Anolizo orhitecturii in sistemul conferit de celelolte orte, [605510]

Anolizo orhitecturii in sistemul conferit de celelolte orte,
permile evldentiereo principolelor int u
existot pe porcursul isloriei, precum s e
ce decurg din foptul c6 eo conslituie e
sintezd intre orio,;liinlo si tehnicd, c
morcold de loctori economici si socioli
Pono in preoimo onilor '20, in Europo dogmotismul
closicismului se diminueczS, losond loc unor [ormule
diverse de orhitecturo modernd, ce voriozd de lo o loro
lo olto si de lo o personoliiole lo ollo. Constienti de [optul
cd o culturd noiionold nu poote in generol exisio in oforo
sferei culturi] universole, oomenii de orto, scriitorii si nu
in ultimul rond orhitectii romdni oi epocii si-ou o[irmot prin
lucrdrile si oliludlneo lor pozifio de porticiponfl lo
inteororeo in sisiemul universol de volori. Romdnio se
situJozo lo confluento dinlre culturo occidentolo si ceo
orientold, pe core le-o sintetizot prin proprio spirituolitote.
De o lungul veocurilor, eo o receplat in diverse modurr
morile cuienie ortistice europene. lnlervolul de timp cuprins
inlre cele douo Rdzbooie Mondiole rdmOne insd un
moment de vor[ ol oderorii si porticiporii intelectuolitdtii
romdnesti lo slero culiurii universole George Motei
Contocuzino, remorcobilul orhitect si teoreticion ol
ocesiei perioode scrio in I 934: ,,Noi nu putem nesocoti,
precum nu ie-om nesocotitnici pe vremuri, morile curenie
de ioei core in[rioureozd llmeo"'.
ROMANTA OUp"n pnrrrauL RA,/Bol MoNDlAl .
CONTEXT ECONOMIC SI SOCIAL
Creoreo stoiului nolionol unitor in I 9 I 8 foce din Romonio
unc din tdrile cu perspective de dezvolfore economicd
importontd din Sud Estul Europei. Crizo mondiolo din
1929 33 nu vo oveo repercursiuni importonte osupro
socielolii romdnesti. Moi mull, onil crizei mondiole
impulsioneozd pe deiin6torii de cop.iiol sd lonseze
invesliiii imobiliore in intentio de o se leri de pericolul
devolorizoril
orosului, coloborond cu speciolisii de voloore.
Concomiteni ore loc pdtrundereo nor/or fehno/ogir de
conslructie, in principol folosireo pe sco16 lorgo o
betonului ormolTooie ocesteo se coniugd, oso cum o
consemneozd observotorii epociir, cu sprrifu/ progresisi
ol ,nvesl:lorilot, core vor consideto co orhilecluro moderno
ROMANIA DUPA PRIMUL RAlBOI MONDIAL
CONTEXTUL CONFERIT DE ARHITECTURA EXISTENTA
Pdkundereo nollor curente ortistice in Romdnio gosesleenced by ctors .
By the eo m o[ clossicism sub-
sided, yiel of modern orchilec-
ture thot d to onother ond from
one oersonolitv to onother. Awore of lhe focl thot o
notionol culture generolly connot exist isoloted from
world culture, Romonion ortists, writers ond lost but not
leost, the Romonion orchitecls oI the time, osserted by
iheir works ond ottitude their position os portlciponts in
lhe iniegrotion in the universol system o[volues Romonio
lies ot the crossroods of Western ond Eosten cultures,
whlch it hos synthesized through its own spirituoli! Over
the centuries, ii hos reocted in vorious woys to ihe moior
wrote in ,1934. "We connot now disregord, os we hove
not done in the post, ihe greot currents of ideos thot
thrill the world"'
ROMANIA AFIER WORLD WAR ONE-
ECONOMIC AND SOCIAL CONTEXT
The creotion o[ the uni[ied notionol slote in 19 ] 8 mode
Romonio one of the countries with importont prospecis
o[ economic deve/opmenl in South-Eostern Europe
The world crisis of )929- 1933 would not hove
moior reoercussions [or Romon on sociely. Moreover.
lhe'c.s,s sl'muloted owne's ol copilor lo lounch reol
estote investments in o bid to ovoid lhe donger of
devoluolion
voluoble exoerts.
Tre penetrotion of the new bu,iding lechno/ogres
occurred of lhe some time, especiolly-lhe wide-scole
use oI rein[orced concrete. A lthese were concerted,
os observers noledr, wiih the progressive sprril of fhe
investors, who would consider thol modern orchrfec-
lure m ond suils lhe oclivr-
,es o[ , ond olso ollowed
for the colly efficient invest
menls s free o[ costlY ond
loborious decorotion
ROMANIA AFTER WORLD WAR ONE THE CCNTEXT
CONFERRED BY EXISTING ARCHIECTURE
The penetrotion of the new ortistic currenls in RomonioARH''EC'URA
,IODERIUi
DII{ ROiIAITIAir prnloaoa
1920-t940
Luminita Machedon
Florin Machedon
,IODERIT
ARGTIIIECIURE 11
tru RoilaIUlA"
t920-1940

in tord si in speciolin Bucuresti o orhiiecturd eierogeno,
corocterizotd prin coexistento stilurilor neoclosice, bi-
zontin sou eclectlc, o core se vo oldturo stilul neoro-
Pe de olto porte ocodem smul froncez, oooptot de ori-
enloreo Scolii Rom0nesli de Arhiteciuro, esle prezent
prin lucrori importonte reolizote in Bucuresti de cdtre
orhitecti froncezi".
Primele lentolive de orgonizore o orhitectilor romOni si
de constientizoreo o rolului lor in societoie incep cu
1 891, prin 'in[iintoreo Sociefolir Architectilor Romdni,
prezidoio de Alexondru Oroscu; recunoostereo lor ofi
ciold se vo foceln 1932, cond s-o creot CorpulTehntc
ol Arhitectilor
Co si lo nivel mondiol, [olosireo betonului ormot in
ldsond percepfiel imogineo primelor per[ormonte ole
noului moleriol de constructie ol secolului XX. Folosireo
betonului ormot lo clodirile civile incepe in RomOnio cu.1906,
fOrO lnsO co structuro de rezistento, ce reprezentoo noutole 'in modul de solutionore, sd octioneze
determinonl osupro optiunilor esteticeo
Cu putine excepfii, oproope toti orhitectii rom0ni oi
perioodei interbelice ou otins cu unele din lucrorile lor
oceslei perioode, mol,vo proprio evolulie o concepriei
lucrorilor sole. ,,Desi oveon o more inclinolie si chiorusurint6 ne pentru orn
totugi o iu odepiul or
[OrO be core prin just
si ormo so deo ochil
moi deplind sotisfoctie"'with thot ideol occo iol of the
young generotion o connect
with the Europeon nts, con-
kibuting to the deve omporo-
ble io the world's lo
On lhe other hond, French ocodernism, lhe slonce ioken
As in the rest o[ the world, the use o[ reinforced con-
cre e in engineering orcl.ilecrure surpossed ils use rn
civil orchitecture The first qroin siloes of reinforced con-
tuosity ond os on understonding o[ the role ond sociol
impelus of orchifeclure.
Duiliu Morcu, one of the mosi imminent orchitects o[ the
period, exploined the
of his works in this wo
notion lo ond even eo
possion for ornoments
er come to lovour lotely o simple orchitecture, lree of
lovish decororion rhot, by rhe p.opriety oI proportions
ond the plostic hormony, should give ,he eyes ond the
'eoson consummole solisloclion"-
70

DEBUTUL ARHIIECTURII MODERNE
iN nouANrn ANI'20
Avongordo ortisticd romoneoscd se monifesfo'incd inoinle
ro'noneosco se vo impune prinir-o innoire ecl-ilib.otO,
moderolo, gosind ,nso resurse pertru o intensd iorld in
expilmore
Cu un oorecore decoloi temporol 'in roporl cu unele
curente orlislice si lilerore, orhilecturo modernd vo de-
din ZUrich si creeozd oici in l9 i 6 impreund cu olle
personolitoti miscoreo ortislicd de ovongordo DADA8.
Morcel loncu revine'in tord in J922, morcondu-si pre
zenlo printr o expozitie orgonizotd ln Bucuresti, in core
lucrorile sole ou lost ostfel olese'incOt sd copteze
otenlio publicului romdnesc ce nu moi beneficiose de
moni[estori osemdndtoore pOno in ocel moment.
Rolul sou 'n rospondireo idei,or ovongordiste in
mediul spirituol creotlv romdnesc se vo iroleriolizo
odolo cu oporilio revislei Conlrmporonul, in iunie
1922, ol c6rei onimolor o fost pe tootd perioodo
oporitiei. Incitonl6 prin continutul ei, desi nu o fosi o
revisld speciolizoto in temoiico de orhitecturo,
Contrmporonui contine onol ze, relerir, si prezenldri
de proiecte de orhitecturd ce conse.nneozd pril
noutoteo lor o schimbore rodicolo de otiiudine si o
opliune estelicd c^e vo luo in cur0nd locul tendintelorcons limporc:nul Morcel loncupubli iond o pozitie tronsontd foto
de o o in ocel moment peisojulurbo din loro. O mdrturie'o
preocuo6rilor indreptote spre ocest subiecr il conslituie
numdrul53 5/ din 1925 dedicotin totolilole temoticii
de orhitecturd in orlicole co ,,Functiune si [ormd" souTHE BEGINNINGS OF MODERN ARCHITECTURE
lN ROMANIA THE 1920s
rd wos monifest even pr,6r
d Doris, in such .epresen-
hitect Morcel Jonco, poers
unders ol the DADA move.
Hoving o somewhot diflereni evolution from thot oIthe
line orts, music or literolure, orchitecture did not know
o stoge thol might be defined os o vonguord movement
proper in terms of negotivist or chollenging impetus Thot
iendency wos directed toworJ ile 'ideo o[
progress,loword o synchronizolion wilh Europeon crv-
ilizo tion
Modern Romonion orchitecture would ossert itselI
through o well-bolonced, modero d
ing resources lor on intense force lit
tle loter in relotlon io oriistic ond lit d
ern orchilecture mode its debut in c-
ond holf of the I 920s, ofter which ir goined o very wide
[ollowing.
ETH in Zurich, where he iounded with other personol-
ities, the vonguord ortistic movemeni DADA in lgl68.
Morce/lonco returned to Romonio in 1922, onnounc-ing orronged in Buchoresi,wh in such o woy os lo orrestthe public who hod not metwit ole in the disseminotion
o[ vonguord ideos in lhe Romonion creotive spirituol
environment moleriolized with the oppeoronce o[
Conlimporonu/ review, in.lune 1922,wl,ich he continuedNUMAR
CONSACRAT
ARHITECTUBII
M
o
D
D
R
N
E
Coperlo revislei Contimporonul,
nr 53 54 1975
Cover o[ Ihe mooozrne
Contimporonul, nJ S: – Sa, tSZS

,,Arhilecluro noud" sunl morcote directiile considerote
volobile de urmot'in modul de g0ndire ol noilor
proiecte: ,,Arhitecturo nou6, in viu contoct cu ortele
plostice o pus si dOnso, co ocesleo, problemo
simpli[icorli formelor, o priceperii moleriolelor de
prelucrol si moi oles o distrugerii ideil eclectice de
sliluri"'
Dovedind recepiiviiote si intelegere foto de principolele
enuniuri lonsole de Miscoreo Modernd io nivel euro-
peon, Morcel loncu conslderd orhitectr-Lro .o o ,td"
lore o spotiului interior. in relolie cu oceostd idee,
revisto Confrmporonu/vo dedico numdrul 57 – 58 din
I 925 ln intregime interiorului'o Preocupdrile leoretice
exprimole in poginile revistei se vor confinuo in curond
cu cduldrile formole si functionole experimentote
direct pe proiecle lo plonsetd. Consiruiie incep0nd
cu 1926, ocesie clodiri, cu funciiuneo de locuinte cu
unu sou doud niveluri, sunt de fopt cele dintdi reolizori
de focturo modernd cunoscule pono in prezent in
Romonio. Fdrd o conline elemenle de more comple-
xilote, ele ou meritul demonslrotiei unor inovoiii de oidin
compozitionol constituind un moment de 'inceput ol
oporiiiei orhitecturii moderniste'in RomOnio
Diferile olle publicotii ou di[uzot si onolizot in pooinile
lor demerst,rile pionierilor orhilec'uri, moderne errofene
Rolul lor o [osl loorte imporronrin otrogereo generolie'
de ornitecti o or.ilo, '30, ele ovOnd m"erirr,l cr"reerij uner
plotforme teoretice demonstrotive, uneori chior elogi-
oose, ce o fovorizolocceptoreo si odoploreo noii orhi-
tecluri de cdlre socieloreo romoneoscd '
Activitoteo publicistico si criticd de orhitecturo din pe-
rioodo interbelico o fdcul cunoscute in cele mor
diverse medii ole intelectuoiitotii romonesli ideile
curentului modernist, consemndnd si o moiurizore o
otitudinii crilice si pozitii teoreiice echilibrote, periinente,
co si polemic, si divergente de oprnii.
Texie re[eritoore lo estetlco orhilecturii romdnesti, lo
controversele dintre troditionolism si modernism, ou
cunoscutelemente de more prolunzime prin conkibutio
unor orhitecti precum George Motei Coniocuzino,
Horio Creongo, Octov Doicescu etc.
Aloturi de Morcel loncu, dor toiol independent de
ocesto, Io inceputul onilor '30 vo debuto in fortd orhi-
leciul Horio Creongd co odevdrot fondotor ol orhitecturii
moderne romdnesii.
lrfluento personolitdiii sole osupro colegilor de generotie
o fosl semnilicotivo. El sosesle de lo Poris impreund cu
soiio so Lucio Dumbroveonu in 1927, undeisi luose di-
plomo de orhiiect lo Beoux Arts, bosiionul ocodemismulur
lroncez lo oceo doio Toiusi el vo oduce cu sine ideile
ovongordei europene pe core le descoperise pe coni
propriu siin conloct direct cu publicotiile vremii. Ei devine
[iltrote prin pro
teo li contonold
europene. Horio
expresie modern6, odeseo
inroideouno cu ro[inomenr ,irJ[1u0" compozitie si
/n occeplio so, Horio Creongd nu vo considero miscoorlicles os "Function ond Form" ond "Ihe New
Archifeciure" indicole the direciions considered worth fol-
lowing in thinking out the new projects "The new orchi-
teclure, in lively touch with the {ine orts, hos, like them,
Europeon level, Morcel .lonco considered orchitec-
in Romonio
were.comprised o[ such in-deplh onolyses os those
conklbuted by orchitects George Motei Contocuzino,
from Poris in )927, where he hod token his orchitect's
diplomo oi Beoux Arts, the bostion o[ French ocodemism
72

