Anca Mihaela GHEORGHE (TOMA) [611297]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ „SIMION MEHEDINȚI”

TEZĂ DE DOCTORAT

AXA PLOIEȘTI – VĂLENII DE MUNTE –
BRAȘOV. AXĂ DE ECHILIBRU ȘI DE
DEZVOLTARE TERITORIALĂ

Prof. Coordonator:
Prof. Dr. Cristian TĂL ÂNGĂ

Doctorand: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I ELEMENTE TEORETICE ȘI METODE DE ANALIZĂ
PRIVIND AXELE DE DEZVOLTARE
1.1Scurt istoric al axelor de dezvoltare
1.2Axele de dezvoltare și coridoarele în documente le europene și
naționale privind dezvoltarea spațială
1.3Semnificația, tipologia și modele de analiza a axelor de dezvoltare

CAPITOLUL II MODALIT ĂȚI DE DELIMITARE A AXEI PLOIEȘTI –
VĂLENII DE MUNTE -BRAȘOV
2.1 D elimitarea naturală a axei Ploiești -Vălenii de Mu nte-Brașov
2.2 Delimitarea administrativă a axei Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov

CAPITOLUL III IMPACT UL FACTORILOR NATURA LI ȘI ANTROPICI
ASUPRA AXEI PLOIEȘTI -VĂLENII DE MUNTE -BRAȘOV

3.1 Cadrului natural în care s -a dezvoltat A xa Ploiești -Vălenii de
Munte -Brașov
3.1.1 Punctele tari
3.1.2 Punctele slabe
3.1.3 Oportunitatile
3.1.4 Riscurile
3.2 Potențialul demografic
3.2.1 Dinamica populației
3.2.1.1 Evoluția numerică a populației
3.2.1.2 Mișcarea naturală
3.2.1.3 Mobilitatea teritorială a populației
3.2.2 Structuri geodemografice
3.2.2.1 Structura pe grupe de vârstă și sexe
3.2.2.2 Stru ctura socio – economică a populației
3.2.2.3 Structura populației după nivelul de instruire
3.2.3 Densitatea populației
3.3 Calitatea locuirii
3.3.1 Densitatea locuirii
3.3.2 Echiparea tehnico -edilitară a teritoriului
3.4 Infrastuctura sanitară
3.4.1 Dotări sanitare
3.4.2 Personal medico -sanit ar
3.5. Infrastructura educațională și culturală
3.6. Infrastructura de transport și telecomunic ații
3.6.1. Rolul accesibilității în stimularea dezvoltării socio -economice
3.7Infrastructura comercială și financiară

3 3.8Infrastrucutra turistică
CAPITOLUL IV AȘEZĂRILE UMANE CONC ENT RATE ÎN LUNGUL
AXEI DE DEZVOLTARE
4.1 Structura sistemului de așezări
4.2 Evoluția așezărilor
4.3 Tipologia funcțională a așezărilor
4.4 Disfuncționalități ale sistemului de așezări
4.5 Propuneri pentru înlăturarea disfuncționalităților privind sistemul
de așezări

CAPITOLUL V DINAMICA ASEZARILOR URBANE DIN CADRUL AX EI
PLOIEȘTI -VĂLENII DE MUNTE -BRAȘOV
5.1 Municipiul Ploiești – pol de creștere
5.2 Orașul Vălenii de Munte – centru urban
5.3 Municipiul Brașov – pol de creștere

CAPITOLUL VI DINAMICA BAZEI ECONO MICE A AȘEZĂRILOR DI N
LUNGUL AXEI PLOIEȘTI -VĂLENII DE MUNTE -BRAȘOV
6.1 Rolul inițiativei antreprenoriale în dezvoltarea locală
6.1.1 Factorii favorizamți în apatiția firmelor
6.1.2 Caracteristicile întreprinderilor
6.1.3 Rolul firmelor în dezvoltarea locală
6.2Modificări în structura activităților economice a așezărilor urbane
și impactul acestor modificări asupra forței de muncă
6.3 Modificări în structura activităților economice a așezărilor rurale
și impactul acestor modificări asupra forței de muncă
6.3.1 Agricultura și silvicultura
6.3.2 Industria și const rucțiile
6.3.3 Serviciile

CAPITOLUL VII AXA PLOIEȘTI -VĂLENII DE MUNTE -BRAȘOV –
ALTERNATIVĂ VIABILĂ PENTRU VALEA PRAHOVE I (DN1)
7.1 Relația în teritoriu dintre Axa Ploiești -Comarnic -Brașov și Axa
Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov
7.1.1 Axa -linie de accesibilizar e și dezenclavizare
7.2 Investiții majore în zona de polarizare a Axei Ploiști -Vălenii de
Munte -Brasov
7.3 Axa Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov – linie de relaționare în
valorificarea patrimoniului natural, cultural și imaterial
7.4 Evaluarea percepției autorităților locale în valorificare rolului axei
7.5 Evaluarea riscurilor supradimensionării rolului axei în d ezvoltarea
locală și regional ă

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

4
INTRODUCERE

5 CAPITOLUL 1 ELEMENTE TEORETICE ȘI M ODELE DE
ANALIZĂ PRIVIND AXELE DE DEZVOLTARE

Termenul de axă are conotații diferite și este regăsit într -o multitudine
de sintagme. Substantivul „axă” reprezintă „dreapta (existentă sau imaginară)
care se consideră un anumit sens de parcurs; dreaptă
orientată”. (Dicționarului Enciclopedic Junior, 2005)
Însă în literatura geografic ă cuvântul „axă” este asociat termenilor:
„geografie”, „dezvoltare”, „structură”, „transport”, „comunicație” ș.a.
O axă de dezvoltare „concentrează și vehiculează către și dinspre polii
de dezvoltare fluxuri de populație, bunuri, c apital și informații jucând astfel,
un rol important în dezvoltarea și dinamica acestora.(…)facilitează procesul
de difuzie spațială a dezvoltării dinspre centrele urbane înspre localitățile
rurale aflate în vecinătate, proces care se manifestă cu precăd ere de -a lungul
căilor importante de comunicații.” ( Iurea Daniela, 2011)
În numeroase documente sintagma „ axă de dezvoltare” este sinonimă cu
noțiunea „coridor de dezvoltare” . Fapt pentru care, pe parcursul acestui capitol
voi face referire la ambele conc epte.

