Anexa 1 . Fragmente de scrieri despre naturalism . Anexa 2 . Ranguri administrativ -sociale în tablourile votive din zona Oltului de Jos (tabel) …. [631474]

358

ANEXE

359
Lista anexelor

Anexa 1 . Fragmente de scrieri despre naturalism .

Anexa 2 . Ranguri administrativ -sociale în tablourile votive din zona Oltului de Jos (tabel) .

Anexa 3 . Tipologii anatomice și psihologice în tablourile votive din zona Oltului de Jos
(tabel e).

Anexa 4 . Piese de vestimentație în tablourile votive din zona Oltului de Jos (tabel) .

Anexa 5 . Lucrări personale (s chițe de observa ție, crochiuri și compoziții votive). Etape în
procesul pictural .

Anexa 6. Mater iale, tehnici și tehnologii utilizate în realizarea picturii murale. Contribuții
personale .

Anexa 7 . Activități cu caracter educațional din sfera artei vizuale sacre și religioase .

360
Anexa 1. Fragmente de s crieri despre naturalism

“Natural ism- curent sau tendință în artă și literatură, care se caracterizează prin observarea
riguroasă a faptelor din realitatea obiectivă, prin redarea lor fidelă, prin preferința pentru
aspectele urât e, vulgare ale naturii omenești etc (…) ”.

Academia Română , Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan” , DEX – Dicționarul explicativ al Limbii
Române , ed. II, Editura Unive rs Enciclopedic, București, 1998
816.

“Naturalism – în arta plastică, termen preluat din istoria literară, folosit mai ales în estetica
și critic a de artă din a doua jumătate a secolului al XIX -lea. Imprecis delimitat de realism,
naturalismul ar desemna uneori amănunțirea meticuloasă a redării realului, alteori
incursiunea tematică în realitățile social -politice ale unui moment dat, cu accente spec iale
asupra aspectelor negative -sărăcia, mizeria socială -, iar alteori potențarea, opusă oricărei
calofilii, a expresivită ții în redarea realității crude ”.

***, coordonator Mircea Popescu , Dicționar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice. N -Z, vol II , Editura
Meridiane, București, 1998817.

“Naturalism – 1. (în accepțiunea mai generală și, în parte, pozitivă) T endință a literaturii și
a artei de reconstituire a planul ui real în detaliile sale cele mai verosimile, care îl apropie
de unele exigențe ale realismului. Sensul peiorativ se referă la lipsa de transfigurare
artistică necesară a datelor realului, la o aglomerare exagerată de detalii neesențiale,
nesemnificative, nesubordonate unui mesaj artistic, la lipsa de perspectivă estetică a operei.
2. (în a ccepțiunea istoriei literaturii) Curent literar -artistic apărut în Franța, în a doua
jumătate a secolului al XIX -lea în climatul creat de eșecul revoluțiilor de la 1848,
respectiv, de instaurarea și prăbușirea idealurilor și iluziilor republicane din epoca
romantismului revoluționar, iar din punct de vedere ideologic, de ascensiunea

816 Academia Română, Institutul de Lingvistic ă „Iorgu Iordan”, op. cit ., p. 669.
817 ***, coordonator Mircea Popescu, op. cit. , p. 8.

361
scientismului și de influențele esteticii pozitiviste ale lui H. Taine , ai cărui exponenți
principali sunt: E. Zola, frații J. și E. Goncourt, A. Daudet, G. Flaubert (parțial) ș .a.
Descoperirile științifice ale epocii (Paasteur, Berthelot, Cl. Bernard) în domeniile
fiziologiei, biologiei și sociologiei (Comte, Spencer) au sugerat scriitorilor ideea
determinismului . Din estetica lui Taine au f ost reținute idei cu privire la faptul că studiul
caracterelor trebuie să înceapă cu cel al temperamentelor, că mediul fizic presează asupra
destinelor umane, că istoria indivizilor este supusă factorilor unui determinism riguros (cei
trei factori : mediu, rasă, moment) (… )”.

***, coordonare l exicografică : Valeriu Șuteu , Dicționar de estetică generală , Editura Politică, București,
1972 818.

“POZITIVISMUL ȘI NATURALISMUL ESTETIC
Naturalismul. C. Lombroso
Naturalist ă ar putea fi socotită și estetica extrasă din teoria geniului ca degenerare, care -și
dorește faima lui Lombroso și școlii sale. Miezul acestei doctrine constă în următorul
raționament : – Marile eforturi mentale, absorbirea totală de către un gând dominant produc
adesea dezordini fiziologice în organism sau neglijarea și atrofierea alto r funcțiuni ale
vieții. Dar astfel de dezordini țin de conceptul patologic de boală, degenerare, nebunie.
Deci, genialitatea se identifică cu boal a, cu degenerarea și cu nebunia ”.

Benedetto Croce , Estetica -privită ca știință a expresiei și lingvistică gen erală. Teorie și istorie , Editura
Univers, București, 1971819.

„NATURALISMUL : NOUA ARTĂ DEMOCRATICĂ
Între timp, în artă își făcuse apariția mișcarea naturalistă . Primul semnal a fost dat de
expunerea pânzelor lui Courbet. Câțiva ani mai târziu, în 1856 publ icarea romanului lui
Gustave Flaubert, Doamna Bovary , spre mare surprindere și supărare a autorului, a stârnit
o adevărată furtună de pasiuni ; lumea și -a dat seama că fusese întocmit codul unui nou tip
de creație artistică. (…) Estetica naturalistă culmi nează în eseurile teoretice ale lui Ėmile
Zola (1840 -1902) ”.

818 ***, coordonare lexicografică : Valeriu Șuteu , op. cit. , pp. 243 -244.
819 Benedetto Croce, Estetica -privită ca știință a expresiei și lingvistică generală. Teorie și isto rie, Editura
Univers, București, 1971, p. 457 .

