Andori căs. Nechi ta Rebekka, an II, PIPP, ID , UBB [612710]

1
Andori căs. Nechi ta Rebekka, an II, PIPP, ID , UBB
Analiz ă comparativă între programul Step -by-Step și sistemul tradițional de înv ățământ

Programul Step-by-Step este o alterna tivă educa țională pentru sistemul tradițional de
învățământ. El se regăsește atât la n ivel de preșcolar c ât și la nivel de învă țământ primar. Cel e
mai mari diferen țe se găsesc da torită faptului că în sistemul tradițional de învățământ nu s -a optat
pentru o continuitate a ceea ce reprezin tă modul de asimilare a cunoștințelor. Astfel identificăm
prima diferen ță: Programul Step-by-Step are continuitate de la preșcolar la primar, iar în sistemul
tradițional nu există această cont inuitate.
Curriculum ul și programa urmă rită sunt aceleași. Programul Step-by-Step nu are un
curriculum separat sau o altă programă. De aici reiese și faptul că finalitatea educației este exact
aceea și. Ambele sisteme urmăresc dez voltarea ar monioasă a co piilor astfel încât ei s ă devină
membrii de vază ai societății. Modalitatea de realizare însă diferă. Așa cum sunt mai multe
drumuri care duc la R oma, dar toate tot acolo ajung. Cât vine v orba despre standardele educației,
în sistemul tradi țional, aceste standarde sunt na ționale formulate la nivel de stat și țin ând cont de
istoria țării noastre și viziunea ei pentru viitor. La Step-by-Step se urmăresc și standarde
internaționale, din care se adoptă cele mai u tile pr actici îmbun ătățind calitatea și ulterior
rezultatele educa ției.
Modul de organizare a activității de învățare are aceleași opțiuni în a mbele sisteme:
frontal, în grup și individual. Iar evaluarea este resp onsabilitatea cadrului didactic în ambele
cazuri1. Modalitat ea evalu ării însă diferă f oarte mult. Cât timp în sistemu l tradi țional avem te ste,
punctaje, calificat ive și note acestea lipsesc cu desăvâ rșire din sistemul Step-by-Step. Aici este
eliminată concuren ța este considerat că nu are niciun beneficiu ier arhizarea. C orecturile nu se fa c
cu roșu pentru a marca greșeli și neajunsuri, accentul este pus doar pe ce s -a realizat și ce anume
este în curs de dezvoltare. La finalul anului toată dezvoltarea elevului se regăsește î ntr-un caiet
de eval uare a comportamentului care este completat în continuu , pe parcursul anului cu
observațiile cadrului didactic. Acest ui caiet i se mai a daugă portofoliul personal care cuprinde
lucrăril e elevului.
O altă diferenț ă foarte mare între cele două sisteme cât prive ște învăț ământul primar o
reprezintă prezen ța Centrelor. Aceste „Centre ” au fost preluate în sistemul tradițional preșcolar