1.1Scurt istoric al axelor de dezvoltare

Axele de dezvoltare au fost utilizate în literatura de specialitate în
momentul în care s -a pus mare accent pe dezvoltare urbană echilibrată,
jumătatea secolului al XIX -lea, când au început să se contureze mari le
metropole ale lumii, ulterior schimbându -se mentalitatea oamenilor s -au
dezvoltat și zonele rurale din jurul lor.
Mulți cercetători au promov at o interdependență înre axele și coridoa rele
de dezvoltare și sistemele urbane linia re. Acest tip morfostructu ral de oraș,
tipul liniar, se desfășoară „de-a lungul unor mari artere hidrografice sau căi
de comunicație, se regăsește mai mult în Europa și America de Nord” (Cândea
Melinda et al., 2011)
Inginerul Arturo Soria y Mata (1844 -1920) este cunoscut pentru cel mai
renumit model de sistem urban liniar, însă acest model este utilizat mai mult
pentru extinderea unui oraș decât pentru construirea lui integrală. Acest model
a influențat în timp mulți arhitecți și mulți urbaniști însă „nu a fost propusă
dezvoltarea li neară continuă, ci un model de tipul șirag de mărgele: așezări
urbane mai mici, grupate de -a lungul unei linii de infrastructură.” (Iurea
Daniela, 2010)

1.2Axele de dezvoltare și coridoarele în documentele europene și
naționale privind dezvoltarea spațială

Carta Europeană a Amenajării Teritoriului ( Carta de la Torremolinos,
1983 ) consemnează obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului, însă
obiectivul care mi -a atras atenția pentru studiul de față, este „dezvoltarea
socio -economică echilibrată a re giunilor”: „Luând în considerație procesele
economice care afectează întreaga Europă, caracteristicile regionale specifice
și rolul important al axelor de dezvoltare și al rețelelor de comunicații, ea

6 trebuie să controleze creșterea regiunilor care sunt ag lomerate sau se dezvoltă
prea repede, să încurajeze dezvoltarea regiunilor rămase în urmă, și să
mențină sau să adapteze infrastructurile care sunt esențiale pentru stimularea
redresării economice a regiunilor în declin sau a celor ce se confruntă cu
probl eme grave cu privire la locurile de muncă, și mai ales la migrarea forței
de muncă la nivel european. Zonele periferice care au cerințe deosebite și un
potențial structural pentru reechilibrare socio -economică trebuie să fie legate
mai strâns de centrele i ndustriale și economice ale Europei”1.
În Schema de Dezvoltare a Spațiului Comunitar (SDSC) apare termenul
de „eurocoridor” utilizat atât pentru coridorul de dezvoltare cât și pentru
fascicul de infrastructutră. Uniunea Europeană a pledat întotdeauna pe
coeziune spațială fapt pentru care eurocoridoare ajută la întărirea acesteia și
mai mult reprezintă punctele forte al cooperării între orașe și al dezvoltării
spațiale. „Conceptul spațial de eurocoridor permite să se articuleze între ele
politici sectoriale precum transportul, infrastructura, dezvoltarea economică,
urbanismul și mediul. Un asemenea concept de dezvoltare va trebui să indice
clar zonele susceptibile de a deveni mai dense ca urmare a creșterii și cele
care trebuie păstrate ca spații deschise. U E contează pe numeroase coridoare
potențiale. Unele coridoare sunt deja bine dezvoltate. De altfel, în UE sunt
necesare coridoare noi, care să fie legate de cele existente. În acest scop,
trebuie identificate principalele verigi lipsă și rețelele secundare2.”
Conform CEMAT 2006, „Euro -coridorul este o categorie de spa țiu cu
caracter liniar, care leagă mari aglomerări depăsind grani țele na ționale.
Acestea sunt zone cu dinamică spa țială rapid ă și la scară mare în cadrul unei
Europe fără grani țe na ționale. Se pot distinge patru dimensiuni în inter -rela ție
în cadrul Euro -coridoarelor: infrastructura și transportul (în special, Re țelele
Trans -europene), urbanizarea, dezvoltarea economic ă ș i durabilitatea
mediului. Dinamismul rapid al zonelor Euro -coridoarelor est e tot mai complex
atât în sens spa țial, cât si politic. Spre exemplu , conflictele politice pot să
apară din tensiunile între construc ția rapidă a noii infrastructuri fizice și a
amplasamentelor de afaceri, pe de o parte, și natura ini țial existentă, peisaj
și aspectul peisajului rural, pe de altă parte. Aceasta ilustrează necesitatea
unei planificări spa țiale avansate și a elaborării politicii în domeniul
dezvoltării Euro -coridoarelor ”.
INTERREG IIC este un proiect în care au fost consemnate și studiate
meg acoridoarele Europei de Nord -Vest, și anume: „Randstad -Flemish
Diamond; Randstad -Rhein Ruhr; Rhein Ruhr – Flemish Diamond; Flemish
Diamond -Lille; Lill -Paris; Lille -Londra și Londra -West Middland ”3. De
asemenea, proiectul a demonstrat că infrastructura de ta nsport definește
noțiunea de „coridor”.

1 ***1983, Carta europeană a am enajării teritoriului. Carta de la Torremolinos, Conferința
Europeană a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, Consiliul Europei, p.12 –
13.
2***1999, SDSC -Schema de dezvoltare a spațiului comunitar. Spre o dezvoltare spațială
echilibrată și d urabilă a teritoriului Uniunii Europene , Consiliul Informal al Miniștrilor
responsabili de amenajarea teritoriului la Postdam, Co misia Europeană, p.37.
3 Iurea Daniela, 2010, Coridoarele și axele de dezvoltare:definiții, istoric, tipuri și
interpretări , Un iversitatea Geographica, An I, nr. 1, p. 35

7 Conceptul de „coridor” este în Strategia Națională pentru Dezvoltare
Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030, doar ca prioritate pentru
realizarea unei infrastructuri de transport durabilă care face lăgătura R omâniei
cu Europa de Vest. Iar in Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială
România 2030 noțiunile de „axă de dezvoltare” și „coridor de dezvoltare” nu
sunt caracterizate și detaliate. Acest ultim document pune accentul pe
racordarea la rețeaua europe ană de poli și coridoare de dezvoltare, la
structurarea și dezvoltarea echilibrată a rețelei de loca lități urbane , dar și
rurale.

1.3 Semnificația, tipologia și modele de analiza a axelor de dezvoltare

Secolul al XXI -lea reprezintă perioada de evoluție a celor două
substantive: „axă” și „coridor” , din punct de vedere al amenajării teritoriului
și al dezvoltării durabile.
Coridorul de dezvoltare definește „dezvoltarea structurilor de așezări
la nivel de macroscară ( …)la tipare de dezvoltare spațială” (Iurea Daniela,
2010); pe când o axă de dezvoltare „se referă la continuitatea lineară la nivel
de micro -scară. (…) concentrări de funcții urbane de -a lungul unui model
liniar” (Iurea Daniela, 2010)
Numeroși cercetători au definiții proprii ale acestor noț iuni, de „axă” și
„coridor”. Mac I. (2000) consideră „axa” „ formă de organizare a fluxurilor.
Axa geografică a fost definită de Pop C.C. (2003) ca un „complex teritorial”,
„linie de forță spațio -temporală, linie ce permite în mod temporo -spațial
diagnosti carea și prognozarea geografică a unui teritoriu” .
Pintilii R.D. (2009) consideră că axa structurală „ reprezintă un
aliniament capabil să atragă servicii, unități productive și zone rezidențiale ;”
prin aliniament autorul înclină spre o arteră hidrografică sau drumuri intens
circulate. Într -un alt articol din 2009, scris de Peptenatu D., Pintilii R.
impreună cu alți doi cercetători este dezbătută dezvoltarea policentrică în
România; autorii pornind de la ideea că dezvoltarea rețelei policentrice
conduce la c onturarea axelor structurale, la o dezvoltare suprioară în lungul
principalelor căi de transport dintre polii de dezvoltare. De asemenea, aceștia
subliniază prezența a două tipuri de axe structurale: axe strucutrale de
importanță națională (caracterizate p rin: număr mare de locuitori, activități
economice intense) și axe structurale de importanță regională (completează
axele de importanță națională pentru a exista un echilibru).
Whebell C. F. J. (1968) într -un arti col consemna că termenul de cor idor
„se apl ică unui sistem liniar urban, impreună cu transportul ca suprafață de
legătură” ; mai mult, acesta susținea că termenul a persistat de -a lungul
timpului și este specific organizării Lumii Noi distingând cinci etape:
„ocuparea inițială, agricultura comercial ă, transport feroviar, transport auto
și metropolitanism.
David Chapman et al.(2003) consideră coridorul ca „ o zonă cu o
infrastructură complexă, împletită”. Noțiunea de „coridor” a fost intens studiat
de cercetătorul Priemus H. (2001), plecând de la dez baterile privind
amenajarea teritoriului în Olanda din 1993, când s -au separat trei sensuri:
„coridor ca axă de infrastructură, ca axă de evoluție economică și ca axă de

