ANTONE L. Laura Simona [600846]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Prof. univ. dr. BRATU Ștefan
Absolvent: [anonimizat]
2016
2 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SECȚIA : FINANȚE – BĂNCI
INDICI I BURSIERI – IMPORTANȚĂ ȘI
UTILITATE PE PIAȚA DE CAPITAL
Coordonator științific:
Prof. univ. dr. BRATU Ștefan
Absolvent: [anonimizat]
2016
3
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. …… 4
Capitolul 1
Abordări met odologice și noțiuni fundamentale privind indici bursieri ………………………….. 5
1.1 Noțiunea de indice bursier …………………………………………………………………
5
1.2. Clasificarea și caracteristicile indicilor bursieri ……………………………………. …………………….. 5
1.3. Analiza indicilor bursieri na ționali și internaționali reprezentativi ………………………………….. 7
1.4. Construcția indicilor bursieri ……………………………………………………………… ……………………… 15
1.4.1. Etapele construcției indicilor bursieri ……………………………………………………………… 16
1.4.2. Indici ca medie aritmetica simplă ……………………………………………………. ……………… 17
1.4.3. Indici ca medie aritmetica ponderată ……………………………………………………………….. 18
1.4.4. Indici bursieri ca medie geometrică …………………………………………………………… ……. 20
Capitolul 2
Aprecierea activității bursiere românești prin utilizarea indicilor bursieri reprezentativi .. 22
2.1. Premisele apariției și dezvoltării pieței de capital în România …………………………………………. 22
2.2. Analiza evolutiei pietei de capital din România prin prisma indiciilor bursieri in anul 201 5 …. 26
2.2.1. Tendințele pieței de capital românești în context local și internațional …………….. 26
2.2.2. Evoluția piețelor administrate de BVB ………… ……………………………………………….. 29
Concluzii …………………………………………………………………………………………………………….. ………. 31
Bibliografie ………………….. ……………………………………………………………………………………………… 32
4
INTRODUCERE
Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt sector al
economiei nationale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursa de valori are sistemul sau propriu de
indicatori, numiti indici bursieri.
După cum bine știm, astăzi prezența indicilor este foarte evidentă, întrucât nu trece o zi ără a
se afla noutăți de pe marile piețe financiare, indicii precum Dow -Jones, Nikkei, FT -SE 100 au intrat
progresiv în viața cotidiană ca indicatori prețiosi pentru unii, dar cel mai adesea ca niște coduri de
neînțeles pentru cei mai mulți.
Am ales această temă deoarece cred că existența indicilor bursi eri este de o importanță vitală
în vederea studierii desfășurării proceselor economice și atingerea obiectivelor propuse, în general
într-o țară, și îndeosebi acelor de pe piețele de capital, deoarece ei cumulează influența a numeroși
factori, pe cât de d iferiți, pe atât de greu de cuantificat.
Pentru a aprecia activitatea unei piețe bursiere avem nevoie de o serie de indicatori pe care
să-i analizăm și să -i luăm în considerare, indicatori care să ofere investitorului posibilitatea de a avea
acces la o inf ormație concentrată, concisă, care să ofere o imagine cât mai clară asupra modului în
care va evolua piața. În acest sens, una dintre cele mai concentrate informații despre o piață bursieră
este reprezentată de indicele asociat sau atașat respectivei piețe sau – cum este cazul, uneori – de mai
mulți indici care caracterizează piața. Dar, de regulă, lumea financiară atașează pentru fiecare piață
bursieră un indice specific, chiar dacă pentru aceasta se calculează și se raportează mai mulți indici.
Astfel, în prima parte a acestei lucrări am analizat indicii bursieri internaționali și cei
regionali, dar cu precădere indicii pieței bursiere românești. Cei mai importanți indici ai pieței de
capital românești sunt: BET, BET C și BET FI, iar după fuziunea BVB – BER și indicele Rasdaq -C
a intrat în rândul acestora, chiar dacă în ultima perioadă acesta nu a evoluat la fel de bine ca cei de
pe piața BVB. Prin metodologia adoptată a crescut flexibilitatea acestor indici bursieri de referință.
Scopul a fost de a crea in strumente indicative cu o acuratețe sporită de reflectare a evoluției pieței.
BVB oferă a stfel posibilitatea utilizării acestui instrument, a indicelui bursier, pentru benchmark
sau pentru dezvoltarea de produse structurate. Prima aplicație de la BVB const ruită pe noii indici a
constituit- o piața derivatelor, lansată în luna septembrie 2009 cu primul contract futures pe indicele
BET. Au urmat contractele futures pe indicele BET FI, iar în scurt timp vor fi introduse și
contractele având ca activ suport acți unile celor mai lichizi emitenți de pe piața reglementată.
În cea dea doua parte, am prezentat performanțele individuale ale tuturor emitenților listati
pe piața reglementată a Bursei de Valori București , în funcție de variația indicatorilor reprezentativi
ai bursei în anul 2015, prin calcularea randamentelor totale, reprezentând performanțele din variația
de preț, dividende și operațiuni ce afectează capitalul social (pentru majorările de capital luând în calcul pe cele din fonduri proprii, iar pentru cele cu numerar, numai pe cele care au adus caștiguri
investitorilor, respectiv cele realizate la prețuri sub prețul din piața al acțiunilor la momentul majorării). Pentru companiile listate în decursul anului 2014- 2015, prețul inițial este cel de
închidere al primei zile de tranzacționare pe piața reglementată a BVB, iar eventualele operațiuni
legate de capitalul social sau distribuții de dividende sunt luate în calcul numai dacă investitorii ar fi putut beneficia de acestea după listarea companiei pe piața re glementată a bursei.
Principalele direcții în care considerăm că ar trebui să acționeze BVB în următorii ani vor
trebui să urmărească să creeze condiții optime de manifestare a cererii și ofertei de instrumente
financiare și să stimuleze prezența pe piața bursieră a factorilor care dau substanța oricărei burse:
emitenți, investitori și instrumente financiare; totodată, aceasta ar trebui să urmărească creșterea
transparenței pieței bursiere, susținerea implementării principiilor de guvernanță corporativă,
diversificarea gamei de instrumente financiare prezente pe piața bursieră și adoptarea unei structuri
de costuri adecvate.
5
CAPITOLUL I
ABORDĂRI METODOLOGICE ȘI NOȚIUNI FUNDAMENTALE
PRIVIND INDICI BURSIERI
1.1 Noțiunea de indice bursier
Termenul de indice provine din limba latină, de la cuvântul “index -indicare”, care înseamnă
deget arătător, indicator și reprezintă orice care are capacitatea de a arăta.
Sensul economic, cum ar fi de exemplu indicele coșului zilnic, apare în 1980 din utilizarea
științif ică, cu sensul de “indicator”.
Pe piețele bursiere a apărut pentru prima dată în mai 1986, odată cu constituirea indicelui
Dow Jones Industrials Average, și indică evoluția pieței, a acțiunilor pe care le conținea, într -o
perioadă de timp, de tranzacționar e.
Utilizarea termenului de indice bursier în accepțiunea folosită în prezent este general
cunoscută încă din cele mai vechi timpuri, pentru că este suficient să ascultăm buletinele bursiere la
radio sau la televizor ca să constatăm că lumea bursei se află într-o continuă efervescență, veșnic la
pândă după cea mai mică informație, pentru a afla dacă îi va aduce sau nu un profit.
Noțiunea de indice bursier reprezintă expresia numerică, măsurată în puncte a evoluției celor
mai reprezentative titluri de pe o p iață. Apariția lor este necesară pentru un produs prin care să se
realizeze urmărirea în ansamblu a pieței pe care se calculează și care trebuie să reflecte evoluția titlurilor reprezentative pentru piața în cauză sau pentru o zonă geografică.
Într-o viziune mai cuprinzătoare, indicii bursieri reflectă “raportul dintre cererea și oferta de
capital pe piața respectivă și exprimă evoluția cursurilor bursiere pe o anumită piață. Creșterea sau scădera indicelui bursier cu un anumit număr de puncte este rezultat ul modificării cererii și ofertei
pentru hârtiile de valoare într -un sens sau altul, care intră în structura indicelui de bursă respeciv.”
acă prin cursul bursier avem o imagine a modului în care titlurile financiare individuale sunt
evaluate în mod curen t de bursă, indicii bursieri reflectă, în esență, o măsură a dinamicii valorice a
unui grup respectiv de acțiuni sau a acelor acțiuni care cotează la bursă.
Primul indice bursier a fost indicele Dow – Jones, calculat la bursa din New York și denumit
după numele a doi specialiști financiari: Charles Dow, fondatorul publicației “The Wall Street
Journal” și specialistul în finanțe Edward Jones. Indicele a apărut ca idee a lui Charles Dow care a vrut ca pentru a evidenția trendul pieței să calculeze un curs m ediu al mai multor firme care erau în
număr de 11, astfel s -a calculat un prim indice bursier în anul 1884. În prezent din punct de vedere
practic se calculează nu prin însumarea cursurilor celor 30 de acțiuni sau împarțirea sumei la
numărul acțiunilor componente, ci prin divizarea sumei cursurilor la un coeficient stabilit la NYSE și care variază între 0,75 si 0,9.
1
Acest indice nu arată cursul mediu al acțiunilor componente, el are sens doar ca reflectare a
nivelului pieței într -un anumit moment în rapor t cu un moment de referință: de aceea se și exprimă
în puncte.2
Treptat au început să apară tot mai mulți indici pe piețele internaționale ca Nikkei 225 în
Japonia, FT -30 în Londra, FAZ la Frankfurt, CAC 40 la Paris.Toți acești indici sunt indici ce fac
parte din prima generație care au o capacitate redusă de informare pentru că ei cuprind acțiuni ale
unor societăți care aparțin aceluiași sector economic.
Un pas deosebit de important în evoluția indicilor bursieri l -a avut apariția indicilor din
generația a doua în cadrul cărora au fost incluse acțiuni ale societăților ce fac parte din diferite
1 Popa Ioan – “Bursa”, Editura Adevarul, Bucuresti, 1995, pag . 191
2 Dragomir Laurențiu – ”Burse internaționale”, Editura Universitaria, Craiova, 2007, pag. 71
6 sectoare ale economiei. Aceștia au un grad de relevanță mai ridicat deoarece cuprind un număr mai
mare de firme din domenii de activitate cât mai diverse, inclusiv in stituții bancare, de asigurări,
firme din ramura transporturilor, telecomunicațiilor etc.
Acest fapt a dus la o completare a informațiilor oferite de către indicii de primă generație,
realizându -se o mai bună conturare a caracterizării economiilor național e. Astfel în țările mai sus
amintite au apărut indicii NYSE pe piața New York -ului, FT -SE 100 pe piața Londrei și TOPIX pe
piața Japoneză.
1.2. C lasificarea și c aracteristicile indicilor bursieri
Pentru a aprecia activitatea unei piețe bursiere avem nevoie de o serie de indicatori pe care
să-i analizăm și să -i luăm în considerare, indicatori care să ofere investitorului posibilitatea de a avea
acces la o informație concentrată, concisă, care să ofere o imagine cât mai clară asupra modului în
care va e volua piața. În acest sens, una dintre cele mai concentrate informații despre o piață bursieră
este reprezentată de indicele asociat sau atașat respectivei piețe sau – cum este cazul, uneori – de mai
mulți indici care caracterizează piața. Dar, de regulă, lumea financiară atașează pentru fiecare piață
bursieră un indice specific, chiar dacă pentru aceasta se calculează și se raportează mai mulți indici.
Indicii reprezintă o categorie distinctă a indicatorilor statistici, care au căpătat o largă aplicabilitate
în toate domeniile ale activității economice și sociale, datorită faptului că reflectă cu multă
expresivitate și în mod analitic schimbările , rolul și influența diveșilor factori în variația fenomenelor
cercetate3
Desigur, dacă nu ar exista indicii burs ieri, investitorii ar putea apela la alții indicatori ca, de
exemplu: număr titluri listate la bursă; număr societăți pentru care se înregistrează efectiv tranzacții
sau tipurile de contracte pentru care se înregistrează tranzacții; valoare tranzacții efectuate la bursă,
atât pentru fiecare societate, cât și pentru toate societățile listate; capitalizare bursieră; preț acțiuni
sau preț contracte; variație prețuri.
Indicii bursier i exprima evoluția cursurilor valorilor mobiliare ce sunt cuprinse in structura
indicelui cu reprezentativitate pentru piața bursieră respectivă, dând o imagine asupra evoluției
pieței bursiere, la un moment dat. In evoluția calculării si publicării acestor indici bursieri au apărut
două mari categorii, si anume:
• indici din prima generatie – a căror reprezentativitate era mai puțin elocventa pe piața
bursieră, ca urmare a unor metode de calcul bazate numai pe medii ponderate, fără sa fie
adaptate la condițiile si factorii de influenta, cat si prin nivelul scăzut al valorilor mobiliare
cuprinse in structura lor, ca urmare a evoluției pieței bursiere, a necesității unei analize
aprofundate, in primul rând;
• si, ca urmare a necesității si oportunității efectuării unor tranzacții bursiere pe anumite piețe
reglementate, in al doilea rând, au apărut si indicii din a doua generatie denumiți si
instrumente sintetice utilizate in tranzacțiile bursiere, astfel că au apărut mari societăți
financiare sau instituții de cercetări a piețelor bursiere, care au elaborat indici cu nivel mare
de reprezentativitate ce sunt utilizate de societățile de intermediere in tranzacțiile pe anumite
piețe reglementate, având ca obiect indicii bursieri ca suport al acestor tranzacții.
