Angajarea Cheltuielilor Publice. Etapele Procesului de Angajare Si Impactul Asupra Bugetului Public

Economie

Angajarea Cheltuielilor Publice. Etapele Procesului de Angajare Si Impactul Asupra Bugetului Public

Byadmin ianuarie 1, 2024

Angajarea cheltuielilor publice.Etapele procesului de angajare și impactul asupra bugetului public

Cuprins

Contents

Introducere

CAPITOUL I.ANGAJAREA CHELTUIELILOR PUBLICE.CONCEPT.ETAPELE PREMERGĂTOARE ANGAJĂRII CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1Conceptul de cheltuială publică.Categorii de cheltuieli publice

1.2 Rolul clasificației funcționale și economice în stabilirea categoriei de cheltuieli

1.3 Etapele premergătoare angajării cheltuielilor publice

1.3.1 Stabilirea valorii estimate

1.3.2 Identificarea nevoilor de cheltuială

CAPITOLUL II. PROCEDURI DE ANGAJARE A CHELTUIELILOR PUBLICE

2.1 Definirea conceptului de procedură de achiziție publică

2.2 Tipuri de proceduri de achiziție publică

2.3 Cumpărarea directă

2.4 Negocierea directă

2.5 Cererea de ofertă de preț

2.6 Licitația publică

CAPITOLUL III. ETAPELE ANGAJĂRII CHELTUIELILOR PUBLICE ȘI MODALITĂȚI DE CUANTIFICARE A IMPACTULUI FINANCIAR ASUPRA CHELTUIELILOR PUBLICE

3.1 Angajarea cheltuielilor

3.2 Lichidarea cheltuielilor

3.3. Ordonanțarea cheltuielilor

3.4 Plata cheltuielilor

3.5 Categorii de indicatori utilizați în stabilirea impactului asupra bugetului public

Capitolul IV.CONCLUZII ȘI PROPUNERI . STUDIU DE CAZ ASUPRA ANGAJĂRII UNEI CHELTUIELI

4.1 STUDIU DE CAZ „REABILITARE ,MODERNIZARE ,EXTINDERE PE VERTICALĂ A CENTRUL DE CAZARE TEMPORARĂ NR. 1”

Angajarea cheltuielii publice necesare pentru proiectul „REABILITARE ,MODERNIZARE ,EXTINDERE PE VERTICALĂ A CENTRULUI DE CAZARE TEMPORARĂ NR. 1”

Angajamentul legal pentru proiectul „REABILITARE ,MODERNIZARE ,EXTINDERE PE VERTICALĂ A CENTRULUI DE CAZARE TEMPORARĂ NR. 1” se prezintă sub forma contractului de execuție lucrări.(Anexa 3)

4.2 Cocluzii și propuneri

Introducere

CAPITOUL I.ANGAJAREA CHELTUIELILOR PUBLICE.CONCEPT.ETAPELE PREMERGĂTOARE ANGAJĂRII CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1Conceptul de cheltuială publică.Categorii de cheltuieli publice

Cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conținut îl reprezintă exprimarea în formă bănească a relațiilor economice-sociale stabilite între stat (pe de o parte) și persoane fizice și juridice (pe de altă parte) în calitate de operatori de servicii,cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului și în scopul exercitării funcțiilor și atribuțiilor acestora.

Cheltuielile publice sunt clasificate în funcție de mai multe criterii:

După criteriul instituției care le efectuează:

Cheltuieli publice efectuate de administrațiile publice centrale de stat care pot fi structurate după sursa de finanțare în:

Finanțate din bugetul de stat

Finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat

Finanțate din fonduri speciale

Cheltuieli publice efectuate de administrațiile publice locale care,în cazul statelor federative,se regăsesc pe 2 nivele a ierarhiei structurii administrativ-teritoriale:

Efectuate de oraganele administrativ-teritoriale intermediare

Efectuate de oraganele locale

Cheltuieli efectuate de administrații/ organisme internaționale/supranaționale.

După criteriul includerii sau nu a transferurilor între componentele sistemului național de bugete în cheltuieli publice ,acestea sunt clasificate în:

Cheltuieli neconsolidate ,ce cuprind transferurile ,formând deci totalul cheltuielilor publice din sistemul național de bugete:

TCP=Cc+Ci+Cl

Unde: TCP=cheltuieli publice totale

Cc=cheltuieli publice ale administrațiilor publice centrale;

Ci=cheltuieli ale organelor administrativ-teritoriale intermediare;

Cl=cheltuieli publice ale organelor administrativ teritoriale locale.

Cheltuieli consolidate,care nu cuprind respectivele transferuri:

CPC=TCP-T

Unde: CPC=cheltuieli publice consolidate

T=transferuri realizate între administrațiile publice centrale și cele locale și intermediare

După criteriul sursei de finanțare:

Cheltuieli bugetare,acestea sunt finanțate din bugetul de stat,din bugetele locale/intermediare,din bugetele asigurărilor sociale sau din bugetele instituțiilor publice autonome;

Cheltuieli finanțate din fonduri cu destinație specială;

Cheltuieli extrabugetare, sunt finanțate din resurse financiare care nu sunt incluse în bugetele administrațiilor sau instituțiilor publice ;veniturile care decurg sau sunt menționate din prevederi legale și care se pot constitui ca și extrabugetare ; cheltuielile efectuate din aceste venituri,administrația sau instituția care a realizat venituri extrabugetare stabilind cheltuielile;se constituie un plan de cheltuieli și venituri extrabugetare,ele fiind supuse ccontrolului financiar pentru a se stabili legalitatea utilizării sau constituirii acestora;

Cheltuieli efectuate din bugetul Trezorerie publice.

