Angajarea Si Promovarea Resurselor Umane la Colegiul National ,ion Minulescu Slatina
CUPRINS
INTRODUCERE
Societatea actuală se prezintă ca un lanț de organizații care apar, se dezvoltă sau dispar. Între "punctele cheie" pe care se bazează orice organizație, resursele umane ocupă un loc esențial.
Fără ele nu poate exista și funcționa nicio organizație, întreprindere sau nicio altă firmă.
Resursele umane (angajatorii și salariații), resursele materiale (mașini, utilaje, echipamentele și materialele utilizate în cadrul organizației), resursele informaționale (patente, softuri, metodologii), reursele financiare (credite, granturi, disponibilități în cont) reprezintă categoriile de resurse folosite în orice fel de întreprindere sau firmă, categorii ce se intersectează și se utilizează în comun, facând posibile derularea activitățiilor și funcțiilor potrivit profilului și realizarea obiectivelor avute în vedere.
Pentru a putea crea o definiție asupra managementului resurselor umane trebuie să ținem cont de câteva aspecte generale și câteva dintre acestea sunt:
Apariția și dezvoltarea managementului resurselor umane are numeroase influențe pozitive asupra managementului general, întrucât numărul mare de noțiuni pe care le furnizează determină progresele cunoașterii știintifice și, în special, permit noi evoluții ale teoriei și practicii manageriale.
"Managementul resurselor umane" este un termen relativ nou, mai modern pentru exprimările consacrate deja ca: "administrarea personalului", "relațiile industriale", "managementul personalului".
În acest context amplu, putem formula o definiție succintă, dar care cuprinde obiectivele acestei științe:
Managementul resurselor umane reprezintă complexul de activități orientate către utilizarea eficientă a capitalului uman, în scopul realizării obiectivelor organizaționale în același timp cu garantarea condițiilor ce asigură satisfacerea nevoilor angajaților.
Planul de resurse umane într-o unitate de învățământ preuniversitar este creat în acord cu planul strategic al organizației. Pe măsură ce organizația identifică oportunitățile de dezvoltare disponibile, este necesară corelarea lor cu abilitățile de care va fi nevoie pentru acoperirea lor. Recrutarea, instruirea și programele de recompensare sunt create în vederea atragerii, dezvoltării și păstrării oamenilor cu abilitățile necesare.
Dezvoltarea resurselor umane în învățământ implică un proces de instruire a oamenilor pentru a îndeplini sarcinile de care este nevoie în unitatea școlară. Problema constă în recunoașterea tipului de instruire de care angajații au nevoie. Toate deciziile de instruire trebuie să țină cont de motivarea angajatului supus formării.
Orice organizație școlară este în creștere și de aceea trebuie stabilite metode de găsire și angajare de oameni care să posede abilitățile solicitate. Acest lucru se reflectă de obicei într-o formă de planificare a resurselor umane. Analizându-se proiectele și tendințele viitoare ale organizației printr-un proiect de dezvoltare instituțională (PDI), se estimează numărul de oameni de care este nevoie și tipul de abilități și competențe pe care le solicită eventualele posturi vacante.
Lucrarea de față încearcă să surprindă complexitatea sistemului de învățământ, unde atât educații cât și educatorii devin cadre de analiză a managementului resurselor umane.
Angajarea și evaluarea resurselor umane reprezintă pași importanți ai procesului numit managementul resurselor umane.
Angajarea ca parte a procesului ocupă un loc cheie în cadrul procesului de management al resurselor umane.
Evaluarea ca parte a managementului resurselor umane reprezintă o preocupare majoră a antreprenorilor, aceasta reprezentând atât o necesitate în plan economic (competiția pe care o generează între salariați) cât și o necesitate în plan organizațional (în sensul că ea permite să se aprecieze nivelul de adaptare a salariaților la sarcinile lor și calitatea structurilor înființate într-o întreprindere).
CAPITOLUL I
PREZENTAREA COLEGIULUI NAȚIONAL
"ION MINULESCU" SLATINA
Resursa umană a organizației este adesea denumită “cel mai valoros activ”, deși nu apare în evidențele contabile. Succesul organizației depinde însă de modul în care membrii săi pun în practică obiectivele acesteia; de aceea capacitățile și calitatea resurselor umane sunt definitorii pentru rezultatele organizației. Dar a lucra cu oamenii presupune a ține cont de sensibilitățile și caracteristicile emoționale ale fiecărui individ. Oamenii au ambiții și năzuințe, au nevoie de o măsură a rezultatelor lor și au o complexitate de nevoi.
Prezentarea Colegiului Național “Ion Minulescu” Slatina
Colegiul Național "Ion Minulescu", instituție cu tradiție în urbea slătineană se prezintă astăzi sub semnul inteligenței, al devenirii și al succesului. Colegiul rescrie o istorie a performanțelor și conservă realitățile generaților. Astfel, cu fiecare generație, s-a demonstrat că obiectivele atinse ale elevilor nu au depins numai de ei ci și de calitatea, de profesionalismul și desăvârșirea mentorilor care le-au scos la lumină calități ce în timp, au devenit profesii.
Valorile, succesul și performanța nu sunt decât factori cheie pe această mare scenă a formării de oameni capabili să ducă numele Colegiului Național "Ion Minulescu" dincolo de granițele acestei țări.
În anul 1963 s-a înființat Școala Medie nr.2, ce a primit ulterior numele de Liceul de Cultură Generală nr.2.
Prima promoție a liceului a susținut examenul de absolvire (actualul examen de bacalaureat) în anul 1969.
Din data de 11 mai 1972, în urma Hotărârii Consiliului de Stat, Liceul nr. 2 Slatina, își ia denumirea de Liceul de Cultură Generală „Ion Minulescu”.
Între anii 1980-1989, școala a purtat numele Liceul de Matematică–Fizică „Ion Minulescu”.
Statutul de colegiu și actuala sa denumire au fost câștigate în anul 1999.
La Colegiul Național „Ion Minulescu” s-au desfășurat două olimpiade naționale de fizică (1980 și 1996), olimpiada națională de chimie (1997) și olimpiada națională de informatică (1995).
Colegiul Național „Ion Minulescu” este gazda tradițională (în anii 1986, 1993, 1999, 2004 și 2009) a Concursului de Matematică Gheorghe Țițeica, care este organizat de Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din Craiova și care se desfășoară anual, prin rotație, în cele cinci județe ale Olteniei: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
În anul 2009 la Colegiul Național „Ion Minulescu” a avut loc singura olimpiadă națională de matematică organizată de județul Olt.
Începând cu anul 2010, în cadrul manifestațiilor organizate de 11 mai – ziua liceului, la Colegiul „Ion Minulescu” are loc o sesiune de referate și comunicări științifice ale elevilor.
Colegiul Național "Ion Minulescu" devine din anul 2004, organizatorul Concursului de Matematică „Nicolae Coculescu”. La acest concurs participă în fiecare an peste 500 de elevi, iar calibrul subiectelor, al participanților și al invitaților – membri ai Comisiei naționale a Olimpiadei de Matematică – a făcut ca acest concurs să devină, din anul 2009, concurs național înscris în calendarul Ministerului Educației.
În ultimii ani școlari Colegiul Național Ion Minulescu a fost amfitrionul a patru olimpiade naționale – limba engleză (2008), matematică pentru clasele V-VI (2009), informatică pentru gimnaziu (2010) și limba rromani (2010).
Colegiul Național „Ion Minulescu” a câștigat Olimpiada Liceelor, edițiile 2008, 2010, 2012, 2013 clasându-se pe podium în fiecare din celelalte ediții.
Bottom of Form
Dintre liceele din Slatina, Colegiul „Ion Minulescu” este cel mai prezent în spațiul on-line, căutarea pe Google returnând peste 80.000 de rezultate.
Colegiul Național „Ion Minulescu” dobândește, din anul 2009, certificatul de „Școală Europeană”, care este acordat de Ministerul Educației ca semn al recunoașterii contribuției școlilor românești la sprijinirea eforturilor de integrare în Uniunea Europeană.
Prestigiul și modul de formare al valorilor, este bine conturat prin cei 28 de profesori din actualul corp didactic al Colegiului „Ion Minulescu” foști elevi ai liceului.
1.1.1. Misiunea și obiectivele Colegiului Național “Ion Minulescu” Slatina
Colegiul Național "Ion Minulescu" Slatina, prin oferta educațională adaptată cerințelor europene, oferă șanse egale de educație pentru toți elevii care doresc să-și dezvolte potențialul, aptitudinile, capacitățile de adaptare și orientare în funcție de interesele și motivațiile personale.
În principal, misiunea școlii constă în satisfacerea nevoilor mediului social, cultural și economic prin transformarea școlii într-un centru de resurse educaționale și de servicii oferite comunității.
Valorile care reprezintă temelia școlii se referă la: responsabilitate, autodisciplină, perseverență, respect, integritate, adevăr și curaj.
