Anexă la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.493 din 22 mai 2008 [600200]

Anexă la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.493 din 22 mai 2008
NESECRET
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Exemplar nr.____
Nr. _________________
din _________________
PLANUL
DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN
MUNICIPIUL ORADEA
Sinteză,
Baza legală :
·Legea nr. 481 din 24 noiembrie 2004 privind protecția civilă, modificată și
completată prin Legea nr.212 din 24 mai 2006 (cap.II,art.10,lit.(d,h),
prevede “organizarea protecției civile la nivelul unităților administrativ –
teritoriale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de
vedere al protecției civile și constă în …………….. d) întocmirea planurilor
de analiză și acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competență sau
în domeniul de activitate”………………h) planificarea resurselor pentru
funcționarea structurilor la lit.(a-c9, precum și pentru realizarea măsurilor
stabilite înplanurile prevăzute la lit.(d).
·Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor (art.
15 , lit.(a), prevede “ Consiliul local are obligația să aprobe planul de
analiză și acoperire a riscurilor aferent localității și stabilește resursele
necesare pentru aplicarea acestuia” ;
· H.G.R. nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,
funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste (cap.3,
art.14,alin.(2), prevede “ pe baza schemei cu riscurile teritoriale, prevăzută
la alin(1), consiliile locale întocmesc și aprobă – Planul de analiză și
acoperire a riscurilor- în unitățile administrativ – teritoriale ”
·O.M.A.I. nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de
elaborare și structura cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor
art.6 alin.(1) din Anexa nr.1 , prevede “ Planurile de analiză și acoperire a
riscurilor se întocmesc de către comitetul județean pentru situații de
urgență, respectiv comitetele locale pentru situații de urgență și se aprobă
de către consiliul județean, respectiv consiliile locale, corespunzător
unităților administrativ – teritoriale pe care le reprezintă “
Structura – cadru a planului:
Planul a fost întocmit conform Metodologiei de elaborare a Planului de Analiză și
Acoperire a Riscurilor ( PAAR ), aprobată prin O.M.A.I. nr.132/29.01.2007, care stabilește
scopurile, obiectivele, răspunderile, precum și principalele elemente și etape de parcurs
care trebuie avute în vedere la elaborarea planului.
Planul cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul municipiului, măsurile,
acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Planul este structurat astfel:
CAPITOLUL I.
DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective
Definiție :
“ Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor” (PAAR), reprezintă
documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel de județ
sau localitate componentă acesteia (reședință de județ, municipiu, oraș,
comună), măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul
riscurilor respective.
Scopul “ Planului de analiză și acoperire a riscurilor din municipiul Oradea” este,
acela de a asigura cunoașterea de catre toți factorii implicați, a sarcinilor și
atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de
urgență, de creare a unui cadru unitar și coerent de acțiune pentru
prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a
asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc
identificat.
Obiectivele “ Planului de analiză și acoperire a riscurilor”, sunt :
1.Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de
urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea fecvenței
de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor
rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform
schemei cu riscurile teritoriale.
2.Amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte
forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență.
3.Stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și
elaborarea planurilor operative.
4.Alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii
și gestionării situațiilor de urgență.
Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
1. Acte normative de referință.
2. Structuri organizatorice implicate.
3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu.
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor
care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice

centrale de specialitate și locale, inspectoratele județene pentru situații de urgență, alte
organe și organisme cu atribuții în domeniu).
Planul de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul municipiului, se întocmește
de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență și se aprobă de către Consiliul
Local.
Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de
analiză și acoperire a riscurilor se asigură potrivit reglementărilor în vigoare, de către
fiecare autoritate, organism, operator economic și/sau instituție în parte, corespunzător
sarcinilor și atribuțiilor ce le revin.
CAPITOLUL II.
CARACTERISTICILE MUNICIPIULUI ORADEA
Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief.
Municipiul Oradea se întinde pe o suprafață de 115 kmp, din care 103 kmp în
zona de șes, reprezentând 90% din totalul suprafeței, 12 kmp suprafață de deal,
reprezentând 9% și 1,7 kmp suprafață împădurită, reprezentând 1% din totalul
suprafeței
Din punct de vedere geografic municipiul Oradea este așezat pe valea Crișului
Repede, la contactul Câmpiei de Vest cu dealurile piemontane ale Oradiei și Tășnadului
și la intrarea în Depresiunea Vad-Borod.