După destinația cheltuielilor publice avem:

Cheltuieli ale instituțiilor publice pentru formarea brută de capital;

Cheltuieli curente sau de funcționare.

Principalele categorii de cheltuieli publice:

Cheltuieli publice pentru acțiuni socio-culturale

Acțiunile socio-culturale sunt servicii de care beneficiază populația,ele fiind gratuie sau parțial gratuite.În cadrul acestora s-au dezvoltat acțiuni care vizează protecția socială precum și securitatea socială.

Prin protecție socială înțelegem acțiuni de orice natură,care pot fi directe sau indirecte,generale sau specifice,inițiate de către stat față de activități sau fenomene ce au un efect negativ asupra populației.

Securitatea socială se referă la acțiuni directe,iar beneficiarii sunt stabiliți prin lege.

Cheltuieli publice pentru învățământ

Cheltuielile publice pentru învățământ înfățișează politica educațională a statului pe baza alocărilor de fonduri realizate în acest sens.

Dimensiunea cheltuielilor este determinată de 3 categorii de factori:

1.demografici,ei având un impact predominant direct proporțional și conțin structura populației pe vârste;

2.economici,cu imact preponderent direct proporțional;

3.sociali și politici,care inlud politica educațională,norme de dotare pentru învățământ,legislația referitoare la învățământ.

Pentru determinarea cheltuielilor se folosesc 2 categorii de indicatori:

1. Indicatori specifici:

-contingentul școlar;

-norme de învățământ;

-costul unitar de școlarizare.

2. Indicatori comuni:

-cheltuielile anilor precedenți;

-normele de întreținere și funcționare.

Pentru stabilirea eficienței cheltuielilor avem:

a. Indicatori de mare sinteză:

-durata medie a instrucției școlare;

-gradul de cuprindere a populației școlare;

-numărul de studenți existent la 100.000 de locuitori

b. Indicatori de natură financiară:

-sporul de PIB;

-costul formării profesionale;

-venitul național la o unitate monetară de cost.

Cheltuieli publice pentru sănătate

Cheltuielile publice pentru sănătate înfățișează politica asigurării sănătății de către stat.

Dimensiunea cheltuielilor este determinată de următorii factori importanți:

1. demografici,respectiv structura pe vârste a populației și numărul acesteia;tendința creșterii numerice;

2. factori sociali,cum ar fi gradul de instruire și nivelul de trai;

3. creșterea activităților privind prevenirea;

4.creșterea costurilor,datorită dezvoltării aparaturii,medicamentelor,a modernizării asistenței medicale.

Cheltuieli publice pentru cultură

Cheltuielile publice pentru cultură au în vedere fruncționarea,organizarea și întreținerea instituțiilor culturale legate de artă,dar și presă,case de film,edituri.Ele reflectă politica culturală a statului.

În categoria acestor cheltuieli se includ de asemenea și cele patru culte,acțiuni pentru tineret și divertisment,recreere și activitatea sportivă.

Cheltuieli publice pentru acțiuni economice

1.Cheltuielile publice pentru acțiuni economice,sunt realizate de către stat având efecte asupra echilibrului intern,mărind cererea pe piață prin consum,având ca obiect producerea unei relansări economice cu influență în echilibrul bugetului.

Principalul beneficiar este sectorul public,dimensiunea lui determinând mărimea cheltuielilor.

Aceste cheltuieli includ:

a.cheltuielicurente:subvenții,avansurirambursabile,cheltuielifinanciare,dobânzi subvenționate;

b. cheltuieli de capital:inestiții pentru amenajări,modernizare,înființare,restructurare.

După forma pe care o au aceste cheltuieli se constituie din ajutoare financiare care pot sau directe sau indirecte.

Ajutoarele financiare directe sunt formate din subvenții, avansuri rambursabile,investiții și finanțarea informării/publicității.

Ajutoarele financiare indirecte sunt garanțiile și avantajelșe fiscale.

2.Cheltuieli publice pentru protecția mediului reflectă politica ecologică a statului și au menirea de a meține parametri ecologici ân condițiile efectelor negatrive care pot fi provocate de dezvoltarea economică asupra mediului natural.

Cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare

Cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare înfățișează politica statului în domeniului științei și sunt realizate pentru a sprijini și încuraja inovarea.

Există mai multe tipuri de finanțare în funcție de tipul cercetării:

a. cercetarea fundamentală,are ca și scop inovarea teoretică și este finanțată de către stat în cea mai mare măsură;

b. cercetarea aplicativă,are ca și scop inovarea practică și este finanțată de către agenții economici;

c. cercetarea de dezvoltare,are ca și scop aplicarea cercetării și este finanțată de către agenții economici.

Cheltuieli pentru servicii publice generale,pentru ordine publică,pentru apărare și siguranță națională

Aceste cheltuieli sunt necesare datorită existenței unor instituții specializate,acestea fiind:

a. organe ale puterii și ale administrației publice:

-instituția monarhică sau prezidențială;

-organele puterii legislative locale sau generale;

-organele puterii judecătorești;

-organele executive locale sau centrale;

b. organismele și organele militare de apărare

c. organele de ordine publică:

-jandarmerie;

-poliție;

-servicii de informații;

-siguranța;

-servicii speciale de pază și protecție;

-paza și apărarea contra incendiilor,arhivele statului,grănicerii,penitenciarele;

Cheltuieli publice privind asigurările sociale

Prin asigurări sociale se înțelege protecția și sprijinul,oferite în cazul în care membrii societății sunt în incapacitate permanentă sau temporară de a-ți câștiga propria existență sau cea a famililiei lor.

Componentele sistemului asigurărilor sociale:

a. asigurări sociale de stat cu caracter general;

b. asigurările sociale profesionale;

c. asigurări sociale de sănătate.

