Andreea9610@yahoo.com 868 Curs Relatii Financiar Monetare Internationale Text

CONȚINUTUL ȘI ROLUL RFI.AȚIILOR FINANCIAR — VALUTARE INTERNAȚIONALE aires satelor aiferilororansme și organiza ln chibi conoice imemajuale age ont după sine fomare lie Aiaeiaralere men, Relale valutar financiare internationale au inregistrat profunde mogifcări din punct de vede a es e eine, meci i impact acer cme imemaena i cooperari intereionale. Evol schimbarilor gece internationale, a coopera, plic de investi beralvarea mieăeier e cai aa genera edn de alotliar și în relate fnaniar-valutaeitemationle. SS * 0 imi import arsi Scalar ont In alse do mulate pe plan mondial ce mele și agenții gtomic car au nevoie de acestea penru eo oar nse tnd al ue nat Rolul finangart internaționale este doeta de 2 face transferul eficient, sigur și operativ a caprine spele dea ci arbtenemiate cre ancprenei O alt fate repezi Stviaten Se erottare cae se reer a consti și repartizarea nesurselor de credit pe plan international Aceste func §¢ Ralizenzi primum sistem fnaociarvaluar care se ocupa cu consiurea si irita șesurselr financar-valutrepowvit unor none legale. Sistema Eninciar valutar inernaiona ee forma in: Fondul Monetar International (FMD, Band Reglementelor Internaționale (BRI), Banca Internațională de Reconstrușie și eevee (BIRD), pocum și din sistemele nani bancare xisene Ia nivelul fiecărei i majora 7. Domeniu principal de maniere al relație ianeirvadtare et neprezetat de ina Bancar Piața ana ete fomată din piața monet merabre în cadrul organismelor financiar bancare i a eredtalvi (sistemul bancar) piața de capital și ate institu inaneiare nebancare (asigurări, ipoteci ete.) Piața financiară este o piață giobațizară aflată într-o dinamieă profundă, deteeminară parțial de decompartimentare, dereglementare și dezimermediere. Îlănurarea delimitirlor inte activitățile băncilor comerciale și cele ale bincilor de inves precum și într jobberi și brokeri a determinat universalizarea operațiunilor hancare și financiare. Deasemenea piața financiară ese un domeniu supus permanent inovații. Mobilitatea atei dabânzii, volatiitatea cursului de schimb, riscul creseut și permanent au necesitat mecanisme noi de administrare a efectelor instability valuta financiare, cum sunt contractele Js termen, opțiunile, operatiunile de hedging si swap. Astfel, prin intermediul acestor noi ecanisme s-a îmbunătăți gostiunea scoli, sista iți ratelor dobânzii ga cursuilonde sim recerea d avn companiment a aula pig și conversa aber, 0 Gobetizarca relațiilor finaneier-valutare internationale se datoreaza șisiăoacelur moder de prelucrare a datelor i tehnicilor noi de transmitere informație, sel s-a ajuns Ja așa-zisa “standardizare financiari”, dr s-a realizat și o diversificare a plasamentelor și a {ehnicilor de acoperire a riscurilor. În plus, globalizarea stimulegai-dezvotares Muxurilor financiare internationale, reducerea costurilor vanzaciler, couexunea piețelor financiare vaâiionale cu centrele financiare noi, diversificarea posifililor de acces Ia resursele frsntiare Practic, datorită relațiilor fnanciar-valuțgfe internaționale, a sistemului financie nou apărute altar nteratonal. no practi și iii ee, a Muza i se creează remisele de realizare a creșteri eo. Capitolul 1 “Trecut și prezent în aranjamentele financiare și monetare internationale .. Etalonul aur: perioada 1890 — 1914 Deși 9 dată exată de a ac aur a devii etalon mu exist se obigniegte sige considere rep privati de incep decada 1980 =: 180, Ital etalon sui: o importanță dese încă aces ee consider monezi apis sistemul moneter internațional, când fiecare monedă este definit în raport eu valoarea ei în au, tote monedele Sind legate ine ele prison sistem de ate de schim fise. Spre exemgăi dacă moneda A valorează 0,10 uncii ar, în timp ce moneda B valorează 020 uncii ur scară eă o unitate din moneda B valoreazk de două ori mai mul ca moneda A. at d schimb a monedel B pe moneda A fiind 2A = B sau B= ZA, ai Menținerea etalonuli aur presupune vin aneiereni