Fiind situată într-o zonă de contact geomorfologic, pe teritoriul municipiului se
întâlnește atât un relief deluros cât și unul de câmpie, unități în care Crișul Repede și-a
sculptat o vale fluviatilă însoțită de terasele și versanții care o flanchează.
Dealurile Oradiei se prezintă sub forma unor culmi prelungite orientate în
general est-vest, cu altitudini absolute ce descresc în același sens de la 260 m la cca
200 m.
În sudul orașului se întâlnesc ultimele prelungiri ale Dealurilor Tășnadului,
puternic aplatizate și însoțite de o succesiune de terase fluviatile care trec treptat spre
vest în trepte de glacisuri.
Valea Crișului Repede înlesnește legătura între Câmpia de Vest și Depresiunea
Vad-Borod, în lungul ei fiind construită șoseaua E60 și calea ferată Oradea–Cluj
Napoca.
Formelor de relief naturale, li se adaugă unele denivelări de teren create de om
(forme antropice). Acestea sunt date de taluzul celor cinci căi ferate ce pornesc din
nodul feroviar Oradea, spre Satu Mare, Episcopia Bihor, Cluj, Arad și Vașcău, apoi
digurile Crișului Repede, iar ca forme negative amintim șanțurile din jurul Cetății Oradea.
Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice.
Cei mai importanți parametrii meteorologici care definesc încadrarea unei
regiuni într-un anumit tip climatic sunt: temperatura aerului, precipitațiile admosferice și
vântul. Sintetizînd datele meteorologice de la instituțiile de specialitate, rezultă că
Oradea are un climat temperat moderat cu influențe vestice.
Temperatura aerului medie anuală este de 10,5° C.

Cantitatea medie anuală de precipitații căzută pe suprafața orașului se ridică
la 615,8 mm.
Analizând frecvența vântului pe direcții, la stația meteo Oradea reiese faptul că
în anotimpul rece la sol predomină vântul din sectorul nordic și sudic, iar în timpul verii
se intensifică circulația din est și vest.
Secțiunea a 3-a. Rețeaua hidrografică.
Teritoriul municipiului Oradea este străbătut de o serie de râuri și pârâuri cu
caracteristici foarte diferite.
Râul Crișul Repede străbate municipiul de la S-E la N-V și are următoarele
caracteristici : L= 137 km până la frontieră, suprafața bazinului de recepție 2215 kmp, iar
altitudinea medie 629m. Afluenții Râului Crișul Repede pe teritoriul municipiului sunt :
pârâul Peța având o lungime de 21 km, S. bazin de recepție 115 kmp, altitudine 217 m,
pârâul Sălbatic cu o lungime de 3,6 km, S. bazin de recepție 3,8 kmp, altitudinea 200 m,
pârâul Paris având lungimea de 5 km, S. bazin de recepție 8,3 kmp, altitudinea 220 m,
valea Pasteur cu lungimea de 5 km, S. bazin de recepție 11kmp, altitudinea 197 m.
Pe teritoriul municipiului Oradea se găsesc cinci lacuri de acumulare, având
următoarele caracteristici : acumularea Izvor S= 1 ha, V total= 79 000 mc, acumularea
Pasteur S= 8 ha, V total= 500 000 mc, acumularea CET I, S= 17,2 ha, V total = 850 000
mc, acumularea CET II, S= 25 ha, V total= 25 000 mc, acumularea Adona, S= 40,58 ha,
V total = 1 169 000 mc.
În amonte de municipiul Oradea, pe râul Crișul Repede se găsesc următoarele
lucrări hidrotehnice care pot afecta orașul : barajul Tileagd V max = 63,3 mil mc, barajul
Lugaș V max= 63,5 mil mc, barajul Leșu V max= 28,3 mil mc, barajul Drăgan V max=
112 mil mc.
Secțiunea a 4-a. Populație.
După ultimul recensământ populația municipiului Oradea este de 206 614
locuitori, alcătuită din 145 279 români, 56 976 maghiari, 2 449 romi, 528 germani, 474
slovaci, 166 evrei, 742 alții.
După situația economică : 83 864 salariați, 17 062 șomeri, 43 551 elevi și
studenți, 48 786 pensionari, 6 482 casnici, 14 896 întreținut de o altă persoană, 725
întreținut de stat, 2 919 alții.
Secțiunea a 5-a. Căi de transport.
