Androniceanu, Sisteme Administrative In State Ue [603184]

1

SISTEME ADMINISTRATIVE
DIN STATE ALE UNIUNII EUROPENE

2

DINSIST
N STAARM E
TEME
ATE A
EDIENIA A N
E ADM
ALE U
ITURA U
Bucu r
3 NDRO N
MINIS
UNIUN

UNIVERS I
rești, 201 5
NICEAN U
STRA
NII EU
ITARĂ
5 U
ATIVE
UROPE
PENE

4
Redactor: Gheorghe Iovan Tehnoredactor: A meluța Vișan
Coperta: Monica Balaban
Editură recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științi fice (C.N.C.S.) și inclusă de Consiliul
Național de Atestare a Titlurilo r, Diplomelor și Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în
categoria editurilor de p restigiu rec unoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
ANDRONICEANU, ARMENIA
Sisteme administrative din statele Uniunii Europene / Armenia
Androniceanu. – București : Editura Universitară, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-28-0304-9
35(4)

DOI: (Digital Object Identif ier): 10.5682/[anonimizat]

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio p a r t e d i n a c e a s t ă l u c r a r e n u p o a t e
fi copiată fără acordul Editurii Universitare

Copyright © 2015
Editura Universitară
Editor: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, București
Tel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@ed iturauniversitara.ro

Distribuție: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 072 17 CARTE
[anonimizat]
O.P. 15, C.P. 35, București
www.editurauniversitara.ro

5
CUPRINS
Prefață ……………………………………………………. …………………………….. 11

Capitolul 1. Misiunea, scopul și obiectivele sistemelor administrative și principalele modele de organizare administrat iv-
teritorială din Europa …………………………………………………….. ………….. 15

1.1. Misiunea, scopul și obiectivele sistemelor administrative ale
statelor …………………………………………….. …………………………………… 15
1.2. Organizarea administrativ-teritorială și principalele mod ele în
statele din Uniunea Europeană ……………………….. …………………….. 20
1.2.1. Conceptul de organi zare a teritoriului ……………. ……………….. 20
1.2.2. Organizarea administrativ-teritorială în Europa …… …………… 25
1.2.3. Modele de organizare administrativ-teritorială și
instituțională în state din Uniunea Europeană …………….. ……. 28
1.3. Organizarea administrativ-instituțională în state din Uniu nea
Europeană ……………………………………………. ……………………………….. 33
1.3.1. Conceptul de organizare administrativ-instituțională . ………… 33
1.3.2. Componente ale organizării administrativ-instituțional e …… 35

Capitolul 2. Europenizarea și dina mica sistemelor administrativ e și
politice din Europa …………………………………………………….. ……………….. 37
2.1. Europenizarea, context, concept și proces …………… ……………………. 37
2.1.1. Contextul procesului de europenizare ……………. ………………. 37
2.1.2. Europenizarea, concept și proces ……………….. …………………. 39
2.2. Abordări ale procesului de europenizare …………….. ……………………… 43
2.3. Mecanismele europenizării …………………………. …………………………… 46
2.4. Modele ale europenizării …………………………. ……………………………… 51
2.5. Efectele procesului de europenizare ………………… ………………………… 52

