570-
3575, 14 March, 2012, ISSN 1993-8233
123. Saayman M., Douglas M., de Klerk S., Attributes of entrepreneurs at an arts festival,
SAJESBM NS Volume 2 (2008) Issue 1
124. Saayman M., Slabbert E., Tourism Entrepreneurs: Opportunities and Threats. A South
African Perspective, http://fama2.us.es:8080/turismo/turismonet1/economia %20del%
20turismo/economia%20del%20turismo/tourism%20entrepreneurships%20in%20South
%20Africa.pdf
125. Sanchez, J.C., Entrepreneurship as a legitimate field of knowledge, 2011, Psicothema 23
(3): 427-432
126. Saranga A., The role of tourism and entrepreneurship in Mozambique’s economic
development,http://www.ribm.mmu.ac.uk/symposium2010/extendedabstracts/Saranga,%
20Andrea.pdf
127. Scheidegger E., Can the state promote innovation in tourism? Should it? The example of
Switzerland, Organisation for Economic Co-operation and Development, OECD 2004,
http://www.oecd.org/dataoecd/56/14/34268075.pdf
128. Secrieru Andreea, Ce îi motivează pe români să-și deschidă o afacere, Yahoo! News /
05.03.2013,
http://ro.stiri.yahoo.com/ce-%C3%AEi-motiveaz%C4%83-pe-rom%C3
%A2ni-s%C4%83-%C8%99i-deschid%C4%83-122700116–finance.html
129. Séraphin H., Private and public sector initiatives for the development of entrepreneurship
in Haiti: The tourism industry, shouldn’t it be the priority?, 2nd International Conference
in Socially Responsible and Sustainable Entrepreneurship and Innovation, 24-25 October
2012, Southampton, UK,
130. Sharma Gulnar, Saxena Pritee, Ailawadi Satish, Entrepreneurial Branding,
http://simsr.somaiya.edu/simsrnew/Synergy_Jan_10_VIII_1_P_2.pdf
131. Singh A.K., Agri-Tourism Entrepreneurship: A Tool to Rural Development, International
Referred Research Journal, October, 2010, Vol.II, ISSUE-21
132. Sinha S., International Tourism in Developing Nations: An Empirical Study, Dissertation
prepared for the degree of Doctor of Philosophy, University of North Texas, August 2002
133. Skokic V., Morrison A., Tourism and hospitality entrepreneurship, social setting and
research methodology: moving ‘into the beyond’, Contemporary Trends in Tourism
and
Hospitality
Research.
Goodfellow
Publishers,
2010,
http://epubs.surrey.ac.uk/2618/2/Vlatka_and_Alison_2010.pdf
134. Slattery P., Finding the Hospitality Industry, Journal of Hospitality, Leisure, Sport and
Tourism Education, 2002, Vol. 1, No. 1
135. Spencer A., Kirchhoff B., Schumpeter and New Technology Based Firms: Towards a
Framework
for
How
NTBFs
Cause
Creative
Destruction,
http://entrepreneurshipresearch.org/Articles_files/IEMJ.pdf
37
136. Srinivasan
T.