rea modernd din Romdnio co o disconfinu tlote in istorio
orhiteclurii rom6nesli, eo reg6sind simp/ifofeo Iormold
o c:rhilect'urii nooslre populore, pe core o lronspune
in nor regrslre rnterprelohve. ,,Observ6nd liniile culei
lrecut. Eo poote constitui uno din explicotiile modului
in core o debutot miscoreo modernd in Romonio, [5rd
totonorile unei ovongorde in cdutore de ouiode[inire,
ci cu Iucrdri ce demonsireozo de lo inceput o moturilote
de gOndire, o forld de creotie bine stoponito, osezotd
pe principii noi, core ins6 conlinud roddcinile unei vechi
troditii esretice, indelunq experimentoie de orhitecturo
PoPUloro.
ldeeo ocestei conlinuitdti se vo reg6si si in scrierile lui
George Motei Contocuzino. ,, Arhiteciuro modernd
isi coutd legile lo oborsio utilului, o conslructivului si o
ideii sociole Eo nu este in controdictie cu 16vnele orhi-
iecturii nooslre, ci deschide numoi un lorg registru de
posibilitoti" '
Proiectul ,,monifest" pentru imobilul ARO din Bucuresti,
prin core Horio Creongd se vo impune, o fost seleclionot
in )929 in urmo unui concur in
principolele bulevorde ole c o
orhiteclurd de focturd inedito ie
o lormei si funciiunii. Pono in
193 I , proiectul o ovut o evolutie cu tronsformdri succe-
sive, o jungond in [inol lo o expresie plostico colegoricd,
cu un limbol formol simplificotin fovooreo unei volumekii
lronsonte Apreciot dor si contestot, proiectui o
reprezenlot un moment de cotitu16, influentdnd vointo
si copociloteo creotoore o conlemporonilor sdi
ARHITECTURA ROMANEASCA R RNILON 'gO
Lonsoreo pe scord lorgd o orhifecturii moderne in
RomOnio s-o lScutin primii oni oi deceniului potru, cdnd
o inceput sd fie privitd co simbol ol progresului si des-
chidere spre nouo civilizoiie o secolului XX. Acum eo
vo cunoosle o exponsiune impresiononi6 prin colitote
si contilote, morcdnd definitiv silueto copitolei si o uno-
ro din morile orose ole ldr:i
O odevdroto explozie de creolivitote o inceputin ocesli
oni Eo se vo foce in concordontd cu pulereo de selectie
o mediului culturol romonesc, ior evolulio ei se vo desfo-
suro sub semnul urmdtoorelor corocterisiici:
– Arhitectii romdni ou oclionot independen/ Ei nu s-ou
reunitin grupdri co Bouhous, De Stiil, sou olte osemeneo
scoli core ou generol curente de ovongordd diferentioie
ConturOndu-si independent prelerintele estetice, ou
exprimot insd concerlol, prin prismo sensibilitdtii si o[i-
nitotii ortistice proprii, optiuneo lor legotd de problemeleHorio Creongo would noi consrder lhe modern move-
menl i uous episode rn fhe hrs-
fory o for it regoned the simplictty orchiteiture, which he
Renoissonce etc)" ''
This ossertion expresses whol is evident in his creotions
ond och-
es o con-ceiv one
of th ode
its debut in Romonio, withoul lhe soundings o[o vonguord
in seorch of sel[-definition, but with works thot demon-
nset o moturity o[ rhlnking, o well mos-
olion, relying upon new principles which
rom on old oesthetic trodition, long test
rchitecture.
This ideo of continuity would oppeor olso in the writ-
ings o[ George Motei Contocuzino." ..Modern orchi-
tecture seeks its lows ollhe source oi lhe useful, oI the
constructive ond o[ the sociol ideo lldoes not run counter
on orchilecture o[ o novel kind by how it conceived
[orm ond [unction. Uniil its completion in I 93 I , lhe pro
ject went through successive chonges, reoching in the
end o colegoricol plostic expression, with o simplified
longuoge oi forms fovouring o definite volumetry
Apprecioled ond criticized olike, fie proiectwos o mile-
slone, influencing the creolive will ond copocity of his
contemporories
ROMANIAN ARCHITECTURE lN THE 1930s
The wide scole lounching o[ modern orchitecrure in
Romonio occured in the eorly l93Os, when it begon
to be regorded os o symbol o[ progress ond opening
lo the new civilizolion of the 2Oth century. Now, it would
go through impressive exponsion, in quolit'y ond quon-
tity, definitively morking the silhouette of lhe copitol ond
of some o[ lhe country's big cifies.
A genuine explosion oIcreotivity storted in those yeors.
ll would motch lhe seleclive power o[ the Romonion
cullurol environment, ond its evolution would unfold olong
ihe following lines:
– fhe Romonion orchilects worked rndependent/y. They
did not form groups like the Bouhous, De Stil/ or other
such "schools" thotgeneroted dislinct vonguord curents
Estoblishing independenlly their oeslhetic preferences,
they dld exercise iheir options in motters o[ [orm ond
73

[ormole si funciionole Din oceosid ocliviiote o unor
persono litdti bine individ uol izote, vor opd reo lucrd ri n u
lipsite de tendinte moiore comune, core insd overtizeozd
prin prezento lor osupro independenfei [iecdrui orhiteci,
cOl si osupro modului reloliv unitor in core oceg[io ou
prelucroi intr-o dinomicd continud ceeo ce lronsmiteo
miscoreo modernd internotionold
– Arhitecluro rom6neoscd rnterbe/icd este deporfe de
o reprezenlo o ,,copie" o unor curenle de ovonqordd
defo consocrote /o nrvei rnlernoliono/. Diferito in iemni-
ficotii, eo o osimilot, intr-o sincronizore continud cu pro
prio porodigmd culturold si spirituolo, ceeo ce lonsou
principiile esentiole ole curentului modernist.
zoreo morilor volori universole
O succintd onolizd o procesului de creolie porcurs de
principoli orhitecti romoni dernonslreozd exislento co-
torvo repere comune, eseniio e pentru ceeo ce o 'in-
semnotin Romonio cureniul modernisf in orhiiecturdI Pozifio fofo de coniexlul existentll Principolele repere compozitionol-estetice
lll. Principiile moiore de rezolvore o problemelor
lunctiono le
I POZITIA FATA DE CCNTEXTUL EX/STENT
– Opodunilo dlntre spoliu/ exrsleni
conslruif si no ificoto in primul rOnd
pentru clod tructuro urbond o
Bucuresiiului, disponibilO o oceo doto interveniiilor
importonte lo nivelul orosului si ol cortierului Terenurile
oflote lo dispozitie ofero prilejul unor proiecte integrote
in tesutul urbon conslruii, dor si insertii urbone mo jore,
core ou romos definitorii penlru corocterul orosului
cenke isiorice erou deio conslruite in ocel momeni.
– Foro o fi conlexluolisld in sensul reloiiei cu celelolte
sliluri isiorice, orhirecfuro modernd interbe/icd drn
Romdnro deiermino intr-un conlext construit dot formu-
loreo unor repere spoliole noi, dominoie de volentele
curerlului moderr^isl, co.e conlribuie lo ridicoreo volorii
esietice, compozitionole si [unclionole ole situJui,
prezentond ostfel o formo noud de integrore in
omp/osomenl.
Arhilecturo modernd opereozd cu principiice o de,
Irnesc foor/e clor in roport c,i dote/e noluroie ole siulut,
continond o odopiore fireosc6 si rotionolo lo conditiile
nolurole ole lerenului Acesteo sunl explootote cu con-being o "duplicote" of vonguord frends o/reody con-
secroled wor/d-wide. Differing in meonings, it ossimiloted,
in o continous synchroni2otion with iis own cullurol ond
m whot ihe essentiol principles oi the
t were lounching.
f o congruence con be noted behazeen
of mind of thot time ctnd the modern
expression in form ond funcfion of the orchitecfurol
ochievemenls. Although not deprived of theoreticol
polemics, the penelrotion of the Modern Movement in
Romonio proves the permissiveness ond contri6ution ol
thol generotron oI Romonion orchiiects to ihe ochieve-
ment o[ the greot wor]d volues.
A brieI survey of the creotive process undertoken by
the mojor Romonion orchitecis demonslrotes the exis-
tence of severol common londmorks, essentiol to whot
the modernisl currenl in orchiteclure meonlfor Romonio.
l. Posiiion ioword lhe existing contextll Moior functionol oesthetic londmorks
lll Mojor principles ol solving [unctionol problems
I PCSITION TOWARD EXISTING CONTEXT
otes o r:nilory urbon group, thot does ror compore with
other copilols on lhe Conrinentthe historicol centres oI
wh;cn were olreody constitured ot thol lime
– Withort beino conlextuolist in relotion ro other his.
toricol styles, inter-bellum modern orchiiecture in Romonio
sile, conloining o noturol ond rotionol odiustment to the
noturol ospects of ihe terroin They ore used regulorly
74

secvenld lo distribuireo [unctiunilor in roport cu punclele
cordinole, sou in speculoreo elemenlelor de sislemoti-
orierei respective
– Se remorcd modu/ pudicios de ulilizore o geomehier
(verlicole si orizontole) o porce/e/or exrslenle. Apore
prezentd o relolivd delerminore o formei terenului osu-
pro compozitiei ce conduce lo solutii functionole
si estetice odecvote si lo o utilizore rotionol6 o
omplosomentului
II PRINCIPALELE REPERE FUNCTIONAL_ESTETICE
in core evolueozd orhitecturo modernd interbelico
romoneosco
– Volenle/e unghiulut drept suni speculote cu obilitote
de ceo moi more porte o orhiteclilor. Nu lipsesc rnsd
inlervenliile ce compun severitoteo formelor rectongulore
cu zone cu suprofele curbe. Acesteo din urmd orticu-
leozo volumele riguros croite, inlroducdnd o grodore
o perceptiei. Am puteo spune cd modeloreo suprofetelor
curbe, iocul lor subtil creeozd o notd specifico ugor de
recunoscul.in peiso jul urbon.
– Plosiico [olodelor occentueoz6 oproope constont or,-
zontolifoleo, olterndnd cu elemente verticole, morcote
prin degoioreo unor volume, cu scopul exemplilicdrii
principiului de compozitie sou pentru relofionoreo lui
cu codrul orosului delerminot de evolutio si dinomico
vietii urbone
– in Romdnio srmp/ilofeo Iornald oduso de orhitecturo
modernd o fost pus6 odeseo, chior de p6rintii ocestei
orhitecturi, in legdturo cu forfo orhilecturii populore ro-
mOnesii. Acurofefeo f ormelor, volumele pure, compozitio
sr simp/iloteo rofinold o orhitecturu popu/ore romdnesli,
remorcote si de Le Corbusier lo kecereo so prin
Romonio inceputului de secol, pot fi considerote premi-
sele esentioie ce ou inlesnit gondireo creotoore o orhi-
lectilor rom6ni
III PRINCIPIILE MAJORE DE REZOTVARE
A PROBLEMELOR FUNCTIONALE
Din ocest punct de vedere se conslotd moi multe
niveluri lo core o fosi gondito creolio de orhitecturd
interbelic6:
– Exemplele int6lnile voriozd de /o o odoplo re formold
/o conoonele estelice noi pdnd /o croro/o modernd o
porliurilor, tronsformote in esenlo lor, lo core insd nu
se vo otinge niciodotd flexibilitoteo loiold experimentot6
de orhitecluro occidentold, decot cu cOievo excepfii
notobile.
– Arhitecturo, prin esento ei moi progmotico dec6tcele-
lolte orle, vo exploro direclii functiono/e ce rdspund unor
necesildfi de conlort si ctvilizolie, ce se coniugou per-
fect cu ospirotiile societolii romdnesti Horio Creongd
o[irmo succint concepfio orhiteclurii sole, preluotd si
dezvoltotd de infreogo generofie de orhitecti. ,,O expri-in distributing the funciions in considerotion of the cor.
to odequote {uncfionol ond oeslhelic solutions ond to
o rotionol use of the sile
il. MAJOR FUNCTTONAT-AESTHETTC LANDMARKS
in the evolution o[ inler-bellum modern Romonion orchi-
tecture
– fhe yolues of the right ong/e ore skilfully lurned to
odvontoge by most orchilects . However, interventions
existed thot composed rectongulor volumes with oreos
ol curved surloces The lotter oriiculote lhe rigorously
drown'volumes, inkoducing groduoted perception.
We could soy the moulding of the curved surfoces, their
subtle ploy, gives the urbon londscope o specific [eo-
ture eosy to recognize
– The plostic of the locode olmost constontly empho-
sizes the horizontolily, olternoting with verticol ele-
ments, morked by the cleoronce of volumes, with lhe
gool of illustroling the principle of composition or o[ relo!
ing it to the ciiy environment determined by the evolu-
lion ond dynomics oI urbon li[e.
– ln Romonio, rhe formol simplicity brought by modern
orchilecture hos o{ten been reloted, even by the [others
o[ this orchitecture, to the lorce o[ Romonion populor
orchilecture fhe occurocy of forms, lhe pure yo/umes,
fhe c/eor composilion ond the ref ined sinplicity of pop-
u/or Romonron orchilecfure, noticed olso by Le Corbusier
during his Romonion soiourn ot the beginning of the cen-
tury, con be considered essentiol requisites thot focili-
loted Romonion orchiiecls' creotive lhinking.
ilr MA]OR PRTNCTPLES OF SOLVTNG
FUNCTIONAL PROBTEMS
ln lhis respecl, one con distinguish severol levels ot which
inter-bellum orchiteclurol creotion wos lhoughl oul:
– The coses onolyzed vory lrom formol odiuslment lo
lhe new oesfhelic conons, lo lhe modern shoping of the
iociions, chonged in their essence, which, bul for o few
notoble exceptions, would never reoch lhe complete
flexibility experienced by western orchitecture.
– Archileciure, in essence more progmotlc thon the other
orts, will explore {uncfionol drrectrons thol onswer
reguiremenls of comf ot ond civilizolion perfectly in tune
with Romonion sociely's ospirofions Horio Creongd
stotes concisely the conceplion o[ his orchileclure, cor-
rled on ond developed by the entire generoiion of orchi-
lects: "A sincere ond simple expression oI modern needs
– this is our orchilecture. lt expresses the beoutiful
through simplicity ond the use[ul through comfort This