din partes Șărilor participante de sade cumpăra ine rr n pre Pete men preț de 2047, tatele Unite trebuiau să cumpere și să vândă dur Î ces pret una a fost iza ca monedă sisdară datorită faptului ca ese o mară omoenă, e ogor socat porabl și iz în pase standart, Datorită apa că pen a produc uree necesa un soxapae un al strut import guvernele n pot reste vor cantitatea de aur disponibilă ison ur este o marfă ban standard. Banal are o valoare care. ee fată în termeni of e marfa ur Una cnt fctl importante ofr de sira valor banilor pe baz ne mări creo lion pel cpr e in Renate timp et gone bie s meni ovare ida menede ler în apari cu aul ofera de monedă: fi esriețanată de eine ofera de aur. Preurle ar putea să crească sau să scadă că schimbările în cantata de ur su cu ele rovale de regia economic, dr terndnja pe termen hung este aceca de revenire la un nivel stabil a imp căt monedele une comvribile în aa, ofera de manedă națională va fi limitată de creșerea stocului de aur, În această scvație, căt timp stocul crește pe o bază constant, preuile e asemenea Yor ura an dram constat Uni economii obianiese e gândesc n perioada etloull aurea ao “nk de aur în cea ce privet progres] economie. De aces ce wa să uzi argument ae să _priineftarceres în catea sr, Aseepea argument se bzeaz, de rel pe nvocaea instabilității prețurilor, a creșterii economice și dezvoltării comerțului mondial în acea perioadă, toate acestea find considerate dovezi ale bencficitor oferite de un astel de sistem, monetar internațional, (ceace este însă drept și merită a fi menționa: este faptul că dervolarea „comerțului a fos încursjată do o legătură sistemică intre monedele naționale si de stabilitates preșrilor din sistem De vreme ce aurul este un fel de monedă a lumii întregi, se poate înțelege ușor modul în care pot fi remediate dezechilibrele din belanfa de plăți. Scăderea pregutui înt-o țari-cu deficit va conduce a export ee mai mar (xporuri minus import) în imp ce grea eului n-o ră co exesdent a reduce exporturile net ic atare, eciltrl balant sa. fi reinstaurat. N 12.. Perioada interbelică: 1919 — 1938 ico mon ada i sări prod sr: elie asin inion ae al oii it ho et pai kml comets ier de psn spent Rel eco Dor pie te din Euan comet fain pia ei bancheri au fost în tame e biet mp rb prod imi unica, mama ft posh rein eseul au chr vale de ei ritm, dp bei 28 produ te modic Stale it avd onli mică ends caen ari 1919. Marea Britanie și-a pierd Tatdietetes in domeniul financiar, in timp ce Statete Unite au devenit centrul domina di uni de vedere bancar. în 1025, Ana sa înor a esto urși n vechea at de schimba i in raport curl pea antic, ei pete se ed eee pestă. Ai de recesiune de după război au fost caracterizați de o stare de beligeranță în relailenonetre intemationale, aceasta datorie încercărilor econosniilor naționale de a crește exporurile, fară după tart depreciinduși moneda. Perioada anilor “30 afost eunoscutd ca pericoda deprecerilor succesive desi multe din economiile nationale au cunoscut si perioade de progres economic, 13. Sistemul aur — devize: 1944— 1970 Momentul crucial al demarării noilor relații monetare internationale, după cel de-a I~ Tea Război Mondial. a fost cel dela Breton Woods, în 1944, La sfârșitul războiului, a apărut 0 dorință de reformare a sistemului monetar international și de transformare a acestuia int-unul bazat pe cooperare și monede liber convertible. Aranjamentul dela Bretton Woods presupune ca fiecare țară să-i fixeze valoarea. moneei sale în rapon cu aurul. Doiaral american reprezenta moneda cheie în acest sistema si 1S era definit ca find egal ea valoare cu 1/35 uncii de aur, Având în vedere faptul că fiecare monedă este definită în aport ca mura în fina, toate monedele ere legat ne cl printr-un sitem de ate d sch fine. monedele (de gull pot că doll) pe pa decir Clad oh yi ial în menținerea veestei valori paritare datorită dezechilibrelor în balanța i plăți se putea adresa unei alte noi instituții create la Breiton Woods: Fondul Monetar international. FMI