In elaborarea indicilor bursieri si, in special, a indicilor care analizează si reprezintă piețele
de capital, se stabilesc anumite etape, selectarea eșantionului de valori mobiliare cuprinse in
structura indicelui respectiv:
in primul rând sunt selectate acele valori mobiliare care contribuie la un grad ridicat
de capitalizare a bursei;
sunt selectate acele valori mobiliare care au o largă răspândire in rândul investitorilor
– de asemeni, se aleg numai din valorile mobiliare care sunt admise a fi cotate in
bursă;
mai sunt selectate titlurile financiare pe domenii de activitate – pentru a crește gradul
de reprezentativitate economică a indicelui respectiv;
3 Bădiță, Maria, Baron, Tudor, Korka, Mihai – Statistică pentru afaceri, Editura Eficient, 1998, p.323
7 modul de ponderare a acelor valori mobiliare ce intră in structura indicelui respectiv.
Se pot folosi mai multe sisteme, respectiv o ponderare egală, o ponderare in funcție
de gradul de capitalizare a bursei sau o ponderare în funcție numai de evoluția
cursurilor, aplicându- se un coeficient de corecție;
alegerea datei de referință – care are in vedere si normele ce reglementează piața de
capital respectivă. Data de referință reprezintă, de obicei, perioada de bază.
Includerea unei valori mobiliare in structura unui indice bursier, presupune că aceasta este
reprezentativă pentru piața bursieră prin volumul tranzacțiilor, lichiditatea acestor valori, si
subliniază consacrarea emitentului ca o firmă solidă, iar titlul reprezintă o valoare sigură.
Indicele vine sa arate evoluția cursurilor in funcție de jocul cererii si ofertei ce se manifestă
pe piața bursieră respectivă, iar atunci când ofertele de cumpărare depășesc ofertele de vânzare,
spunem ca piața are un trend crescător si, invers, când ofertele de vânzare le depășesc pe cele de
cumpărare, rezultă acel curs de echilibru care se apropie de evoluția prețurilor pe piețele bursiere
respective, unde tranzacțiile se încheie cu transfer.
Cursul de echilibru, rezultat la un moment dat, este caracterizat de anumite trăsături ce se
răsfrâng si asupra indicilor bursieri calculați:
1. trăsătura adâncimii – presupune existența unui număr mare de ordine, atât de vânzare, cât
și de cumpărare, cu prețuri peste si sub cotația de echilibru, la un moment dat;
2. lărgimea – este mărimea ordinelor date de investitor, atât ca volum, cât și calitate, prin
care se exprimă cererea si oferta.
3. consistența – este influența ce o exercită modificările în cursurile val orilor sau titlurilor
datorate unor dezechilibre temporare in fluxul de ordine si care atrag reacții adverse.
Pentru ca aceste dezechilibre temporare să nu fie influențate de factori perturbatori
(zvonuri), pe lângă jocul și reglarea automată a pieței de capital, apare necesară și
autoreglementarea pieței prin intervenția organului ce supraveghează piața sau a celui care conduce
piața bursieră respectivă, constând in măsuri de limitare a variației maxime a cursului intr -o anumită
ședință de licitații, păstr area unui anumit pas in negocieri, condiții care nu vin să strice echilibrul
jocului liber al cererii și ofertei ci să limiteze și să influențeze acest joc, pentru a preîntâmpina
aspecte negative cum ar fi crach -ul bursier.
Indicii bursieri reprezintă expresia numerică, măsurată în puncte a evoluției cursurilor celor
mai reprezentative titluri de pe o piață. Indicii bursieri reprezintă cel mai sintetic indice al unei
economii în condițiile în care la bursă sunt cotate cele mai reprezentative compani i ale economiei
reprezentative, indicele exprimând în același timp punctul de echilibru între cerere și ofertă pe piața
respectivă la un moment dat. Analiza indicilor bursieri este un mijloc de caracterizare a evoluției
economiei respective, o modalitate d e determinare a potențialului unei economii și a activităților
economice neprofitabile sau cu profituri foarte mici.
Primul indice bursier a fost indicele Dow – Jones,calculat la bursa din New York și denumit
după numele a doi specialiști financiari: Charles Dow (fondatorul publicației Wall Street Journal) și
Edward Jones. Indicele a apărut ca idee a lui Charles Dow care a vrut ca pentru a evidenția trendul
pieței să calculeze un curs mediu al mai multor firme care erau în număr de 11. Astfel s -a calculat
un prim indice bursier în anul 1884. Treptat numărul acțiunilor incluse în calculul indicelui a
crescut, ajungându -se în prezent la 30. treptat au început să apară și alți indici pe piețele
internaționale ca FT -SE 30 în Marea Britanie sau Nikkei în Japonia. Toți acești indici sunt indici de
primă generație, cu capacitate de informare redusă deoarece cuprind acțiuni ale unor societăți ce
aparțin aceluiași sector economic (de regulă sectorul industrial).
Următorul pas în evoluția indicilor bursier a fost apari ția indicilor de generația a doua în
portofoliul cărora au fost incluse acțiuni ale unor societăți din diferite sectoare ale economiei. Acest
fapt a dus la o completare a informațiilor oferite de către indicii de primă generație, realizându -se o
mai bună c onturare a caracterizării economiilor naționale. Astfel, în țările mai sus amintite au apărut
indicii NYSE – pe piața New –York -ului, FT -SE 100 pe piața Londrei și TOPIX pe piața japoneză.
Inițial, indicii bursieri aveau în portofoliu numai acțiuni, însă as tăzi s -a ajuns la calcularea unor
indici care urmăresc evoluția altor titluri de valoare cum sunt obligațiunile sau titlurile emise de
8 fondurile mutuale. În ceea ce privește relevanța, indicii bursieri au evoluat de la o singură piață de
capital situată în tr-o anumită țară, la piața financiară internațională prin apariția indicilor mondiali și
a indicilor caracteristici țărilor din spațiul monedei unice europene. În economiile caracterizate de
rate ridicate ale inflației, pentru asigurarea compatibilității în timp a indicilor, aceștia sunt calculați,
pe lângă moneda națională și în valută. O astfel de situație apare și la BVB unde sunt calculați în
valută doi indici: BET și BET -C.
1.3. Analiza indicilor bursieri na ționali și internaționali reprezentativi
Principalii indici bursieri aparțin piețelor din SUA, Marea Britanie și Japonia. Dezvoltarea
piețelor bursiere a determinat apariția unei noi categorii de indici – internaționali.
Principalii indici pe piața bursieră americană
Indicele Dow -Jones (Dow -Jone s 30 Industrial Average) . Este cel mai cunoscut indice
american, fiind standardul general al pieței, utilizat de presă și alte mijloace de informare pentru a
măsura evoluția pieței americane. Este un indice din generația I ce conține 30 de acțiuni aparținând unor societăți industriale. Astăzi în componența indicelui sunt incluse și societăți neindustriale ca: J.P. Morgan sau Mc Donald’s. Inițial, indicele era calculat ca o medie aritmetică a celor 30 valori. Prima valoare a indicelui, a fost de 40,49 puncte la data de 26 mai 1896. Titlurile de valoare ce intră
în calculul acestui indice sunt selectate de ziarul Wall Street Journal, pe baza creșterii activității economice și a performanțelor economico -financiare. Câteva dintre societățile care intră în calcul ul
acestui indice sunt: Boeing Co., Caterpillar Inc., Chevron Corp., Coca Cola Co., DuPont Co., Exxon Corp., General Electric, Hewlett Packard, Philip Morris Co., Walt Disney Co. etc.
Indicele Standard and Poor’s 500 este un indice format pe baza a 500 acțiuni selectate de
Corporația Standard and Poor’s fiind cotate în fiecare minut al zilei de tranzacționare. Valoarea de piață totală a acțiunilor ce compun indicele reprezintă 80% din valoarea titlurilor tranzacționate la NYSE. Indicele S&P 500 la fel ca t oți indicii din acest grup sunt ponderați cu capitalizarea bursieră
și cuprinde în ordinea capitalizării următoarele acțiuni: Microsoft, General Electric, Intel, Wal-Mart, Cisco Systems, Lucent Tehnologies etc. Este utilizat ca suport în contractele future s la Bursa
din Chicago și contracte pe opțiuni la NYSE.
Indicele Frank Russell este calculat pe baza cursului celor mai importante 3000 acțiuni
cotate în Statele Unite din punct de vedere al capitalizării bursiere și reprezintă aproximativ 98% din piața valorilor mobiliare din SUA. Este împărțit în indicii:
• Russell 1000 care cuprinde cele mai mari 1000 de companii din structura indicelui;
• Russell 2000 include restul de 2000 de acțiuni.
În fiecare an la 31 mai, are loc o revizuire a indicelui pe baza documentelor depuse de companii, cele care nu îndeplinesc în continuare condițiile, fiind excluse din calculul indicelui.
Indici specifici pieței bursiere britanice
Financial Times 30 (FT30) cunoscut și sub denumirea de FT Ordinary Share Index, este cel
mai vechi indice din Marea Britanie. El se bazează pe cursul a 30 de acțiuni intens tranzacționate
(blue chips), fiind recalculat ori de câte ori se produc modificări în cursul acțiunilor ce compun
indicele;
Financial Times Actuarial (FT -A) al tuturor acțiu nilor, este calculat pe piața londoneză la
ora 17.00 a fiecărei zile lucrătoare. Este alcătuit din 670 acțiuni, împărțite în 6 grupe principale și 35 de subgrupe, reprezentând aproximativ 90% din capitalizarea pieței bursiere britanice. Indicele reflectă m ăsura performanțelor pieței pe perioade lungi de timp și reprezintă un standard pentru
evaluarea portofoliilor;
Financial Times Stock Exchange 100 (FT -SE 100) a fost introdus pentru a satisface
nevoia unui indice al acțiunilor, calculat în timp real. Repr ezintă suportul pentru contractele futures
și opțiuni încheiate pe piața londoneză. Data de referință este 31 decembrie 1983 iar valoarea de start de 1000 puncte.
9 Indici pe piața bursieră japoneză
Indicele Nikkei este compus din 225 acțiuni din prima se cțiune a TSE, fiind calculat ca o
medie aritmetică ponderată. Indicele se modifică în mod egal pentru aceeași variație a cursului
acțiunilor, indiferent de capitalizarea bursieră. Este ca și Dow Jones un indice din prima generație. Compoziția indicelui est e reanalizată anual, acțiunile fiind reînlocuite pe principiul lichidității.
Indicele Topix este indicele primei secțiuni a bursei din Tokyo și cuprinde toate acțiunile
companiilor ce cotează în prima secțiune a bursei. Din familia de indici Topix mai fac parte:
• Topix Core 30 care ia în calcul cele mai intens tranzacționate 30 acțiuni;
• Topix Large 70,
• Topix 100,
• Topix Mid 400
• Topix Large 500.
Deosebirea între acești indici, constă în principal, în aria de cuprindere a companiilor în
funcție de dimens iunea acestora. Indicii Topix sunt ponderați cu capitalizarea bursieră și au fost
lansați la 1 aprilie 1969 având o valoare de 1000 puncte. Sunt calculați în timp real pe parcursul fiecărei zile de tranzacționare.
Indicele TSE2 cuprinde acțiunile cotate l a Bursa din Tokio, neincluse în Topix și este
alcătuit din aproximativ 750 acțiuni, fiind un indice ponderat cu capitalizarea bursieră.
Indici pe piața germană
Indicele DAX este cel mai reprezentativ indice german și este calculat la bursa din
Frankfurt . Cuprinde un număr de 30 acțiuni ale celor mai importante companii germane printre care
se numără: BMV, Allianz, Deutsche Telecom, Metro, BASF, Mannesmann etc. Alături de acesta se mai calculează DAX 100, MDAX, CDAX, NEMAX 50 care reflectă diferite segmen te ale pieței
germane. Este calculat la fiecare 15 secunde ale ședinței de tranzacționare pe baza cursurilor acțiunilor componente. Criteriile de selectare pentru cele 30 de acțiuni sunt lichiditatea și capitalizarea bursieră.
Indicele FAZ este calculat d e ziarul Frankfurter Allgemeiner Zeitung și ia în considerare
100 de titluri din 15 sectoare ale economiei germane.
Indici pe piața franceză
Indicele CAC 40 este cel mai important pe piața franceză de capital. Principiul de selecție al
indicelui este po nderarea cu capitalizarea bursieră. Este calculat la un interval de 30 secunde,
începând cu data de 30 decembrie 1987 valoarea de start fiind de 1000 puncte. Câteva din principalele companii incluse sunt: Alcatel, France Telecom, Danone, Elf, L’oreal, Lafa rge,
Michelin, Peugeot, Renault, Societe Generale etc.
CAC General include în structură 239 acțiuni cotate atât pe piața la vedere cât și pe piața cu
reglementare lunară.
Indici globali. Au fost concepuți pentru a reflecta tendința de ansamblu al pieței
bursiere mondiale. Cei mai importanți indici bursieri din această categorie sunt:
Indicii Morgan Stanley Capital International (MSCI) reprezintă un grup de indici
concepuți pentru a măsura performantele piețelor din SUA, Europa, Canada, Mexic, Australia și Asia de Sud -est și pe cea a grupurilor industriale internaționale. Se bazează pe
cotațiile a 1477 acțiuni reprezentând 60% din valoarea agregată a piețelor din 20 de
țări;
Indicele Mondial FT – Actuarial reprezintă , de fapt, un grup de indici care au a ceeași dată
de referință și evidențiază separat fiecare din cele 32 de țări, 9 regiuni grupate geografic, 36 de grupuri clasificate în funcție de ramurile industriale și 7 sectoare economice luate în considerare;
Indicele Global Salomon -Russell cuprinde î n structura sa aproximativ 45000 acțiuni ale
unor companii din 23 de țări;
10 Indicele Mondial Standard&Poor’s acoperă șapte regiuni principale ale lumii. Acest
indice este calculat ca o medie a unor indici calculați de Standard&Poor’s în întreaga lume.