i Plamodeo o, ViJo,Severo
prorect, i929
Vi lo 'Severo , proiecr, 1929
l'tor o Creongo,
Vi o Dr Petru Grozo Devo,)927 1929
V o Dr Pelru Grozo, Devo,
)927 – )929
Morcel loncu, Vilo Rerch
Bucurestr, 1936 – 37
Vi lo Reich, Buchorest,
I 936 37more sincerd si simpla o nevoilor moderne – iolo orhi
tecturo nooslrd. Eo exprimd frumosul prin simplitote sr
utilul prin conforl Arlo oceosto nu este un copriciu octuol,
utilul si plocuiul sunt odevdruri vechi" '.
Funcfiunecs devine o componen16 hotdr6foore in pro
cesu/ de creo/ie. Necesitdiile [unctionole sunt complexe:
pornind de lo necesitoiile sociole direcle lo necesilotile
legole de psihologio umond, iehno ogie etc , eie repre-
zentond in [inol nivelul de con[ort
I locuinie
ll Progrome sociol-culturole
lll Constructii industriole
I LOCUINTETE
Desprindereo lor din onsomblul reolizorilor de orhi-
leclurd, precum si prezenioreo principolelor directii de
evoluiie, se iustifico prinir-o suito de elemenie ce e depar-
to jeozo co zond distincto in spotiul rezervof orhileciurii
moderne romdnesli. Acesleo sunt.
– Amplooreo sr diversitoteo consiructiilor de locuinte
omplosote in mediul urbon sou in codrul nolurol;
Pondereo deosebil de insemnoiS pe care oceosto
femd o ore in octiviloteo moioritdiii orhiteciilor epocii,
Unitoteo concepluold regosii6 in lucrdri e unui more
numdr de orhiiecti;
– lmpoctul sociol direct o progromului;
– Reo izorile de more voloore din ocesi domeniu,
– Pe plon inlernolionol, ocesl subiect o conslituit o
preocupore de bozo in demersul de lronsformore
[ormolo si functiono o o operelor de orhiteclu16, eo re
llec,ondu-se si in pozit,o orh rectilo' romon.:
Coroclerul specific ol soluiiondrilor in roport cu ceeo
ce lonsose Miscoreo Moderno inlernotionol6,- lnlluento ocestoro osupro orosului prin modeLoreo
codrrrlui rrrhcn'
– Corocterul je pronierol pe core lou ovut locuintele
in deburr,l curentulLi mode'nist in Romon,o elc
cu oportomenle generoose, iluslrond prin prezento lor
copocitoteo economicd o socielolii romdnesii, dor srorl rs not o iemporory whim, the use[ul ond the enioy-
oble ore oncrenl trulhs" '
– fhe Iunclion becomes o decisrve componenl tn lhe
process of creolion. The functionol necessities ore com-
plex: siorting from direcl sociol necessilies, to necess –
complexity
ln brood lines, the themes of lhe works con be grouped
inlo:
I Dwellings
ll Socio culturol progrorrs
lll lndustriol construclions
I DWELLINGS
Singling out dwellings lrom oiher works oI orchitecure,
ond outlining lheir evolution is iustified by o number of
elements thot set them opori os o distinct oreo in mod-
ern Romonion orchitecture. They ore:
– The wide scope ond diversity of housing construc-
tion in the urbon or noturol environment;
The very importontshore ol this theme within the octiv-
ify of most of lhe orchilects oI the time;
– The conceptuol uni! shown in the works o[ mony orchi-
lecls;
lhe direc' sociol impoct ol the prog,om.
– lhe rrost voluoble ochievemenls in rhis oreo;
l.rlernoliorolly, Ihis sr,o ect wor o oos'C preoccJpo.
tion oI the opprooch ro rormol ord [unctiono, -ronsfor
motion in works oI orchiteciure, ond it wos opporent
olso ln the posilion of Romonion orchitects,
– The specific chorocter oi the solutions os compored
with whot the internotionol Modern Movement hod
lo u nched;
Thelr influence on the city by moulding ihe urbon envi-
ronment;
– The grour,d-breoking chorocter of the dwellings ol
the beginning of the modernist curreni in Romonio; etc.
iours dovontoge grOce o l'esprit m6me du Roumoin
soucieux de vivre dons un codre con[ortoble et
ormonieux o lo fois Groce oussl oux orchilectes, jeunesrrttt.illl
76

Arhilecluro locuintei cunooste'in Romonio, in perioodo
dintre cele douo rozboo;e mondiole,,e, mori colego'ii
de progrome:
I Locuinto individuolO – Vilo
2. Locuinte colective cu oportomente – ,,Blockhous"
3. Locuinte ieftine
I TOCUINTE INDIVIDUALE – VItA
Acest tip de iocuinte constituie lemo dezvoltoto cu
predileciie de orhitecti, lo cerereo explicito o invesiitorilor
porticulori Ele ou beneficiot de coniexi urbon fovorobil
in cortierele rezi ose, ce dispuneou
inire cele douo de imporlonte su-
profefe libere d completote cu
construcfii, inch nstruil.
Anii '20 ou cunoscut door cOtevo incercdri ce ou pre
lucrotpremisele esietice ole orhitecturii moderne. O porte
din proiectele'indrdznele, concepute de tinerii orhitecti
ou rdmos nereolizote. Ele ou iosl prezentote in publi-
coliile vremii oldluri de noile formulori teorelice. Exemple:
Vilo ,,Mor Kiso', Vilo ,,Severo", ,,Coso pentru o fomilie"
de orhitecr L. Plomodeolo , din 1929'
Pionierii orhiieclurii moderne romonesli, Morcel loncu
si Horio Creongo, proiecteozd unele din primele lo-
cuinte individuole ce se vor inscrie co in[uzie de noutote
in ocest domeniu. Morcel loncu rdmdne pentru istorio
orhilecturii romOnesti primul orhitect ce o conceputince
pond cu mijlocul onilor '20 locuinte cu vodit corocier
novoior, co mdrturie o intensu ui e[orl leoreiic, militont,
de rospondire si dezvoltore o ideilor Miscorii Moderne
plificote sou cu o volumekie ce oduce in prim plon expre-
sio ploslico o suproleielor mori vilrote Exemple: Vilo
dr Peiru Grozo din Deva 1927 1929, Vilo Corneliu
terice ce intervin in volorile peiso julul existent.
Adevdroio perioodd de preluore pe scord lorgo o
impu sului modernist incepe cu primii oni oi deceniului
potru Se conslotd existenfo unor solutii ce voriozd de
lo o inovotie de [octurd modernd oprito lo nivel form,:1,
supropusd pe o distributie functionolo moi veche, pre,
luoto de lo orhlteciuro secolului lrecut, sou locuinie o
cdror portiu restruclureozd in esen16 spotiul inlerior si
compozilio volumetricd. Acesteo din urma modeleozo
interioru co pe un spotiu viu, flexibil, ior prezento loret cultives souvent encourog6s blen que difficilement
poyes, dons une ville qui n'oppose oux tenlotives de
modernisolion ni de trop grondes difficulles moterielles,
ri des prejuoes et des lrodiIo.rs,nde.ocinobles"
ln the period beiween the wors in Romonio lhere were
three b'ood coiegories ol ,esidento' orchirecrure:
Ind,viduo' dwellir^qs v llos
2. Collective dwellings with oportmenls – "Block-
houses"
3 Cheop dwellings
I INDIVIDUAL DWEILINGS VITLAS
This is the fovourrte dwelling o[ orchitects in which lo
develoo tl^err preoilections ol the erpl c t reques*oI p.i-
vote inveslors Villos benefi,ed [rom o conqenrol urbon
conlext, beMeen the two world wors In ihe residen-
tioi districts of the big ciiies, there were still importont
lree plots which, once buillcn, would complete the buiit
urbon milieu
The l92Os sow onlv o
tice lhe oesthetic requisite
doring pro jecis of young
They were presented in
side the new theories For in
lhe "Severo'V llo, ,l'e "House to. One I-o.nily" by orch;-
lecr L Plomooeolo ol i 92 '
The pioneers of modern Romonion orchiieclure, Morcel
Jonco ond Horio Creongo, designed some of the [irsl
individuol dwellings thotwould occount [or on in jection
of newness. Morcel Jonco remorns the f rsl orchitecl in
the history oI Romonion orchitecture to hove plonned,
storting the mid l92Os, dwellings wrth on obvious
renew ng chorocter, os prooIof the inlense theoreticol,
compoigning effort for the disseminotion ond devel
opment oI the ideos oI ihe Modern Movement in orls
ond orchitecture For instonce, dwe ling, 55 Slrodo
Triniiofii (Moximilion Popper), 1926; ihe FuchsVillo, 33
Strodo Neguslo.r, 1927, the Chopier House, 1928,
ol' in Buctorest. Hor'o Crecnqd's eor y buildinqs -oo,
demonstroie o new logic o[ creotion thoi preservls sim
plified decorotive elements or volumes thotbring to the
lore the plostic expression of the big windowed surloces.
For inslonce, the Dr Petru Grozo Vil o in Devo,
1927 )929 the Corneliu Medreo Vi lo in Buchorest,.1929 Another exomple ol innovolive contribution ore
the villos built by George Motei Contocuzino ot Eforie
between 1929 ond iq:f pio.; ,-" f"., i", ..rl
urol scenery, on the Block Seo Coost, they ore pori oi
the spo buildings iholinlervene in the volues of lhe exist-
ino londscope
The true period of wide-scole modernist impetus siort
ed with the [irstyeors of he fourlh decode We con note
otthol time lhe existence o[ solutions ronging from mod
ern innovolion thof remoined ot o formol level, over
lopping on eorlier funcfionol dislribuiion, token over from
the orchiiecture of ihe post century, to dwellings whose
loclron essenliolly restruclures Ihe interior sptce ond
the volume composition, The lotter shope the interior
os o live, flexible spoce, ond their presence chonges!
De sus in ios / From lop to boltom
Alexondru Zoml ropol, Coso
.l Consionlinescu Bucuresli,r93t 33
I Conslontinescu house, Buchoresl,t93t 33
lon Boceonu, ViJo C6mpino,
1933 l Vil o COmpino, 1933
Duiliu Morcu, Vilo, Aleeo
Modrogon, Bucuresti, 1932 33
Vr o, Aleeo Modrogon,
Buchoresl 1932 , 33
I C Rosu, Vila, str Dr Poloni,
Bucurestl, 1935
Villo, Strodo Dr Poloni,
Buchorest, I 935