a fost creată pentru a monitoriza operatiunite din sistem și a acorda împrumuturi pe termen carca tempor pn ien lan de pl Aces opri ar subi wor consi impas de EM capii a ien sibi pte conică în vedea rs cit în elan dep În caz de deze fandanetl, ca prebemeled nana e i m art de ei poco Wo inp dealers oa. ft eden ml ear manera e bi, Sistemul de la Bretton Woods a funcționat în perioada 1950-1960. În 1960 a avut loc criza dlui dtr aah See Unie au avo ag pradă de df in alana de aj tracă Comrat în Sete cre ea en ea! at a Inco sh asp Sabir pre ar lara oi darpresineaa ima ora “Fl vl aber mower in en cu die tnt de ccc mara incep fra seal insur rea Woods resale spa ‘Seah sn enn, enn aug 97, ead eet Nona deca dar cian pe etnia spent som iara Denon Wood 14. Anii de tranziție: 1971 – 973 fn decembrie 1971 a svat Io o conferită monetară international sl cui sop a fost acela de a reina valorile cursor de schrab penn principale monede. Aranjament Smithsonian a propus modificarea cursului de schimb ne dota i aur de la 35S uneia la 38,208. După această modificare sistemu a opera eu rate de schimb fixe, ață de care hincile centrale + su angajat să mențină o Nactuație de maxim 2.25% paritatea fixat. Resinieea valorilor monelorce a desu di scorul Smithsonian reprezett sa momen deep nai sorei tz cura, camu paren vând o Vial sur. Atel, în 1972 li senin esp să Ace, în onorate cu cani eft e en și oteră. 4 Desi valoarea în aura dolarului fost fal schimba, dolarul a rămas în comavare convert în aur, de acea, deprecierea doar mu a țin con în pam nd de mișcările oficiale ale aurului. Mișcările speculative din 1972 si 1973 au coms la o nouă depreciere a dolarului, în februarie 1973, asfel uncia de au crescând de. 385 ta 42,228, Cu tat aces, penca a peria fap ce a determin î marie 1973, tua libra princiar manele 15. 1973 până n prezent Deg obignim sine refer, inespin e 1973 tassel reir d ch ca a sitem al fot liber, independents genealizate, tots, acesta este un prods determinat ura de fonele peti de cerere și ofetă Sistemul, ga eum operează est destris mai bine de cxmesia “fiare comrelată” sau-fotre administrată”, în cadrul căreia bancile centrale intersin din timp în imp în tă obieri unei ae de sehim dorit, diete de cea cae ae ti tos ofeié de cerere și de tert, Acct lotr contoate mse aplică însă tunuror io i ‘utoror monedelu, Sre‘exemplo, dolarul american re o facta Hider, în timp se at ări alea să-și rena menetele ‘Tao valoare fixă față de un coș de valute. Un astfel de cog este și cel reprezenat de DST, moneda în care ese consis rezerva international a FMI Totodată remareă și o at racit aceea e alege ele intermedia între tare liberă i cursul fix. În aces caz, rata de schimb este menținută fixă o perioadă de timp. după care este aptă la intervale zegulste în scopul puneri de acord eu presiunea excritaté de cerere și ofera 1.6, Decizia cu privire la alegerea sistemelui ratei de schimb “Toate monedele își fivează rata de schimb in rapor cu o altă monedă cheie, să zicem, dolarul american, și apoi, pornind de la aceasta, se pozitioneazi faă de monedele oricărei ale sr, Sub as de aranjameni fiecare ră rebuie să urmbreasc e atenție politica moneură 2 ăi emitene a monedei chec alse in scopul de a menține aceeași rat a intai și, pin aceasta, să păsreze ata de schimb fi Sistemul ratelor de schimb flexbile sa foam apare când rata de schimb cate determinată de ite orele pice, în speță cererea și ofera. Dacă cererea pentr o monedă crete în raport cu oferta, moneda e va aprecia, în inp es monedele in cazul cărora cartita foizsta depășește caitata cru se deprciaă. 7 Economist ms sant of de coca per în legit cu atace si deravaniăele simemului flotirii libere față de cei al ratelor fixe. Spre exemplu. unii dintre 5. ecul unde se face plata — lau unde se ohne plata din pane raul ian ez de reir la lt ete oul incre y’s insta ite ete cae Gea oc litt si legislatia aplicată in caz’Ze litigiu. 