6 Capitolul 3. Sisteme administrative din state ale Uniunii Europ ene … 54

3.1. Austria ……………………………………………………. ………………………… 55
3.1.1. Date și informații cu caracter general …………… …………………. 55
3.1.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului ……………………………………… ……………………… 56
3.1.3. Organizarea administrativ-teritorială a statului feder al ……… 58
3.1.4. Principalele caracteristici ale sistemului administrat iv din
Austria ………………………………………………. ……………………….. 59
3.1.5. Organizarea și funcționarea autorității legislative în Austria 62
3.1.5.1. Autoritatea legislativă la nivel federal în Austria …. 63
3.1.5.2. Autoritatea legislativă la nivelul landurilor din
Austria ……………………………………………… …………… 65
3.1.5.3. Autoritatea legislativă la nivel local în Austria . ……. 66
3.1.6. Organizarea și funcțion area autorității executive în A ustria 66
3.1.6.1. Autoritatea executivă la nivel federal în Austria ….. 67
3.1.6.2. Autoritatea executivă în cadrul landurilor din Aust ria 70
3.1.6.3. Autoritatea executivă la nivel local în Austria … …… 72
3.1.7. Organizarea și funcționarea autorității judecătorești din Austria…74
3.2. Belgia …………………………………………………….. ……………………………. 76
3.2.1. Date și informații cu caracter general …………… …………………. 76
3.2.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituțio nale
și șeful statului …………………………………….. ……………………… 80
3.2.3. Caracteristici generale al e organizării administrativ-
teritoriale și ale sistemulu i administrativ din Belgia …….. …… 81
3.2.4. Autoritatea legislativă în Belgia ………………. ……………………….. 85
3.2.4.1. Autoritatea legislativă la nivel federal în Belgia ….. 85
3.2.4.2. Autoritatea legislativă la nivelul comunităților
lingvistice și regiun ilor din Belgia ……………………. . 86
3.2.4.3. Autoritatea legislativă la nivelul provinciilor,
comunelor și municipiilor din Belgia ………………….. 8 7
3.2.5. Autoritatea executivă la nivel federal, comunitar, reg ional și
local în Belgia ……………………………………… …………………………. 89
3.2.5.1. Autoritatea executivă la nivel federal în Belgia . …….. 89

7 3.2.5.2. Autoritatea execu tivă la nivel regional și al
comunităților lingvistice în Belgia …………………….. … 94
3.2.5.3. Autoritatea executivă la nivel local în Belgia …. ……… 95
3.2.6. Autoritatea judecătorească în Belgia …………….. …………………. 96
3.3. Cehia …………………………………………………… …………………………. 99
3.3.1. Date și informații cu caracter general ………….. …………………. 99
3.3.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului …………………………………….. ……………………… 103
3.3.3. Organizarea administrativ-teritorială a Cehiei …… ……………. 104
3.3.4. Organizarea și funcționarea autorității legislative în Cehia .. 106
3.3.5. Organizarea și funcțion area autorității executive în C ehia …. 107
3.3.6. Organizarea și funcționarea autorității judecătorești în
Cehia ……………………………………………….. ………………………… 112
3.4. Danemarca …………………………………………………….. ……………………. 115
3.4.1. Date și informații cu caracter general …………… …………………. 116
3.4.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului în Danemarca …………………………. ……………. 118
3.4.3. Organizarea teritorială și administrativă a Regatului
Danemarcei ……………………………………………. ……………………. 120
3.4.4. Organizarea și funcționarea autorității legislative în
Danemarca …………………………………………… ……………………. 122
3.4.4.1. Parlamentul Național ………………………… ……………… 122
3.4.4.2. Autoritatea legislativă la nivel regional, al jude-
țelor, municipiilor și comunelor din Danemarca ….. 123
3.4.3. Autoritatea executivă în Danemarca ………………. ………………. 125
3.4.3.1. Autoritatea executivă la nivel central în
Danemarca …………………………………………….. ……….. 125
3.4.3.2. Autoritatea executivă la nivel regional, județean,
municipal și local în Danemarca ………………………… 128
3.4.5. Autoritatea judecătorească în Danemarca …………. ……………. 129
3.5. Franța ……………………………………………………. ………………………… 131
3.5.1. Date și informații cu caracter general ………….. …………………. 133