8 urbanizare ”. O primă concluzie a autorului accentua ideea cum că totalitatea
căilor d e transport majore (autostrăzi, noduri de căi ferate, drumuri intens
circulate ș.a.) reprezintă coridoarele. Mai mult, impreună cu cercetătorul
Zonneveld W. (2003) , Priemus H. consideră coridoarele de dezvoltare legături
care utilizează toate tipurile de i nfrastructuri (rutieră, navală, amritimă,
aeriană, de tehnologii și informație, edilitară).
Corelarea coridorului cu dezvoltarea liniară urbană a fost susținută de
Jordaan G.J. (2003), într -un studiu ce se baza pe designul urban și pe
managementul mediulu i înconjurător: „Coridoarele reprezintă dezvoltarea
liniară, o formă urbană de dezvoltare bazată pe ideea că toate activitățile
majore pot fi concentrate de -a lungul unei configurații liniare, care este de
obicei centrat pe transportul de orice fel. Se cre de că predominanța circulației
auto a afectat negativ sustenabilitatea coridoarelor, deoarece sunt dependente
de un mod unic de transport ”. Cercetătorul vede imposibilă abordarea integrată
fără inter dependența dintre modului de utilizare a terenurilor, forma orașului,
infrastructura de transport, servicii și conservare a urbană. În ajutorul său,
Departamentul de Planificare Teritorială de la Gauteng a definit coridorul
„cale de teren care formează un culoar” . Jordaan G.J. concluzione ază
accentuând relația di ntre dezvoltare liniară și noțiunea de coridor. Mai mult,
acesta aduce la lumină abordarea diferitelor domenii a termenul ui de „coridor”,
și anume: „ Pentru economist, coridorul este un instrument de dezvoltare în a
ghida și a stimula dezvoltarea într-un an umit context economic. Pentru
inginerul de trafic , coridor este o problemă. Problema fiind echilibrul între
accesibilitate și mobilitate, deoarece premiza de bază a inginer ului de trafic
este de a asigura circulați a sigură și eficientă a traficului. Pentru un
planificator terenurial in gestionarea schimbărilor modului de utilizare a l
terenurilor are de o importanță vitală. Presiunea data de utilizărea excesiva
a terenului și protecția componentei rezidențiale trebuie să fie echilibrat ă.
Pentru proiectantul urban coridorului este o oportun itate de a crea un mediu
urban. Datorită energie i create de coridor, proiectantul urban d ispune de o
forță care gestionată poate crea medii mai frumoase și de înaltă calitate
datorită locației și accesibilit ății. Gestionarea acestor forțe sunt direct legate
de procesul de management de mediu și a instrumentelor sale” . Cu toate
acestea accentul este pus pe abordarea economică a noțiunii, individualizând
șapte caracteristici ale coridorului: „C onectivitate între noduri importa nte;
Densitatea și continuitatea; Utilizarea semnificativă a terenurilor; Existența
transportului multi -nodal; Tendința de dezvoltare; Absența inhibitorilor;
Nivel ridicat de accesibilitate și mobilitate” (Jordaan G.J., 2003 )
Conferința de creație a Transp ortului Pan European (1994) a pledat
pentru realizarea coridoarelor Pan -Europene pentru anumite teritorii non
Uniunea Europeană (Bulgaria, România și Slovacia). De la concluziile acestei
conferințe și ulterior de la întrunirea de la Helsinki (1997), Miltia dout M. et
al. (2012), au descris importanța coridorului X Pan -European (PECX) , punând
accent și pe definirea termenului de coridor: „ aliniament care urmează rutele
de transport majore internaționale”.
Papadaskalopoulos A. e t al.(2005), au plecat în anali za lor privind
impactul spațial al axelor pan -europene de transport din zona Balcanică, de la
ideea că „ o axă de transport nu este doar un coridor autostrad. Axele de
transport sunt, de fapt, factorii de organizare ai spațiului și re -organizare a

9 proceselo r de producție, precum și a altor activități economice și sociale”. În
plus, autorii citează în articolul publicat, pe cercetătorul Skagiannis (2000) ,
care a pledat pentru implicarea socială și economică atât la nivel național cât
și la nivel internațional a construcției unei axe, care uneori este contradictorie.
Atât axele de dezvoltare cât și coridoarele fac referire la continuitate și
liniaritate. Conform articolului Danielei Iurea (2010), cercetătorii Albrechts și
Tasan -Kok (2009) au identificat două m ari categorii de coridoare de
dezvoltare:
a. Coridor în abordare analitică
b. Coridor în abordare strategică.
În abordarea analitică, axa de dezvoltare și coridorul sunt termeni uzitați
pentru „tiparul de dezvoltare spațială într -un spațiu dat, unde au loc o ga mă
de activități cu o rază de acțiune variabilă, care implică o varietate de actori”.
De asemenea, Albrechts și Tasan -Kok (2009) împart coridoarele pe trei paliere:
ca elemente de structură pentru acel tipar de dezvoltare spațială (mega –
coridorul, megalopo lis), ca sisteme urbane liniare și ca axă funcțională.
La nivelul abordării strategice, coridoarele și axele sunt clasificate din prisma
strategiilor de dezvoltare regională și urbană: coridorul ca instrument în
strategia de dezvoltare economică, în dezvol tare spațială, în ceea ce privește
transportul dar și cele care țin de mediul înconjurător (environmentalist).
În 2001, Priemus H., aduce în prim -plan decizia Guvernului Olandei de
a utiliza expresia „rețea urbană” în defavoarea conceptului de coridor. Cu toate
acestea, autorul di stinge trei tipuri de coridoare, ținând cont de politica
spațială a statului olandez:
a. Coridor -axă de infrastructură (utilizat strict pentru trafic);
b. Coridor -axă de dezvoltare economică (interdependența dintre
infrastrucutra de tr asport și activitățile economice);
c. Coridor -axă de urbanizare (infrastrucutra este baza dezvoltării
urbane).
O abordare asemănătoare aparține și lui Chapman D. et al. în articolul
„Coridoarele de circulație, forma urbană și design -ul urban ”, în care sunt
detașate patru elemente ale coridoarelor inter -regionale:
a. „fascicule de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval
și aerian), pentru călătoriile locale, naționale și trans -naționale.
Circulația de -a lungul acestor axe definește coridor;
b. axe de dez voltare economică – creșterea economică se pote
răspândi pe un coridor, ca urmare a liniilor de accesibilitate a
transportului eficient, cum ar fi autostrăzile;
c. axe de urbanizare, care pot fi ele însele consecințele de dezvoltare
economică de -a lungul cori dorului sau un rezultat de procesului
decizional regional /național;
d. zonă de guvernanță – oportunitatea care poate fi derivată din
existența celelalte trei” (Chapman D. et al., 2003 ).
Această echipă de cercetărori consemnează extrem de necesară prezența în
zona „coridor” a unei: „ forme de guvernanță și planificare care să lege
urbanizare (inclusi v amplasarea, amploarea și forma / proiectare a),
industrializarea (pentru utilizarea terenu rilor, ocuparea forței de muncă) și
circulația (la nivel local, regional, național și trans -național) ”. (Chapman D.
et al., 2003 )