6, beneficiari ~ poana căreia su fa ordinal căra urmează Să se pliteased sume sat N în tau bi pot i desemnați mai ul beneeir cumulativ sau mention în mod tema și aunei oricare dnt ei pote exereta dept asupra cmbii. Beneficiar poate fi înagi răginrul combi. Când în ext ste menieată clauza „nu a ordin beneficiarul nu poate transmite cambia prin gir. ci prin cesiune și e intocmeste un act suplimentar. „7 7. data și locul emiterii cambici – trebuie să cuprindă fntotdeauna ziua, tuna gi anul citer, Data ebuie să fie unică, certă și posibila. Datele imposibile sau car se al în coraradieție cu seadentaatrage după sine nulitatea cambici, Dacă nu e recut locul emiterii este considera: domiciu! răgătorului. Dacă nici acesta nu e recut pe cambie, aceasta este nulă. 8. seannătura emitentului trebuie si fe autograf si să cuprind numele și prenumele: sau Genumsirea fie care a emis cambia. În caza cambiilor în ab (are înseamnă că unei ambi i ipsește un anumit element din cele prezentate) rebuie să ținem cont să: = nu poate lps semnătura trăgătorului, – dacd la emitere cambia peate fi incompletă. pănă în momencal prezentări ta piată trebuie completată Omisiunea uner anumite elemente trebuie să fie făcută voluntar, Pena completarea cambiei trebuie să existe aurorizarea prealabilă din parea wigitorutui ca beneficiary} „completeze cambia in anumite condiții Să Clauza de „egarenie pentru acceptare” inserată de tragitor pe cami P5hibereazăi e posibilitatea de a 6 urm Ine de etnic nare fi oh as ez să accepte cambia. Cuza up iz ec ina en! sve peli eed gr inserată de trăgător pe cambie il autofiztazd pe tras să nu facă Acceptarea cambiet Ordinul de plaă dat de trăgător nu f obligă su nimic pe tras față de plată Acesta devine debitor cambial în momenta în care szeștă cambia Acceptarea este obligatorie pentru: ~ cambite plătbze la n er sau dint să calitate, – cambiile platile la vant temea de a vedere – când fost insets luca prezentări cembiei aeeepar, Cambia va fi pesăănata seceta tasolui în orice moment până la scan Accoptarea se serie née pe cambie cu mențiunea accepts și semnătura tesa apere pene ce ien a din sm. Abvalul reprezintă un st prin care o persoană garantează lata cambiei. Avalul este o zeroie care se dă pe faa cambiei și arunc este suficientă simpla semninură, sau pe spatele ambii când se serie „peiru aval” și se sempcază de către persoana care gsrantează suplimentar. valul poate i comercial, atunci cănd este dat de an agent economic, sa banca, Mune când este dat deo bane, Cambia poate circu prin gir sau andosire, dtrarea se poate face in msi multe Flu = pirplin~ sunt indicate toate efementete de ideiicare ale noului beneficiar; = gir fb —nu se precizează mumele noului beneficiar Prin andosare garantarea cami e mareste, pentru că fiecare girant răspunde solidar de neplata sumei la seadenys Vânzarea cambiei inainte de scadență se numește scontare; taxa de scon este taxa de 1 cars se pornește când se calculează dobinda comercială; taxa de reseont se obtine micsorind taxa de sconi ce a încasat de către banea intermediară, Prin scont se acordă un credit celui ce solicită credit care este garantat cu ajutorul instrumentu in cauză, În cazulneaceeptiri, la cadență beneficiarul se adresează atoritiorjuridioe cane cit ua document prin care se ceică refuza a plată prota a cab ide 0 ontenan de amortize emisă de int pudecoreaseă care pune bec capereze rept sura dap n caen ia de je. os Dacă se exc um gran penta o it potest ese po rea ji penta o aie de reges a cambie i Cambia poate cone clara „Br protest c perne eaceuare sau fet ieli suplimentare. ă act a ordin chel Bietul a ordin este un nstis prin cart o persoană denumită emitent se obliga să teacă alei peesoane sau n ordinul i Som de bani la o anumită cadeaă (emitea ~ wicker) so Elementele birui tin 1. demuniea e bit aor 2. promisune dé plată pur, iapa și necondiționată: 3. scadea e o dt ce, nică și priit atnei când nu e trecă e considerată Ta vedere, i] 4. otal unde se ice plata, une cin acest mu e specifica et considera locul unde s-a întocmi respectivul bile 25, numele și adresa beneficiarului: 6. daca tocul