Andreea Ilisoi. Consiliere [603212]

MODEL ÂND O
INIMĂ DE COPIL
-proiect de educație și consiliere a părinților –
„Învață pe copil calea pe care trebuie s -o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea ”.
(Proverbe 22 : 6)

Student: [anonimizat], grupa II

Model ând o inimă de copil

Proiect de educ ație și consiliere a părinților

I. TITLUL PROIECTULUI : Model ând o inimă de copil
II. DEFINIREA PROBLEMELOR
Consilierea părinților în vederea eficientizării comunicării părinte -copil și a utilizării
metodelor de disciplinare pozitivă.
III. DESCRIE REA PROBLEMELOR
Fiecare adult poate deveni pă rinte, la un moment dat, dar acest lucru nu îl face în mod
automat un părinte competent . Unii părinți ar prefera să aibă copii ce cr esc de la sine, precum
plantele care au nevoie de apă, hrană, soare și apoi su nt lăsate în pace. Relația dintre un părinte și
un copil în dezvoltare , este o relație cu multe nevoi . Pe lângă nevoile de bază , un copil simte
nevoia de a fi iubit și a iubi. O mare parte din arhitectura c reierulu i se formează în primii trei ani
de viață, d ar acest proces nu se închei e odată cu împlinirea vârstei de 3 ani , fapt ce implică o
mare responsabilitate din partea familiei pentru dezvoltarea ulterioară a copilului . Cercetă rile
arată că n eglijarea severă a copiilor reprezin tă o amenințare asupra sănătă ții acestora , la fel ca
abuzul fizic – sau poate mai mare.
Omul adult este rezultatul moșten irii genetice, al educației primite, al mediului familial și
social din care provine. Stilul parental al familiei de origine se va transpune, în mod involuntar,
în creșterea propriului copil. Fiecare adult responsabil își dorește să crească un copil autonom cu
o dezvoltarea armonioasă din punct de vedere fizic, psihic și social , și care să ia cele mai bune
decizii în viață. Prin educație , părinții au posibilitatea să învețe despre stabilirea unei relații
sănătoase cu propriul copil și disciplinar ea copilului prin metodele adecvate ce favorizează
cooperarea copilului.

IV. IDENTIFICAREA POSIBILILOR FACTORI DE FORMARE ȘI DEZVOLTARE A
PROBLEMEI
Printre factorii care gene rează astfel de probleme se numără:
-stiluri parentale deviante ;
-stresul familial
-un mediu familial disfuncțional (unul/ ambii părinți plecați în străinătate, violența în familie,
părinți divorțați)
-lipsa regulilor sau nerespec tarea acestora de către pări nți și copii;
-neimplicarea părinților în educația și creșterea copiilor;
-comunicarea defectuoasă între membrii familiei;
-un nivel foarte scăzut al educației părinților;
-lipsa timpului petrecut împreună cu familia și copilul;
-lipsa afecțiunii din cad rul familiei.

V. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE MENȚINERE ȘI DE ACTIVARE A
PROBLEMEI
Dintre factorii ce determină și mențin problema amintim:
– violența fizică sau verbală din familie ;
-utilizarea etichetelor și a criticilor în comunicarea cu copilul;
-folosirea umorului și sarcasmului la adresa copilului;
-neglijarea îndatoririlor părintești față de copil;
-așteptările nerealiste ale părinților din parte copiilor;
-părinții își ocupă majoritatea timpului la locul de muncă, nemaiavând timp pentru familie.