8 3.5.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, baza constituțion ală și
șeful statului în Franța ………………………………. …………………. 136
3.5.3. Particularități ale organizării teritoriale și adminis trative în
Franța ……………………………………………… ………………………. 138
3.5.4. Organizarea și funcționarea autorității legislative în Franța … 141
3.5.4.1. Autoritatea legislativă la nivel central în Franța ….. 141
3.5.4.2. Autoritatea legislativă la nivel regional,
intermediar/transversal și local în Franța …………….. 1 42
3.5.5. Autoritatea executivă la nivel central și local în Fra nța …….. 144
3.5.5.1. Autoritatea executivă la ni vel central în Franța .. …. 144
3.5.5.2. Autoritatea executivă la nivel regional și local în
Franța ……………………………………………….. ……………. 146
3.5.6. Autoritatea judecătorească în Franța …………….. …………………. 147
3.6. Germania …………………………………………………….. ……………………… 155
3.6.1. Date și informații cu caracter generale ………….. ………………… 155
3.6.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului ……………………………………… ……………………… 158
3.6.3. Organizarea teritorială și administrativă în Germania ……….. 160
3.6.4. Organizarea și funcționarea autorității legislative în
Germania …………………………………………….. …………………….. 163
3.6.4.1. Autoritatea legislativă la nivel federal în Germania … 163
3.6.4.2. Autoritatea legislativă la nivel de land în Germania . 165
3.6.4.3. Autoritatea legislativă la nivel local în Germania …. 166
3.6.5. Organizarea și funcționarea autorității executive în
Germania …………………………………………….. …………………………….. 166
3.6.5.1. Autoritatea executivă la nivel federal în Germania .. 166
3.6.5.2. Autoritatea executivă la nivelul landurilor în
Germania ……………………………………………… ………… 169
3.6.5.3. Autoritatea executivă la nivel local în Germania … … 170
3.6.6. Organizarea autorității judecătorești în Germania …. ………….. 171
3.7. Italia …………………………………………………….. ………………………………. 174
3.7.1. Date și informații cu caracter general ………….. …………………. 175
3.7.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului în Italia ……………………………. ………………….. 178

9 3.7.3. Organizarea teritorială și administrativă în Italia . …………….. 180
3.7.4. Organizarea și funcționarea autorității legislative în Italia . . . 182
3.7.4.1. Autoritatea legislativă la nivel național în Italia ….. 183
3.7.4.2. Autoritatea legislativă la nivel regional în Italia …… 184
3.7.4.3. Autoritatea legislativă la nivelul provinciilor și
comunelor în Italia …………………………………… …….. 185
3.7.5. Organizarea și funcționarea autorității executive în I talia ……. 186
3.7.5.1. Autoritatea executivă la nivel național în Italia . ………. 186
3.7.5.2. Organizarea și funcționarea autorității executive la
nivel regional în Italia ……………………………….. …….. 190
3.7.5.3. Organizarea și funcțio narea autorității executive la
nivel local în Italia …………………………………. …………… 191
3.7.6. Organizarea și funcționa rea autorității judecătorești î n Italia …. 193
3.8. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord …………………. 196
3.8.1. Date și informații cu caracter general ……………. ………………… 196
3.8.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului ……………………………………… ……………………… 199
3.8.3. Organizarea teritorială și administrativă a Regatului Marii
Britanii și Irlandei de Nord ………………………….. ………………. 202
3.8.4. Organizarea și funcționarea autorității legislative în Regatul
Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ………………. ……….. 204
3.8.4.1. Autoritatea legislativă la nivel național …….. ……….. 204
3.8.4.2. Autoritatea legislativă în statele componente și în
cadrul acestora în colectivitățile locale ……………….. 207
3.8.5. Organizarea și funcționarea autorității executive în R egatul
Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ……………….. ……….. 209
3.8.5.1. Autoritatea executivă la nivel național în Regatul
Britanic ……………………………………………… …………… 209
3.8.5.2. Autoritatea executivă la nivelul statelor
componente ale Regatului Britanic …………………….. 2 12
3.8.5.3. Autoritatea executivă la nivel local în Regatul
Britanic …………………………………………….. …………… 214
3.8.6. Organizarea și funcționarea autorității judecătorești î n
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ………… ….. 218

10 3.9. Polonia ……………………………………………………. ………………………… 223
3.9.1. Date și informații cu caracter general …………… …………………. 223
3.9.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului …………………………………….. ……………………… 226
3.9.3. Organizarea administra tiv-teritorială în Polonia …. …………… 227
3.9.4. Autoritatea legislativă la nivel național în Polonia …………… 229
3.9.5. Autoritatea executivă la nivel național în Polon ia …………….. 231
3.9.6. Autoritatea legislativă și executivă la nivel regional în
Polonia ………………………………………………. ……………………….. 233
3.9.7. Autoritatea executivă și legislativă la nivel local în
Polonia ………………………………………………. ……………………….. 234
3.9.8. Organizarea și funcționarea autorității judecătorești î n
Polonia …………………………………………….. ……………………….. 236