Indicii STOXX introduși ca urmare a integrării economice europene și introducerea
monedei unice cuprind:
• Dow Jones STOXX care acoperă Europa ca un întreg, având în structură peste 650 de
societăți;
• Dow Jones Euro Stoxx cuprinzând 320 de societăți emitente din țările care s -au asociat la
Uniunea Monetară Europeană;
• Indicele Dow Jones 50 pentru Europa și Indicele Dow Jones 50 pentru țările Uniunii Monetare Europene sunt doi indici subsidiari compuși din acțiunile a 50 de societăți selectate pe baza unor crit erii cumulative.
Indici bursieri pe piața românească
Indicele BET . Denumirea oficială a indicelui în este „Indicele Bursei de Valori București”
iar în limba engleză Bucharest Exchange Trading (BET). Este un indice ponderat cu capitalizarea
bursieră și este creat pentru a reflecta tendința de ansamblu a prețurilor celor mai lichide 10 acțiuni
tranzacționate la prima categorie a BVB. Data de referință a indicelui este 19 septembrie 1997, data
de start este 22 septembrie 1997, valoarea de start fiind de 1000 de puncte. BET se publică atât în
lei (BET ROL) cât și în euro. Indicele BET este calculat ca o medie ponderată cu capitalizarea
prețurilor celor mai 10 lichide acțiuni cotate la Bursa de Valori București :
∑∑
=− −=
−⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅
⋅=
NiTi i i Ti TiNiTi i i Ti Ti
T TcRFf q pcRFf q p
BET BET
,11, , 1,,1, , ,
1 , unde:
BET T – valoarea in dicelui BET la momentul preyent (curent) T;
BET T-1 – valoarea indicelui BET la momentul anterior, T -1;
pi,T – vprețul corespunzător acțiunilor societății i la momentul curent T;
pi,T-1 – prețul de închidere corespunzător acțiunilor societății i la moment ul T-1;
qi,T – numărul de acțiuni la momentul curent T;
Ffi – factorul de free float corespunzător societății i din indice. Este calculat cu două
zecimale și poate lua patru valori : 0,25; 0,5; 0,75; 1;
Ri – factorul de reprezentare (maximum 20% p ondere) a componentelor coșului
indicelui, corespunzător acțiunilor societății i. Este calculat cu două zecimale și aparține(0,1];
c
i,T – factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T, în
zilele de revizuire operațională. Este calculat cu șase zecimale;
ci,T-1 – factorul de corecție a prețului corespunzător acțiunilor societății i la momentul T -1,
în zilele de revizuire operațională. Este calculat cu șase zecimale;
N – numărul de societăți incluse în coșul indicelui.
Relațiile de calcul pentru BET USD și BET EUR sunt următoarele:
– BET USD T = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T -1 / Curs BNR pentru USD
stabilit în ziua T) x (BET RON T / BET RON T-1 ) x BET USD T-1;
– BET EUR T = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T -1 / Curs BNR pentru EUR
stabilit în ziua T) x (BET RON T / BET RON T-1) x BET EUR T-1.
Tabelul nr. 1. Compoziția indicelui BET la 05.2016
Simbol Denumire societate Nr. acțiuni Pret ref. Factor
Free
Float
(FF) Factor de
Reprezentare
(FR) Factor de
Corecție a
Prețului
(FC) Pondere
(%)
TLV BANCA TRANSILVANIA
S.A. 3,026,037,641 2.7400 0.90 0.790000 1.000000 23.27
11 FP FONDUL PROPRIETATEA 11,193,423,051 0.7260 1.00 0.627000 1.000000 20.12
SNP OMV PETROM S.A. 56,644 ,108,335 0.2290 0.30 1.000000 1.000000 15.36
BRD BRD – GROUPE SOCIETE
GENERALE S.A. 696,901,518 9.5500 0.40 1.000000 1.000000 10.51
SNG S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 385,422,400 22.3500 0.30 1.000000 1.000000 10.20
EL SOCIETATEA
ENERGETICA ELECTRICA
S.A. 345,939,929 11.9000 0.50 1.000000 1.000000 8.13
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. 11,773,844 267.0000 0.50 1.000000 1.000000 6.21
TEL C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA 73,303,142 29.1500 0.50 1.000000 1.000000 4.22
SNN S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A. 301,513,851 5.1900 0.20 1.000000 1.000000 1.24
BVB BURSA DE VALORI
BUCURESTI SA 7,674,198 24.6000 1.00 1.000000 1.000000 0.75
Capitalizare indice: 25,328,585,457.31 RON
Divizor indice: 3,952,638.3278
Proiectul Bursei de Valori București de creare a indicelui BET a beneficiat de asistența
acordată de Institutul Austriac de Studii A vansate. Indicele BET a fost creat din necesitatea de a
reflecta tendința de ansamblu a prețurilor celor mai lichide 10 societăți listate în cadrul Bursei de
Valori București. Aceste societați sunt selectate exclusiv din cadrul societăților listate la cate goria I
a Bursei de Valori București, urmărindu- se totodată și o diversificare a activităților societăților
respective.
Indicele BET, prin construcție și metodologie de calcul, reprezintă și o bază adecvată pentru
realizarea tranzacțiilor derivate pe indici realizate la Bursa de Mărfuri din Sibiu. Aceste tranzacții
sunt options și futures și combinații ale acestora. Tranzacționarea instrumentelor derivate pe indici
au scopul de a acoperi riscul investitorilor în acțiunile ce intră în portofoliul indicelui, prin
angajarea de tranzacții pe instrumente derivate în sensul invers al celor pe valorile mobiliare
respective. Această operație este denumită arbitrajul pe index („index arbitrage”).Indicele BET este
exprimat și în USD („dollar terms”), prin convertirea prețurilor în lei la cursul BNR din ziua
respectivă, prezentând importanță pentru investitorii străini.
Relația conform căreia se calculează indicele BET este asemănătoare cu cea folosită pentru
majoritatea indicilor de generație a II -a, aplicând formula d e calculare a indicilor Laspeyres.
Indicele BET este calculat prin ponderarea prețurilor celor mai lichide 10 societăți listate la
Categoria I a Bursei de Valori București cu capitalizarea bursieră. Ajustarea indicelui BET se face
în condițiile în care au loc modificări de capital, operațiuni de divizare sau consolidare a societăților
emitente. Pentru a compensa aceste modificări ce pot interveni și pentru a asigura comparabilitatea
în timp a valorilor indicelui, se utilizează o procedură numită „splicing p rocedure” de aplicare a
unui factor de corecție.
În situația în care apar modificări în portofoliul indicelui, în vederea menținerii regulilor de
selectare a coșului indicelui, indicele va fi actualizat corespunzător, prin aplicarea unui factor de
corecție care să reflecte modificările avute loc. Toate modificările ce apar în portofoliul indicelui
sunt realizate periodic și sunt hotărâte de Comitetul Indicelui, care analizează și decide trimestrial
actualizarea acestuia.
În prezent acțiunile care intră în componența indicelui BET reprezintă mai mult de 60% din
totalul capitalizării bursiere și 70% din valoarea totală tranzacționată la Bursa de Valori București.
Selectarea societăților incluse în portofoliul indicelui se face prin respectarea următoarelor reg uli:
− societățile trebuie să fie înscrise la cotă în categoria I a Bursei de Valori București;
− societățile trebuie să aibă o capitalizare bursieră cât mai mare și, de asemenea,
capitalizarea însumată a tuturor societăților admise trebuie să reprezinte c el puțin 60% din
capitalizarea bursieră totală;
− selectarea societăților trebuie să asigure diversificare portofoliului indicelui;
12 − acțiunile ce compun indicele trebuie să fie cele mai lichide de pe piață și valoarea totală a
tranzacționărilor efectuate cu acestea trebuie să însumeze cel puțin 70% din valoarea totală a
tranzacțiilor efectuate la Bursa de Valori București.
Criteriile mai sus prezentate sunt revizuite lunar prin analizarea performanțelor societăților
incluse în portofoliul indicelui, precum și a societăților recent listate, în vederea unei posibile
actualizări a componenței indicelui. Ajustarea indicelui se face prin una din următoarele metode:
modificarea factorilor de ponderare;
modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de c orecție, cum am prezentat mai
sus.
Ajustarea indicelui se realizează în condițiile în care se produc următoarele evenimente:
divizări sau consolidări ale acțiunilor incluse în portofoliul indicelui;
modificarea componenței indicelui (înlocuirea unui simbol în portofoliul indicelui) ;
modificări survenite în capitalizarea unei societăți incluse în portofoliul indicelui, astfel
încât ponderea acestui simbol să depășească limita de 25% din capitalizarea totală a
simbolurilor incluse în indice;
• modificări de c apital (majorări sau diminuări) ale uneia dintre societățile care au acțiuni
cuprinse în coșul indicelui.
Operațiunile prezentate presupun și o recalculare a factorului de ponderare pentru acele
simboluri care au fost ajustate anterior la limita procentuală de 25% din capitalizarea bursieră a
coșului indicelui.
În conformitate cu decizia Comitetului Bursei, Comitetul indicelui este responsabil pentru
toate operațiunile referitoare la componența indicelui și regulile aplicabile acestuia. Comitetul
indicelui este abilitat să adopte decizii privind respectarea regulilor de selecție precum și a
metodologiei de calcul a indicelui și se întrunește anual pentru analizarea și aprobarea deciziilor de
ajustare a indicelui. Comitetul indicelui, are de asemenea rolul de a transmite Comitetului Bursei
orice propunere vizând utilizarea comercială a indicelui, precum și utilizarea lui ca bază pentru
tranzacțiile cu instrumente derivative.
Indicele BET -C. Este cel al doilea indice oficial al BVB. Aceste indice a fost necesa r
pentru reprezentarea completă a evoluției acțiunilor tranzacționate la BVB. Are aceeași relație de
determinare ca și indicele BET dar are o reprezentare mult mai largă. Calculul indicelui se bazează pe media ponderată cu capitalizarea bursieră a prețuril or acțiunilor aflate în portofoliul indicelui.
Indicele BET -C este exprimat atât în lei cât și în euro fiind un instrument util atât pentru investitorii
români și străini.
Denumirea indicelui BET -C provine de la denumirea din limba engleză Bucharest Exchange
Trading – indice compozit. Acest indice a fost creat pentru a reflecta evoluția de ansamblu a
prețurilor tuturor societăților listate la Bursa de Valori București, cu excepția Societăților de
Investiții Financiare, și, deoarece numărul societăților lis tate la bursă a crescut în timp.
Data de lansare a indicelui a fost 17 aprilie 1998, iar data de referință 16 aprilie 1998 când
indicele a primit valoarea de 1000 puncte la fel ca și indicele BET. Metoda de calcul utilizată pentru
aflarea zilnică a indicel ui BET -C este identică cu cea utilizată pentru determinarea indicelui BET și
este identică de asemenea cu cea utilizată pentru calcularea majorității indicilor de generație a doua
(CAC 40 –Franța, FT -SE 100- Londra, S&P 500- S.U.A).
În ceea ce privește re gulile de selectare a societăților în portofoliul indicelui există numai
condiția ca societatea respectivă să fie listată la Bursa de Valori București. După cum am spus și
mai înainte Societățile de Investiții Financiare nu sunt cuprinse în portofoliul ind icelui BET -C.
Ponderea maximă a unei societăți incluse în indicele BET -C este de 25% din totalul capitalizării
bursiere totale a societăților incluse în portofoliul acestuia.
Ajustarea indicelui BET -C se realizează prin una din metodele:
− modificarea fact orilor de ponderare
− modificare valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecție
13 Cea de- a doua metodă de ajustare este identică cu cea utilizată și pentru ajustarea indicelui
BET. Evenimentele principale care conduc la ajustări ale indicelui BET -C sunt următoarele:
− divizări sau consolidări ale acțiunilor ce compun coșul indicelui;
− adăugarea sau ștergerea unui simbol în/din portofoliul indicelui ca urmare a listării /
delistării de la Bursa de Valori București;
− modificări survenite în capitalizarea unei societăți care conduc la depășirea pragului
procentual impus de 25% din capitalizarea totală a tuturor societăților din portofoliul indicelui;
− modificări de capital ale unei societăți cuprinse în portofoliul indicelui.
Operațiile prezentate an terior, corespunzătoare simbolurilor respective, implică și
recalcularea factorului de ponderare pentru simbolul ajustat la limita de 25% din capitalizarea totală
înglobată de indice. Spre deosebire de indicele BET, modificările indicelui BET -C nu sunt
transmise către mass -media. Comitetul indicelui are aceleași atribuții ca și în cazul indicelui BET.
Ca și indicele BET, indicele BET -C este calculat atât în lei cât și în dolari.
Relația de calcul a indicelui BET-C este următoarea:
∑∑
=− −=
−⋅⋅⋅⋅⋅⋅
⋅ =
NiTi i Ti TiNiTi i Ti Ti
T TcR q pcR q p
C BET C BET
,11, , 1,,1, , ,
1 – – , unde :
BET -CT – valoarea indicelui BET -C la momentul curent T;
BET -CT-1 – valoarea indicelui BET -C la momentul anterior T -1;
Relațiile de calcul pentru BET -C USD și BET -C EUR sunt identice cu cele de la indecele
BET.
BET- FI. Numele oficial al indicelui este:
• în limba română: Indicele Sectorial pentru Fondurile de Investiții;
• în limba engleză: Bucharest Exchange Trading -Financial.
Numărul de societăți luate în calcul pentru determinarea valorii indicelui este variabil, BET -FI
putând fi actualizat oricând es te necesar (revizuit pe bază zilnică). Fiind primul indice sectorial
lansat de BVB, BET -FI reflectă tendința de ansamblu a prețurilor unităților de fond (ale fondurilor
de investiții) tranzacționate la bursă. Metoda de calcul este identică cu cea aplicată pentru indicii
BET și BET -C. Singura regulă privind includerea unui fond de investiții în indicele BET -FI este ca
acesta să fie listat la BVB.