Model ând o inimă de copil

VI. PLANUL DE INTERVENȚIE
a) Obiectiv de lungă durată : dezvoltarea unei comunicări eficiente în relația părinte -copil ,
prin formarea unor noi abilități de gestionare a conflictelor
b) Obiective specifice:
O1.să-și formeze abilitățile de comunicare cu participanți i la activitate;
O2.să identifice caracteristicile stilurilor parentale;
O3.să identifice particularitățile de dezvoltare ale copilului, în raport cu vârsta acestuia;
04.să descrie tehnicile de disciplinare pozitivă și efectele acestora ;
O5.să dea exemple de activități ludice pentru petrecerea timpului cu copiii;
O6.să numească situațiile în care copilul învață prin imitare;
O7.să precizeze aspectele ce pot fi îmbunătățite în relația cu propriul copil.
c) Strategiile de intervenție:
Se desfășoară 5 activităț i în care părinții vor avea posibilitatea să interacționeze și să
învețe despre cum pot crește copii eficienți, într -o manieră dinamică și interactivă. Programul
are o durata de 5 săptămâni (1 activitate – 1,5 h/ săptămână) și se adresează părinților care a u
elevi în clasa pregătitoare.

ACTIVITATEA 1. SĂ NE CUNOAȘTEM! STILURILE PARENTALE
Obiective:
O1.să -și formeze abilitățile de comunicare cu participanții la activitate;
O2.să identifice caracteristicile stilurilor parentale;
a) Introducere:
-Prezentarea pr ogramului și a temelor ce vor fi abordate : sunt prezentate titlul și
scopul proiectului de consiliere precum și temele ce vor fi abordate la fiecare înt âlnire,
formatul și du rata întâln irilor.

-Stabilirea regulilo r: sunt stabilite regulile ce vor f i respec tate pe durata derulării
programului : punctualitate, respectarea opiniilor participanților, evitarea criticilor
negative la adresa cuiva, respec tarea confidențialității, oferirea posibilității tuturor
cursanților de a se exprima.
-Activități de intercunoașt ere: Fiecare cursant își va scrie numele pe un ecuson ce îl va
purta pe toată durata întâlnirilor, pentru a facilita procesul de intercunoaștere. Spargerea
gheții se va realiza printr -un joc ( Puzzle) , unde toți participanții vor primi câte o piesă de
puzzl e pe care vor nota: un lucru pe care îl fac foarte bine în rolul de părinte, ce aștept ări
au din parte c opilului lor și ce așteptări au de la aces t proiect. Fiecare participant așează
piesa de puzzle pentru a forma un panou (anexa 1) ce va fi afișat pe to ată durata
întâlnirilor.
b) Desfășurarea activității:
Părinții primesc un chestionar pentru identificarea stilului parental. Sunt prezentate
stilurile parentale și implicațiile acestora asupra dezvoltării copiilor , prin intermediul unei
prezentări ppt.
Părinții discut ă în grupe de câte 3 -4 persoane despre impactul stilurilor parentale asupr a
dezvoltării copiilor, vor identifica pun ctele tari și punctele slabe ale fiecărui stil parental
precum și strategii de intervenție și ameliorative. După discuția în gru p, fiecare echipă va
prezenta rezultatele ce vor fi consemnate pe o foaie de flipchart.
c) Încheierea activității:
Pentru a fixa mai bine cunoștințele părinții vor evidenția informațiile acumulate printr -o
situaț ie practică: copilul ( moderatorul ) a luat o n otă mică l a școală și vine plângând acasă . 4
voluntari vor prezenta modul în care soluționează această problemă d in perspectiva
părintelui: autoritar, permisiv, competent și neglijent.
Părinții notează pe un post -it un lucru pe care l -au învățat în cadr ul întâlnirii, apoi îl
lipesc pe un panou ce va fi completat pe parcursul înt âlnirilor.