3.10. Suedia …………………………………………………….. ………………………… 238
3.10.1. Date și informații cu caracter general ………….. ………………… 239
3.10.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele constituți onale
și șeful statului ……………………………………… ……………………… 243
3.10.3. Organizarea administrativă și teritorială în Suedia . ………….. 244
3.10.4. Organizarea și funcționarea autorității legislative în Suedia… 246
3.10.5. Organizarea și funcționarea autorității executive în S uedia .. 247
3.10.5.1. Organizarea și funcționarea autorității executive l a
nivel central în Suedia ……………………………….. ……. 248
3.10.5.2. Organizarea și funcționarea autorității executive l a
nivel regional și local în Suedia ………………………. .. 252
3.10.6. Organizarea și funcționarea autorității judecătorești în
Suedia ……………………………………………… ………………………. 253

Capitolul 4. Eficiența economică, eficiența administrativă și
eficacitatea într-un sistem administrativ ………………………………………. 255

4.1. Eficiența economică ……………………………….. ………………………………. 257
4.2. Eficiența administrativă ………………………….. ………………………………. 259
4.3. Eficacitatea în sectorul public …………………….. ……………………………. 267
4.4. O nouă teorie pentru eficientizarea sistemelor administrat ive ………. 269
Bibliografie …………………………………………………….. …………………………… 281

11
PREFAȚĂ
Îmi propun ca prin acest volum să reușesc să conving cât mai mu lți
tineri studenți, funcționari publici, oameni politici și alte p ersoane interesate
că un sistem administrativ reprezintă structura de rezistență a oricărui stat și
ar trebui să funcționeze pe baza unor principii de eficiență și eficacitate .
Prin această lucrare, aș vrea ca cititorii să dobândească nu nu mai
cunoștințe, d a r ș i convingeri noi , care să-i ajute să-și schimbe unele
percepții și mentalități. Una di ntre aceste convingeri, se refe ră la faptul că
autoritățile și instituțiile statului reunite într-un sistem ad ministrativ
reprezintă coloana vertebrală a acestuia, i a r starea de sănătate a unei
societăți este o proiecție clară a stării de sănătate a acestui „organism
viu”.
De asemenea, aș vrea ca cititorii să înțeleagă că nici un siste m
administrativ nu este perfect, pentru că nu cred că există perf ecțiune în
vreun domeniu. Dar, este dovedit faptul că, organizarea și func ționarea
eficientă a unui sistem administrativ influențează direct nivelul de
dezvoltare al unui stat și standardul de viață al cetățenilor a cestuia.
Prin urmare, putem evalua un sistem administrativ dacă privim l a
efectele pe care acesta le generează în toate domeniile vieții economice și
sociale dintr-o țară. Mai preci s, ar fi potrivit să cunoaștem ș i să analizăm
indicatorii macroeconomici și sociali, pe cei de dezvoltare uma nă, de nivel
de trai, etc., ca să ne dăm seama de puterea economică a unui s tat, de cât de
bine trăiesc cetățenii dintr-o țară, cât de fericiți sunt aceșt ia, cât de puternică
este moneda națională, cât de curat este aerul pe care îl respi ră oamenii, cât
de sănătoși sunt aceștia, etc.
În sistemele administrative, mai exact în autorități și instituții
publice, sunt proiectate strate giile și politic ile naționale și sectoriale de