Tabelul nr. 2. Compoziție indice BET -FI la data de 0 5.2016
Simbol Denumire societate Nr. acțiuni Pret
ref. Fact or
Free
Float
(FF) Factor de
Reprezentare
(FR) Factor de
Corecție
a Prețului (FC) Pondere
(%)
FP FONDUL
PROPRIETATEA 11,193,423,051 0.7260 1.00 0.187000 1.000000
32.20
SIF5 SIF OLTENIA S.A. 580,165,714 1.3640 1.00 1.000000 1.000000 16.77
SIF1 SIF BANAT
CRISANA S.A. 548,849,268 1.4000 1.00 1.000000 1.000000 16.28
SIF2 SIF MOLDOVA
S.A. 1,038,1 79,176 0.6650 1.00 1.000000 1.000000 14.63
SIF3 SIF
TRANSILVANIA
S.A. 2,184,286,664 0.2350 1.00 1.000000 1.000000 10.88
SIF4 SIF MUNTENIA
S.A. 807,036,515 0.5400 1.00 1.000000 1.000000 9.24
Capitalizare indice: 4,718,872,745.53 RON
Divizor indice: 185,506.1772
Sursa: www.bvb.ro
Relația de calcul a indicelui BET-FI este următoarea:
14 ∑∑
=− −=
−⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅
⋅ =
NiTi i i Ti TiNiTi i i Ti Ti
T TcRFf q pcRFf q p
FI BET FI BET
,11, , 1,,1, , ,
1 – – , unde:
BET -FIT – valoarea indicelui BET -FI la momentul curent T;
BET -FIT-1 – valoarea indicelui BET -FI la momentul anterior T -1;
Relațiile de calcul pentru BET -FI USD și BET -FI EUR sunt identice cu cele ale celor doi
indici BET și BET -C.
Indicele ROTX , a fost lansat ca urmare a parteneriatului încheiat de Bursa de Valori
București (BVB) și Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG). Este un indice reprezentativ
pentru titlurile c elor mai lichide societăți de la BVB, și anume: Banca Romana pentru Dezvoltare,
Impact, Rompetrol Rafinare Constanta, SNP Petrom , Turbomecanica si Banca Transilvania.
Constituie o referință pentru piața de capital din România și un suport pentru instrumente financiare derivate (contracte futures și options) sau produse structurate (warante, certificate și swap -uri).
ROTX este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea de piață a societăților incluse în coșul indicelui, calculat și diseminat în timp real 9 -15 p.m. (ora Europei Centrale). Indicele ROTX este
dezvoltat pe baza metodologiei familiei de indici CECE, co mpoziția fiind revizuită trimestrial.
Indicele ROTX este realizat astfel încât să constituie o referință reprezentativă pentru piața
de capital din România și să servească drept activ suport pentru instrumente financiare derivate
listate pe o piață bursie ră, cât și pentru produse structurate. Indicele ROTX este un indice de prețuri
ponderat cu capitalizarea de piață a societăților incluse în coșul indicelui. Nu se vor opera ajustări
asupra indicelui în ceea ce privește plățile aferente dividendelor acordat e de către societățile incluse
în componența indicelui ROTX. Numărul de societăți din componența indicelui este limitat la cele
mai lichide acțiuni blue chips care sunt eligibile pentru tranzacționarea instrumentelor financiare
derivate. Obiectivul principal al indicelui ROTX este să reflecte evoluția prețului acțiunilor emise
de societățile blue chips . Pe măsură ce piața de capital din România se dezvoltă și lichiditatea
acțiunilor tranzacționate crește, cerințele cu privire la calitatea lichidității vor c rește în mod
corespunzător. Societățile cu lichiditate de piață mai redusă și care nu se îmbunătățește în timp, vor
fi înlocuite, gradual, cu acțiuni mai intens tranzacționate.
Relația de calcul pentru indicele ROTX în moneda națională (RON) este următoare a:
( )
( ) ∑∑
=− −=−
−⋅⋅⋅⋅⋅⋅
⋅ =
Nii i Ti TiNii i Ti Ti
T TRF q pRF q p
ROTX ROTX
,11, 1,,11, ,
1 , unde:
ROTX T: – valoarea indicelui ROTX la momentul T;
ROTX T-1: – valoarea indicelui ROTX la momentul T -1;
pi,T : – prețul acțiunii i în moneda națională la momentul T;
pi,T-1: – prețul acțiunii i în moneda națională la momentul T -1;
qi,T-1: – numărul de acțiuni în capitalul social al societății i la momentul T -1;
Fi : – factorul de free float pentru societatea i;
Ri: – factorul de reprezentare pentru societatea i;
N: – numărul de societăți incluse în coșul indicelui ROTX.
Relația de calcul pentru indicele ROTX în dolari SUA (USD) este urmatoarea:
( )
( ) ∑∑
=− −
−=−
−
⋅⋅⋅ ⋅⋅⋅⋅⋅
⋅ =
Nii i Ti Ti
TNii i Ti Ti
T
T T
RF q pUSD RONRF q pUSD RONROTX ROTX
,11, 1,
1,11, ,
1
/1/1
,
unde: RON/USD – media cotațiilor de cumpărare și vânzare disponibile simultan pentru cursul de
schimb RON față de USD la momentul T față de T -1.
Relația de calcul pentru indicele ROTX în moneda unică europeană (EUR) este următoarea:
15 ( )
( ) ∑∑
=− −
−=−
−
⋅⋅⋅ ⋅⋅⋅⋅⋅
⋅ =
Nii i Ti Ti
TNii i Ti Ti
T
T T
RF q pEUR RONRF q pEUR RONROTX ROTX
,11, 1,
1,11, ,
1
/1/1
,
unde: RON/EUR – media cotațiilor de cumpărare și vânzare disponibile simultan pentru cursul de
schimb RON față de EUR la momentul T față de T -1.
Comitetul ROTX se întrunește trimestrial și decide cu privire la toate ajustările periodice și
modificările cu privire la compoziția indicelui ROTX . Colectivul de Administrare a Indicelui
ROTX implementează deciziile emise de Comitetul ROTX . Informații detaliate cu priv ire la
deciziile Comitetului ROTX, precum și datele la care modificările devin efective vor fi publicate
imediat după întrunirea membrilor comitetului.
Emitenții de produse structurate care au la bază indicele ROTX sunt membri fără drept de
vot în cadrul C omitetului ROTX. Aceștia vor deține calitatea de membru atât timp cât instrumentele
financiare pe care le- au emis nu au ajuns la maturitate sau până când calitatea de membru încetează
ca urmare a deciziei de revocare emisă de către președintele comitetului indicelui. Președintele sau
vice- președintele comitetului ROTX pot invita, la propunerea membrilor cu drept de vot, experți
independenți din partea autorităților de reglementare, burselor locale, mediului academic etc care să
participe la dezbaterile din cadrul întâlnirilor comitetului indicelui. Experții independenți nu au
drept de vot în cadrul Comitetului ROTX. Mandatul președintelui Comitetului ROTX este de 2 ani
și se stabilește prin rotație între reprezentanții WBAG și BVB. Primul mandat de președinte al
Comitetului ROTX revine WBAG. Vice -președintele este ales din rândul reprezentanților celeilalte
burse de valori. În cazul în care președintele și/sau vice -președintele nu pot participa la o întâlnire
trimestrială a Comitetului ROTX, aceștia pot deleg a temporar atribuțiile ce le revin și dreptul de vot
unui alt reprezentant din partea bursei de valori respective.
Tabelul nr. 3. Compoziția indicelui ROTX la data de 05.2016
Simbol Denumire societate Nr. Acțiuni Pret ref. Factor Free
Float (FF) Factor de
Reprezentare
(FR) Pondere (%)
TLV BANCA
TRANSILVANIA S.A. 3,026,003,679 2.7400 0.90 1.000000 1.000000
FP FONDUL
PROPRIETATEA 11,193,423,051 0.7260 1.00 0.820000 1.000000
EBS Erste Group Bank AG 429,800,0 00 102.5000 0.70 0.190000 1.000000
SNP OMV PETROM S.A. 56,644,108,335 0.2290 0.30 1.000000 1.000000
BRD BRD – GROUPE
SOCIETE GENERALE
S.A. 696,901,518 9.5500 0.40 1.000000 1.000000
SNG S.N.G.N. ROMGAZ
S.A. 385,422,400 22.3500 0.30 1.000000 1.000000
EL SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA S.A. 345,939,929 11.9000 0.50 1.000000 1.000000
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. 11,773,844 267.0000 0.50 1.000000 1.000000
TEL C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA 73,303,142 29.1500 0.50 1.000000 1.000000
BVB BURSA DE VALORI
BUCURESTI SA 7,674,198 24.6000 1.00 1.000000 1.000000
TLV BANCA
TRANSILVANIA S.A. 3,026,003,679 2.7400 0.90 1.000000 1.000000
FP FONDUL
PROPRIETATEA 11,193,423,051 0.7260 1.00 0.820000 1.000000
EBS Erste Group Bank AG 429,800,000 102.5000 0.70 0.190000 1.000000
SNP OMV PETROM S.A. 56,644,108,335 0.2290 0.30 1.000000 1.000000
16 BRD BRD – GROUPE
SOCIETE GENERALE
S.A. 696,901,518 9.5500 0.40 1.000000 1.000000
Sursa: www.bvb.ro
Sistemul de indici RASDAQ . Piața RASDAQ a lansat în luna august 1998 propriul sistem
de indici. Raportul de tranzacționare din 3 august 1998 a cuprins prima calculație a variației
indicelui RASDAQ COMPOSIT (valoarea inițială a acestuia fiind de 1000 de puncte). Sistemul de
indici Rasdaq are componente:
• indicele RASDAQ Compozit include în calculație toate societățile listate la BER;
• indicele RAQ -I, lansat la data de 28 octombrie 2002, având o valoare inițială de 1079,216
puncte și o structură ce include acțiunile societăților comerciale listate la categoria I a BER;
• indicele RAQ -II, cu aceeași valoare inițială ca și RAQ –I, lansat la aceeași dată pentru a
reflecta evoluția de ansamblu a prețurilor valorilor mobiliare emise de societățile comerciale listate la categoria a II -a a BER.
Indicele RASDAQ Compozit reflectă tendința globală a prețurilor tuturor acțiunilor emise de societățile listate la B ER. Singura condiție pentru ca un emitent să fie inclus în RASDAQ -C este
listarea la BER. Din punc t de vedere al modului de calcul, indicele RASDAQ Composit se
încadrează în familia de indici bursieri ponderați cu capitalizarea de piață. Valoarea curentă a
indicelui este:
;
C0 – capitalizarea pe piață inițială a unei societăți comerciale;
C – capitalizarea curentă a unei societăți comerciale;
D0 – divizorul în momentul de referință;
I0 – valoarea inițială a indicelui (1000 puncte);
I – valoarea curentă a indicelui;
N – numărul de societăți comerciale cuprinse în portofoliul indicelui.
O dată cu introducerea categoriilor de excelență la BER , s -a considerat necesar să fie creați
indici reprezentativi pentru acestea. Astfel indicii RAQ -I și RAQ –II pot fi considerați indici de
grup, ce urmăresc sintetizarea în informație utilă a tendinței globale a prețurilor acțiunilor emise de societățile listate la categoriile de excelență ale BER. Fiecare dintr e aceștia reflectă tendința pe care
o generează prin caracteristicile economico -financiare cele mai atractive societăți listate la BER.
Metoda de calcul este aceeași ca și în cazul indicelui RASDAQ -C. Singura condiție pentru a face
parte din coșul indicelui este apartenența societății emitente la categoria I (pentru RAQ -I) si la
categoria a II -a de listare (pentru RAQ -II).
Indicele BMS1 – este indicele propriu Bursei Monetar Financiare și de Mărfuri Sibiu și a
fost primul indice bursier românesc care s -a constituit ca suport pentru utilizarea contractelor
futures pe indici. Indicele un indice neponderat, ce include numai prețul de piață al acțiunilor cotate la categoria I a Bursei de Valori București și valoarea nominală a acestora.
Pe lângă indicii calcul ați în mod oficial, în România există o mulțime de indici calculați de societăți
de valori mobiliare (indicii Gelsor, Vanguard etc.) de publicații, cotidiene sau periodice (indicele ZF, Bursa), de societăți de investiții (indicele BIG).
1.4. Construcția indicilor bursieri
Principiile pe care se bazează construcția indicilor bursieri sunt indiferent de locul și modul
de determinare a acestora, iar printre acestea cele mai importante sunt:
• indicii bursieri sunt folosiți ca măsură a performanței portofoliilor create în cadrul
societăților de asigurări, fondurilor de pensii, fonduri mutuale și altor investitori
instituționali;
17 • metodele de calcul ale indicilor bursieri trebuie să reflecte întotdeauna realitatea;
• metodele folosite pentru calcularea indicilor bu rsieri nu trebuie să prezinte o complexitate
deosebită și informațiile și datele care stau la baza calculării lor trebuie să fie disponibile
oricui și oricând.
• informațiile ce stau la baza calculării indicilor bursieri trebuie să aibă surse autorizate. În
cazul în care un indice ține cont de modificări precum creșteri și scăderi de capital, acordări
de dividende, atunci datele care sunt folosite pentru calcularea indicelui trebuie să provină
de la compania respectivă și să fie folosite într -o formă destul de apropiată față de cea
prezentată de societatea respectivă în documentele publicate;
• în măsura posibilităților, trebuie să se asigure continuitatea și comparabilitatea cu
momentele anterioare;
• trebuie menținută consistența datelor și a metodelor de calcul , ceea ce se traduce prin
asigurarea stabilității surselor de date;
• toți operatorii implicați în activitatea bursieră trebuie să se asigure că indicii continuă să
satisfacă nevoia de informații existentă pe piața bursieră și să facă orice fel de propuneri pe
care le consideră utile în acest domeniu.