Model ând o inimă de copil

ACTIVITATEA 2. CARACTERIZAREA DINMICĂ A COPILULUI DE VÂRSTĂ
ȘCOLARĂ MICĂ
Obiective:
O3.să identifice particularitățile de dezvoltare ale copilului, în raport cu vârst a acestuia;
a) Introducere:
Are loc o scurtă trecere în revistă a aspectelor discutate în cadrul întâlnirii anterioare.
Părinții vizionează un videoclip despre influența asupra dezvoltării copiilor : What is the most
important influence on child development | Tom Weisner | TEDxUCLA
(https://www.youtube.com/watch?v=gIZ8PkLMMUo ). În urma vizionării videoclipulu i,
participanții se împa rt în grupe de câte 4 persoane ș i dezbat întrebările pe care le primesc pe un
bilețel , iar l a final vor prezenta concluziile .
b) Desfășurarea a ctivităț ii:
Prin intermediul unei prezentări ppt sunt desc rise reperele dezvoltării copiilor de 7-8 ani
(cu exemple) :
1. Câmpul psihocomportamenta l:
-sistem ul acțiunilor totale (orientare, echilibru)
-sistemul cognitiv -aptitudin al (percepția, atenția, memoria , gândirea, imaginația,
limbajul )
-sistemul motivațional -afectiv (trebuințele, interesele)
-eul și lumea copii lor (conștiința de sine, conștiința de alți i, atitudinea față de norme și
valori)
2. Câmpul sociofamilial :
-condiți i materiale
-atmosfera
3. Câmpul biologic:
-sistemul dezvoltării (înălțimea, motric itatea, masa corporală, analizatorii)

-regimul ziln ic (somnul, alimentația, activitățile rec reative)
Părinții primesc informațiile prezentate sub forma unui suport de curs pentru a fi recitite
acasă . Tema pentru acasă este comp letarea unei fișă care vizează caracterizarea dinamică a
propriului copil. Acest lucru îi determină pe părinți la o observare mai atentă a copilului.
c) Încheierea activității:
Părinții vor nota pe un post -it 3 puncte tari ale copilului, 2 lucruri ce pot fi îmbunătățite și o
idee pe care o rețin din cadrul întâlnirii, apoi îl lipesc pe panoul special destinat.

ACTIVITATEA 3. DISCIPLIN AREA POZITIVĂ A COPILULUI

Obiective:
04.să descrie tehnicile de disciplinare pozitivă și efectele acestora;
a) Introducere:
Are loc o scurtă trecere în revistă a aspectelo r discutate în cadrul întâlnirilor anterioare.
Părinții vor menționa câte un aspect pe ca re îl apreciază la copilul lor ( ce va fi lipit pe un panou
cu o față zâmbitoare ) și un aspect pe care doresc să îl schim be în comportamentul copilului ( ce
va fi lipit pe un panou cu o față tristă ).
b) Desfășurarea activităț ii:
-activitate în perechi: Colectivul de părinți este împărțit, în mod aleatoriu, în perechi. Este
prezentată o situație conflictuală și câteva in strucțiuni ce trebuie respectate (pentru fiecare
membru al echipei ) (Anexa 3). Unul d intre membrii va juca rolul părintelui , iar celălalt al
copilului. Este urmărită capacitatea de negociere și soluționare a conflictului de căt re părinte. La
final sunt discutate aspectele pozitive ș i ceea ce ar trebui îmbunătățit, pentru fiecare situație
prezentată.
Părinții prime sc câte un bilețel care descrie o situație conflictuală, iar ei trebuie să
precizeze modul în care acționau părinții lor în acele situații . Ex: „atunci când eu…….părinții

Model ând o inimă de copil

mei…….. ”. Părinții vor discuta în echipe de câte 3 persoane despre metodele de disciplinare
folosite de părinții lor și metodele pe care ei le folosesc pentru disciplinarea propriilor copii. Sunt
prezentate cons ecințele metodelor de disciplinare negativă , precum și care sunt metodele de
disciplinare pozitivă, modul de aplicare și efectele acestora asupra comportamentului copiilor.
-activitate pe echipe : părinții, în echipe de câte 3 -4 persoane trebuie să găsească
modalități de disciplinare pozitivă pentru cazurile prezentate pe bilet ul primit (Anexa 4). După
găsirea soluțiilor le prezintă colectivului și discută fiecare abo rdare pe ca re au propus -o.
c) Încheierea activității: părinții notează pe post -it o tehnică învățată în cadrul activității și
pe ca re o vor folosi în disciplinarea copilului .