10 O axă de dezvoltare și/sau un coridor de dezvoltare le consider o
oportunitate în dezvoltarea zonei influențate/traversate de acestea ; Zoomers,
A. (2011), sublinia ideea potrivit căreia „ introducere a conceptului de „coridor
de dezvoltare” leagă diferite localități și afectează schimbarea locală”.
În cazul Republicii Serbia, legislația în domeniul planificării teritoriale
prevede ca: teritoriul acesteia să fie echilibrat, cu o creștere economică
durabilă și competiti vă, cu o coerență și stabilitate socială, cu accesibilitate
adecvată în ceea ce privește transportul, cu un patrimoniu atât natural cât și
cultural, bine conservat și protejat, toate acestea pentru a avea un mediu de
viață de înaltă calit ate. (Legea privind Planul Spațial al Republicii Serbia,
2010) Prezența unei căi de acces intens utilizată, mai mult o infrastructură
multimodală adecvată (rutieră, feroviară și aeriană, în cazul studiului de față),
sunt instrumente indispensabile în obțin erea unor servicii de bună calitate, care
împreună cu mediul de afaceri, atractivitatea orașelor au impact în crearea
peisajelor, în biodiversitatea zonei. Laketa, M. et. al. în 2011, atrăgea atenția
asupra unei analize a indicatorilor de accesibilitate, p e studiul de caz Serbia,
și anume: potențialul drumurilor (densitatea rețelei rutiere), al gărilor
(densitatea rețelei feroviare), crearea ariilor funcționale (timpul de călătorie
parcurs de cetățeni), și nu în ultimul rând, timpul parcurs până la cele mai
apropiate centre regionale.
Sintagma de „axă de dezvoltare” o voi utiliza pe parcursul lucrării din
dorința de a sintetiza, din punct de vedere geografic, importanța tuturor
elementelor locale în promovarea și sustenabilitatea arealului analizat . Este
vitală dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor, județelor, pentru a înlătura
sărăc ia, migrația tinerilor și a forței de muncă , traficul îngreunat din arealele
valorificate, ineficiența gestionării terenurilor la nivel de județ ș.a. Foarte
multe proiecte se axează pe crearea complexelor comerciale, pe construcții
publice, pe diverse alte clădiri comerciale, când este proiectată o axă de
dezvoltare.
În societatea actuală în care oamenii tind foarte mult să se alinieze la
comunitățile dezvoltate, să fie în perm anență legătură cu noutatea, să
relaționeze și să cunoască locuri noi, c onsoli darea legăturilor eficiente între
locuri și oameni este imperios necesară. Dar așa cum toate lucrurile bune se
pot transforma în distrugătoare și oportunitatea de dezv oltare a un ei zone
realizată incorect, abuziv poate conduce la deteriorarea tututror componentelor
unui sistem teritorial și implicit la o calitate precară a vieții locuitorilor , „un
coridor de dezvoltare pentru un loc poate fi în același timp un coridor de
exploatar e din perspectiva altui domeniu sau altor actori”. (Zoomers, A., et.
all, 2011) O axă de dezvoltare/un coridor de dezvoltare vor avea implicații
pozitive asupra zonei de influență, atâta timp cât se vor respecta normele în
vigoare, drepturile cetățenilor, mediul înconjurător ș.a., cum prezenta și
Zoomers, A. (2011), într -o lucrare de -a sa, „un coridor va aduce dezvoltare,
în sensul de a oferi actorilor noi oportunități pentru a îmbunătăți situația lor ,
va depinde foarte mult de perspectiva adoptată … Mult va depinde și de
procesul de remedieri : dezinstituționalizare mecanisme lor de control,
distribuirea beneficiilor și alte caracteristici ”.
Noțiunile de „axă” și „coridor” sunt utilizate în documentele de
planificare teritorială, chiar dacă difernța dintre ele este greu sesizabilă de
specialiști, nefiind încă, nici la nivel eutopean , nici la nivel național, definite

11 clar cele două concepte. Prin acest fapt este prezentă ambiguitatea în
interpretarea conceptelor de către cercetători, promovarea spre aplicare a unor
obiective strategice în domeniul geografiei. Sintagmele „axă de dezvoltare” și
respectiv „coridor de dezvoltare” sunt analizate la diferite scări și în domenii
diferite de: geografi, economiști, ingineri de trafic, proiectanți urbani,
planificatori teritotiali etc.; dar cu toate acestea , majoritatea accepțiunilor
mizează pe importanța demografiei, econ omiei, infrastructurii, dinamicii
așezărilor rurale și protejarea mediul ui înconjurător , când se dezbate problema
dezvoltării economice regionale .

CAPITOLUL II MODALITĂ ȚI DE DELIMITARE ALE AXEI
PLOIEȘTI -VĂLENII DE MUNTE -BRAȘOV

Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov urmează direcția Drumului
Național 1A (de la Ploiești până la ieșirea din localitatea Săcele), străbătând
Valea Teleajenului (de un pi toresc aparte, încununată cu puncte de atracție
turistică atât naturale cât și antropice) și traversând Carpații Curburii prin
Pasul Bretocea, urmând Văile Târlungului și Timișului.

2.1. Delimitarea naturală a Axei Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov

Câmpi a Ploieștului, Subcarpații Curburii, Carpații Curburii și o mică
parte din Depresiunea Brașovului sunt formele de relief pe care le traversează
axa analizată, urmând Valea Teleajenului în cea mai mare parte și porțiuni din
văile formate de Râul Târlung și Timiș – Fig.
Valea Teleajenului poartă denumirea râului omonim (Râul Teleajen) care
a creat -o și se desfășoară paralel cu Valea Prahovei. Numele acestui râu
provine de la intrebuințarea zonei ca drum de acces în Transilvania, „ drumul
de care te legi ”, ut ilizat din cele mai vechi timpuri deoarece avea o mare
importanță economică pentru munteni, facilitând traversarea zonei montane.
Râul Teleajen izvorăște din Munții Ciucașului și Zăganului și se varsă
în râul Prahova în apropiere de Municipiul Ploiești, ar e o lungime de 113 km
și un bazin hidrografic de aproximativ 1500 km2. Relieful abrupt din zona
satului Cheia (denumit în secolul al XIX -lea „satul Teleajen”), au determinat
formarea unor mici cascade. Pârâurile colectate de acest râu sunt numeroase;
încep ând cu Pârâul Tâmpa (colector al apelor din Munții Zăganului),
continuând cu pâraiele: Pleșul, Pârâul lui Iepure, Mogoșul, Stancea, Bobul,
Carpenul, Valea Popii, Orățile și Molivișul4 (toate acestea până în dreptul
comunei Mâneciu). În aval de Barajul Măne ciu, Râul Teleajen primește o suită
de afluenți cu debite însemnate: Râul Telejenel (format din unirea a patru
pâraie: Alb, Cetății, Boncuța și Zăvoarele; acesta se varsă în Acumularea
Mâneciu), Pârâul Crasna (pe teritoriul administativ al Comunei Izvoarel e),
Pârâul Drajna, urmând a -și vârsa apele în Râul Prahova (râu important din
Bazinul Ialomiței).
Afluentul de Ordinul II al Râului Negru, Râul Târlung are o lungime de
aproximativ 57 km, drenează apele din partea vestică a Munților Ciucaș cu