' ,li
F';{ 'u'r,-1,,'
*r'iio*ryyry6:ga;1' (-ci r'i-.Lrlit-rnodifico dimenrilni,e spotillr r exterior, ol co-npoz lie
lo nivel urbon, crednd de fopt in sisiemul orosulu, olle
repere formole si siilistice. Se remorco Vi o ,,lnq. Mrclescu",
1930, Vilo A. Bunescu, Vilo Dr Constontinescu, 1932,
Vilo A Thomos, )932, Vilo Dulfu, 1933, Vi o Elisobeto
Conlocuzino, 1934, tootein Bucuresti, orh. Horio CreongO;
Vilo Chihoescu, 1930 3 I , Vilo Wexler, -]93
I , locuinto
in sk Coimotei, 193 l, tootein Bucuresti, orh Morcel loncu;
Coso Elisobeto Cusin, Bucuresti ,193 I orh lon Bozionu;
ViloV Consiontinescu, Bucuresti 193 I -33, orh Aexondru
Zomliropol; Vi o din sir Poris, Bucuresii, 193 l-33, orh
Arghir Culino; Vilo.in str [ondro, Bucuresti, 1932, Arh H
Delovronceo Gibory; Vilo in str. Ateno, Bucuresti, 1933
orh. lon Boceonu; Vilo Cristinel, Bucuresii 1934, orh
Gobriel Cristinel etc
Exisid o evidenid evolutie'in timp dln punct de vedere
formol si iunctionol, slrOns coroborotd cu o[initoleo se
lectivo o orhitectilor folo de noul curent, precum si cu
proprio lor copocitote de o genero si dezvo to directii
oprecierii spre o lormo evoiuoid de expresionism Se
regdsesc oici ornomente simpli[icote de lencuiolo
^os-ezole pe o volumelrie dinomic compuso.
ln libertoteo totolo de exprimore pentru core se opleoz6,
se consloid prezenlo unor eiemenle cu corocler consFonl.
– Geomelrio purd, suprolelele mori vitrofe, subti o
compozifie inlre elementele orizonlole sl verficole ce
genereozo o orhitecturo dinomico
Portiul prezinlo unele elemente comune leqote de
modulde grupore o functiunilor, de distribuire sizonore
o lor, de experimenlore inlensd o lormulei de duplex,
.oL, de flex bi,itote o sporiu,ui irter;o.
– Crgonizoreo locuiniei ore in vedere comunicoreo
spotiului inlerior cu exteriorul, oduc6nd conlinuitote sr
{luidilore spot,o,6
t cu punclele
nle sou more,
o functiunilor.
ii noi si moie
– Trosoluro unitord, prezentd oproope permonent, ro-
mOne insd deloliul de orhitecturo conceputcu moieriole
de foorte bund colitote, cu elegonto sl rofinoment, gondil
co o componenid o unui inlreg
– O zond speciolo o constiluie vilele conslruiie in slo-
tiunile monlone sou morilime Ele se situeozd inlre volor
estelice ce prelucreozd in mod voditdote o e orhitecturri
populore, ominlind de primo etopo o creoiiei lui F.L.
Wright – de exemplu, vile lo Bolcic, orh. H.Delovronceo
Gibory pono io o orhiieciurd consecvenid directiilor
de compozitie lonsoie de Miscoreo Modernd euro
peon6. Exemple. vilo lo Cumpoiu-Sinoio, orh D Morcu,
vile lo Eforie, orh. G M.Contocuzino elc.
Aceste locuinle, ce rdmOn co punctde reger importantrhe d,mensons ot tne exrerior spocu o- tne ( ornposl
lion ot on urbon level, creoiing in focl other [ormol ond
stylistic iondmorks in the town's system. We should men
iion here ihe Engineer Miclescu Villo, 1930, theA Bunescu Villo, the Dr Consionttnescu Vil o, )932,
rhe A Thomos Villo, 1932, rhe Du [u Villo, 1933, ihe
Elisobelo Contocuzino Villo, I 934, oll of them in
Buchoresl, orchitect Horio Creongo; the Chihoescu Vilto,
1930 193 I , the Wexler Vi lo, I 93 l, the house n
Sirodo Coimolei, I 93 I , oll of them in Buchorest, orchi-
fect Morcel Jonco; lhe Elisobeto Cusin Villo, Buchorest,
193l, orchitecl ion Bozionu; the V Constonlinescu
Villo, Buchorest, 193 I ,l933, orchitecl A exondru
Zomliropo; the Villo in Strodo Poris, Buchorest,
I 93 I I 93 3, orchitect Arghir Culino; rhe Villo in Strodo
Londro, Buchoresi, 1932, orchitect i Delovroncecr
Gibory; the Villo in Slrodo Aieno, Buchorest, orchiiect
lon Boceonu; the CristinelVillo, Buchoresl, 1934, orchi
tect Gobriel Crislinel etc
There is on obvious evolulion in lime in poinl of form
ond [unclion, closey corrob,oroted with ihe seleciive
offiniry of lhe orchilecls vis-o-vis lhe new currenlos wel
os in relolion fo lheir own obility to generole ond deve
op new stylistic directions.The exomples ore numerous,
lheir orchiiecture sionding beMeen cubist inIuences ond
composilions in which lhe inlervention o[ the curved sur
foces is someilmes obsessive ond pursues on oeslhel
ic demonslrolion. A speciol ploce is heJd by the
dwe lings ihe formol contentof which reproduces rn on
originol, stylized monner, the elements of clossicor
oichilecture, ond lhis mokes the bolonce oIossessment
slonl chorocler:
– Pure geometry, brg, windowed sur[oces, the subtle
composition o[ horizonlol ond verticol elemenls thotgen-
erotes o dynomic orchiteclure.
– The porty loo, evinces some common elements osso
– A speciol cotegory consists oI the villos built in lhe
mountoin or seo-sjde resorls Their ploce is omonq iheHenrielle Delovronceo Grbory
Vilo. Bolcrc
Villo Bo cic
Du iu Morcu, Vllo, plon,
Cump-tu – Sino o
Villo, plon, Cumpolu Srnoro
Dui[u Morcu, Vil6,
Cumpdtu – Sinoio
Vi1lo, Cumpotu Srnoro
George Moler Conlocuz no
V o Aviono, Eforre. 1933
V llo Aviono. Eforie lQ33
7B

in evolulio moduiui de locuire din Romonio, iluslreozo
moniero in core orhiteclii romOni ou inleles sd sintetizeze
experienfo siinclinolio ortislico personold cu necesitofeo
ocllo de inroire si rocoroo.e, prin recuperoreo unui
ev;dert decolo, ro crvilizorio secorr,lli XX.
2 LCCUINTETE CCLECTVE _ TIP,,BICCKHAUS'
dupo Primu mprimOnd prin prezenio
lor un coro ui, ele ou meriiul co oumodelolsp compozilionole precise
de o lungrrl ebultl rrorcol de Hor oCreongo mobilu ARO intre1929 19 vol impresioncrntde
lucrori pe le in ocord cu prin-
cipiile ce consocrofe, deler-
minonte si
E/emenre de concep|e comune oceslor locuinle se
remorcd cu usurinid:
– Pionul oportomentelor se dezvoltd in iurui unui nucleu
ceniro generos dlmensionot, constiluit din comero de
zi ln reloiie direct6 cu uno din ceielolte incdperi de locuii,
oceosld ieqoiuro [iind elementul de flexibl itote ol
iocuiniei.
Apore odeseo ulilizot principiul zonorii functiunilor
de noopie si de zi
I
i
– Bolcoonele, logiile si retrogerile de lo ultimele niveluri
poriicipo lo comunicoreo spotiului interior cu exleriorul.- Evidenliereo elementelor orizontole de compozitie
o lotode or.
– Structuro de rezistenlo reolizoto din codre din belon
ormol permile flexibilitoteo oportomentelor, precum si
comportlmenloreo diferiid o nivelurilor unui imobil, in
lunciie de comondo investitorilor
Grijo cu core suntconcepule si reolizote elemenlele
de detoliu, moteriolele de foorfe bund colitote, o ese
cu discern6mOnt, designul interior ce preio in plonul
secund ol construcliei ideeo generolo o proiectului,
consiituie si ozi un exemplu de pro[esionolism
ln ce priveste roportulin core se oilo volumul conslru/l
cu pozilio ompiosomenlu/ur, se disting cdtevo situolii
tipice:
– ClOdiriinscrise intr un front linior exislent, determinoie
s1,,, ' co olirioment si reg m de iroltirre oe leqislotio
urbond in viqoore. Exemple lmobilul ,,ASlT" irr M
Eminescu, Bucuresli, orh R Bordenoche; ocuinle in slr
Armeneoscd, Bucuresti, orh .leon Mondo, Coso Rodu
Teodorescu, Bucuresti, orh. Nicu Georgescu.
Clodiri omplosote lo interseciio o doud sou moi mulle
ortere de circuloiie, lovorizond o compozitie volumetricooeslhefic volues thot obvi I the pog
ulor o,rchilecture, recolling righl's cre-
otion (lor exomple, Villos in lo-uronceo
Gibory), up to o consist ections of
composition lounched by the Europeon Modern
Movement, for exomple, Villo in Cumpotu-Sinoio, orchitect
Duiliu Morcu; villos in Eforie, orchitect G.M Coniocuzino
etc
These dwellings,
lulion o[ housing
orchitects synlhes
tic inclinotion with
ing up with 2Ohcentury civilizolion by [illing on obvious gop
2 CCLTECTIVE DWELLINGS – 'BICCK_HCUSES'
The design e/emenls common to these dwellings con
be eosi y distinguished
The plon o[ the oporiments is developed oround o
centrol nucleus of generous dimensions, consisting of
o living room in direct connection with the other rooms,
this connection being the element of dwelltng's flexibility.
– The principle of zoning night ond doy [unciions is often
employed.
– The emphosis on ihe horizontol elemenls in the com-
position oI the focodes
– The superstructure mode o[ reinlorced concrele
fromes ollows for llexibility in the oportments, os well
os the di[[erenl poritior^ing oI tne tloo,s of o bui,d;ng,
in keeping w'tl^ lhe inveslo's order
– The oilentive design ond ochievement of the detoi s
lhe posrfion of the /ocolon, severoi typicol siluoiions con
be distinguished:
Buildings inserted in on olreody existing lineol front,leon Mondo, mobil de locuinte,
propreloleo rng I Bermon,
Bucuresli
Aportment blocf , Property
ol enq I Bermon, Buchorest
Alexondru Zomfiropol. Coso
prof. Chiritescu Arvo, Porcul
Domenirlor, Bucuresti, I 933
Pro[. Chirltescu Arvo buildinq,
Porcul Domeniilor, Bucho16st-
Emil Nddelde, mobilul de
locuinle,,Scolo", Bulevordul
Mogheru, I936 3Z (disporur)
,,Scolo" oporlment 5 ock,
Boulevord Mogheru, Buchorest,
1936 – 37 {destroyed)
A exondru Crivez, lmobil de
locuinle, Bulevordul Ano lpotescu
(Loscdr Cotorgi), Bucuresti
Aportment 6lock, Boulevord Ano
pdtescu ( Loscor Coiorqi), Buchoreslt'T-!–.TEF

Er
EI
il
,: EI
!I
De sus in los/From top lo bollom
Richord Bordenoche, mobilul
AS T, str Ern nescu, Bucurestr
r 936- 39
ASlT"6urldrng, Strodo Eminescu
Buchoresl, 1936 39
l.l Georgescu, Coso Rodu
Teodorescu, Bucuresh, 193 l
Rodu Teoclorescu house,
Buchorest, I 93 I
Den Suvulp ,u 5o ,.ly " ,rg,'
mob,l de ocu nte. Bulevordu N
Bdlcescr, Bucurest, I 933
Aporlment block, Boulevord N
Bolcescu, Buclrorest 1933moi spectoculoosd Diversitoteo solutiondrilor surprinde,
eo iroverseoz6 un registru [ormol loorte voriot, pornind
cu preponderento de lo utilizoreo elemenlelor recion-
gulore, o occentele verlico e ole volumelor de coll,
tinzOnd in iimp spre o compozilie moi romonticd, core
sondeo26 efeclele suprolelelor curbe, ce le conlirm6
rolul de ,,bolomo" in orliculoreo volumelor componenle
Exemple: lmobilul ARC, orh H Creongo; lmobilul
,,Adriotico", orh Rudolf Froenkel; locuinte in str
Slirber-VodO, orh Duiliu Morcu; locuinle in str M Rosetti,
orh Morcel Locor; toole in Bucuresti elc
Clodiri situole in irontul unor piele importonte ole
orose or, ce dilerd net co orhitecturd de contextul exi-
stentconstruii, dor core se inscriu crmonios in porometrii
urb,oni conferiir de sil
Clodlrl ce beneflclozo de omplosomente izo oie
conslitulnd constructiile,,turn" cu compoziiii iibere
Exemplu. lmobilul din sir lzvor nr 2 Bucuresii, 1934-35,
orh Aurel Ghinescu
Clodiri cu regim de inoliime redus, ce pot [i io rondul
1or independente, omplosole inlr-un fronl existenl, cup o-
ie sou determinoie de vecinoldti cu colcone, sau clddiri
cu coll
Vorieloteo tormolo supropusd pe exprlmori profund
personole genereozd efecle esielice inedite Locuiniele
coleclive ou dominot spotiul urbon interbelic E e pot fi
considerote poote cele moi reprezentotive intruchipori
ole modernismului prudent, fdrd ostentotio unui spirit
revoltot, demonstrOnd o putere de stobiLitote, de
conlinuitote, lipsitd inso de teomo neiusti[icolo fo]o de
influeniele stroine Tinuto Jor elegonto, cu tendinie spre
,,closicizoreo" noilor conoone esletice, conservd
elemente de sinlezd intre noutoleo curenlului Modernisl
si spiritul cu lurol outohton
3. LOCUINTETE IEFTINE
Aceosto cotegorie de locuinte, inscrisd lo nivel
internotiono prinlre principole e coutori in intenlio de
o rezolvo problemele slringente o e locuirii, cunoostein Romdnio door solutionori izolole, preo putin
semni[icotive co inovolie sou co omploore Ecoul orin
productio de orhilecturo o [ost destui de slob,
inregislrOndu-se door cdlevo exemp e de iotlzori fdcute
in ocest scop. Aceste exemple le gosim omplosote pe
terenuri llb,ere, speciol sistemotizote, cu locuinle cup ote,
cu dezvollore pe porier, sou porter si unu doud nivelur.
GOndite so dispund de un conlori minimol, ele ou poriiuri
rezonobile, in core funcliunile sunt e[icienl distribuile
II PROGRAMETE SCCIAL_CUTTURALE
Modernitoteo, in occeplio societotii interbeiice,
cuprindeo in domeniul clodirilor sociol-culturole si
obordoreo unor temotici noi, ior progromele deio
consocroie vor fi privite de pe pozitii diferite foto de
orhilecluro secolului kecut. Dorinto exolicitd o investiiorilor
de o pdtrunde in consliinio publicul'ui cu o imogine de
[octu16 moderno se coniugo cu inlentio tlnerilor orhitecti
de o lonso prin lucrorile lor nou curent ol epoci .
Concursurile de idei orgonizole penlru investitiileslricily estoblished in lerrns o[ olignment ond height
regime by the urbon legisloiion in [orce. Exomples. lhe
ASIT buildings in Strodo Eminescu, orchiiect Richord
Bordenoche; dweliings in Sirodo Armeneosco, orchr-
tectJeon Mondo; the house Rodu Teodorescu, orchi-
tect Nicu Georgescu, ol ln Buchoresl etc
– Buildings ploced ot o crossing of lwo or rnore orter
ies, [ovouring o more spectoculcrr composition oI vol-
umes. The diversily o[ lhe solulions is surprising, troversing
o very wide ronge of lorms, storting preponderonlly
from the use ol the reclongulor elements, io the verii-
col occents oI ihe corner volumes, developing in time
toword o more romontic composition, thot iries the
effects of curved surfoces ond con[irmino iheir role os
"hinges" in lhe orticulotion of the inc ujed volumes
Exomples: The ARO bui ding, orchitecl Horio Creongo,
"Adriotico" building, orchitect RudolI Froenkel; dwellings
ln Strodo Stirbei-Vodo, orchitect Dui iu Morcu; dwellings
ln Strodo Morio Roselll, orchitecl Morcel Locor, ol in
Buchoresi eic
– Buildings ploced in mporlonf squores, the orchitec-
ture of which is quiie diflerent from lhe olreody built con-
iexf, yet hormonlzed wilh the urbon porometres con-
ferred by lhe site
– Buildings erecled on isoloted locotions, such os the
"tower" buildings, wilh free compositions. Exomp e.
dwel ings in Strodo lzvor, Bucuresli, 1934 35, orchi
iect Aurel Ghinescu
– Buildings with o reduced height regime, fhot con be
in lurn ndependent, ploced in on extont lront, coupled
or determined by neighbourhoods with blind wolls or
corner buildings
The vorieiy of forms overlopping profoundly personol
expressions generotes motchless oeslhetic effects
Collective dwellings dominoted the inter-bellum urbon
spoce They moy be considered lhe most represento
live expressions of coutrous modernism, lree ol the oslen
3 CHEAP DWELLINGS
This cotegory o[ dwel ing, ot on internotionol level omong
the moin experimenls in o bid to soive the criticol hous-
orchilects l-1 Creongo or Honciu
PADCEJ-ADLA VATM. L']i' .
Pt.^q i!.ti a.". -uIt
BO