ACTIVITATEA 4. INVESTIREA TIMPULUI PRIN JOC

Obiective:
O5.să dea exemple de act ivități ludice pentru petrecerea timpului cu copiii;
O7.să precizeze aspectele ce pot fi îmbunătățit e în relația cu propriul copil.
a) Introducere:
Activitatea de spargere a gheții va presupune un joc pe echipe de 3-4 persoane . Fiecare
echipă primește :

 20 de bucăți de spaghete
 1 metru de sfoară
 1 metru de bandă adezivă
 o bezea
Fiecare echipă are la dispoziție 1 5 de minute pentru a construi cel mai înalt turn, care în
final, va susține o bezea în vârf .

La finalul activității se va iniția o discuție care va viza identificarea emoțiilor resimțite în
timpul activității, percepția pă rinților asupra actvităților ludice și de echipă, disponibilitatea
acestora de a se i mplica în activități le de joc.
b) Desfășurarea activităț ii:
Li se propune părinților o incursiune în cop ilărie pentru a descoperi care sunt jocurile ce
le-au animat primii ani din viață . Părinții notează pe bilețele vezi jocurile apoi le lipesc pe
diagrama venn (Anexa 5). Pe bilețele albastre , părinții vor nota jocurile care sunt prezente în
viața copiilor lor. Se face o comparație între jocurile din copilăria părinților și jocurile
propriilor copii. Se identifica jocurile comune și diferențele precum și factorii care au
determinat asemănările și deosebirile înt re jocurile copi lăriei .
Sunt precizate într -o manieră accesibilă și atractivă, beneficiile activităților ludice
(activitățile în aer liber, jocurile de grup, jocul nestructurat) asupra dezvoltăr ii copiilor și
menține rii unui climat familial armonios .
Este prezentată aplicaț ia YOUR HOUR care conto rizează cât timp au fost ut ilizate
dispozitivele elect ronice (telefon, tabletă) într-o zi/ săptămână/ lună , precum și ce perioadă de
timp a fost utilizată fieca re aplicație.
c) Încheierea activității:
Părinții notează pe un post -it impresii despre activitate. Tema pentru acasă a părinților
este să desfășoare cel puțin 3 activ ități ludice , împ reună cu copii/ familia , până la următoarea
întâlnire și să înlocuiască utilizarea dispozitivelor electronice cu activități în familie sau în
aer liber.

Model ând o inimă de copil

ACTIVITATEA 5. ÎNVĂȚAREA PRIN IMITARE

Obiective:
O6.să numească situațiile în care copilul învață prin imitare;
O7.să precizeze aspectele ce pot fi îmbunătățit e în relația cu propriul copil.
a) Introducere:
Activitatea va începe printr -un joc de spargere a gheții – OGLINDA , unde participanții se
împart în pe rechi. Pe rând, unul dintre parteneri va face niște g esturi, iar celălalt va trebui să -l
imite în oglindă. Are loc o discuție d espre rolul modelator al părinților în educația copiilor și
despre puterea exemplului persona l. Se vizionează un videoclip despre impactul
comportam entului părintelui asupra comportamentulu i copilului .
(https://www.youtube.com/watch?v=5JrtpCM4yMM )
b) Desfășurarea activităț ii:
Este prezentată î nvățarea din perspectiva social – cognitivă propusă de Albert Bandura. Se
vizionează un videoclip cu experimentul PĂPUȘA BOBO , prin care Bandura demonstrează
faptul că învățarea comportamentelor, la copii, se face prin imitarea comportamentelor celor
din jur. (https://www.youtube.com/watch?v=xfG55uY2NSU )
Părinții vor rezolva o aplicație practică, prin intermediul căreia vor identifica
comportamentele proprii ce s unt imitate de propriul c opil (Anexa 6 ). Se discută strategiile de
intervenție î n cazul comportamentelor indezirabile. Se insistă asupra r olului modelator al
părinților și se precizează caracteristicile care influențează procesul de modelare .
Sunt reamintite aspectele esențiale prezentate în cadrul programului de consiliere .
Evaluarea se realizează prin intermediul unui joc în care părinții extrag câte un cartonaș care
conține o sarcină/ o situație practică ce trebuie rezolvată. Pe rând, fiecare părinte va prezenta
soluțiile pent ru sarcina de pe cartonaș, astfel încât fiecare părinte are posibilitatea să
vorbească.