Rutiere
Municipiul Oradea este străbătut de următoarele drumuri naționale :
E 60 Oradea- Cluj Napoca L= 9,5 km prin municipiu, E 79 Oradea-Deva L= 3,5 km, E
671 Oradea-Arad L= 3,2 km, DN 19 Oradea-Satu Mare L= 5,8 km.
Drumurile J 190 Episcopia Bihor-Borș și J 797 Oradea Toboliu sunt
drumuri județene, iar drumurile Oradea – Cetariu, Oradea – Săldăbagiu de
Munte, Oradea-Podgoria, Oradea – Cihei, Episcopia – Santăul Mare sunt
drumuri comunale.
Ferate

Oradea este racordată la calea ferată extracarpatină prin care se
realizează legătura principalelor centre urbane din Câmpia Tisei: Satu Mare,
Oradea, Arad, Timișoara. Spre est calea ferată către Cluj Napoca –
București, face legătura cu toată țara, iar spre vest, din gara Episcopia Bihor o
ramificație trece în Ungaria, permițînd legături internaționale.
Pe teritoriul municipiului există următoarele stații :Gara Mare, Gara
Velența, Gara Episcopia și Gara Vest, primele două sunt stații de triaj.
Secțiile de deservire:
la linii Secția L 4 și L 5.
la material rulant:
-marfă – Revizia Vagoane Oradea Est și Depoul Oradea;
-călători – Revizia Vagoane Oradea și SELC Oradea
Pe raza municipiului își desfășoară activitatea 5 companii:
· CNCFR; SNTF Călători SA; SNTF Marfă; SNTFM; SAAF.
Aeriene
Municipiul dispune de un aeroport situat la 5 kilometri de Oradea, existând
astfel posibilitatea dezvoltării legăturilor aeriene interne și internaționale.Serviciile cargo
pentru transport marfă sunt asigurate pe aeroport de compania TAROM. Principalele
destinații actuale ale curselor aeriene din Oradea sunt : București, Florența, Bergamo,
Roma, Treviso, Bologna, Ancona, Verona, Munchen, Stuttgart, Torino, Dusseldorf.
Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică
a) Principalele ramuri industriale : industria ușoară, industria mobilei, industria
alimentară, industria constructoare de mașini, industria chimică, energie electrică,
energie termică, industria maselor plastice, materiale de construcții, obiecte de uz
casnic, utilaje agricole, comerț, turism.
b) Creșterea animalelor se face atât în ferme private cât și de către populație :
bovine, ovine, porcine, cabaline, caprine, păsări, animale blană.
c) Fondul funciar : terenuri agricole 6551 ha, suprafețe împădurite 174 ha,
construcții, curți 3640 ha, alte terenuri 1191 ha. Suprafața municipiului este de 11 566
ha din care 7 719 ha intravilan iar 3847 ha extravilan.
d) Există în municipiu depozite, rezervoare, capacități de stocare, atât pentru
produse alimentare, nealimentare, agricole, materiale de construcții, piese de schimb,
produse petroliere de capacități mari > 20 tone sau capacități medii > 10 tone.
e) Resurse naturale ce se găsesc în municipiu : apa geotermală.
Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale.
a)Instituții publice
– cultură : 52 grădinițe, 16 școli generale, 22 licee, 2 școli profesionale, 4
universități, biserici, mănăstiri, muzee, biblioteci , teatre, filarmonică ;
– ocrotirea sănătății : 8 spitale, 7 policlinici, 91 cabinete medicale individuale, 13
cabinete medicale școlare, cabinete stomatologice 36 sector public și 159 sector privat,
4 depozite farmaceutice, 116 farmacii, 6 laboratoare medicale sector privat.
b)Rețele de utilități

În municipiul Oradea există următoarele rețele de utilități : rețeaua de apă
potabilă, rețeaua de canalizare, rețeaua de gaze naturale, rețeaua electrică, rețeaua de
termoficare, rețeaua de telefonie.
Secțiunea a 8-a. Specific regional/local.
Condițiile geoclimaterice ale municipiului precum și dezvoltarea economică au
creat premisele existenței pe teritoriul orașului a unor surse de risc major în producerea
dezastrelor tehnologice și naturale.
Dacă se iau în considerare factorii care pot declanșa manifestarea acestora, se
pot produce fenomene meteorologice periculoase, inundații, cutremure, alunecări de
teren, incendii, accidente tehnologice, accidente în care sunt implicate substanțe
periculoase, avarierea unor baraje hidrotehnice, epidemii, epizootii.