362

Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn , Istoria Esteticii , ediție revăzută și adăugită, Editura Meridiane,
București, 1972820.

“Naturalismul duce principiile realismului până la ultimele lor lim ite. Modelul științific al
scriitorilor naturaliști îl constituie fiziologia experimentală creată de Claude Bernard. Sub
influența lui Ėmile Zola, autor al studiului intitulat Romanul experimental , reprezentanții
acestui curent vor să apropie literatura de știință, adoptând, atunci când disecă în
amănunțime “felia de viață” izolată din complexitatea realului, tonul rece și obiectiv al
savantului. Intenționând, după expresia lui Zola, să înlocuiască “studiul omului abstract
prin studiul omului natural, supus legilor fizico -chimice și determinat de influențele
mediului”, naturaliștii acordă o importanță deosebită fiziologicului și eredității, continuând
însă, prin cei mai valoroși dintre ei (Zola, Maupassant) și tradițiile realiste ale studierii
mediului socia l”.

Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu, Ieronim Tătaru , Crestomație de literatură universală pentru
învățământul preuniversitar și universitar , coordonatori: Zoe Dumitrescu -Bușulenga, Costanța Bărboi, ediția
a II-a revăzută și adăugită, Editura Diacon Coresi, București, 1993821.

„(…) Am putea spune că dificultatea teoretizării corpului rezidă în primul rând, în dubla sa
natură, biologică și culturală, corpul nefiind epuizat în nici una dintre cele două sfere (…).
La extremele acestei dileme analitic e regăsim două tipuri de abordări: naturalismul și
construcționismul social . Abordările naturaliste au în comun o viziune în care abilitățile și
însușirile corpului uman (esența biologică a corpului) sunt cele care definesc indivizii și
generează anumite r elații sociale, politice și economice, argument care justifică, în ultimă
instanță, inegalitățile sociale ”.

Petruța Teampău , Corp gândit, corp trăit. Ipostaze teoretice în științele socio -umane în “Corp -Artă-
Societate: reflecții întrupate ”, Editura UNARTE , București, 2010822.

820 Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn, Istoria Esteticii , ediție revăzută și adăugită, Editura Meridian e,
București, 1972, pp. 414 -415.
821 Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu, Ieronim Tătaru, op. cit. , p. 5 0.
822 Petruța Teampău, op. cit. , p. 18 .

363

„În lumea fenomenelor fizice, naturale, se pot stabili legături cauzale cu mai multă
înlesnire decât în domeniul spiritual, pentru că cercetătorul, cunoscând condițiile necesare
pentru producerea unui fenomen fizic, poate interveni di rect, fie pentru a modifica aceste
condiții, fie pentru a le combina în alt mod, observând toate schimbările pe care le suferă
fenomenul însuși. Experiența este baza tuturor ipotezelor și a legilor pe care le formulează
naturalismul ”.

Petre Andrei , Sociol ogie generală , ediția a IV -a, Editura Polirom, Fundația Academică “Petre Andrei”, Iași,
1997823.

“Pictorii realiști au răspuns chemărilor sociale și politice revoltându -se împotriva
autorităților artistice instituționale și a romantismului care căuta refu giu în istorie și în
natură , alegând să înfățișeze oameni și evenimente obișnuite într -un stil naturalist ,
aproape fotogra fic, bazat pe observație atentă ”.

Stephen Farthing , Istoria artei -de la pictura rupestră la arta urbană , prefață de Richard Cork, Ed itura
RAO, Bucure ști, 2011824.

„Dacă ”idealiștii” nu se gândeau să pună la îndoială necesitatea obligației artistului de a
studia natura și a desena după nuduri, “ naturaliștii ” nu se gândeau nici ei să pună la
îndoială perfecțiunea inegala bilă a operelor d in Antichitate ”.

E. H. Gombrich , Istoria Artei , Pro Editură și Tipografie , București, 2007825.

823 Petre Andrei, op. cit. , p. 214 .
824 Stephen Farthing, op. cit. , p. 300 .
825 E. H. Gombrich, op. cit. , p. 475.

364
„ (…) Jean Antoine Houdon (1698 -1828) dovedește o sensibilitate de factură neoclasică în
portretele -bust și în figurile mitologice precum celebra Diana , din care naturalismul
flatant al rococoului n -a dispărut ”.

Jacek Debicki, Jean -François Favre, Dietrich Grünewald, Antonio Filipe Pimentel , Istoria Artei , Editura
RAO, București, 2000826.

„Faima lui Luca della Robbia se datorește reliefurilor în teracotă s mălțuită policromă, sau
în alb -negru, reprezentând “Madona cu Pruncul”. El este creatorul unui tip juvenil, delicat
și grațios al Madonei purtând copilul gol, cu aspect de păpușă, pentru care manifestă o
intimă și gingașă afecțiune. “ Naturalismul ” în trata rea scenelor religioase este compensat
la Della Robbia printr -un echilibru al formelor și o seninătate a expresiei prin care este
recâștigată semnif icația simbolică a personajelor”.

Gheorghe Ghițescu , Antropologie artistică. Antichitatea, Evul Mediu, Rena șterea, Barocul , volumul întâi,
Editura ALLFA, București, 2001827.

„Așa cum în muzică există două sisteme diferite -cel occidental exprimat prin portativ și
cel oriental exprimat prin semne – la fel și în desen există două limbaje diferite, occidental
și oriental.
Cel occidental se definește prin spațialitate, perspectivă liniară, naturalism , pe când cel
oriental pe perspectiva inversă, spiritualizarea sau înduhovnicirea trupului și prezența
sfântului reprezentat”.

Sorin Albu , Materiale și tehnici de reprez entare în arta iconografică contemporană , Editura Vremi, Cluj –
Napoca, 2012828.