4***http://www.carpati.org/articol/valea_teleajenului, 19.12.2015

12 ajutorul pâra ielor Babarunca (cu o lungime de 7 km) și Ramura Mică (de 9 km
lungime). Afluenții săi: Tesla, Valea Zimbrului, Valea Dracului, Șanțuri) ajută
la creșterea debitului și la rentabilitatea Acumulării Târlung – Săcele (conține
un baraj de pământ cu nucleu din argilă și contribuie la alimentarea cu apă
industrială și potabilă municipiul Brașov, atenuarea unei viituri, obținerea
energiei electrice5). Pâraiele: Dreasa, Gârcin, Valea Satului, Zizin, Seaca,
Teliu, Dobârlău6 au obârșia în râul Târlung, în aval de l acul artificial.
Pârâul Timiș și Durban
împreună cu alțe șapte
corpuri fluviatile conduc la
sporirea debitului râului
Bârsa, afluent de ordinul I al
Râului Olt, impreună cu Râul
Negru și mulțe alte râuri.
Printre Municipiile Săcele și
Brașov își croiește albia
pârâul Timiș, cu o lungime
de 35 km, cu izvoarele în
Masivul Piatra Mare și
obârșia în Râul Ghimbășel.
De asemenea, Orașul Săcele
este traversat de pârâul
Durbav, cu o lungime de 21
km, având aceeași origine cu
pârâul anterior și se varsă în
Râul Ghi mbășel7.
„Drumul mare al
Teleajenului ” era străbătut
de călători, căruțe cu marfă
(realizându -se comerțul
exterior)8 și traversa cea mai
importantă localitate încă din
secolul al XV -lea, vama
Vălenii de Munte (târg din
secolul al XVIII -lea9).
Cartografic, de la inceputul secolului al XIX -lea, Valea Teleajenului număra
16 localități (un târg și restul sate)10; în prezent sunt 18 localități (4 urbane și
14 rurale), în lungul Râului Teleajen.

5 ***Administrația Apelor Române. CARACTERISTICILE LACURILOR DE ACUMULARE SI
A PRIZELOR DE APA DIN ADMINISTRAREA ADMINISTRATIEI BAZINALE DE APA OL T
6 ***2012, Șandor G.C., Teza de doctorat Resursele de apă din Depresiunea Bârsei,
Valorificare și implicații în peisaj. Rezumat ., București, p. 32
7 Ibidem p. 36
8 Cruceru A.I., 2011, Valea Teleajenului în materile cartogrfice vechi. Introducere în
studi ul așezărilor, Milcovia – revistă reșională de studii, Seria a III -a, An VII, nr. 12, iunie
2011, Focșani, p.54
9 Ibidem
10Ibidem, p. 56 -57
Fig. Delimitare naturală a Axei ploiești –
Vălenii de Munte – Brașov

13 2.2 Delimitarea administrativă a Axei Ploiești -Vălenii de Munte –
Brașov
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov facilitează deplasările atât
comerciale cât și turistice între două regiuni etnografice: Transilvania și
Muntenia și respectiv între două județe: Brașov și respectiv Prahova. Arealul
analizat urmează direcția D rumului Național 1A (Buftea – Ploiești – Vălenii
de Munte – Brașov), de la Ploiești până la ieșirea din Săcele.
Cinci așezări urbane și șapte așezări rurale sunt concentrate în lungul
acestei artere de circulație: Ploiești, Blejoi, Boldeștii -Scăieni, Lipă nești,
Măgurele, Gura Vitioarei, Vălenii de Munte, Teișani, Izvoarele, Măneciu,
Săcele și Brașov – Fig.

Fig. Delimitarea administrativă a Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov

14 CAPITOLUL III IMPACTU L FACTORILOR NATURAL I ȘI
ANTROPICI ASUPRA AXE I PLOI EȘTI -VĂLENII DE MUNTE –
BRAȘOV

3.1 Cadrului natural în care s -a dezvoltat Axa Ploiești -Vălenii de
Munte -Brașov

Axa Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov străbate formele de relief majore
din țara nostră, și anume: Câmpia Română, Subcarpații Curburii și Carpați i
Curburii.
Câmpia Română (numită și Câmpia Dunării de Jos) una dintre cele mai
mari din Europa, care ocupă aproximativ 21% din suprafața României și este
preponderent o unitate de platformă moesică. În cadrul acesteia datorită
morfologiei și evoluției sa le se disting mai multe diferențieri regionale, și
anume: Câmpia Olteniei (formată din terasele Dunării, culoarele Jiului și
Oltului și alte văi autohtone), Câmpia Munteniei de Vest (formată din
acumulările aluviale la limita Piemontului Getic) și Câmpia M unteniei de Est
(pe suprafațacăreia ridicărilor subcarpaților și mișcărilor subsidente pe linia
Titu -Câmpia Siretului au contribuit la formarea mai multor tipuri de câmpii:
de glacis, de terasă, piemontane, de subsidență, tabulare și Bălțile Dunării11).
Câmpia Ploiești, subdiviziune a Câmpiei Munteniei de Est, este o câmpie
piemontană -subcarpatică, cu fundament carpatic peste care s -au suprapus
conuri piemontane mari, de aceea acest tip mai mai poartă denumirea si de
câmpie con -terasă.
Subcarpații Curburii (de Curbură) cu o structură complexă din punct de
vedere orografic și geologic, care se divid, conform lucrării Geografia fizică
a României (2005), în două subunități: Subcarpații Vrancei (structură cutată
spre zona montană și structură monoclinală spre câmpie) și Subcarpații
Buzăului și Prahovei (au structuri cutate orientate NE -SV și E -V, ridicate
diferit)12. Iar conform lucrării Subcarpații României (2003) aceștia se împart
în trei diviziuni: Subcarpații Vrancei (desfășurați între Trotuș -Slănic -M.
Vranc ei-C. Siretului), Subcarpații Buzăului (între Slănicul de Buzău și
Teleajen) și Subcarpații Prahovei (între Teleajen și Dâmbovița)13. Ambele
lucrări prezintă informații asemănătoare chiar dacă numărul diviziunilor este
diferit. Astfel Drumul Național 1A tra versează subunitatea Subcarpații
Teleajenului (subunitate a Subcarpaților Prahovei14), printre Dl. Tintei și Dl.
Bucovelului, prin Depr. Podeni, lăsând în partea de vest Dl. Bughei trece prin
Depr. Vălenii de Munte ajungând în Carpații de Curbură – Fig. 1 .