12 redresare sau de dezvoltare . Prin urmare, este extrem de important ca
aparatul administrativ al unui stat să aibă o structură instituțională eficientă
și resurse umane eficace.
Proiectarea și reproiectarea sistemelor administrative sau a
componentelor acestora sunt proces e deosebit de complexe și cos tisitoare,
dar schimbările trebuie făcute ori de câte ori prin analizele profe sioniste se
dovedește că acestea sunt necesare. În opinia mea, în lume există diferite
sisteme administrative, unele bine organizate, altele mai puțin bine sau prost
organizate, iar în funcție de situație putem vorbi de state put ernic dezvoltate,
mediu dezvoltate, slab dezvoltate sau subdezvoltate. Prin urmar e, nu bogăția
naturală și/sau poziția geo-strategică a acestora generează dif erențele între
state, ci modul de organizare și funcționa re a sistemelor administrative în
care resursele umane sunt esențiale, va fi întotdeauna unul din factorii care
va face diferența între ele.
Sunt nenumărate schimbările care ar trebui să aibă lor în siste mele
administrative din diferite state, dar, în opinia mea, primul nivel unde ar
trebui să se întâmple schimbarea este cel mental. Oamenii politici și
funcționarii publici profesioniști din sistemele administrative , dar și
cetățenii unei țări trebuie să aibă convingerea că ei sunt principalii
„artizani” ai vieții economice și sociale din țara lor. Cei care sunt în sistem
în posturi și funcții politice și administrative îl pot adapta corespunzător
nevoilor exprimate prin vot de cei din afara acestuia. Relația este una extrem
de simplă și ar trebui dezvoltată cu consecvență în iterații pr ogresive
succesive, până când mecanismul administrativ ajunge să ofere c eea ce o
țară și cetățenii ei își doresc, în esență un stat de drept funcțional, libertate
și prosperitate.
Lucrarea de față este structurată pe patru capitole , care oferă
cititorului nu numai date și informații despre diferite sisteme administrative,
dar și concepte, modele și abordări noi și provocatoare pentru o
administrație modernă și eficientă.
Primul capitol, aduce în atenția cititorului trei concepte destul de
puțin utilizate în sistemele administrative, respectiv: misiunea, scopul și
obiectivele unui sistem administrativ . Aceasta pentru că, în opinia mea, după
ce cunoaștem problemele prioritare/nevoile pe care trebuie să l e satisfacă un
sistem administrativ, este esențial să fie stabilite și repartizate obiectivele

13 administrative, apoi trebuie res ponsabilizate persoanele din in stituțiile
implicate în îndeplinirea acestora . În continuare sunt prezentate și explicate
câteva noțiuni de bază, cum ar fi: organizarea administrativ-teritorială;
organizarea administrativ-instituțională și componentele acesteia din urmă,
de care cititorul are nevoie pentru a înțelege cum funcționează
administrațiile statelor europene.
Capitolul al doilea, este rezervat unui proces extrem de complex
care are loc în Europa și la care iau parte toate statele membr e ale Uniunii,
respectiv europenizarea. Sunt prezentate și explicate aspectele de context,
dar și de conținut, diversele abordări ale procesului, mecanism ele și
modelele europenizării, dar și efectele acesteia.
Capitolul al treilea, este unul de amploare care conține o prezentare
sintetică și sistematică a modului de organizare și funcționare a
administrațiilor din Europa , avantajele comparative ale sistemelor din cele
zece state membre selectate: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța,
Germania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord,
Polonia și Suedia.
Capitolul al patrulea, se detașează de abordările tradiționale din
administrația publică și oferă cititorului o dimensiune administrativă nouă,
cu o bază economică , pe care o consider esențială în noul context european
și internațional. Frecvent, rep rezentanții politici din diferit e state afirmă că
funcționarea sistemelor administr ative din statele lor costă di n ce în ce mai
mult, iar aceste creșteri ale cheltuielilor publice nu se regăsesc proporțional
în evoluțiile principalilor indi catori macroeconomici și socio- umani din
țările lor. Pornind de la conceptul general de eficiență economică , în această
carte sunt prezentate și explic ate concepte noi, cum ar fi: eficiența
administrativă și eficacitatea . Pe baza celor două concepte, este propusă o
nouă Teorie Administrativă Bazată pe Obiective și Rezultate (TA BOR-A) ,
care cred că ar putea să devină o bază de referință pentru oric e sistem
administrativ, ai cărui reprezentanți doresc să treacă într-o a ltă etapă de
dezvoltare administrativă, care să ofere nu numai garanție și î ncredere în
statul de drept, dar și prosperitate continuă cetățenilor săi.
Armenia Androniceanu,
București, octombrie 2015