826 Jacek Debicki, Jean -François Favre, Dietrich Grünewald, Antonio Filipe Pimentel , op. cit. , p. 179 .
827 Gheor ghe Ghițescu, op. cit. , p. 258.
828 Sorin Albu, op. cit. , p. 26 .

365
“După cum este cunoscut, în pictura bizantină nu există sursă de lumină, nici interioară nici
exterioară. Luminarea chipurilor și a lucrurilor are o logică pur plastică și nu naturalistă .
Astfel, figurile se modelează nu în funcție de cum pică pe ele lumina, ci în funcție de cum
trebuie redată plasticitatea lor și, prin aceasta, mișcarea lor către privitor, dat fiind că nu
există adâncime în icoană”.

Georgios Kordis , Ritmul în pictura bizantină , Editura Buzantină, București, 2008829.

„(…) În ilustrarea legendelor se adaugă numeroase detalii menite să sugereze ambianța
concretă a vieții și activității de toate zilele cu ajutorul unor unelte agricole, a unor
vehicule, a instrume ntelor muzicale, a desfășurării unor dansuri și a unor detalii
peisagistice.
Nu e încă vorba de o modificare principială a conceptelor stilistice, ci de o
subminare treptată a acestora prin introducerea unor elemente naturaliste ”.

Virgil Vătășianu , Studii de artă veche românească și universală , Editura Meridiane, București, 1987830.

„(…) Și aici compoziția și majoritatea amănuntelor sunt identice cu cele de la Kahrié –
Djami, cu deosebirea doar că gruparea e mai puțin spațiată, din cauza locului mai restrâ ns.
Spiritul naturalist se manifestă în această scenă nu numai în desen și modelare, dar și în
mișcările îndemânatice ale scribului și mai ales în îndrăzneala, rară în pictura bizantină, de
a sublinia graviditatea Mariei”.

Virgil Vătășianu , Istoria artei feudale în țările române , volumul I, Editura Academiei R.S.R., București,
1959831.

829 Georgios Kordis, op. cit. , pp. 88 -89.
830 Virgil Vătășianu, op. cit. , p. 66.
831 Idem , op. cit. , p. 374.

366
„Fie că zugravul picta icoane, fie că picta un ctitor, el și pe una și pe alta le prezenta sub o
formă sugestivă, departe de naturalism , pentru că misticismul din el cere a ca prin aceste
simboluri să creeze un spectacol grandios al spiritualității, un spectacol veșnic nou prin
senzațiile produse și care să supraviețuiască clipei ce trece. ”

Olga Greceanu , Specificul național în pictură , Editura IDACO “dar din har”, Otopeni , 2010832.

„La 19 mai 1943, I. D. Ștefănescu încheia un proces -verbal asupra celor rezultate la
cercetarea proiectului de execuție, constatând următoarele : “(…) Figurile Fecioarei și a
Domnului Iisus să fie inspirate din modele mai vechi, moldovenești, und e apar figuri
tradiționale mai gingașe și mai puțin naturaliste .”

Ioan Opriș , Comisiunea Monumentelor Istorice , Editura Enciclopedică, București, 1994833.

“Factori în pictura naturalistă
În determinarea gradului de concrețe pe care o pictură trebuie să -l exprime, nimic nu merge
mai departe decât tratarea luminii și umbrei. Dacă este folosit un sistem de luminare
naturalist –semitonuri, margini de umbră, lumini reflectate, umbre purtate – obiectele
reprezentate vor avea în mod necesar un aspect specific. Ele sunt determinate să arate,
într-o anume măsură, ca niște corpuri solide văzute în anumite condiții, chiar dacă
obiectele și condițiile pot fi la fel de departe de orice fenomen natural normal ca și ce a mai
extremă fantezie de scenă”.

Daniel V. Thompso n jr., Practica picturii în tempera , Editur a Sophia, București, 2004834.

“Imitarea directă a naturii, păstrând cât mai mult posibil forma și culoarea, conduce la
concepția naturalistă .
Construcția ornamentului ținând seama de regulile ritmului și simetriei , cu o strictă
respectare a regularității (când are la bază motive din natură) este denumită “stilizare” .

832 Olga Greceanu, op. cit. , p. 64 .
833 Ioan Opriș, Comisiunea Monumentelor Istorice , Editura Encicl opedică, București, 1994, p. 46.
834 Daniel V. Thompson jr., op. cit. , p. 14 .

367
Adesea motivele naturale sunt atât de stilizate încât modelul nu mai poate fi recunoscut.
Alegerea în acest scop a relativ puține plante din luxurian tul domeniu al lumii vegetale a
fost, în parte, determinată de frumusețea formei (conturul frunzei, delicatețea ramurii, etc.)
și în parte de faptul că acestea au un înțeles simbolic.
(…) Stilurile bizantin și romanic se reîntorc din nou la formele mai r igide, mai puțin
delicate.
Concepția generală este mai mult sau mai puțin naturalistă , dar detaliile sunt ca de obicei,
stilizate până la limit a de a mai putea fi recunoscute”.

Franz Sales Meyer , Ornamentica , Editura Meridian e, volumul I, București, 1988835.