– Constructii pentru sdndtote
Constructii pentru involdmint, culluro e si odminislrolive
– Constructii pentru expozitii nofionole si internotionole
CONSTRUCT]i PENTRU IURISM SI TOISIR
un subiect de studiu nou, ducond lo rezolvdri deosebiie
O succint5 onolizd permlte s6 se constole:
– Holelunle omp/osofe in mediulurbon ocumuleoz6 o
tendinto de menilnere o tinutei ce tinde spre
monumeniolilofe, prezentond in generol o trolore
verticolo o fotodelor si o compozitie volumeiricd cu
tendlnte spre o severo disciplino o [ormelor. Ele
pdsireozd cevo din sobrietoleo clodirilor existente 'in
centrele morilor orose Totusi noutoteo se monilesld in
Hotelurile siluole in codrul ncsfural, de[init de elemente
de relielspecloculoose, certifico obi itoieo cu core sunt
volori[icole coiitotile sitului, inscriind volumul ormonios,
rotionol odoptondu lo corocterul mediuluiincon jurdtor.
Se remorcd tendinto in trotoreo volumelor cu registre
orizontole, olierndnd suprofelele pline cu zonele vitrole,
morcole pe olocuri de occente verticole Proiectele delin
directli functionole clore, in consonontd cu o utilizore
eficientd o colitotilor terenului, o orienlore optimo o
incoperilor deslinote publicului, cu o corecto reportizore
o onexelor ce deservesc buno [unctionore o hoielurilor.
Exempe: Hotel ,,Bel1ono", E[orie, 1933 orh G M
Contocuzino''; Hotel Coto 1400, l93O-32, orh
M Cheremboch si I Teodorescu eic
Altd cotegorie de constructii egote de ocesi progrom
de lurism si oisir o reprezint6 cose/e sr comine/e de
odihnd Construite de obicei pentru [unctionorii unor
socieldti porticulore sou de slot, ele confin spotii pentru
ociivitoti de club, reuniuni sou unitdli de cozore de focluro
unui hotel Libertoteo progromu ui, colitotile deosebite
ole omplosomente]or ou stimulot eiobororeo unor pro-
iecie'in core predomind coerento si [orto expresivo.
Exemplele existente sunt edificotoore: Coso de odihnO
o Societdtii Goz – Electro, Snogov, eo esle repre-
zenlotivd penlru octiviloleo unuio dintre morii orhitecti
si profesori oi epocii, Oclov Doicescu Se regdsesc oic
suprofeteie simple, unghiul drepl, lronsporenlo morilor
De lo slOngo 1o dreopto
From leh to right
L A Hrrsch, D G Go in, lmobilu
Ghllodi sl Ropopporl, Bucuresti,
r 932-33
Ghilodi ond Ropopport bullding,
Buchorest, 1932 33
lloncru, Porcelore Volro
Iumrnoosd, Bucuresli
Volro Luminoos6 oreo, BuchoreslII SOCIO_CULTURAL PROGRAMS
– Buildings for tourism ond Ieisure
– Buildings for heolth core
– Buildings for educoiion, cullure ond odminlskotion
– Buildings [or nolionol ond inlernotionol expositions
BUILDlNGS FOR TOURISM AND LEISURE
Considered for good reoson io be o modern octivity,
exponded storting with thot lumullous period o[ hislo
ry, tourism, enfertornment ond implicilly the hotel con
struclions lo motch them, lind on expression in inleresl
ing proiects ploced in urbon setiings or in seo-side ond
mounioin resorfs thot offered o novel subject of study,
eoding to speciol solutions. A brief onolysis leods to
lhe lollowing [indings:
inqs existinq in the city cenlres However, ihe newness
is monifesl in [unciion ond longuoge of forms, relying
on elegonce ond o simple ond dignified composition.
Exomples: Holel ARO, 1937 38, Brosov, orchitect
H Creongo; Hotel Ambosodor, ,1935 36, Buchorest,
orchiieci Arghir Culino; Hote Sovoy (Cino), Timisooro,,l936, orchitect Michoel Wolf etc
Hole/s p/oced in o noturolsefling, delined by elements
oIspectoculor outline, show on obllity lo lurn to odvon-
toge ihe quolities oI the site, inserting the volume in o
odlusting itto the
ere lhe opprooch
s olternoting solid
d here ond there
by verticol occents The projects hove cleor lunclionol
direciions, in hormony with on e[[icienl employment of
lhe ierroin's quolities, on opiimol orientotion of ihe rooms
meont lor the public, with o suitoble distribution of he
onnexes serving ihe smoolh [unctioning of hotels
Exomples: Hoiel Bellono, 1933, E[orie, orchilect G M
Confocuzino '; Hote "Level 1400', l93O-1937, orchi
tects M Cheremboch ond I Teodorescu elc
Another cotegory of bui dings reloted lo tourism ond
leisure includes the hoste/s ond res/ houses. Usuolly built
[or employees o[ privote or sloie componles, they con-H Creongd Hote ul ARO,
Brosov, l93Z-38
ARO Hotel, Brosov 193/-38
M Cheremboch, I leodorescu,
Holel ,,Coro 1400" Srnoro,
1 930.33
,,Level l4OO" Hotel, Sinoro,
r 930 33
lr
Arghrr Culino, Holel Ambosodor
Bucuresl,1935 36
Ambosodor Hole, Buchorest,
r935-36I
8

De sus in los / [rom top to bo]tom
Conslonlin lolzu, Cbmlnu
Corpului Didoctic, Eforre, l93Z
Hoste for lhe Teocher Stolf,
Elorie, )937
Angelo Viecelli, Sonotoriul
Cormen Srlvo, proiect pentru
concurs, I 936
Cormen Sllvo Sonotorium,
pro;ect [or contesl I 936
lu ion Descu, Gh Honer e,
Sonoloriu Cormen Sivo, proiect
penlru concurs, 1 936
Corrnen Silvo Sonolorrum proleci
lor contesi, 1936
De lo dreopto lo slongo/from
riqhr ro leh
Horro Teodoru, Solo Dolles,
Bucu resli
Do les Ho , Buchorest
C'igore lonescr, Cent u Sorito,
Voslui
Med co Cenlre, Voslui
Gobr el Crisl nel, Colegrul
Acodemic ol Un versrlohr Reqeie
Ferdrnond I, Cltl 1937 /
Acodemic College ol lhe Kinq
Ferdinond 1 University, Clui 193/zone vitrole, fluento spotiilor interioore, reunite 'inlr-un
gest creotor ie Cominul
Corpului Did remorcobil
proiesor orh propie .noi
multde prog isolui incon
iurdlor, constructio se inscrie in orizoniolitoleo liniilor
posoiului moritrm
CONSIRJCTII PLN I RU SANAIAI F
Se remorco o preocupore sporild pentru conslrucliile
din domeniul ingriiirii sonototii Spito/e/e si In speciol
sonoforii/e, devin o lemd importonto lo nive mondiol.
Nu ne surprinde deci foptul cd sunt consemncle nume
preocuporii penlru o e^presie p osllcd simp 6, cu vo-
lume rezullole din compunereo ingenioosd o corpuri or
cu o geomeirie puro. sintelizond copocitoteo creoioore
o unoro dintre cei moi de seomd orhilecii romoni, ocesie
clodiri ou rdmos co elemente de referinto pentru
orhitecturo modernd dintre cele douo Rozbooie
Mondiole Exemple de morc6 sunt. Sonoloriul Crucii
Rosii ,,Torio" Covosno, 1935, orh. Pro[. Grigore ]onescu;
Sonotoriul ,,Popper" Predeol, I 936, orh. MorceJ loncu;
Sonoloriul ,,Bugoz" , Ceioteo A bd, I 93 3 – 34, orh
Angeilo Viecel i..Se constoio exislenia unei conceptii
echilibrote, bine formolo si stoponito in roporl cu ceec
ce se consldero co [iind aportul de nouiole odus de
Miscoreo Moderno si de ceeo ce se insiitu se dejo co
,,Stil Internoiionol"
CONS RUCIr PtN]RU INVAIA,VNNi,
CU LTU RALE SI ADMIN ISTRATIVE
Amplosomentul lor, prin naluro lemoiicii, esle exclusiv
volutie
Penlru
izare"
rdec;
prelucro o nouo concepiie de orhifectu16. lnstitutii
culturole co Acodemio RomOnd l:oc opel lo orhitectii
lineri, dor dejo consocroli, penlru intocmireo unor
proiecte odeseo de[initorii pentru prestigiul bres]ei in
generoi. Exemple: Fundolio ,,Dolles", Bucuresti I 932,
orh Horio Teodoru'u; Biblioteco Acodemiei Rom0ne,
invdtdm0ntse remorcd prinlr-o renunlore lo orice formotoin spoces [or club octivilles, meeiings ond hoiel-like
occommodolion unils. The freedom of the progrom ond
the speciol quoliiies of ihe sites stimuloted the elobo
rolion o[ proiecls in which coherence ond force of
BUITDINGS FCR HEATTH CARE
There wos on increosed preoccupolion with heolth core
bu ldings. Hospi/ois ond especiol y sonoforio become
on importonttheme oll over the world. So the foct comes
os no surprise lhot numerous broinslorming compelitions
were orgonized lor such programs, nor lhoi,the works
from thls period ore emb,lemotic of inter-bellum orchi-
modern orchitecture between the two World Wors
Represenlotive exomp es: The Torio Red Cross
Sonotorium, Covosno, 1935, professor orchitect Grigore
lonescu; the Popper Sonotorium, Predeol, 1936, orchi
iect MorcelJonco; the Bugoz Sonotorium, Cetoteo Albo,
I 933 – 34, orchitect Angello Viecelli. We distinguish here
o wel bolonced, distin"ct concepiion mosterJd in relo
lion to whot is considered os being the newness con
tributed by lhe Modern Movement ond to whot hod
olreody been instituted os "lnternotionol Style"
BUILDINGS FOR EDUCATION, CULTURE
AND ADMINiSIRATION
By noture, these buildings ore locoted exc usively in on
urbon seiiing. The sioges ond course of lheir evolution
wenl beyond whot wos ovoiloble in terms of lrodition-
ol options for the monumentol lnvestors open to
"Europeonizoton" supported the orchiiects' olmosf
unonimous tendency lo come up with o new concep
tion of orchiieciure. Culturol inslitutions like the Romonlon
:ErrttEittrltEEtGtt
h