Asigurările sociale de stat:

Drepturile de asigurări sociale:

1. Pensii care pot fi

a.Pensie pentru munca depusă și limita de vârstă

b.Pensie de invaliditate

c.Pensie de urmaș

2.Trimiteri la tratament balnear și odihnă

3.Indemnizații și ajutoare

a. Indemnizații care privesc sănătatea

-indemnizația pentru concediu medical

-indemnizația pentru prevenirea îmbolnăvirilor și întărirea sănătății

b. Indemnizații pentru maternitate

-indemnizația pentru maternitate

-indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani

-indemnizația pentru îngrijirea copilului

-indemnizația de naștere

4.Ajutorul pentru lipsa locului de muncă

a. ajutor de șomaj

b. ajutor de integrare profesională

c. alocația de sprijin

5.Ajutor de deces

Asigurările sociale pentru sănătate

Organizarea acestei componente are caracter obligatoriu și funcționează descentalizat.

1.2 Rolul clasificației funcționale și economice în stabilirea categoriei de cheltuieli

Clasificația funcțională a cheltuielilor folosește drept criteriu de grupare scopul urmărit.Clasificația funcțională a cheltuielilor cuprinde obiectivele socio-economice vizate de fondurile publice.

Indicatorii din clasificația funcțională sunt organizați pe trei nivele:capitol,subcapitol și paragraf.

Capitolul indică categoria de serviciu public pentru care sunt alocate fonduri din clasificația bugetară privind cheltuielile.

Subcapitolul indică formele de organizare a serviciului public precum și nivelurile ierarhice de autoritate organizațională în profil teritorial.

Paragraful ări sociale de sănătate.

Asigurările sociale de stat:

Drepturile de asigurări sociale:

1. Pensii care pot fi

a.Pensie pentru munca depusă și limita de vârstă

b.Pensie de invaliditate

c.Pensie de urmaș

2.Trimiteri la tratament balnear și odihnă

3.Indemnizații și ajutoare

a. Indemnizații care privesc sănătatea

-indemnizația pentru concediu medical

-indemnizația pentru prevenirea îmbolnăvirilor și întărirea sănătății

b. Indemnizații pentru maternitate

-indemnizația pentru maternitate

-indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani

-indemnizația pentru îngrijirea copilului

-indemnizația de naștere

4.Ajutorul pentru lipsa locului de muncă

a. ajutor de șomaj

b. ajutor de integrare profesională

c. alocația de sprijin

5.Ajutor de deces

Asigurările sociale pentru sănătate

Organizarea acestei componente are caracter obligatoriu și funcționează descentalizat.

1.2 Rolul clasificației funcționale și economice în stabilirea categoriei de cheltuieli

Clasificația funcțională a cheltuielilor folosește drept criteriu de grupare scopul urmărit.Clasificația funcțională a cheltuielilor cuprinde obiectivele socio-economice vizate de fondurile publice.

Indicatorii din clasificația funcțională sunt organizați pe trei nivele:capitol,subcapitol și paragraf.

Capitolul indică categoria de serviciu public pentru care sunt alocate fonduri din clasificația bugetară privind cheltuielile.

Subcapitolul indică formele de organizare a serviciului public precum și nivelurile ierarhice de autoritate organizațională în profil teritorial.

Paragraful arată forma de organizare finală a serviciului public care de regulă se găsește organizat numai în profil teritorial.

Clasificația funcțională definește domeniul pentru care sunt aprobate alocații bugetare ,aceasta permite stabilirea sectoarele de activitate finanțate din resurse publice astfel:

Servicii publice generale

Apărare ,Oridine publică și Siguranță Națională

Cheltuieli social-culturale

Servicii și dezvoltare publică,locuințe,mediu și ape

Acțiuni economice

Alte acțiuni economice

Rezerve,Excedent,Deficit.

Clasificația economică reprezintă acea categorie de indicatori bugetari care se referă la consumul final de resurse financiare pentru fiecare categorie de serviciu public pentru a oferi utilizarea de informație bugetară,informații complete despre consumul de resurse înregistrate la nivelul serviciului public.

Clasificația economică grupează cheltuielile publice în titlu,articol și alineat,făcând posibilă reflectarea fidelă a alocării fodurilor și execuția bugetară.Ea clasifică de asemenea cheltuielile publice după natura și efectul lor economic.

Titlul se referă la natura cheltuielilor,respectiv la acea categorie de cheltuieli care fac posibilă funcționarea serviciului public.

Articolul furnizează informații care privesc forma categoriei de cheltuieli care face ca serviciul public să devină funcțional.

Alineatul ne indică destinația finală a cheltuielilor după clasificația economică.

Conform clasificației economice, cheltuielile se clasifică în:

I. Cheltuieli curente:

a. Cheltuieli de personal

b. Bunuri și servicii

c. Dobânzi

d. Subvenții

e. Fonduri de rezervă

f. Transferuri între unități ale administrației publice

g. Alte transferuri

h. Asistență socială

i. Alte cheltuieli

II. Cheltuieli de capital

j. Active nefinanciare

k. Active financiare

III. Operațiuni financiare

l. Împrumuturi

m. Rambursări de credite

IV. Rezerve,Excedent,Deficit.

1.3 Etapele premergătoare angajării cheltuielilor publice

1.3.1 Stabilirea valorii estimate

Valoarea estimată a contractului de achiziție publică este valoarea cea mai posibilă care urmeayă a fi plătită pentru achiziția unor servicii,produse sau lucrări.Ea este obținută prin calcul iar forma cea mai generală a acesteia este următoarea:

V=Pv*Q unde avem:

V= valoarea estimată;

Pv=prețul viitor;

Q=cantitatea

Prețul viitor este reprezentat de prețul la care un serviciu, o lucrare sau un produs va putea fi cumpărat la o dată viitoare.acesta se obține prin ajustarea prețului de piață existent la momentul actual cu indicii de creștere a prețului care se vor regăsi pe site-ul Institutului Național de Statistică care este www.insse.ro.