Existența Centralei Nuclearo Electrică la Pecs în Ungaria, crează o sursă de
risc la accidentul nuclear.
CAPITOLUL III.
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ
Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale.
a. fenomene meteorologice periculoase ( furtuni, inundații, tornade, secetă,
îngheț, etc .)
a1.) Inundații
Inundațiile sunt unele din cele mai distructive fenomene naturale și cele mai
frecvente provocate de ploi puternice, topirea zăpezilor, distrugerea sau avarierea unor
baraje, a altor lucrări hidrotehnice, alunecări de teren sau blocarea râurilor cu poduri de
gheață.
Inundațiile pot fi naturale produse de Râul Crișul Repede, pâraiele Peța, Adona
și Paris, afectând cartierul Tokai, locuințele situate pe malurile pâraielor menționate.
Malurile și digurile de apărare de pe râul Crișul Repede sunt în stare bună de
întreținere; nu s-au înregistrat inundații în ultimii ani datorate Crișului Repede.
După executarea lucrărilor de amenajare a pârâului Peța, nu sunt probleme de
inundații naturale nici în aceste locuri.
Ploile abundente și de lungă durată pot afecta zonele situate în apropierea
pâraielor Paris și Adona.
Inundațiile accidentale sunt provocate de ruperea sau distrugerea unui baraj de
retenție din beton sau de pământ fiind de regulă un fenomen complex care se poate
desfășura într-un interval mai lung sau mai scurt. Prin acumularea realizată, ele
controlează viiturile naturale și micșorează în aval riscul de inundații.
Debitele de apă mai mari decât cele rezultate dintr-o exploatare curentă a
amenajării pot însă să apară în aval din diferite motive :
-manevre forțate ale echipamemtelor hidromecanice ;
-apariția unor viituri care depășesc capacitatea de atenuare a acumulării;
-distrugerea barajelor din cauza unor accidente (cutremure, alunecări de teren ).
În cazul cedării unui baraj, unda de viitură rezultată în aval are un caracter
catastrofal.
O construcție hidrotehnică poate să funcționeze în situații normale sau
excepționale. În cazul situației excepționale se disting mai multe trepte, funcție de
gravitatea abaterii de la situația normală de risc :
– starea de atenție – reprezintă simpla abatere de la normal, fără existența unui

pericol pentru siguranța lucrării ;
-starea de alertă – este declanșată de sesizarea unor fenomene a căror evoluție
ar putea să conducă la un pericol pentru zona din aval a acumulării;
-starea de alarmă – este declanșată de apariția necesității de a evacua debite
ce provoacă inundarea unor zone din aval și/sau de un pericol iminent de
avariere sau chiar de rupere a construcției;
Zonele inundate trebuie să fie evacuate pentru mai multe trepte de debit :
-debitul maxim a fi evacuate prin descărcături de fund și de semiadâncime;
-debitul maxim posibil a fi evacuate prin totalitatea descărcăturilor, la
capacitatea de calcul a acestora ;
-debitul maxim a fi evacuat fără distrugerea barajului ;
-debitul rezultat în cazul distrugerii barajului;
-debitele rezultate în cazul unor avarii la vrajele de conducte a apei în aval:
galerii, conducte, conducte forțate, canale.
În studiul de inundabilitate pe râurile Drăgan și Crișul Repede, între barajul
Drăgan până în aval de Oradea, ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile
în caz de avariere sau a apariției debitelor naturale catastrofale sunt următoarele:
-apariția unor debite catastrofale ;
-apariția unor debite maxime datorate unor avarii la nivelele hidrotehnice ;
-avarierea totală a barajelor.
Barajele Drăgan, Leș, Lugaș și Tileagd pot produce inundații accidentale, care ar
Afecta aprox. 50% din municipiu. Nu sunt previzibile și la o breșă în Barajul Drăgan
viitura ar ajunge în municipiu în aprox. 3 ore.
a2.) Furtuni, tornade, secetă, îngheț etc.
În ultima perioadă în municipiu nu au fost înregistrate fenomene meteorologice
periculoase ( furtuni, secetă, îngheț, etc.) de intensitate mare, care să producă pierderi
de vieți omenești și importante pagube materiale, aceste evenimente s-au manifestat pe
arii restrânse la intervale mari de timp. Aceasta nu înseamnă că fenomenele mai sus
menționate nu se pot produce.
b.)Incendii de pădure- Suprafața împădurită a municipiului Oradea este de 174 ha.
