ANTICIPAREA UNEI REALITATI PRIN INSERTIA VOLUMETRICA [308717]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU"

[anonimizat]-INSULA DE PE LACUL MORII

1.Introducere

Structura introducerii este impartita dupa cum urmeaza : [anonimizat] , [anonimizat] (cuvinte cheie definite) , [anonimizat].

1.1 Argument.

[anonimizat] o [anonimizat].

Tema modalitatilor de insertie volumetrica o consider un element solid de pornire pentru o argumentare intemeiata a conceptului . Lucrare va prezenta la inceput notiuni generale ale temei insertiilor volumetrice iar mai apoi aceasta se va concentra pe elemente aplicate contextului de insertie al proiectului meu. Acest subiect mi-a atras atentia pe parcursul derularii studiului de fundamentare al prediplomei. Tema modalitatilor de insertie volumetrica am enuntat-o si in studiul anterior unde am explicat-o prin intermediul planselor formate din scheme grafice si explicatii dar cu prilejul acestei lucrari o pot dezvolta mai mult.

[anonimizat] "peisajului" un dublaj filosofic si stiintific. Dupa aceasta separare peisajul a fost impartit in trei directii principale de perceptie : [anonimizat]. In continuare se pune intrebarea daca este posibil sa gasim o [anonimizat] o o [anonimizat]. Valorificare acestei realtionari reprezinta unul dintre laitmoivele lucrarii.

Notiunea de "peisaj" capata un inteles mai profund odata cu aparitia ideii de "spatiu trait" avand exemplu : Sighisoara, o cetate utilizata in permanenta . [anonimizat] a modului de interpretare a acestora . Pe langa dublajul filosofic apare idee ca peisajul are in componenta : "subsisteme" , [anonimizat]

1.2 Scopul lucrarii

Lucrarea isi propune sa prezinte intr-o maniera structurata idea de modalitate de insertie volumetrica pornind de la notiuni generale pana la elemente aplicate contextului meu ([anonimizat]) . Variantele ultime reprezinta o selectie rezultata in urma : studierii precedentelor exemple de insertie volumetrica in cazuri similare , a analizei multicriteriale a sitului si al valorificarii caracteristicilor zonei . Pe langa toate aceste instrumente teoretice consider ca un procent semnificativ in concluzionarea studiului il reprezinta : folosirea subiectivitatii proprii , a intuitiei pentru "anticiparea unei realitati" .

1.3 [anonimizat] a unor centre de sporturi acvatice sau a altor cladiri similare ca pozitionare sau functiune . Un prim il reprezinta pozitionare sitului la intersectia celor doua medii de viata diferite : terestru si acvatic. Aceasta alaturare care poate parea oxiomoronica la prima vedere ,reprezinta de fapt un avantaj considerabil. Asadar tema modalitatilor de insertiei volumetrica o consider importanta in cazul de fata deoarece insula se afla "in centrul atentiei " intregii zone formata din lac ,spatiu de promenada si cartierele Crangasi , Giulesti , Militari si comuna Chiajna. Toate aceste zone au functiunea principala de locuire si imi "bordeaza" intregul perimetru al lacului.

"Despartit de natura, omul nu este implinit. Desprins de aer,de soare de vitalitatea spatiilor verzi,subjugat de masinism , ,limitat in cadrul biroului sau al uzinei, cetateanul zilelor noastre se simte izolat in mediul urban.

Toate aceste cartiere au foarte putine zone "reper" , patrunse in constiinta locuitorului si a comunitatii. Locuirea in aceste cartiere a ajuns sa fie guvernata de claustrare sub presiunea caramizii ,betonului si asfaltului . Analiza senzoriala ilustrata in studiul de fundamentare arata ca locuitorii percep zona ca pe un spatiu cu un portret neclar si lipsit de culoare .

Aceste cartiere au fost construite intr-o ritm accelerat , industrializat , functionalist ,cartiere marginase ale capitalei facute pentru clasa muncitoare . Din aceasta cauza s-a pus foarte putin accent pe calitatea spatiilor comune . In prezent in marile orase din Romania am remarcat ca s-a readus in prim-plan preocuparea pentru imbunatatirea spatiilor publice urbane prin reorganizarea spati, interventii arhitecturale sau instalatii temporare sau permanente.

La inceputul epocii lui Ceausescu in anii 60' s-a constatat o abordare gresita in modul in care noile cartiere de locuinte se raportau la context . Acest lucru era datorat dointei de constructie cat mai rapida si eficienta a unor locuinte care nu tineau cont de om. Acele " insertii volumetrice" indiferente de context le asociem cu formulari de tipul : "cartiere dormitor si "saracie culturala"

3.Concepte (cuvinte cheie definite)

Context- Se refera la cadrul general de analiza si locul de interventie arhitecturala

Alaturare-"A pune unul langa altul". Se refera la avantajele conferite de alaturarea mediilor de viata (terestru si acvatic) , atmosferelor, perceptiilor etc.

Traseu- "Linie strabatuta de un drum" Rolul de liant volumetric al traseului. Caracteristicile acestuia : dinamic sau monoton?

Insertie- "Legare,fixare" – Anticiparea unei realitati prin intermediul analizei multicriteriale ,a reglementarilor urbanistice si al subiectivismului.

Peisaj- "Parte din natură care formează un ansamblu artistic și este cuprinsă dintr-o singură privire"- reprezinta contextul pe care il analizez si in care ulterior intervin .

Criterii care compun imaginea unui peisaj: lumina , vizibilitatea , distanta dintre observator si imagine ,unghiul de incidenta , unghiul de depresiune , unghiul de elevatie ,dimensiunea spatiului invizibil si profunzimea peisajului . Profunzimea intelegerii preisajului este dictata de anumiti factori precum : semne , simboluri sau mituri. Toate acestea depasesc stadiul fizic al intelegerii contextului si reprezinta raportari la elemente "invizibile" detectate in unele cazuri doar de un ochi avizat. Prin urmare peisajul inteles intr-o maniera "bruta" devine un teatru al interpretarilor.

1.4 Metodologia cercetarii

a) Cercetarea documentara-consultarea fenomenelor de insertie teoretizate in exemple relevante . Studierea exemplelor ma poate familiariza cu un anume mod de gandire potrivit cazului meu. Consultarea contextului imi da indicatii cu privire la trecutul care imi ghideaza deciziile prezentului.

b) Metoda comparativa-reprezinta studierea precedentelor cazuri de insetie asemanatoare -ulterior se poate aplica un discurs critic asupra exemplelor si interpretarea acestora in maniera subiectiva pentru a putea personaliza rezultatul dorit.

c)Explicarea- Pentru a intelege mai bine situatile insertiilor este importantanta abordarea structurii de judecata de tip : cauza /efect .

d)Studiul de caz- prin concentrarea pe o singura problematica , analizarea acesteia din punct de vedere al intentiilor arhitecturale care au condus catre o anumita modalitate de insertie volumetrica si preluarea principiilor considerate compatibile cu proiectul si situl meu.

1.5 Plan de idei

a) Analiza precedentelor.

Studiul insertiei al unor programe de arhitectura similare (exemple relevante pentru proiect.) Aceasta analiza consta in intelegerea conceptelor care au condus catre o anumita abordare asupra insertiei, si in final extragerea principiilor relevante. Design-ul ,atmosfera,ambientul sunt rezultante ale insertiei volumetrice Analiza multicriteriala ,studierea precedentelor arhitecturale ,a relatiei intre construit-neconstruit dicteaza directia estetica. In final trebuie sa rezulte concluziile clare sustinute de argumente solide.

Prezentarea fenomenului de "centre de sporturi acvatice" impreuna cu caracteristicile acestora ,tendintele de dezvoltare pana in prezent. Proiectarea "centrelor de sporturi acvatice" ( factori determinanti , schema functiunilor si modul de compartimentare a acestora)

Abordare holisitca a problematicii prin prezentarea potentialului unei interventii arhitecturale cu aceasta functiune in zona Lacul Morii ( Insula de pe Lacul Morii).