Prețul de piață se referă la suma de bani care se plătește la momentul achiziționării unui bun ,a unei lucrări sau a unui serviu,rezultat din confruntarea cererii și a ofertei pe piață,acesta fiind prețul prezent.

Prețul franco este prețul care nu ține cont de distanța existentă de la locul de producție până la locul de livrare.

Calcularea valorii estimate în funcție de contract presupune existența următorilo pași :

1. Identificarea produsului,sau a lucrării sau a serviciului ce urmează să fie achiziționat,având în vedere tipul exact necesar satisfacerii cerințelor autorității contractante.

2. Indentificarea cantității ce urmează a fi achiziționată.

3. Efectuarea analizei prețurilor pentru obținerea prețului de piață actual.

4. Acest preț de piață se ajustează cu indicii de creștere a prețurilor.Se pot folosi de asemenea și indicii prețurilor previzionate.

5. Identificarea unoar anumite costuri ce pot influența prețul total al contractului.

6. Analizarea costurilor de dobândire precum și a costurilor aferente.

7. Posibilitatea de ajustare a prețului după încheierea contractului.

8. Se analizează posibilitatea unei suplimentări a cantitășilor contractuale.

9 În cazul existenței unei proceduri în cadrul contractului care impune premierea participanților cum ar fi dialogul competitiv sau concursul de soluții ,valoarea acestor premii trebuie estimată în cadrul contractului.

10. Alegerea unei formule de calcul stabilită de legislație dacă este cazul.

11. Calcularea și înscrierea valorii estimate în lei în programul anual al achizițiilor publice.

12. Alegerea cursului valutar pentru estimarea valorii în EURO.

13. Calcularea și înscrierea valorii estimate în EURO în programul anual al achizițiilor publice.

Pe baza valorii estimate se vor lua de asemenea decizii ce privesc:

-nevoia de resurse financiare;

-procedura de atribuire care se va utiliza.

Când are loc estimarea valorii contractului trebuie să se tină cont și de posibilitatea apariției unor costuri accidentale precum și apariției unor riscuri cuantificabile.

Valoarea estimată a contractului de achiziție publică se stabilește pentru fundamentarea bugetului.Când are loc procedura de atribuire,aceasta trebuie să fie valabilă,prin transmiterea spre publicare a invitației de participare sau a anunțului de participare.

Valoarea estimată poate fi stabilită și de către o firmă specializată pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate.

1.3.2 Identificarea nevoilor de cheltuială

Identificarea nevoilor de cheltuială are loc la nivelul fiecărui instituții,ea făcându-se pe baza unui plan astfel încât să răspundă nevoilor întregii comunități.

Nevoieli existente la nivelul fiecărei instituții sau la nievlul domeniului public reprezintă nevoie de cheltuială deoarece acestea presupun angajarea unei cheltuieli pentru ca să poată fi satisfăcute.

CAPITOLUL II. PROCEDURI DE ANGAJARE A CHELTUIELILOR PUBLICE

2.1 Definirea conceptului de procedură de achiziție publică

Procedura de achiziție publică are la baza sa contractul de achiziție publică ?

2.2 Tipuri de proceduri de achiziție publică

În practică se întâlnesc următoarele tipuri de proceduri de achiziție publică:

1.Licitația deschisă

2.Licitația restrânsă

3.Dialogul competitiv

4.Cererea de ofertă

5.Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare

6.Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare

7.Concursul de soluții

8.Acordul cadru

9.Sistemul de achiziție dinamic

10.Licitația electronică

11.Cumpărarea directă

2.3 Cumpărarea directă

Cumpărarea directă presupune ca autoritatea contractantă achiziționează direct produse ,servicii,lucrări ,în măsura în care valoarea achiziției,estimată conform prevederilor ,nu depășește 30.000 euro exclusiv TVA,pentru fiecare achiziție de produse ori servicii,respectiv a 100.000 euro exclusiv TVA,pentru fiecare achiziție de lucrări.Achiziția se realizează pe bază de document justificativ.

Dacă achiziția directă depășește valoarea cu echivalentul în lei a 5.000 de euro fără TVA,atunci autoritatea contractantă trebuie să emită în SEAP o notificare cu acest lucru,în cel mult 10 zile de la data în care primește documentul justificativ ce stă la baza achiziției publice.

Transmiterea notificării va avea loc în format electronic,utilizandu-se aplicația existentă pe site-ul www.e-licitatie.ro și va cuprinde următoarele date:

a. denumirea și datele operatorului economic;

b. obiectul achiziției;

c. codul CPV;

d. valoarea achiziției;

e. cantitatea achiziționată;

f. data realizării/atribuirii achiziției.

2.4 Negocierea directă

Negocierea este procedura prin care unitatea contractantă efectuează consultări cu candidații selectați negociază cu aceștia clauzele contractuale,prețul.

Avem două categorii de negociere:

a.negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;

b.negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare

Autoritatea contractantă are dreptul de a efectua procedura de negociere cu publicarea prealabilă a anunțului de particpare în următoarele situații:

a.atunci când,în urma aplicării dialogului competitiv ,licitației restrânse,licitației deschise sau a cererii de oferte, au fost depuse numai oferte inacceptabile sau nu a fost depusă nicio ofertă. Aplicarea procedurii de negociere în acestă situație se poate realiza numai după anularea procedurii inițiale de dialog competitiv,licitație restrânsă,licitație deschisă sau cerere de oferte și doar dacă cerințele inițiale din documentația de atribuire nu sunt modificate substanțial.

b.în situații excepționale,temeinic motivate,în momentul în care natura serviciilor,lucrărilor,produselor sau riscurile implicate de prestarea,executarea,livrarea acestora nu reușeșc să arate o estimare inițială a prețului viitorului contract de achiziție publică.

c.când serviciile care urmează să fie achiziționate ,în special serviciile financiare cum sunt prevăzute în categoria 6 din anexa nr. 2A,ori serviciile intelectuale,cum ar fi cele care presupun proiectarea lucrărilor,sunt de așa fel încât caietul de sarcini nu poate fi întocmit cu precizia pe care o presupune atribuirea unui contract de achiziție publică prin aplicarea licitației restânse sau licitației deschise.