Incendiul este o ardere inițiată de o cauză bine definită, cu sau fără voia omului, scăpată
de sub control, în urma căreia se produc pierderi materiale și pentru a cărei întrerupere
și lichidare este necesară o intervenție cu mijloace adecvate.
La incendiile de pădure combustibilul principal este format de masa de arbori,
indiferent dacă sunt verzi sau uscați. Incendiile de pădure se dezvoltă în timp scurt, luînd
proporții mari, în cazul izbucnirii pe pante abrupte, pe timp de vânt, ori al observării cu
întârzâiere sau accidentale.
În municipiul Oradea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Bihor
poate acționa urgent pentru stingerea incendiilor.
c.) Avalanșe, înzăpeziri. Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de
zăpadă și viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Viteza vântului de 100
– 300 km/h, transportă cantități mari de zăpadă , vizibilitatea devine imposibilă și sunt
paralizate toate serviciile publice : transporturi, electricitate, gaze, asistență medicală ,
căldură, aprovizionarea cu materii prime sau alimente de bază.
Activitatea instituțiilor publice se desfășoară cu dificultate, comunicațiile sunt greu
de asigurat, iar organizarea intervenției pentru deblocarea căilor rutiere și feroviare este
dificilă.

Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităților economico-sociale
necesită un număr mare de utilaje specializate și forță de muncă numeroasă. În
municipiu nu am avut fenomene de înzăpeziri în ultimii ani.
Avalanșe – nu e cazul.
d.)Fenomene distructive de origine geologică.
d1.) cutremure.
Un cutremur este reprezentat de o neașteptată vibrație a pământului, cauzată
de separarea și deplasarea plăcilor tectonice sub suprafata pământului. Cutremurele, în
funcție de intensitate, pot avea ca efect prăbușirea clădirilor și a podurilor, întreruperea
liniilor de telecomunicații și de electricitate, producerea incendiilor, exploziilor si
alunecărilor de teren.
Deși știința este preocupată în permanență de perfecționarea mijloacelor de
predictibilitate a seismelor, în prezent, acest fenomen poate fi anunțat, prin intermediul
unei aparaturi sofisticate, cu doar câteva zeci de secunde înainte de a se produce.
EXTRAS
(Legea nr.575/22.10 2001)
dinAnexa nr.3 cu unitățile administrativ – teritoriale urbane amplasate în zone pentru
care intensitatea seismică este minimum VII (exprimată în grade MSK):
Nr.
crt.JUDEȚULUnitatea administrativă
teritorialăNumărul de
locuitoriIntensitatea seismică
exprimată în MSKObs.
22 BIHOR Municipiul ORADEA 206 614 VII
Din punct de vedere al macrozonării seismice, municipiul se situează într-o zonă cu
potențial seismic mediu și redus față de zonele adiacente epicentrului.
În ceea ce privește caracteristicile fondului construit, facem mențiunea că riscul la
cutremur al unei construcții se poate evalua doar în urma efectuării unei expertize
tehnice, dar parametrii în funcție de care acest risc poate crește, sunt:
-vechimea clădirii;
-regimul de înălțime;
-zona seismică.
d2.) Alunecările de teren – reprezintă alunecarea unor straturi de pământ aflate la
suprafata solului peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucăți masive de sol și
pietre. Alunecările de teren sunt provocate si se asociaza de cele mai multe ori cu alte
dezastre cum ar fi furtunile locale puternice si inundatiile provocate de râuri, defrișări
masive, căderi de ploi abundente, topirea bruscă a zăpezii, eroziunea solului sau
cutremure, putând, de asemenea, să se producă in zone aflate sub un strat gros de
zăpadă.
Zona de deal din municipiu la nord de calea ferată Oradea – Clujj Napoca ar putea
fi afectată datorită ploilor de lungă durată.
Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice.
a. ) Industriale.
În municipiu au fost inventariați un număr de 5 operatori economici care intră
sub incidența H.G. nr.804/2007. Tipurile de substanțe chimice periculoase folosite în
procesul de producție sunt:
-toxic periculoase pentru mediu ;
-toxic pentru organismele acvatice și pot provoca efecte adverse pe termen
lung asupra mediului acvatic ;
-extrem de inflamabile ;

-inflamabile, toxice;
b.)De transport și depozitare produse periculoase.
În municipiu au fost inventariați 6 operatori economici care sunt autorizați
de către Agenția de Protecția Mediului pentru transportul materialelor periculoase pe
căi rutiere și feroviare. Cel mai frecvent, transportul substanțelor periculoase se
execută utilizând rețeaua rutieră.
b1.) Transport rutier.