Adaptarea și compatibilizarea obiectivului principal al școlii la o societate modernă, actuală bazată pe libertăți personale, economice de piață, competiție a valorilor și stat de drept înseamnă nu doar regruparea ofertei de școlarizare și educare cu necesitățile de calificare cerute de economie, administrație, viața socială și cultura societății noastre, adică crearea de capacități, acte de mobilitate profesională, ci și, în special, conturarea de caractere apte să propage această societate.
Misiunea Colegiului Național "Ion Minulescu" poate fi înțeleasă doar prin stabilirea unor obiective concrete și utilizarea unor strategii adecvate fiecărui obiectiv în parte.
Obiectivul principal constă în elaborarea unei oferte educaționale la standarde europene gata să îndeplineasca cerințele celor mai exigenți elevi și cadre didactice, în manieră dinamică, ca răspuns la ultimele tendințe ale societații actuale aflate într-un proces de formare și evoluție continuă.
Când vorbim de obiective în cadrul colegiului menționăm în același timp și termenul misiune, iar aceasta se poate observa și ca un set de bariere imaginare, prin intermediul cărora elevii cât și cadrele didactice pot să transcende și să evolueze pe scara ierarhică ajungând să propulseze colegiul ca fiind unul din cele mai prestigioase din țară.
Un alt aspect important este acela de a răspunde nevoilor partenerilor sociali cât și finanțatorilor acestuia, oferindu-le exact ceea ce caută la momentul oportun.
Dezvoltarea unei culturii organizaționale care să reflecte identitate și recunoaștere în planul educațional autohton cât și în străinătate reprezintă de asemenea un alt punct în atingerea și desăvârșirea acestei instituții ca unitate de învățământ.
Implementarea unor noi programe de educație și formare bilingvă gata să atragă numeroși parteneri din străinătate cât și din țară, dar și potențiali finanțatori reprezintă un alt obiectiv al Colegiului Național "Ion Minulescu".
Amplificarea parteneriatelor cu instituțiile publice și intituțiile educaționale europene constituie un aport major în realizarea misiunii unității de învățământ.
Adaptarea permanentă și oferirea unui mediu plăcut desfășurării procesului de învățare reprezintă de asemenea obiective importante ale instituției de învățământ.
1.1.2. Structura Colegiului Național “Ion Minulescu” Slatina
Colegiul Național “Ion Minulescu” este format din două corpuri de clădire destinate activităților de învățământ, bibliotecă, sală de festivități, internat, cantină, două săli de sport și două terenuri de sport ultra-moderne.
1.2. Structura resurselor umane la Colegiului Național “Ion Minulescu” Slatina
Orice organizație nu poate exista fără existența și activitatea factorului uman.
Rezistența oricărei organizații este determinată în mod decisiv de structura resurselor umane, de calitatea potențialului uman și de modul de folosire a acestui potențial.
Clasificarea efectivului de angajați al Colegiului Național "Ion Minulescu" se poate realiza pe diferite categorii precum: disciplinele de studiu, sex, vechime în învățământ.
Colegiul Național Ion Minulescu înglobează un efectiv uman de aproximativ 100 de persoane dintre care 80 de cadre didactice. Acestee. Acestea pot fi clasificate conform disciplinelor de studiu după cum urmează:
Resursele umane ale Colegiului Național "Ion Minulescu" pot fi clasificate și în ceea ce privește sexul predominant.
Din grafic se deduce că există o majoritate a angajaților de sex feminin, ceea ce înseamnă o posibilă creștere a concediilor de maternitate cât și a cheltuielilor aferente.
Cadrele didactice ale Colegiului Național "Ion Minulescu" pot fi ierarhizate și în ceea ce privește vechimea în învățământ.
Din această analiză se poate observa că există un procent de egalitate între salariații cu vechimea în învățământ între 10-20 ani și cei cu vechime între 20-30 ani, ceea ce înseamnă atât un grad ridicat de adaptare la cerințe și nevoi cât și un nivel crescut de competență.
Acest fel de clasificare oferă posibilitatea obținerii unei idei referitoare la competența cadrelor didactice cu toate că aceasta nu este condiționată doar de vechime.
Capitalul uman al Colegiului Național "Ion Minulescu", cu ponderea vechimii cea mai ridicată face referire, de asemenea, și la capacitatea crescută a acestora de adaptare la cerințe într-un timp cât mai scurt, dar și utilizarea celor mai noi metode de învățare și comprehensiune.
CAPITOLUL II
ANGAJAREA ȘI PROMOVAREA RESURSELOR UMANE LA COLEGIUL NAȚIONAL
"ION MINULESCU" SLATINA
2.1 Angajarea și evaluarea în sistemul educațional
Focalizarea concepției manageriale pe resursa umană reprezintă o soluție posibilă de împlinire a performanțelor indiferent de mediul de activitate. Fără prezența efectivă a oamenilor care știu "când", "cum" și "ce" trebuie făcut, ar fi imposibil ca organizațiile să funcționeze și să își atingă scopurile.
Unul din cei mai importanți pași în procesul de management al resurselor umane este acela de angajare sau recrutare în termeni moderni.
Angajarea reprezintă un proces care urmărește să previzioneze publicarea unor posturi noi și/sau vacante în întreprindere și să garanteze ocuparea acestora în cele mai bune condiții de competență, de cost și de timp. Importanța sa atestă stabilirea unor proceduri care să îngăduie organizației să atragă un număr cât mai mare de candidaturi valabile, cu calificarea și motivația necesară pentru a face față posturilor oferite.
Activitatea de recrutare urmează celei de previzionare și de planificare a resurselor umane.
Legăturile recrutării cu alte activități ale gestiunii resurselor umane sunt și ele la fel de intense. Înainte de a recruta un candidat, trebuie să fie stabilit cu exactitate ceea ce va avea de făcut când va fi angajat.
Importanța activității de angajare și considerarea ei ca bază a procesului de asigurare cu personal este susținută de următoarele argumente:
reprezintă prima etapă în asigurarea cu personal și în selecția acestuia;
este un proces cheie, deoarece implică câteva aspecte esențiale în ceea ce privește bunul mers al organizației (nevoia de recrutare/angajare, analiza, definirea postului, prospecția internă, prospecția externă, trierea candidaturilor, interviul, decizia).
Evaluarea performanțelor profesionale ale salariaților unei organizații reprezintă o activitate a managementului resurselor umane ce capătă o arie de răspândire din ce în ce mai largă, devenind activitate strategică în cadrul procesului de gestionare a resurselor umane. În contextul obținerii performanțelor economice și a avantajului competitiv, organizațiile private, dar, din ce în ce mai mult și instituțiile publice, conștientizează necesitatea implementării unui
sistem cât mai adecvat de evaluare a performanțelor profesionale ale angajaților. Totuși, dintre
toate procesele cuprinse de managementul resurselor umane, evaluarea performanțelor este, cu siguranță, una dintre cele mai contestate activități desfășurate, pentru toate persoanele implicate în acest proces, întrucât, nedesfășurată corespunzător, poate genera o multitudine de conflicte organizaționale. Din acest motiv, sistemele de evaluare a angajaților trebuie să fie adaptate specificului activităților desfășurate, să aibă un grad cât mai mare de obiectivitate, fiind necesară întocmirea unei aprecieri în legătură cu cerințele și particularitățile locului de muncă, dar și evaluări diferențiate, în funcție de responsabilitățile atribuite fiecărui loc de muncă.
Procesul de angajare este strâns legat de cel al evaluării performanțelor cadrelor didactic, întrucât acesta din urmă confirmă sau infirmă dacă procesul de recrutare a fost unul obiectiv și a îndeplinit cerințele și nevoile organizației.
2.1.1. Analiza și diagnoza nevoilor educaționale și de formare
Analiza și diagnoza nevoilor educaționale și de formare prin care se fac unele constatări referitoare la resursele organizației și la mediul social, economic și cultural, se realizează prin:
analiza fișei postului (a atribuțiilor de serviciu ale unui angajat), urmate de identificarea pregătirii necesare pentru satisfacerea mai bună a sarcinilor de serviciu. Se poate studia și standardul ocupațional pe care se bazează activitatea respectivă, adică nivelurile de performanță și competență cerute pentru practicarea profesiei respective.
analiza scopurilor organizaționale, urmate de identificarea obiectivelor de dezvoltare personală, corelate cu aceste scopuri și apoi de definirea pregătirii necesare pentru atingerea acestor obiective individuale.
analiza organizațională a nevoilor de formare, cu accent pe problemele întâmpinate de fiecare angajat în îndeplinirea sarcinilor. Se vor avea în vedere:
mediul (funcționarea sistemului național de învățământ, legislația, tendințele actuale în domeniu, dotarea materială a școlii etc.);
motivarea personalului și starea de spirit din școală;
cunoștințele, aptitudinile, sarcinile angajaților, cursurile de formare la care aceștia au participat etc.;
analiza informațiilor cantitative referitoare la unitatea școlară (numărul și vârsta elevilor și salariaților școlii, rata abandonului școlar etc.) și la fiecare persoană în parte (elevi, cadre didactice etc.), identificându-se astfel profilul general al școlii și putându-se anticipa eventualele reacții și rezistențe la acțiunea formativă.
analiza informațiilor de tip calitativ, care cuprinde date despre:
ambianța din unitatea școlară de proveniență;
mediul social din care provin elevii;
calitatea personalului din unitatea școlară, comunicarea din cadrul ei și managementul acesteia.