Serviciile financiare cuprinse în categoria 6 din anexa nr. 2A sunt serviciile bancare și de investiții și serviciile de asigurări.

d.atunci când lucrările ce urmează să fie efectuate sunt utilizate în scopul experimentării sau dezvoltării tehnologice,cercetării științifice,și dacă nu se realizează pentru obținerea de profit ș nici nu urmăresc acoperirea costurilor.

Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare

Negocierea rără publicarea prealabilă a unui anunț de participare este etapa în care autoritatea contractantă derulează consultări și negociază clauzele contractuale,prețul,cu unul sua mai mulți operatori economicu.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în următoarele cazuri:

a.contractul poate fi atribuit numai unui operator economic motivele fiind tehnice,legate de protecția anumitor drepturi de exclusivitate sau artistice;

b.nu se respectă perioadele de aplicare a licitațiilor deschise sau restrânse,a negocierii cu publicarea nunui anunț de participare sau a cererii de oferte din cauza unor motive de urgență cauzate de diferite situații neașteptate;

c.produsele sunt fabricate exclusiv în scopul:studiilor,dezvoltărilor tehnologice,experimentării și nu sunt realizate pentru obținerea de profit sau pentru acoperirea costurilor aferente;

d.cantități suplimentare de produse,utiliazate pentru extinderea sau înlocuirea echipamentelor;

e.produse care sunt achiziționate în condiții deosebit de avantajoase;

f.materii prime care sunt cotate la bursele de mărfuri;

g.contract de servicii în urma unui concurs de soluții;

h.lucrări sau servicii suplimentare care au devenit necesare chiar dacă ele nu au fost incluse în contractul inițial.

i.servicii sau lucrări noi.

2.5 Cererea de ofertă de preț

Cererea de ofertă de preț este o procedură simplificată prin intermediul căreia autoritatea contractantă solicită oferte prin invitația de participare publicată în SEAP.

Invitația de participare trebuie să cuprindă următoarele informații:

a.data și ora limită determinate pentru primirea ofertelor;

b.adresa la care trebuie transmise ofertele-data și ora la care se deschid ofertele;

c.limba sau limbile în care va trebui elaborată oferta;

d.menționarea criteriilor minime de calificare dacă acestea sunt solicitate;

e.existența unei descrieri minime a contractului ce urmează să fie atribuit;

f.modul în care documentația de atribuire se obține;

g.sursa de finanțare

Dacă documentația de atribuire poate fi accesată prin intermediul mijloacelor electronice,acest lucru trebuie specificat în invitația de participare.

Cererea de oferte se aplică numai dacă ,valoarea estimată a contractului fără TVA este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor limite:

a.pentru contractul de furnizare: 130.000 euro

b.pentru contractul de servicii: 130.000 euro

c.pentru contractul de lucrări: 5.000.000 euro

Cererea de ofertă nu este aplicabilă pentru:

-atribuirea contractelor care depășesc pragul limitelor stabilite;

-atribuirea contractelor care pot fi înscrise în situațiile care permit efectuarea dialogului competitiv sau negocierii;

-cumpărarea de produse,lucrări sau servicii a căror valoare este mai mică decât echivalentul în lei a 30.000 euro pentru perioada unui an calendaristic;

Perioada minimă de elaborare a ofertelor fără publicare în SEAP: 10 zile

Perioada minimă de elaborare a ofertelor cupublicare în SEAP: 6 zile

2.6 Licitația publică

1.Licitația deschisă

Licitația deschisă se derulează de regulă o singură dată,dar autoritatea contractantă poate organiza o licitație electronică,aceasta fiind suplimentară iar acest lucru trebuie anunțat în documentația de atribuire și în anunțul de participare.

Durata de aplicare a unei licitațiii deschise depinde de:

-valoarea contractului;

-transparența documentației de atribuire;

-publicarea anunțului de participare;

-perioada din an în care se lansează.

Calculul termenelor pentru contracte a căror valoare este mai mică sau egală cu pragul prevăzut:

Valoarea estimată a contractului:

130.000 euro pentru servicii și furnizare

5.000.000 euro pentru lucrări

Perioada minimă pentru elaborarea ofertelor fără a publica în SEAP documentația de atribuire: 20 zile

Perioada maximă de evaluare : 35 zile

Perioada de așteptare: 6 zile

Perioada minimă pentru elaborarea ofertelor cu publicația în SEAP a documentației de atribuire: 15 zile

Perioada maximă de evaluare: 35 zile

Perioada de așteptare: 6 zile

2. Licitația restrânsă

Licitația restrânsă se derulează de regulă în două etape:

a.etapa de selectare a candidaților,prin folosirea criteriilor de selecție;

b.etapa de evaluare a ofertelor care au fost depuse de către candidații selectați,prin folosirea criteriilor de atribuire.

La fel ca și în cazul licitației deschise,se poate efectua și o licitație electronică dacă autoritatea contractantă anunță această decizie în documentația de atribuire precum și în anunțul de participare.

Licitația restrânsă,se ininițiază prin publicarea unui anunț de participare,prin care se cere operatorilor economici,care sunt interesați,depunerea de candidaturi.