14

15
CAPITOLUL 1
Misiunea, scopul și obiectivele sistemelor administrative și
principalele modele de organizare administrativ-teritorială
din Europa
Sistemul administrativ reprezintă „structura de rezistență” a u nui stat.
Această structură de rezistență trebuie să fie proiectată și di mensionată
corespunzător nevoilor reale din fiecare domeniu de activitate reprezentat în
aparatul administrativ al unui stat. Prin urmare, cu cât aceast ă structură este
mai bine proiectată și adaptată la realitatea obiectivă din fie care stat, cu atât
cresc șansele ca funcționarea componentelor să genereze ceea ce reflectă
misiunea, scopul și obiectivele, respectiv un stat de drept funcțional și
respectabil, precum și cetățeni prosperi ale căror nevoi sunt s atisfăcute în
mod constant, în condiții de eficiență economică și socială.
1.1. Misiunea, scopul și obiectivele sistemelor administrative ale
statelor
Misiunea, scopul și obiectivele unui sistem administrativ sunt noțiuni
destul de puțin cunoscute și explicate în literatura de special itate. Devenite
adesea paradigme asociate sistemelor administrative , acestea trebuie
definite, integrate și aplicate, altfel nu este posibilă exerci tarea corectă a
rolului aparatului administrativ al unui stat și nici transform area acestuia
într-o bază instituțională fundamentală care să garanteze în eg ală măsură
funcționarea statului și pr osperitatea națiunilor.
Din păcate, în unele state, chiar și din Uniunea Europeană (UE) , încă
există pe scară largă convingerea că cele trei noțiuni nu pot f i adaptate la
organizațiile din sectorul public și cu atât mai mult la cele d in sistemul
administrativ. De aceea, sunt pu ține documente despre sistemele
administrative ale statelor care au în conținutul lor misiunea, s c o p u l ș i

16 obiectivele asumate. De asemenea, în spațiul administrativ al U niunii
Europene1 sunt puține autorități administrative care au stabilite misiun ea,
scopul și obiectivele specifice. Situația este ușor diferită în organizațiile din
sectorul public din diferite state europene, unde se constată f aptul că cele
trei noțiuni sunt de cele mai multe ori corect formulate și au devenit
operaționale. Titularii de funcții administrative, manageriale și politice au
înțeles de ce trebuie să opereze cu cele trei noțiuni și cum ac estea stimulează
transformarea organizațiilor/instituțiilor publice în structuri viabile și
sustenabile pe termen mediu și lung cu performanțe economice și sociale
vizibile.
Există însă suficiente voci, în special din statele fostului bl oc socialist,
care susțin că astfel de concep te sunt caracteristice organizaț iilor private și
că sistemul administrativ nu are nevoie de ele, deoarece admini strația
publică are propriile principii și legități specifice, deosebit e de cele ale
organizațiilor din sectorul privat. În opinia autorului acestui volum cei care
au astfel de idei și convingeri ar trebui să nu aibă nici o leg ătură cu
organizațiile din sectorul public.
Fiecare sistem administrativ dintr-un stat și fiecare component ă a
acestuia, indiferent de nivelul administrativ pe care se situea ză, trebuie să își
stabilească misiunea, scopul și obiectivele specifice, să și le asume și să le
realizeze corespunzător. Doar după ce acestea au fost stabilite putem spu ne
că un sistem administrativ și componentele sale cunosc ce rol a u într-o țară
sau într-o comunitate și unde trebuie să ajungă cu realizările finanțate din
bani publici la sfârșitul unui interval de timp.
Tot pentru adepții concepției potrivit căreia misiunea, scopul și
obiectivele sistemelor administrative nu sunt oportune, este ne cesar să
reamintesc faptul că structura ap aratului administrativ și adap tarea acestuia
în orice stat trebuie să fie determinate de cauze și nevoi obiective de natură
economică, socială, politică, legislativă, culturală și de medi u, iar cei trei
parametri reflectă tocmai această realitate obiectivă și antren ează sistemul
administrativ într-un proces necesar de adaptare permanentă a p r o p r i e i
structuri.