1 Autoevaluarea apare tot mai des în sistemul tradițional dar nu are efect asupra rezultatelo r finale.

2
cu mare succes, dar l ipses c din învățământul p rimar. Func ționalitatea lor este exact aceea și, se
deschid centre unde copii i pot adera, iar fiind aleg erea lor, cea care i -a ghidat, procesul de
învățare are deja un avantaj. O diferen ță între centrele de la Step-by-Step respectiv de la sistemul
tradițional o reprezintă faptul c ă la Step-by-Step nu există limită de timp cât pr ivește durata
șederii la un centru sau altul. Cât timp la sistemul tradițional se f ac rotiri obligatorii pentru toat ă
lumea, la Step-by-Step copiii a leg c ât doresc s ă stea, indiferent dacă ar fi pu țin sau mult.
Explicația rezi dă în accen tul pus pe individualizarea instrui rii.
Cu această ocazie e bi ne să men ționăm faptul că principiul centr ării pe copil, este
principiu de bază la a mbele sisteme. Diferen ța rezidă , din nou, în modul de abordare, de aplicare
în viziunea diferit ă a respectării acestui princi piu. În sistemul tradițional acest principiu se
traduce mai mul t în „Noi cun oaștem co pilul și știm de ce are nevoie, îl abordăm conform
necesită ților lui ” , iar în cazul Step-by-Step e mai mult „Copilul este un individ, instruirea o
facem după dictarea sa, el știe ce l mai bine de c e are nevoie, ce anume stăpâ nește și unde mai are
nevoie de su sținere. ” Din aces t mot iv și rolul cadr ului didactic este unul foarte diferit .
La Step-by-Step cadrul didactic este un sus ținăto r, el creează mediul propice pentru
dezvoltarea i ndividuală, el mediază , are rol de mediator, facili tator, el ajută informaț ia să ajun gă
la copil. În sistemul tradițional, rolu l cadrului este unul mai pe pozi ție dominantă , unde predarea
este unilaterală, uni direcționată, și des eori cadrul reprezintă singura sursaă de informare.
Diferența aceasta în întrebări sun ă așa: „Ce să învețe? ” versus „Cum s ă învețe? ”. Sistemul
tradițional poate fi foarte ușor reprezentat printr -o linie, fiindcă a șa este predarea liniară, materie
peste materie și final, dar în cazul Step-by-Step putem observa o învățare sp iralată de oarece se
reiau anumite as pecte se completează se clarifică etc .
Rolul elevi lor este mult mai mare și mai semni ficativ la Step-by-Step, există p ăreri,
despre c onducere, despre c lasă despre activită ți chiar și planificarea sau programul se fac
împreună cu copiii ținând c ont de nevoile și de dorințele lor. Acest as pect e ste ine xistent în
sistemul tradi țional.
Un alt element inexistent în siste mul trad ițional primar, dar preluat cu mare succes și
excelență în învăț ământul preșcolar este „Circle time ” sau „Întâlnirea de dimineață ”. În Step-by-
Step ziua începe cu „Circle time ”, indiferent dac ă vorbi m de preșcolari sau elevi d in clasele
primare. Pre cum am zis la în ceputul lucrării există o continuitate î ntre cele dou ă nivele de
învățământ.

3
Pentru realizarea acestor metode de predare, la Step-by-Step programul este de 8 ore pe
zi și implică 2 cadre didactice. Există pauz ă de ma să iar după se ocupă de efectuarea temelor și
alte activităț i. În cazul pre școlarilor pro gramul include somnul. Programul de la învățământul
tradițional este de 4/5 ore pe zi și nu include masă, teme și alte activit ăți ce se subsumează
programelor de „After -school ”. Desigur în cazul învățământului primar există o singur ă
învățătoare.
Se creează situații de înv ățare bazate pe experiență d irectă, acce ntul este pus pe
interac țiuni sociale și cercetare, din acest motiv în Step-by-Step o să vedem multe proiecte și
multe activi tăți care implic ă devenirea părții a unei comunităț i. Și aici observ ăm acel ași scop, și
anume copiii să devină parte imp rtantă a societății, dar metode diferite de realizare. La Step-by-
Step accentul se p une pe „becule țele” care se aprind du pă pro pria experienț ă, iar în sistemul
tradițional, se bazează pe abilitățile cadrului didactic de a transmite informațiile re levante, în așa
fel încât să fie acce sibil dar și pe nivelul copiilor. La Step-by-Step cadrele pun multe întrebări și
răspund la multe întreb ări, aceasta este m etoda lor prin care facilitează transmiterea de
informaț ii. Creează mediu l potri vit și nu transmite direct informa ția ci lasă să fie descope rită de
copii, astfel se nasc altfel de sina pse, altfel se stochea ză informația în memoria copiilor, c ând ei
singuri fac leg ăturile dintre informa ții, ei singur pozi ționează bucățelele de puzzle nu e ste
preze ntată informația nou ă pur și simp lu în st area ei de nou tate.
Tot pe acel ași sistem este și diferența dintre modalit ățile de respo nsabilizare a copiilor. În
sistemul tradițional se prezin tă regulile și event ual consecințele nerespectării acestora. În Step-
by-Step cadrul didacti c așază copiii într -un cerc, și va începe o d iscuție ( din nou, nu monolog ) cu
copiii despre reguli și proceduri, apoi împreună des lușesc motivul pentru ca re există aceste
regul i, proceduri și care sunt avantajele respectării acestora sau mai bine zis de ce este mai bine,
și-n favoarea copilului ca acest e reguli să fie respec tate. Cunosc ând toate aceste as pecte se
măresc șansele de res pectare a celor prez entate. Nu mai este imp us un ilateral ci se formează o
echipă cu aceleași scopuri.
În Step-by-Step chiar și munca individual ă este văzută ca o compo nentă a muncii în
echipă, în grup, î n comunitate. Formarea comuni tății, obiectivele comune, au un rol foarte
impor tant. În sistemul tradițional desigur există acest scop, de pregă tire in divizi pentru societate,
dar metoda de abordare este mai mult prin pa rteneria te cu an umiți membrii ai societății, și de
cele mai multe ori cum po t ei să ne ajute pe noi. Foarte rar și către 0 sunt situa țile în care