Numărul acestora trebuie să fie minim 5,iar în situația în care nu respectă toți condițiile de selecție,licitația poate fi anulată sau continuată cu numărul candidaților care îndeplinesc criteriile solicitate.

Calculul termenelor pentru contracte a căror valoare este mai mică sau egală cu pragul prevăzut:

Valoarea estimată a contractului:

130.000 euro pentru servicii și furnizare

5.000.000 euro pentru lucrări

Perioada minimă pentru elaborarea candidaturii: 10 zile

Perioada minimă pentru elaborarea ofertelor: 15 zile

Perioada maximă de evaluare. 20 de zile

Perioada de așteptare: 6 zile

CAPITOLUL III. ETAPELE ANGAJĂRII CHELTUIELILOR PUBLICE ȘI MODALITĂȚI DE CUANTIFICARE A IMPACTULUI FINANCIAR ASUPRA CHELTUIELILOR PUBLICE

3.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor este cea mai complexă etapă a execuției cheltuielilor publice,care constă în determinarea volumului de resurse necesar pentru finanțarea cheltuielilorprecum și în parcurgerea procedurilor legale de încheiere a contractelor de achiziție publică,astfel încât pentru această etapă sunt importante două elemente ce privesc angajarea cheltuielilor: valoarea contractului de achiziție publică și durata de execuție a contractului.

Avem 3 categorii de contracte de achiziție publică și anume:

a.contracte de lucrări

b.contracte de furnizare

c.contracte de servicii

Contractul de lucrări este contractul de achiție publică care are ca și obiectiv,fie execuția unei construcții,fie a unei lucrări,fie proiectarea cât și execuția a unei construcții sau a unei lucrări,fie realizarea unei contrucții prin orice modalitate care corespunde obiectivelor și necesității autorității contractante.

Prin construcție se înțelege rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil,destinat să îndeplinească prin el însuși o funcție tehnică sau economică.

Contractul de furnizare este contractul de achiziție publică care are ca obiect furnizarea de produse și lucrări de instalare și punerea în funcțiune a acestora.

Contractul de servicii are ca obiectiv prestarea a unui servicu sau mai multor servicii și desfășurarea unor anumite activități.

Pentru atribuirea contractului de achiziție publică în România se folosesc mai multe proceduri care trebuie parcurse: licitația restrânsă,licitația deschisă,cererea de ofertă,negocierea și concursul de soluții.

Regula de bază pentru angajarea unei cheltuieli presupune faptul că nicio cheltuială nu va fi angajată peste limita creditelor bugetare aprobate.În prezent,din cauza volumui limitat existent de resurse dar și din cauza anumitor cheltuieli ce depășesc o durată de un an de zile,această regulă nu se mai respectă.Urmarea acestui fapt a fost trecerea de la creditele bugetare anuale la cele bugetare multianuale.

3.2 Lichidarea cheltuielilor

Lichidarea cheltuielilor publice este etapa execuției bugetare,în cadrul căreia se verifică existența angajamentelor și realitatea sumei datorate pe baza documentelor care atestă bunurile livrate,lucrările executate și serviciile prestate.

Lichidarea cheltuielilor publice are un rol dublu,unul de constatare a existenței faptice,iar unul de constatare a obligației față de furnizor ,ce a dezvoltat un sistem de documente justificative cum ar fi:procesul verbal de recepție,nota de recepție și constatare de diferențe,fișa de prezență colectivă și altele.

Un alt sistem de documente justificative a fost dezvoltat datorită obligațiilor bănești față de furnizori,care au diferite forme:facturi fiscale necesare evidenței financiar-contabile,situații de plăți pentru lucrările de reparații.

Toate aceste sume existente în documentele justificative trebuie să fie trecute în contabilitatea instituției pentru a evidenția datoria pe care aceasta o are față de terți.

3.3. Ordonanțarea cheltuielilor

Ordonanțarea cheltuielilor este cea de a treia etapă și constă în dispoziția dată de către ordonatorul de credit compartimentului financiar-contabil pentru a achita datoria față de furnizori.Aceasta dispoziție îmbracă forma Ordonanțării la plată.

Ordonanțarea la plată este un document justificativ pe baza căruia compartimentul financiar-contabil va emite ordinul de plată.

De remarcat este și faptul că în cadrul acestei etape se exercită controlul financiar preventiv pentru verificarea legalității și regularității operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a activelor sau pasivelor publice înainte de aprobarea acestora.

3.4 Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este ultima etapă a execuției cheltuielilor,și constă în stingerea datoriilor față de terți.Plata se efectuează cu ajutorul viramentelor bancare din contul de disponibil al bugetului.

Caracteristic acestei etape este și exercitarea controlului financiar preventiv asupra plăților prin care se verifică dacă:

-cheltuielile sunt în limita creditelor bugetare aprobate și deschise

-utilizarea creditelor pe destinația aprobată se respectă

-dispozițiile legale prin intermediul cărora se autorizează efectuarea cheltuielilor se respectă.

3.5 Categorii de indicatori utilizați în stabilirea impactului asupra bugetului public

Categoriile de indicatori utilizați în stabilirea impactului asupra bugetului public sunt următoarele:

Cheltuielile publice=reprezintă relațiile de repartizare a fondurilor financiare înspre instituțiile publice ,agenții economici și populație.

Produsul intern brut (PIB) ,exprimă valoare adăugată brută a producției finale a serviciilor și bunurilor create,în cursul unei perioade,de agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul țării și este destinat investițiilor,consumului,exportului și creșterea stocurilor.