Aceste date se utilizează în același mod și servesc acelorași scopuri ca și cele specifice analizei de tip cantitativ.
cunoașterea grupurilor de interese (cadre didactice, elevi, părinți, inspectorate școlare, autorități locale, agenți economici, biserica etc.), a cerințelor lor privitoare la educație, a relațiilor lor cu școala etc.
analiza comunității de proveniență a elevilor, referitoare la:
parametrii social-economici și evoluția lor;
nevoile comunității și măsura în care instituțiile de învățământ pot să le satisfacă;
gradul de integrare a instituțiilor educaționale în strategia comunitară.
diagrama Ishikava, un grafic care are ca funcție clasificarea și detalierea elementelor care acționează asupra unei anumite probleme care trebuie rezolvate.
auditul, o metodă de diagnosticare a cauzelor care au produs unele probleme, de evaluare a importanței lor și de formulare a unor recomandări. Fiind un instrument de observare, analiză și, îndeosebi, de evaluare, auditul are ca obiective identificarea punctelor tari și slabe specifice școlii și colectarea de informații necesare stabilirii priorităților de dezvoltare. Desfășurarea lui are ca etape studierea contextului, stabilirea conținutului, a rolurilor și a resurselor. El se poate folosi pentru evaluarea progresului școlar, pentru analizarea ofertei curriculare, a managementului școlar, a predării unor discipline, a parteneriatelor organizaționale, etc.
metoda celor cinci “de ce?”, care constă în punerea de cinci ori a acestei întrebări, mai întâi asupra problemei identificate, apoi asupra răspunsului dat, demersul continuând mai departe. Se utilizează pentru identificarea cauzelor profunde ale problemelor existente.
Exemplu: Părinții nu vin la ședințe. De ce?
1. Pentru că nu-i interesează ce se întâmplă în școală. De ce?
2. Pentru că nu primesc informații care să-i intereseze. De ce?
3. Pentru că nu au fost întrebați ce doresc de la școală. De ce?
4. Pentru că directorul și cadrele didactice se interesează numai de ceea ce se întâmplă în interiorul școlii. De ce?
5. Pentru că în școală există o cultură organizațională centrată pe profesor. De ce?
k) metoda celor cinci “cum”, similară celei precedente și utilă mai ales în stabilirea unor
căi de rezolvare a problemelor
Exemplu: Trebuie formată la elevi o atitudine pozitivă față de școală. Cum?
1. Ei trebuie implicați mai mult în educație. Cum?
2.Trebuie utilizate metode participative de instruire. Cum?
3. Cadrele didactice trebuie pregătite mai bine în acest sens. Cum?
4. Prin organizarea în școală a unui stagiu de formare continuă pe probleme metodologice. Cum?
5. Prin elaborarea acestui stagiu în parteneriat cu experți de la Institutul de Științe ale Educației. Cum?
metoda “Pește” care vizează:
contextul în care funcționează organizația, referindu-se la :politicile educaționale la nivel național, regional sau local, politicile de dezvoltare regională sau locală;
ramurile economice prioritare în regiune și resursele pe care le pot oferi educației;
modul cum sunt abordate problemele sociale, poziția oamenilor din zona respectivă față de educație;
nivelul tehnologic al educației (dotarea cu aparatura necesară, existența / inexistența resurselor pentru învățământul la distanță etc.)
contextul ecologic;
analiza SWOT care cuprinde:
punctele tari și cele slabe, care se referă la mediul intrinsec nivelului supus analizei, astfel că, dacă analiza se referă la elevi, se va vorbi de competențele, abilitățile și comportamentul elevilor, iar dacă analiza se referă la școală în ansamblu, se va vorbi de dotarea școlii, de resurse, de atitudinile dominante etc.;
oportunitățile și amenințările, care se referă la factorii externi care favorizează sau împiedică o acțiune, astfel încât, în cazul elevilor, se va vorbi de ceea ce școala și comunitatea le oferă sau nu, iar în al doilea caz, se va vorbi de ceea ce sistemul și cel social îl oferă sau nu școlii.
Unele din aceste metode se suprapun parțial, altele sunt complementare. Sursele din care se colectează informații pot fi:
documente scrise și statistici oficiale;
interviuri, în cadrul cărora este necesară crearea unei atmosfere destinse, care să-l încurajeze pe cel interveviat să se exprime deschis;
ateliere de lucru și alte forme structurate de dezbatere;
brainstorming-ul, utilizat pentru producerea de idei noi;
chestionare de diferite tipuri;
2.1.2. Evaluarea cadrelor didactice în sistemul educațional
În sistemul educațional, evaluarea cadrelor didactice se realizează pe patru nivele: autoevaluarea, evaluarea colegială, evaluarea de către elevi și evaluarea de către managementul inspectoratului școlar județean.
Conform legii 128/1997 "Legea privind statutul personalului didactic", obiectivele operaționale ale evaluării sunt:
selecția și promovarea
selecția în vederea angajării pe posturi didactice;
promovarea pe posturi didactice superioare;
ocuparea temporară (cumul sau plată cu ora) a posturilor vacante;
promovarea la excepțional.
salarizarea diferențiată (stabilirea retribuției anuale)
motivarea
gradații de merit (+20 % din salariul de bază)
salariul de merit (+15 % din salariul de bază)
premii și distincții (+10…25 % din retribuția pe un an)
În cadrul procedurii de evaluare a cadrelor didactice ale Colegiului Național "Ion Minulescu", se vor avea în vedere următoarele criterii de evaluare:
Activitatea didactică
Activitatea de cercetare
Activitățile cu elevii (extracurriculare)
Prestigiul profesional
Autoevaluarea
Autoevaluarea
Autoevaluarea se realizează prin furnizarea, de către fiecare cadru didactic, a datelor necesare pentru a se stabili îndeplinirea criteriilor de evaluare. Aceste date vor fi cuprinse în următoarele documente, ce se vor depune la începutul fiecărui an universitar: curriculum vitae, lista granturilor/contractelor de cercetare încheiate în anul precedent, sinteză a autoevaluării. La cererea consiliului administrativ, cadrul didactic va depune și dovezile privind datele menționate în aceste documente.
Evaluarea Colegială
Aceasta se realizează la începutul fiecărui an școlar când Catedrele vor propune și Consiliul Administrativ va aproba comisiile pentru evaluarea colegială pentru fiecare membru, conform fișei pentru evaluarea colegială a cadrelor didactice.
Comisia pentru fiecare cadru didactic va avea 3 membri care vor fi stabiliți astfel:
primul membru al comisiei – este un cadru didactic propus de către cadrul didactic evaluat.
al doilea membru al comisiei – este un cadru didactic propus de către Șeful de catedră.
al treilea membru al comisiei – este un cadru didactic propus de către Directorul General, responsabil cu activitatea didactică la solicitarea Șefului de catedră.
Evaluarea de către elevi
Evaluarea se efectuează semestrial pentru fiecare cadru didactic și fiecare program de studiu. Evaluarea se efectuează cu 2-3 săptămâni înainte de începerea tezelor. Elevilor li se va aduce la cunoștință care este scopul evaluărilor, modalitățile de completare a chestionarelor, confidențialitatea răspunsurilor și faptul că rezultatele evaluării nu sunt accesibile cadrului didactic decât după afișarea notelor la teze.
Prin intermediul evaluării cadrelor didactice se urmărește identificarea nevoilor de formare pe un anumit domeniu, îmbunătățirea activității didactice, evidențierea calităților personale ale fiecărui angajat, crearea unui climat de încredere reciprocă între conducerea instituției de învățământ și cadrele didactice, autocunoașterea și conștientizarea calităților și competențelor personale și profesionale și, nu în cele din urmă, salarizarea corespunzătoare nivelului de performanță.
Cadrele didactice trebuie să parcurgă următoarele etape pentru avansare:
stagiatura și examenul de definitivat (după doi ani de experiență);
gradele didactice: gradul II. gradul I/doctoratul (echivalat cu gradul I, dacă este în specialitatea de pe diplomă, dupǎ susținerea unei inspecții la clasǎ);
perfecționarea periodică, obligatorie prin lege (vezi Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, art.33 și Metodologia formării continue a personalului didactic. O.M. nr.3770/1998);
evoluția în ierarhie: pași posibili: șef de catedră/de comisie metodică, responsabil cu perfecționarea în școală, responsabil al cercului pedagogic din zonă, director adjunct, director /director coordonator, inspector școlar, inspector general adjunct/inspector general, funcție în minister sau alte instituții/foruri/organisme la nivel regional sau național.
Întreaga rută profesională, de la selecția pentru cariera didactică și până la funcțiile de conducere din sistem, se construiește pe principii de perfomanță și acumulări calitative de cunoștințe teoretice și experiență practică.
2.2. Angajarea și promovarea resurselor umane la Colegiului Național “Ion Minulescu” Slatina
Angajarea, așa cum am relatat, impune anumiți pași stricți ce trebuie respectați cu rigurozitate și obiectivitate, în mod special atunci când vorbim despre meseria de "profesor", atât de simplu spus de majoritatea oamenilor.