c) Încheierea activității:
Participanții la curs sunt îndemnați să recitească gândurile scrise pe post -it-uri, l a finalul
fiecărei întâlniri din cadrul programului de co nsiliere. Părinții vor răspunde la câteva întrebări
privin d evaluarea cursului (Anexa 7 ). Părinții sunt încurajați să păstreze legătura între ei și să
organizeze activități care să reunească părinții și copiii în diverse contexte sau ocazii.

VII. EVALUARE A INTERVENȚIEI
Evaluarea proiectului se va realiza prin:
– Analiza chestionarelor completate de părinți (Anexa 7 );
– Discuții cu părinții/ elevii referitor la schimbările care au intervenit;
– Analiza fișelor de observare a comportamentelor elevilor (completate de către profesor)
înainte ș i după desfășurarea proiectului (Anexa 8)

VIII. BIBLIOGRAFIE
Badea, E., & Mânzat, I. (1997). Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului (de la 3 la
17/18 ani) cu aplicație la fișa școlară . Editura Tehnică.
Marici, M. (2017). 81,5 practici parentale, fără agresivitate, pentru un copil rezilient! București:
Editura Didactică și Pedagogică.
Marici, M. (2017). Iubește -mă! Bucuresti: Editura Didactică și Pedagogică București.
Miller, J. G., & Miller, K. G. (2013). Cum să formezi caracterul copiilor . Polirom.
https://developingchild.harvard.edu/resources/8 -things -remember -child -development/

https://www.youtube.com/watch?v=5JrtpCM4yMM

Model ând o inimă de copil

ANEXA 1

Model ând o inimă de copil

ANEXA 2
Chestionarul privind stilul parental (Robinson, mandelco, Olsen & Hart,1995 )

CHESTIONAR PRIVIND STILUL PARENTAL
Toate răspunsurile sunt anonime și vor fi doar identificate după numărul de
identificare pe care îl introduceți la începutul acestui chestionar. Chestionarul conține o listă de
comportamente pe care părinții le manifestă atunci când interacționează cu copiii lor.
Întrebările sunt destinate să măsoare cât de des se manifestă anumite comportamentefață de copil
(copii). Manifest acest comportament:
1 = Niciodată
2 = Rar
3 = Cam jumătate din timp
4 = Foarte des
5 = Întotdeau na
6 = Nu e aplicabil – copilul e prea mic să vorbească

___ 1. Îmi încurajez copilul să vorbească despre problemele pe care le are.
___ 2. Îmi îndrum copilul prin pedeapsă mai mult decât prin argumente
___ 3. Cunosc numele prietenilor copiilor mei.
___ 4. Îmi este greu să îmi disciplinez copilul.
___ 5. Îmi laud copilul atunci când e cuminte.
___ 6. Îmi plesnesc copilul atunci când e neascultător.
___ 7. Glumesc și mă joc cu copilul meu.
___ 8. Mă rețin să îl critic chiar dacă copilul acționează co ntrar dorințelor mele.
___ 9. Îmi arăt compasiunea când copilul este jignit sau frustrat.
___ 10. Îl pedepsesc privându -l de privilegii fără a -i oferi vreo explicație.
___ 11. Îmi răsfăț copilul.
___ 12. Îi ofer susținere și înțelegere atunci când e su părat.