Studiu de caz. Prezentarea tipologiilor de insertie volumetrica pe un program similar.

Determinarea concluziilor pentru fiecare exemplu studiat si extragerea esentialului compatibil cu viziunea mea .

1.6 Definirea conceptelor

Prin intermediul definirii conceptelor putea cunoaste si intelege mai usor o anumita tema.

Perspectivele pe care doresc sa le aduc in discutie pentru aceasta tema sunt urmatoarele

Perspectiva definitiilor

-perspectiva autorilor de referinta -modul in care anumite persoane competente in domeniu inteleg un anumit fenomen conceptual.

Perspectiva intelegerii/explicatiilor

-unele aspecte se pot intelege mai usor prin intermediul utilizarii metaforelor si exemple iconice usor de tinut minte.

Insertie

.Fenomenul de insertie volumetrica nu reprezinta o actiune mecanica , indiferenta de context , care urmareste doar firul logic functional ci este actiunea care cuantifica toate cunostintele obiective si subiective ale creatorului. Contextul modelat de trecerea timpului ,de ideologii politice si nu numai, situatie sociala etc reprezinta o provocare constanta pentru arhitect. Fenomenul insertiilor presupune fixarea unui program cu caracteristici si nevoi proprii in interiorul unui context cu care trebuie sa capete compatibilitate. Intelegerea initiala a notiunii de insertie era cuantificata in expresia : "program plus sit genereaza forma" .Lucrurile au evoluat iar pe lange aceasta expresie apar si alte notiuni subtile, de multe ori subantelese, anticipate, elemente ale subiectivitatii ce provoaca arhitectura sa aspire catre orizonturi mai indepartate.

Context.

"Concurs de împrejurări în care se produce un fenomen; condiție; conjunctură; circumstanță."

Contextul este caracterizat de dualitate : element de ghidare si element ingraditor care limiteaza impulsul creator.

Peisaj

Exista peisaje marete caracterizate de grandoare , maretie ,solemne , cu orizonturi largi , exemplu Litoralul Marii Negre / Peisaj vesel-trasaturi curbe sau sinuoase, efecte contrastante de linii,forme ,culori,jocuri de umbra si lumina /Peisaje romantice-predispun la visare, ruine de cladiri,scene si elemente pitoresti generatoare de iluzii . /Peisaj Linistit-structura statica ,cat mai putin stridente ,cu basine si iazuri .

Din punct de vedere al conformarii terenului acestea pot fi : terenuri orizontale , terenuri sau terenuri situate in pana . Stilurile de proiectare in astfel de peisaje se impart in cele : geometrice , peisagere si cele mixte .

2. Criterii pentru alegerea unui spatiu adecvat functiunii de centru de sportui acvatice

Teren plat- Un prim criteriu pentru alegerea unui spatiu adevat acestei functiuni este relieful. Daca avem de-a face cu un teren in pante orice interventie a unui element ascendent capata o valoare impozanta. In unele situatii contextul poate fi unul monoton iar din aceasta cauza se cauta contrastul prin culoare ,forma , proportii etc. Daca intalnim un teren lipsit de adapostire fata de anumite elemente ale mediului precum ( vant,zapada etc) este de preferat o plantatie de protectie (arbori ,arbusti , bariere verzi) .

Teren in panta-In acest caz un lucru important este sa se tina cont de pantele si curbele de nivel ale terenului.

Pentru alegera unui teren potrivit unui centru de sporturi acvatice se vor lua in considerare avantaje ale terenului (vecinatati , amplasare , dimensiuni) ce tin de acestea sau de caracteristicile arhitecturale ale zonei . Centrele de sporturi acvatice se gasesc in zonele in care exista avantaje naturale sau artificial create pentru un astfel de program . In Bucuresti si Ilfov aceste cluburi nautice sunt amplasate in jurul lacului Floreasca , Baneasa , Tei si Mogosoaia. O zona similara in care sa exista avantajul natural este Lacul Morii si insula acestuia. Alaturarea mediilor terestru-acvatic este importanta deoarece omul are nevoie des schimbare si dinamism prin diferente, de lumina , calitate ,temperatura ,miros, dispozitii vizuale, perspective care se intrepatrund si creeaza confera complexitate perceptiei contextului.

Din cauza unei administrari precare aceasta zona de agrement nu a fost pana acum valorificata . Avantajul celorlalte cluburi nautice expuse anteior este acela al legaturii cu importante rute de transport si pozitionare lor in cartiere de lux pline de: cluburi , institutii importante , parcuri (Regele Mihai I) , monumente istorice , si legaturi cu aeroportul .

Cartierele dormitor din jurul Lacului Morii apartineau clasei muncitoare , cartiere marginase. In prezent lucrurile s-au imbunatatit, diferentele intre zonele centrale si cele periferice s-a ameliorat datorita extinderii sediilor de birouri si afaceri si in aceste zone .

Concluzie

Principlele cirterii pentru alegerea unui spatiu adecvat unei astfel de functiuni sunt : pozitionarea langa lac ,pe insula (elementul natural ) , situarea intr-o zona rezidentiala ( potential mare de clienti ) , zona aflata in curs de dezvoltare imobiliara si de infrastructura prin intermediul proiectelor aflate din derulate (oportunitate de investitie) .

3 Delimitarea zonei de studiu.

Un prim pas in derularea proiectului in constituie stabilirea ariei fizice de analiza si importanta studierii acesteia in contextul determinarii modalitatilor de insertie volumetrica pe insula de pe Lacul Morii. In urma definirii studiului de fundamentare am constatat faptul ca aria mea de analiza compusa din cartierele : Militari , Crangasi , Giulesti si comuna Chiajna are ca functiune predominanta locuirea . Intre locuintele colective impozante care compun majoritatea peisajului raman ascunse , scapate de sub teroarea demolarii : locuinte individuale.. Aceste nu au un caracter estetic unitar , ci reprezinta suma unor adaugari si completari succesive in functie de bugetul si preferintele fiecarui proprietar.

Concluzie

Caracterul eclectic al zonei , avagarda constructiva si diferentele de atmosfera si peisaj imi confera libertate in procesul de creatie .

4 .Istoricul zonei delimitate

Avem de-a face cu o zona aparuta in perioada unei dictaturi care a dorit sa creeze cartiere cat mai repede cu putinta ,intr-o maniera standardizata , cartiere pentru lucratorii mutati la oras din zona rurala si pusi sa lucreze in noile inteprinderi de stat mecanizate.

Cartierul Militari

In trecut cartierul Militari era doar o comuna cu acelasi nume compusa doar din case iar ulterior acestea au fost demolate pentru a putea face loc blocurilor de locuinte ce urmau sa se construiasca. Este un cartier vechi, o fosta comuna care si-a mentinut aspectul rural pana la finalul anilor 60.Incepe sa, isi contureze silueta moderna in 1966 odata cu aparitia primelor blocuri de locuinte (22,21,20) pe latura nordica a bulevardului Iuliu Maniu. Cartierul Militari a reprezentat leaganul muncitorimii stramutate de la sate la oras pentru a putea munci in fabrica.

Cartierul Crangasi

Isi incepe existenta intr-o maniera asemanatoare cartierului Militari , format din cateva gospodarii si , o zona exclusiv din locuinte individuale. Ulterior odata cu inceptul anilor 1960 ' incep aici sa apara primele blocuri de locuinte pentru muncitorii din metalurgie care au migrat in Bucuresti din alte zone ale tarii pentru a putea lucra in (ICEM) Institutul de Cercetari Metalurgice pozitionat pe locul actualului lac.

Cartierul Giulesti

In trecut cartierul era un sat format din mai multe catune, iar forma sa actuala incepe sa se contureze tot in anii 1960, in perioada de industrializare accelerata .