de decorolivism Coufdrile [ormole si [unctionole inre
gistreozd.solturi spectoculoo^se, generote de impero-
tivele pedoqogiei moderne. in o&sle corocterisiici se
inscriu: un proiecl penlru Scoolo Comerciolo, 1932,
rdmos nereolizot; Grupul Scolor Mihoi Brovu, Bucuresti,
193/; Scoolo pentru copii mici ,,Floreosco", Bucuresti,
Conslruc e de morileproiecte porcurilor.Exemple [, Bucuresli
I 929, orh. M.loncu; Proiect peniru Sfodion Muncitoresc,
str. Veseliei-Filoret, Bucuresii, 1930, orh. Toscu Ciulli;
Stodionul ONEF, Bucuresti, I 933 – 39 (disporut) orh
H.Creongd.
Se conslruiesc ocum si noile cl
gdn: Goro RegolO Bucurest
Regolo Sinoio, 1936, orh. D.M
Albd si Aerogoro Cern6uti, orh
proiecte noutoteo progromelor se inferfereozd cu so
lutiile functionole rotionol g0ndite Desi pdstreozd o
nuonio de monumentolitote, ele se detoseozo de orhi-
tecturo troditionolo, urmorind consecvenl o odoptore
lo cerinlele impuse de [unctiune.
Clodirile publice pentru birourr si sedii de /irme devin
o temd de proiectore lrecvent solicitoto de di[erifi co-
moi reprezentotivi orhitecli romOni Dintre numeroosele
exemple existente omlntim: Proieci pentru Polol
Administroliv CFR, 1930, orh. Titu Evolceonu si
O Doicescu, Polotul Telefoonelor, Bucuresti, ,]933,
orh Louis Week, Wolter Froy, Von Soonen Algi; Sediul
tirmei Kocsis, Brosov, l93O-33, orh. lon lonescu;
Proiect pentru clodireo ISAR, I 936, orh D Morcu; Sediul
Monopolurilor de Stot, Coleo Victoriei, Bucuresti,
1934-41, orh. D.Morcu; Coso de osigurori, Brosov,
1935 -37, orh. l lonescu; Coso Centrolo o Asigurdrilor
Sociole, Timisooro, 1936 orh lonescu si Leibo Simon;
lmobilul,,Adriotico", Coleo Victoriei, Bucuresti, I 935,
orh Rudolf Frcenkel, Teller si Sdvulescu etc
Lucrorile cu ocesle temolici, unele complet noi, oltele reirr
terpretote de pe poziiii noi, ou fosl un prilei de porticipore,
prin coniribulii voloroose, lo creoreo unui slolul nou ol orhi-
lecturii si lo modernizoreo progresivd o cenlrelor urbone.
Fxpozitule nolionole si internolionole ou conslituit Jn pr;lei
de ofirmore o reolizdrilor culiurole si economice. Dintre
expozltiile orgonizoie in tord, ,,Luno Bucurestilor" devine
in perioodo interbelcd o monifestore de trodiiie De lo
primo so edilie in 1935, omplosoto in Porcul Corol si
initioi6 de primorul copitolei Alexondru Donescu, se
constofd preocuporea pentru lemotico consocrotd pro-col, monumentol orientoiion, ond the introduclion o[ new
elemenls ln compositionol struclure
The buildlngs [or sporls octivities ore ossocioted with
fhe big proiects to deve op green belts ond porks. The
exomples ore numerous: the Kisseleff Swimming Pooi,
Buchoresl, 1929, orchitect M..lonco; ihe Project for o
Workers' Stodium, Strodo Veseliei, Filoret, Buchorest,
1930, orchitect Toscu Ciulli; the ONEF Srodium.
Buchorest, 1933-1939 (no longer extont), orchiteci
H Creongo
wouid meet the lotest [unctionol necessities ond ihotdis
iinguished lhemselves by sober ond hormonious pro
portions, being creoted by some of the most repre-
sentcfive Romonion orchitects. OI the numerous exist-
ing exompies we mention: Proiect for the Roilwoy
Administrotive Poloce, 1930, orchitects Titu Evolceonu
ond O Doicescu; the Telephone Poloce, Buchorest,
I 933, orchilects Louis Week, Wolter Froy, Von Soonen
Algi; Kocsis compony building, Brosov, 1930 1933,
orchitecl H.Colomon; Proiect [or the ISAR buildtng,
1936, orchitect D.Morcu; Siote Monopolies Building,
Coleo Victorlei, Buchorest, 1934 194 I , orchitect
D Morcu, lnsuronce House, Brosov, I 935 – I 937, orchi-
tect I lonescu; Centrol House of Sociol lnsuronce,Toscu Ciu lr, Slodion munc –
loresc, Strodo Vese lei,
Filorei Bucuresli, proiect
Worker's Stodium, Strodo
Veseliei, Filorel – Buchoresl
Hollos Colomon. Firmo si vilo
Kocsrs, Brosov, 1930 33
Kocsis Compony ond Villo,
Brosov, l93O-33
Lours Week, Woiier Froy,
Von Soonen Alqi, Polotul
Telefoonelor, Bucuresti, I 93 I -33
Telecommunicotions buildinq,
Buchorest, l93l -33
Ociov Doicescu, Titu Evolceonu
Polotul Adminiskotiv ol CFR, proiect
Adminiskotive Poloce of CFR, project

Jeon Melun, Povilionul induslriei
de geomuri lo Expozilio lndustriei
RomOnesii, Bucuresii, 1934
Povilion of the Gloss lndustries ot
lhe Romonion lndusiries
Exposrlion, Buchorest, I 934
N Nede escu, Povilionul CFR lo
Expozitio ,,[uno Bucuresti or",
I 938
CFR Povilion ot ,,Buchorest
Monlh" Exposition, 1 938
H Creongo, H Georgescu,M Ricci Expozilio
,,Luno Bucurestilor", I 938
H Creongo, H Georgescu,
M Ricci ,,Buchoresi Month"
Exposition, 1 93Iblemelor legote de evolutio oroselor si sistemoiizore
urbond Expoziio se integro inlr-un progrom de onver
gu16, coslituil cu scopul orgonizdrii urbane iudicioose
o principolelor orose ole torii si in speciol o copitolei
Porcu Her6strdu o gdzduito porle din editiile urmdloore
ole ocestei monifestori Amenoioreo si sistemotizoreo
ocestui loc de ogremeni, ce beneficlozo de un codru
noturol remorcobil, o focut si eo porte din octiunile orgo-
nizoiorilor Expozitiei Povilloonele expoziiionole au
[ost concepute co si componenle ole unei orhiiecturi
reprezentotive, motivond ostfel o conionore o registrului
formol moi mult in slero tentelor closrcizonte decdl in
zono curenlului modernist Optiuneo stilistico o oceslor
povilioone tinde so se opropie de formulele neoclosice
germone sou iioliene, ce ou generot'in onii '30 premi-
zele oporlliei 'in oceste tdri, co si pe intreg conlinentul,
o oso zisei ,,orhiiecturi reprezentolive"
Expozifiile internotionole ou oleril posibilitoteo deschiderii
spre schimbul de in[ormotii si idei in domeniile stiintei,
tehnologiei, ortei si cullurii in generol Povilioonele
RomOniei lo diversele editii o e ocestor reuniuni interno-
tionole o fosl subordonote co gOndire oceluiosi sislem
de reprezentotivilote, ce promoveoz6 o orhilectu16 mor
putin directionoid spre Miscoreo Moderno, indreptoio
spre neoclosicism, sou siilul neoromonesc, cu vddile
inlentii'inso, de cloritote si simplitole formoio, ce denoto
un mod originol de decodificore si pre,Jucrore o co
noonelor stilistice Aminiim oici: Expozitio Torg o Industrlei
RomOnesti 1934, Povilionul lndustriei de Geomuri, orh
leon A.Melun; Povilionu Romoniei lo Expoziiio lnternotio-
nold Bruxe les, ,1935, orh C.Mosinschi; Povilionul Romdniei
lo Expozitio lnternotionold, Belgrod, 1932, orh Victor
Smighelschi; Povilionul Romoniei lo Expozitio Inlernotiono o,
Poris, ,1932, orh DMorcu; Restouronlul romdnesc lo
Expozilio lnlernotionold, Poris, ,193/, orh D Morcu; Expo
zitio ,,Luno Bucurestilor", Bucuresti, 1938, orh H. Creongo,
Horolomb Georgescu, M Ricci, l. Dovidescu, ing Vlod
Rodovici; Povilionul oficiol ol RomOniei lo Expozitio
lnternolionold, New York, .1939,
orh. G.M.Contocuzino;
Povilionul Romdniei lo Trienolo de lo Milono, ,]94
I , ornN lo Expozitio ,,LunoBu u. lmporlonlo Expo lrebuie privito inpri cullurole, tehnice
si stiintilice pe plon notionol si internotionol puse in contoct
direci cu cele moi imporlonte monifestori mondiole ole
perioodei
III CONSTRUCTIILE INDUSTRIALE
Domeniul conslruciiilor industriole, in oporenlS moi
puiin specloculos pentru creotio de orhitecturo in ge
nerol. bene[iciozo oe un impuls creoto. imporlonl.
Urioso tronsformore c tehnologiilor induslriole devine
o necesitote obieciivo in modu de conformore oTimisooro, 1936, orchitects I lonescu ond Leibo Simon;
the Adriotico Building, Coleo Victoriel, Buchorest, 1935,
orchitects R Frcenkel, Teller ond Dem S6vulescu etc
The works wiih such lhemes, some completely new, oth
ers reconsidered from new posiiions, were an oppor,
tuniiy io moke vo uoble contributions in fhe creolion of
o new stole o[ orchitecture ond lhe progressive mod-
ernizotion of urbon centres
The noiionol ond internotionol exposiilons were oppor
tunilies lo disploy culiurol ond economic ochievements.
Among the shows orgonized ol home, the Buchorest
Month become in the inler-bellum period o iroditionol
evenf From its unvei ing in 1935, locoted in Pork Corol
ond initioted by the moyor A exondru Donescu, one con
Herosirou Pork hosted port of lhe evenl in subsequent
yeors The developmeni ond plonning oI thot recre
otionol oreo wiih its remorkoble noturol scenery wos,
iisel[, one o[the octs oI the Exposition's orgonizers. The
exhibition povilions were conceived os componenis in
o represenlolive orchileclure, ihus inspiring o ronge of
forms thot remoined more clossicol thon modernisi The
sty istic oplion of these povilions iended more to ihe
Germon or lto ion neo-clossicolformuloe thot generoted
in the l93Os the requisites of the emergence in those
countrles os well os the contlnent over oI the so-colled
"represenlotive orchilecture"
The internolionol expositions poieniiolly olfered on
open exchonge of informotion ond ideos in the domoins
oI science, technology, the orts ond culture generolly.
Romon o's povilions in vor ous yeors of such iniernotionol
convocotions were dominoted by o woy of thinking
obout o representotive plon thot promoted on orchi-
leclure less oriented to lhe Modern Movemenl, lhon
eo-Romonion slyle, though with
I clorily ond simpLicity lhot indi
' ;L lr: i l,: Th'" ?:ffi:: 😕
Gloss, otihe Romonion lndustries Exposiiion, I 934, orchi
teci Jeon A Melun; The Buchorest Monih Exposition,
Buchorest, .1938, orchitects H,Creongo, Horolomb
Georgescu, M.Ricci, I Dovidescu, engineer Vlod
Rodovici; The Romonion Povilion oi the lnternolionol
Exposition, Brussels, 1935, orchltect Constoniln
Mosinschi; The Romonion Povilion of lhe lnternotionol
txposii on Belgr ode, I 93 7, orchitect Vicror Smiqelsc hi;
The Romonion Resiourontolthe internotionol Expbsiiion,
Poris, 1932, orchiiect D.Morcu; The Romonion Povilion
oi the lnternotionol Exposiiion, Poris, 193/, orchitect
D Morcu; The Romonion Povilion ot the lnlernotionol
Exposiiion, New York, 1939, orchitect G M Contocu-
zino; The Romonion Povilion ot ihe Trienniol, Milon,
194 1, orchitects N Nedelescu ond N Cucu; CFR
Povilion ot the Buchorest Monih Exposiiion 1 940,
orchitecl N Nedelescu etc
Constonlin Mosinski, Povilionul
RomOniei io Expozitio nteroctro-
nolo, Bruxelles, 1935
Romonron Povilion ot Ih-.
lnternotionol Exposiiion, Bruxeiles,
I 935