N.,
Entrepreneurship,
Innovation
and
Growth,
http://
www.econ.yale.edu/~srinivas/entrepreneurship%20innovation%20and%20growth.pdf
137. Sripraserta Piangpis, Chaninb Oraphan, Suttarac Rattiya, Exploring the Relationship
Between Managerial Functions and the Success of Home Stay Community Based
Tourism in Thailand: A Case Study of Phomlok, Nakhon Si Thammarat, Thailand, 2nd
International Conference on Business and Economic Research (2nd ICBER 2011)
Proceeding, 2011
138. Stuart S., Innovation and brand management in the hospitality and leisure industry,
http://content.spencerstuart.com/sswebsite/pdf/lib/hosp+leis-cover.pdf
139. Tan T-M., Tan W-L., Young J., Entrepreneurial Infrastructure in Singapore: Developing
a Model and Mapping Participation, Journal of Entrepreneurship 2000; 9; 1,
http://joe.sagepub.com/cgi/content/abstract/9/1/1
140. Tassiopoulos D., New tourism ventures: an entrepreneurial and managerial approach,
Juta & Co. Ltd., Juta Pty Ltd Academic Publishers, 2008
141. Telussa Jennifer, Stam E., Gibcus Petra, Entrepreneurship, Dynamic Capabilities and
New Firm Growth, RENT XX Conference, Zoetermeer , November 23, 2006,
http://ideas.repec.org/p/eim/papers/h200623.html
142. Tetzschner Helge, Herlau H., Innovation and social entrepreneurship in tourism – A
potential for local business development?, November 2003, University of Southern
Denmark, Department of Environmental and Business Economics IME WORKING
PAPER 49/03, http://ideas.repec.org/p/sdk/wpaper/49.html
143. Thibal S., Rural Tourism: A Solution for Employment, Local Development and
Environment, CEU-ETC Joint Seminar, Published by World Tourism Organization,
Madrid, 1997
144. Thurik R., Wennekers S. and Uhlaner Lorraine, Entrepreneurship and economic
performance: a macro perspective, November 2002, http://www.ondernemerschap.nl
/pdf-ez/N200220.pdf
145. Tiron Mirabela, Antreprenorii au prins glas: Băncile sunt reticente în a oferi credite și cer
mai multe garanții. Cum să repornească economia?, Ziarul Financiar, 25 februarie 2012
146. Travel Advisor nr. 10/2012
147. Van Praag, C.M., Some Classic Views on Entrepreneurship, De Economist, 147, No.3,
1999
148. Van
Zyl
C.,
Mathur-Helm
B.,
Leading
Tourism
Ventures,
http://www.usb.ac.za/Media/thoughtleadership/leaderslab/Leading_tourism_ventures.pdf
149. Vasilescu Laura Giurca, I.M.M. Microcreditarea – o solutie alternativa, Tribuna
Economică nr. 38, 2009
150. Venkataraman S., Regional transformation through technological entrepreneurship,
Elsevier Journal of Business Venturing 19 (2004) 153–167
151. Venkataraman, S., The Distinctive Domain of Entrepreneurship Research: An Editor’s
Perspective,
1997,
http://pcbfaculty.ou.edu/classfiles/MGT%206973%20
Entrepreneurship%20Seminar/Week%201/Venkataraman%201997.pdf
152. Wagener Stephanie, Gorgievski M. J., and Rijsdijk S. A., Businessman or Host?
Individual Differences between Entrepreneurs and Small Business Owners in the
Hospitality Industry, 2008, ERIM Report Series Research In Management, Erasmus
Research Institute of Management (ERIM), http://hdl.handle.net/1765/13832
38
153. Wanhill S., Sustaining tourism SMEs, VII Congreso Internacional del CLAD sobre la
Reforma del Estado y de la Administración Pública, Lisboa, Portugal, 8-11 Oct. 2002
154. Wergin C., Trumping the Ethnic Card: How Tourism Entrepreneurs on Rodrigues
Tackled the 2008 Financial Crisis, Island Studies Journal, Vol. 7, No.1, 2012
155. Xie X., Market ing Analysis and Business Evaluat ion, Marketing for a new firm Resort
Västra Lägern, Master Thesis in Entrepreneurial Management, Jönköping International
Business School, Sweden, June 2007
156. Zagade S., Benefits of Management Research to the Hospitality Industry, Indian Journal
of Commerce & Management Studies, Vol–II , Issue -3 March 2011
157. Zampoukos K., Ioannides D., The tourism labour conundrum: agenda for new research in
the geography of hospitality workers, Intellect Limited 2011, Hospitality & Society
Volume 1 Number 1
158. Ziarul Financiar, 3 ianuarie 2012
Site-uri și surse web
1. http://www.301.ro/blog/pfa-intreprindere-individuala-sau-intreprindere-familiala
2. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=fobs_age&lang=en
3. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=fobs_edu&lang=en
4. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=fobs_gen&lang=en
5. http://www.arenabiz.ro/daniel-daianu-antreprenoriatul-are-nevoie-de-un-mediu-
economic-stabil/
6. http://www.bursa.ro/antreprenorii-trebuie-sa-acorde-atentie-dezvoltarii-profesionale-
91088&s=companii_afaceri&articol=91088&editie_precedenta=2011-03-03.html
7. http://www.businessinromania.eu/static/ro/ro-inovare-tipuri_de_inovare
8. http://cameroneconomics.com/tullock%201967.pdf
9. http://www.canadaupdates.com/content/canada-top-10-adventure-and-safety
10. http://www.carta.ro
11. http://www.cazarearad.ro/
12. http://www.cazarebihor.ro/
13. http://www.cazarecluj.ro/
14. http://www.cazaremaramures.ro/
15. http://www.cazareoradea.ro/
16. http://www.cazaresuceava.ro/
17. http://www.cazaretimisoara.ro/
18. http://www.celendo.ro/Ghid-Hoteluri-Romania.aspx
19. http://www.celendo.ro/Ghid-Pensiuni-Romania.aspx
20. http://www.celendo.ro/Ghid-Vile-si-Moteluri-Romania.aspx
21. http://www.cnr-cme.ro/posdru/docs/evenimente/cursuri/seminar%20Bistrita%20
martie%202010.pdf
22. http://deltadunarii.fotodelta.ro/?p=2278
23. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/index_en.htm
24. http://www.ecomagazin.ro/delta-antreprenor-turismul-poate-imbunatati-viata-
localnicilor-din-delta/
39
25. http://www.ecomunitate.ro/Antreprenorii_din_Hangu_si_Pat%C3%A2rlagele_vor_sa_afl
e_secretele_succesului_agroturismului_din_zona_RucarBran%2822193%29 .html
26. http://www.ecomunitate.ro/Dezvoltarea_agroturismului_%C3%AEn_jude?ul_Tulcea_pri
nde_contur %2821922%29.html
27. http://www.ecomunitate.ro/Pensiunea_Ghetar_Scarisoara_%C3%AEsi_gaseste_clienti_c
u_ajutorul_PAPI_ G%C3%A2rda_de_Sus%2821023%29.html
28. http://www.economywatch.com/world-industries/hospitality/
29. http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_
21260/Accesul-pe-piete-preocuparea-principala-a-antreprenorilor-europeni.html
30. http://ezinearticles.com/?Entrepreneur-Advantages-andDisadvantages&id= 618160
31. http://www.financiarul.ro/2009/09/11/intreprinderile-individuale-o-combinatie-intre-srl-
si-pfa-pentru-care-se-platesc-mai-putine-impozite/
32. http://www.gazetadeagricultura.info/turism-rural/1621-drumul-vinului-din-podgoria-
aradului.html
33. www.guide-bucharest.ro/hoteluri/
34. http://www.infokazare.ro/
35. http://www.internationalentrepreneurship.com/european_entrepreneurship/greece_entrepr
eneur.asp
36. http://www.kauffman.org/researchandpolicy/entrepreneurship-data.aspx
37. http://www.leadershipclassics.org/ModernGreece.html
38. http://library.thinkquest.org/C008486F/iva.htm
39. http://www.mdrt.ro/stimulente-si-facilitati-pentru-operatorii-turistici
40. http://www.mdrt.ro/turism/studii–strategii
41. http://www.mdrt.ro/ro/turism/unitati-clasificate
42. http://www.mihaelaanghel.com/2010/05/10/cum-inregistrezi-o-intreprindere-familiala-
sau-o-intreprindere-individuala/
43. http://www.mimmc.ro
44. http://mkt.unwto.org/sites/all/files/pdf/unwto_barom10_3_en.pdf
45. http://www.myetymology.com/latin/hospitare.html
46. http://www.oxfordadvancedlearnersdictionary.com/dictionary/hospitality
47. http://oxforddictionaries.com/view/entry/m_en_gb0268460#m_en_gb0268460
48. http://www.pensiuni.org/
49. http://www.pensiuni-vile.ro/index.php
50. http://relations.unwto.org/en/content/tourism-millennium-development-goals
51. http://www.romaniahotelguide.com/
52. http://www.undp.org/cpsd/countrylaunches/serbiamontenegro.html
53. http://www.unitatidecazare.ro/
54. http://www.thehimalayantimes.com/fullNews.php?headline=Entrepreneurship+key+to+d
evelopment+of+tourism&NewsID=266177
55. http://www.tourismtoday.com/home/tourism-careers/entrepreneurship/
56. http://www.wisegeek.com/what-is-the-hospitality-industry.htm
57. http://www.wttc.org/news-media/news-archive/2012/travel-tourism-forecast-pass-100m-
jobs-and-2-trillion-gdp-2012
40
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Antreprenoriatul In Turism Si Industria Ospitalitatii Repere Teoretice Si Realitati Romanesti (ID: 126303)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.