1 Matei, L., (2010). Normativity, fundamental rights and legal o rder in the EU. Editura
Economică. București.

17 De asemenea, poate este necesar să subliniez faptul că, existen ța unui
sistem administrativ într-un stat, nu înseamnă doar o reuniune de instituții și
autorități tradiționale, care reprezintă statul și prin care acesta își exercită
autoritatea. Dimpotrivă, structura sistemului administrativ a u nui stat trebuie
să fie o „componentă vie, dinamică” care să aibă la bază un mecanism
administrativ inteligent ancorat în realitățile specifice unei perioade de
dezvoltare, care să reunească instituții și autorități adaptate la acestea și
capabile să elaboreze și implementeze politici și strategii gen eratoare de
creștere economică și socială sustenabilă, în condițiile satisf acerii progresive
a interesului public n ațional și local.
Misiunea unui sistem administrativ în orice țară democratică, este să
reprezinte interesele și nevoile statului de drept și ale cetățenilor săi prin
organizarea și funcționarea eficientă pe toate nivelele administrative ale
autorităților administrative și instituțiilor publice.
Scopul unui sistem administrativ, este de a asigura dezvoltarea
eficientă și sustenabilă a unui stat de drept și prosperitatea unei națiuni în
toate domeniile reprezentate în structura sa, respectiv: admini strativ,
economic, social, politic, cultura l, legislativ, judecătoresc, tehnic, tehnologic
și de mediu.
Obiectivele unui sistem administrativ, sunt diversificate t o c m a i
datorită numărului mare de domenii integrate. Conținutul obiect ivelor este
influențat în mod direct și progresiv de specificul componentel or acestuia
(autorități administrative, executive, judecătorești, instituți i publice și
autorități administrative specia lizate). Din aceste considerent e, este necesar
și oportun ca obiectivele sistemului administrativ să fie reuni te într-un
sistem de obiective , dar să fie particularizate pentru fiecare ramură a
autorității, pentru fiecare autoritate administrativă sau insti tuție publică și
pentru fiecare post sau funcție publică.
Obiectivele unui sistem administrativ de la nivel central, regional sau
local contribuie la realizarea misiun ii acestuia și derivă din scopu l stabilit și
asumat. Prin urmare, între cele trei componente există o relați e de
interdependență permanentă atât pe axa verticală, cât și pe cea orizontală a
sistemului administrativ al unui stat.

18 Astfel, pot fi stabilite obi ective la nivel de:
– ramură a autorității (legislativă, executiv ă, judecătorească);
– domeniu de activitate în cadrul fiecărei autorități (legislativ,
economic, social, politic, educa țional, politic, de mediu);
– autoritate administrativă (parlament; guvern; instanță judecăto-
rească; agenție, consiliu, comitet, comisie, etc) sau instituție
publică (școală, spital, primărie, etc);
– post și funcție publică/de demnitate publică sau politică d i n
cadrul unei autorități administra tive, de exemplu: președinte s enat;
șef al guvernului; președinte i nstanță judecătorească; președin te/
director general agenție, dir ector general în instituții public e,
președinte consiliu, primar; ad ministrator public, manager publ ic,
funcționar public, personal contractual din instituții publice,
personal cu statut special în sistemul administrativ al unui st at, etc.
Obiectivele stabilite în fiecare dintre componentele sistemului
administrativ (autorități administrative, instituții publice, f uncții publice)
trebuie să fie S.M.A.R.T, așa cum afirma George T. Doran cu aproape două
decenii în urmă. Aceasta se explică astfel:
S – specifice, ceea ce înseamnă că trebuie să țintească o arie
specifică (servicii publice, servicii administrative; educație, sănătate ;
asistență socială, servicii jude cătorești, etc) pentru dezvolta re; De exemplu:
reducerea perioadei de așteptare pentru obținerea autorizației de construcție
la 10 de zile lucrătoare până la sfârșitul anului viitor;
M – măsurabile , ceea ce înseamnă cuantificabile , astfel încât să
reflecte un progres în intervalul pentru care au fost determina te; De
exemplu: reducerea la 5 zile a perioadei de eliberare a avizulu i pentru
branșarea la rețeaua de gaze a orașului;
A – accesibile , adică să fie corespunzătoare și posibil de realizat de
către cei pentru care au fost stabilite; De exemplu: Creșterea numărului
locuințelor pentru persoanele asistate social cu încă 5 locuinț e sociale în
fiecare an;

