Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a și… [607909]

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
1

PROGRAME
pentru

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a

Anul școlar 2019 -2020

• limba și literatura română
• limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților
naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă )
• matematică

Anexa nr. 1 la Ordi nul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și liter atura română
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 2

PROGRAMA PENTRU DISCIPLI NA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba și literatura română are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII -a, statut de
disciplină obligatorie.
Prezenta programă pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII -a la disciplina limba și
literatura română vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris, din texte literare și
nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii române în
producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de
evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V -a – a VIII -a, subiectele
pentru evaluarea națională vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate ace stora,
conform programei școlare actualizate pentru clasele a V -a – a VIII -a (aprobată prin ordinul ministrului
educației, cercetării și inovării cu nr. 5097/09.09.2009).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelele de mai jos cuprind competențele generale care v izează receptarea și producerea mesajelor scrise
din programa școlară pentru clasa a VIII -a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri
diverse ; Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, î n diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse ), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele
școlare pentru clasele a V -a – a VII -a.

1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri di verse

Competențe specifice Conținuturi asociate
1.1 dovedirea înțelegerii unui text literar
sau nonliterar, pornind de la cerințe date – idei principale, idei secundare;
– ordinea logică și temporală a ideilor/a întâmplărilor dintr -un
text;
– moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog);
– structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu,
modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre
personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică
a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric);
– subiectul operei literare, momentele subiectului;
– procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri
de stil: personificarea, repetiția fonetică/aliterația, metafora,
hiperbola, epitetul, comparația, repeti ția, enumerația, antiteza);
– sensul propriu, sensul figurat al unor cuvinte într -un context
dat;
– elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric,
ritmul, versul, strofa);
– trăsăturile specifice genurilor epic și liric în texte la prima
vedere;
– trăsături ale speciilor literare în texte la prima vedere: schița,
basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, doina populară;
– texte literare (populare și culte – aparținând diverselor genuri
și specii); texte nonliterare.

Anexa nr. 1 la Ordi nul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și liter atura română
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 3 1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii
expresive a categoriilor morfosintactice, a
mijloacelor de îmbogățire a vocabularului
și a categoriilor semantice studiate, a
ortografiei și a punctuației – arhaisme, regionalisme și neologisme;
– cuvinte derivate, compuse sau obținute prin schimbarea
valorii gramaticale/conversiune;
– categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime,
cuvinte polisemantice;
– construcții pleonastice;
– sensurile cuvintelor în contexte diferite;
– mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea,
compune rea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea),
familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a
vocabularului;
– ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat;
– despărțirea cuvintelor în silabe;
– semne de punctuație: punctul, vi rgula, două puncte,
ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul
exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză;
– semne ortografice: cratima, punctul;
– valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și
morfosintactic) într -un text dat;
– elemente de limbă și de stil în textul literar;
– figurile de stil, versificația;
– categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform
programelor școlare pentru clasele a V -a – a VIII -a): părțile de
vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele,
numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția,
conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice;
– elemente de sintaxă a propoziției și a frazei: probleme de
acord; funcții sintactice (predicatul verbal și predicatul
nominal; subiectul; atributul adjectival; atributul substantival
genitival, atributul substantival prepozițional, atributul
substantival apozițional; atributul pronominal genitival,
atributul pronomin al prepozițional; atributul adverbial;
atributul verbal; complementul direct; complementul indirect;
complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod); tipuri
de propoziții – principale și subordonate (propoziția
subordonată predicativă, propoziția su bordonată subiectivă;
propoziția subordonată atributivă; propoziția subordonată
completivă directă); propoziția regentă, elementul regent,
cuvintele și construcțiile incidente; relații sintactice; topică și
punctuație; valori stilistice ale folosirii acest ora în textul dat.
1.3 identificarea valorilor etice și
culturale într -un text, cu exprimarea
impresiilor și preferințelor – elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și
exprimarea propriei atitudini față de acestea.

2. Utilizarea corec tă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse

Competențe specifice Conținuturi asociate
2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri
și destinații diverse, adaptându -le la
situația de comunicare concretă – elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită
temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev;
– părțile componente ale unei compuneri; organizarea planului
unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul
ideii princ ipale;

Anexa nr. 1 la Ordi nul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și liter atura română
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 4 – dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită,
lizibilă și corectă;
– redactarea unor texte reflexive și imaginative (compuneri care
presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui
eveniment personal, social sau cultural); evi dențierea unor
trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) într -o
descriere;
– redactarea unor scurte narațiuni;
– continuarea unor dialoguri;
– redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor
și a opiniilor);
– redactarea unor compuneri având ca suport texte literare la
prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj;
– motivarea apartenenței unui text la prima vedere la o specie
literară sau la un gen literar;
– prezentarea unui punct de vedere asupra unor secve nțe din
texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu:
elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate,
elemente de versificație etc.) sau prin exprimarea argumentată
a opiniei personale privind structura textului, semnifi cația
titlului, procedeele de expresivitate artistică învățate și
semnificația/mesajul textului dat;
– exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un
text la prima vedere; aprecieri personale referitoare la
fragmente din textele la prima vedere.

2.2 utilizarea în redactarea unui text
propriu a cunoștințelor de lexic și de
morfosintaxă, folosind adecvat semnele
ortografice și de punctuație – elemente de lexic studiate în clasele a V -a – a VIII -a;
– aplicarea corectă a cunoștințelor de morfosintaxă în
exprimarea scrisă;
– folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul
propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență);
– enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate
(predi catul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și
propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția
subordonată atributivă; complementul direct și propoziția
subordonată completivă directă); expansiunea și contragerea.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Prog rama pentru disciplina – Limba și literatura maghiară maternă
Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 5

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. KOMPETENCIÁK

1. A szövegolvasás
• a részek és a szövegegész jelentésének megragadása;
• az irodalmi és nem irodalmi kommunikációs helyzet jellemzőinek megragadása, és
megkülönböztetése;
• az irodalmi formák és kódok szerepének megragadása a szövegszerveződésben;
• az irodalmi művek értékviszonyainak, hangnemének megragadása;
• a szöveg adott szempontok szerinti értelmezése és értékelése.

2. Az írásbeli kifejezőképesség (fogalmazás)
• különböző szövegtípusok / szövegműfajok alkotása;
• a szöveg m egszerkesztése, tagolása;
• a nyelvi -nyelvtani ismeretek alkalmazása;
• a nyelvi -stilisztikai ismeretek alkalmazása;
• tudatos helyesírás;
• személyesség a szövegalkotásban.

II. TARTALMAK
1. Irodalomolvasás
Irodalmi formák és kódok
• történetmondás, elbeszélő , elbeszélői nézőpont, szereplő, szereplők rendszere;
• epikai műfajok: elbeszélés/novella, humoreszk, anekdota, regény;
• beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez
való viszonya; tény és fikció; elbeszélő, elbeszélői nézőpont, térszerkezet, időszerkezet az
epikai művekben;
• megjelenített értékek, értékrend;
• hangnemek: ünnepélyes, patetikus, szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.

2. A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák
• irodalmi é s nem irodalmi szövegek értelmezése;
• párbeszéd, monológ. elbeszélés, leírás, jellemzés, személyes álláspont kifejezése és indoklása.