11 IELENICZ M., PĂTRU Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura Universitară,
București, p. 240 -243
12 Ibidem p. 226 -228
13 IELENICZ M., PĂTRU I. G., GHINCEA M., 2003, Subcarpații României , Editura
Universitară, București, p. 193 -197
14 Ibidem p.197

15 Carpații Curburii (de
Curbură) sunt formați din
unități muntoase de tip fliș
(cretacic și paleogen).
Masivele au înalțimi mici și
sunt împârțite în cinci grupe:
Vrancei, Buzăului, Ciucaș,
Baiu și Timișului15. În
lucrarea România -Carpați
vol.V, prof. Ileni cz M. și
prof. Oprea R. încadrează
Carpații de Curbură ca a treia
grupă (Grupa Sudică) a
Carpaților Orientali, alături
de: Grupa Nordică (Carpații
Maramureșului și ai
Bucovinei) și Grupa Centrală
(Carpații Moldo –
Transilvăneni), păstrându -se
aceleași cinci diviziuni cu
unități montane la care se
adaugă depresiunea Brașov.
Această depresiune este de
origine tectonică, a apărut la
finalul pliocenului și s -a
definitivat în cuaternar ca
urmare a activității
vulcanice16. Dl. Prof.
Săndulache M.I. în notele de
curs distinge în cadrul
Carpaților de Curbură (a
treia grupă a Carpaților Orientali) cinci diviziuni: Munții Vrancei, Munții
Buzăului, Munții Teleajenului și Doftanei, Munții Timișului (Bârsei) și
Depresiunea Brașov17. În analiza axei de dezvoltare amintită mă voi opri la
ultimele trei diviziuni (Munții Teleajenului și Doftanei, Munții Timișului și
Depresiunea Brașov), deoarece aceste unități de relief sunt traversate de
Drumul Național 1A (DN1A), cel care favorizează apariția axei. DN1A urcă
din subcarpați prin tre M. Clăbucet (la Est) și M. Grohotiș (în Vest), trecând
prin satul Cheia, pe la poalele M. Ciucaș, prin Pasul Bretocea, lăsând în partea
de Sud -Vest M. Baiului și în partea de Nord -Est M. Întorsurii, ajunge în
Depresiunea Brașov, în partea de Nord a M. Postăvaru și M. Piatra Mare
(Munții Timișului).

15 IELENICZ M., PĂTRU Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura Universitară,
București, p. 212
16 IELENICZ M. , OPREA R., 2011, România. Carpații -Caracteristici generale (Partea I).
Vol. V, Editura Universitară, Bucuresti, p. 53 -57
17 ***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php, 19.08.2015
Fig. 1 Harta formelor de relief traversate de Axa
Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
Sursa layer: www.geo -spatial.org

16 Consemnând principalele forme de relief prezente în arealul analizat, în cele
patru subsubcapitole, ce vor urma, voi detalia factorii naturali care au
contribuit la apriția Axei Ploiești -Vălenii de Munte -Braș ov și care sprijină
dezvoltarea echilibrată a Județului Prahova. Cadrul natural am ales să îl prezint
sub forma unei Analize SWOT (Strengths – Puncte Tari, Weaknesses – Puncte
Slabe, Opportunities – Oportunități, Threats – Riscuri) deoarece doresc să
realizez o “radiografie” concisă a realității.

3.1.1. Punctele tari
Relieful constituie un prim punct forte, prin multitudinea formelor sale
(de câmpie, dealuri, depresiuni si munți), al Axei Ploiești -Vălenii de Munte –
Brașov pentru că oferă peisaje variate. Toate compone ntele cadrului natural
contribuie la complexitatea și spectaculozitatea arealului analizat. ( Tabelul )
Carpații au o multitudine de bazine hidrografice. Valea Teleajenului este
o bogăție pentru partea de est a județului Prahova. Datorită substratului
geolog ic și izvoarelor numeroase vegetația, fauna și solurile se bucură de
diversitate.
Anumite detalii de ordin geologic, climatic, hidrografic și pedologic
constituie puncte slabe și unele chiar riscuri pentru Axei Ploiești -Vălenii de
Munte -Brașov, dar aceste a vor fi dezbătute în subsubcapitolele următoare .

Tabelul nr. 1 Punctele tari ale cadrului natural în care se desfășoară Axa
Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov
RELIEFUL:
Câmpia
Piemontană
Ploiești s-a format la contactul cu dealurile subcarpaților de Curb ură,
la nivelul teraselor 2 și 318;
are altitudini cuprinse intre 140 -180 m19;
Subcarpații
Teleajenului aliniamente paralele de dealuri și depresiuni; spre munte apar
culmi înalte, vârfuri separate se șei, iar spre câmpie apar
depresiuni (Depresiunea Pode ni) și dealuri (Dealul Băicoi,
Bucovel) cu structuri monoclinale20;
dealuri relativ împădurite cu altitudini mari pe linia
Homorâciu -Vălenii de Munte (700 – 850m) datorită celor doi
pinteni;
Munții
Teleajenului,
Muntii
Bârsei Cel mai vestic compartiment a l Carpaților de Curbură:
Munții Ciucaș, Munții Clăbucet, Munții Grohotiș, Munții
Baiului, Munții Bârsei;
Altitudini maxime de 1800 -1950 m (Vf. Cicaș de 1954m);
Culmi orientate pe direcția Nord -Sud;
Prezența pasurilor la înălțimi mari (Pasul Bratocea -1263m),
folosit încă din vechime ca punte de legătură între Muntenia
și Transilvania;

18 ***2005, Geografia României, volumul V, Editura Aca demiei Române
19 ***http://www.ploiesti.ro/Statut_cadru.pdf, 23.08.2015
20***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Subcarpatii_Curburii.php, 2.09.2015

17 Relieful este dispus în trepte datorită mișcărilor de înalțare
a Carpaților din neogen21;
treptele de relief au determinat tipuri de peisaj: cel specific
pajiștilor su balpine (în regiunea înaltă), cel împădurit
(întâlnit în regiunile mai joase) și cel specific depresiunilor
și văilor;
în Munții Ciucaș este întâlnit relieful ruiniform (datorat
fragmentării conglomeratelor), iar în Munții Bârsei cel
carstic (cheile „Șap te Scări” și Peștera de Gheață, văi de tip
hornuri);22
Depresiunea
Brașov Are aspect de câmpie aluvio -proluvială;
cuprinde mai multe trepte de relief (lunci joase, terase,
câmpii piemontane și dealuri);
Constituită din trei compartimente: Depr. Bârsei (în Sud –
Vest), Depr. Sf. Gheorghe (central) și Depr. Târgu Secuiesc
(în Nord -Est);
Altitudinea medie este de 530 -560 m;23
GEOLOGIA
Câmpia
Piemontană
Ploiești Se suprapune peste Platforma Valahă;
Soclul este format în principal din șisturi cristaline p este
care s -au acumulat, în timp, diverse sedimente, în funcție de
perioada geologică;24
Subcarpații
Teleajenului Fundamentul este al Platformei Moesice;
Pintenul Ivănețu și Pintenul de Văleni, doi pinteni paleogeni
cu alcătuire asemănătoare munților (g rezoasă);
Rocile paleogene oferă rezistență la eroziune și sunt situate
în interiorul subcarpaților;
Limita catre campie este bruscă între râul Dâmbovița și
Buzău;
Suprastructura sedimentară este formată din argile,
conglomerate, gresii, marne, calc are, toate din neozoic, care
conduc la diverse procese geomorfologice (alunecări de
teren);
Rocile mio -pliocene și cuaternare de la exteriorul
subcarpaților sunt moi și cu rezistență mică la degradare;
Munții
Teleajenului,
Muntii
Bârsei Au fost identifi cate trei suprafețe de nivelare: Bodu Mare
(1700 -1800m), Șețu (1300 -1500m) și Simila -Predeal (1000 –
1200m), modelate în burdigalian -pliocen superior25;
Valea Teleajenului a condus la fragmentarea reliefului dar nu
la distrugerea reliefului în trepte;