Nicio profesiune nu cere atâta daruire, umanism, perseverență și competență, ca cea de modelator sau formator al gândirii generațiilor viitoare, calități des întâlnite și în rândul profesorilor de la Colegiul Național Ion Minulescu.
Un cadru didactic al colegiului, tare îndrăgit de generațiile trecute zicea cândva "nu există realizare mai mare ca aceea de modelator al gândirii tinerilor generații. Satisfacția enormă este atunci când vezi că se realizează ca oameni, iar tu ca mentor, educator, modelator ai întins o mână de ajutor la formarea lor profesională", cuvinte care mi-au ramas întipărite în minte. Parcă văd și acum zâmbetul clar și satisfacția din ochii celei care mi-a fost mai mult decât profesor…
În tot acest periplu al educației și evoluției performanțelor cadrelor didactice există câteva trepte pe această scară ierarhică, în spatele cărora stă o muncă asiduă.
Aceste trepte ierarhice în cariera de profesor poartă numele de "grade didactice".
În cele ce urmează vom analiza cazurile a doi profesori debutanți din cadrul Colegiului Național "Ion Minulescu", unul de limba engleză, celălalt de specialitate informatică, care doresc să avanseze în această profesie.
Pentru a ocupa funcția de profesor în învățământul gimnazial/liceal trebuie să fii absolvent cu examen de licență sau examen de absolvire, al unei institutii de învățământ superior cu specializarea profilului postului și să îndeplinești condiția cerută de art. 68 din Legea Învățământului nr.84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.606 din 10 decembrie 1999, care se referă la:
(1) Studenții și absolvenții care optează pentru profesiunea didactică au obligația să absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.
(2) Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcționează în instituțiile de învățământ superior, pe bază de regulament, și au planuri de învățământ distincte, aprobate de senatul universității.
(3) Pregătirea studenților, prevăzută la alin. (1) și (2), se realizează în regimul activităților didactice opționale. Planurile de invățământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învățământ ale facultăților de profil.
(4) Absolvenților Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitați să funcționeze în calitate de cadre didactice.
(5) Absolvenții învățământului universitar pot profesa în învățământ numai dacă au obtinut certificatul de absolvire menționat la alin. (4) sau dacă efectuează pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.
2.2.1. Cazul I – Avansarea profesorului de informatică al Colegiului Național "Ion Minulescu”
Gradul didactic -definitivat
În cazul profesorului de informatică, acesta a susținut prima probă, aceea a examenului de titularizare pentru a putea ajunge profesor debutant. Concursul de titularizare se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al Ministrului învățământului.
Examenul de titularizare este compus din:
inspecția la clasă (probă practică)
probă scrisă la disciplina de concurs aleasă de fiecare candidat.
Media la concursul de titularizare a profesorului de informatică a fost 9,50, ceea ce i-a asigurat ocuparea postului dorit.
Pentru avansarea în primul grad didactic, profesorul de informatică al Colegiului trebuie în primul rând să aibă o vechime la catedră de cel puțin 2/3 ani, să redacteze o cerere însoțită de dosarul de înscriere, în perioada 1-31 octombrie, pentru sesiunea din anul școlar respectiv, la conducerea unității de învățământ. Dosarul de înscriere trebuie să conțină următoarele documente:
cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului școlar, în care candidatul va nominaliza instituția de învățământ/centru de perfecționare la care dorește să susțină examenul;
fișa de înscriere, completată, confirmată de conducerea școlii, prevăzută în prezenta metodologie;
copia legalizată a certificatului de naștere;
copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorț sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;
copia legalizată a diplomei de studii, însoțită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;
recomandare scrisă asupra activității candidatului, din partea consiliului profesoral al unității de învățământ unde este încadrat;
dovada privind calificativele acordate în ultimii doi ani școlari;
document legalizat din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.68 din Legea învățământului 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conducerea unității de învățământ verifică existența și legalitatea documentelor din dosarul de înscriere, îndeplinirea condițiilor de înscriere, respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Dosarul cadrului didactic înscris la examenul de definitivare în învățământ, care îndeplinește condițiile legale, va fi înaintat de către conducerea unității de învățământ inspectoratului școlar, unde va fi înregistrat oficial cu număr și dată.
Cererea de înscriere va fi supusă aprobării consiliului de administrație al inspectoratului școlar de către inspectorul cu probleme de perfecționare și formare continuă.
Înștiințarea candidatului cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează de către inspectorul de perfecționare și formare continuă, prin afișare la inspectoratul școlar și pe site-ul inspectoratului școlar județean. În caz de respingere a dosarului, candidatul va fi înștiințat și în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 01 decembrie a anului în curs.
Procedura de finalizare a înscrierii din seria curentă, corespunzătoare anului școlar în care se desfășoară proba scrisă și orală, cuprinde următoarele acțiuni și termene:
inspectorul de perfecționare și formare continuă trimite în fiecare an, până la data de 12 decembrie, instituției de învățământ, numele candidatului care va susține examenul pentru acordarea definitivării în învățământ în anul școlar respectiv;
directorul unității de învățământ va transmite în perioada 7-14 iunie procesul verbal de la inspecția specială derulată în anul școlar respectiv, în copie autentificată prin ștampila și semnătura conducătorului unității școlare în care s-a efectuat inspecția; procesul verbal va fi însoțit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.
Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea candidatului la susținerea probei scrise și orale din cadrul examenului pentru acordarea definitivării în învățământ, inspectoratul școlar județean, prin inspectorul de perfecționare și formare continuă, va transmite instituției de învățământ/centru de perfecționare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:
fișa sintetică cu datele candidatului spre a participa la susținerea probei scrise și orale, potrivit specializării;
dosarul candidatului, inclusiv procesul verbal al inspecției speciale;
un document cu informații privind vechimea la catedră în ani, luni și zile, pentru candidatul care a beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori pentru orice alte situații care ridică probleme privind vechimea la catedră.
Pentru a putea avansa în primul grad, numit definitivat, din cariera didactică, profesorul de informatică trebuie să îndeplinească câteva condiții:
Conform articolului 34 din legea privind Statutul personalului didactic, definitivarea în învățământ se poate obține de către cadrul didactic de predare numai după un stagiu de cel puțin doi ani la catedră, având în această perioadă funcția de bază în învățământ.
Examenul pentru definitivarea în învățământ constă într-o inspecție școlară specială precum și în susținerea unor probe scrise și orale care evaluează pregătirea de specialitate, metodică și pedagogică, pe baza unor programe aprobate de Ministerul Învățământului.
Programa pentru examenul de definitivat la disciplina informatică vizează:
Cunoașterea de către profesor a problematicilor actuale ale disciplinei;
Formarea și verificarea capacităților necesare pentru proiectarea lecției;
Disponibilitatea pentru angajarea în activiăți de formare continuă și dezvoltare profesională;
Demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare exercitării actului educațional;
Programa de specialitate cuprinde și un număr de competențe specifice, care se
verifică la fiecare avansare în grad didactic.
Dintre acestea amintim:
abilitatea de a realiza pașii didactici în conformitate cu specificul disciplinei;
capacitatea de a crea instrumente de evaluare obiectivă, care să determine autoreglarea procesului de învățare;
cunoașterea conținuturilor științifice și metodice ale disciplinei predate;
Conținutul programei pentru disciplina informatică cuprinde:
Pentru concursul de definitivat, profesorul are de urmărit de asemenea și o bibliografie orientativă în scopul însușirii de noi informații și utilizarea cât mai eficientă a acestora.
Profesorul în pregătirea sa pentru avansarea în grad didactic trebuie să țină cont și de metodica predării disciplinei de studiu, în cazul de față, informatica.
Metodica disciplinei cuprinde:
obiective distinctive
metode caracteristice de predare a informaticii
instrumente de evaluare specifice pentru disciplina informatică
materiale didactice utilizate în timpul procesului de predare
rolul prezenței instrumentelor tehnologiei informației în procesul de predare/învățare.
Gradul didactic II
Gradul didactic II se poate obține de către profesorul de informatică doar după o vechime la catedră de 2 sau 3 ani, în funcție de calificativul obținut la primul grad didactic conform prevederilor legale. Acesta trebuie să demonstreze competență în activitatea instructiv-educativă consemnată în fișa de evaluare anuală.
Înscrierea pentru acordarea gradului didactic II în învățământ se face pe bază de cerere, însoțită de dosarul de înscriere, în perioada 1-31 octombrie, pentru sesiunea din anul școlar următor, la conducerea Colegiului Național "Ion Minulescu". Dosarul de înscriere trebuie să conțină următoarele documente:
cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului școlar, în care candidatul va nominaliza instituția de învățământ/centru de perfecționare la care dorește să susțină examenul;
fișa de înscriere, completată, confirmată de conducerea școlii, conform prezentei metodologii;
copia legalizată a certificatului de naștere;
copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorț sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;
copia legalizată a diplomei de studii însoțită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;
copia după certificatul de acordare a definitivării în învățământ, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea instituției de învățământ;
recomandare scrisă asupra activității candidatului, din partea consiliului profesoral al Colegiului Național "Ion Minulescu";
dovada privind calificativele acordate în ultimul an școlar;
dovada privind calificativele acordate la inspecțiile școlare în ultimii 2/3 ani școlari;
copia procesului verbal al inspecției curente efectuate înainte de înscriere, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea școlii.