835 Franz Sales Meyer, op. cit. , pp. 71 -72.

368

BISERICA
DIN
RUSĂNEȘTII
DE JOS
(sec. XIX)
–
–
–
–
–
–
–
◙
–
–
–
–
–
◙
BISERICA
DIN
CARACAL
(Toți Sfinții)
(sec. XIX
–
–
–
–
–
–
–
◙
–
–
–
◙
◙
–
BISERICA
DIN
MĂINEȘTI –
BALȘ
(sec. XIX)
–
–
–
◙
◙
–
–
◙
–
◙
–
–
–
–
BISERICA
DIN
OSTROV –
OSICA DE
SUS
(sec. XVIII -XIX)
–
◙
◙
–
–
–
–
◙
◙
◙
–
–
–
–
BISERICA
DIN
CIOROIU
(sec. XVIII -XIX)
–
–
–
–
–
–
–
◙
–
◙
◙
–
–
◙
BISERICA
DIN
HOTĂRANI
(sec. XVIII)
◙
–
–
–
–
◙
◙
◙
–
–
–
–
–
–
BOLNIȚA
MĂNĂSTIRII
BRÂNCOVENI
(sec. XVIII)
◙
–
–
–
–
–
–
◙
–
–
–
–
–
– GRUP Ă
DE
VÂRSTĂ
adult
adult
adult
adult
adult
adult
adult
adulți
bătrân
adult
tânăr
adult
adult
adulți SEX
masculin

masculin

masculin

masculin

masculin

masculin

masculin

masculin
feminin
masculi n

masculin

masculin

masculin

masculin

masculin
feminin MEDIU
SOCIAL
boieresc
boieresc
boieresc
boieresc
boieresc
boieresc
boieresc
boieresc
clerical
clerical
clerical
urban
urban
rural RANG
VOIEVOD
VEL
CLUCER
VEL
SLUGER
POSTELNIC
LOGOFĂT
VORNIC
STOL NIC
ALȚI
JUPANI
EPISCOP
PREOT
DIACON
BĂCAN
CIZMAR
ȚĂRANI NR.
CR
T.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Anexa 2. Ranguri administrativ -sociale în tablourile votive din zona Oltului de Jos

369

BISERICA DIN
RUSĂNEȘTII DE JOS
(sec. XIX)

◙
–
BISERICA DIN
CARACAL
(Toți Sfinții)
(sec. XIX)

◙
–
BISERICA DIN
MĂINEȘTI -BALȘ
(sec. XIX)
–
◙
BISERICA DIN
OSTROV -OSICA DE SUS
(sec. XVIII -XIX)

◙
–
BISERIC A DIN
CIOROIU
(sec. XVIII -XIX)
–
◙
BISERICA DIN
HOTĂRANI
(sec. XVIII)
–
◙
BOLNIȚA MĂNĂSTIRII
BRÂNCOVENI
(sec. XVIII)
◙
– TIPOLOGII ANATOMICE
Personaje cu trunchiuri mediolin –
longiline (etaje corporale medii spre
înalte) , cranii mezo -dolicocrane (medii
spre înalte) și fețe mezo -leptoprosope
Personaje cu trunchiuri longiline, cranii
dolicocrane și fețe leptoprosope NR.
CRT.
1
2
Anexa 3. Tipologii anatomice și psihologice în tablourile votive d in zona Oltului de Jos

Tipologii anatomice

370

BISERICA
DIN
RUSĂNEȘTII
DE JOS
(sec. XIX)
◙
–
–
–
BISERICA
DIN
CARACAL
(Toți Sfinții)
(sec. XIX)

– ◙
–
–
BISERICA
DIN
MĂINEȘTI –
BALȘ
(sec. XIX)
–
– ◙
–
BISERICA
DIN
OSTROV –
OSICA DE
SUS
(sec. XVIII -XIX)
–
–
– ◙
BISERICA
DIN
CIOROIU
(sec. XVIII -XIX)
–
– ◙
–
BISERICA
DIN
HOTĂRANI
(sec. XVIII)
–
– ◙
–
BOLNIȚA
MĂNĂSTIRII
BRÂNCOVENI
(sec. XVIII)
–
– ◙
– TIPURI TEMPERAMENTA LE
PERSONAJE SANGVINICE
EXTRAVERSIVE
PERSONAJE SANGVINICO –
FLEGMATICE EXTRAVERSIVE
PERSONAJE SANGVINICO –
FLEGMATICE INTROVERSIVE
PERSONAJE SANGVINICE
INTROVERSIVE Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
Tipologii psihologice în tablourile votive din zona Oltului de Jos

371

BISERICA
DIN
RUSĂNEȘ
TII DE
JOS
(sec. XIX)
–
–
–
–
◙
–
◙
–
–
–
–
◙
◙
◙
–
◙
–
–
◙
–
◙
–
–
–
–
BISERICA
DIN
CARACAL
(Toți
Sfinții)
(sec. XIX)
–
–
–
◙
–
–
–
–
–
–
–
–
◙
–
–
◙
–
–
–
–
–
◙
–
–
◙
BISERICA
DIN
MĂINEȘTI
-BALȘ
(sec. XIX)
–
–
◙
–
◙
◙
–
◙
–
–
–
–
◙
–
–
◙
◙
–
◙
–
◙
◙
–
–
◙
BISERICA
DIN
OSTROV –
OSICA DE
SUS
(sec. XVIII –
XIX)
–
◙
–
–
◙
–
–
–
–
–
◙
–
–
–
◙
◙
–
–
◙
–
◙
–
◙
–
◙
BISERICA
DIN
CIOROIU
(sec. XVIII –
XIX)
–
–
◙
–
–
–
–
◙
–
–
–
◙
◙
–
–
◙
–
◙
◙
–
–
◙
◙
–
◙
BISERICA
DIN
HOTĂRAN
I
(sec. XVIII)
–
–
–
–
–
–
–
–
◙
–
–
–
◙
–
–
–
–
–
◙
–
◙
–
◙
◙
◙
BOLNIȚA
MĂNĂSTI
RII
BRÂNCOV
ENI
(sec. XVIII)
◙
–
–
–
–
–
–
–
◙
◙
–
–
–
–
–
–
–
–
◙
–
◙
–
–
?
? SEX
mixt
feminin
masculin
feminin
feminin
masculin
feminin
feminin
masculin
mixt
masculin
mixt
mixt
feminin
femini n
masculin
masculin
mixt
feminin
masculin
mixt
mixt
masculin
mixt
mixt MEDIU
SOCIAL
boieresc
boieresc
clerical
urban
boieresc
urban
boieresc
rural
boieresc
boieresc
boieresc
țărănesc
urban
boieresc
boieresc
boieresc
clerical
rural
boieresc
boieresc
urban
rural
mixt
urban
rural VEȘMÂNT
coroană
ișlic
potcap
coafă
bonetă
fes roșu
pălărie
maramă
mantie
dulamă
giubea
șubă
anteriu
ghiordie
caftan
cămașă lungă
stihar
cămașă cu
poale
rochie
(sucnă)
colan
taclit
brâu
ceacșiri
(șalvari)
ghete
tusluci
(iminei) DEST INAȚIE
CORPORALĂ
Acoperăminte
pentru cap
Veșminte
Încălțări Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Anexa 4 . Piese de vest imen tație în tablourile votive din zona Oltului de Jos