21 ***1987, Geografia României, volumul III, Editura Academiei Române, p. 199 -201
22 *** http://www.unibuc .ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php, 08.09.2015
23 ***2013, Aplicație practică – Planificare teritorială, Facultatea de Geografie,
Universitatea din București, p.13 -14
24 ***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_ -_cursul_1.php,
07.09.2015
25 ***1987, Geografia României, volumul III, Editura Academiei Române, p. 201

18 Substratul geologic este alcătuit din fliș cretacic dispus în
pânze de șariaj;
Munții Ciucaș sunt alcătuiți din conglomerate și fliș șistos
marno -grezos;
Muntele Clăbucet (1460 m) este alcătuit pe fliș grezos
curbicortificat;
Munții Grohotiș (1767m vf. Grohotiș) formați tot din fliș
grez os de Bodu;
Munții Gârbova/Baiului (1923 m vf. Neamțu) alcătuiți din
gresii, marne , marnocalcare ce aparțin Stratelor de Sinaia;
Munții Bârsei (1799 m vf. Postăvaru și 1834 m vf. Piatra
Mare) sunt formați din calcar e și conglomerate mezozoice
prinse în sinclinalul Timișului26;
Depresiunea
Brașov Depresiune de origine tectonică, cu fundament de fliș
cretacic și formațiuni vulcanice;
S-a format la sfârșitul perioadei leventine și începutul
cuaternarului;
CLIMA
Câmp ia
Piemontană
Ploiești
Temperaturile medii anuale se încadrează între -2 șC iarna
și 22 șC vara; 27
Precipitațiile medii anuale ajung la 500mm;
Radiația solară globală atinge valoarea de 127kcal/cm2/an
(efectul Föehnului);
Direcția vânturilor predomi nante este NE -SV sau V -E28;
Subcarpații
Teleajenului
Climat temperat -continental cu diferențieri determinate de
relief și de circulația maselor de aer29;
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 7șC în
apropierea Carpaților de Curbură și 11 șC în a propierea
Câmpiei Ploieștilor;
Precipitațiile anuale înregistrate în această zonă sunt:
600mm/an în partea exterioară și 750mm/an în partea
interioară, din abundență în lunile de primăvară și sub
formă de averse în lunile de vară;
Fenomenul de Föehn pr ezent în acest areal determină ierni
blânde dar în același timp și veri secetoase.
Fenomenul de Föehn conduce la veri secetoase.
Munții
Teleajenului,
Muntii
Bârsei Temperatura medie anuală este de 2 -4 șC (iarma media
coboară la – 8 șC, iar vara urcă la 11 șC)30;
precipitațiile medii ating 1200 mm anual;
stratul de zăpadă se păstrează aproximativ 150 zile/an;
vânturile bat din Vest și Nord -Vest;

26 *** http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php, 08.09.2015
27 ***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al polului de Creștere Ploiești -Prahova.
Partea 1: Caracteristici generale, p. 19
28 http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php, 07.09.2015
29 IELENICZ M., PĂTRU I. G., GHINCEA M., 2003, Subcarpații României , Editura
Universitară, București, p. 199
30 ***1987, Geografia Român iei, volumul III, Editura Academiei Române, p. 202

19 Depresiunea
Brașov Există un topoclimat specific de depresiune intramontană:
inversiuni termice, precipi tații scăzute;
Temperatura medie anuală a aerului este aproximativ 7șC;
Precipitațiile sunt în jur de 500 -580 mm pe fundul
depresiunii și 700 -800 mm la contactul cu zona montană;
Vânturile care predomină sunt cele de nord și nord -est;31
APELE
Râul T eleajen – face parte din Bazinul Ialomiței, fiind afluent de stânga al
Râului Prahova și își are izvoarele în Munții Ciucaș și Zăgan. Valea
Teleajenului este aproximativ paralelă cu Valea Prahovei.
– ocupă un loc modest în ierarhia râurilor din România prin lungimea totală
de 113 km și prin suprafața bazinului hidrografic de 1677km².
– adună afluenți cu debite diferite din întregul său bazin hidrografic
(începând cu culmile Zăganului și Bretocei și până în câmpia Gherghiței
când se varsă în răul Prahova). Ace st râu primește afluenți din parte
dreaptă, pârâul Văleanca, pârâul Stâlpul, dar și alte pâraie, cum sunt:
Bughișoara, Valea Gardului, Copăceanca. De o importanță mai mare, la
nivel județean sunt: Telejenel (S = 74 km2, L = 22 km), Drajna (S = 106
km2, L = 25 km) și Bucovel (S = 102 km2, L = 25 km) pe partea stângă,
iar Vărbilău (S = 217 km2, L = 37 km), Mislea (S = 182 km2, L = 23 km)
și Dâmbu (S = 190 km2, L = 39 km) pe partea dreaptă32, (unde S -suprafața
bazinului hidrografic respectiv și L -lungimea rețel ei hidrografice).
– debitul mediu, la ieșirea din zona montană atinge 3,73m³/s, iar la vărsare,
în râul colector Prahova, ajunge la 10 m³/s. Apele mari sunt specifice
lunilor de primăvară și vară (martie -aprilie -mai-iunie), iar apele nici sunt
în lunile de toamnă (septembrie -octombrie). În anii ploioși (exemplu anul
1995), sunt înregistrate două maxime ale debitului: atât primăvara (după
topirea zăpezilor), cât și vara (datorită ploilor torențieale). Pe când în anii
secetoși (exemplu: anul 1950), sunt înregi strate debite mari și iarna. 33
– un curs de apă de Categoria a II -a de calitate, Conform Secțiunii II –Apa,
PATN.
– prezintă un număr redus de lucrări hidrotehnice specifice apărării
teritoriului și localităților de inundații.
– este o bogăție naturală deoarec e este un mod de obținere a energiei
electrice, prin întregul șir de hidrocentrale de la Măneciu în aval.
– este regularizat în zona orașului și nu prezintă pericol de inundații
– pânza freatică din terasa superioară a Teleajenului se află la adâncimea
de 8 -12 m, iar în terasa inferioară pânza freatică se află la o adâncime de
4-8 m.În lunca Râului Teleajen nivelul piezometric este la 0,5 -2 m
adâncime34. Aceasta contribuind la o bună dezvoltare a culturilor atât
pomicole cât și legumicole, deoarece este bine c unoscut faptul că

31 ***2013, Aplicație practică – Planificare teritorială, Facultatea de Geografie,
Universitatea din București, p.14
32 PATJ – memoriu, 2002
33 Gheorghe A., 2012, Lucrarea de Licență Diagnoză și prognoză priv ind populația și
activitățile economice din orașul Vălenii de Munte,
34 ***Planul Urbanistic General al orașului Vălenii de Munte, 1995, Consproiect S.A