3. A közlés építőelemei: a mondat, a szó.
A szó.
• a szavak jelentése;
• a szó szerkezete;
• a szófajok.
A mondat.
• az egyszerű mondat és elemzése.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pen tru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura germană maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 6

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

I. Literatur

1. Persönliche Meinung äußern und begründen;
2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:
a. die Nacherzählung
b. die Inhaltsangabe;
3. Texte aufgrund von Fragen erschließen;
4. Texte fortsetzen oder umformen;
5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen
7. Änderung der Erzählperspektive;
8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade
9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situa tion.
10. Änderung der Erzählperspektive;
11. Verfassen eines persönlichen Briefes.

II. Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:
a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,
b. das Wortfeld,
c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;
2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:
Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;
3. Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen:
Subjekt -, Prädikativ -, Attribut -, Objekt -, Konditionalsatz;
4. Form der Nebensätze:
a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;
b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz.
5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt.
6. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:
a. das Substantiv (mit Sc hwerpunkt: Deklination, Pronomen und Präposition);
b. das Adjektiv (Steigerung);
c. das Verb (mit Schwerpunkt: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv -Passiv, Konjunktiv, Zeitformen).

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale exam enului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura sârbă maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 7
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

I. Sadržaj programa: Srpski jezik

1. Fonetika:
Jednačenje suglasnika po zvučnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u
o.
2. Rečnik:
Porodica reči; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Složenice; Arhaizmi;
Neologizmi; Varva rizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi.
3. Morfologija:
Značenje i upotreba padeža; Neodređeni i određeni pridevski oblici; Poređenje prideva; Imeničke
i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena.
4. Sintaksa:
Složene rečenice nezavi snog odnosa; Složene rečenice zavisnog odnosa.

Ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika:
– raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rečnika, morfologije i sintakse;
– njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
– morfosintaktička analiza određenih gramatičkih kat egorija u datom tekstu;
– motivisanje uloge interpunkcije i reda reči u složenim rečenicama;
– određivanje korespondencije između delova rečenice i složene rečenice zavisnog odnosa;
– poštovanje normi kniževnog jezika prilikom pismenog izražavanja.

II. Sadržaj programa: književna lektira

5. razred: Starac prevario divov ; U cara Trojana kozje uši ; Osnovna škola od B. Nušića;
6. razred: Car Lazar a carica Milica ; Veletovci od I.Andrića ; Geografija od B.Nušića;
7. razred: Analfabeta od B. Nušića; Hajduk Veljko od V.St.Karadžića;
8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radičevića; Početak bune protiv dahija ; Sve, sve, ali zanat ;
Hasanaginica ; Sve će to narod pozlatiti od L.Lazarevića; O klasje moje od A.Šantića;
Pokondirena tikva od J.St.Popovića; Kosa od I. Andrić a.

Ciljevi i zadaci nastave srpske književnosti:
– raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja književnih tekstova;
– pismeno izlaganje sižea i momenata narativnog tkiva date književne lektire;
– raspoznavanje razlika između usmene i pisane književ nosti;
– elaboracija književnog komentara;
– karakterizacija književnih likova;
– poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog i usmenog izražavanja.

Literatura
Književna lektira i gramatika za 5. razred;
Književna lektira i gramatika za 6. razred;
Književna lektira i gramatika za 7. razred;
Književna lektira i gramatika za 8. razred.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura slovacă maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 8

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

LIMBA SLOVACĂ

A. Fonetică
Sunetele (vocale, consoane, diftongi). Mutația sunetelor. Silaba: împărțirea cuvintelor în silabe.
Cuvinte selectate.
B. Lexicologie
Cuvântul. Îmbogățirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea
vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului,
sinonimele, antonimele, omonimele).
C. Morfologia
Părțile de vorbire: flexibile (substantive, adjective, pronume, nu merale, verbe), neflexibile
(adverbe, prepoziții, conjuncții). Categoriile gramaticale ale părților de vorbire (în conformitate cu
programa școlară).
D. Sintaxa
Propoziția simplă și compusă. Părțile de propoziție. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de
propoziții în fraza coordonată și subordonată. Elementele de legătură .

Cerințe:
– recunoașterea categoriilor fenomenelor date;
– aplicarea cunoștințele în cuvinte și propoziții scurte;
– menționarea exemplelor: cuvinte, propoziții scurte, redactarea textelor sc urte, în care să se
manifeste fenomenul solicitat;
– analiza morfologică a părților de vorbire și a categoriilor respective în baza textului dat;
– formarea de propoziții cu părțile de vorbire date;
– determinarea predicatelor, a elementelor de legătură, segmentarea frazei în propoziții,
determinarea felurilor de propoziții, a frazei și marcarea raporturilor între părțile de
propoziție/între propoziții;
– determinarea funcției sintactice a cuvintelor marc ate;
– aplicarea cunoștințelor din sintaxă în propoziții, formularea propozițiilor simple și a frazelor.

LITERATURA SLOVACĂ

A. Texte literare
Medicína (Janko Jesenský), Čakanka (Ľudmila Podjavorinská) , Na chlieb (Jozef Gregor
Tajovský), Katarína – ľudová bala da, Sitniansky vatrár (Jozef Horák) , Prvé hodinky (Jozef Gregor
Tajovský), Išli hudci horou – ľudová balada , Doktor (Janko Jesenský), Zuzanka Hraškovie (Pavol
Országh Hviezdoslav) , Ťapákovci (Božena Slančíková Timrava), Statky -zmätky (Jozef Gregor
Tajovský ).
B. Noțiuni de teorie literară
Opera literară. Epica. Lirica. Povestire, schiță, nuvelă, roman. Creația populară, povestea,
cântecul . Acțiunea literară, fazele acțiunii. Personajul literar .
Mijloace și procedee artistice: epitetul, personificarea, metafora, hiperbola, descrierea, narațiunea,
dialogul, monologul.
Elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura slovacă maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 9
COMPUNEREA
• Reproducerea conținutului. Redactarea planului de idei.
• Reproducerea acțiunii cu stabilirea fazelor acțiunii. Caracteristica personaju lui.
• Vorbirea directă și indirectă. Texte funcționale.

BIBLIOGRAFIE
Gramatika slovenského jazyka (Gramatica limbii slovace ), Editura: Slovenské pedagogické
nakladateľstvo , 2003
Pravidlá slovenského pravopisu (Îndreptar ortografic slovac ).
Synonymický slovník (Dicționar de sinonime ). Krátky slovník slovenského jazyka (Dicționar
explicativ al limbii slovace ).
Sedlák, Imrich și col , Dejiny slovenskej literatúry (Istoria literaturii slovace) , volumul I și II, Martin
– Bratislava, 2009.
Manualele în vigoare (clasele V -VIII) .

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba și literatura italiană maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 10

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA ITALI ANĂ MATERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba și literatura itali ană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei
a VIII -a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba
maternă.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris,
din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare co rectă ș i adecvată a limbii
italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în
clasele a V -a – a VIII -a, subiect ele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII -a vor
evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare
aprobat e prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a la disciplina l imba și literatura itali ană
maternă are în vedere viziunea comunicativ -pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a
elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în con struirea
mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru
vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de
modificare, de completare, de exemplificare , de construcție) și de evidențiere a aspectelor
ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se
urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimare a
unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri
vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a
unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De
asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte
argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atâ t competențele generale care vizează receptarea și redactarea
mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile
asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VI II-a la lim ba și literatura
italiană maternă.