Conducerea unității de învățământ verifică existența și legalitatea documentelor din dosarul de înscriere, îndeplinirea condițiilor de înscriere, respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Dosarul profesorului de informatică înscris la examenul pentru acordarea gradului didactic II, care îndeplinește condițiile legale, va fi înaintat de către conducerea unității de învățământ inspectoratului școlar, unde va fi înregistrat.
Cererea de înscriere va fi supusă aprobării consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean de către inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă.Înștiințarea cadrului didactic cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează prin afișare la inspectoratul școlar și pe site-ul inspectoratului școlar județean.
În caz de respingere a dosarului, candidatul va fi înștiințat și în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 01 decembrie a anului respectiv.
Procedura de finalizare a înscrierii din seria actuală, corespunzătoare anului școlar în care se desfășoară proba scrisă și orală, cuprinde următoarele acțiuni și termene:
inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă trimite până la data de 12 decembrie, instituției de învățământ centru de perfecționare, numele candidatului care va susține examenul pentru acordarea gradului didactic II în anul școlar respectiv;
directorul unității de învățământ va transmite inspectoratului școlar, în perioada 7-14 iunie a anului curent, procesul verbal al inspecției curente și speciale derulate în anul școlar respectiv, în copie autentificată prin ștampila și semnătura conducătorului unității școlare în care s-a efectuat inspecția; procesul verbal va fi însoțit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.
Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea cadrului didactic de informatică la susținerea probei scrise și orale din cadrul examenului pentru acordarea gradului didactic II, inspectoratul școlar județean, prin inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă, va transmite instituției de învățământ centru de perfecționare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:
fișa sintetică cu datele candidatului admis spre a participa la susținerea probei scrise și orale, potrivit specializării;
dosarul candidatului, inclusiv procesul verbal al inspecției curente și al inspecției speciale, în copie autentificată prin ștampila și semnătura conducătorului unității școlare în care s-a efectuat inspecția;
un document cu informații privind vechimea la catedră în ani, luni și zile, pentru candidatul care a beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori pentru orice alte situații care ridică probleme privind vechimea la catedră a candidatului.
Probele pentru avansarea în gradul didactic II, conform art. 35 din Legea Învățământului constau în:
o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 2/3 ani;
un test de specialitate și de metodica specialității, cu abordări interdisciplinare și de creativitate, creat pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Învățământului;
o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Învățământului, care cuprinde și elemente de psihologie și de sociologie educațională.
Pentru promovarea în funcție, profesorul de informatică trebuie să-și însușească pe lângă cele dobândite, noi competențe caracteristice obiectului de studiu.
Dintre acestea enumerăm:
abilitatea de autoevaluare și de integrare a feedback-ului în activitatea didactică
capacitatea de a crea instrumente de evaluare obiectivă, care să garanteze autoreglarea procesului de predare/învățare.
capacitatea de adaptare a conținutului la particularitățile colectivului de elevi.
La conținutul programei se adaugă doar un punct care se referă la rețele de calculatoare (definire, clasificare, tipuri de comunicare).
Bibliografia orientativă rămâne în esență nemodificată.
Garanția obținerii gradului didactic II, este redată de cinci aspecte din metodica disciplinei.
atingerea obiectivelor în predarea disciplinei,
folosirea unor metode specifice,
crearea unor instrumente menite să evalueze intr-un mod cât mai obiectiv,
materialele didactice folosite trebuie să fie printre cele mai moderne,
utilizarea internetului în procesul de învățare/predare .
Gradul didactic I
Ultima treaptă în evoluția carierei didactice a profesorului de informatică de la Colegiul Național "Ion Minulescu", este obținerea gradului I.
Pentru a se înscrie la concursul de grad I, profesorul trebuie să treacă testul vechimii la catedră (vechimea se calculează de la data obținerii gradului didactic II, respectiv data de 1 septembrie a anului școlar următor susținerii examenului până la data de 31 august a anului școlar în care se susțin inspecția specială și lucrarea metodico-științifică) cât și să obțină calificativul de cel puțin "foarte bine" la aprecierile anuale, la inspecția curentă și la inspecțiile școlare, dacă acestea au avut loc, din ultimii 2 ani de activitate premergători înscrierii.
Profesorul de informatică are nevoie de asemenea de recomandarea consiliului profesoral al Colegiului Național "Ion Minulescu", cât și de faptul că trebuie să se facă remarcat prin prestații didactice, prin competență didactică cât și prin rezultate deosebite obținute în procesul de învățământ.
Conform articolului 36 din Legea privind Statutul personalului didactic, acest grad se poate obține de către personalul didactic numai la 2/3 ani de la gradul II, cu rezultate deosebite în procesul instructiv-educativ și de noutate pedagogică, reliefate în fișa de evaluare anuală.
Personalul didactic se poate prezenta la examenul de grad I cu un an mai devreme, dacă acesta a obținut la examenul de grad II, nota 10, conform art. 37. din Legea privind Statutul personalului didactic.
La dosarul de înscriere pe lângă cererea de înscriere și actele pe care profesorul le-a depus la obținerea gradelor didactice anterioare, se adaugă:
recomandare scrisă asupra activității candidatului, din partea consiliului profesoral al unității de învățământ unde este încadrat;
memoriul de activitate profesională, avizat de conducătorul unității școlare în care candidatul este încadrat.
Procedura de înscriere urmărește aceeași pași ca și la gradul II, cu precizarea că înștiințarea candidatului privind admiterea în concurs se face până la data de 30 noiembrie a anului în curs.
Profesorul de informatică are de parcurs patru probe:
un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Învațământului, pentru fiecare specialitate în parte (15 ianuarie-15 februarie);
o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul anilor de vechime, toate apreciate cu calificativul maxim;
elaborarea unei lucrari metodico-științifice, sub îndrumarea unui conducător științific stabilit de instituția cu competențe în domeniu (15 februarie a anului în care se susține colocviul și 31 august a anului școlar următor). Ultima pagină a lucrării trebuie să cuprindă declarația de autenticitate din care să rezulte că nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie, a fost creată personal și în totalitate și nu au fost preluate texte sau date din alte lucrări;
susținerea lucrării metodico-științifice, în fața comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Învățământului (1 octombrie – 5 iunie a anului următor elaborării lucrării).
Inspecția specială și susținerea lucrării au loc în aceeași zi conform Metodologiei Formării Continue a Personalului Didactic din Învățământul Preuniversitar.
În cazul în care profesorul de informatică a obținut titlul științific de doctor în domeniul specialității pe care o predă, i se acordă gradul didactic I, pe baza unei inspecții școlare speciale.
La fel ca la fiecare treaptă ierarhică, cadrul didactic trebuie să dobândească noi competențe, iar acestea sunt:
abilitatea de a recomanda sau de a alege tematica lucrării metodico-științifice în legătură cu preocupările didactice
capacitatea de recunoaștere a surselor informaționale potrivite tematicii lucrării metodico-științifice
îndemânarea de a inova practica educativă școlară și extrașcolară
capacitatea de creativitate în tratarea lucrării metodico-științifice
măiestria de prezentare și susținere a lucrării metodico-științifice
capacitatea de a folosi tehnologia informației și comunicației în elaborarea, prezentarea și susținerea lucrării metodico-științifice.
Analizând treptele în evoluția didactică a profesorului de informatică al Colegiului Național Ion Minulescu, se poate constata că a evolua în cazul de față este sinonim cu a dobândi noi cunoștințe, a inova materia de studiu, a progresa ca metode în procesul de predare/învățare, a introduce noi direcții de utilizare a informaticii ca bază a altor posibile obiecte de studiu.
Cercetând cazul profesorului debutant de informatică, am ajuns la concluzia că pentru a fi cadru didactic la acest prestigios colegiu, trebuie înainte de toate să iubești ceea ce faci, deoarece generațiile actuale sunt personalități puternice, cu simț de observare dezvoltat al talentului și dăruirii care le expui în timpul orelor de curs. Este mai mult decât util să știi să te faci plăcut iar obiectul de studiu să devină pentru ei mai mult decât o materie obositoare, ceva care să le stârnească interesul de învățare și aprofundare.
2.2.2. Cazul II – Avansarea profesorului de limba engleză al Colegiului Național "Ion Minulescu"
Gradul didactic- definitivat
Al doilea caz analizat în lucrarea de față este al cadrului didactic Cristina Dumitrache, profesor de limba engleză de la Colegiul Național "Ion Minulescu".
Ca și în cazul profesorului de informatică, aceasta a dobândit statutul de profesor debutant în urma concursului de titularizare, unde la proba practică a obținut nota 10, iar la proba scrisă nota 9,50, media finală fiind 9,75.