o spotiului de productie, de posibilitotile oferire de
structuro de beton ormotsi nu in ullimul rond de un nou
sistem de selectore o reperelor esietice.
Printre lucrdrile notobile ce ou permis inscriereo
conslructiiior industrioie in rondul odevdrotelor creotii
de orhilecluro se numdrd si cele reolizoie de Horio
Creonqd pentru firmo Moloxo, in Bucureslizc Esle
vorbo de lnlroreo principoio, 1930-31, Fobrico de
tevi, I 935 – 36, Povilionul Administrotiv, I 936 Merito
consemnol si oporlul oltor orhitecti lo lronsformoreo si
evolutio clodirilor industriole spre lucrori ce le confero
sfofutul de orhitecturd indusfriolo modernd Tendinto
functionolistd si inovotio estelic6 se regdsesc intr-un sir
importonl de lucrori cu temoticd industriold: Ateiierele
si onexe e Grivito, Bucuresti, I 930-40, orh Morio
Cotescu; Uzinele lAR, Brosov, 1933, orh G M
Contocuzino; Uzine e Ford, Bucuresti,l937 orh P M
Mic escu, Uzinele Metolurgice Brosov, 1936-37,
orh. L.Conslonlinescu; Uzino de onvelope -Bon1oc,
Floresti Prohovo, 1937, orh C Doicescu; Hole e
Fobrico Tohonul Vechi sl Orostie, l93Z-38, orh R
Bordenoche; Uzinele lOR, Bucuresti, 1938 40, orh
R Bordenoche
Constructiile penku obotoore moderne ou locutobiectul
unor inveslitii rmportonte .in multe din ocolitdtile lorii;
printre eie se numd16 Abotoru de export din Consionlo,
I 933 – 34, orh Nicoloe Nenciu escu, Abotorul orosului
Buzou, 1934, si Abotoru orosului Bocou, ,l934 35,
orh D Morcu etc
Ceeo ce coroclerizeozS iooie oceste clodiri industrioie
esle interesul pentru osiguroreo [unclionolilotii optime,
prin ridicoreo colitotii locului de muncd, orgonizoreo
spotiold rotionold si exprimoreo plostico foorte cloro,
inlro volumetrie odecvotd, ritmoto de elementele
conslructive
Aceosid orhileclurd, impinso lo cote superioore de
voloore de cotre promotorii Miscorii Moderne in
orhilecturo mondiolo, cunooste si in Romonio
interbelico o reevoluore si o.inscriere o eiin r0ndul
odevorote or opere de orhileciu16 Dezvoltoreo
economicd o forii, urmoto de exponsiuneo si
diversilicoreo spotiilor indusiriole, o condus lo
necesiloteo oporiilei unei noi slruclurdl o spofiului
indusiriol si mol o es o unei sincroniz6ri cu tehnologio
Si qiiinlo modernd Toote ocesleo vor oveo co efect
oporilio unei estelici noi, copobi o sd rospundo
cerintelor funcliono e diverse. Efortul 9i oportul
orhltectilor lo solutionoreo ocesior cerinle se vor
indrepto si spre prorectele dedicote designului
industriol, ce se vo dezvollo co romu16 importonlo
in preocupdrile legote de industrle pe porcursul
urmdtoorelor decenii.
URBANISMUL
Potentiolul economico-po itic ol torii cresc6nd veriiginos
dupo [ormoreo Slotulul Nolionol RomOn in ]9,18,
onlreneozd dezvoltoreo oleotoore o unoro dinire
principolele orose ole Romoniei, exprimolo prrn oporilio
si dezvoltoreo industriei, cresiereo densitofii populofieiThe importonce of ihe nofionol ond internolionol
Expositions should be seen primorily os o legitimotion
of culturol, lechnicol ond scientifrc ochievem"ents on o
nolionol ond inlernotionol scole selin direct conloct with
fhe mosl imporlont events ln the world ot the time
III INDUSTRIAT CCNSTRUCTIONS
o new system of selecting the oesthetic londmorks
Notoble works thol iurned indusiriol constructions into
genuine orchiteclurol creolions included Ihose of Horio
Creongo for the Moloxo compony, in Buchorest,
notobly the Moin Entronce {1930-193 l), the Pipe
Focrory (1935 1936), the Adminislrotive Povilion
(1 936)t ltis olso worih menlioning the contribution ol
other orchitecis io the tronsformotion ond development
oi industriol bulldings inlo siructures Ihot eorned them
the slolus ol modern industriol orchileclure The func-
tionollsi tendency ond the oesthetic innovotion con be
troced in o whole series of works wiih industriol chor-
octer: lhe Grivito workshops ond outbuildings, Buchorest,
1930-40, orchiiecl Morio Colescu; the IAR Works,
Brosov, l933, orchitect G M Contocuzino; the Ford
Works, Buchorest, 1937, orchitect P M Mic escu; The
Brosov Metol Works, I 936-32, orchilect L Consiontinescu;
The Tubes ond Tyre Works – Bonloc, Floresti Prohovo,
I 932, orchiteci C Doicescu; the workshops of fie Tohonul
Vechi ond Orostle Foctories, 1937 -38 orchitect
R Bordenoche; lhe ICR Works, Buchoresl, 1938 -40, orchi-
tect R Bordenoche
The building oImodern sloughter houses rceived importont
invesiments in mony ports of the counky. Amonq lhem, we
should mention the Export Sloughter House in Conslonto,
I 934- 35, orchitect Nicoloe Nenciuiescu, the Buzou city
Sloughter House, 1934, ond the Bocou city Sloughler
House, ,]934-35,
orchitect D. Morcu etc
Whot chorocterizes olJ these industriol buildings is the
inleresl in ensuring an optimo [unclionolity, by improv-
ing the quolity o[ the work ploce, ihe rofionol spoce
orgonizotion ond o very cleor plostic expression, ln o
sultoble regime ol volumes with the rhylhm lent by the
conslruclive e ements. This orchitecture, roised to o supe-
rior siolus by the promoters o[ the Modern Movemenl
in world orchilecture, sow in inter-bellum Romonio os
well, o revoluotion ond iniegrotion omong lrue works
of orchilecture. The country's economic development,
followed by the exponsion'ond diversi[icotion oi indus
triol spoces, led to the need lor restrucluring industriol
spoce ond for synchronizing wiih modern technology ondP M Mlclescu, Uzinele Ford,
Bucuresti, 1937 3B
Ford Works, Buchorest, 1937 38
Vq,o Co'-s.u A -l,e ere C " to
Bucuresli, l93O 40
Grivilo Works, Buchoresl,
I 930 40
O Do cescu, Uzrnele de
Anvelope Bonloc, F oresti, l9Y7 '38
Tyres Works Bonloc Florestl
I 93/,38
N Nenciulescu, Abotorul de Ixport
Constonlo, 1934 35
Expoa Sloughter House
Conslonio, 193.1 .35
It*F
George Motei Conlocuz no,
Fobr co de Avroone lAR, Brosov
I 933
Airp ones IAR Works, Brosov
1 933j

P onul orosului Bucuresli, siluoio
existentd in 1934
Genero Plon of Buchorest,
lhe siluolron in 1934
A Zomfiopo , P onul de
Srsiemohzore o Bucurest u]ui
proiect, I 93 1
Projecl [or Buchoresi town
pionning, 193 1in zonele centrole si oporilio unor corfiere noi, loole
ovOnd un corocler dezordonot si hoolic in Euror>c-.:
Occidenlolo se deposise deio oceosto fozo de
dezvoltore o oroselor". Promotorii Miscorii Moderne
promovou in ocesi momentdouo principole dir;;til de
rezolvore o problemelor urbone, cu volenle corocte-
rislice in [unctie de tord Primo direclie couto ,,Siilul",
speculOnd efectele compozitional estelice si subordo
nOndu'se devizei ,,iot ceeo ce este occeptobil trebuie
pdstrot". Al doileo principiu, moi rodicol, couid ,,vioro'in noturd", ovond co model ,,Orosul grodino" si ,,Chorto
de lo Ateno".
Dupo Prlmul Rozboi Mondlol, orosele RomOniei inkegite
si in speciol cop,rolo lori prez rto o sit-otie spect;lo
d;r punct de vede,e ol proble"nelor legorc de urbonisrr
si sistemotizore teritorlold Mori e reslruclu16ri urbone
ole Europei secolului XlX, ol coror opogeu l-o reprezentol.nodelu lroncez {Ceorges Lrgene Lltussrrorr lo Poris
'n perioodo 1853- 1869) ou ovut un ecoJ s -n
RomOnio prin trosoreo lo sforsitul secolului o celor doua
oxe mcriore ole copitolei, est vest sl nord-sud
Doco in cozul unor orose europene, ,,morile oxe" ou
s[osiot brutol iesuiuJ medievol exislent, in cozu]
Bucurestiului, cu tooie ,,socrificiile" (Turnul Co tei,
Biserico Sorindori etc ), trosoreo ccestor oxe o confr buitio demororeo orgoniz6rii slructurii urbone omorfe
Aceste inierventii ou oferil premisele opiicorii 'in
perioodo interbelico o unor teorii moderne in demersul
de solllionore o prob'e.nero, uroone ore cooitole,.
Moderr'smul urbon,smulu, 'omonesc o conslor ln
primul rond in usooro si [ireosco odoptore lo o etopo
leoreticd ovonsoid de orqonrzore o orosu ui; in ol doileo
rOnd in identificoreo fenomenului urbon cu leoric.r
sistemicd (sistemul) si utilizoreo termenului de
,,sislemotizore" in reloiie cu plonificoreo urbondr:r; ior
in ol treileo rond, derrvotpoote din primele douo, modul
originol de "rrb r ore o tend nrelor nentor-ote si
odoptoreo lor lo conditiile locole.
ln 1935 s-o eloborot de colre un grup de speciolisti,
orhitecli si ingineri, Plonul Direcroi de Srs/emolrzore
configurotie o circuioliei, ior volenle e ,,Orosului
grodinA" pot fi regosite in srstemul de lotizore, in ideile
de dezvoltore o solbei de locuri si o volorilicdrrr
elemenlelor noturole dln nordul copitolei.
Anolizo PDSC evidentiozd corocterul principoielor lui
prevederi:
Dezvolloreo retelei de circulotie line conl de ceeo
ce o iost reo izol dejo (ex strdpungeri estvesl si nord,
sud si cele oie pr nc.polului irel o orosulu :complero.eo
lor pur-e bozele structur,i rodiol concerlrice de ostoziJ.science. All this wouid resull in the emeroence o[ o new
oestheiics oble lo meet vorious functionol needs.
URBAN]SM
The counky's lremendous economic ond politicol growlh
ofier the [ormotion of the Romonion notionol stote in"l 9l 8
Weslern Europe hod olreody gone post thol stoqe of
city deveopment'. The promolers of lhe Mo-dern
Romonion urbon modernism consisted first of o]l in lhe
B6

pozilive ole mediului noturol de core beneficiozd
Bucu restiul
– Crosul modern esie considerot co un orgonism viu,
in core initiotivo porticulord esle menlinuto in limile
rezonobile si in core provizoriul si efemerul vor fi
inlo tu role'1
Co urmore o oceslui ,,contex e des-
chidere, copitolo o cunoscut ce ou
iluslrot poienliolul spirituol si iei de
orhi'ecti si urbonisti romoni. e mo
importonie o, [osi.l. Definitivoreo str6pungerii oxului nord sud (Bd.
Bblcescu – Mogheru I 848)si compietoreo fronturilor
ocesturo, topt ce o generot oporitio unei inserlii urbone
de orhitecturo moderno ford precedent sou echivolent
pe^con tinent.
2. Incheiereo lolizorii cotorvo corliere rezidenliole co
Porcui -lionu, Porcul Notionol, Voiro Luminoosd etc
3. Mobiloreo pietelor si o principolelor intersectii o e
orosului, cu elemenl de re[erint6 ln porcursulvolumelric
urbo n.4 Amenoioreo cursului DOmbovitei si o locurilor din
nordul orosului
5. Locollzoreo si structuroreo principolelor zone
ind u strio le.
lncep6nd cu 1929, conlorm Legii odministroiiei locole,
toote orosele si centrele urbone bolneo-climoterice lre-
ole oroselor devin o proctlcd ce vo conlribui o se ecto-
reo si promovoreo celor moi voloroose idei.in domeniul
u rbo n ism u lu i?o
Se poote desprinde concluzio cd urbonismul co si
orhitecturo modernd interbelico din RomOnio s-o
dezvoltot intr-o conjuncturo [ovorobild, in]retinuto si
de o legislotie ce contineo principolele inlentii ole
miscdrii moderne mondiole, bine [undomeniote
leoretic, urm6rind direclii de evolutie rotionole, mode
rofe, de more prolunzime in modul de.intelegere o
sistemului conlexluol construit existent si o psihologiei
sociole in generol.
Foro o f ioslen/otiv in geslurr si dectzii, ocesl urbonism
o creof reguii sr direclii de urmctf c: coror vo/obi/ilote
prtn coerenlo si iogrco ei, esie cenificofc: st osfdzi
CONCLUZIi
Miscoreo modernd exprimoi6 in orhileciuro si urbonismui
romOnesc o lost osimrloio in jurul onilor '30 de cdlre
societoteo romdneoscd printr-o lorg6 deschidere, ocmorn provtstonS:
– Development of the troffic network took occount o[
whot hod olreody been done (for insionce, the eostwest
od norrh sou'h oxes ond the moin rinq oI the city: their
complelion loid the [oundotions lor the presenl- doy rodi
ol concentric plon).
Functionol zoning koced for the next 40-50 yeors
the figure o[o copitol with residentiol, induskiol ond qreen
zones_in o syslem, limiling ot the some lime the expon-
sion o[ the city limits.
pitol, essentiollyi' ,;:;;".1:'T:::o Buchorest's noi-
urol environmeni
The modern city is considered os o living orgonism in which
privole lnitiotive is kept wilhin reosonoble limiis ond where
rhe provisiorol ond ephemereol sl.oll be elim,"oled .
Consequeni to thot "legislotive context" o[ wide open-
ing, the Copiiol knew severol inlervenlrons thotillustroted
the spirituol ond creotive potentiol oI the qenerotion oI
Romonion orchitects ond urbonists under considerolion.
The most importont of lhem were:
1 The complelion of the north-soufh oxis (Bolcescu
-Mogheru- l84B Boulevords) ond o[ its fronis, o loci
thot led to the emergence of on urbon insert of modern
orchilecture withoulprecedenlor motch in lhe Continent.
2 The complelion ol the ot distribution of severol res-
identiol disir cts, like Porcu .lionu, Porcul Notionol,
Votro Luminoosd etc
3. The furnishing o[ lhe squores ond moin crossroods
o[ the cily wifh reference elemenls in lhe urbon volu-
melric ltinerory,
4 The developmeni of the Dombovito river course ond
of the lokes in the northern port oI the city.
5. The estoblishment ond structuring of the moin indus-
iriol zones.
Storting in 1929, ocording to the Locoi Administrctfion
;:r
;?.t;
ome
o proclice thotwould heip select ond promoie lhe most
uolr,oble rdeos in urbonism"
ll con be concluded thoi urbonism ond modern orchi-
tecture in inter-bellum Romonio developed in o conqeniol
olmosphere, bocked olso by o legislolion contoining
lhe moin intentions o[ the wor d-wide modern movemeni,
well substontioied theoreticolly, pursuing roiionol, mod
Al Dovidescu, Srslemolizoreo
stoliunli Cormen Silvo, proiect
penlru concurs
Spo Cormen Si vo urbon
plonning, proieci [or contest
iFfr;-:=t'-r,r
a-'t'?