PIB=CF+FBCF+VS(E-I)

Unde avem:

PIB=produs intern brut

CF=consum final

FBCF=formarea brută de capital fix

VS=variația stocurilor

E=exporturi

I=importuri

Capitolul IV.CONCLUZII ȘI PROPUNERI . STUDIU DE CAZ ASUPRA ANGAJĂRII UNEI CHELTUIELI

4.1 STUDIU DE CAZ „REABILITARE ,MODERNIZARE ,EXTINDERE PE VERTICALĂ A CENTRUL DE CAZARE TEMPORARĂ NR. 1”

Introducere

Studiul de caz face referire la o investiție publică care este finanțată din fonduri europene nerambursabile,adică prin Programul Operațional Regional.

Obiectivul general al proiectului se referă la reabilitarea,modernizarea și extinderea pe verticală a imobilului destinație de locuit care este situat în Oradea pe strada Octavian Goga,nr. 14,și de a oferi servicii sociale destinate persoanelor care se află în situații de risc social.

Obiectivele specifice aferente proiectului sunt următoarele:

Reabilitarea și modernizarea a 1486,5 mp(suprafață desfășurată) aferentă imobilului în

care va fii înființat Centrul de cazare nr 3,într-un termen de 2 ani. Spațiile sunt destinate pentru a transforma acest imobil într-un centru social modern ,adaptat cerințelor persoanelor cu dezabilități,pentru ca timpul acestora să fie petrecut într-un mod util și plăcut,în conformitate cu cerințele europene precum și cu respectarea normelor sanitare;

Extinderea pe verticală a Centrului de Cazare Temporară nr. 1 transformând această clădire într-una cu posibilități ridicate de găzduire și socializare.

Asigurarea de servicii sociale,pentru a putea ajuta persoanele care se află în situații de risc social,acestea începând cu acceptarea lor în centru,rezolvarea problemelor cu care acestea se se confruntă.

Îmbunătățirea calității dotării acestui centrui prin achiziția de mobilier și echipament modern până la finele perioadei de implementare.

Dotarea cu echipament IT prin achiziționarea a 4 calculatoare care au programele informatice incluse,necesare pentru reintegrarea beneficiarilor acestor servicii pe piața forței de muncă.

Creșterea calității vieții determinată de asigurarea confortului.

Creșterea eficienței energetice a clădirii la Clasa B.

Creșterea gradului de accesabilitate în interiorul spațiilor de la parterul clădirii pentru persoanele care prezintă dezabilități sau alte persoane cu handicap,conform cerințelor impuse de către Uniunea Europeană pentru persoanle care au dezabilități.

Potențialii beneficiari ai proiectului/grupului țintă este format din:

a. familii sau persoane aflate în risc sau dificultate;

b. grupuri sociale aflate în situații de risc sau de dificultate care pot fi cauzatoare de excluziune socială sau de marginalizare;

c. comunitățile care au nevoie de prevenire,sensibilizare precum și combatere a situațiilor de risc sau dificultate.

B eneficiarii direcți ai proiectului sunt:

120 de persoane care vor avea parte de condiții de trai la standarde europene

Beneficiarii indirecți sunt :

Comunitatea Municipiului Oradea.comunitatea locală se referă la locuitorii Municipiului Oradea ,care s-ar putea clasa ca și caz social și care la un moment dat ar putea beneficia de condițiile acestui centru.

Achizitorul lucrării este Primăria Muncipiului Oradea,având sediul în Oradea,Piața Unirii,nr-ul 1,Bihor,iar executantul este SC COSTA V.O.X IMPEX SRL,având sediul în Oradea,str Golfului,nr-ul 1,Bihor

Angajarea cheltuielii publice necesare pentru proiectul „REABILITARE ,MODERNIZARE ,EXTINDERE PE VERTICALĂ A CENTRULUI DE CAZARE TEMPORARĂ NR. 1”

Premergător încheierii unui contract de achiziție publică se realizează un studiu de fezabilitate aferent obiectivului supus cheltuielilor în baza căruia se execută un proiect tehnic de execuție care arată tipul de cheltuială necesară pentru realizarea obiectivului și stabilirea valorii estimate a obiectivului.

În baza studiului de fezabilitate și proiectului tehnic se întocmește un caiet de sarcini care este încărcat către Biroul specializat de achiziție publică,pe valoarea estimată de proiectant,urmând ca procedura de achiziție să se desfășoare în mod transparent prin publicarea documentației în SEAP(Sistemul electronic de achiziții publice).

În urma definitivării procedurii se încheie un contract de execuție lucrări.

Acest contract se angajează bugetar în bugetul alocat obiectivului,urmând a se face un angajament legal aferent contractului ca ulterior în momentul emiterii facturii de către executantul lucrării să se emită ordonanțarea la plată aferentă facturii și OP-urile aferente ordonanțării.

Angajarea contractului de execuție lucrări

1. Angajamentul bugetar este definit ca fiind actul prin intermediul căruia o autoritate competentă afectează fonduri publice,unor anumite destinații,care trebuie să fie în limita creditelor bugetare aprobate.Acesta poate fi de 2 feluri:

Angajament bugetar individual fiind specific unei operațiuni care urmează să se efectueze.Acesta se va prezenta la viză,persoanei care este împuternicită ca să exercitite controlul financiar preventiv cocomitent cu proiectul angajamentului legal individual.

Angajament bugetar global se referă la cheltuielile curente de funcționare care sunt de natură administrativă.Acesta se va prezenta la viză ,persoanei care este împuternicită ca să exercite controlul financiar preventiv concomitent cu proiectul angajamentului legal provizoriu.

În situația noastră avem Angajament Bugetar Individual (Anexa 1)

Acesta conține: Întregistrarea bugetară 6802.50 reprezentând: „Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței”

Suma: 2.210.730 lei

2.Angajamentul legal este definit ca fiind orice act juridic din care ar putea să rezulte o obligație pe baza veniturilor publice sau a fondurilor publice.(Anexa 2)

Acesta se prezintă sub formă scrisă și ia forma unei comenzi,a unei convenții,a unui contract de muncă,a unui contract de achiziție publică,acte de control și este semnat de către ordonatorul de credite.