emit 7. semnătura emitentului autografi, Reglementarea juridică a bileelor la ordin sia cambiilor în România ae la bază Legea nr. 58/1934, modificată și actualizată prin Legea ne. 83/1994 si normele cadru ale BNR. 1r.6/1994 privind tranzacțiile făcute de societățile Bancare și cele alte societăți financiare gi de credit cu cambii și bilete a ordin cecul ecu este instrumentul de plată prin care trăgâtorul „titular al unui cont a bancă dă ordin necondiționat ca banca să plătească o anumită urmă de bani către un beneficiar din disponibil său în cort, Cecul este reprezentat de un formula tipizat Unitizares cecului este guvernată de Legea cecului din 1934. Parle implicare: 1+ ăgăloru ee cel car ortonă pla, (persoan fizică se juridic) 2- rasul este fatotdetna o bancă, fe că e banca la care trăgător ae deschis un cont fc că e una coresponden, “ 3 beaten -preoens frie sen ide it e gio avoeea căra se va faves . spete implicate: Si + ul banca ne plete irk mean ordin + presopuneexsena une ncleger Ture tigitr ș bancă pivină disponibili din care safe pats 2 – presupune existenfa unui disponibit Contul răgătoruli, Ceca ete nena patil a weir Blementele cecului: denumirea de ce; ordinul pur și sisiplu, necondiționat de a plăti: soma eu cite, er i moneda în car se va ace pata; Cc igienei ee ea 6. el i entre 4. numeledrace s rasul); 7… semnanura emitentului autograft Tipuri de cecuri: 1. după rodul în care este recur beneficiarul: – nominative – situație în care beneficiarul esto recut in mod expres și cecul se achită numai acestuia, sum transmise de obieci prin cesiune; – Ja putter ~ caz in care nu se menționează expres numele beneficiarului, cecul purân fi ncasat de orice persoană care îl deține, = 1a ordin – se menționează numele beneficiarului gi mențiunea lu ordin care dă repo acetuia ă iramsmită cecul atei persoane prin git. 2. după modul de încasare: = zur harate utilizate pentru pla într-un cont bancar a) beneficiarului (reprezintă cecuri de virament neputnd i plătite în numerar). Barazea poate apărea și în cazul cecului „documentar, atunci când trăgătorul condiționează plata de prezentarea anumitor documente la bancă. Bararca poate fi a. generală mu sunt menjiuni între ele 2 linii paralele și atunci banca nu poate plai decât unei binei sau unui client al său și poate circu prin andesare, a b. special atunci când se serie denumirea bincit unde se efectuează pia ~cecuri nebaraig-~si în cazul acestor cceur se poate plăti în numerar la Bhiseul băncii, sa în cont ră nic o reste : < Exempla de cec special ~ cecul certificat este cecul care poartă in ei specificarea expresă a existenfei provizionului la banca tas we Cecul de călători cs care Ga imature Ec ms de tnei și vâna linia penru a nesn og de Hidan, pets înlocui asl in deplasările în srt, Poe eet tp deco se sigură pin sem, Meccan pp prin ads. Mecanismul pine este ied in uncie de tipu de ees anume: ~ ceri arin e beneficiar de: e lator scare poar numele e ceri emana; N ~ chet trase de bine asupra altor bine! denumite eseuri bancare: = Sieve de călătorie. Mecanismul plății prin cecuri personale Mecanismul cecului personal presupune câteva etape i anume: =... titularul unui cont ln o bancă aflat în situația de a face o plată completează fla de cec cu suma și numele beneficierului, — cecul este transmis direct beneficiarului de către wigator, beneficiarul nat în, posesia filet de ce se prezintă Ia șhișeul binci spre încasarea acestuia: ~ banen beneficial execută plata prin preluarea Ale de ece și emiteres aia Dinei ase cae dia conul ingore i acts Daci pte valoarea cecului În a acest operațiuni bea beneficial face plata ce a “Mecanismul plății prin cecuri de călătorie beneficiarul unui cec de călătorie achită băncii suma corespunzătoare și poate cere pla oricărei Banci din lume care cumpara astfel de escuri. Băncile care cumpără cecuri de căttorie le achită imediat și și recuperează bani remind cecuri bânei care le-a en Achiziționarea unui cec de călătorie se poate face in două moduri: RM emca e ao an enma + prin constituirea unui cont a banca comercial care vinde eéct care e uiliza în ea acai cel dn AM SNL Ta A ad. an helwit si fie decontae dn contul respectiv, acest fină i puri de dobândi). + Cardul - ananas aaa on a oct „de anumite sume, urmând o anumită procedură. N (ar foe ne cece viză 2: Sonieionats din material plastic cu dimensiuni standardize. Acesta evprinde uemitosrele mențiuni: =. denumirea și siglabincii emitente; holograma cere jeilectă autenticitateas număr cag; mumebeposeserul orz ~ daria ce valabitae; - Și seimmătura trăgător: î sfera de aplicabilitate. “Ca instrument de: mernatjona, cardul se individualizează prin anumite avantaje: ~ elimina utilizarea numerarului, fapt ce atrage după sine eliminarea iseurilor de fut sau pierdere; implică operaile client: = reduce perioada de desfășurare a decontitilor, -. oteă posibliazea dea obține lini de credit dela banc șa, Promowvarea i șobulizare plăilr prin carduri se eaizează prin anumite organizați cam ‘sunt Visa Intemational, Eurupax International, American Express Master Card International. Certificatul de depozit Certificatul de depozit este o variantă a cecului care const în eliberarea de eăsre o bancă, pc un formular special, a nui document prin care se dovedește depunerea de căre titular a unei sume în bancă, pe o perioadă de timp, cu o anumită dobândă. Certfical de depozit poate i exprimat în valută și poate fi transferabil prin andosare și negocieri ca celelate tiluri de credit, Cononameatul a Conosumenul ese un il de cred, comenta, reprezentativ, eda într-o form Lip cae se uilizează în transportul marim, El ceri încărcarea mării pe Vas, obligatia de a transporta în conde sil și de a preda inten mumii pot beneficiar ‘Conosamentul atestă posesiunea mărfii și oferă posibilitatea negocierii ei și punerea în aa său andosare sau, în Sins, vinzarea e. Prin negnfera'conosamentslti se transmite cs propre fice a bene nări degret Warrant-ul este un tu de credit. comercial, libera de un depozit depunătoralui unei mări. Se compune dintr recipisă cere constituie tit de proprietate asupra mă aman-ul propriu-zis care cireulă prin andosare ca tun efect de comert. N 24. Eurovalutele urovafuidlereprezinta depuneri în value în conturi la bănci comereiale din afara ării cmitena. Inada eurvaluelor o pondere mare ete dain de erodat (ali SUA) depuș.la bănci comerciale din afara SUA care se utilizează în operațiuni de credit pe termen scurt sau mediu pe o piață paralelă decât cea oficială, „2. Operațile cu eurovalute se caracterizează prinr-o liberate mai mare întrucă nu întră în totalitate sub incidența prevederilr legale din țara emitent și nici sub incidenga celor din gara în care se păstrează eurovalutele. Întrucât pe europieye nu există autorități de reglementare s ratei dobânzii, iar băncile nu utilizează dobinsi administrate, ratele dobinzii la curovalute sunt determinate de competăie. Operaile de mobilizare si de distibuire pe termen scurt și megiu a resurselor în eurovalute de pe piața eurovalutară se realizează prin intermediul bincilor comereiale din străinătate denumite eurobanci Câteva caracterstci ale curobânei + curobineile nu sunt obligate să mențină rezerve pentru acuperirea pasivelor depozitate: ~ _exrobineile sunt supuse mai puțin reglementărilor: = curobaneite nu sum obligate să respecte niveluri mame ale dobânzii e guvera sau de cartel - -- eurobânile pot utiliza mat avantajos nivelul mai redus ai îinpezitelor din =... competăja mai inensa de pe aceste piețe obligă curohăoile să rețină costul total scăzut: . riscurile sunt mai mari pe piețele eurovalutare:< * Rese de fomare a deporte ia eval sir uso = impramtnde la Binet din ara de gin a altei conracate de inci și societăți comerciale din străinătate: =. depnci inva e perete în te omer d sunt, datorită deficitului balante de pls © lisponibilititi în vâlură transferate de băncile comerciale din unele țări către filialele din străinătate: ws > copiaza Da pa ait i a a cones din seas plein nv e taler ene ale orion mancare fe Ja