372

Localnici din zona Oltului de Jos -Romanați
(creion)

Familie de olteni din zona etnografică a Câmpiei Romanaților
(creion) Anexa 5 . Lucrări personale
(Schițe de observa ție, crochiuri și compoziții votive ).
Etape în procesul pictural

373

Portrete de bătrâni romanațeni
(creion)

Figură întreagă și portret de țărancă
(pix albastru)

374

Figură întreagă și portret de târgoveț meșteșugar
(creion )

Bărbat târgoveț -figură întreagă
(acuarelă)

Femeie țărancă -figură întreagă
(acuarelă)

375

Târgoveț ctitor
(baiț)

ANEXA VII
Portrete de femei
(tuș)

Portret votiv de copil
(tuș)

376

Portret de târgoveț
(tempera cu ou pe suport de hârtie manuală)

Portret de țăran moșnean
(tempera cu ou pe suport de hârtie manuală)

Portret de femeie țărancă
(tempera cu ou pe suport de hârtie manuală)
Filă de manuscris
(acuarelă, tuș și b aiț)

377

Portret de fată
(tempera cu ou pe suport de hârtie manuală)
Portret de copil
(tempera cu ou pe suport de hârtie manuală)

Târgoveț meșteșugar
monocromie
(pigment o cru calcinat, fresc ă)

Grup votiv
(tehnica frescă )

378

Portret votiv de târgoveț
(tempera)

Portret votiv de femeie
(tehnică mixtă)
Portret votiv de târgoveț
(tehnica frescă)

379

Tablou votiv
(50×70 cm)
(tehnică tempera pe suport de mucava)

Copii de ctitori
(Tehnica acrilic pe pânză)

380

Tablou votiv
(50×70 cm)
(tehnică tempera pe suport de mucava)

Tablou votiv
(50×70 cm)
(monocromie, tempera pe suport de mucava)

381

Tablou votiv
(1,50 x 4 m, tempera gras ă pe suport de zid)
Teatr ul de Vară, Caracal

Tabloul votiv
(70 x 100 c m, tempera gras ă pe suport mobil)

382

Desenul pregătitor
Eboșarea personajelor și a celorlalte elemente compoziționale (proplasma)
Armonizare a finală Etape de pictare în cadrul ansamblurilor murale

Doamna Maria Brâncoveanu – activități social -filantropice
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal )

383

Desenul pregătitor
Eboșarea personajelor și a celorlalte elemente compoziționale (proplasma)
Armonizare a finală Ctitori și binefăcători ai Așezământului Casa Doamna Maria Brâncoveanu
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Ca racal )

384

Desenul pregătitor
Eboșarea personajelo r și a celorlalte elemente compoziționale (proplasma) Tablou votiv
(Cancelaria Parohială Sfântul Ioan Botezătorul din Caracal )

Armonizare a finală

385

Portretistica votivă în cadrul ansamblurilor votive

Doamna Maria Br âncoveanu Personaje -membr i ai familiei locale cu venituri
modeste

Portretele copiilor din tabloul votiv Portretul Doamnei Maria Brâncoveanu din tabloul votiv Doamna Maria Brâncoveanu –
activități social -filantropice (Așezământul Social Casa Doamna Maria Brân coveanu din
Caracal) s-a axat pe reprezentarea vizuală din bolnița Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
(Mănăstirea Brâncoveni).

Celelalte personaje care constituie familia de țărani moșneni au avut ca sursă de
inspirație portretistica din tabloul votiv al bisericii Adormirea Sfintei Cuvioase Paraschiva
din Ibănești -Cungrea. Compoziția Doamna Maria Brâncov eanu – activități social -filantropice
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal)
Compoziția Doamna Maria Brâncoveanu – activități social -filantropice
(Așezământu l Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal)

386

Jupanul Șerban cojocarul Jupâneasa Maria

Jupanii Barbu și Ion cojocarul În elaborarea portetisticii reprezentate vizual în cadrul tabloului votiv al Cancelariei
Parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Caracal am folosit rezultatele cercetărilor efectuate în
bisericile Toți Sfinții din Caracal și Sfinții Voievozi din Cioroiu -Fălcoiu. Tabloul votiv din cadrul Cancelariei parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Caracal
Tabloul votiv din cadrul Cancelariei parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Carac al

387

Ctitorii principali, reprezentanți ai preoției și ai societății

Mireanul binefăcător, soția arhitect și fiica lor

Portretistica copiilor reprezentați vizual în tabloul votiv Ansamblul votiv al A șezămân tului Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din
Caraca l a necesitat utilizarea unui repertoriu larg de cercetări care au vizat atât tablourile votive
din bisericile Toți Sfinții din Caracal, Sfinții Voievozi din Cioroiu -Fălcoiu și Adormirea Sfintei
Cuvioase Paraschiva din Ibănești -Cungrea, cât și fotografii de epocă realizate local între anii
1910 -1930.