1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

Competențe specifice Conținuturi asociate
1.1 dovedirea înțelegerii
unui text literar sau
nonliterar, pornind de la
cerințe date ­ idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a
ideilor/ a întâmplărilor dintr -un text;
­ moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog);
­ subiectul operei literare;
­ procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de
stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația,
antiteză);
­ sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într -un context
dat;
­ trăsăturile specifice genului epic și l iric, în opere literare studiate
sau în texte la prima vedere;
­ trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba și literatura italiană maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 11 ­ texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate);
texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă,
anunțul , știrea);
­ reperarea unor informații esențiale dintr -un text;
­ completarea unui text lacunar;
­ recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr -un text;
­ recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text;
­ utilizarea unui lexic diversificat recurgând la c ategoriile
semantice studiate.
1.2 sesizarea corectitudinii
și a valorii expresive a
categoriilor
morfosintactice, a
mijloacelor de
îmbogățire a
vocabularului și a
categoriilor semantice
studiate, a ortografiei și
punctuației Comunicarea scrisă
Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri:
introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu
(rezumat, caracterizare de personaj).
Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele
duble, diftongii , triftongii, apostroful, trunchierea.
Contexte de realizare:
a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură.
Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.
b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.
c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a
unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe.
Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text
științific.

Fonetică și ortografie:
Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțar ea vocalelor, a
consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn,
sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și
apostroful.

Lexic:
Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe;
familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse;
Sinonime, antonime
.

Gramatică :
1. Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu
numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele
proprii geografice.
2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului;
substantive defective; substantive cu două forme de plural;
substantive colective; substantive invariabile; substantive
defective de singular/plural; substantive compuse.
3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calif icative; poziția
adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv
și omiterea articolului in cazul posesivelor care însoțesc
substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de
comparație – forme sintetice (cele ma frecven te: buono, cattivo,
grande, piccolo, alto, basso) .
4. Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea);
folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba și literatura italiană maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 12 5. Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele
persona l in dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ che, chi,
cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in
grupurile verbale, propoziția asertivă si imperativă.
6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate;
perfectul com pus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul
verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior;
condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului;
imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de
politețe; concordanța timpurilor la modul indicativ; verbele
frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).
7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ” –mente”;
adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe
de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de
evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente).
8. Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjunctiile
subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, b enché,
nonostante, nel caso che.
9. Prepoziția: folosir ea celor mai uzuale prepoziții – di, a, da, in, su,
per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale
(cele mai frecvente).
10. Interjecția: interjecții proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime;
interjecții improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai,
peccato; locuțiuni – santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.
1.3 identificarea valorilor
etice și culturale într -un
text, cu exprimarea
impresiilor și
preferințelor – elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și
exprimarea propriei atitudini față de acestea.

2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competențe specifice Conținuturi asociate
2.1 redactarea diverselor
texte, cu scopuri și
destinații diverse,
adaptându -le la situația de
comunicare concretă – redactarea în scris de texte funcționale simple: paragrafe pe
subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale;
– redactarea de mesaje scu rte pe o anumită temă, urmărind un
plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;
– realizarea de texte de mică întindere, ținând seama de părțile
componente ale unei compuneri, respectând categoriile
semantice și regulile gramaticale studiante, folosind corect
semnele ortografice și de punctuație;
– redarea în scris a unor informații receptate prin lectură;
– cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului,
structura textului narativ;
– descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, pe rsonajul
(caracterizarea sumară – portret fizic și portret moral);
– structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);
– figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea,
repetiția, epitetul, antiteza, metafora;
– sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;
– genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic);

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Limba și literatura italiană maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 13 – textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și
textul nonliterar utilitar;
– redactare de mesaje, instrucțiuni;
– completare de texte lacunare, rebus;
– redactare de scrisori în registru familiar;
– construirea unor scurte povestiri;
– folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor;
– diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite;
– folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;
– folosi rea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia
faptelor relatate;
– folosirea conectorilor adecvați;
– folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori
expresivitatea comunicării;
– rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;
– identi ficarea structurii textului narativ;
– sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de
context;
– stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într -un
text dat;
– identificarea secvențelor într -un text narativ;
– structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul
acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).
2.2

utilizarea în redactarea
unui text propriu a
cunoștințelor de lexic și de
morfosintaxă, folosind
adecvat semnele
ortografice și de punctuație ­ elemente de lexic studiate în clasele a V -a – a VIII -a; mijloace
de îmbogățire a lexicului;
­ folosirea corectă a s emnelor de punctuație la nivelul propoziției
și al frazei;
­ aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea
scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul,
pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția.

Teme recomandate:
­ Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia,
sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța;
­ Universul adolescenței: stiluri de viață;
­ Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie;
­ Progres și schimbare: obiecte și ustensile domestice, ocupații și profesiuni, invenții și descoperiri;
­ Relații interpersonale: relații între tineri, corespondență și schimburi între școli , călătorii;
­ Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități
importante;
­ Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor
tradiționale (reluare și îmbogăț ire);
­ Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme;
­ Universul cultural italian: trecut și prezent;
­ Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală,
publicitate și anunțuri în presă, radioul și telev iziunea, internetul;
­ Umorismul.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura rromani maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 14
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba și literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei
a VIII -a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba
maternă.
Programa, ba zată pe modelul comunicativ -funcțional , recomandă valorificarea tuturor
experiențelor de învățare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educației (formală,
nonformală și informală), ale căror interferențe favorizează dezvoltarea la elev a competențelor
generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conținuturile propuse.
Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris,
din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utili zare corectă și adecvată a limbii
rromani materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în
clasele a V -a – a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII -a vor
evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare
aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
Programa de limba și literatura maternă rromani favorizează abordarea învățării din perspectivă
inter- și transdisciplinară, urmărind:
– înțelegerea faptelor de limbă și a coerenței lor structurale, pornind de la mecanismele
esențiale de generare a mesajului în comunicare o rală și scrisă;
– asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activități de ascultare, vorbire,
lectură și scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;
– cunoașterea și înțelegerea elementelor fundamentale de ordin lexic al și gramatical, comune
limbii rromani și altor limbi de contact, într -o viziune sincronică;
– dobândirea unor competențe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse
de viață în școală și în afara ei;
– asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste naționale și europene, definitorii pentru
omul modern, necesare propriei dezvoltări afective și morale, având ca reper modelul sociocultural
contemporan.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a la disciplina limba și literatura rromani
maternă are în vedere viziunea comunicativ -pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a
elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea
mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru
vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de
modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor
ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se
urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea
unui punct de vedere asupra acestora etc.), pr ecum și redactarea de către elev a unor compuneri
vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a
unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De
asemenea, sa rcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte
argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT
Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea ș i redactarea
mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile
asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII -a la limba și literatura
rromani maternă.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura rromani maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 15 1. Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri

Competențe specifice Conținuturi
1.1. Prezentarea
informațiilor și a intențiilor
de comunicare din texte
continue, discontinue și
multimodale

Textul narativ literar – în proză
• Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje
• Narațiunea la persoana a III -a și la persoana I
• Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare.
Planul dezvoltat de idei
– Textul narativ nonliterar
– Textul descriptiv literar
– Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a
structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe
marginea textelor citite

Textul epic
Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare

Textul liric
Versificați e: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)
Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor
– Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a
structurii textelor de tip epic, liric, dramatic
– Strategii de interpretare: discuții pe margi nea textelor citite,
interpretarea limbajului figurat (repetiția, metafora, aliterația,
hiperbola, antiteza)
1.2. Redactarea unui text
complex, în care să își
exprime puncte de vedere
argumentate, pe diverse
teme sau cu referire la
diverse texte citite – Rescrierea textului pentru a -i da coerență și claritate, pentru
a nuanța ideile.
– Corectarea greșelilor de literă, ortografie, punctuație.
Tipare textuale de structurare a ideilor.
– „Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu –
portretisti c, eseu -argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/
kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?).
– Stil: naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie,
varietate
– Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ,
descriptiv, dialogal
– Prezenta rea textului: elemente grafice specifice diverselor
tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conținutul textului.
– Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare.
– Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
– Rezumatul /planu l de idei.
– Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei
emoții (bucurie, uimire, frică).
– Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii
definitorii extrase dintr -o secvență a textului.

2. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și
scrise

Competențe specifice Conținuturi
2.1 Folosirea achizițiilor
privind structuri
morfosintactice complexe
ale limbii rromani literare
pentru înțelegere corectă și
exprimare nuanțată a
intențiilor comunicative – Substantivul – categoriile gramaticale ale acestuia: gen
(masculin și feminin), număr (singular și plural), determinare
(articol) și cele șapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv,
ablativ, sociativ -instrumental și vocativ). Flexiunea nominală
– Adjectivul – tipurile acestuia (buxle și tang), gradele de
comparație ale adjectivului. Realizări ale atributului: prin
adjectiv, pronume, numeral

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura rromani maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 16 – Topica în propoziție. Norme de punctuație
– Verbul – modurile prsonale și nepersonale. Distincția între
verbele tematice și verbele atematice. Posibilități combinatorii
ale verbului.
Pronumele -tipurile și declinarea (pronumele personal/ i
3enutni sarnavni, pronumele interogativ -relativ/ i pućhutni –
phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesìvo sarnavni,
pronumele refelexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele
demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i
nisavutni sarnavni și pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni
– Folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale:
interogativ, relat iv și nehotărât
– Pronumele posesiv și exprimarea posesiei sau marcarea
lipsei posesiei în construcții verbale posesive (prezent,
imperfect și perfect)
– Posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor
pronominale
– Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul
adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu.
Posibilități combinatorii ale adjectivului
– Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv,
distributiv, adverbial
2.2. Analizarea elementelor
de dinamică a limbii, prin
utilizarea achizițiilor de lexic
și semantică Vocabular
– Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a
vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor
– Categorii semantice: sinonime, antonime
– Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea,
compunerea; cuvânt de bază și cuvânt derivat, conversiunea
– Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului;
împrumuturile lexicale
– Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte co mpuse
– Familia lexicală
2.3. Valorificarea relației
dintre normă, abatere și uz
în adecvarea strategiilor
individuale de comunicare
Ortoepie și ortografie
– Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul
alfabetic. Dicționarul. Artic olul de dicționar
– Tipuri de sunete: Vocală. Consoană
– Semivocală. Accentul. Silaba
– Grupurile vocalice
– Despărțirea în silabe
– Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând
foneme nespecifice limbii rromani

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020

Programa pentru disciplina – Limba și literatura ucraineană maternă
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 17

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. Зміст навчальної програми: Українська мова
1. Фонетика: Поняття про фонетику; Звуки голосні та приголосні; Апостроф; Сполучення
йо, ьо; Звукове значення букв я, ю, є, ї; Ненаголошені голосні е, и.
2. Лексикологія: Однозначні і багатозначні слова; Пряме та переносне значення; Омоніми;
Сино німи; Антоніми; Значущі частини слова: корінь, суфікс, префікс, закінчення;
Фразеологізми; Основні способи словотворення.
3. Морфологія: Самостійні та службові частини мови; Іменник; Дієслово; Прикметник;
Числівник; Займенник; Прислівник; Граматичний розбір с лів; Службові частини мови.

Цілі і завдання навчання української мови:
– визначити основні поняття фонетики, лексики, морфології та синтаксису;
– впровадження набутих знань в даному контексті;
– морфосинтаксичний аналіз деяких граматичних категорій в даному тек сті;
– правильне використання пунктуації, вимоги до мовлення: змістовність, послідовність,
правильність; точність, багатство, виразність, доречність;
– визначити співвідношення між частинами мови та членами речення;
– вираження думок мовою та на письмі.

II. Зміст навчальної програми: Українська література
5. клас: Вовк і Кіт, Леонід Глібов; Малий Мирон , Іван Франко; Доля ; Про себе , Тарас
Шевченко.
6. клас: Муха і Бджола , Леонід Глібов; Тиша морська , Леся Українка; Маленький
грішник , Михайло Коцюбинський; Грицева шкільна наука , Іван Франко.
7. клас: Красне писання , Іван Франко.
8. клас: Добрий заробок І. Франко; І виріс я на чужині ; Реве та стогне Дніпр широкий .

Цілі і завдання навчання української мови:
– визначення етапів у розвитку художньої літератури;
– узагальн ення знань про основні роди художньої літератури: епос, лірика, драма;
– поглиблення поняття про художню та наукову літературу;
– розробка літературного аналізу твору; визначення характерних рис літературних
персонажів;
– дотримання норм літературної мови в пись мовій та усній мові.

Literatura:
Українська мова, Підручник 5 – го класу;
Українська мова, Підручник 6 – го класу;
Українська мова, Підручник 7 – го класу;
Українська мова, Підручник 8 – го класу.

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 18
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA
MATEMATICĂ

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a este un examen național și reprezintă
modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial.
În cadrul Evaluării N aționale pentru absolvenții clasei a VIII -a Matematica are statut de disciplină
obligatorie.
Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei școlare în vigoare.
Subiectele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a evaluează competențele
formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.
COMPETENȚE GENERALE ALE DISCIPLINEI
1. Identificarea unor date și relații matematice și corelarea lor în funcție de contextul în care au fost
definite
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice
3. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situații concrete
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete și a
algoritmilor de prelucrare a acestora
5. Analizarea și interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situații -problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite
domenii
COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI
CLASA a V -a
Competențe sp ecifice Conținuturi
1. Identificarea caracteristicilor numerelor
naturale și a formei de scriere a unui număr
natural în contexte variate
2. Utilizarea operațiilor aritmetice și a
proprietăților acestora în calcule cu numere
naturale
3. Selectarea și utilizarea de algoritmi pentru
efectuarea operațiilor cu numere naturale și
pentru divizibilitatea cu 10, 2 și 5
4. Exprimarea , în rezolvarea sau compunerea
unor probleme , a soluțiilor unor ecuații de
tipul:
x a b= ;
a x b= ;
x a b= (
0a ,
a divizor al lui b);
😡 a b=
()0a ;
:a x b=
(
0x , b divizor al lui a) și a unor inecuații
de tipul:
x a b
(),  ;
x a b
(), 
, unde a este divizor al lui b;
😡 a b
(), 
, cu
0a , unde a și b sunt numere
naturale
5. Deducerea unor proprietăți ale operațiilor cu
numere naturale pentru a estima sau pentru a
verifica validitatea unor calcule
6. Transpunerea unei situații -problemă în
limbaj matematic, rezolvarea problemei
obținute (utilizând ecuații, in ecuații,
organizarea datelor) și interpretarea
rezultatului Numere naturale
• Scrierea și citirea numerelor naturale în sistemul de
numerație zecimal; șirul numerelor naturale.
Reprezentarea numerelor naturale pe axa
numerelor . Compararea, aproximarea și ordonarea
numerelor naturale; proble me de estimare
• Adunarea numerelor naturale; proprietăți. Scăderea
numerelor naturale
• Înmulțirea numerelor naturale; proprietăți. Factor
comun. Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea
parant ezelor
• Ridicarea la putere cu exponent natural a unui
număr natural; compararea puterilor care au
aceeași bază sau același exponent
• Împărțirea, cu rest zero, a numerelor naturale când
împărțitorul are mai mult de o cifră
• Împărțirea cu rest a numerelor na turale
• Ordinea efectuării operațiilor
• Noțiunea de divizor; noțiunea de multiplu.
Divizibilitatea cu 10, 2, 5
• Media aritmetică a două numere naturale , cu
rezultat număr natural
• Ecuații și inecuații în mulțimea numerelor naturale
• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor și al
inecuațiilor și probleme de organizare a datelor