4
instituții din sistemele tradiționale se deschid și joacă un rol împor tant în societate, d ând nu
numai ex emplu personal dar și ocazia copii lor de a a vea o asemenea experiență.
Excepție fac instituții le din sistemul privat, unde activitățile extracurriculare devin șanse
și oportunități pen tru a face tocmai aceste conex iuni cu societatea, prin comunitate. Personal am
organizat, strângeri de fonduri pentru anumite situa ții de ex. copilaș boln av de cancer , târguri de
Crăciun, M ărțișor, prelegeri cu invitați d e seam ă pe tema s ănătății preșcola rilor, am organizat
multe alte evenimente printre care și strângere de ghiozdane cu rechizite pentru copii mai pu țin
privilegiați sau îndep linirea sc risorilor adresate Moșului de către copii cu risc mai ridicat de
abandon școlar , toate deschi se comunității din care facem parte și nu numai comunitatea
restrânsă cea formată din părinții ins tituției din care facem parte. Prin aceste metode ne -am
simțit mult mai conecta ți de c omuni tatea din care f acem par te decât p rintr-o vizit ă la o sec ție de
poliție2.
Din această c omunitate restrâ nsă la Step-by-Step fac parte indispensabi lii parteneri :
părinții. Rolul p ărintelui dar mai ales implicarea sa diferă la cele dou ă siste me. În varianta
tradițională , părintele este cumva la marginea lucrurilor, din câ nd în când i se cere cotizația și
prezen ța la c âte o ședință cu părinții . Dar în cazul Step-by-Step el este binevenit oricând, ba mai
mult există și „Camer a părinț ilor”, de und e părinț ii pot împru muta cărți, materiale, pot afla
despre procesul emoțional, de spre sistemul Step-by-Step, tot aici se pot organiza și înt âlnirile cu
cadrele didacti ce. Întâlniri le sunt mai dese, și individualizate . Există și posibilitatea vizitelor la
domiciliu care este menită să crească încrederea în cadru și să solidifice o relație foarte
importantă cea dintre familie și ins titut, reprezentat pr in cadrul didacti c. Părinții sunt foarte
valor oși, ei în calitate de primii educatori ai propriilor copiii dețin informaț ii foarte valo roase
despre aceștia i ar rezultate se o bțin doar prin a pelarea la munca împreună, precum o echi pă în
folosul copilului. Nu este ceva neobi șnuit ca părinții să se implice voluntari î n activi tățile școlare.
Pe lângă faptul că ajută, reprezintă modele de urmat.
Într-un final , doresc să închei prezenta analiz ă comparativă , cu un as pect care mi s -a
părut unul grăitor. „Scaunul autorului ” este o me todă pri n car e copiilor li se dă șansa s ă
strălucească, să își prezinte munc a, indi viduală sau de grup, reprezentând efortul tuturor. Dacă îi
să ex iste vreodată un scaun special în sistemul tradițional, din păcate a cesta cu siguranță va fi
găsit în colțul clasei, și este unul pe care nimeni nu dorește să ajungă, el reprezentând o mare

2 Nu neg imporan ța parteneriatelor de acest fel, însă cele mai multe parteneriate se rezu mă la câte o vizită și atât.

5
rușine pentru cei care sunt rugați să-l ocupe. Din păcate nu putem afirma că această m etodă de
corectare a comportamentului este e liminată din sistemul tradițional prezent. Cât timp băile sunt
în afa ra institutului și „Bătaia este ruptă di n rai”, acest scaun al ru șinii nici nu reprezintă o
problem ă atât de mare. Ne bucurăm însă de prezen ța alternativelor educaț ionale, fiindcă acestea
ne arată că se poate și altfel.
Nu e ste o soluție renunțarea la sistemul tradițional și trecerea exclusivă la una dintre
multiplele opțiuni, însă este binevenită studierea acestora pentru a găsi , adapta și implementa
elemente care pot ajuta de zvoltarea copiilor. În calitate de cadre didacti ce, avem o singură
obligație să oferim cele mai bune sol uții, metode, pentru ca cei care se bazează pe noi, copiii,
preșcolarii, elevii s ă poată înflori , să atingă maximul poten țialului lor.