Compoziția Ctitori și binefăcători ai Așezământului Casa Doamna Maria Brâncoveanu
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal ) Compoziția Ctitori și binefăcători ai Așezământului Casa Doamna Maria Brâncoveanu
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal ) Compoziția Ctitori și binefăcători ai Așezământului Casa Doamna Maria Brâncoveanu
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal ) Serie portretistică : soția ctitorului cu fiul și constructorul

388
Anexa 6. Materiale, tehnici și tehnologii utilizate în realizarea picturii murale.
Contribuții personale.

Pigmenți și lianți utilizați în procesul de pictare a tablourilor votive și a panourilor
decorative integrate în ansamblurile murale ale Așezământului Social Casa Doamna
Maria Brâncoveanu și Cancelaria Parohială Sfântul Ioan Botezătorul din Caracal

Tablouri votive

Doamna Maria Brâncoveanu – activit ăți social -filantropice
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal )
Pentru suprafața scenei pic tate (1,30×2 m) – cca. 13% din totalul î ntregii suprafețe a
ansamblului mural – am folosit următoarele cantități de pigmenți și lianți :
Oxid de fier brun – 40,5 g
Oxid de fier galben – 60 g
Oxid de titan alb – 80 g
Oxid de fier negru – 30 g
Oțet de vin – 0,1
Ouă- 2 buc.

Ctitori și binefăcători ai Așezământului Casa Doamna Maria Brâncoveanu
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal )
Pentru suprafața scenei pictate (1,24×2,94 m) – cca. 18,5% din totalul î ntregii suprafețe a
ansamblului mural – am folosit următoarele cantități de pigmenți și lianți :
Oxid de fier brun – 54 g
Oxid de fier roșu – 60 g
Oxid de fier galben – 80 g
Oxid de fier verde – 60 g
Oxid de crom verde – 60 g
Oxid de fier albastru – 120 g
Oxid de titan alb – 100 g
Oxid de fier negru – 40 g
Oțet de vin – 0,2 l.
Ouă- 4 buc.

389
Tablou votiv
(Cancelaria Parohială Sfântul Ioan Botezătorul din Caracal )
Pentru suprafața scenei pictate (1,20×1,86 m) – cca. 30% din tot alul întregii suprafețe a
ansamblului mural – am folosit următoarele cantități de pig menți și lianți :
Oxid de fier brun – 25 g
Oxid de fier roșu – 30 g
Oxid de fier galben – 40 g
Oxid de fier verde – 30 g
Oxid de crom verde – 30 g
Oxid de fier albastru – 60 g
Oxid de titan alb – 50 g
Oxid de fier negru – 20 g
Oțet de vin – 0,05 l.
Ouă- 3 buc.

Panouri decorative

Panouri decorative semicircular, verticale și orizontale
(Așezământul Social Casa Doamna Maria Brâncoveanu din Caracal )
Pentru suprafața panourilor decorative – cca. 6,5% din totalul întregii suprafețe a
ansamblului mural -, constituită din :
-panou decorativ semicircular (0,23×1,42 m) – peretele de est;
-panou decorativ vertical (0,23×1,08 m) – peretele de est, 2 bucăți;
-panou decorativ orizontal (0,23×1,12 m) – peretele de est, 2 bucăți, am folosit următoarele
cantități de pigmenți și lianți :
Oxid de fier brun – 13,5 g
Oxid de fier roșu – 15 g
Oxid de fier galben – 20 g
Oxid de fier verde – 15 g
Oxid de crom verde – 15 g
Oxid de titan alb – 25 g
Oxid de fier negru – 10 g
Oțet de vin – 0,03 l
Ouă- 2 buc.

390
Panou decorativ orizontal
(Cancelaria Parohială Sfântul Ioan Botezătorul din Caracal)
Pentru suprafața panoului decorativ pictat (0,37×0,90 m) – cca. 4% din totalul înt regii
suprafețe a ansamblului mural – am folosit următoarele cantități de pigmenți și lianți :
Oxid de fier brun – 4 g
Oxid de fier roșu – 5 g
Oxid de fier galben – 7 g
Oxid de fier verde – 5 g
Oxid de crom verde – 5 g
Oxid de titan alb – 8 g
Oxid de fier negru – 3 g
Oțet de vin – 0,01 l
Un ou.

391
Tehnici și procedee utiliz ate în lucrările practice – proiect personal

Ansamblurile murale din cadrul A șezământului Social Casa Doamna Maria
Brâncoveanu și Cancelaria Parohială Sfântul Ioan Botezătorul din Caracal au fost realizate
prin tehnica tempera grasă pe suport de zid.
Această tehnică implică cunoașterea temeinică a suportului836, a liantului837 și a
pigmentului838.
Urmărind evoluția istorică839 și tehnologică840, am constatat că pot aduce în spațiul
contemporan căi alternative de finalizare (utilizarea unui suport portant al peliculei
picturale obținut din glet sau folosirea liantului sintet ic în amestec cu cel tradițional) .
Tempera grasă, cu procedeele aferente, -desprinsă din tehnica al secco – este descrisă și de
autori contemporani (Daniel V. Thompson jr., C. Săndulescu -Verna, Mihail Mihalcu în
lucrările Practica picturii în tempera841, Mate riale și tehnica picturii ,842 Valori medievale
românești843).
Toți autorii convin asupra evoluției tehnologice: zidul din cărămidă, tencuit grosier
(stratul arriccio) primește suprafața portantă pentru pictură (stratul intonaco), un gesso
obținut din praf de c retă micronizată amestecată cu clei (Dionisie din Furna844, C.
Săndulescu -Verna845) sau gălbenuș de ou (Cennino Cennini846, Daniel V. Thompson jr.847),
peste care se aplică “zugrăveala” pe suport uscat . Pigmen ții, similari cu cei utilizați în
tehnica fr escă, sunt amestecați în prealabil cu emulsie pe bază de ou (Cennino Cennini848,
Dionisie din Furna849, Daniel V. Thompson jr850, C. Săndulescu -Verna851).
Popular, se mai întâlnește un procedeu în care pigmenții sunt amestecați cu
gălbenuș de ou și clei de oase (Mihail Mihal cu)852.
Căutări personale