El trebuie să respecte princiipile necesare unei bune gestiunii financiare,a economicității și a eficienței cheltuielilor bugetare.

Angajamentul legal pentru proiectul „REABILITARE ,MODERNIZARE ,EXTINDERE PE VERTICALĂ A CENTRULUI DE CAZARE TEMPORARĂ NR. 1” se prezintă sub forma contractului de execuție lucrări.(Anexa 3)

Contractul de execuție lucrărir cuprinde toate datele necesare realizării în condiții optime a proiectului.

3.Lichidarea cheltuielilor este etapa în care se constată existența angajamentelor pe baza documentelor justificative cum sunt: factura ,statele de plată în cazul în care există salarii.Acestea trebuie analizate de către persoana care a fost împuternicită de ordonatorul de credite să facă acest lucru.De asemenea acestea trebuie înregistrate în contabilitate pentru a reflecta serviciul efectuat și totodată ilustrează obligația de plată față de terți creditori.

În cazul nostru avem factura emisă de către firma SC COSTA V.O.C IMPEX SRL(Anexa 4)

4.Ordonanțarea la plată este etapa în care ordonatorul de credite emite documentul „Ordonanțarea la plată” necesar pentru efectuarea plății.Este documentul intern prin intermediul căruia ordonatorul de credite îi dă dispoziție compartimentului financiar contabilm să întocmească instrumentele de plată.

Ea trebuie să fie însoțită de către documentele justificative care să să fie semnate de către persoanele autorizate din compartimentele de specialitate care să confirme corectitudinea sumelor,prestarea serviciilor,executarea lucrărilor,livrarea bunurilor.(Anexa5)

5. Plata cheltuielilor are loc pe baza instrumentelor de plată: ordinul de plată pentru Trezoreria statului și cecul de numerar.

Acestea vor fi semnate de către 2 persoane:

-prima semnătură-este a directorului economic sau șef serv. Financiar

-a doua semnătură-este a persoanei cu atribuții în efectuarea plății:șef servicii Contabilitate

În cazul nostru avem ca și instrument de plată,ordinul de plată.(Anexa 4)

Extrasul de cont este cel care atestă efectuarea plății către furnizorul de servicii.(anexa4)

4.2 Cocluzii și propuneri

Cocluzii

După reabilitare au rezultat :

– 19 apartamente cu 1cameră, cu bucătărie și baie proprie

– 10 apartamente cu 2 camere, 6 dintre ele fiind la etajul IV, astfel că dormitorul este în mansardă accesul spre acesta făcându-se printr-o scara de acces realizată pe structura combinată metal-lemn,

– o cameră consiliere ,

– un atelier de creație,

– un birou administrator,

– o cameră tehnică,

– spații comune, casa scării,

– depozite cărucioare și biciclete

Spațiile de la parterul clădirii au fost concepute în așa mod,încât acestea să permită accesul persoanlor cu handicap locomotor,existând rampă de acces iar uțile având o lățime de 90 cm.Spațiile destinate acestor persoane sunt 4 apartamente cu o cameră,biroul administratorului,atelierul de creație precum și camera de consiliere.

Toate spațiile au fost zugrăvite,reabilitate,faianțate și gresiate.

În exterior s-a realizat izolarea termică a clădirii prin placarea acesteai cu polistiren de 10 cm,iar acoperișul a fost de asemenea izolat cu un strat de vată minerală de 15 cm.

Terenul aferent clădirii Centrului de Cazare a fost împrejmuit cu o plasă de sârmă dublată de gard viu, și de asemena s-au efectuat următoarele lucrări de amenajare:

– alee pietonală (120mp)

– alee carosabilă (95mp)

– platformă carosabilă (115mp)

– loc de joacă pentru copii (80mp)

– zona verde pentru recreere (350 mp)

– locurile care au rămas libere au fost înierbate și s-au plantat arbori și arbuști

Bibliografie

1. Marcel Boloș, Bugetul și Trezoreria publică. Note de curs,Editura Universității din Oradea, 2007

2. T. Moșteanu ,M. Vuță ,A. Gyorgy ,E.M Câmpeanu ,D.F Cataramă , Buget și Trezorerie publică,Editura Universitară,București,2008

3. A.Șoșdeanu, M. Boloș, V. Trifan, Bugetul local-abordare teoretică și metodologică,Editura Mirton, Timișoara,2002

4. D. Cosma, A. Lubăneț,Buget și Trezorerie publică,Editura Augusta,Timișoara,2002

5. S. Gherghel ,Buget și Trezorerie publică,Editura Focus,Petroșani,2002

6. T. Moșteanu, Buget și Trezorerie publică,Editura didactică și pedagogică,București 1997

7. Aman Khan(Editor),W. Bartlez Hildreth-Budget Theorz in the Public Sector,Editura Praeger,2002

8. M.I. Boloș, Bugetul și Contabilitatea comunităților locale între starea actuală și posibilități de modernizare,Editura economică,București,2006

9. Ilie Băbăiță-Coordonator-Macroeconomie-Editura Orizonturi Universitare,1999

10. Ioan Dan Morar,Finanțe publice,Editura Univeristășii din Oradea,2014,pag 86.

10. OUG 199/1999 republicată ,privind auditul intern și controlul financiar preventive,publicată în M.O. nr. 799 din 12 noiembrie 2013.

11. OUG 34/2006(*actualizată*) privind atribuirea contractelor de achiziție publică ,a contractelor de concesiune lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii

12. HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din OUG 34/2006

13. www.mfinante.ro accesat în 21.06.2014

14.