1.4.1. Etapele construcției indicilor bursieri
În construirea unui indice bursier se parcurg trei etape foarte importante care au
caracteristici diferite în funcție de țara și indicele pentru care se realizeaz ă.
Etapa I . Selectarea eșantionului de firme ale căror acțiuni intră în portofoliul indicelui
bursier. Această etapă prezintă o importanță deosebită datorită faptului că indicele calculat trebuie
să reflecte evoluția de ansamblu a pieței respective. Acest fapt a dus la respectarea unor criterii pe
baza cărora valorile mobiliare emise de anumite firme pot intra în structura indicilor bursieri.
Criteriile de includere a acțiunilor în cadrul indicelui bursier diferă de la indice la indice.
Un criteriu importan t de includere a acțiunilor în componența unui indice bursier este ca
acțiunile respective să fie cotate la prima categorie a pieței bursiere respective. Acest criteriu
este folosit pentru construirea indicilor de generație a doua și în special a indicilor importanți
dintr -o țară, calculați pe baza acțiunilor considerate „blue chips”. În cazul indicelui Nikkei 225,
dacă acțiunile unei firme cotate pe prima categorie a pieței japoneze retrogradează pe cea de- a
doua categorie, atunci acțiunile respective sunt eliminate din structura indicelui. Pentru a fi
incluse în structura indicelui bursier sunt selectate acele acțiuni care sunt emise de către firme
puternice , stabile care prezintă o creștere susținută a activității și indicatorii economici ai lor le
recomandă ca fiind o bună investiție. De asemenea, acțiunile selectate trebuie să reprezinte cât
mai bine ansamblul pieței pe care sunt emise, în cazul indicilor generali ai pieței și respectiv
sectorul economic din care fac parte, pentru indicii bursieri sectoriali.
Un alt criteriu deosebit de important în selectarea valorilor mobiliare este acela al lichidității
care este definită ca volum al tranzacțiilor efectuate într -un anumit moment cu valoarea
mobiliară respectivă, urmărindu -se ca aceasta să fie cât mai mare posibil. Lichiditatea poate fi
exprimată și ca procent al tranzacțiilor efectuate cu o anumită acțiune în totalul tranzacțiilor
efectuate pe piața bursieră. În alte cazuri, lichiditatea este interpretată ca fiind un volum minim
al tranzacțiilor efectuate cu un anumit titlu. Acest punct de vedere este aplicat în cazul indicelui
Nasdaq 100, în cadrul căruia o acțiune este inclusă numai dacă tranzacțiile zilnice cu r espectiva
acțiune se cifrează la suma de 100000 de acțiuni.
Un alt criteriu foarte important din acest punct de vedere este capitalizarea bursieră. Datorită
faptului că indicele bursieri trebuie să reflecte cât mai bine situația pieței respective, acest
criteriu este folosit chiar și pentru alcătuirea portofoliilor indicilor care în formula de calcul nu
folosesc ponderarea cu capitalizarea bursieră. Cu privire la acest criteriu se urmărește ca
acțiunile incluse într -un indice bursier să aibă o capitalizare bursieră cât mai mare, astfel încât
luate pe ansamblu, acțiunile cuprinse în indicele bursier respectiv să înglobeze o cât mai mare
proporție a capitalizării bursiere în totalul capitalizării bursiere totale de pe piață.
18 În cazul indicilor bursieri FT -SE 100, Dow Jones, Nikkei și DAX 100 capitalizarea bursieră
însumată a acțiunilor componente ajunge să reprezinte un procent de 90% din totalul capitalizării de
pe piața bursieră din țara respectivă. În cazul indicelui general de pe piața bursieră de la noi d in țară
,BET, acțiunile componente, 10 la număr, trebuie să dețină un procent de 60% din totalul
capitalizării bursiere de pe piața bursieră.
În cazul anumitor indici, ca de exemplu FT -SE 100, DAX și Nasdaq o necesitate de includerea a
valorilor mobiliare în portofoliul indicelui bursier respectiv este aceea ca valorile mobiliare să
fie emise de către societăți autohtone . Acest lucru a devenit o necesitate datorită faptului că pe
aceste piețe, cum este cazul pieței bursiere londoneze, se calculează separat indici pentru firmele
străine cotate la bursa respectivă, precum și indici care reflectă evoluția societăților
multinaționale. De asemenea, pentru indicii care cuprind în structura lor atât acțiuni emise de
societăți din țara respectivă, precum și acțiuni emise de firme străine, pentru includerea celor din
urmă sunt stabilite și alte criterii speciale în afara celor impuse pentru acțiunile autohtone.
Un alt criteriu aplicat la alcătuirea unora dintre indicii bursieri este acela al intervalului de timp
scurs de la momentul primei listări a acțiunilor pe piața bursieră respectivă. În cazul indicelui
Nasdaq 100 acest criteriu cuprinde două părți, una pentru acțiunile care se află în primele 25%
în ceea privește capitalizarea bursieră și cealaltă pentru restul a cțiunilor. Pentru prima categorie
criteriul impus este acela ca acțiunile respective să fie cotate de cel puțin un an pe piață, iar cele
din cea de -a doua categorie trebuie să fie listate de cel puțin doi ani.
Un alt criteriu luat în considerare în alcătuirea indicilor bursieri este acela al tipului valorilor
mobiliare ce compun indicele. În cazul indicilor bursieri pentru acțiuni, acțiunile pot fi comune
sau preferențiale participative.
O altă condiție se referă la disponibilitatea pentru tranzacționare p e piață a acțiunilor
componente ale indicilor, care este măsurată printr -o pondere din totalul acțiunilor care se află
pe piață la un moment dat.
Etapa a II -a. Atribuirea de ponderi pentru acțiunile componente . Atribuirea de ponderi
acțiunilor componente a le unui indice bursier este caracteristică în special indicilor bursieri de
generația a II -a. Atribuirea de ponderi se realizează pentru a se evita ca o anumită evoluție a
cursurilor unor acțiuni să nu influențeze prea mult evoluția indicelui respectiv. Pe ntru indicii
bursieri care nu folosesc ponderarea acțiunilor se poate ajunge la situația în care creșterea au
scăderea cursului uneia sau mai multor acțiuni să aducă modificări importante indicelui și să ducă la
imposibilitatea acestuia din urmă să mai car acterizeze situația pieței, încălcându -se unul dintre
principiile de bază ale construcției indicilor.
Pentru evitarea acestui fenomen se folosește una dintre următoarele metode de ponderare a
acțiunilor: ponderi egale pentru toate acțiunile componente ; ponderea cu capitalizarea bursieră.
În primul caz posibilitatea ca evoluția uneia dintre acțiuni să influențeze indicele foarte mult
este total înlăturată, iar în cel de -al doilea caz modificarea cursului unei acțiuni cu capitalizare
bursieră mai mare va avea o influență mai mare decât modificarea în aceeași măsură a cursului unei
acțiuni cu o capitalizare bursieră mai mică.
Etapa a III -a. Stabilirea datei de referință. Stabilirea datei de referință reprezintă o mare
semnificație pentru indicele bursier. Data de referință este data de început a calculării indicelui,
când acestuia i se atribuie valori de 100, 1000 sau 10000 de puncte după caz. Data de referință este
folosită pentru analiza evoluției indicilor, realizându -se o comparație a valorii indicelui bursi er
dintr -un anumit moment cu valoarea de la data de referință. Indicele aferent oricărei alte date
prezintă o creștere sau o scădere față de valoarea de la data de referință.
1.4.2. Indici ca medie aritmetica simplă
Indicele Dow -Jones Industrial Average (DJIAsm). Indicele Down -Jones – este publicat
de bursa de la NYSE si a fost realizat si calculat de Charles Down si Edward Jones, publicat in 1884
si avea in structura 11 titluri financiare cotate la NYSE, structura ce s -a marit la 20 de titluri in
1916, urmand ca in 1928 sa aiba 30 de titluri in structura lui. Acestea privesc titlurile Down -Jones
19 pentru activitatea industriala. In 1931 acesta cuprindea 30 de titluri si este publicat in ziarul “World
Trade Journal”.
Exista trei categorii de indici Down -Jones:
indice al transportului cuprindea atunci cand a fost publicat prima oara, in 1896 – 20 de
titluri;
indice al serviciilor publice cuprindea atunci cand a aparut prima data, in 1896 – 15 titluri; a
aparut si ca un indice compozit ce cuprindea 65 de titlur i in 1896 (calculat ca suma a acestor
titluri);
indice industrial ce cuprindea 30 de titluri la aparitie.
Metodologia de calcul a indicilor bursier diferă de la un indice la altul în funcție de
caracteristicile fiecărui indice. Pentru indicii de primă gene rație, formula de calcul este o medie
aritmetică a cursurilor acțiunilor componente, ajustată cu un divizor a cărui valoare se modifică
periodic în funcție modificările structurale ale patrimoniului societăților emitente ale acțiunilor
cuprinse în indice.
Indicele Dow -Jones Industrial Average (DJIASM) este cel mai cunoscut și mai cotat indice
bursier american, fiind utilizat de presă și alte mijloace de informare pentru a măsura progresul
pieței bursiere americane. Pentru analiștii financiari importanța ac estui indice nu este însă atât de
mare deoarece analiza realizată pe baza lui este restrânsă la ramura industrială.
Numele acestui indice provine de la inițiatorii săi Charles Dow și Edward Jones celebrii
analiști financiari. Acest indice este cel mai vech i indice de pe piața bursieră americană, fiind
calculat încă din anul 1884. Denumirea de „average” (engl. medie ) vine de la modul de calcul care
constă în media aritmetică a cursurilor acțiunilor componente. Inițial portofoliul indicelui era format
din 12 acțiuni, însă din 1928, s -a trecut la un număr de 30 acțiuni care a rămas până astăzi.
În prezent metodologia de calcul este aproximativ identică cu cea de la înființarea indicelui,
însă a fost introdus un divizor care să reflecte modificările care intervi n în legătură cu acțiunile
componente și pentru a se asigura o comparabilitate cu momentul de referință. Denumirea de
„industrial” provine de la faptul că acțiunile ce intră în structura indicelui provin de la societăți care –
și desfășoară activitatea în se ctorul industrial, nu și în domeniul comercial și al serviciilor. În
prezent, în structura indicelui au fost introduse și societăți neindustriale ca J.P. Morgan și Mc.
Donalds. Titlurile ce intră în componența indicelui sunt selectate de către editorii zia rului „Wall
Street Journal” și sunt alese cele care nu sunt emise de firme ce își desfășoară activitatea în
domeniul transporturilor și utilităților publice deoarece pentru aceste două domenii există indici
speciali. Sunt alese acele companii care prezintă o creștere susținută a activității și reprezintă o bună
investiție.
Modificările efectuate în componența indicelui se realizează cu o frecvență scăzută,
principalele evenimente care duc la astfel de modificări fiind fuziunile de companii și
achiziționările de companii. De asemenea indicele este sensibil la evenimente ce privesc companiile
emitente ale acțiunilor din portofoliu, astfel că el se modifică în cazul unei noi emisiuni de acțiuni.
Caracteristic pentru acest indice este faptul că în calculul indic elui, acțiunile nu sunt
considerate cu nici un fel de pondere ceea ce face ca modificarea cursului oricărei acțiuni să aibă
același efect asupra indicelui, indiferent de capitalizarea bursieră pe care o prezintă.
1.4.3. Indici ca medie aritmetica ponderat ă
Indicii Dax -30 și Nikkei 225. În cazul indicilor ponderați se ia în considerare capitalizarea,
cursul acțiunilor fiind înmulțit cu numărul de acțiuni. În determinarea indicilor bursieri intervin
situații în care metodologia de calcul a indicelui trebuie adaptată, datorită acțiunii diferiților factori.
Se poate realiza o trecere de la calcularea indicilor cu ponderare la calcularea acestora fără
ponderare, iar modificările impuse să nu influențeze conținutul indicelui ci doar relația de calcul.
Principale le evenimente care determină ajustarea formulei de calcul sunt: fuziuni ale societăților cu
acțiuni în portofoliul indicelui, transformarea acțiunilor preferențiale în acțiuni comune, modificarea
20 valorilor nominale ale acțiunilor din structura indicelui, c reșteri sau scăderi de capital, includerea
sau excluderea unor firme în/din structura indicelui.
Aceste evenimente duc la ajustarea formulei de calcul doar pentru indicii care țin cont în
determinarea lor de astfel de evenimente. Este foarte important fap tul că nu toți indicii suportă
modificări. În cazul indicilor de generația I, aceste modificări se reflectă în modificarea divizorului
la care este împărțită suma acțiunilor componente. În cazul indicilor care utilizează un divizor
general, astfel de modif icări duc la modificarea valorii acestui divizor.
Indicele DAX -30 este cel mai reprezentativ indice bursier de pe piața bursieră germană
fiind calculat pe baza a 30 acțiuni considerate „blue chips”. Alături de acest indice se calculează și
alți indici prin tre care DAX 100, MDAX, CDAX (indice compozit), NEMAX 50, precum și alți
indici sectoriali în număr de peste 30. Indicele DAX se calculat la fiecare 15 secunde și este
publicat în ziarul bursei din Frankfurt și alte publicații de specialitate. Pentru inclu derea în
portofoliul indicelui a celor 30 de acțiuni se ține cont de anumite criterii și anume volumul
tranzacțiilor efectuate cu acțiunile respective, capitalizarea bursieră și lichiditatea.