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 19 1. Identificarea în limbajul cotidian sau în
enunțuri matematice a unor noțiuni specifice
teoriei mulțimilor
2. Evidențierea , prin exemple, a relațiilor de
apartenență sau de incluziune
3. Selectarea și utilizarea unor modalități
adecvate de reprezentare a mulțimilor și a
operațiilor cu mulțimi
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor
situații concrete ce se pot descrie utilizând
mulțimile
5. Interpretarea unor contexte uzua le și/sau
matematice utilizând limbajul mulțimilor
6. Transpunerea unei situații -problemă în
limbaj matematic utilizând mulțimi, relații și
operații cu mulțimi Mulțimi
• Mulțimi: descriere și notații; element, relația dintre
element și mulțime (relația de apartenență)
• Relația între două mulțimi (relația de incluziune);
submulțime
• Mulțimile
și


• Operații cu mulțimi: intersecție, reuni une, diferență
• Exemple de mulțimi finite; exemple de mulțimi
infinite
1. Identificarea în limbajul cotidian sau în
probleme a fracțiilor ordinare și a fracțiilor
zecimale
2. Reprezentarea pe axa numerelor a fracțiilor
ordinare și a fracțiilor zecimale
3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr
rațional pozitiv și utilizarea de algoritmi
pentru optimizarea calculului cu fracții
zecimale
4. Exprimarea , în rezolvarea sau compunerea
unor probleme, a soluțiilor unor ecuații de
tipul:
x a b= ;
a x b= ;
x a b=
()0a ;
😡 a b=

()0a ;
:a x b=
()0x și a unor
inecuații de tipul:
x a b
(),  ;
x a b

(),  ;
😡 a b
(),  , cu
0a
, unde a și b sunt numere naturale sau
fracții zecimale finite
5. Interpretarea matematică a unor probleme
practice prin utilizarea operațiilor cu fracții
zecimale și a ordinii efectuării operațiilor
6. Transpunerea unei situații -problemă în
limbaj matematic, rezolvarea problemei
obținute (utilizând ecuații sau inecuații) și
interpretarea rezultatului Numere raționale mai mari sau egale cu 0,
+

Fracții ordinare
• Fracții echiunitare, subunitare , supraunitare
• Aflarea unei fracții dintr -un număr natural; procent
• Fracții echivalente. Amplificarea și simplificarea
fracțiilor
• Adunarea și scăderea unor fracții ordinare care au
același numitor
• Reprezentarea pe axa numerelor a unei fracții
ordinare
Fracții zecimale
• Scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale
lui 10 , sub formă de fracții zecimale.
Transformarea unei fracții zecimale, cu un număr
finit de zecimale nenule, într -o fracție ordinară
• Aproximări la ordinul zecimilor /sutimilor.
Compa rarea, ordonarea și reprezentarea pe axa
numerelor a fracțiilor zecimale
• Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale care au un
număr finit de zecimale nenule
• Înmulțirea fracțiilor zecimale care au un număr
finit de zecimale nenule
• Ridicarea la putere cu exp onent natural a unei
fracții zecimale care are un număr finit de zecimale
nenule
• Ordinea efectuării operațiilor cu fracții zecimale
finite
• Împărțirea a două numere naturale cu rezultat
fracție zecimală. Transformarea unei fracții
ordinare într -o fracție zecimală. Periodicitate
• Împărțirea unei fracții zecimale finite la un număr
natural nenul. Împărțirea unui număr natural la o
fracție zecimală finită. Împărțirea a două fracții
zecimale finite
• Transformarea unei fracții zecimale într -o fracție
ordinară
• Ordinea efectuării operațiilor
• Media aritmetică a două fracții zecimale finite

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 20 • Ecuații și inecuații; probleme care se rezolvă cu
ajutorul ecuațiilor
1. Identificarea unor elemente de geometrie și a
unor unități de măsură în diferite contexte
2. Caracterizarea prin descriere și desen a unei
configurații geometrice date
3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat,
dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped
dreptunghic) și exprimarea acestora în unități
de măsură corespunzătoare
4. Transpunerea în limbaj specific geometriei a
unor probleme practice referitoare la
perimetre, arii, volume , utilizând
transformarea convenabilă a unităților de
măsură
5. Interpretarea unei configurații geometrice în
sensul recunoașterii elementelor ei și a
relaționării c u unitățile de măsură studiate
6. Analizarea și interpretarea rezultatelor
obținute prin rezolvarea unor probleme
practice cu referire la figurile geometrice și la
unitățile de măsură studiate Elemente de geometrie și unități de măsură
• Dreapta, segmentul de d reaptă, măsurarea unui
segment de dreaptă
• Unghiul, triunghiul, patrulaterul, cercul: prezentare
prin descriere și desen; recunoașterea elementelor
lor: laturi, unghiuri, diagonale, centrul și raza
cercului
• Simetria, axa de simetrie și translația: prezent are
intuitivă, exemplificare în triunghi, cerc, patrulater
• Cubul, paralelipipedul dreptunghic: prezentare prin
desen și desfășurare; recunoașterea elementelor
lor: vârfuri, muchii, fețe
• Unități de măsură pentru lungime; perimetre;
transformări
• Unități de măsură pentru arie; aria pătratului și a
dreptunghiului; transformări
• Unități de măsură pentru volum; volumul cubului
și al paralelipipedului dreptunghic; transformări
• Unități de măsură pentru capacitate; transformări
• Unități de măsură pentru masă; transf ormări
• Unități de măsură pentru timp; transformări
• Unități monetare; transformări
CLASA a VI -a
Competențe specific Conținuturi
1. Identificarea în exemple, în exerciții sau în
probleme a noțiunilor: divizor, multiplu,
numere prime, numere compuse, c.m.m.d.c ,
c.m.m.m.c
2. Aplicarea criteriilor de divizibilitate (cu 10,
2, 5, 3, 9) pentru descompunerea numerelor
naturale în produs de puteri de numere prime
3. Utilizarea algoritmilor pentru determinarea
c.m.m.d.c , c.m.m.m.c a două sau a mai multor
numere naturale
4. Exprimarea unor caracteristici ale relației de
divizibilitate în mulțimea numerelor naturale,
în exerciții și probleme care se rezolvă
folosind divizibilitatea
5. Deducerea unor reguli de calcul cu puteri și a
unor proprietăți ale divizibilității în mulțimea
numerelor naturale , în exerciții și probleme
6. Transpunerea unei situații -problemă în
limbajul divizibilității în mulțimea numerelor
naturale , rezolvarea problemei obținute și
interpretarea rezultatului ALGEBRĂ
Mulțimea numerelor naturale
• Operații cu numere naturale; reguli de calcul cu puteri
• Divizor, multiplu. Criteriile de divizibilitate cu 10, 2,
5, 3, 9
• Numere prime și numere compuse
• Descompunerea numerelor naturale în produs de
puteri de numere prime
• Proprietăți ale relației de divizibilitate în
:
aa ,
pentru orice
a
;
ab
și
b a a b= , pentru orice
,ab
;
ab
și
b c a c , pentru orice
,,abc
;
a b a k b
, pentru orice
,,a b k
;
ab
și
(), a c a b c pentru orice
,,abc

• Divizori comuni a două sau mai multor numere
naturale; c.m.m.d.c .; numere prime între ele
• Multipli comuni a două sau mai multor numere
naturale; c.m.m.m.c .; relația dintre c.m.m.d.c . și
c.m.m.m.c.
• Probleme simple care se rezolvă f olosind
divizibi litatea
1. Recunoașterea fracțiilor echivalente, a
fracțiilor ireductibile și a formelor de scriere a
unui număr rațional Mulțim ea numerelor raționale pozitive
• Fracții echivalente; fracție ireductibilă; noțiunea de
număr rațional; forme de scriere a unui număr