băncile comercial din străinătate. ” Ral obi depun si ma mac dt cle de pe pele ine deste mini ame depen iar tod cotei ipo plas nn debit ma ridicate ca urmare a costurilor regieenenrate reduse, a posibilităților de acordare spre împrumut a un pre ma mare dn fn dep fag că mu sm eee de Capitolul 3 C rsul valutar și rolul său în relaile financiar — vatutare internaționale iure economics intitle că e ee comer intraional ce marti, î comer ivi sn n investi itemaioale sat capia în ahi, ft ce presume (Caen ania precio oor vlc ane manea să ăi ezeda i e. fl spus. cursul valutar este prețul unei valute exprimate în alti valută sau prețul la care qupoined majora se shin cu th monedă, Ace somal camee urs de shins wii ana unei, Dacă este exprimat procentua,cursl de schimb capătă denumirea de păr stim unul piețe et cursul practicat efectiv pe piață a un moment dt Când variază î raport cerere și ofer de pe piață, curs pieței se umest cote, Acetat Ori pin același raport al cursului valuta, puténd fi o coute directă (incert), când se arid sur viabil, în moneda national, ce se cere pentru cumpărarea unei unități monetar stctine, sau cozaie indirectă (certa) în cazul invers = Cotarea directă Cainrenindicects i dota aerian = 3053 [lied ein “126 Golan TTied sterlină = 1,17 Euro 3 ira sterting = „1,14 fran elveteni În majoritatea star lumii, inclusiv in România, se utilizează metoda cotării directe. Dost în ceva ări se preci retoda cot indirecte a monedei naționale, Cotează indirect ia sterling „ Ne Fi dolarul ausralig, în Vrtutea une radii istorice, În afara metodei de cotare directă și sn limes juriu cn acne e deaerbă ra „Cusa te increderea on Dag dea ar une adanca n ifuepea carii e imburir îne, ra moda sea, pot fi stimulare exporturile, pot fi diminuare importurile, se poste modifica echilbral valuta în content neo de oll eonomich apie am moment a Cn var se pate eemina pond dea puede cump ane monede Pe) cae se poten la ptr de capre ei meade Pe). Din cet aor recut umăr ate „naționale (Mn) pentra o unitate de monedă străină Ms. Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile și senvicile ferite și de nivelul prejutilor.Partarea puterii de cumpărare rfleeté bunurile și serviciile ce se pot achiziționa cu unite monatare din două tii 3-1. Tipologia cursului valutar Tipurile de cursuri valutare sunt variate, dar le putem clasifica după mecanismul form lor: 2) ups erei tab cursurile vlatare sunt e trei tpar: SE = cursuri valutare five care au furctonat pate 1971 și presiunea Soar stere cursului de pis față de paritatea monetară (21%): at + cursuri valutare relativ stable, ce au funcționat după Acord Smithsonian dia 1971, prin care maya de Mucrware a crescut la 12.25% x = cursuri valutare flotante, care sunt practicee de majoritatea statelor lumii, ca deosebire de țările ca monede liber utilizabile sau având contedibilitate deplină, ) După criteriul sferei de formare și utilizare, eursul valutar se împarte curs valutar oficial, intlnitin special i rile cu value neconvertile dac gin unele acorduri bilaterale de comerț si plăți; BS curs valutar interbancar, crese formează in negocorea tranzacilor valuta; = curs valutar bursier, Sa ke formează In burscle Valutar acolo unde acestea fenctioneazs (Paris, New York, Tod te) și care fungionează paralel cu tanzacile valtare intsbuncare pentr o peroadăjcartă de imp (1-2 or) = mări casdgre schimb valutar care e vizează in operaianie de vânzare ~ cumpărare, ind practică tranzacții reale cuperozne fizice: SOON pi Ei pă a e schimbut vad interise ofl sa cursul “fica” na es reli 2) După criteriul sensului tranzacfilor valutare, există cursul valutar de cumpărare și curgul Yelutar de vânzare În practi cursul vautr de vinzare este mai mare decâ cel de ări. ei into graul ipac ce mele ce orga nrc i a nu coin, 4) Dapă criteria timpului de ializare a tranzactii,curel de schimb poate fi: =. cars valutar a vedere (spo teens de nare a tanacti ind d 48 e oe de la monnetu neg acest; = curs valuta îs termen forward, cind termenul e Analiza a