Lacul Morii

Zona Lacului Morii este amintita prima data intr-o harta de la 1835 .Aici se afla un catun insumand 5 gospodarii. Dupa anul 1920 o parte din acest catun este inclus in teritoriul Bucurestiului. Intre anii 1940-1960 incep sa se mute aici familii nevoiase. Pentru ca asezarea este foarte aproape de raul Dambovita , sufera multe inundatii. In perioada regimului lui Ceasusescu aici apar primele blocuri pe bulevardul Constructorilor. Biserica ce apartinea cartierului a fost construita in perioada medievala de catre domnitorul MIrcea Ciobanul. Zona era una mlastinoasa iar in trecut acest lucru reprezenta un avantaj in caz
de atac, pentru ca locuitorii se retrageau traversand un pod catre Biserica.

In primavara anului 1986 ca urmare a constructiei lacului de acumulare biserica era demolata impreuna cu cimitirul acesteia. Dupa biserica au urmat si cele 400 de gospodarii. Timp de 6 luni de zile s-au turnat placi de beton peste vechiul cimitir. Lacul Morii a fost gandit sa fie si un loc de agrement pentru bucuresteni, dar din pacate de-a lungul anilor autoritatile si-au pierdut interesul pentru el. Singurul eveniment notabil a fost Coke Festival din anul 2007. De atunci zonei i-au fost promise incontinuu diferite proiecte de amenajare dar aceastea aur ramas doar pe hartie.

CONCLUZIE

Avand in vedere caracterul rezidential al zonei consider ca acesteia ii lipseste un proiect important de agrement adresat tuturor categoriilor sociale si de varsta. Acesta trebuie sa readuca la viata intrega zona a lacului , sa o transforme intr-o atractie pentru locuitorii din cartiere si nu numai.

5 Analiza contextului actual

Tesutul urban ,densitatea ,modul de asezare pe parcela a constructiilor dau informatii despre modul in care zona s-a dezvoltat in contextul politic si social. Ulterior am descoperit faptul ca in cadrul delimitat exista 4 tipuri de "granulatie" .

Cazul 1- tesutul cel mai vechi al cartierelor cu locuinte individuale , in trecut acestea formau singura silueta a zonei .

Cazul 2 – tesutul blocurilor colective aparute ca efect al perioadei de industrializare din anii 60-70' sub regimul Ceausescu. Odata cu aparitia acestei tipologii de locuire s-a creat o ruptura in cadrul tesutului prin alipirea intr-o maniera brutala a tipologiilor de locuire diferite . In acest fel s-a creat o vecinatate volumetrica atipica , care creeaza disproportionalitate .

Cazul 3 – functiunea industriala (Platforma Industriala Grantmetal) care ocupa suprafete mari si este iesita din scara locului.

Cazul 4 – tesutul nou care se intalneste cu precadere in zona comunei Chiajna. Acesta este format din locuinte individuale sau locuinte colective de mici dimensiuni dezvoltare pe un regim de inaltine de maxim P+2, P+3 .

Concluzii

Pentru a proiecta si a insera o noua volumetrie chiar si intr-o zona atat de "eclectica" trebuie intai sa facem pace cu trecutul pentru a putea raspunde prompt viitorului. Zona mea de studiu este caracterizata de diversitate functionala si volumetrica si de stiluri arhitecturale. Asadar pot afirma faptul ca in zona mea de studiu nu exista un peisaj estetic bine conturat ci pot spune ca are ca laitmotiv : diversitatea.

6 . Principii in abordare a temei

Arhitectul trebuie sa se apropie si departeze de obiectiv cu scopul de a-i contura o imagine cat mai clara , bine definita , corecta care sa nu creeze tensiune in cadrul contextului. Proiectantul trebuie sa combine arta si si stiinta pentru a putea crea "locuri".Arta creeaza o viziune despre loc ,liniile directoare ale conceptului , in timp ce stiinta aduce informatii clare cu privire la sistemele naturale existente , geologice , topografice si hidrologice. Viziunea arhitectului in momentul insertiei trebuie sa fie in primul rand una care sa priveasca in ansamblu toate elementel importante de care trebuie sa tina cont , nu doar sa se axeze pe un orizont redus cu scopul de a rezvolta o problema punctuala.

Neincadrarea corecta in peisaj se poate repara prin stabilirea principiului de conectare a viziunii de ansamblu cu viziunea locala , prin intelegerea unicitatii locului in contextului unui sistem global.

Trebuie gasite necondordante, mecanisme care provoaca o tenisune nepotrivita intre construit si celelalte elemente ale contextului. In multe dintre cazuri aceste neconcordante apar datorita "cailor" gresite pe care porneste conceptul proiectului si analiza sitului.

Neconcordantele se pot clasifica astfel : diferente prea mari de inaltime , puncte de perspectiva nepotrivite alese etc . "Pictorul portetist stie ca profilul unei figuri sau a unui cap este uneori de o importanta secundara fata de forma spatiilor create intre figura sau cap si elementele picturale inconjuratoare sau rama".

Lucrarea mea isi propune sa detalieze aceasta tema prin intermediul urmatoarelor capitole :

1)SI EXPUN CAPITOLE

Incadrarea unei noi constructii in peisajul urban existent presupune din punct de vedere al ochiului critic o decupare a unui intreg context vizual , observarea acestuia, asimilarea , si in final critica estetica/artistica imediata asupra insertiei .

Introducerea elementului antropic presupune doua justificari : fie insertia acestuia raspunde unei cerinte vizuale de imbunatatire a peisajului existent din punct de vedere estetic , fie exista o necesitate functionala pentru a putea facilita catre cetateni anumite servicii. Cele doua aspecte se regasesc si in proiectul meu deoarece am descoperit ca este necesara o astfel de functiune si un reper arhitectural care sa ridice zona.

7. Sensibilitatea fata de peisaj si context

Arhitectura peisajului trebuie sa gestioneze intr-o modalitate optima efectele interventiilor in conditiile respectarii caracterului acestuia . Acest lucru necesita o abordare sensibilia iar acest lucru poate fi realizat print-o inclinatie a arhitectului fata de nevoile reale ale peisajului si contextului

Legat de acest aspect se poate judeca problema prin prisma unei analize care sa imi dea referinte : vizuale , simpolice ,auditive , tactile , geometrice. "Un plan care impune geometria fara nici un rost poate distruge caracterul dorit al peisajului sau poate anihila calitatile inerente de compozitie ale suprafetelor sau obiectelor aferente"

Pregatirea teoretica a arhitectului alimenteaza aceasta sensibilitate .prin identificare si valorarea lucrurilor "ascunse" . Cu cat contextul este unul mai valoros cu atat provocarea " sensibilitatii " este mai mare , presupune o atentie sportita asupra configurararii volumetrice .

Un context slab , fara caracteristici puternice imi confera posibilitatea interpretarii dar imi da si o mai mare libertate de creatie. Anumite elemente care imi genereaza impact in insertia volumetrica sunt : platforme in locuri de belvedere , volumetrie turn de observatie , sau spatii retrase ascunse care sa creeze un loc de observare.

In ceea ce priveste perceptia acestor elemente , ea se realizeaza sub forma unui cumul de factori proveniti din mai multe straturi ale subiectivitatii si pot fi accentuate cu ajutorul : mirosului , gustului , pipaitului si auzului . Circulatia care se realizeaza in jurul acestora, trebuie sa fie una sinuoasa nu rigida pentru a putea crea dinamism in perceptie

7.3 Tensiune si echilibru

Termenul de tensiune reprezinta un factor benefic pentru insertia volumetrica ,compusa din elemente premeditat pozitionate pentru a conferi semnificatie volumelor ce se "impotrivesc" in structura generala. Asadar echilibrul ramane o rezultatanta a specularii corecte a tensiunii intre spatii si volume.