Model ând o inimă de copil

___ 13. Strig la copil atunci când nu se comportă cum trebuie.
___ 14. Sunt lejer și relaxat cu copilul meu.
___ 15. Îi permit copilului să îi deranjeze pe alții.
___ 16. Îi spun copilului ce așteptări am de la purtarea lui înainte de a se im plica înactivitate.
___ 17. Îl cicălesc și îl critic pentru a -și îmbunătăți comportamentul.
___ 18. Am răbdare cu copilul meu.
___ 19. Îmi bruschez copilul când nu e ascultător.
___ 20. Stabilesc pedepse pentru copilul meu dar nu le pun în practică.
___ 21. Sunt receptiv la sentimentele și nevoile copilului.
___ 22. Îi permit copilului să se implice în regulile familiei.
___ 23. Mă cert cu copilul meu.
___ 24. Am încredere în abilitățile mele ca părinte.
___ 25. Îi explic copilului de ce regulile t rebuie respectate.
___ 26. Par a fi preocupat mai mult de propriile mele sentimente decât de cele alecopilului.
___ 27. Îi spun copilului că apreciez ceea ce încearcă să facă sau ceea ce realizează.
___ 28. Îmi pedepsesc copilul trimițându -l undeva unde să stea singur fără nici oexplicație.
___ 29. Îl ajut pe copil să înțeleagă impactul pe care îl are comportamentul luiîncurajându -l să
vorbească despre consecințele propriilor acțiuni.
___ 30. Îmi e teamă că disciplinându -mi copilul pentru că se poartă urât îl va face peacesta să nu
mă mai placă.
___ 31. Iau în considerare dorințele copilului înainte de a-i cere să facă ceva.
___ 32. Îmi vărs furia pe copil.
___ 33. Sunt la curent cu problemele și preocupările copilului la grădiniță.
___ 34. Îl ameni nț cu pedepse mai mult decât le aplic.
___ 35. Îmi exprim afecțiunea prin îmbrățișări, săruturi sau ținându -l în brațe.
___ 36. Îi ignor purtarea urâta.
___ 37. Folosesc pedeapsa fizică ca o modalitate de a-mi disciplina copilul.
___ 38. Duc până la ca păt metoda de disciplinare după ce copilul meu se poartă urât.

___ 39. Îi cer scuze atunci când greșesc ca și părinte.
___ 40. Îi spun copilului ce să facă
___ 41. Cedez atunci când copilul face gălăgie pentru ceva.
___ 42. Discut cu copilul și îi explic atunci când acesta se poartă urât.
___ 43. Îl plesnesc atunci când se poartă urât.
___ 44. Mă contrazic cu copilul meu.
___ 45. Îi permit copilului să îi întrerupă pe alții.
___ 46. Petrec timp tihnit și intim cu copilul meu.
___ 47. Când doi copii se ceartă, îi pun întâi la respect și apoi pun întrebări.
___ 48. Îmi încurajez copilul să se exprime liber atunci când nu e de acord cu mine.
___ 49. Îmi mituiesc copilul cu recompense pentru a fi ascultător.
___ 50. Îl cicălesc și îl critic atunci câ nd comportamenul lui nu e conform așteptărilor mele.
___ 51. Îi arăt copilului că îi repect opiniile încurajându -l să și le exprime.
___ 52. Impun reguli stricte, bine stabilite pentru copilul meu.
___ 53. Îi explic copilului despre ce simt atunci când un copil se poartă urât sau se poartă
frumos.
___ 54. Folosesc amenințările ca pedeapsa fără foarte multe explicații.
___ 55. Iau în considerare preferințele copilului meu atunci când facem planuri pentrufamilie.
___ 56. Când copilul meu întreabă de ce trebuie să se conformeze, Îi spun: pentru caașa am zis
eu sau eu sunt părintele tău și așa vreau să faci.
___ 57. Par nesigur vis -à-vis de cum aș putea rezolva purtarea urâtă a copilului.
___ 58. Îi explic ce consecințe are comportamentul lui.
___ 59. Î i pretind copilului să facă anumite lucruri.
___ 60. Îi canalizez purtarea urâtă spre activăți mai acceptabile.
___ 61. Îl bruschez/lovesc atunci când nu este ascultător.
___ 62. Îi subliniez care sunt motivele pentru care există reguli.