19 R – realiste , ceea ce înseamnă că trebuie să se bazeze pe o realitate
obiectivă cunoscută pe baza unor studii, c ercetări, analize, expertize,
scenarii, previziuni, prognoze, indicatori macroeconomici și so ciali, generali
și specifici. Prin urmare, obiectivele trebuie să pornească de la realitate, să
reflecte o redresare sau un pr ogres continuu și să demonstreze o
îmbunătățire semnificativă a mecanismului administrativ și a ni velului de
trai al cetățenilor unei țări; De exemplu: creșterea cheltuieli lor cu
modernizarea unităților școlare din comuna X cu 5% în fiecare a n pentru a
îndeplini cerințele de eliberare a autorizațiilor de funcționar e.
T- încadrate în timp , ceea ce înseamnă că orizontul de timp pentru
care acestea au fost stabilite trebuie să fie clar precizat. As tfel, obiectivele
pot reflecta în mod clar modul în care au funcționat instituții le publice și
autoritățile administrative în intervalul analizat, pot repreze nta o bază pentru
evaluare și analiză cauzală și implicit un generator semnificat iv de
schimbări necesare în organizarea și funcționarea aparatului ad ministrativ
pe parcursul procesului de implem entare. De exemplu: Reducerea cu 1%
anual a abandonului școlar la clasa a VIII-a, până la eradicare a acestui
fenomen în următorii 5 ani.
Este important de precizat că obiectivele unui sistem administr ativ, în
general și cele specifice fiecărei autorități, instituții și fu ncții publice de pe
fiecare nivel administrativ reprezintă o bază relevantă în procesul de
evaluare a modului de organizare și funcționare a sistemului în ansambl ul
lui și a fiecărei componente în parte. Evaluarea selectivă și s istematică a
stadiului de realizare a obiectivelor ar trebui să devină o obi șnuință a
managerilor publici, a administratorilor publici și a reprezent anților politici
aleși sau numiți în funcții de conducere în instituții publice și autorități
administrative. Fără obiective prestabilite nu poate fi evaluat obiectiv
modul de funcționare a unui sistem administrativ.
Cele trei componente definitorii trebuie să fie stabilite de că tre
participanții în procesul de guvernare de la nivel central, reg ional și local
din fiecare stat și apoi asumate de aceștia. Asumarea trebuie înțeleasă ca un
angajament ferm pentru care fiecare componentă a sistemului administrativ
trebuie să răspundă la sfârșitul perioadei pentru care obiectiv ele au fost

20 stabilite. În consecință, nerea lizarea sau realizarea parțială a misiunii,
scopului și obiectivelor anterior stabilite de reprezentanții s istemului
administrativ pentru un orizont determinat de timp, ar trebui s ă atragă
sancțiuni de natură administrativă, managerială, financiară, po litică sau
chiar penală.
Putem concluziona că misiunea, scopul și obiectivele stabilite pentru
sistemul administrativ al unui stat sunt piloni fundamentali de referință
care, prin conținutul lor trebuie să arate clar nu numai care e ste rolul
întregului sistem administrativ într-o țară, al componentelor ș i al titularilor
funcțiilor de conducere din aparatul administrativ al unui stat , dar și unde
trebuie să ajungă fiecare pe termen scurt, mediu și lung.
Aceste coordonate repr ezentative ce stau la baza mecanismului d e
organizare și funcționare a aparatului administrativ al unui st at reflectă
„starea de sănătate” a acestuia la un moment dat și ar trebui să genereze pe
tot parcursul un proces sistematic și inteligent de intervenție . Intervențiile
pot fi necesare pentru corectarea unor abateri, pentru soluțion area unor
situații-problemă ce pot să apară sau pentru adaptarea organiză rii
componentelor aparatului administrativ al unui stat, astfel ca misiunea,
scopul și obiectivele asumate pe un orizont determinat de timp să fie
realizate.
1.2. Organizarea administrativ-teritorială și principalele mod ele
în statele din Uniunea Europeană
Pentru a înțelege cum sunt organizate statele și mai ales de ce a u
modele de organizare cu caracter istici particulare, este necesa r să explicăm
conceptele cu care vom opera în analize și apoi să observăm cum e l e s e
reflectă în administrațiile statelor din Europa.
1.2.1. Conceptul de organizare a teritoriului
Organizarea teritoriului unui stat este influențată în timp de o
multitudine de factori și variabile și influențează semnificativ structura
aparatului administrativ al statului , prin care se exercită autoritatea statului