Indicele bursier DAX se calculează ca o medie ponderată a cursur ilor celor 30 de acțiuni
componente, înmulțită cu un factor de corecție. Acest factor de corecție se modifică de fiecare dată
când o acțiune este adăugată sau eliminată din portofoliul indicelui. În calculul indicelui se ține
seama și de modificări ce apar în legătură cu acțiunile componente,evenimentele care conduc la
ajustări sunt modificări de capital, acordări de dividende, emisiune de drepturi de subscriere în cazul
majorării de capital.
Nikkei 225 (Nikkei Stock Average) . Indicele Nikkei 225 este unul dintre cei mai
importanți indici bursieri care se calculează pe piața bursieră japoneză. Indicele este calculat din
anul 1950 , iar numărul de 225 acțiuni pe baza cărora se calculează a fost stabilit în 1971. Acest
indice se calculează pe baza a 225 de acț iuni din prima secțiune a bursei din Tokio și este calculat
ca o medie aritmetică ponderată a cursurilor acțiunilor componente. Indicele se modifică în mod
egal pentru aceeași variație a cursului oricărei acțiuni componente indiferent de capitalizarea
bursieră.
Modul de calcul al indicelui este foarte asemănător cu cel al indicelui Dow Jones. În ceea ce
privește compoziția indicelui, aceasta este revizuită anual (fapt ce se realizează din anul 1991) și
acțiunile din portofoliul indicelui sunt înlocuite după principiul lichidității.
Criteriile pe care se bazează eliminarea unei acțiuni din portofoliul indicelui sunt
următoarele:
• compania emitentă a acțiunilor respective a intrat în faliment;
• dispariția unei companii de pe piață prin preluarea prin fuziune a a cesteia de către o altă
companie;
• încetarea listării companiei respective la bursă;
• compania nu mai este listată la prima categorie a bursei, ea retrogradând în cea de- a doua
categorie.
Important pentru acest indice este faptul că un număr de până la șase companii pot fi
eliminate din participarea acțiunilor lor la compunerea indicelui, criteriul de eliminare fiind cel al
lichidității. Pentru înlocuirea companiilor eliminate cerințele de includere a altor companii sunt
următoarele:
• selectarea industriei din care să facă parte societatea respectivă în funcție de ponderea pe
care cele 36 de industrii principale din Japonia o au în cadrul celor 225 de acțiuni;
• selectarea anumitor firme din industria selectată în prima fază pentru a fi inclusă în
componența indi celui;
Pe lângă aceste criterii mai sunt aplicate și alte criterii speciale pe care trebuie să le
îndeplinească societățile pretendente la includerea în portofoliul indicelui, criterii care se referă la
timpul scurs de la prima listare pe piață, precum și la numărul de acțiuni existente la un moment dat
pe piață.
În ceea ce privește calcularea indicelui, prețurile luate în considerare sunt cursurile
acțiunilor din momentul calculării indicelui, iar în cazul în care o acțiune nu a fost încă
21 tranzacționată în acel moment pentru aceasta se ia în considerare prețul de închidere a zilei
anterioare.
Referitor la ajustarea metodologiei de calcul a indicelui, aceasta poate interveni în cazul în
care au loc reduceri de capital, emisiuni de drepturi de subscriere sau atribuire, precum și
modificările acțiunilor din portofoliul indicelui.
1.4.4. Indici bursieri ca medie geometrică
Indicele FINANCIAL TIMES (FT -30). Indicele bursier calculat ca medie geometrică ia în
calcul, în proporție egală ratele de rentabilitate al e titlurilor din coș, rate determinate de evoluția
prețurilor din ziua curentă în raport cu cele din ziua precedentă sau de la momentul de referință.
Avantajele unui astfel de indice constă în atenuarea influenței prea puternice a unor titluri cu
pondere m ai mare în media simplă sau în media ponderată și în compatibilitatea mărimii indicelui
înainte și după operațiunile de capital.
Indicele Financial Times (FT -30) sau FT Ordinary Share Index a apărut în 1935, calculat de
Financial News (ulterior Financial T imes). El a fost calculat pe baza acțiunilor a 30 de societăți
reprezentative din sectorul industrial. Structura inițială diferă semnificativ de structura actuală a
indicelui, aceasta modificându -se pe parcursul anilor. Datorită numărului mic de acțiuni cu prinse în
portofoliul indicelui, acesta este sensibil la modificările de pe piață în comparație cu alți indici care
au în componență un număr mai mare de acțiuni.
Indicele se calculează ca medie geometrică a cursurilor acțiunilor considerate „blue chips”
(cu o lichiditate crescută) împărțit la cursul din data considerată ca bază. Acest indice este
considerat un indice instantaneu deoarece este calculat din oră în oră în fiecare zi începând cu orele
10:00 până la 17:00, iar negocierile se încheie la 15:30. I ndicele este recalculat ori de câte ori se
produc modificări în cursul uneia sau mai multor acțiuni ce intră în portofoliul său.
22 CAPITOLUL II
APRECIEREA ACTIVITĂȚII BURSIERE ROMÂNEȘTI PRIN
UTILIZAREA INDICILOR BURSIERI REPREZENT ATIVI
2.1. Premisele apariției și dezvoltării pieței de capital în România
Încă din cele mai vechi timpuri, pe teritoriul țării noastre s -a dezvoltat o cultură materială și
spirituală de nivel înalt, recunoscută de marii cărturari ai antichității. În e poca bronzului și începutul
epocii fierului, produsele fabricate în atelierele triburilor geto -dacice ajungeau până spre centrul și
nordul Europei. ”Uneltele agricole de bronz produse în atelierele din Transilvania se aflau în fruntea
producției metalurgie i bronzului din Europa acelor timpuri”.4
În secolele VII -IV î.e.n., odată cu dezvoltarea prelucrării fierului și în general a culturii lor
materiale, triburile geto -dacice intră în contact cu lumea scitică, greacă și celtică. Astfel, un rol
aparte în dezvo ltarea economico -socială a geto -dacilor îl are inițierea și creșterea rapidă a relațiilor
economice cu lumea greacă. Punctul de plecare al acestei perioade înfloritoare pentru comerțul
românesc îl constituie apariția în secolul al VII -lea î.e.n., pe litora lul Mării Negre, a coloniilor
grecești. La scurt timp de la înființare, cetățile grecești cunosc o dezvoltare deosebită, ceea ce
demonstrează intensitatea remarcabilă a schimburilor comerciale cu populația geto -dacică
înconjurătoare. O nouă perioadă înflor itoare a comerțului se înregistrează după cucerirea Daciei de
către Imperiul Roman. În această perioadă are loc și o diversificare continuă a legăturilor comerciale atât datorită marilor bogății ale solului, cât și datorită poziției geografice favorabile a
Daciei.
O nouă etapă în dezvoltarea schimburilor economice se identifică prin intermediul
constituirii Principatelor Române, ce creează cadrul necesar pentru reluarea unei intense activități economice pentru dezvoltarea schimburilor comerciale. Principat ele Române, prin poziția lor
geografică, așezate la încrucișarea drumurilor comerciale, erau locuri importante de tranzitare, pe aici își purtau mărfurile comercianții străini din Cracovia, Lemberg despre Constantinopol. Pentru a putea rezista drumurilor lungi, grele și pline de peripeții, negustorii făceau o serie de popasuri în
târgurile din principate, unde își expuneau și vindeau o parte din mărfurile, de tot felul, purtate cu ei: mătăsuri, produse exotice, bijuterii, mirodenii etc. Frecvența tot mai mare a negustorilor străini
ce poposeau în târgurile românești, unde se negociau și se încheiau afacerile, a dat naștere la
bâlciuri și iarmaroace. Despre apariția bâlciurilor și iarmaroacelor putem spune că marchează
primul moment de existență al burselor noastre de mărfuri.
Bâlciurile – forme embrionare ale bursei . Bâlciurile ca și bursele de mai târziu, aveau ca
scop principal să apropie pe vânzători de cumpărători pentru a încheia afaceri îndeosebi cu
mărfurile expuse. În aceste bâlciuri era o întreagă organizație, care se conducea după o anumită
jurisdicție urmărită de șoltuzi în Moldova și județi în Muntenia, ajutați de sfatul bătrânilor sau
mijlocitorilor de mai târziu ai burselor. Misiunea acestora era de a sprijini încheierea afacerilor în
condiții corecte de ambele părți și de a urmări pe străini în cazul că aceștia nu -și respectau
înțelegerile convenite la încheierea afacerilor. Primele întâlniri de comercianți pe pământul românesc, după unele izvoare istorice, au avut loc încă din secolul al XII -lea, la adăpostul cetăților
construite de Cavalerii Teutoni, în Țara Bârsei și în Carpații Moldovei. Târgurile acestea se numeau
nedei – de la slavonescul nedelia (duminică) – și, după cum chiar numele ne indică, aveau loc
duminica.
La cererea bistrițenilor, din anul 1560, Lăpușneanu hotărăște înființarea mai multor
iarmaroace în diverse așezări mai populate din Moldova: „Lăpușneanu le răspunde cu privilegiul
din Hârlău, 17 septembrie 1561, arătând că (…) la Hotin se țin șapte iarmaroace pe an și tot așa l i se
4 Murgescu C. – Unele aspecte privind relațiile economice ale geto -dacilor , Revista de studii internaționale, 3 (45), București, 1979, p. 102.
23 acordă și lor”.5 Schimbul de mărfuri în această perioadă atât între oamenii locului, cât și cu zone
mai îndepărtate capătă proporții însemnate datorită bâlciurilor. Unele dintre bâlciuri devin adevărate
mozaicuri negustorești atât în ceea ce privește varietatea mărfurilor care se comercializează, cât și
în ceea ce privește originea negustorilor care aduc aceste mărfuri. La plata produselor apare tot mai des noțiunea de credit – bineînțeles în forma ei de început. Se prevede – în același privilegiu din
Hârlău – că negustorii vor putea să se înțeleagă pentru a -și amâna plata de la un iarmaroc la altul. În
legătură cu obligațiile negustorilor care își comercializau mărfurile în aceste bâlciuri, o altă reglementare domnească se întâlnește în vremea lui Dabi ja Vodă.
Alt strămoș al bursei – hanurile . În apropierea bâlciurilor, în marile orașe aflate pe
principalele rute comerciale iau ființă hanuri, unde negustorii veniți din depărtări puteau să fie găzduiți în siguranță împreună cu mărfurile lor. Construcția hanurilor era ca și a unor cetăți,
împrejmuite de ziduri înalte și groase. Înăuntrul și de jur împrejurul zidurilor erau magazii cu deschiderea în interiorul curții, unde negustorii își păstrau mărfurile, iar în timpul zilei le expuneau pentru cei cu care aveau să încheie afaceri. Într -un fel, putem considera și aceste hanuri, care
adunau negustorii din diverse părți ale lumii, strămoșul bursei de mai târziu. La sfârșitul secolului al XVII -lea era vestit în București Hanul lui Șerban Vodă iar, puțin mai târ ziu, Marele Han Constantin
Vodă, clădire cu două etaje și peste 200 de camere, construită din porunca domnitorului Constantin Brâncoveanu. Pe la 1810 existau în București 43 de hanuri, din care 15 erau considerate mari.
Se poate spune că cea mai însemnată parte a comerțului din acele timpuri gravita în jurul
acestor hanuri, ele constituind și punctul de întâlnire cu negustorii străini aflați în tranzit pe teritoriul românesc și cu care se stabilesc trainice relații de schimb.
Relațiile cu negustorii străini. Legăturile comerciale ale românilor cu străinătatea au
rădăcini adânci în istorie. În documentele din anul 1222 ale lui Andrei al II -lea, regele Ungariei, și
ale lui papa Honoriu al III -lea, întâlnim referiri la privilegiul dat Cavalerilor Teutoni de a f i scutiți
de vamă pentru mărfurile ce le vor transporta din Țara Românească și Moldova. La 6 august 1413, Mircea Vodă cel Bătrân încheie o înțelegere cu brașovenii prin care acordă o serie de facilități
schimbului de mărfuri cu Țara Românească. Dezvoltarea economică a principatelor este sprijinită în
mare măsură de comerțul cu țările vecine, care au nevoie nu numai de bogățiile țării noastre, ci și de drumurile importante de comerț. După pacea de la Cuciuc -Kainargi, din1775, Alexandru Ipsilante,
pentru a încuraja comerțul peste Dunăre, înființează două centre comerciale la Zimnicea și la Izlaz, unde negustorii puteau schimba mărfuri de toate felurile.
6
Dezvoltarea economică a diverselor centre mai importante din Țara Românească conducea
implicit și la dezvol tarea drumurilor din interiorul țării sau a celor ce făceau legătura cu vecinii.
Comerțul cu brașovenii se făcea aproape numai pe valea Prahovei, de la Câmpina la Timiș denumit
și „drumul negoțului brașovean”. Drumul de la Rucăr era rezervat solilor domneș ti sau purtătorilor
de poștă domnească. Comerțul Moldovei cu Ardealul, îndeosebi cu cele două mari orașe Brașovul și
Sibiul, se făcea pe la Câmpulung Moldovenesc. Pe la Cernăuți și Movilău treceau mărfurile care se schimbau cu Polonia. Mărfurile din Turcia și Sudul Dunării veneau pe calea apei – pe Marea
Neagră sau pe Dunăre.
Privilegiile acordate schimburilor economice . Conștienți de importanța schimburilor
economice în procesul dezvoltării economice a principatelor române, primii domnitori acordă privileg ii comerciale negustorilor străini. După primul privilegiu
7 acordat de Vlaicu Vodă la anul
1368, se impun, în primul rând, privilegiile8 instituite de Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun. În
același timp trebuie subliniat că urmașii lor la tron au confirmat și dezvoltat aceste privilegii.