ceptore si receptiviiote
Ancoroid puternic in determin6ri moteriole $i sociole,
orhilecturo modernd romdneoscd iluslreozd cel moi clor
splrituoliloieo, fluenlo culturolo si dorinto de emoncipore
o societotii romdnesti
Modernismulin orhitecturo si urbonism o ovul'in RomOnio
semnificolii unice, determin6nd rocordoreo, oldturi de
celelolte orte, lo culturo modernd mondiold
Expresio pe core curentul modernisl o primit-o'in orhi-
tecturo romdneoscd nu reprezintd o copie o unor
curente de ovongordo lonsoie lo nivelul Europei Eo
constituie o secvenfd oporle ln dezvoltoreo si inler-
pretoreo unor principii prin filtrul permeobilitotii culturole
proprii, core ou condus lo un proces de creotie diferil,
independent, prin ole cdrui reolizdri orhltectii rom6ni
ou porticipoi cu un oport importont lo onsomblulvolorilor
u niversole
Devenii,,[enomen mondiol", orhitecturo modernd o por-
ticipot mosiv lo lronsformoreo Romdniei onilor '30
printr-un solt spectoculos spre civilizotie, romondnd
dovodo incontestobild o uneio dintre cele moi fertile
elope din isiorio noostrd culturold.
NOTEI Motivotio lui Bruno Zevi, privind necesiloleo si im-
portonto corobordrli istoriei orhilecturii moderne cu istorio
societdtii in core eo s-o dezvoltot, este volobilo si in
contextul orhitecturii interbelice romdnegll: ,,. De fopt
orhitecturo moi mult co olte domenii ortistice este legoto
si se reflecto in vioto sociolo. Deci criiico si perspectivele
din core este privito, este implicit legoto de volentele
socieldtii, respectiv ole comunitdtii in core isi [oce
oporiiio " Bruno Zevt, Cum so inle/egem orhitecluro,
Torino, 1948, p 224 225
2 George Motel Contocuzino, lzvoore gi poposurr,
Bucuresli )934, p72
3. Renee Moity-Bizory, ,,Archifeclure en Roumonie"
publilot in ,""irioe.tj t" ct'ure d'Aupurd'hur, nr.5 din
1 934, p 55
4 lmobilul Boncii Notionole, Bucuresti, I B85, orh Albert
Golleron si Cossien Bernord; Aieneul Romdn, Bucurestl,
1888, orh Albert Golleron; Polotul lustifiei, Bucuresti,
1 890- I 895, orh Albert Bollu; lmobilulCEC, Bucuresti,
1896- 1900, orh Poul Goilreou
5 Emil Proger, Belonu/ ormof in Romdnio, Bucuregii
)979,pp 52, 106, I l06 E Proger, op cil, p 123
Z Duiliu Morcu, Arhitecfuro, Bucuresti 1960, p 16
8. Explicotio doto de Hons Arp osupro ocesiui curent
ovongordist esentiolizeozb coroclerul si continutul sou;
,,DADA esie nemiilocitd co noturo si inceorcd sd deo
fiecorui lucru locul sou esenliol. DADA este penku sens
nelimitot si mijlooce limitote. Vioto este pentru dodoisii
sensul oriei " Werner Hofmonn, Fundomenfe/e orlei
moderne, Stuttgort 1966, p.1 57
9. Morcel loncu, ,,Arhitecluro noud",in Contimporonu/
nr 53-54 din 1925, Bucuresti.,10.
,,Omul clodegte cu unicul scop de o creeo interiorul.
Arhitecturo esie numoi orto de o vedeo in spotiu. Existderole directions of evolulion, very profound in their under-
stonding of the extont buill coniextuol syslem ond sociol
psychology generolly
Without being osfentollous rn geslures ond decisrons,
lhis urbonism creoled rules ond directrons to be f ollowed,
the volidity of which, by coherence ond logic, stonds to
this doy.
CONCLUSIONS
The modern movemenl expressed in Romonion orchi-
iecture ond urbonism wos ossimiloled oround the
l93Os into the Romonion society by greoi openness,
occeptonce ond recepliveness.
Strongly onchored in moieriol ond sociol determinotions,
modern Romonion orchilecture most cleorly illustrotes
Romonion sociely's culturol fluency ond wish for
odvoncement
Modernism in orchitecture ond urbonism hod unique
significonce in Romonio, brlnging obout its morrioge with
the oiher oris of modern world culture
The expression ocquired by the modernist curreni in
Romonion orchitecture is not o replico of vonguord cur
rents lounched elsewhere in Europe lt is o distinct
sequence in the developmentond interpretotion o[ prin
ciples rhrough the [ilrer o[ the indigenous culture, thot
led lo o different, independenl process of creotion
lhrough which Romonion orchiiecls mode on importont
contribution to universol volues os o whole.
Becoming o "world phenomenon", modern orchifec-
lure ployed o moior role in the tronsformotion of
Romonio in the l93Os, through o spectoculor leop to
civilizotion, remoining the unquestionoble proof o[ one
oI the most [ertile sloges in our cullurol history.
Eng/ish version by Frogo Cusrn
NOTES
I . Bruno Zevi's motivotion regording the necessiiy ond
imporlonce ol corroboroting the history ol modern
orchilecture with the hislory of the socie[ where itdevel
oped, opplies olso to the Romonion inler-bellum orchi-
teclure: " ,Actuolly, orchiteclure, more ihon the other orts,
is ossocioled with ond shows in sociol life Hence, the
crilicism ond lhe ongles from which ll is regorded ore
implicltly ossocioied wilh ihe volues of the socieiy, oI
ihe community where it develops." (Bruno Zevi, How
lo Understond Archifecfure,Turin, I 948, pp 224-225)
2. George Motei Coniocuzino, lzvoore 9i poposuri
(Sources ond Stopovers), Buchoresl, 1934, p./2.
3. Ren umonle", pub-lished , 1934, p.55.
4. The , I 885, orchr
tects Albert Golleron ond Cossien Bernord; The
Romonion Athenoeum, Buchorest, ,l888, orchitect
Albert Golieron; The Poloce oI Justice, Buchorest,
I 890 1 895, orchitect Albert Bollu; The CEC Building,
Buchoresl, 1 896 1900, orchiteci Poul Gottreou5 Emil Proger, Betonu/ ormol in Romdnio (Reinforced
Concreie in Romonio), Buchoresi, 1979, pp 52,l06,
llustrotio pe pogino 82 / lllustrolion on poge B2:
Angelo Viecelli Sonotoriul Cormen Silvo, proiect pentru concurs, 1936/
Cormen Silvo Sonotorium, proiect [or contest, ]936
Se vo citi / becomes:
Angelo Viecelli Sonotoriul Dobrito-Gorj, proiect pentru concurs, 1935/
Dobrito-Gori Sonotorium, proiect lor contest, 1935
88

spotiu limitot de plonuri pereti – INTERIORUL – ior co
urmore o interiorului, volumul EXTERIORUL. Putereo de
creotie o orhitectului se rezumd in otitudineo de o vedeo
in spotiu, de o concepe spotiul limitot gl de o troge
dintr-onsul toote consecinlele in volumul exterior. lnteriorul
modern proporti inollimeo si
mdrimeo incoper ,lnferiorul" , in
revrsto Conllmpor 25, Bucuresti.
I l. Revisto Com problemotico
construcfiilor de locuinte, cu duroto de oporitie intre
l92B- 1929, cond existou in Romdnio door cdtevo
incercdri sporodice de pdkundere o curentului modernist,
publico orticole elogioose lo odreso octivitolii lui Le
Corbusier, semnote de orhiiectii Rodu Udroiu si Floreo
Stonculescu, precum si schile ole unor proiecte de
locuinte cu o conceptie moderno, core'insd ou rdmos
nemoleriolizote Ele relevo o pozilie progresisld in roport
cu ceeo ce se construio in ocel momenlin Romdnio
I 2 Horio Creongo, Conferintd in codrul ,,Asociotiei
pentru urbonistico Bucurestilor", Bucuresti I 935
I 3 G M Contocuzlno, op cif, p7O-7)
14 ldem I 2
15 ldem 3.
l6 Revisto Cdminu/ nr I din 1929
l/. Descriereo soluliei pentru Hotelul ,,Bel ono" – fd
cutd de outor, orhitectul G.M. Contocuzino, in orticolul
,,Tendences dons /'orchrtecttre roumotne", in revislo
de-choussee, et oux etoges l, ll, lll, choque chombre
est prolong6e por un bolcon limite por des cloisons.
Dons les sous-sols, les cuisines et leurs d6pendonces,
oinsi que les oulres serv;ces, sonl lorgemenl pr6vus.
Autont qu le lerroin l'o permis dons son exigui'6, les
terrosses qui descendent iusqu'o lo mer onl regu le
moximum de d6veloppement."
I B. Clodireo fundoliei ,,DoJles" cuprinde soli de expo-
zilie, o sold de concerte, onexe etc. Co noulole plo-
fonul solii de expozilie, reolizol din [erme metolice,
permite iluminoreo noturolS prin mori suprofele vitrote-
Ulterior, conslructio o fost completot6 cu un volum inolt
de opf etoie, ior porlerul si fotodo iniliold sunlinglobole
in nouo clddire
I 9 Comondo este focutd'in urmo concursului de siste-
motizore din lg27 pentru noul sediu ol Acodemiei, eo
focond porte din onsomblul noilor clodlri propuse. Ago
cum declord moi tdrziu ouiorul proieciului, situotio
[inoncio16 precum si olte circumsionle nu ou permis
reolizoreo iniegrolo o proieclului pentru Poloiul
Acodemiei Rom5ne. Se construieste door biblioteco,
urmond co resful obiectivelor sd [ie conslruit ulterior,
conform temei de onsomblu lonsoto initiolu0
6.ldem,p123.
/. Duiliu Morcu, Arhitecturo, Buchorest, 1960, p 16
Art, Stuttgorl, 1966, p.157
9. Morcel lonc o, " Arhilecluro nouo" ( New Architecture),
in Conlimporonu/ No 53-54 of 1925, Buchorest.
lO "Mon builds for the sole purpose of creoting on
inlerior for himselI Architecture is only the ort of seeing
in spoce. There is o spoce limileo by plones, wolls – lhe
inlerior – ono, os o ,esult of the inlerior, the volume, the
exlerior. The oower o[ creolion of orchitecture rests in
the ottiiude o[ seeing in spoce, of conceiving the limit-
ed spoce ond o[ drowing from it oll consequences in
the exterior volume. The modern interior gives propor
iects ned
only elo-
iion I e.
12 for
Buchoresf 's Urbonism, Buchorest, I 935
I 3 G M Contocuzino, op cit , pp 7O-71
14 ldem I 3l5 ldem 3
16 Cominui No I of 1929
12. Description o[ the solulion for Hotel Bellono,
mode by the oulhor, orchitect George Molei
Conrocuzino, in the orticle "Tendences dons /'orchileclure
rez-de-chousstie, et oux 6loges l, ll, lll, choque chom-
bre est prolong6e por un bolcon limi16 por des cloi'
sons. Dons les sous-sols, les cuisines et leurs depen-
es, sont lorgemenl
rmis dons sons exi'
iusqu'o lo mer onl
nt."
89

20. Colobororeo lui Horio Creong6 cu Nicoloe
Moloxo, fobricont de oulomoioore si tuburi lominote,
ce vor contribui lo revolutionoreo sistemului de lronspor
luri feroviore in Romon.o, vo duro pe porcursul o'moi
multi oni. lnvestitiile oceslui gigont ol industriei romdnesti
ou ovut o influento puternicd in dezvoltoreo progromelor
orhitecturii industriole.
2l lAl Dovidescu, ,,Orose/e Romeniei", No/iuni de
urbonism, Bucuresli 1937, p.2
22. R. Bliistro, l'Urbonrsme oux Poys Bos depuis /900,
Amsterdom 1965.
23. Cincinoi Sfintescu, Urbonislico specio/d.
24. Plonul direclor de sistemotizore o copiiolei, 1 934,
reolizoi de comisio de sistemotizore 'infiintotd de
primorul Dem Dobrescu si compuso din orhiteclii
D. Morcu, G.M. Contocuzino, R. Bolomey, lon Al
Dovidescu s, ing. Teodor Rodulescu.
25. G.M. Contocuzino, ,,Orose/e Romdnesh de mdrne", p.3 1 9.
26 Publicoreo proiecielor de concurs in revislele de
orhitecturd din oceosto perioodo do posibilitoteo
cunoosterii diferitelor vorionte ce ilustreozd nivelul de
inlelegere si oprofundore o problemelor urbone de caire
generotiile de orhitecti si urbonisti interbelici.I B The Building of the Dolles Foundotion hos show
rooms, o concerl room, onnexes etc. As o novelty, the
ceiling o[ lhe show room, mode of metollic trusses, lets
ollow o[ lhe project for theRomo y the librory wos built,while ostponed, occording
'to the r fhe ensemble.20 Horio Creongo's colloborotion with Nicoloe
2l I Al Dovidescu, "Orosele Romdniei" (Romonio's
Ciiies), Notlons of Urbonism, Buchorest, 1937, p.2.
22. R.Blilstro, L'Urbonisme c:ux Poys Bos depuis i900,
Amsterdom 1965.
23. Cincinot Sfinlescu, Urbonisfico specio/o (Speciol
Urbonistics),
24.Ihe moster plon for the copitol, l 934, wos drown
up by the urbon pionning commission set up by moyor
Dem.Dobrescu ond mode up of orchitects D. Morcu,
G.M. Contocuzino, R.Bolomey, lon Al Dovidescu ond
engineer Teodor Rodulescu.
90