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 21 2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere
raționale pozitive pentru rezolvarea ecuațiilor
de tipul:
() , , : 0 x a b x a b x a b a =  = =  ,
ax b c=
, unde
,,abc sunt numere raționale
pozitive
3. Utilizarea proprietăților operațiilor în
efectuarea calculelor cu numere raționale
pozitive
4. Redactarea soluțiilor unor probleme
rezolvate prin ecuațiile studiate în mulțimea
numerelor raționale pozitive
5. Determinarea regulilor de calcul eficiente în
efectuarea calculelor cu numere raționale
pozitive
6. Interpretarea matematică a unor probleme
practice prin utilizarea operațiilor cu n umere
raționale pozitive și a ordinii efectuării
operațiilor rațional;


• Adunarea numerelor raționale pozitive; scăderea
numerelor raționale pozitive
• Înmulțire a numerelor raționale pozitive
• Ridicarea la putere cu exponent natural a unui număr
rațional pozitiv; reguli de calcul cu puteri
• Împărțirea numerelor raționale pozitive
• Ordinea efectuării operațiilor cu n umere raționale
pozitive
• Media aritmetică ponderată a unor num ere raționale
pozitive
• Ecuații în mulțim ea numerelor raționale pozitive
• Probleme care se r ezolvă cu ajutorul ecuațiilor
1. Identificarea rapoartelor, proporțiilor și a
mărimilor direct sau invers proporționale în
enunțuri diverse
2. Reprezentarea unor date sub formă de tabele
sau de diagrame statistice în vederea
înregistrării, prelucrării și prezentării acestora
3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a
problemelor în care i ntervin rapoarte, proporții
și mărimi direct sau invers proporționale
4. Caracterizarea și descrierea mărimilor care
apar în rezolvarea unor probleme prin regula
de trei simplă
5. Analizarea unor situații pra ctice cu ajutorul
rapoartelor, procentelor sau proporțiilor
6. Rezolvarea cu ajutorul rapoartelor și
proporțiilor a unor situații -problemă și
interpretarea rezultatelor Rapoarte și proporții
• Rapoarte; procente; probl eme în care intervin
procente
• Proporții; proprietatea fundamentală a proporțiilor,
aflarea unui termen necunoscut dintr -o proporț ie
• Proporții derivate
• Mărimi direct propor ționale; regula de trei simplă
• Mărimi invers propor ționale; regula de trei simplă
• Elemente de organizare a datelor; reprez entarea
datel or prin grafice; probabilități
1. Identificarea caracteristicilor numerelor
întregi în contexte variate
2. Utilizarea operațiilor cu numere întregi și a
proprietăților acestora în rezolvarea ecuațiilor
și a inecuațiilor
3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea
parantezelor în efectuarea operațiilor cu
numere întregi
4. Redactarea soluțiilor ecuațiilor și inecuațiilor
studiate în mulțimea numerelor întregi, în
rezolvarea sau în compunerea unei probleme
5. Interpretarea unor date din pr obleme care se
rezolv ă utilizând numerele întregi
6. Transpunerea unei situații -problemă în
limbaj algebric , rezolvarea problemei obținute
și interpretarea rezultatului Numere întregi
• Mulțimea numerelor întregi
; opusul unui număr
întreg; reprezentarea pe axa numerelor; valoare
absolută (modulul); compararea și ordonarea
numerelo r întregi
• Adunarea numerelor întregi; proprietăți
• Scăder ea numerelor întregi
• Înmulțirea numerelor întregi; proprietăți; mulțimea
multipl ilor unui număr într eg
• Împărțirea numerelor întregi când deîmpărțitul este
multiplu al împărțitorului; mulțime a divizorilor unui
număr întreg
• Puterea unui număr întreg cu exponent număr
natur al; reguli de calcul cu puteri
• Ordinea efectuării operațiil or și folosirea
parantezel or
• Ecuații în
; inecuații în

• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 22 1. Recunoașterea și descrierea unor figuri
geometrice plane în configurații date
2. Stabilirea coliniarității unor puncte și
verificarea faptului că două unghiuri sunt
adiacente, complementare sau suplementare
3. Utilizarea proprietăților referitoare la drepte și
unghiuri pentru calcularea unor lungimi de
segmente și a măsurilor unor unghiuri
4. Exprimar ea prin reprezentări geometrice a
noțiunilor legate de drepte și unghiuri
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate
în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente și de măsuri de unghiuri
6. Interpretarea informațiilor conținute în
reprezentări g eometrice în corelație cu
determinarea unor lungimi de segmente și a
unor măsuri de unghiuri GEOMETRIE
Dreapta
• Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment
(desc riere, reprezentare, notații)
• Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă;
puncte coliniare; “prin două puncte distincte trece o
dreaptă și numai una” (introducerea noțiunilor de:
axiomă, teoremă directă, ipoteză, concluzie,
demonstrație, teoremă reciprocă)
• Pozițiile relative a două drepte: drepte concu rente,
drepte paralele
• Distanța dintre două puncte; lungimea unui segment
• Segmente congruente; mijlocul unui segment;
simetricul unui punct față de un punct; construcția
unui segme nt congruent cu un segment dat
Unghiuri
• Definiție, notații, elemente; interiorul unui unghi,
exter iorul unui unghi; unghi nul, un ghi cu laturile în
prelungire
• Măsurarea unghiurilor cu raportorul; unghiuri
congruente; unghi drep t, unghi ascuțit, unghi obtuz
• Calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade și
minute sexagesimale. Unghiuri suplem entare,
unghiuri complementare
• Unghiuri adi acente; bisectoarea unui unghi
• Unghiuri opuse la vârf, congruența lor; unghiuri
formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor
1. Identificarea triunghiurilor în configurații
geometrice date
2. Stabilirea congruenței triunghiurilor oarecare
3. Clasificarea triunghiurilor după anumite
criterii date sau alese
4. Exprimarea proprietăților figurilor
geometrice în limbaj matematic
5. Interpretarea cazurilor de congruență a
triunghiurilor în corelatie cu cazurile de
construcție a triunghiurilor
6. Aplicarea metodei triunghiurilor congruente
în rezolvarea unor probleme matematice sau
practice Congruența triunghiurilor
• Triunghi: definiție, elemente; clasificarea
triunghiu rilor; perimetrul triunghiului
• Construcția triunghiurilor: cazurile LUL, ULU, LLL.
Congruența triunghiurilor oarecare: criterii de
congruență a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL
• Metoda triunghiurilor congruente
1. Recunoașterea și descrie rea unor elemente
de geometrie plană în configurații geometrice
date
2. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
echer, raportor , compas ) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
3. Determinarea și apli carea criteriilor de
congruență ale triunghiurilor dreptunghice
4. Exprimarea poziției dreptelor în plan
(paralelism, perpendicularitate) prin definiții,
notații, desen
5. Intrepretarea perpendicularității în relație cu
paralelismul și cu distanța dintre două puncte Perpendicularitate
• Drepte perpendiculare (definiție, notație, construcție
cu echerul); oblice; distanța de la un punct la o
dreaptă. Înălțimea în triunghi (definiție, desen).
Concurența înălțimilor într -un triunghi (fără
demonstrație)
• Criteriile de congruență ale triunghiurilor
dreptunghice: IC, IU, CC, CU
• Aria triunghiului (intuitiv pe rețele de pătrate)
• Mediatoarea unui segment; proprietatea punc telor de
pe mediatoarea unui segment; construcția
mediatoarei unui segment cu rigla și compasul;
concurența mediatoarelor laturilor unui triunghi;
simetria față de o drea ptă