Pentru avansarea la gradul definitivat, Cristina Dumitrache trebuie sa respecte câteva aspecte:
Primul aspect se referă la efectuarea unui stagiu de cel puțin doi ani la catedră
Absolvirea cu examen de licență unei facultăți cu specializarea materiei de concurs
obținerea unui certificat de absolvire al modului psihopedagogic.
Înscrierea la examenul pentru acordarea definitivării în învățământ se face pe bază de cerere, însoțită de dosarul de înscriere, în perioada 1-31 octombrie, pentru sesiunea din anul școlar respectiv, la conducerea Colegiului Național "Ion Minulescu".
Dosarul de înscriere trebuie să conțină următoarele documente:
cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului școlar, în care candidatul va nominaliza instituția de învățământ centru de perfecționare la care dorește să susțină examenul;
fișa de înscriere, completată, confirmată de conducerea școlii, prevăzută în anexa 2 la prezenta metodologie;
copia legalizată a certificatului de naștere;
copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorț sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;
copia legalizată a diplomei de studii, însoțită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;
recomandare scrisă asupra activității candidatului, din partea consiliului profesoral al unității de învățământ;
dovada privind calificativele acordate în ultimii doi ani școlari;
document legalizat din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.68 din Legea învățământului 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conducerea unității de învățământ verifică existența și legalitatea documentelor din dosarul de înscriere, îndeplinirea condițiilor de înscriere, respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Dosarul cadrului didactic înscris la examenul de definitivare în învățământ, care îndeplinește condițiile legale, va fi înaintat de către conducerea unității de învățământ inspectoratului școlar, unde va fi înregistrat oficial cu număr și dată.
Cererea de înscriere va fi supusă aprobării consiliului de administrație al inspectoratului școlar de către inspectorul cu probleme de perfecționare și formare continuă.
Înștiințarea candidatului cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează de către inspectorul de perfecționare și formare continuă, prin afișare la inspectoratul școlar și pe site-ul inspectoratului județean. În caz de respingere a dosarului, candidatul va fi înștiințat și în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 01 decembrie a anului respectiv.
Procedura de finalizare a înscrierii din seria curentă, corespunzătoare anului școlar în care se desfășoară proba scrisă și orală, cuprinde următoarele acțiuni și termene:
inspectorul de perfecționare și formare continuă trimite până la data de 12 decembrie, instituției de învățământ centru de perfecționare, numele candidatului care va susține examenul pentru acordarea definitivării în învățământ în anul școlar respectiv;
directorul unității de învățământ va transmite în perioada 7-14 iunie procesul verbal de la inspecția specială derulată în anul școlar respectiv, în copie autentificată prin ștampila și semnătura conducătorului unității școlare în care s-a efectuat inspecția; procesul verbal va fi însoțit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.
Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea candidatului la susținerea probei scrise și orale din cadrul examenului pentru acordarea definitivării în învățământ, inspectoratul școlar județean, prin inspectorul de perfecționare și formare continuă, va transmite instituției de învățământ centru de perfecționare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:
fișa sintetică cu datele candidatului admis spre a participa la susținerea probelor scrise și orale, potrivit specializării pentru care a optat fiecare candidat;
dosarul candidatului, inclusiv procesul verbal ale inspecției speciale;
un document cu informații privind vechimea la catedră în ani, luni și zile, pentru candidatul care a beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori pentru orice alte situații care ridică probleme privind vechimea la catedră.
Adoptarea și însușirea metodicii didacticii limbii engleze este obligatorie, când vorbim de avansare pe scară ierarhică.
Limba engleză ca limbă modernă de studiu vizează trei aspecte importante pentru concursul de definitivat:
Limba engleză ca limbă modernă
Obiectivele care trebuie să fie atinse de către candidatul Cristina Dumitrache sunt:
folosirea metodelor diferite și adecvate de formare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale
adaptarea și utilizarea metodelor și procedeelor didactice pentru folosirea eficientă a manualelor alternative
realizarea proiectării didactice
conștientizarea necesității personale de formare continuă
elaborarea propriei strategii educaționale conform etapei de dezvoltare profesională atinse
Tematica limbii engleze pentru concursul de definitivat vizează următoarele puncte-reper :
teoriile de învățare ale limbii
metode, procedee și tehnici moderne de predare
formarea deprinderilor de ultilizarea limbii moderne
predarea sistemului limbii engleze : pronunția, vocabularul, gramatica, discursul.
predarea comunicativă:principii și tipuri de activități
integrarea deprinderilor lingvistice în cadrul orelor de limba engleză ca limbă străină
metode și tehnici de evaluare a randamentului școlar; tipuri de teste ; evaluarea alternativă
principii ale proiectării didactice.
Bibliografia obligatorie care trebuie urmărită pe parcursul asimilării de noi cunoștințe.
Collie,J.,Slater,S. 1992. Literature în the Language Classroom. A Resource Book of Ideas and Activities, Cambridge: Cambridge University Press. [sau Lazar, G. 1993. Literature and Language Teaching: A Guide for Teachers and Trainers, Cambridge: Cambridge University Press]
Harmer, J. 2001. The Practice of English Language Teaching, Longman, Harlow.
Richards,J. C.& Rodgers, T. S. 1989. Approaches and Methods în Language Teaching, Cambridge: Cambridge University Press.
Scrivener, J. 1994. Learning Teaching, Macmillan
Pentru cei care doresc să facă performanță în predarea și învățarea limbii engleze, există și o bibliografie facultativă:
McKay, S. L. 1987. Teaching Grammar: Form, Function and Technique,London: Prentice Hall.
Nation, I.S.P. 1990. Teaching and Learning Vocabulary, Boston: Heinle and Heinle Publishers.
Structura limbii engleze
Obiective
capacitatea de comunicare (orală și în scris) în limba engleză
capacitatea de înțelegere a mesajului scris și oral în limba engleză
capacitatea de a explica structurile limbii engleze folosind termenii și conceptele de specialitate potrivite
abilitatea de a identifica structurile limbii engleze care prezintă dificultăți pentru vorbitorii de limba română ca limbă maternă
capacitatea de a identifica, explica și corecta erorile tipice comise de vorbitorii de română în procesul de învățare a limbii engleze ca limbă străină
Tematică
fonetica și fonologia limbii engleze: (vocalele și diftongii, consoanele, erori tipice de pronunție comise de vorbitorii de română ca limbă maternă)
morfologie și sintaxă: (categoriile gramaticale ale substantivului, categoriile gramaticale ale verbului, categoriile gramaticale ale adjectivului, sintaxa propoziției simple, sintaxa frazei
Semantică și stilistică
relații lexicale
limbaj figurativ și figuri de stil
Bibliografie obligatorie
Leech, G. N. 1979. Meaning and the English Verb. Londra: Longman.
Roach, P. 1983. English Phonetics and Phonology. A Practical Course, Cambridge: Cambridge University Press.
La alegere una dintre următoarele gramatici ale limbii engleze contemporane:
Bădescu, A. 1984. Gramatica limbii engleze. București: Editura Stiințifică și Enciclopedică.
Huddleston, R., Pullum, G.K. eds. 2002. The Cambridge Grammar of the English Language. Cambridge: Cambridge University Press.
Quirk, R., Greenbaum, S., Leech, G., Svartvik, J. 1972. A Grammar of Contemporary English. Londra: Longman.
Texte literare, contexte culturale și predarea lor:
Obiective
a înțelege și analiza un text literar la prima vedere prin utilizarea corectă a termenilor și conceptelor, noțiunilor de teorie și critică literară prin care un text se plasează în context istoric și cultural
a conștientiza și transmite atitudini culturale (cultural awareness)
a adecva predarea termenilor și a conceptelor de teorie și critică literară la diverse tipuri de clase
a aborda temele generale de mai jos cu referire la operele incluse în bibliografie.
Teme generale
Power, identity, love în Shakespeare’s plays and sonnets
Enlightenment ideas reflected în the English novel
The Victorian character: values în action
Approaches to narrative and character în British and American literature- the realist, modernist and postmodernist paradigms.
Values, symbols and myths în British and American literature
Termeni, concepte și principii de compoziție
termeni și concepte în plasarea textului în context istoric și cultural
curente literare
genuri literare
principii de compoziție
subiect, voce, temă, procedee stilistice
perspective și tonalități
tragism, grotesc, sublim, ludic
intenționalitate și limbaj
limbaj poetic
Bibliografie obligatorie
Literatura britanică
Austen, Jane: Pride and Prejudice or Emma
Bronte, Emily: Wuthering Heights
Carroll, Lewis: Alice’s Adventures în Wonderland
Conrad, Joseph: Heart of Darkness sau Lord Jim
Defoe, Daniel: Robinson Crusoe
Dickens, Charles: Great Expectations sau Oliver Twist
Literatura americană
Faulkner, William: Absalom, Absalom sau The Sound and The Fury
Fitzgerald, F. Scott. The Great Gatsby
Hawthorne, Nathaniel. The Scarlet Letter
Bibliografie critică obligatorie
Elliott, E. (gen. ed.). 1988. The Columbia Literary History of the United States, New York: Columbia University Press.