8.Scenografie .

"Scenografia strazii si a centrului animat este de calitate cand imbraca un fond real,cand formele corespund unui continut necesar asezarii umane"

Terenul plat al insulei permite o multitudine de abordari care la randul lor creeaza diferite scenografii de exemplu : orice interventie arhitecturala pe un teren plan capata o putere impozanta. .Spre exemplu o abordare de insertie pavilionara disipata , poate diminua dimensiunile reale ale insulei catre o scara potrivita , mai usor de perceput si asimilat vizual .

Se naste o scenografie a peisajului ,un traseu , cu un anume pacurs si ritm . Scenografia poate reprezenta un principiu aplicat si patiilor interioare nu doar celor exterioare prin diferente de atmosfera ,gabarite, inaltime etc. In unele cazuri tranzitia intre spatii este una subtila ,alteori succesiunea de spatii este brusca , agresiva . Printr-o proiectare asumata se poate crea o diferenta mare intre un spatiu scund,restrans,intunecos si un spatiu liber,inaltator. In acest sens proiectantul poate avea acces la emotiile utilizatorilor prin intermediul acestor subtilitati de proiectare.

"Ochiul omenesc isi indreapta in permanenta privirile in alta directie , sondind , explorind si croindu-si drum printr-un flux vag si luminos de impresii vizuale evolutive".

Pentru a conferi armonie relatiei intre observator si context apropierea intre cei doi trebuie sa fie "mai curind sinuoasa decat riguroasa dind senzatia de modelare si tridimensionalitate"

Monumentalitatatea nu tine seama neaparat de gabarit ci de pozitionare. Un mic lacas de cult amplasat pe varful unei creste de munte este monumental prin pozitionare in relatie cu celelalte element percepute . Directionarea perspectivei ,un element scenografic urmarit de proiectanti confera observatorului cadrul ideal pentru a fi directionat pe un anume drum care pune in valoare interventia.

Copilul sau primitivul percep doar obiectele in spatiu. Omul evoluat, cu o minte mult mai dezvoltata si cu un ochi mult mai selectiv, percepe relatiile.

Atmosfera si cladirea trebuie sa aiba puterea sa ne "miste" ,sa ne schimbe starea initiala. Atmosfera o percepem prin intermediul sensibilitatii si al emotiilor noastre. Spatiul apeleaza la memorie ,la subiectivism si face trimitere la o aminitre din trecut care trezeste in prezent un fior familiar.

8.1 Circulatia : parte a proiectarii scenografice

In ceea ce priveste tema scenografiei atribuita proiectului si al modalitatii de insertiei pe insula de pe Lacul Morii , un subcapitol important il reprezinta : circulatia. Aceasta asigura legaturile intre obiective ,directioneaza observatorul si confera prin modul de conformare a traseului perceptii diferite asupra volumelor.

Traseul in cadrul ansamblul poate fi de mai multe feluri si anume : "in meandre ,direct , ,curbiliniu, haotic , in slalom , evitind , inconjurand , dispersandu-se , adunandu-se, ocolind , revenind , imprastiindu-se sau spre o tinta". Ritmul miscarii genereaza : "cinematica miscarii" un efect redat de catre schimbarile de ritm in momentul deplasarii. Efectele si rezultanta acestui traseu se resimte in starea subiectului si in reactiile acestuia "emotive si intelectuale" care trebuie dupa gestionata cu alte provocari.

8.2 Reguli de compozitie

Ceea ce se cauta prin aceste reguli este : armonia compozitionala. Aceasta se poate obtine prin mai multe modalitati dar doua dintre aceastea sunt : legea asemenarii si legea identitatii care spune ca echilibrul intr-o compozitie se poate obtine prin repetarea formelor similare ale componentelor .

8.2 Perceptia spatiilor prin intermediul conformarii volumetrice

Simetrie- aceasta abordare de proiectare creeaza perceptii diferite ale fiecarei persoane , confera stari de spirit diferite , si emotii oscilante. Planul simetric se repeta ritmic si reuseste sa confere campului vizual o impartire in unitati care compun o serie de functiuni simetrice potrivite unor ansambluri caracterizate de ordine precum cladirile institutiilor publice , unde trebuie generat sentimentul de ordine stabilita si perfectiune caracterizata de idealism. In schimb simetria nu este potrivita in locuri predominate de o ordine naturala , organica , acolo unde privirea si mintea trebuie lasate neangajate. Simetria are capacitatea de a conferi intelegere , perceptie totala a spatiului prin intermediul accesarii doar a unei singure portiuni din cadrul ansamblului. Perceptia simetrica se transmite de la franturi pana la perceptia generala a contextului. Exista totusi riscul "spoielii geometrice" o modalitate prin care autorii expediaza procesul de proiectare si recurg la retete simetrice plictisitoare .

Asimetrie-aceasta abordare de proiectare este imprumutata din logica si perfectiunea asimetrica a naturii. Echilibrul nu este conferit neaparat de corelari imediate vizuale ca in cazul simetriei ci este capabil sa priveasca si sa inteleaga proportii si echilibru in ansambluri asimetrice. Ochiul tinde sa creeze conexiuni intre elemente , sa genereze relatii in asa fel incat campul vizual perceput de acesta sa se echilibreze prin asocieri. In ceea ce priveste capacitatile mentale de perceptie a spatiului , o minte nedezvoltata percepe doar obiectul spre deosebire de cea dezvoltata care percepe obiectele impreuna cu relatiile dintre acestea. Proiectarea asimetrica genereaza eliberarea de tensiune a volumelor , intalnita in multe cazuri de proiectare simetrica. Proiectarea simetrica ,rigida, acumulatoare de tensiune este cea care isi ia angajamentul unei volumetrii "mineralizate in rigoare" . O modalitate de insertie asimetrica atrage dupa ea si un anumit tip de conformare al traseului . Privitorul si atentia acestuia trebuie sa fie distribuita catre anumite puncte de observatie iar acest lucru poate fi realizat cu ajutorul inflexiunilor generate de traseu.

8.3 Circulatiile – liant al volumetriilor

Circulatia reprezinta traversarea unor spatii prin intermediul anumitor rute stabilite. Parcurgerea distantei intre obiective presupune stimularea simultan sau succesiva a simturilor . Asemenea ritmului batailor inimiii care iti dau stari de neliniste sau de calm tot asa un traseu static sau monoton iti confera o stare de liniste sau agitatie. Constructia poate crea o anumita interactiune intre persoane iar aceasta nu trebuie sa fie una directa , dreapta intre obiective ci poate crea suspans, asteptare prin intermediul curbelor , care dirijeaza persoanele sa observe din unghiuri diferite volumul si intregul ansamblu.

8.4 Distanta intre punctele de interes

In multe domenii distanta care trebuie parcursa intre doua obiective nu reprezinta decat un spatiu vag ,nedefinit,anost. Modul in care ne simtim, in care percepem traseul, obstacolele reprezinta un subiect absolut necesar de cercetat . Ritmul , viteza de parcurgere , intreruperile sunt elemente cheie pentru un proiect ce pune pret pe experienta utilizatorului. " O cladire este de obicei mai interesanta daca este vazuta de pe o alee care face o curba larga ,spre a-i arata forma si dimensiunile inainte ca atentia sa fie centrata asupra detaliului."

9. Doua concepte fundamentale de pornire : contextualism vs reagionalism critic

Avand in vedere evolutia constanta a fenomenului de arhitectura , al peisajelor urbane sau extraurbane care se remodeleaza, recalibreaza intr-un ritm accelerat procesul de separare a celor doua concepte teoretice este din ce in ce mai greu de efectuat. Explicat intr-un mod restrans contextualismul se refera in mare parte la problema insertiilor intr-un mediul construit urban , a modului in care noua constructie tine cont de principiile precedentelor.