Concesiile cele mai mari se acordau, după cum era și firesc, ca vecini, între orașele comerciale din
Ardeal și voievozii țărilor românești de la Dunăre. Astfel, întâlnim o serie de tratate și alte înțelegeri
cum ar fi tratatul lui Mircea din anul 1413, tratatul lui Radu Praznaglava, de la anul 1422, al lui
5 C.C. Giurescu – Istoria României în da te, Editura Enciclopedică Română, 1971, p. 123.
6 Tratatul ruso -turc de la Kuciuk -Kainargi – confirmarea vechilor privilegii ale celor două Principate și limitarea monopolului ottoman.
7 20 ianuarie 1368. Domnul Țării Românești confirmă brașovenilor privil egiile lor comerciale în Țara Românească ( cel mai vechi privilegiu comercial
cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină). El atestă intensificarea comerțului pe „drumul Brăilei”.
8 Mircea cel Bătrân acordă un privilegiu de comerț prin care face precizări referitoare la taxele vamale și la mărfurile aduse în Țara Românească.
24 Vlad Dracul de la anul 1437, prin care se permitea accesul liber al mărfurilor importate de Țara
Românească.
Mărfurile de schimb. Mărfurile care se importau în Țara Românească erau cele deficitare
economiei și pe care clasele avute se obișnuiseră să le găsească în mod curent în băcăniile orașelor, uneori și în cele de la sate. Din Turcia se importau piper, șofran, orez, lămâi, smochine, săpun, stafide, anason, tămâie, bumbac, mărfuri pentru care în secolul al XV -lea se plăteau sume
importante la un raport de transformare de 1 la 3 față de prețurile ce se practicau pe piața furnizoare. Din Breslau și Lipsca se aduceau de către negustorii greci și bulgari în Ardeal și în Muntenia
articole de galanterie, îmbrăcăminte, postavuri, coloranți, cosmetice și alte produse fine, din care o parte își continuau drumul până în Turcia, după ce se plăteau cuvenitele taxe de tranzit și de depozitare. Volumul schimburilor de mărfuri obli gă pe negustori la îmbunătățirea formei de comerț,
la vânzarea mărfurilor pe credit, la înființarea de reprezentanțe străine pe teritoriul românesc, care să poată fi receptive la cererile pieței. Pentru produsele alimentare, legile vamale ale Țării Româneș ti și Moldovei, precum și ale comerțului intern în orașe și bâlciuri, prevedeau unele
facilități. În anul 1854, prin portul Galați au intrat în țară produse alimentare și produse manufacturate în valoare de 1419 mii taleri (zahăr, untdelemn, smochine, pipe r, rom, icre și alte
produse).
9
Moneda de schimb. Un rol important în proliferarea schimburilor comerciale în Principatele
Române îl are folosirea monedei. Gheorghe Zane semnala într -una din lucrările sale că „banii care
circulau în țară erau de la toate n eamurile care ne înconjoară”. Documentele vremii menționează că
l-a mijlocul secolului trecut exista în circulație un adevărat amalgam de monede austriece, rusești,
turcești, franceze, italiene etc., monede care mai circulau în țările de proveniență, dar ș i monede
vechi care fuseseră scoase din circulație în alte țări.10 Această multitudine de monede duce la
apariția și dezvoltarea rapidă a comerțului cu bani. Ca o consecință firească a acestui fenomen
semnalăm existența unei nevoi crescânde de bani lichizi.
În prezent, bursele se deosebesc profund de târgurile propriu- zise, ca urmare a
transformărilor prin care au trecut în decursul timpurilor, transformări influențate de nevoile și spiritul ce a dominat aceste piețe. După anul 1831, odată cu desființarea monopolului turcesc și
introducerea Regulamentului organic, activitatea de producție și comercială în Țările Române a
înregistrat o dezvoltare de amploare: „Spațiile comerciale devin neîncăpătoare, afacerile se încheie
pe stradă, în cafenele și în restaurant e, după multe din regulile care vor deveni mai târziu articole în
legea burselor de mărfuri și valori din România”.
11
Ideea înființării unor burse la București și la Brăila este emisă încă din anul 1831 însă,
această idee avea să se materializeze mult mai t ârziu, datorită oamenilor de afaceri care obțineau
profituri mai mari din practicarea tranzacțiilor nereglementate oficial. Din diferite documente ale
vremii rezultă că, în preajma anului 1860, bancherii și negustorii se adunau la Hanul cu Tei, unde
tranzacționau monede și alte valori. Din punct de vedere practic, putem considera că în aceast ă
perioadă au apărut germenii bursei de valori în țara noastră. Câțiva ani mai târziu, gazeta „Românul” publica următorul anunț: „D.E.Farchy, strada Lipscani, Hanul cu Tei 25, cumpără și
vinde obligațiuni și cupoane de interese rurale, precum și orice alte efecte ale statului”.
Din presa economică a vremii (ziarul Mercur din Brăila) aflăm despre introducerea codului
comercial francez în Muntenia și în Moldova în anul 1840 și, respectiv, anul 1864. Prevederile articolelor 71 -90 ale acestui cod se refereau la activitatea de bursă. În anul 1865 este inițiat de către
Ministerul Finanțelor un proiect de lege privind înființarea burselor pe teritoriul românesc care,
însă, nu a fost aprobat, iar bursa nu a fost organizată. Un al doilea proiect de lege a burselor, rămas
tot nefinalizat, este elaborat în anul 1868 de către Camera de Comerț. Încercările repetate de
înființare a bursei eșuează de fiecare dată, fără să existe motive s erioase, poate numai pentru că
samsarilor și câtorva bănci nu le conveneau o activitate bursieră oficială și implicit existența unor cote oficiale.
9 N. Murgu, C. Lazăr, M. Isărescu – În zgomotul bursei , Ed. Albatros, Bucucrești, 1982, p. 185.
10 N. Murgu, P. Ștefănescu, M. Isărescu – Afaceri și căderi financiare în lumea capitalului , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1979, p. 163.
11 Gh. Zane – Studi, Editura Eminescu, București, 1980, p.73.
25 Analizând însă bursa din punct de vedere istoric, Fernand Braudel definește bursa astfel:
„Păstrând toate p roporțiile, bursa este ultimul etaj al unui târg, dar al unui târg care nu s -ar mai
închide.”12
Pe fundalul unei tradiții de peste 70 de ani a burselor de comerț -mărfuri, care au
funcționat începând cu primii ani ai secolului XVIII, după modelul burselor di n țările occidentale,
apare la 1 iulie 1881, ceea ce s -a numit “ Legea asupra Burselor, Mijlocitorilor de schimb și
Mijlocitorilor de mărfuri”. Realizată după model francez, această lege reglementa înființarea, prin
Decret Regal, a burselor de valori și de mărfuri. Deschiderea Bursei din București , ca urmare a
adoptării acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerț din strada
Doamnei, iar în Monitorul Oficial din 8 decembrie 1882 a apărut prima cotă oficială a bursei, prin
care erau anunțate tranzacții cu 21 de valori mobiliare13.
Dezvoltarea de substanță a pieței bursiere s -a produs însă abia după apariția, la 9 mai 1904,
a unei noi legi a efectelor de comerț, care prevedea înființarea în țară a mai multor burse.La bursa
din București numărul valorilor mobiliare negociate a crescut la 43, iar interesul publicului pentru
plasamente în acest tip de valori a devenit semnificativ. După încetarea activității , în perioada
primului război mondial, bursa și -a reluat operațiunile pe fundal ul înființării, în anii 1920- 1922, a
numeroase întreprinderi care, în scurt timp, și -au mărit capitalul prin emisiuni de acțiuni ce au găsit
la investitori optimismul și spiritul speculativ necesar. Aceste acțiuni au format o piață ascendentă
pe care s -a tranzacționat o gamă diversă de acțiuni, de la cele ale societăților de transport sau cele
ale societăților bancare și până la cele ale societăților petroliere care, în anul 1925, reprezentau
75% din totalul operațiunilor de bursă, marcând totodată o prezență semnificativă a capitalului
străin.
Cadrul normativ realizat pentru înființarea B.V.B a avut în vedere preluarea în legislația
românească a principiilor europene , astfel ca piața bursieră din România să poată participa la
realizarea unei piețe europene integrate a valorilor mobiliare. Piața bursieră din România a fost
inițiată prin promulgarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Aceasta a asigurat
dizolvarea cadrului economic socialist într -un cadru bazat pe societățile de capitaluri ca emi tenți de
acțiuni și obligațiuni14. Întrucât societățile comerciale au apelat la economiile populației pentru
înființare sau majorarea capitalului social, se poate spune că anul 1990 a fost anul apariției pieței
primare de capital. Adoptarea Legii nr. 58/199 1, privind privatizarea societăților comerciale, a
facilitat ca în anul 1992 să se emită și să se distribuie certificate de proprietate în formă
materializată la purtător.
Întrucât nu a existat o piață secundară organizată pentru certificatele de proprietate, acestea
au fost valorificate pe „piața gri ” devenită activă. Lipsa alternativelor de plasament a condus la
proliferarea jocurilor piramidale urmată de prăbușirea lor, ceea ce a creat confuzie la nivelul
investito rilor instituționali. Tot ca urmare a Legii nr. 58/1991 au luat ființă cele 5 fonduri ale
proprietății private cu instituția „investitorului de portofoliu ”. În același an s -a realizat prima ofertă
publică de acțiuni contra numerar din cadrul procesului de privatizare; oferta a fost efectuată d e
Agenția Națională pentru Privatizare și Banca Română pentru Dezvoltare, cu sprijinul unei societăți
de consultanță din Marea Britanie, fiind considerată ca o acțiune de mare succes.
Contextul actual în care se află economia României și piața de capital d atorită impactului
puternic al crizei financiare internaționale nu pare a oferi cadrul propice pentru ca pe partea de
ofertă de valori mobiliare să apară noi emitenți care să propună investitorilor proiecte viabile de
dezvoltare pe termen lung a unei aface ri, să atragă resurse financiare din piața de capital și să
contribuie la creșterea economică generală. Astfel de mișcări în zona pieței primare de capital au
fost observate însă în anul 2002, când au fost lansate și primele oferte publice de vânzare de
obligațiuni municipale, care au ulterior fost listate la cota bursei și în anii următori până în anul
2012.
12 Brandel, Fernand – Jocurile schimbului vol I , Editura Meridiane, București, p. 78 -85
13 Bădăreu, T. – Despre burse și despre mijlocit ori, Editura Cartea Românească SA, București, 1923, p. 169.
14 Papuc, M. – Piața de capital în România – transformări instituționale , vol. Aderarea României la Uniunea Europeană, Editura Economică,
București, 2004, p. 71 -73.
26 Pentru prima dată de la lansarea lor oficială, în anul 2002 indicii Bursei de Valori București
au atins nivelul de referință de 1000 de puncte de indi ce, instalându -se tendința de creștere susținută
a nivelului acestora, fapt ce pune încă o dată în evidență interesul investitorilor autohtoni și străini
pentru piața de capital a României15. Totodată, în scopul consolidării pieței a fost lansată ideea unei
fuziuni între piața bursieră și piața RASDAQ, aceasta urmând să se transforme în societate pe
acțiuni, cu o nouă titulatură, „Bursa Electronică RASDAQ” (BER). Această restructurare a pieței
presupune un proces îndelungat, ce se desfășoară în etape, un pri m pas fiind identificarea celor mai
atractive societăți comerciale listate la BER, care să fie tranzacționate prin sistemul Bursei de
Valori București. Concomitent cu aceasta a început procesul de delistare a societăților comerciale
care nu prezintă lichid itate și nici nu îndeplinesc cerințele minime pentru a fi tranzacționate la
bursă.
În anul 2003 a fost marcat un nou început, și anume listarea și tranzacționarea primei
emisiuni de obligațiuni corporative. Tot în acest an, RASDAQ s -a transformat în Bursa Electronică
RASDAQ (B.E.R.), ca societate pe acțiuni. Totodată B.V.B. a elaborat un plan de fuziune cu
B.E.R., în scopul consolidării pieței de capital românești în perspectiva aderării țării noastre la
Uniunea Europeană. Procesul de fuziune a fost îndelung a t ș i s -a desfășurat în etape, încheiat la
sfârșitul anului 2007.
Pe piața RASDAQ au fost inițial tranzacționate valorile mobiliare neincluse la cota Bursei
de Valori București, și anume:
• acțiunile societăților rezultate din Programul de Privatizare în M asă (PPM), încheiat în
anul 1996;
• acțiunile societăților comerciale românești distribuite deja pe calea ofertelor publice
inițiale sau prin programele de privatizare, care făceau obiectul regimului de furnizare
periodică de date financiare al Comisiei Nați onale a Valorilor Mobiliare (CNVM) și care
nu sunt cotate la bursă;
• orice alte valori mobiliare a căror includere în sistem urma să fie decisă de autoritatea
pieței.
În contextul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, C.N.V.M. a
contribui t la elaborarea documentului „Libera circulație a serviciilor”, în care sunt prevăzute măsuri
de transpunere a acquis -ului comunitar pentru sectorul financiar. În acest document se prevedea și
elaborarea unei noi legi a pieței de capital, precum și a legis lației pieței secundare.
2.2. Analiza e voluti ei pietei de capital din România prin prisma indiciilor bursieri in anul
2015
2.2.1. Tendințele pieței de capital românești în context local și internațional
Evoluția indicilor de acțiuni ai burselor externe indica un optimism in crestere, date fiind
cresterile semnificative inregistate de cei mai multi indinci. Dificultatile intampinate de economia
Greciei si vanzarile de active au condus la o scadere puternica pe piata de capital din Grecia. Usoara scadere a bursei din SUA (DJIA: – 0,39%) a aparut pe fondul incertitudinii privind
următoarele decizii de politică monetară ale FED și a impactului acestora asupra revenirii economiei.