836 Paolo și Laura Mora, Paul Philippot, op. cit. , p. 72.
837 Daniel V. Thompson jr., op. cit. , p. 42.
838 Mihail Mihalcu, op. cit. , pp. 37-38.
839 Dionisie din Furna, op. cit. , p. 39.
840 Cennino Cennini, op. cit. , pp. 84-86.
841 Daniel V. Thompson jr., op. cit. , p. 8.
842 C. Săndulescu -Verna, op. cit. , pp. 398 -399.
843 Mihail Mihalcu, op. cit. , pp. 111 -112.
844 Dionisie din Furna, op. cit. , p. 39.
845 C. Săndulescu -Verna, op. cit. , p. 398.
846 Cennino Cennini, op. cit. , p. 85.
847 Daniel V. Thompson jr., op. cit. , p. 31.
848 Cennino Cennini, op. cit. , p. 85.
849 Dionisie din Furna, op. cit. , p. 39.
850 Daniel V. Thompson jr., op. cit. , p. 152.
851 C. Săndulescu -Verna, op. cit. , p. 398.
852 Mihail Mihalcu, op. cit. , p. 111.

392
La nivel de suport am urmărit o bținerea unei egalizări corecte și omogene din punct
de vedere stratigrafic, în vederea eliminării efectelor ulterioare de clivaj sau
pulverulență853. Suportul portant pentru pictare a fost realizat din glet în amestec cu aracet
de perete și puțin lapte semidegresat.
În calitate de medium de fixare a peliculei picturale am utilizat gălbenușul de ou în
amestec cu apă (o parte gălbenuș, două părți apă). Această proporție a fost stabilită prin
raportarea la rugozitatea finală a zidului și la permeabilitatea sa854.
Pigmenții utilizați au fost selectați din domeniul oxidului de fier (brun, roșu, ocru –
galben, verde, albastru și negru), oxidului de crom (verde) și oxidului de titan (alb). Înainte
de aplicarea pigm entului în formă finală, am verificat aderența acestuia prin probe auxiliare
de perete.

Suplimentar am căutat diverse căi de îmbogățire a gamei de pigmenți pe cale
tradițională sau pe cale alternativă. Tradițional, am obținu t amestecurile fizice necesare
deschiderilor tonale sau nuanțărilor (roșu -brun, ocru -roșcat, ocru -verzui, verde -albastru).
Prin tulburarea tonurilor (ocru + albastru sau roșu + verde) am obținut nuanțe de verde oliv
și brun.
O altă cale de diversificare a pigmenților a fost cea a calcinării pigmenților naturali.
Alternativ, am experimentat liantul destinat pigmenților acrilici. În raport cu liantul pe bază
de ou am obținut efecte de mat / transparent utilizate cu succes în suprap unerile cromatice
(elemen te compoziționale pe fundal albastru) .
Înainte de procesul pictării, suportul de zid a fost pregătit de lucru prin udare cu apă
în amestec cu emulsia de ou.

853 Florea Oprea, Etiopatogenia operei de artă și a materialelor structurale –Note de curs universitar -,
Editura OSIM, București, 2010, p. 131.
854 Paolo și Laura Mora, Paul Philippot, op. cit. , p. 38-39. Test de aderare a pigmentului la suportul de zid

393
Pentru crochiuri am utilizat pigmenți vegetali, obținuți prin tehnica fierberii.
În acest scop am u tilizat cojile de nucă sălbatică (cu brunuri mai pronunțate față de cojile
de nuci comestibile) pe care le -am cules toamna, în faza târzie. Cojile au fost fierte în apă,
iar produsul finit a fost decantat și depozitat în sticle ermetic închise.
În privința suportului, ca tehnică alternativă am utilizat și hârtia lucrată manual.
Procesul tehnologic implică colectarea deșeurilor, selectarea hârtiei, tocarea acesteia și
amestecarea ei cu apă. Pentru o rezistență sporită, în pasta de hârtie am adăugat clei de
oase. Produsul a fost întins pe o suprafața netedă din care s -a extras surplusul de apă.
Uscarea s -a realizat lent, între două foi de fetru.

394
Diversificarea paletei cromatice prin calcinarea pigmenților minerali n aturali

Procedeu casnic de calci nare a
pigmentului Rezultate semnificative ale calcinărilor

Tonalități de ocru obținute prin calcinare graduală

Rezultate nesemnificative ale calcinărilor
În cazul tonalităților de pigmenți obținute prin cal cinări am constatat rezultate remarcabile
în domeniul verdelui unde, prin ardere, am obținut un brun ro șcat. Ocrul a fost modelat prin
calcinare progresivă (cu verificarea tonalității la fiecare cinci minute, timp de o jumătate de oră ). În
domeniul celorl alte culori, în afară de ușoare închideri tonale (roșu, albastru) sau deschideri
(brunul) nu am înregistrat modificări substanțiale.

395
Obținerea cărbunelui natural pentru desen

Pentru obținerea cărbunelui pentru desen pe cale naturală am folosit ramuri uscate
de viță de vie, salcie și vișin. Crenguțele au fost potrivite p e dimensiunea oalei de pământ în
care au fost pregătite pentru ardere. Oala, având gura acoperită cu piele de oaie și pământ
umed a fost coborâtă într -o groapă cu jar și acoperită timp de douăzeci și patru de ore ,
potrivit rețetelor medievale . A doua zi, d upă scoaterea vasului din groapă a urmat selectarea
baghetelor de cărbune arse uniform.