Sanders, A. 1994. The Short Oxford History of English History. Oxford: Clarrendon Press [sau versiunea în limba română, Scurtă Istorie Oxford a Literaturii Engleze, trad. Mihaela Irimia, București: Editura Univers, 1997]
Stevenson, R. 1986. The British Novel Since the Thirties. London: B. T. Batsford [sau Iași: Institutul European, 1993].
Acordarea definitivării în învățământ semnifică recunoașterea competențelor minime acceptabile dobândite de către o persoană care a optat pentru cariera didactică și care garantează, în acest fel, că dispune de pregătirea necesară pentru exercitarea profesiei didactice și poate intra pe o rută de profesionalizare ascendentă. În cazul Cristinei Dumitrache, performanța devine cuvânt cheie atunci când vorbim de formarea elevilor.
Gradul didactic II
Pentru gradul II, Cristina Dumitrache trebuie de asemenea să treacă testul vechimii la catedră de cel puțin 2/3 ani de la definitivare și să demonstreze abilitate în procesul instructiv/educativ consemnată în fișa de evaluare finală, după cum este menționat în articolul 35 din capitolul III al Legii privind Statutul personalului didactic.
Înscrierea pentru acordarea gradului didactic II în învățământ se face pe bază de cerere, însoțită de dosarul de înscriere, în fiecare an, în perioada 1-31 octombrie, pentru sesiunea din anul școlar următor, la conducerea unității de învățământ. Dosarul de înscriere trebuie să conțină următoarele documente:
cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului școlar, în care candidatul va nominaliza instituția de învățământ centru de perfecționare la care dorește să susțină examenul;
fișa de înscriere, completată, confirmată de conducerea școlii, conform prezentei metodologie;
copia legalizată a certificatului de naștere;
copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorț sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;
copia legalizată a diplomei de studii însoțită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;
copia după certificatul de acordare a definitivării în învățământ, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea școlii;
recomandare scrisă asupra activității candidatului, din partea consiliului profesoral al unității de învățământ unde este încadrat;
dovada privind calificativele acordate în ultimul an școlar;
dovada privind calificativele acordate la inspecțiile școlare în ultimii ani de vechime la catedră;
copia procesului verbal al inspecției curente efectuate înainte de înscriere, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea școlii.
Conducerea Colegiului Național "Ion Minulescu" verifică existența și legalitatea documentelor din dosarul de înscriere, îndeplinirea condițiilor de înscriere, respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Dosarul cadrului didactic înscris la examenul pentru acordarea gradului didactic II, care îndeplinește condițiile legale, va fi înaintat de către conducerea unității de învățământ inspectoratului școlar, unde va fi înregistrat.
Cererea de înscriere va fi supusă aprobării consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean de către inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă.
Înștiințarea candidatului cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează prin afișare la inspectoratul școlar și pe site-ul inspectoratului școlar județean. În caz de respingere a dosarului, candidatul va fi înștiințat și în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 01 decembrie a anului în curs.
Procedura de finalizare a înscrierii, corespunzătoare anului școlar în care se desfășoară proba scrisă și orală, cuprinde următoarele acțiuni și termene:
inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă trimite până la data de 12 decembrie, instituției de învățământ/centru de perfecționare, numele candidatului care va susține examenul pentru acordarea gradului didactic II în anul școlar respectiv;
directorul unității de învățământ va transmite inspectoratului școlar, în perioada 7-14 iunie a anului curent, procesul verbal al inspecției curente și speciale derulate în anul școlar respectiv, în copie autentificată prin ștampila și semnătura conducătorului unității școlare în care s-a efectuat inspecția; procesul verbal va fi însoțit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.
Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea cadrului didactic de limba engleză la susținerea probei scrise și orale din cadrul examenului pentru acordarea gradului didactic II, inspectoratul școlar județean, prin inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă, va transmite instituției de învățământ/centru de perfecționare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:
fișa sintetică cu datele candidatului spre a participa la susținerea probei scrise și orale, potrivit specializării;
dosarul candidatului, inclusiv procesul verbal al inspecției curente și al inspecției speciale, în copie autentificată prin ștampila și semnătura conducătorului unității școlare în care s-a efectuat inspecția;
un document cu informații privind vechimea la catedră în ani, luni și zile, pentru candidatul care a beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori pentru orice alte situații care ridică probleme privind vechimea la catedră.
Probele constau în:
inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul anilor de vechime;
un test de limba engleză și de metodica specialității, cu abordări interdisciplinare, elaborat pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Învățământului;
o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Învățământului.
Concursul pentru gradul didactic II, respectă de asemenea o programă și o metodologie cadru. Obținerea notei maxime la primul grad, îi permite Cristinei Dumitrache să se prezinte cu un an mai devreme la concursul pentru gradul II conform articolului 37 din capitolul III al Legii privind Statutul personalului didactic.
În ceea ce privesc obiectivele pentru dobândirea gradului didactic II se adaugă:
analizarea și restructurarea proiectelor didactice date (3) (unul pentru predarea literaturii, unul focalizat pe dezvoltarea unor capacităti de comunicare și unul de recapitulare și evaluare)
selectarea textelor literare în predarea limbii engleze ca limbă străină.
Ca tematică se adaugă următoarele noțiuni:
fonetică și fonologie (structura silabei)
morfologie și sintaxă (procedee majore și minore de formare a cuvintelor: derivarea, compunerea, conversiunea, reducerea, blending)
În ceea ce privește partea de semantică și stilistică se adaugă următoarele puncte:
metode structurale: analiza componențială, analiza distribuțională
limbaje de specialitate
La partea de bibliografie revin pe listă câteva nume noi:
Sorea, D. 2007. Pragmatics. Some Cognitive Perspectives, București: Editura Universității din București. Nolasco, Rob, Writing, Oxford University Press, Oxford, 1992
Nunan, D., Language Teaching Methodology, Prentice Hall, 1991
Nunan, David, Designing Tasks for the Communicative Classroom, Cambridge University Press, Cambridge, 1993
O'Malley, J.Michael, Anna Uhl Chamot, Learning Strategies în Second Language Acquisition, Cambridge University Press, Cambridge, 1993
Underwood, M. Teaching Listening, Longman, Harlow, 1989
Ur, P. Grammar Practice Activities, Cambridge University Press, Cambridge, 1988
Wallace, C., Reading, Oxford University Press, Oxford, 1992
Acordarea gradului didactic II înseamnă dobândirea de către cadrul didactic Cristina Dumitrache, a unui plus de profesionalizare, de altfel confirmat și de rezultatele obținute la probele special concepute pentru a pune în evidență valoarea adăugată, achiziționată în intervalul parcurs de la obținerea definitivării.
Deși aflată la o vârstă destul de tânără, aceasta are numeroase participări cu elevii la fazele de Olimpiadă Națională de Limba Engleză, ceea ce pune în lumină din nou: priceperea, pasiunea pentru performanța limbii engleze și munca interminabilă din spatele rezultatelor uimitoare.
"A face ceva cu pasiune înseamnă că lucrul respectiv devine mai mult decât hobby", spune Cristina, cadru didactic al Colegiului Național "Ion Minulescu".
Bucuria enormă se citește și în rândul elevilor, cărora le-a insuflat plăcerea pentru învățarea limbii engleze.
Am înțeles de la ea că nu doar munca este importantă atunci când vrei să înveți o limbă modernă, ci și priceperea, dăruirea și devotamentul care le dedici atunci când vine vorba de studiu.
Nota maximă obținută la examenul pentru gradul didactic II a determinat-o pe Cristina să vrea mai mult atât de la ea, cât și de la elevii ei, astfel că obținerea gradului I a devenit un scop, indiferent de efortul depus.
Gradul didactic I
Pentru avansarea în cel mai înalt grad didactic al limbii engleze, Cristina are de asemenea de respectat câteva etape:
Conform articolului 36 din capitolul III al Legii privind Statutul personalului didactic, gradul didactic I se poate obtine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 3, sau 2 ani conform articolului 37, dacă nota obținută la ultimul grad a fost 10; de la acordarea gradului didactic II, cu rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă și de inovare pedagogică, evidențiate în fișa de evaluare anuală.
La dosarul de înscriere pe lângă cererea de înscriere și actele pe care cadrul didactic le-a depus la obținerea gradului didactic II, se adaugă:
recomandare scrisă asupra activității candidatului, din partea consiliului profesoral al Colegiului Național Ion Minulescu;
memoriul de activitate profesională, avizat de conducătorul unității școlare în care candidatul este încadrat.
Procedura de înscriere urmărește aceeași pași ca și la gradul II, cu precizarea că înștiințarea candidatului privind admiterea în concurs se face până la data de 30 noiembrie a anului în curs.
Probele pentru obținerea gradului didactic I constau în:
un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Învățământului, pentru fiecare specialitate în parte (15 ianuarie-15 februarie)
o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul anilor de vechime, toate apreciate cu calificativul maxim;
elaborarea unei lucrări metodico-științifice, sub îndrumarea unui conducător științific stabilit de instituția cu competențe în domeniu (15 februarie a anului în care se susține colocviul și 31 august a anului școlar următor). Ultima pagină a lucrării trebuie să cuprindă declarația de autenticitate din care să rezulte că nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie, a fost creată personal și în totalitate și nu au fost preluate texte sau date din alte lucrări.
susținerea lucrării metodico-științifice, în fața comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Învățământului (1octombrie-5 iunie a anului următor elaborării lucrării).