Materialele periculoase sunt transportate prin municipiu pe șoseaua de centură,
traseul acesteia trece foarte puțin prin zone locuibile. Acidente privind transportul
materialelor periculoase nu au fost semnalate, în schimb am avut un accident cu
substanțe chimice în zona SC Chimprestor.
b2.) Transportul feroviar.
În cazul unui accident feroviar major pot avea loc urmări diverse cum ar fi:
– un număr mare de victime-în situația unui accident feroviar în care au fost
implicate trenuri de persoane (tamponări, deraieri);
– distrugerea (avarierea) garniturilor de tren;
– producerea unor accidente chimice în situația distrugerii (avarierii) unor
vagoane ce transportă substanțe toxice care pot provoca efecte
grave asupra populației;
– incendii produse (din diferite condiții) la garniturile de tren.
.
Principalele direcții pe care sunt posibile accidente în cazul transportului de
substanțe periculoase sunt :
Oradea – Budapesta;
Oradea – Cluj Napoca;
Oradea – Timișoara;
Oradea – Satu Mare.
b3.) transport fluvial și maritim
– Nu este cazul –
b4.) Transportul aerian.
De pe aeroportul Oradea operează zilnic curse regulate cu București și alte
orașe din Europa. Nu am avut evenimente deosebite legate de transportul aerian.
b5.) Transportul prin rețele magistrale.
Gaze – nu e cazul. Magistrala Satu Mare – Arad, care alimentează Oradea trece
prin Sântion.
Electrice – Cele 7 stații de 110 kv sunt alimentate prin magistrale de peste 110 kv
Evenimentele care ar putea apărea la alimentarea cu energie electrică afectează
consumatorii din zonă.
c . ) nucleare.
Municipiul Oradea se află la o distanță mare de sursele potențiale de contaminare
nucleară – centrala Cernobîl ; centrala Paks-200 Km(pe Dunăre la sud de Budapesta) ;
Kozlodui (Bulgaria); Cenavodă. Măsurile care se impun în situația depășirii gradului de
contaminare admis sunt cu caracter general, profilaxia contaminării organismului.

d . ) poluare ape.
e . ) prăbușiri de construcții și instalații.
Există posibilitatea avarierii unor construcții
industriale din zona industrială și a unor clădiri de locuințe din zona centrală, în cazul
producerii unui cutemur în municipiu, a unor alunecări de teren, sau a unor inindații.
b. Eșecul utilităților publice.
Acest tip de risc poate să apară pe întreg teritoriul municipiului în funcție de existența
rețelelor de apă potabilă, canalizare, gaze naturale, electrice sau chiar de telefonie.
c.Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.
Municipiul Oradea nu s-a confruntat cu astfel de fenomene. Riscul producerii
rămâne .
d.Muniție neexplodată.
Asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată în urma conflictelor militare,
este una din atribuțiile importante ale protecției civile, pentru prevenirea accidentelor în
rândul populației și salariaților.
În perioada 2000 -2005 pe raza municipiului s-au executat de către specialiștii
Inspectoratului pentru Situații de Urgență , 76 de intervenții pirotehnice fiind descoperite,
ridicate, transportate și neutralizate un număr mare de muniții și elemente de muniție de
diferite tipuri și calibre. Există în continuare riscul descoperirii de muniții neexplodate pe
teritoriul municipiului.
Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice.
Epidemiile apar în zonele cu concentrație mare de persoane : blocurile de locuit
din municipiu, internatele liceelor, căminele studențești, creșe și grădinițe de copii,
spitalele din oraș, platformele și haldele neautorizate de depozitare a gunoiului menajer.
Pot provoca epidemii diverse bacterii: ciuma, antraxul, o gamă largă de viruși,
febra
aviară galbenă sau aftoasă, ciuperci sau toxine. Principalele căi prin care mijloacele
bacteriene pătrund în organismul omului sunt nasul, gura, ochii și pielea.
Infectarea oamenilor cu mijloace bacteriene se produce prin :
-inspirarea aerului infectat ;
-depunerea microbilor patogeni și a toxinelor sub formă de aerosoli pe piele
și mucoase, mai ales pe ochi;
-folosirea produselor alimentare și a apei infectate;
-venirea în contact cu persoane bolnave de boli infecțioase.