Majoritatea indicilor BVB analizați au înregistrat creșteri reduse pentru pri mul trimestru din
2015. Se remarcă scăderi mai semnificative în cazul indicelui BET -NG (compus din societățile
listate din domeniul energetic: -2,89 %) și indicelui BET – FI (alcătuit din FP și cele 5 SIF -uri: –
0,19%). Pe ansamblul ultimelor 3 luni evoluți a bursei românești poate fi considerată sub media din
anul 2014.
15 Stoica, V., Gruia, A.I. – Piețe de capital și produse bursiere , Editura Universitară, București, 2006, p. 108.
27
Volatilitatea indicilor bursieri din esantionul analizat a fost redusa cu exceptia Rusiei,
Ungariei si Bulgariei. Se remarca volatilitatea redusa a indicelui compozit al pietei de capital din
Romania.
Figura 2.1 Evoluția volatilității indicilor bursieri (dev.std zilnica)
Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF
Indicii de contagiune sunt construiți din 10 indici bursieri (respectiv cei pentru Statele Unite
ale Americii, Marea Brit anie, Germania, Austria, România, Ungaria, Cehia, Polonia și Bulgaria).
Contagiunea în randamente si volatilitate dintre bursa locală și alte burse europene
reprezentative a fost în scădere in primul trimestru 2015 pe fondul descreșterii riscurilor siste mice
atat in Europa cat si in Statele Unite.
Figura 2.2. Contagiunea în randamente și contagiunea în volatilități
Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF
28
Volatilitatea indicelui compozit al BVB s -a datorat în proporție de 42,4% factorilor inte rni
iar 57,6% din variația volatilității este primită de pe alte piețe (Austria: 17,1%; Cehia: 12,8%;
Marea Britanie: 9,3%; Polonia: 7,6%) .
Volatilitatea se poate descompune in doua componente: o componenta tranzitorie care
indica evoluțiile si șocurile p rimite pe termen scurt si o componentă permanentă care reprezintă
evoluția pe termen lung a volatilității.
Figura 2.3. Volatilitatea indicelui BET
Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF
Analiza detaliată a volatilității indicelui BET arată că în prezent volatilitatea pieței tinde sa revină
la media pe termen lung (reprezentata in grafic de componenta permanentă). Deviațiile puternice
de la volatilitatea pe termen lung coincid cu momentele de modificare a regimului de volatilitate.
Frecventa redusa a socurilor in volatilitate confirmă faptul că în primul trimestru din 2015 piața de
capital autohtonă a fost caracterizată de un regim de volatilitate redusă.
Figura 2.4. Volatilitatea indicelui compozit Datastream al BVB
Sursa: Thomson Reuters Datastream, calcule ASF
29
Riscul de piață comun companiilor constituente ale indicelui BET -FI reprezintă 57% din
variația randamentelor celor 6 companii. Evoluțiile recente arată că dinamica celor 5 SIF este
foarte apropiată de tendința comună (trend), cu excepția FP care înregistrează o evoluție a
randamentelor superioară tendinței comune.
Figura 2.5. Contribuția componentei principale la volatilitatea totală a prețului pentru fiecare din
companiile incluse în indicele BET -FI
Sursa: Thomson Reuters Da tastream, calcule ASF
Raportul P/E forward se calculează împărțind prețul acțiunii la profitul net pe acțiune și
arată cât de mult plătesc investitorii pentru câștigurile previzionate pentru următorul an. Riscul de re-evaluare se calculeaza împărțind rapo artele P/E forward și arată cât de mult plătesc investitorii
pentru câștigurile previzionate pentru anul următor în comparație cu altă piață. Raportul este supraunitar pentru România în raport cu Ungaria și subunitar în raport cu Cehia, Polonia, Germania și Austria și poate indica faptul că piața de capital din România este subevaluată față de acestea.
2.2.2. Evoluția piețelor administrate de BVB
Dinamica indicilor BVB și ai secțiunii RASDAQ în trimestrul al I al anului 2015 este
prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.3. Evoluția indicilor Bursei de Valori București în trimestrul I 2015
Sursa: ASF
Tranzacțiile efectuate la B.V.B. se desfășoară prin sistemul electronic de tranzacționare
ARENA, care asigură preluarea electronică a ordinelor introdus e de intermediarii autorizați și
execuția tranzacțiilor pe piețele administrate de B.V.B.
La începutul acestui an a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 90/2014
pentru modificarea si completarea Legii nr. 297/2004 privind piata de capita l. OUG 90/2014 a
introdus o serie de noutăți, continuând, astfel, proiectul celor “8 Bariere” și proiectul STEAM, ambele având ca obiectiv principal eliminarea barierelor în dezvoltarea pieței românești de capital, precum și promovarea pieței locale la sta tutul de piață emergentă de la cel de piață de frontieră.
Dintre noutățile introduse de OUG se remarcă:
clarificarea procedurii de vot în adunările generale ale acționarilor;
30 consolidarea creării unui sistem centralizat de plată a dividendelor;
îmbunătățir ea mecanismelor ofertelor publice și regimul de listare;
creșterea pragului de deținere la operatorii de piață de la 5% la 20%.
În vederea creșterii vizibilității emitenților, a lichidității și eficienței pieței, în data de 5
ianuarie 2015 a fost implementată o nouă segmentare a pieței, în sensul înlocuirii categoriilor I, II
și III cu categoriile Premium și Standard.
Tot în ianuarie 2015 s -a decis aplicarea unor noi criterii de eligibilitate legate de
transparență și calitatea serviciilor de relații cu in vestitorii pentru companiile incluse în indicii BET
Și BET -TR. Aceste noi criterii aplicabile se referă la cerințe de raportare în limba engleză, raportări
conform IFRS, teleconferințe/ întâlniri cu analiștii și investitorii în momentul publicării rezultatelor trimestriale.
La sfârșitul lunii februarie 2015, a fost lansată oficial AeRO, piața fiind concepută pentru
listarea companiilor la început de drum – start-up-uri și IMM- uri în căutare de finanțare. Delivery
Solutions (simbol bursier SDAY) și Carpathia Capital (CRPC) sunt două companii care au intrat la
tranzacționare în ziua lansării acestei piețe.
De asemenea, din data de 23 februarie, a fost implementat un nou model de tranzacționare:
modelul de licitație. Astfel, sunt disponibile două modele de tr anzacționare pentru acțiunile din
cadrul pieței reglementate (modelul de tip „tranzacționare continuă” și modelul de licitație).
În luna martie 2015 a fost operată o modificare referitoare la decontarea tranzacțiilor:
introducerea a două cicluri nete de de contare comparativ cu un ciclu. Aceasta este continuarea
unei serii de schimbări structurale introduse în 2014 și 2015 pe piața de capital din România, printre care: implementarea decontării în T+2, separarea sistemului de tranzacționare de cel de post-tranzacționare, eliminarea limitărilor privind mărimea ordinelor, introducerea de noi tipuri de
ordine și participarea Depozitarului Central în proiectul european Target2 Securities.
În data de 23.03.2015, BVB a lansat cel de al doilea indice de tip total re turn, BET -XT-TR.
Acesta se bazează pe compoziția indicelui BET -XT, fiind alcătuit din cele mai tranzacționate 25 de
companii românești, dar totodată reflectând și dividendele brute și alte distribuții de numerar către acționari. Constituenții indicelui BET -XT-TR cumulează aproximativ 93,5% din capitalizarea
bursieră a companiilor românești listate pe piața reglementată.
Figura 2.6. Evoluția indicilor secțiunii BVB administrate de Bursa de Valori București în trimestrul
I al anului 2015
Sursa: BVB
31 CONCLUZII
Indicii pietei permit evaluarea tendintei generale a pietei romanesti de capital,
profitabilitatea ei comparativ cu alte oportunitati de investitii. In raport cu cunostintele analitice ale
investitorului, indicii pot sa determine volatilitatea pr etului in actiuni in raport cu evolutia pietei si
pot furniza o baza de pornire pentru tranzactiile futures.
Indicii bursieri prezentați stau la baza analizelor privind evoluția activității generale a pieței
bursiere din România, precum și pentru comparați i internaționale din domeniul respectiv. Specifi
citatea indicilor bursieri este considerată relevantă în studiile întreprinse. O analiză concluzivă
urmează să se bazeze pe un sistem de indici bursieri.
Indicele BET -XT, care reflecta evolutia celor mai lic hide 25 de societati tranzactionate in
segmentul de piata reglementata, inclusiv SIF -urile, poate fi considerat cel mai relevant indice al
Bursei de Valori Bucuresti din punct de vedere al criteriului lichiditatii. In graficul de mai sus sunt
prezentate ev olutiile procentuale ale indicilor BET -XT , DAX si S&P 500 de la inceputul anului
2015.
In trimestrul doi, pietele au inregistrat corectii importante, revenind la nivelurile de la
inceputul anului. Tensiunile politice din Grecia, marcate prin incercari ale partidelor de a forma o
coalitie de guvernare, cresterea costurilor de finantare ale Spaniei aproape de pragul psihologic de
7% si nivelul de incredere redus al investitorilor au sters o mare parte din cresterile din primul
trimestru, intorcand indicii DA X si S&P 500 in zona de +5% fata de inceputul anului. BET -XT a
inregistrat cea mai abrupta corectie, ajungand chiar la un minus de 3% fata de inceputul anului. Un
factor determinant ce a stat la baza scaderii indicelui BET -XT a fost trecerea in data ex -dividend a
actiunilor componente ale indicelui autohton, randamentul dividendelor fiind in unele situatii chiar
si de 20% (SIF Transilvania). Lichiditatea redusa din piata a amplificat efectele corectiilor. Bursa
locala a fost marcata si de intrarea in insolv enta a Hidroelectrica, societate care reprezinta peste
20% din activul net al Fondului Proprietatea (FP), acest eveniment generand volatilitatea ridicata a
titlurilor FP.
Trimestrul al treilea a adus aprecieri titlurilor listate la BVB, indicele BET -XT reu sind sa
recupereze o buna parte din pierderile generate de trecerea in datele ex -dividend. Caracaterizat de
o lipsa acuta de lichiditate, T3 a adus totusi o crestere de aproximativ 10% indicelui BET -XT. In
perioada estivala, actiunile au avut de suferit si din cauza turbulentelor politice interne. Indicele
DAX a inregistrat cea mai mare crestere, de peste 20%, ca urmare a optimismului generat de
decizia Bancii Centrale Europene pentru rascumpararea nelimitata de obligatiuni ale statelor care
se confrunta cu costuri ridicate de finantare si decizia Rezervei Federale privind lansarea celei de- a
treia etape de stimulare a economiei americane (QE3). S&P 500 a ajuns pana la un avans de 15%
fata de inceputul anului, datorita rezultatelor solide ale companiilor ame ricane si a indicatorilor
macroeconomici mai buni.
Analizand graficul de mai sus si contextul in care au evoluat bursele, putem trage urmatoarele
concluzii:
• Piata autohtona a fost in general corelata cu bursele internationale in primele trei trimestre
din 201 5, factorul extern continuand sa reprezinte un reper pentru evolutia bursei romanesti,
analizata in cazul de fata prin prisma indicelui BET -XT;
• Dimensiunea redusa a pietei locale a determinat in perioadele bune, dominate de optimism,
reactii mai puterni ce, astfel incat cresterile stabilite de actiunile romanesti depasesc avansul
burselor internationale;
• In momente extrem de tensionate ale pietelor financiare, corectiile burselor mai mici, asa
cum este si cea din Romania, tind sa exagereze prin scaderi semnificative si de cele mai
multe ori nejustificate, discountul oferit ajungand la valori exagerate din pricina unei prime
de risc mult prea consistenta;
• Atunci cand pe piete se manifesta sentimente de incertitudine, observam o buna corelatie a
pietei roman esti, din pacate in conditiile unei lichiditatii la cote de avarie;.
32
BIBLIOGRAFIE
1. Anghelache
Gabriela Piața de Capital – caracteristici, evoluții, tranzacții” Editura Economică,
București 2004
2. Anghelache G., Piața de capital în context european , Editura Economică, București 2009
3. Apostu Mioara Piața Financiară – Bani și Afaceri”, martie 2001,numărul 5
4. Bratu Stefan Piețe de Capital, Editura Univesitaria, Craiova, 2009.
5. Bratu, Ștefan,
Tudor, Sorin, Bratu,
Răducu Ștefan Piețe de capital , Editura Universitaria, Craiova, 2009.
6. Dragomir, L. Burse internaționale -note de curs -, Ed. Universitaria, Craiova, 2010
7. Daianu D., Când fi nanța subminează economia și corodează democrația , Editura
Polirom, București 2010
8. Dragota M., Piețe fi nanciare: str uctură, instituții, instrumente , Editura ASE,
București 2009
9. Matei Mirela ”Piețe Financiare si gestiunea portofoliului”, Editura UPG, Ploiești 2005
10. Popa Ioan “Tranzacții comerciale internaționale”,Editura Economică,București
1997
11. Prisacariu M., Ursu
S., Andrieș A. Piețe & instrumente fi nanciare , Editura Universității Alexandru Ioan
Cuza, Iași 2008
12. Stoica V., Corbu I.,
Murariu I., Sistemul bursier internațional , Editura Fundației România de Mâine,
București 2006
13. Stoica Ovidiu ”Mecanisme și Institu ții ale Pieței de Capital -Piețe de capital
emergente”,Editura Economică,București 2003
14. * * * Raportul Comisiei Naționale de Valori Imobiliare (CNVM)/2011
15. * * * www.deutsche -boerse.de
16. * * * www.bvb.ro
17. * * * www.bmfms.ro
18. * * * www.brm.ro
19. * * * www.cnvm.ro
20. * * * www.kmarket.ro
21. * * * www.intercapital.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ANTONE L. Laura Simona [600846] (ID: 600846)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.