Aranjarea crenguțelor pentru cărbune
într-o oală de pământ Acoperirea gurii oalei cu o bucată de piele și
pământ umed

Introducerea oale i de pământ într -o groapă cu jărati c Baghete de cărbune obținute

396
Obținerea pigmentului organic vegetal (baiț ) prin fierberea cojilor de nucă

Colectarea cojilor de nucă Fierberea cojilor în apă
Strecurarea lichidului Pigmentul obținut (baiț) Pigmentul organi c vegetal de tip baiț a fost obținut în luna octombrie, când coaja de
nucă devine brună la culoare. După colectarea și selectarea cojilor a urmat fierberea lor. După
strecurare lichidul a fost golit într -o sticlă și depozitat într -o cameră răcoroasă.

397

Mediumuri de fixare (lianți) naturali destinați picturii în tehnică tempera
în tempera

Clei de copac (prun)

Emulsia o bținută (liant) Ouă de găină Selectarea gălbenușului
Pentru obținerea emulsiei pe bază de ou am folosit ou proaspete de g ăină. La un gălbenuș
de ou am adăugat două măsuri (găoace) de apă. Pentru conservarea emulsiei am adăugat puțin vin
oțetit . Produsul a fost golit într -un recipient cu capac și pus la păstrare într-o cameră rece pentru
câteva zile de lucru.
Emulsia obținută din cleiul de copac a fost realizată pe timp de vară (luna august). Cleiul a fost
colectat și diluat cu alcool de casă (țuică).

398
Obținerea suportului de hârtie manuală

Obținerea pastei de hârtie prin tocarea
maculaturii
Întinderea pastei de hârtie pe suportul de uscare și
eliminarea surplusului de apă

Suportul de pictură rezultat

Colectarea m aculaturii
Suportul de hârtie obținută manual a implicat selectarea atât a deșeurilor de hârtie cu
aceeași textură, cât și a celor cu texturi diferite ( în această ultimă situație rezultatul obținut a
imitat zidul neuniform, cu imperfecțiuni). Deșeurile au fost lăsate în apă câteva săptămâni
înainte de prelucrare (pentru înmuierea texturii), apoi s -au tocat mărunt și s -au amestecat cu
puțină emulsie din clei de oase. Compoziția a fost întinsă pe un suport de lemn unde, prin presare
am extras surplusul de apă. Uscarea naturală a hârtiei s -a realizat între două foi de fetru.

399

În activitatea mea profesională, un aspect important îl constituie implicarea
grupelor de cursanți înscriși la secția de pictură a Centrului Cultura l Municipal Radu
Șerban din Caracal în activitățile plastice tradiționale (artă sacră și religioasă) .

Atelier de pictură murală
Atelier de crochiuri
Anexa 7 . Activități cu caracter educațional din sfera artei vizua le sacre și
religioase

Unelte și materiale pentru pictură murală
(pensule, lianți, pigmenți) Atelier de icoană Întreaga activitate este structurată atât pe tehnici moderne, cât și pe tehnici tradiționale.
În cazul tehnicilor tradiționale de șevalet (icoana pe sticlă, icoana pe lemn) s au murale (tehnicile
frescă, tempera, mozaic, sgrafitto) urmăresc și integrarea unor tehnici alternative (tehnicile acrilic
pentru icoană, vinilic pentru pictura murală) cu rol de aducere în spațiul vizual contemporan a
expresiilor vizuale medievale. Exercițiile de atelier (crochiurile și studiile antropologice) se
întrepătrund cu cele din teren la nivel de fito sau de geopeisaj .

400

Armarea carbonatului de calciu (var stins) cu c âlți tocați
mărunt .

Obținerea pastei de var (hidroxid de ca lciu) și
conservarea sa .
Întinderea pastei de var (cu vechime a de minim doi ani ) pe
suportul de lucru mobil după ce, în prealabil, acesta a fost
udat. Rupere a crustei de suprafață apărută prin carbonatarea
varului și sclivisirea (netezirea) stratului de frescă . Tehnica frescă

Un segment important în activitățile desfășurate cu cursanții secției de pictură l-a reprezentat
tehnica frescă. Fiind nevoie de siguranță și rapiditate am apelat pentru inițiere la metoda
demonstrativă cu exp licații. În procesul tehno logic al tehnicii frescă am urmărit însușirea corectă a
practicilor . Întreaga tehnologie s -a raportat la două aspecte : cel de pregătire al materialelor și
uneltelor și cel de pictare.
Pregătirea materialelor a vizat obținerea pastei de var și conservarea sa prin două căi. Pasta de var
destinată lucrului s -a depus într -un recipient cu gură largă peste care a fost adăugată apă. Pasta de
var de rezervă a fost depozitată pe termen lung în saci dubli de celofan.

401

Realizarea desenului pregătitor

Eboșarea întregii lucrări
Aplicarea graduală a blicurilor (tonurile intermediare ),
de la umbr ă spre lumină Armonizar ea și finalizarea lucrării. A dăugarea unei
forme de scriere specifice evului mediu târziu din Țara
Românească Procesul tehnologic al realizării peliculei picturale a fost împărțit în două etape.
Prima etapă a implicat prepararea pigmenților destinați tehnicii frescă (pregătirea pentru lucru).
A doua etapă a cuprins desenarea, eboșarea, aplicarea tonurilor intermediare și a celui final și
finisarea lucrării.
Pentru eliminarea rezultatelor deficitare , întreg ansamblu l de operații s-a desfășurat conform unui
program strict, specific zugravilor medievali. Ruperea crustei și sclivisirea suportului de frescă s -a
efectuat în zorii zilei, urmărindu -se terminarea lucrului înainte de carbonatarea suprafeței. În
vederea diminuării procesului de carbonata re, prezența asistenților a fost limitat ă la un efectiv
apropiat de cel al unei echipe de zugravi (cinci membri).