Contextualismul face trimitere la un set de valori mai presus de "contextul" fizic de insertie . Acest termen presupune integarea ,inscrierea, adaptarea unei constructii la anumite valori "ascunse" . Valori precum : istoria locului , cultura ,si elementele senzoriale. Incercarea de conturare a acestui fenomen este una aflata intr-o continua reconfigurare data de evolutia si repozitionarea anumitor valori de care apartine. . Abordata mot-a-mot inseamna preluarea intr-o maniera mecanica a elementelor naturale si artificiale ,sintetizarea lor si introducerea acestora intr-o noua logica constructiva. Dupa cum spuneam cercetarea merge mult mai departe si trece de aceste bariere formale spre o alta lumea mai profunda.

Regionalismul critic s-a nascut ca replica la adresa modernismului care practica standardizarea valorilor si extinderea lor la nivel global. Regionalismul critic se bazeaza pe utilizarea unor valori regionale ,locale . Conceptul prefera sa valorifice spiritul locului (genius loci) pentru a crea o reprezentare valabila care sa se identifice cu contextul.

11. Insertie minimalista vs Insertie expresionista

a) Interventia discreta in peisaj

" Echilibrul normal este echilibrul asimetric sau "ascuns".In afara de cazurile exceptionale in care simetria bilaterala este imaginata pentru un motiv oarecare, omul compune si intelege lumea din jurul sau prin intermediul echilibrului ascuns"

Aceasta modalitate de interventie presupune gasirea principalelor puncte cheie in cadrul analizei contextului pe care intr-o maniera "discreta" , subtila le peria in concept.

Aceasta maniera de interventie se adopta im momentul in care contextul de insertie are deja un caracter puternic , silueta lui este una bine definita iar interventia arhitecturala isi asuma o atitudine subordonata prin care doar incearca sa isi creeze legaturi valide cu contextul pus din start pe "piedestal" . Interventia mai mult "nuanta" decat "culoare" incearca prin simplificarea formelor sa se omogenizeaza cu peisajul . Gestul arhitectural trebuie sa imprumute din vibratia contextului si sa ii completeze silueta anticipand nevoia.

Interventia minimalista are un respect mai mare pentru peisaj si se adopta o abordare a unor volume mai simple , care nu contrasteaza prea tare peisajul inconjurator si care se foloseste caracteristicile terenului cu portiuni ingropate sau mai ascunse ,retrase , camuflate sub forma care imprumuta din textura peisajului. . Arhitectura se pierde in peisaj sau chiar devine peisaj .

Fogo Natural Park Venue – OTO Architects

Constructia este amplasata in Insula Fogo din cadrul Insulelor Capului Verde la o altitudine de 1800 m , pozitionata intr-o zona protejata, cu roca vulcanica. Deoarece era nevoie de o cladire emblematica care sa potenteze zona, s-a construit acest edificiu cultural pentru locuitorii din zona , dar si pentru turisti. Un spatiu care sa confere oamenilor un loc de recreere si intalnire. Constructia se releva ca o fasie continua, pavilionara care urmareste silueta muntilor , si se pliaza cat mai mult pe forma terenului , fara a avea accente importante de inaltime care ar atrage atentia prea mult sau fara o volumetrie prea dinamica cu diferente majore de scara . Din punct de vedere al materialitatii , cladirea imprumuta din textura locala pentru a conferi si mai mult ideea de camuflare in peisaj. Materialele folosite in compozitia blocurilor constructive monolitice sunt betonul si cenusa vulcanica. Pe timpul zilei minimalismul interventiei este accentuat de jocul umbrelor creat de lumina lucru care o face sa se identifice complet cu contextul.Pe acoperisul cladirii este presarata cenusa vulcanica si adaugate plante locale pentru a nu crea discrepanta intre construit si neconstruit. Acest gest care face ca volumul sa devina o amprenta circulabila din care se poate face usor trecerea catre nivelul solului .

Fogo Natural Park Venue – OTO Architects

12.3 Insertie camuflata

Dorte Mandrup Wins Competition to Design Cultural Building in Norway

Spatiul de promenada se continua fara intrerupere peste acoperisul cladirii . Forma edificiului imprumuta din silueta raului ,o inconjoara partial iar acest lucru amplifica identificarea edificiului cu peisajul. Aceasta modalitate de interventie se identifica in mare parte cu celelalte tipuri prezentat anterior dar preocuparea pentru identificare cu peisajul este mai profunda prin utilizarea unui limbaj formal total imprumutat din context.

13 Interventia contrastanta in peisaj

Insertia expresionista- presupune incadrarea intr-un peisaj si contex cu putina informatie si caracteristici notabile. Un astfel de context nu prezinta o logica stabila , puternica in alcatuirea sa In cazul unui astfel de peisaj ,context interventia mea trebuie sa sparga barierele normalului si sa forteze o revitalizare estetica si compozitionala ordonatoare. Un alte element care determina aparitia unei arhitecturi contrastante este elementului "hi-tech" care prin caracteristicile sale confera monumentalitate si contrast cladirii.

Insertie manifest- isi propune sa igonore de mult ori contextul , devine mesaj puternic de factura filosofica. Aceasta abordare presupune abandonarea principiul care spune ca arhitectura trebuie sa fie subordonata contextului fizic . In momenul in care gradul de protectie anui peisaj scade , posibilitatea interventiei contrastante creste . Cladiri cu dimensiuni mari sunt adesea intalnite in peisaje slabe .

Heavenly Water Service Center of International Horticultural Exposition 2014 HHD- Fun Architects

Cladirea a fost construita pentru Expozitia Internationala de Horticultura din anul 2014 . Constructia gazduieste functiuni precum hub-uri de creatie , centru de multifunctional , restaurant , spatii de loisir , expozitii temporare si permanente. Cladirea se impune in peisaj prin intermediul gabaritului , al formelor atipice si al materialitatii. Ansamblul pavilionar are in componenta sa multiple platforme care creeaza liantul intre zona terestra si cea acvatica. O cladire revolutionara din punct de vedere tehnologic trebuie sa pastreze acelasi principiu si in cazul volumetriei in care sunt testate tehnologii noi.

13.1 Insertia parazitara

Aceasta modalitate de insertie face parte din categoria celor contrastante. Parazitul incearca sa gaseasta un mediu benefic, se lipeste de acesta si il contrasteaza prin simpla existenta . Insertia parazitara nu tine cont de forma , gabarit , tipologie , cadrul natural ,context ci incearca sa se foloseasta de anumite avantaje pe care aceasta le aduce. De cele mai multe ori aceasta tipologie promoveaza detasarea de context ,ignorarea lui atat fizic cat si din punct de vedere al limbajului arhitectural.

Stinessen Arkitektur Manshausen 2.0 Island Resort / Stinessen Arkitektur

Este un resort format din mai multe volume cu camere de cazare , spa si sauna situate in Norvegia , construite in anul 2018 avand o suprafata de 1300 de mp. In acest caz din punctul meu de vedere intalnim o situatie atipica deoarece peisajul nu este unul slab , ci unul puternic cu multe caracteristici vizibile . Volumetria este una relativ simpla dar care creeaza un contrast foarte puternic cu silueta reliefului . Din punct de vedere al materialelor utilizate , acestea se incadreaza tot in ideea contrastului puternic si al ingnorarii specificului .

16. Abordare suprarealista

In cadrul insertiilor contrastante in peisaj , o asociere intre insertia manifest si cea parazitara este : insetia utopica suprarealista care duce mai departe si dezvolta si duce mai departe tendtinte tehnologice si formale. O abordare anticipativa , extrema, a unei posibilitati de insertie viitoare. Promoveaza indiferenta fata de context , exprimarea idealurilor arhitecturale , arhitectura care ignora specificul contextului , impune prin prezenta standarde ridicate pentru interventiile viitoare. In cazul insulei de pe Lacul Morii aceasta abordare in ideea unui proiect stindard, care isi doreste sa promoveze o ideea curajoasa , poate chiar nerealizabila ,nefezabila in forma initiala dar care sa ridice nivelul de abordare al insertiei volumetrice.