Model ând o inimă de copil

ANEXA 3

Rol copil
Ești un copil care este în clasa a III -a și care acum se află în vacanța din Octombrie. Învățătoarea v-a dat ca
temă pentru vacanță, opțională, 60 de exerciții de matematică dintr -un caiet special.
Trebuie să negociezi cu părintele pentru a face cât mai puține exerciții.

ANEXA 4

1. Copilul este împreună cu părinții la cumpărături. Acesta începe să plângă și
să ba tă din picioare pentru că își dorește acadele și ciocolată.
SOLUȚIE:………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

2. Cei doi băieți se ceartă permanent de la jucării. Fiecare își dorește jucăria
celuilalt.
SOLUȚIE:………………………………………………………………………
………… ………………………………………………………………………

3. Copilul l -a îmbrâncit pe fratele mai mic pentr u că l -a deranjat în timp ce se
juca.
SOLUȚIE:………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

4. Copilul adresează cuvinte jignitoare celor din jur atunci când lucrurile nu se
întâmplă așa cum își dorește .
SOLUȚIE:……………………………………… ………………………………
…………………………………………………………………………………

Model ând o inimă de copil

ANEXA 5

DIAGRAMA VENN – ACTIVITĂȚ ILE LUDICE
PĂRINȚI COPII

ANEXA 6

ÎNVĂȚAREA PRIN IMITARE
Comportamentul părintelui Comportamentul copilului (învățat de la
părinte)

Câte d intre compotamentele
amintite mai sus sunt: numărul
pozitive:
negative:

 Care din tre comportamentele copilului ați dori să le schimbați ?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
 Care considerați că este cea mai eficientă strategie?
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………… …………………………………………………………

Model ând o inimă de copil

ANEXA 8

CHESTIONAR – FEED -BACK FINAL DE PROIECT

1) V-a ajutat paticiparea la acest proiect? Cum?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
2) Notați pe o scală de la 0 (foatre puțin ) la 5 (foarte mult) cum apreciați următoarele aspecte :

a. Relevanța temei abordate
b. Calitatea informațiilor transmise
c. Modul în care au fost transmise informațiile
d. Utlitatea informațiilor
e. Activitațile din cadrul întâlnirilor
f. Climatul întâlnirilor
g. Interacțiunea cu ceil alți părinți
h. Modul de organizare al întâlnir ilor

3) Dacă ați avea posibilitatea, ce ați schimba la aceste întâlniri?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
4) Ce subiecte v -ar interesa/ v -ați dori să abordăm în următoare le întâlniri?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………

ANEXA 7
FIȘĂ DE ÎNREGISTRARE A COMPORTAMENTELOR OBSERVABILE
ALE ELEVULUI
……… ………………………………………………..
I Pregătirea pentru lecții
Nr.
crt. Competențe evaluate Totdeauna Uneori Niciodată
1. Își efectuează temele complet și corect
2. Își aduce obiectele necesare pentru activități(cărți, caiete,
carnet de note, mapă, …)
3. Învață definițiile, regulile, explicațiile, exemplele imediat după
ce au fost predate
4. Scrie în fiecare oră explicațiile complete (de pe tablă)
5. Demonstrează curiozitate, adresează întrebări pentru a înțelege
unele informații
6. Participă activ la discuții
7. Manifestă disciplină în lucru,pe timpul orelor
8. Este interesat să citească lecturile propuse
9. Realizează fișe suplimentare, căutând diverse informații

II Disciplina școlară
Nr.
crt. Competențe evaluate Totdeauna Uneori Niciodată
1. Are un vocabular civilizat în comunicarea cu colegii
2. Își îndeplinește sarcinile, responsabilitățile
3. Dă dovadă de respect atunci când relaționează cu persoane
adulte
4. Generează confli cte între colegi
5. Distrage atenția colegilor în ore, făcând glume sau comentarii

IIIȚinuta
Nr.
crt. Competențe evaluate Totdeauna Uneori Niciodată
1. Păstrează obiectele personale în bună stare
2. Are grijă de lucrurile din școală
3. Are o ținută vestimentară corectă, îngrijită
4. Este ordonat