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 23 6. Transpunerea unei situații -problemă în
limbaj geometric , rezolvarea problemei
obținute și interpretarea rezultatului • Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi;
construcția bisectoarei unui unghi cu rigla și
compasul; concurența bisectoarelor unghiurilor unui
triunghi
Paralelism
• Drepte paralele (definiție, notație); construirea
dreptelor paralele (prin t ranslație); axioma paralelelor
• Criterii de paralelism (unghiuri formate de două
drepte paralele cu o secantă)
1. Recunoașterea și descrierea unor proprietăți
ale triunghiurilor în configurații geometrice
date
2. Calcularea unor lungimi de segmente și a
unor măsuri de unghiuri utilizând metode
adecvate
3. Utilizarea unor concepte m atematice în
triung hiul isoscel , în triunghiul echilateral sau
în triunghiul dreptunghic
4. Exprimarea caracteristicilor matematice ale
triunghiurilor și ale liniilor importante în
triunghi prin definiții, notații și desen
5. Deducerea unor proprietăți ale triunghiurilor
folosind noțiunile studiate
6. Interpretarea informațiilor conținute în
probleme legate de proprietăți ale
triunghiurilor Proprietăți ale triunghiurilor
• Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi
exterior unui triungh i, teorema unghiului exterior
• Mediana în triunghi; concurența medianelor unui
triunghi (fără demonstrație)
• Proprietăți ale triunghiului isoscel (unghiuri, lin ii
importante, simetrie)
• Proprietăți ale triunghiului echilateral (unghiuri, linii
importante, simetrie)
• Proprietăți ale triunghiului drept unghic (cateta opusă
unghiului de
30
, mediana corespunzătoare
ipotenuzei – teoreme directe și reciproce)
CLASA a VII-a
Competențe specific Conținuturi
1. Identificarea caracte risticilor numerelor
raționale și a formelor de scriere a acestora în
contexte variate
2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere
raționale, a estimărilor și a aproximărilor
pentru rezolvarea unor ecuații
3. Utilizarea proprietăților operațiilor în
efectuarea calculelor cu numere raționale
4. Caracterizarea mulțimilor de numere și a
relațiilor dintre acestea utilizând limbajul
logicii matematice și teoria mulțimilor
5. Determinarea regulilor eficiente de calcul în
efectuarea operațiilor cu numere raționale
6. Interpretarea matematică a unor problem e
practice prin utilizarea operațiilor cu numere
raționale și a ordinii efectuării operațiilor
ALGEBRĂ
Mulțimea numerelor raționale
• Mulțimea numerelor raționale
; reprezentarea
numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr
rațional; valoarea absolută (modulul);


• Operații cu n umere raționale, proprietăți
• Compararea și ordonarea numerelor raționale
• Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor
• Ecuația d e forma
0 ax b+= , cu
, a

b

• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
1. Identificarea caracte risticilor numerelor reale
și a formelor de scriere a acestora în contexte
variate
2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere reale,
a estimărilor și a aproximărilor pentru
rezolvarea unor ecuații
3. Utilizarea proprietăților operațiilor în
efectuarea calculelor cu numere reale Mulțimea numerelor reale
• Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect
• Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr -un
număr natural; aproximări
• Exemple de numere iraționale; mulțimea numerelor
reale ,
; modulul unui număr real: definiție, proprietăți;
compararea și ordonarea numerelor reale; reprezentarea
numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări;
  

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 24 4. Caracterizarea mulțimilor de numere și a
relațiilor dintre acestea utilizân d limbajul
logicii matematice și teoria mulțimilor
5. Determinarea regulilor de calcul eficiente în
efectuarea operațiilor cu numere reale
6. Interpretarea matematică a unor probleme
practice prin utilizarea operațiilor cu numere
reale și a ordinii efectuării o perațiilor • Reguli de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub
radical, introd ucerea factorilor sub radical,
a b ab=
, unde
0a ,
0b și
::a b a b= ,
unde
0a ,
0b
• Operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire,
împărțire, ridicare la putere, raționalizarea numitorului de
forma
ab )
• Media aritmetic ă a
n numere reale,
2n ; media
geometrică a două numere reale pozitive
1. Identificarea unor reguli de calcul numeric
sau algebric pentru simplificarea unor calcule
2. Utilizarea operațiilor cu numere reale și a
proprietăților acestora în rezolvarea unor
ecuații și a unor inecuații
3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea
parantezelor în efectuarea operațiilor cu
numere reale
4. Redactarea rezolvării ecuațiilor și a
inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor
reale
5. Obținerea unor inegalități echivalente prin
operare în ambii membri :
1)
aa , pentru orice
a
;
2)
ab și
b a a b  = , pentru orice
,ab
;
3)
ab și
bc
ac , pentru orice
,,abc
;
4)
ab și
, c a c b c    
pentru orice
,ab
;
5)
ab și
0c ac bc   și
::a c b c ,
pentru orice
,ab
;
6)
ab și
0c ac bc   și
: : ,a c b c
pentru orice
,ab

6. Transpunerea unei situații -problemă în
limbajul ecuațiilor și/sau al inecuațiilor ,
rezolvarea problemei obținute și interpretarea
rezultatului Calcul algebric
• Calcule cu numere reale reprezentate prin litere:
adunare/scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere,
reducerea termenilor asemenea
• Formule de calcul prescurtat :

()2 222 a b a ab b =  + ;
()()22a b a b a b− + = − , unde
,ab

• Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în

• Ecuația de forma
2xa= , unde a
+

Ecuații și inecuații
• Proprietăți ale relației de egalitate în mulțimea
numerelor reale
• Ecuații de forma
0 ax b+= , unde a,b
; mulțimea
soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente
• Proprietăți ale relației de inegalitate „
 ” pe mulțimea
numerelor reale
• Inecuații de forma
0 ax b+ (<, ≤, ≥), cu
,ab
și
x

• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor și
inecuațiilor
1. Identificarea unor corespondențe între
diferite reprezentări ale acelorași date
2. Reprezentarea unor date sub formă de
grafice, tabele sau diagrame statistice în
vederea înregistrării, prelucrării și prezentării
acestora
3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a
problemelor în care intervin dependențe
funcționale sau calculul probabilităților
4. Caracterizarea și descrierea unor elemente
geometrice într-un sistem de axe ortogonale
5. Analizarea unor situații practice cu ajutorul
elemente lor de organizare a datelor
6. Transpunerea unei relații dintr -o formă în
alta (text, formulă, diagramă, grafic) Elemente de organizare a datelor
• Produsul cartezian a două mulțimi nevide.
Reprezentarea într -un sistem de axe perpendiculare
(ortogonale) a unor perechi de numere întregi
• Reprezentarea punctelor în plan cu ajutorul sistemului
de axe ortogonale; distanța dintre două puncte din plan
• Reprezentarea și interpretarea unor dependențe
funcționale prin tabele, diagrame și grafice
• Probabilita tea realizării unor evenimente