In domeniul arhitecturii aplicarea normelor presupune cunoasterea si intelegerea nevoilor umane in toata complexitatea acestora. In felul acesta normele elimina indecizia in proiectare si incearca incontinuu sa tinda asimptotic spre perfectiune. In prezent arhitectura a trecut la un nivel superior de intelegere iar procesul de creare a formelor devine subiect secundar. Subiectul principal devine crearea relatiilor intre obiecte ,intre persoane si obiecte , arhitectura trece de etapa design-ului si se axeaza pe studierea,intelegea si aplicarea strategiilor proceselor.

Domantas Stukas Awe- Inspiring Island Architecture Çanakkale Antenna contest,- AL_A

16.1 Blobs si arhitectura fractala.

In cartea Animate Form, G. Lynn descrie deosebirea dintre animație și deplasare. Aceste doua notiuni sunt in multe cazuri confundate, deplasarea se referă la o acțiune de mișcare reală, în timp ce animația arată transformarea unei forme printr-o succesiune de cadre statice care dau impresia mișcării. (animația este o o re-prezentare a mișcării.) In multe cazuri , în arhitectură, spațiul abstract al designului este imaginat ca un spațiul ideal neutru al cartezian. Maniera prepondernta pentru dezbaterea ideii de miscare in arhitectura a fost prototipul cinematografic, unde multiplicarea și impartirea cadrelor statice simulau mișcarea. Dificultatea in ceea ce priveste corespondenta intre miscare si imagine este că arhitectura ocupă rolul imaginii statice prin care mișcarea progresează. Forța și deplasarea sunt eliminate din formă doar pentru a fi ulterior reintroduse, prin concepte și tehnici optice. Un mod extrem de intalnit de a reprezenta mișcarea la sfârșit de secol 19 a fost fotografia stroboscopică. Din punct de vedere tehnic, acest tip de fotografie se realiza cu un timp de expunere indelungat dat de deschiderea obturatorului, o sursă de iluminare stroboscopică și un subiect în mișcare. Fiecare cadru de aprindere a luminii crează o expunere pe peliculă a fiecărui moment al mișcării, iar rezultatul il reprezinta o combinare a momentelor mișcării. Futuriștii acordă o mare credit luminii, care distruge materialitatea corpurilor și imobilitatea materiei. În tabloul “Fetiță alergând pe un balcon” (1912) Giacomo Balla se inspiră din cronofotografiile lui Etienne-Jules Marey si incearca să se coordoneze cu realitatea mișcării printr-un gest artistic care impune deplasare , lumina și culoarea ca modalitate de expresie .

Etienne-Jules Marey “Bărbat în mers” 1890-1891 Fetita alergand pe un balcon- Giacomo Balla

Formele fizice sunt deseori concepute în termeni de statică, iar forțele mediului pot ajuta la modul în care sunt concepute aceste forme. De exemplu forma avioanelor este menită să regleze presiunea aerului într-o maniera in care aceasta permite vehiculului să se ridice de la sol. În mod asemanator fluxurile globale de apă și vânt reprezintă un macro-peisaj pentru a face posibila mișcarea barcii si navigarea. Totodata greutatea unei suprafețe o poate afecta pe cea a unei alte suprafețe iar obiectele rezultate se numesc blobs datorita capacitatii lor de a se infiltra reciproc și a forma conexiuni volumetrice. Blobul este un exemplu alternativ de suprafață topologică care releva trasaturi de peisaj deși nu arată precum o topografie. Aceste ansambluri de bloburi nu sunt multiple și nici unice,sau unificate. Polivalenta lor implică contopirea multiplelor elemente într-un ansamblu care se comportă ca un obiect singular si rămâne ireductibil unei singure organizații simple . Modelele "meta-lut", "meta-ball" sau "blob„ sunt obiecte geometrice care au forțe interne cu atracție și masă. Un blob este definit de un centru, o suprafață , o masă relativă față de alta obiecte și un câmp de influență. Blobul de la o geometrie fractala, folosind algoritmi repetitivi care produc o forma similara cu caracteristici similare( selfsimilar, automorfism).

Graz Art Museum, Sir Peter Cook., 2003 Selfridges Building, Kaplicky + Levete , 2003

14. Insertia echilibrata

Catalogata drept o situatie intermediara acest tip de insertie reprezinta liantul intre abordarea contrastanta care inhiba peisajul si cea minimalista care se supune acestuia. Obiectul arhitectural nu se pozitioneaza intr-o competitie cu peisajul dar incearca totusi sa se impuna intr-o maniera echilibrata. Aceasta abordarea graviteaza intre cele doua extreme mentionate anterior si de cele mai multe ori pentru a putea folosi elemente din peisaj : aplica "mimetismul"

Aquatic Centre "Aquamotion" Courchevel / Auer Weber

Aceste modalitati de insertie sunt cele mai elegante dar necesita cel mai mult studiu si intuitie deoarece necesita gasirea esentialului.

Aceasta modalitate de insertie presupune inserarea unor elemente care se intrepatrund , se combina , realizeaza o simbioza cu contextul. Din punct de vedere functional , noua insertie modifica , completeaz vechea structura a peisajului, imbunatateste imaginea de ansamblu si o reorganizeaza.

Aceasta abordare apare in urma insertiei volumului intr-un context "indecis" care ofera pe de-o parte elemente de care ne putem lega dar nu foarte specifice. Medierea intre cele doua extreme creeaza solutia echilibrata dar care de multe ori nu genereaza oarhitectura iesita din comun..

In cadrul acestei categorii mai exista si anumite insertii de tip manifest modernist -cubist Modernismul a reprezentat o perioada a experimentarii , a testarii unor idelauri arhitecturale acumulate inca din epoca industriala. Dezavantajul acestei perioade a fost ca arhitectii s-au lasat prada tentatiei experimentarii fara consultare oamenilor si nevoilor lor reale.

Centru acvatic construit in Franta in localitatea Saint-Bon-Tarentaise are o suprafata totala de 17.000 mp. Aceasta constructie se incadreaza in categoria insertiilor moderate deoarece din punct de vedere volumetric cladirea pe de-o parte respecta silueta contextului , incearca sa imite formele crestelor prin acele luminatoare dar in acelasi timp isi aduce si aportul propriu prin adoptarea unui material contrastant cu cele deja intalnire in mediul natural inconjurator. Cladirea nu se camufleaza in peisaj prin preluarea totala a pantei terenului ci se ridica deasupra reliefului pentru a deveni vizibila si de a-si impune prezenta .

15 Tendinte ale insertiei volumetrice in prezent .

Tendintele de insertie actuale sunt caracterizate printr-o preocupare de a gasi principiile specifice fiecarui peisaj ,dar si de a integra tehnologie noua . Asadar arhitectura urmatoarei perioade va reprezenta pe langa rolul prezentat anterior un "protopip" , pentru problemele globale.

Arhitectura incepe sa devina din ce in ce mai profunda si complexa iar elementele care fac referire la peisaj sunt din ce in ce mai subtile.

15. Modalitati de insertie volumetrica inspirate din analiza contextului delimitat

.

15.1 Locuintele individuale

Un avantaj pe care il aduce analiza multicriteriala este acela ca impreuna cu ea putem determina prin cercetare elementele cheie definitorii . Nu exista o manierea clara de pozitionare a caselor dar se poate observa ca impartirea loturilor intr-o forma dreptunghiulara alungita a facut ca locuintele sa preia aceasta forma si sa lase pe langa aceasta o cale de acces catre partea inferioara a curtii . De regula in aceasta zona laterala de curte majoritatea oamenilor au ales sa isi construiasca o pergola sub care si-au amenajat dupa bunul plac spatii de relaxare.