Epizootii. Gestionarea și managementul măsurilor de protecție și intervenție în
caz de epizotii sunt asigurate de Direcția Sanitar-Veterinară Bihor.
În cazul unor dezastre de mari proporții și lungă durată pot apărea și evolua
următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: pesta ovină, pesta
porcină, pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari.
Gripa găinilor, febra aviară, virusul H5 N1 sau virusul SARS sunt cele mai noi
amenințări globale de sănătate al căror focar epidemic de origine provine din Asia.

Personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării și
managementului tuturor acțiunilor în cazul apariției epizootiilor.
În colaborare cu Direcția de Sănătate Publică sunt stabilite și măsurile
profilactice și de intervenție urgentă în cazul apariției bolilor infecto-contagioase
transmisibile de la animal la om.
Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu.
Este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul municipiului producerea lui
reprezentând o situație de urgență de tip special, fenomen care afectează domenii
importante ale activității vieții economice și sociale, precum și construcții, instalații,
amenajări, păduri, mijloace de transport, culture agricole, etc.
Atât prin frecvență și pagube produse, cât și prin numărul de victime, incendiul
produce cele mai mari pierderi umane, culturale, sociale și economice, cu consecințe
directe și indirecte.
Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvența manifestării îi
conferă un efect cumulat.
Secțiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale.
Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de risc.
-intervențiile cele mai des desfășurate :
– asistență medicală și transport medical ;
– evacuarea apei din subsolul clădirilor în cazul ploilor torențiale sau la
inundații ;
– descarcerări în cazul accidentelor de circulație;
– salvări de animale ;
– deblocări de persoane ;
Secțiunea a 7-a. Zone cu risc crescut.
Deoarece este practic imposibilă studierea individuală a tuturor titurilor de riscuri
generatoare de situații de urgență în municipiu, se pot defini zone având o concentrție a
riscurilor de aceeași natură (legate de infrastructuri și construcții) denumite zone de risc
crescut.
Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor cu risc crescut sunt
:
– zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicații : Zona industrială
situată pe Sos. Borșului, zonele de locuit situate pe drumurile naționale , județene,
soseaua de centură care traversează municipiul;
– clădirile publice cu un număr mare de persoane, datorită vulnerabilității lor :
Universitatea Oradea, clădirile liceelor, școlilor generale, grădinițelor, hotelurilor,
spitalelor, marile centre comerciale, sălile de teatru, cinematograf.
– instalațiile tehnologice de la SC Sinteza SA, SC Electrocentrale, SC Petrom,
stațiile Peco
Stația de îmbuteliere aragaz, stațiile GPL.
– zona de deal din municipiu, zona inundabilă în cartierul Tokai.
CAPITOLUL IV.
ACOPERIREA RISCURILOR

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție.
Elaborarea conceptiei de desfasurare a actiunilor de protectie – interventie in
situatii de urgenta sau stari potential generatoare de situatii de urgenta specifice
municipiului Oradea consta in stabilirea in detaliu, pentru fiecare tip de risc identificat, a
elementelor referitoare la :
A.Planificarea actiunilor de protectie – interventie
B.Pregatirea actiunilor de protectie – interventie
C.Organizarea interventiei
D.Desfasurarea actiunilor de protectie – interventie
E.Conducerea actiunilor
Planul de acoperire a riscurilor stabileste conceptia generala de desfasurare a
actiunilor de protectie-interventie iar detalierea pe tipuri de riscuri se face in Planurile de
protectie si interventie in situatii de urgenta generate de riscuri specifice intocmite de
fiecare institutie care gestioneaza riscuri.
Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor.
Operațiunile pentru desfășurarea intervenției sunt:
a) Alertarea și/sau alarmarea unităților și a subunităților
b) Informarea personalului de conducere
c) Deplasarea la locul intervenției
d) Intrarea în acțiune a forțelor,
e) Transmiterea dispozițiilor preliminare
f) Recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție
g) Evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor
h) Realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție,
i) Manevra de forțe
j) Localizarea și limitarea efectelor evenimentului
k) Inlăturarea unor efecte negative ale evenimentului
l) Regruparea forțelor și mijloacelor
m) Stabilirea cauzei producerii evenimentului
n) Intocmirea procesului verbal de intervenție
o) Retragerea forțelor și mijloacelor
p) Restabilirea capacității de intervenție
q) Informarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Crișana” al județului
Bihor și a președintelui CLSU.
r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare
necesare.
Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor.