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 25 1. Recunoașterea și descrierea patrulaterelor în
configurații geometrice date
2. Identificarea patrulaterelor particulare
utiliz ând proprietăți precizate
3. Utilizarea proprietăților calitative și metrice
ale patrulaterelor în rezolvarea unor pro bleme
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noțiunilor legate de patrulatere
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate
în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente, de măsuri de unghiuri și de arii
6. Interpretarea informațiilor deduse din
reprezentări geometrice în corelație cu
anumite situații practice GEOMETRIE
Patrulatere
• Patrulater convex (definiție, desen)
• Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
• Paralelogram; proprietăți
• Paralelograme particulare: dreptunghi, romb și pătrat;
proprietăți
• Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăți
• Arii (triunghiuri, patrulatere)
1. Identificarea perechilor de triunghiuri
asemenea în configurații geometrice date
2. Stabilirea relației de asemănare între două
triunghiuri prin metode diferite
3. Utilizarea noțiunii de paralelism pentru
caracterizarea locală a unei configurații
geometrice date
4. Exprimarea proprietăților figurilor
geometrice (segmente, triunghiuri, patrulatere )
în limbaj matematic
5. Interpretarea asemănării triunghiurilor în
corelatie cu proprietăți calitative și/ sau
metrice
6. Aplicarea asemănării triunghiurilor în
rezolvarea unor probleme matematice sau
practice Asemănarea triunghiurilor
• Segmente proporționale
• Teorema paralelelor echidistante. Împărțirea unui
segment în părți proporționale cu numere (segmente)
date. Teorema lui Thales (fără demonstrație). Teorema
reciprocă a teoremei lui Thales
• Linia mijlocie în triunghi; proprietăți. Centrul de
greutate al unui triun ghi
• Linia mijlocie în trapez; proprietăți
• Triunghiuri asemenea
• Criterii de asemănare a triunghiurilor
• Teorema fundamentală a asemănării
1. Recunoașterea și descrierea elementelor
unui triunghi dreptunghic într -o configurație
geometrică dată
2. Aplicarea relațiilor metrice într -un triunghi
dreptunghic pentru determinarea unor
elemente ale acestuia
3. Deducerea relațiilor metrice într -un triunghi
dreptunghic
4. Exprimarea , în limbaj matematic, a
perpendicularității a două drepte prin relații
metrice
5. Interpretare a perpendicularității în relație cu
rezolvarea triunghiului dreptunghic
6. Transpunerea rezultatelor obținute prin
rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la
situații -problemă date Relații metrice în triunghiul dreptunghic
• Proiecții ortogonale pe o dreaptă
• Teorema înălțimii
• Teorema catetei
• Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui
Pitagora
• Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic:
sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta unui unghi
ascuțit
• Rezolvarea triunghiului dreptunghic
1. Recunoa șterea și descrierea elementelor
unui cerc, într -o configurație geometrică dată
2. Calcularea unor lungimi de segmente și a
unor măsuri de unghiuri utilizând metode
adecvate în configurații geometrice care conțin
un cerc
Cercul
• Cercul: definiție; elemente în cerc: centru, rază,
coardă, diametru, a rc; interior, exterior; discul
• Unghi la centru; măsura arcelor; arce congruente
• Coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund
coarde congruente, și reciproc; proprietatea diametrului
perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse
între coarde paralele; proprietatea coardelor egal
depăr tate de centru)

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 26 3. Utilizarea informațiilor oferite de o
configurație geometrică pentru deducerea unor
proprietăți ale cercului
4. Exprimarea proprietăților elementelor unui
cerc în limbaj matematic
5. Deducerea unor proprietăți ale cercului și ale
poligoanelor regulate folosind reprezentăr i
geometrice și noțiuni studiate
6. Interpretarea informațiilor conținute în
probleme practice legate de cerc și de
poligoane regulate • Unghi înscris în cerc; triunghi înscris în cerc
• Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc;
tangente dintr -un punct exterior la un cerc; triunghi
circumscris unui cerc
• Poligoane regulate: definiție, desen
• Calculul elementelor (latu ră, apotemă, arie, perimetru)
în următoarele poligoane regulate: triunghi echilateral,
pătrat, hexagon regulat
• Lungimea cercului și aria discului
CLASA a VIII -a
Competențe specific Conținuturi
1. Identificarea în exemple, în exerciții sau în
probleme a numerelor reale și a formulelor de
calcul prescurtat
2. Utilizarea în exerciții a defini ției intervalelor
de numere reale și reprezentarea acestora pe
axa numerelor
3. Alegerea formei de reprezentare a unui
număr real și utilizarea de algoritmi pentru
optimizarea calculului cu numere reale
4. Folosirea terminologiei aferente noțiunii de
număr real (semn, modul, opus, invers, parte
întreagă, parte fracționară) în contexte variate
5. Deducerea și aplicarea formulelor de calcul
prescurtat pentru optimizarea unor calcule ALGEBRĂ
1. Numere reale
•
  
. Reprezentare numerelor reale pe
axa numerelor prin aproximări. Modulul unui număr
real. Intervale de numere reale
• Operații cu numere reale; raționalizarea
numitorului de forma
ab sau
ab ,
,ab

• Calcule cu numere reale reprezentate prin litere;
formule de calcul prescurtat:
()2 222 a b a ab b =  +
;
()()22a b a b a b+ − = −
;
()2 2 2 22 2 2 a b c a b c ab bc ac+ + = + + + + +

• Descompuneri în factori (factor comun, grupare de
termeni, formule de calcul)
1. Recunoașterea și descrierea unor proprietăți
ale unor figuri geometrice plane în
configurații date în spațiu sau pe desfășurări
ale acestora
2. Folosirea instrumente lor geometrice
adecvate pentru reprezentarea, prin desen, î n
plan, a corpurilor geometrice
3. Utilizarea proprietăților referitoare la drepte
și unghiuri în spațiu pentru analizarea
pozițiilor relative ale acestora
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noțiunilor legate de drepte și unghiuri în plan
și în spațiu
5. Alegerea reprezentărilor geometrice
adecv ate în vederea optimizării descrierii
configurațiilor spațiale și în vederea
optimizării calculelor de lungimi de segmente
și de măsuri de unghiuri
6. Interpretarea reprezentărilor geometrice și a
unor informații deduse din acestea, în
corelație cu determinar ea unor lungimi de
segmente și a unor măsuri de unghiuri GEOMETRIE
Relații între puncte, drepte și plane
• Puncte, drepte, plane: convenții de desen și de
notație
• Determinarea dreptei; determinarea planului
• Piramida: descriere și reprezentare; tetraedrul
• Prisma: descriere și reprezentare; paralelipipedul
dreptunghic; cubul
• Poziții relative a două drepte în spațiu; relația de
paralelism în spațiu
• Unghiuri cu laturile respectiv paralele (fără
demonstrație); unghiul a două drepte în spațiu; drepte
perpendicul are
• Poziții relative ale unei drepte față de un plan;
dreapta perpendiculară pe un plan; distanța de la un
punct la un plan (descriere și reprezentare); înălțimea
piramidei (descriere și reprezentare)
• Poziții relative a două plane; plane paralele;
distanț a dintre două plane paralele (descriere și
reprezentare); înălțimea prismei (descriere și
reprezentare); secțiuni paralele cu baza în corpurile
geometrice studiate
• Trunchiul de piramidă: descriere și reprezentare

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. ___________ ____ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII -a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 – 2020
Programa pentru disciplina – Matematică
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII -a 27 Proiecții ortogonale pe un plan
• Proiecții de puncte, de segmente de dreaptă și de
drepte pe un plan
• Unghiul dintre o dreaptă și un plan; lungimea
proiecției unui segment
• Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței
de la un punct la o dreaptă; calculul distanței de la un
punct la un plan ; calculul distanței dintre două plane
paralele

Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conținuturilor din perspectiva
formării/dezvoltării competențelor specifice care le sunt asociate de programă. Acest lucru presupune centrarea
demersul ui didactic asupra acțiunilor care trebuie realizate pentru a forma/dezvolta la elevi competențele
prevăzute de programa școlară și pentru ca aceștia să demonstreze, în cadrul evaluărilor, însușirea acestora.