Imagine stradala cartierul Crangasi Plan de situatie cartier Militari

15.2 Limita laterala-calcan

Pentru a castiga spatiu de trecere catre partea din spate a curtilor acestia si-au pozitionat casele pe una din limitele laterala ale terenului. In acest fel oamenii si-au amenajat langa spatiu de trecere pe langa casa : un loc de parcare , sau un spatiu de luat masa in aer liber . In multe dintre cazuri oamenii si-au amenajat si spatii verzi . Locuitorii se ghideaza dupa forma terenului , ii respecta proportiile si forma si reusesc sa isi coordoneze locuinta si sa o adapteze la conditiile acestuia. Pe langa asta se poate observa ca acestia pun accent si pe accesibilitate si pe utilizarea si valorarea fiecarei portiuni de teren.

15.3 Locuinte individuale izolate

"Distant este o functie a suprafetei , suprafata este o functie a spatiului si , atit suprafata cit si spatiul , au de obicei mare cautare".

In principiu aceasta abordare este specifica acolo unde nu exista conditionari ale calcanelor sau unde terenul este pozitionat pe colt la intersectia arterelor de circulatie.. In acest fel el beneficiaza de circulatie in jurul casei. Locuinta nefiind alipita la o latura a terenului cum sunt majoritatea , ii obliga pe vecini sa procede in acelasi fel.

Locuinte individuale -calcan pe trei laturi

Pe langa loturile dreptunghiulare , exista si terenuri obtinute prin impartiri atipice , cu dimensiuni restranse . Acest exemplu reprezinta o anomalie de insertie, un exemplu atipic pentru aceasta zona.

Concluzii

Tipologiile si exemplele de insertie , tendintele descoperite in acest context reprezinta rezultatul reglementarilor urbanistice dar si a abaterilor si devierilor de proiectare acceptate . Nu exista o tipologie foarte clara de cea mai intalnita este cea a : locuintelor individuale alipite pe o latura laterala a terenului. In urma prezentarii tipologiilor de insertie in capitolele precedente am concluzionat cu un set de modalitati de insertie volumetrica potrivite pentru insula .

16.1 Insertie volumetrica perimetrala

Propunere insertie perimetrala Leningrad Siege Museum-Mahalmaki Architects

Aceasta abordare face referite la "forta de atractie a golfului" , un principiu care spune ca prin crearea unui volum care inconjoara fie el un spatiu terestru sau acvativ , va juca rol de magnet de atractie , de vortex, de suprafata care aspira exteriorul prin forma sa

Pe parcursul studiului am constatat un paradox si anume faptul ca in ciuda densitatatii mari a cartierului care ar fi trebuit sa contribuie la creearea unei senzatii de comunitate nu exista un sentiment al acesteia , un loc pe care locuitorii sa il considere apropiat "al lor" . Majoritatea spatiilor comune sunt in proximitatea zonelor de circulatie auto , zonelor aglomerate si dinamice.

Consider ca este important sa redau oamenilor prin intermediul proiectului un spatiu care sa le confere senzatia de protectie , care sa ii adune, si care sa le creeze intr-un mod paradoxal "intimitate" intr-un context absolut public.

Liantul intre -terestu si acvatic

Unul dintre motivele pentru care am ales acest sit pentru proiect este acela ca imi da posibilitatea de a construit volume care sa creeze legauri atat fizice cat si la nivel de perceptie , atmosfera intre cele doua medii de viata alaturate : terestru si acvatic.

Creeaza o curte interioara urbana .

"Un spatiu exterior definit este cavitatea unui spatiu.Calitatea lui esentiala este vidul. Fara vidul rezultat masa nu are sens."

O tratare volumetrica perimetrala genereaza prin pozitionare o curte interioara interesanta , un spatiu public cu multiple posibilitati de amenajare .

Pentru a crea senzatia de contopirea a celor doua medii insertia trebuie sa se pozitioneze intre cele doua , adica sa depaseasca conturului insulei. "Esentiala este interactiunea intre viata si spatiu in toate formele ei" ( jan gehl pag 2)

16.2 Insertie volumetrica punctuala

Propunere Insertie Punctuala Gehry's Guggenheim Abu Dhabi

Dupa cum mentionam anterior zonei ii lipseste un reper arhitectural , un loc atractiv pentru locuitorii din zona .O insertie izolata ii confera obiectului arhitectural un grad de monumentalitate prin pozitionare si traseul care conduce catrea aceasta.

Un prim avantaj pe care il confera o astfel de pozitionare este acela ca se pot adauga ulterior si alte volume cu alte functiuni separate . Pe de alta parte acest tip de pozitionare punctuala in extremitatea insulei ma obliga sa traversez toata insula cu circulatie auto pentru accesul : pompierilor,salvarii , sau echipelor de mentenanta si aprovizionare.

In cazul acestei abordari de insertie atentia se va concentra pe volumul principal in timp ce spatiul din jurul acestuia va trece in plan secund. Acest lucru nu reprezinta neaparat un dezavantaj insa , amenajarea spatiilor secundare trebuie sa fie bine gandita cu un traseu interesant de parcurs. Totodata avand in vedere ca sunt figurate proiecte de amenajare a promenadei lacului consider ca o interventie apropiata de aceasta zona ar creste potentialul de utilizare a acesteia .

3) Insertie volumetrica perimetrala cu strapungeri

Christiansholm Island in Copenhagen- COBE

Aceasta varianta de insertie volumetrica este asemanatoare primei variante ( insertie volumetrica perimetrala ) de aceasta data elementul distinctiv il reprezinta faptul ca volumul perimetral este strapuns in diferite locuri.

"Fiecare constructie necesita pentru exprimarea ei eficienta si deplina un echilibru satisfacator intre masa si cavitate.Acelasi spatiu poate satisface nu numai doua sau mai multe volume si sa le coreleze unul cu altul, ci poate sa le coreleze si ca grupare fata de alte constructii sau spatii dincolo de ele"

Strapungerile imi creeaza intreruperi ale volumului construit , imi genereaza legaturi puternice intre spatiul terestru si cel acvatic si imi da posibilitatea de a crea spatii de tipul unor piatete interesante.

Un dezavantaj al acestei abordari este acela ca prin sectionare, impartire a volumelor se rup legaturile vizuale , functionale intre acestea si se comporta ca elemente independente .

4) Insertie volumetrica disipata

Conference Center,Unicorn Island- Zaha Hadid Architects

O astfel de abordare de insertie volumetrica trebuie in primul rand sa tina cont de faptul ca un asemenea ansamblu de volume este autentic mai ales cand fiecare element nu joaca doar un "rol" solitar ci "lucreaza" ca parte a structurii intregi.

Totodata o abordare de insertie volumetrica ca aceasta prezinta elemente disipate , unitati desfasurate ale unei compuneri arhitecturale mai ample. Modul in care constructiile sunt dispuse planimetric poate fi caracterizat de : esentialism ,disciplina,sublim sau continuitate (in cazul in care aceastea sunt dispuse simetric) . In alt caz al asimetriei acestea pot fi aranjate fara a avea aceste legaturi intre ele.

Acestea se pot insera si int-o maniera libera, neangajata , citite independent. Este o gandire prealabila care nu subordoneaza singularul in detrimentul intregului. Aceasta abordare permite ca suprafata din jurul elementelor sa fie planuite cu o libertate mai mare de creatie .Amplasarea cladirilor la o departare considerabila una de cealalta creeaza traseu intre acestea si le confera monumentalitate. Pe parcusul studierii elementelor analizei multicriteriale am descoperit faptul ca diversitatea reprezinta un cuvant cheie in zona mea de studiu. Totodata am observat ca punctele de interes sunt imparite asemenea acestei modalitati de insertie , adica raspandite. Nu exista un nucleu solid care sa grupeze functiunile. Acest lucru m-a inspirat si m-a facut sa imi conturez aceasta abordare. Pentru ca volumele sunt dispuse pe intreaga suprafata a insulei utilizarea ei va fi una nediferentiata .