În funcție de locul, natura, amploarea și evoluția situației, intervenția se
realizează pe urgențe, potrivit eșalonului de care aparțin forțele și mijloacelor
participante.
Sectiunea a-4-a Actiunile de protectie – interventie
Unitățile și subunitățile, în situația unor avarii, explozii, accidente, calamități,
catastrofe sau atacuri din aer, îndeplinesc misiuni specifice.
Pentru intervenția la limitarea și înlăturarea efectelor distructive ale inundațiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice,

efectivele vor fi pregătite și dotate cu echipament adecvat și utilaje (veste de salvare,
bărci, mijloace de comunicații și informatică etc.
Secțiunea a 5-a. Instruirea.
Structuri cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență
(comitete locale, centre operative cu activitate temporară, celule de urgență,
personal de specialitate, personalul serviciilor voluntare/private,
populație/salariați, preșcolari, elevi, studenți)
1.Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență cuprinde:
a)pregătirea personalului de conducere din cadrul administrației publice
locale cu atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență;
b)pregătirea membrilor comitetelor județene și locale pentru situații de
urgență, centrelor operative, celulelor de urgență, a inspectorilor și
personalului de specialitate cu atribuții în domeniul protecției civile și
apărării împotriva incendiilor, precum și a personalului din serviciile publice
voluntare și serviciile private pentru situații de urgență;
c)pregătirea salariaților și a populației neîncadrate în muncă;
d)pregătirea în unități și instituții de învățământ.
Secțiunea a 6 – a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare.
Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul sbsistemelor destinate
obsevării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și preluării datelor specifice,
alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și deciziilor de către factorii
implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situații de
urgențăierarhic superioare asupra locului producerii situației de urgență specifică,
evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate, se
realizeză prin rapoarte operative .
Primarii, comitetul județean și comitetele locale pentru situații de urgență, precum și
celulele de urgență costituite la ( operatori economici și instituții ) amplasate în zone de
risc au obligația să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și
avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și
de intervenție.
CAPITOLUL V.
RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE.
Asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare desfasurarii
activitatii de analiza si acoperire a riscurilor si gestionarea situatiilor de urgenta se
realizeaza, potrivit reglementarilor in vigoare prin planurile de perspectiva si anuale de
asigurare cu resurse umane, materiale si financiare intocmite de catre comitetele pentru
situatii de urgenta si aprobate de consiliile locale.
Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de
voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează
conform sarcinilor stabilite pentru formațiunile de protecție civilă organizate la operatorii
economici și societățile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit
legii.
CAPITOLUL VI.
LOGISTICA ACȚIUNILOR

Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de
urgență se stabilește prin Planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de
autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuțiuni în
acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de
urgență specifice tipurilor de risc
Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc
din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.
Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a
situației de urgență specifice, se asigură de autoritățile, instituțiile și operatorii economici
cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.
Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și
desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale
persoanelor care au avut de suferit pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților,
revine consiliul local Oradea. Situația cu necesarul de fonduri financiare pentru
dezastre se prezintă spre aprobare consiliului local. Asigurarea materială a acțiunilor de
înlăturare a urmărilor dezastrelor se realizează prin grija primăriei , agenților economici și
prin cereri către agenții economici elaborate din timp de către Serviciul de Mobilizare a
Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare.
CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII FINALE
ANEXE:
1.Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în
analiza și acoperirea riscurilor .
2. Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR
2.a. Componența nominală a structurilor cu atribuții în
domeniul gestionării situațiilor de urgență.
3.Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta
zona de compentență.
4. Hărți de risc
4.1. Harta cu riscurile naturale
4.2. Harta cu riscuri tehnologice, biologice, incendiu,
sociale, alte riscuri.

5.Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării
riscurilor,de reducere a frecvenței de producere ori de
limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de risc.
6.Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii
unor valori critice și de alarmare a populației în cazul
evacuării.
7.Tabel cuprinzâd obiectivele care pot fi afectate de
producerea unei situații de urgență(seism, inundație,
alunecare de teren, accident tehnologic ete.)
8. Planuri și proceduri de intervenție.
9. Schema fluxului informațional-decizional
10.Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea
acestora.
11. Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor.
12. Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect
13.Protocoale de colaborare cu instituții&operatori economici,
în cazul producerii unor situații de urgență, după caz.
14.Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale
de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din
disponibilități locale și cu cu sprijin de la comitetul pentru
situații de urgență ierahic superior etc.
15.Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de
urgență.
Oradea, 22 mai 2008.