Inspecția specială și susținerea lucrării au loc în aceeași zi conform Metodologiei Formării Continue a Personalului Didactic din Învățământul Preuniversitar.
Dobândirea celorlate grade didactice și utilizarea metodelor și tehnicilor moderne de predare a limbii engleze la clasă, i-au asigurat Cristinei Dumitrache obținerea gradului didactic I.
Tematica limbii engleze, conform Legii Învățământului, este elaborată de către cadrele universitare coordonatoare de lucrări științifice, abilitate în acest sens de elaborare a tematicii și cerințelor ce trebuie a fi îndeplinite. La toate acestea, pentru gradul didactic II, s-au adăugat în linii mari câteva obiective noi:
a fi la curent cu evoluțiile din domeniul limbii engleze (gramatică, literatură, metode și tehnici de predare)
adaptarea tehnicilor de învățare la specificul și nevoile contextului în care se desfășoară activitatea didactică
crearea propriei strategii educaționale conform etapei de dezvoltare profesională atinse.
Acordarea gradului didactic I atestă dobândirea de către cadrul didactic a unui nivel înalt de maturitate profesională și expertiză, care îl recomandă ca pe un creator de bune practici în mediul educațional școlar.
Numărul mare al premilor de excelență și participarea la diferite concursuri de specialitate, i-au adus cadrului didactic de la Colegiul Național Ion Minulescu nu doar respect și admirație, cât și prestigiu dincolo de granițele țării.
CONCLUZII
Nicio meserie nu cere posesorului ei atata competență, dăruire și umanism ca cea de profesor pentru că în nici una nu se lucrează cu un material mai prețios, mai complicat și mai sensibil decat este omul în devenire… ancorat în prezent, întrezărind viitorul și sondând dimensiunile posibile ale personalității, educatorul instruiește, educă, îndeamnă, dirijează, cultivă și organizează, corectează, perfecționează și evaluează neîncetat procesul formării și desăvârșirii calităților necesare omului de mâine”, spunea un înțelept despre meseria de profesor.
Să devii profesor pare un lucru simplu pentru mulți, însă să te desăvârșești în această meserie implică nu doar muncă asiduă ci și vocație, talent iar mai mult decât atât, să încerci să te autodepășești cu fiecare zi, cu fiecare oră de studiu, să iubești lucrul cu elevii, să îți placă tot ce înseamnă performanță și elită…
Dincolo de transformările din educație și din învățământ se află necesitatea de formare și perfecționare continuă.
Perfecționarea continuă implică în același timp și avansare pe scară ierarhică.
Avansarea în cariera de profesor este echivalentă cu obținerea gradelor didactice.
Promovarea în cariera de profesor înseamnă în primul rând vechime, strategie și metode de predare, perseverență, asimilarea permanentă de noi cunoștiințe.
Lucrarea de față încearcă să contureze o prezentare a unei structuri prestigioase de învățământ a județului Olt și anume Colegiul Național "Ion Minulescu" și câteva aspecte definitorii din cariera didactică a doi profesori de specializări diferite în sensul ascensiunii în meseria didactică.
Colegiul Național "Ion Minulescu" prin oferta educațională adaptată cerințelor europene, oferă șanse egale de educație pentru toți elevii care doresc să-și dezvolte potențialul, aptitudinile, capacitățile de adaptare și orientare în funcție de interesele, motivațiile personale.
Clasificarea efectivului de angajați al Colegiului Național "Ion Minulescu" se poate realiza pe diferite categorii precum: disciplinele de studiu, sex, vechime în învățământ
Angajarea în învățământ presupune, cum am mai amintit, un concurs de titularizare la care participă doar cei ce au absolvit o facultate și au certificat de absolvire al unui colegiu de pregătire didactică pregătire.
Etapele în obținerea gradului didactic nu sunt deloc simple, implică un efort susținut, rafinament pentru educație, gust pentru formare și savoare pentru rezultate, calități bine conturate în rândul cadrelor didactice ale colegiului.
Atingerea obiectivelor cadru, parcurgerea materiei în sensul aprofundării, utilizarea unor metode și tehnici de predare capabile să capteze interesul elevilor, cât și participarea la olimpiade, premiile de excelență de la concursuri le-a adus celor două cadre didactice nu doar respect și admirație în breaslă cât și renume dincolo de granițele țării.
Un zâmbet larg și o sete nebună să descoperi cât mai mult în ceea ce înseamnă obiectul de studiu, să excelezi și să te autodepășești reprezintă mai mult decât implinirea unui vis, așa conchid cei doi… "Să nu simți oboseală niciodată și să îți dorești mai mult de la tine, de la ei că simți că pot", însușiri care nu doar că îi caracterizează dar li se citesc în priviri.
În acest periplu al formării de oameni, al atașamentului față de ființa cea mai complexă, înțelegem că dacă totul evoluează și nu pui pasiune nu vei putea să ajungi la nivelul de profesor performant.
Înscrierea pentru fiecare grad didactic implică câteva aspecte esențiale: completarea unei fișe de înscriere cât și realizarea unui dosar de înscriere conform Metodologiei Formării Continue a Personalului Didactic din Învățământul Preuniversitar, respectarea anilor de vechime între probele de avansare, atingerea obiectivelor, dobândirea de noi cunoștiințe și utilizarea unor tehnici moderne în procesul de învățare/predare, aprofundarea tematicii și măiestrie în formarea și deprinderea continuă.
Excepția în ceea ce privește avansarea pe scara ierarhică vine atunci când nota de promovare a ultimului grad didactic este maximă deoarece anii de vechime de la trei devin doi.
Conduita deontologică ireproșabilă și prestația deosebită a cadrelor didactice le-a adus acestora la vârste fragede nu doar performanță în desăvârșirea profesiei cât și prestigiu și renume. Gloria Colegiului Național "Ion Minulescu" vine nu doar de la cadrele didactice ci și de la rezultatele acestora, vizibile cel mai bine prin elevii lor.
Eticheta de profesor performant se pune atunci când generațiile de elevi care ți-au trecut prin mâini au cultivat ceea ce ai insuflat ieri pe băncile școlii și atunci când obiectul de studiu le-a devenit în timp profesie sau parte din jobul lor .
A evalua abilitățile cadrelor didactice spre avansarea în grad așa cum se înțelege și din studiul de caz prezentat, necesită timp, vechime și unitate de măsură a calității în termeni literari.
Totul se transformă în zâmbet și bucurie când ne raportăm la resursele umane de la Colegiul Național "Ion Minulescu", foști elevi, mentori, educatori, profesori, formatori de gândire și constructori de perspective au reprezentat pentru cei de ieri și azi creatori de vocații.
BIBLIOGRAFIE
Dragomir , G.; Varzaru, M.; Schiopoiu B. A. Managementul Resurselor Umane, Editura Universitaria, Craiova, 2010
Maican, D., Managementul resurselor umane, Editura Casa Corpului Didactic, Slatina-Olt, 2001
Novac, E.; Abrudan, D.; Managementul resurselor umane, Timișoara, 2010
Roșca, C.; Vărzaru, M.; Roșca, I, Gh. Management și gestiune, Editura Economică, București, 2005.
Dragomir, Gh.; Managementul resurselor umane, Editura Universitaria, Craiova, 2011.
Dulamă, M. E.; Metodologii activizante-teorie și practică, Editura Clusium, 2008
http://colegiulsadoveanu.ro/viziunea.html
http://www.scrigroup.com/management/resurse-umane/ANALIZA-DIAGNOSTIC-A-COMPARTIM24964.php
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_invatamantului.php
http://www.unibuc.ro/n/organizare/biro-perf/docs/2013/mar/20_15_02_05Metodologia_-anexa_OM_5720.pdf
BIBLIOGRAFIE
Dragomir , G.; Varzaru, M.; Schiopoiu B. A. Managementul Resurselor Umane, Editura Universitaria, Craiova, 2010
Maican, D., Managementul resurselor umane, Editura Casa Corpului Didactic, Slatina-Olt, 2001
Novac, E.; Abrudan, D.; Managementul resurselor umane, Timișoara, 2010
Roșca, C.; Vărzaru, M.; Roșca, I, Gh. Management și gestiune, Editura Economică, București, 2005.
Dragomir, Gh.; Managementul resurselor umane, Editura Universitaria, Craiova, 2011.
Dulamă, M. E.; Metodologii activizante-teorie și practică, Editura Clusium, 2008
http://colegiulsadoveanu.ro/viziunea.html
http://www.scrigroup.com/management/resurse-umane/ANALIZA-DIAGNOSTIC-A-COMPARTIM24964.php
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_invatamantului.php
http://www.unibuc.ro/n/organizare/biro-perf/docs/2013/mar/20_15_02_05Metodologia_-anexa_OM_5720.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Angajarea Si Promovarea Resurselor Umane la Colegiul National ,ion Minulescu Slatina (ID: 136472)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.