5) Insertie volumetrica , opaca – tip "cetate"

Aquatic Centre Louviers / DRD Architecture

O abordare atipica prin care volumul construit ignora forma insulei , nu tine cont de conturul ei si forma . Este o insertie contrastanta , oximoronica a mediilor terestru si acvatic. Cladirea mea se foloseste de insula care are o forma neregulata , se aseaza "fortat" peste aceasta creand diferite "scenarii regizorale" diferite. In cazul acestei abordari exista riscul ca unele spatii lasate in afara "cetatii" sa fie marginalizate .

6) Insertie parital perimetrala

The Cicle at Zurich Airport – Zaha Hadid Architects

O alta abordare de insertie reprezinta constructia uui volum care sa urmeze partial conturul insulei , sa directioneze circulatia pe insula prin prisma formei si sa fie grupat in asa fel incat sa respecte unul din principiile de insertie mentionat anterior si anume acela de a de veni un "liant" intre spatiul terestru si cel acvatic .

Avantaje

Un avantaj al acestei modalitati de insertie il reprezinta faptul ca aceasta creeaza o legatura mai puternica cu zona de acces si in acelasi timp faciliteaza si posibilitatea de acces a masinilor de aprovizionare , de mentenanta diverse si de pompieri. Aceasta asezare da posibilitatea de amenajare a terenului cu deschidere mare spre zona de apa.

Dezavantaje

Un prim dezavantaj pe care aceasta abordare il reprezinta este ca nu se foloseste integral de teren ci doar de o portiune din acesta .

7) Insertie alaturata insulei

Het Bosch – JagerJanssen architecten + Dreissen

Aceasta modalitate de insertie presupune adaugarea unui volum "alipit" de insula care sa devina o completare a acesteia .Pe de alta parte consider ca un volum ca acesta ar putea sa reprezinta o functiune secundara unui centru de sporturi acvatica precum : un "boathouse" sau "hangar" . In acest fel spatiu de pe insula este lasat functiunilor principale unui astfel de centru si zonelor amenajate sub forma spatiilor verzi si de promenada.

Concluzii

Tema lucrarii modalitatile de insertie volumetrica este caracterizata de intrebarea : cum construim in peisaj sau intr-un anumit context !? Raspunsul implica sensibilitatea arhitectului , alimentata de pregatirea teoretica a acestuia de talent si de intuitia lui. Fie ca este un peisaj cu o incarcatura informationala bogata , fie ca este un peisaj modest , arhitectul trebuie sa se adapteze si sa gaseasca modalitati de punere in valoare a acestora.

"Experienta ne-a invata ca ceea ce este un lucru este adesea de mai mica importanta decat legatura noastra cu lucrul respectiv".

Un peisaj "sarac" sau "bogat" nu trebuie sa reprezinta un impediment pentru o insertie corecta deoarece aceasta trebuie sa se foloseasca de avantajele oferite de context indiferent ca acestea sunt putine sau numeroase. Aceasta tema a reprezentat o provocare pe care am acceptat-o si am decis sa o studiez si dezvolt in contextul acestei lucrari. Acest subiect reprezinta punctul de pornire in stabilirea unui concept bine argumentat de insertie. In trecut peisajul,contextul reprezentau doar simple elemente de fundal , nu atat de influente pe cat sunt astazi in stabilirea conceptului. Modalitatea optima de insertie volumetrica trebuie sa imi creeze echilibru intre context si interventie si totodata sa imbunatateasca peisajul existent.

La inceput peisajul era considerat doar un element de fundal , caruia nu ii era atribuita o atentie atat de mare cum o are acum , in prezent . Intelesurile acestuia sunt dublate de notiuni filosofice si stiintifice . Dupa aplicarea acestui concept contextul : devine un "spatiu trait " , un element utilizat alaturi de toate avantajele pe care le aduce . In final acesta devine un element impartit in subcategorii , fiecare cu caracteristici proprii alaturi de care o noua interventie trebuie sa conceapa un raspuns corect.

Deoarece insertia are loc intr-un cadru urban sunt prezentate problemele omului care traieste in acest mediu , nevoile si felul in care acesta a ajuns sa fie "subjugat de masinism" . Cadrul in care omul din mediul urban s-a dezvoltat este unul predominat de blocuri masive de beton lipsite de spatii comune de calitate.

In desfasurarea lucrarii am prezentat informatii cu privire la istoricul contexului si felul in care acesta s-a dezvoltat la umbra situatiei politice si sociale. Cuvintele cheie ale lucrarii au fost definite cu scopul de a intelege cat mai bine conceptele cu are lucrez. Metodologia cercetarii a ordonat ideile si directiile de cautare pentu a putea contura cat mai clar si corect tema lucrarii.

Criteriile pentru alegerea unui spatiu adecvat insertiei a reprezentat expunerea nevoilor unui astfel de program arhitectural si calitatile pe care terenul ales trebuie sa le aiba . In continuare pentru a putea sa ne stabilim o arie de cercetare completa , zona de studiu a fost delimitata de cartierele : Crangasi,Giulesti,Militari, si o parte din comuna Chiajna.

Analiza contextului actual mi-a relevat mai multe tipologii de "granulatie" urbana . Dupa stabilirea primelor directii clare am putut sa imi determin mai precis principiile de abordare a temei Am apelat la "sensibilitatea fata de context" pentru a putea sa imi gasesc inspiratia in cautari. Am descoperit doi termeni cu care am decis sa lucrez in cadrul lucrarii : tensiune si echilibru , ambele benefice pentru studiul meu . Scenografia a devenit unul dintre cele mai importante notiuni cu care am decis sa lucrz , cuvant pe care l-am descoperit profund si plin de intelesuri.

Dupa stabilirea efectelor pe care le aduce o insertie "simetrica" sau "asimetrica" am putut sa imi stabilesc principiile de baza in dezvoltarea modalitatilor de insertie cu ajutorul contextualismului sau a regionalismului critic. Tipologiile de insertie expuse ulterior au fost dublate de exemple concrete ,existente care mi-au creat o paleta de solutii potrivite.

Inspiratia nu a venit doar din studiul teoretic si exemple consacrate , ci si din experienta personala , interactiunea fizica cu contextul prin explorari la pas .Ulterior aceasta experienta m-a facut sa gasesc tipologii de insertie specifice contextului meu ulterior folosite ca modele pentru interventia mea.

In urma prezentarii tipurilor de insertie volumetrica trebuie sa mentionez faptul ca o mare parte din insertie se adreseaza in principal formei , volumetriei si limbajului creat de aceasta . Chiar daca aceasta afirmatie poate parea lipsita de substanta sau de profunzime este una adevarata.

Cu toate ca aceste modalitati de insertie sunt teroretizate , interpretate si explicate , exista in continuare multe cazuri de insertii lipsite de valoare si nepotrivite -insertii "de masa".

In multe situatii proiectatntul este pur si simplu atras de o anumita tendinta sau moda in arhitectura fara sa se gandeasca daca acel element este unul potrivit contextului.

In desfasurarea lucrarii aceste idei au fost impartite in mai multe categorii precum : insertii minimaliste sau insertii expresioniste.

Senbilitatea se coreleaza cu ideea ca proiectam doar pentru a crea o singura traire , emotie, dar de fapt proiectam pentru un set de trairi conditionate care vor crea legaturi intre trairile fiecaruia si genera o impresie generala asupra spatiului. Am incercat sa trec de bariera vizuala , sa creez o legatura profunda intre insertie si context si sa stabilesc posibile conexiuni dincolo de cele vizuale ,formale.Interventia poate crea relatii diferite cu contextul pornind de la : impartialitate ,complementaritate sau antiteza .