treat ot în it nr bună, oud. până fa 2 un, ©) Dupa = cursul valutar bazat pe cotarea directă (incertă). care reprezinti cea mai utiliza riul metodei de cotare a valutei, cursul valutarimbracd tei forme: metodă prin care monedele străine sunt cotte în moneda națională; – cursul valutar bazat pe cotarea indirectă (certă): – cursul valutar bazat pe cotarea încrucișatăeross rate), 32. Feats corale atare . x Prea crstr veered omar pr de chin al eh Ste pepe valutară în functie de cererea si oferta de valuta gi de alți factori economici, monstari gi financiari. Flotarea poate i de mai multe puri: oo =. Moare par ete staan cr cr vu e iin fine de cere i fe. pei, ad nieve art monet y fara impur = apa încar în care re sch alui de e pa e toacă rm interven ari monese, respect a ăi cen: = Motareconcertată apare in situaiajaltare unele ări se angajează ca între monedele or să mențină anumite aranjamente monetare, iai concret anumite marie de fluctuate, iar in comparație cu alte state cursul se formează liber pe piață: = notare neconcertată ~ Se păcăuce în cazul în cre cursul unei valute în rapor cu altă valută se formează pe piața vata, Trebuie să ne aminti apt că flotarea favorizează chitibrarea spontană a lanț de plăți, ee ta Ap tiv A aa a a Ii E RAR intervină pe piață pereri mentinerea cursului de schimb. descurajează investiție speculative și ajută în generala aivtară economiei nationale în funcție de înfvcaele factorilor economici, monetar și aceasta Mare a cursului valuta are și unele implicați nopativeasupra economic Ung ae cele mul grave sm cl gt e ine pe care aceast e ose ave aura apf dintre export not i produci inter precum 3 de ampliiatea scria din comets) itemațonal. în vederea limita acestor efecte negative s-au căutat 5 se caută permanent soluții ‘Ase cum am menționat deja, unii economist au susținut revenirea la paritatea aur, alti su propus o flotare conirlată pe baza umor indicatori macroeconomici care să coordoneze politice economie cu cea valutară. De asemenea. s-a propus instituirea unor zone obiectiv, un hibrid de cursuri în care se îmbină loturi ae cursurilor fixe cu cele ale cursurilor flotante. Aceste zone țintă pot fi modificate ca urmarea impactului factorilor economic financiari, aceite del marele de variație ale cursului find corectate pin intermediul instrumentelor de pofiticd monetar. Sustnitori soției zonelor obiectiv consideră că volailitea cursului de sehimă pe termen seat se deosebese de deregare, statin care cursul de schimb se abate de la nivelul de echilibru pe terme tung. Zonele obicetiv se pot aplica în varianta dură saw ,moale”. în funie de mărime. frecvență si grad’ nivel de intervene. 3.3. Factorii care influențează cursul valutar e factori care niluențează acest raport de schimb, 2 Unul ine eimai impor cor ce wine Spa uri var ee report dine en ofr d val, Ceea de altă ded de vabarea ieri de senvieile internațienale, de nivelul dobânzilor. de ieșirile de capitaluri și volumul creditelor. Oferta de valută este, a rândul ei, este determinată de sefi de factori printre care putem enumera: exportul de mărturi, încasările ot te din serviciile intemăționale, rambursările de eredite, dobânzile practicate i inrările de capital; 8. Unal facorexrem de import et reprez de înueța pe care oare sitwaia balanței de plăți. Î cazul în care o ară pevints o tala de plăți deficitară, economia este caz ca ‘nu este capabilă să producă alte hunut și servicii necesare acoperirii sumelor în moneda rațională existente în străinătate. Acest pt atrage după sine vânzarea sumelor pe piața valutar i, implicit, o ofertă mai mare decât cere și balanța de plăți est excedentară. ccrerea de valută este mai mare dece ofera si moneda se x Situație ce conduce Ia deprecierea monedei. Dacă situatia este inversă spreciaz Sigur că, având in vedere existența acestei relații dintre cursul valutar și balanța de plăți, ea poate fi til tă cu succes ca o părehie de corectare a anuznizor situații. Astfel, deprecierea valutei va timp ce aprecierea valutei va conduce fa