20 localitatea este cunoscută ca având funcție agricolă, dezvoltată cu
precădere în perioada comunistă.
– În apropiere de Comuna Măneciu s -a amenajat Acumularea Măneciu în
perioada 1978 -1994, pentru alimentarea cu apă, producerea de energie
electrică, irigații, atenuarea viiturilor și agrement; are o suprafață de
247km2, cu o înălțime maximă a barajului de 78 m și cu un volum de
38mil.mc35.
Râul Târlung – face parte din Bazinul Oltului, fiind un afluent important al
Râului Negru și izvorăște di n Munții Ciucaș;
– are lungimea de 54 km și suprafata bazinului de 485 km2.36
– La 3 km amonte de orașul Săcele s -a amenajat Lacul de Acumularea
Târlung -Săcele, care se încadrează în clasa de calitate I, cu rol de
alimentare cu apa a orașului Brașov.
– Acumulare a Sacele are un volum total de 18,3 mil. mc., barajul are o
înaltime de 45 m.37
Râul Timiș (Pârâul Timișul Sec) – izvorăște din zona Predeal și are ca
emisar Râul Ghimbășel;
– s-a realizat o priză de captare pentru a alimenta cu apă industrială
platforme indu striale ale Brașovului, numită Canalul Timiș; Derivația
canalul Timiș traversează Situl Natura 2000 – ROSCI 0120 Muntele
Tâmpa; 38
– din cauza deversărilor, fiind colector a rețelei de canalizare, împreună cu
pârâul Ghimbășel și pârâul Homorod, atât ape uzate menajere cât și ape
industriale, neepurate și insuficient epurate, apa este poluată, calitatea
fizico -chimică este moderată și cea biologică foarte bună 39.
VEGETAȚIA
Câmpia
Piemontană
Ploiești Pădurile de cvercinee au fost înlocuite treptat de terenuri
agricole sau pajiști;
Subcarpații
Teleajenului Pădurea de foioase (gorun, fag, cer, gârniță);
Culturi pomicole, viticole și cerealiere au luat locul unor
suprafețe extinse de pădure40
Munții
Teleajenului,
Muntii
Bârsei Prezența arinului în lungul văilor t orențiale au condus la
stoparea pe alocuri a eroziunii;
Ienupărul, jnepeni (din Masivul Ciucaș), afinul, merisorul
ocupă suprafețe extinse;

35***http://www.ro water.ro/dabuzau/Lacuri%20de%20acumulare/Lacuri%20de%20acumula
re.aspx, 03.09.2015
36***http://www.ro water.ro/daolt/Documente%20Consultarea%20Publicului/Plan%20de%2
0Management%20Bazinal%2022%20Decembrie%202009/Capitole%20Plan%20Managemen
t%20Bazinal/Cap%203%20caracterizare.pdf, 03.09.2015
37 Idem, p.37
38***http://www.ro water.ro/daolt/Plan%20Man agement/Proiectul%20celui%20de -al%20II –
lea%20Plan%20de%20Management%20al%20BH%20Olt/anexe%20draft%20PMB%20II_Ol
t/Anexa%206.4_ABA%20Olt.pdf, 03.09.2015
39 Idem
40 IELENICZ M., PĂTRU I. G., GHINCEA M., 2003, Subcarpații României , Editura
Universitară, Bucureș ti, p.202

21 Pajiștile (25% din suprafața Munților Teleajenului) indică
prezența păstoritului intens în zonă;
Pădurile de fag, carpen și pădurile de amestec se întâlnesc
la altitudini mai mici de sub 1600 m41;
Depresiunea
Brașov Păduri de stejar pedunculat, stejar în amestec cu frasin, ulm
de câmpie, tei care partial au fost înlocuite cu construcții, iar
în zonele mai înalte este întâlnită pădurea de foioase amestec
cu rășinoase;
FAUNA
Câmpia
Piemontană
Ploiești rozătoare: popândăul –Citellul citellus,șoarecele de camp –
Microtus arvalis, hârciogul -Cricetus cricetus;
iepurele de câmp -Lepus europaeus, dihorul de stepă –
Mustela eversmanni, dihorul pătrat -Vormela peregusna,
dropia -Otis torda, potârnichea -Perdix perdix, graurii –
Sturnus vulgaris,, ciorile, broasca țestoasă -Testudo graeca
ibera, vipera cu corn, coluberul etc.
Subcarpații
Teleajenului pești: crap, caras, lin, caracu dă, șalău, știucă, somn,
babușcă, scobar, lostriță, clean etc.
mamifere: lupi, jderi ( Martes) , căprioare, urși ( Ursus
arctos), cerbul ( Cervus elaphus), râs ( Lynx linx) etc.
păsări: ierunci ( Tetrastes bonasia) , cocoșul de mesteacăn
(Lyrurus tetris) , cocoșul de munte ( Tetrao urogallus,
ciocănitoarea, acvila de munte, șorecarul ( Buteo buteo),
buha (Bubo bubo) , corbi, mierle, pițigoi de munte etc
Munții
Teleajenului,
Muntii
Bârsei rozătoare: veverițe, șoareci, pârși etc;
mamifere: lupi, jderi ( Martes) , căprioare, urși ( Ursus
arctos), cerbul ( Cervus elaphus), râs ( Lynx linx), capra de
stâncă ( Capra ibex) etc.
păsări: ierunci ( Tetrastes bonasia) , cocoșul de mesteacăn
(Lyrurus tetris) , cocoșul de munte ( Tetrao urogallus,
ciocănitoarea, acvila de munte, șo recarul ( Buteo buteo),
buha (Bubo bubo) , corbi, mierle, pițigoi de munte etc.
pești: păstrăv ( Salmo trutta ), zglăvoaca, boișteanul, lipan,
grindel, moiaga, scobar, lostriță, clean etc.
Depresiunea
Brașov rozătoare: veverițe, șoareci, pârși, etc;
iepu rele de câmp -Lepus europaeus
amfibieni: salamander, triton, broaște etc.
reptile: vipera, șarpele de apă, șopârle;
păsări: vrabia, potârnichea, porumbelul, huhurezul, berze
etc.
SOLURI
Câmpia
Piemontană
Ploiești Molisoluri: cernoziomuri cambice;
Argiluvisoluri: luvisoluri albice;
Cambisoluri: soluri brune eu -mezobazice, soluri brune
acide și soluri brune luvice;

41 ***1987, Geografia României, volumul III, Editura Academiei Române, p. 202

22 Subcarpații
Teleajenului Molisoluri: pseudorendzine, soluri brune eu -mezobazice42
Cambisoluri: soluri brune eu -mezobazice, soluri br une
luvice și brune acide43;
Munții
Teleajenului,
Muntii
Bârsei Cambisoluri: soluri brune eu -mezobazice;
Molisoluri: rendzine, în Munții Timișului;
Spodosoluri: soluri brune feriiluviale, soluri brune acide și
podzoluri;
Umbrisoluri: soluri humicosil icatice în Munții Ciucaș44.
Depresiunea
Brașov Molisoluri: cernozimuri cambice (sunt fertile, se pretează
culturii de cartof și cereal);
Argiluvisoluri: soluri brune argiloilubiale (propice
culturilor pomicole și pentru pășuni și mai puțin pentru
plante) ;
Cambisoluri: soluri brune eu -mezobazice;45

3.1.2. Punctele slabe
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov traversează, de la sud la nord:
câmpie, dealuri, depresiuni și munți; ceea ce conduce inevitabil la apariția unor
mici imperfectiuni în ceea ce priveșt e dezvoltarea. ( Tabelul nr. 2)
Un prim dezavantaj este semnalat în cadrul zonei montane unde din
cauza masivității rocilor și a văilor înguste, Drumul Național 1A nu beneficiază
momentan de lățimea corespunzătoare unui trafic relaxat (minim 2 benzi pe
sens), luând în calcul că dificultatea rutieră este accentuată. Un al doilea punct
slab este de natură geologică, prezența argilei în substratul subcarpaților
produce instabilitate la nivelul solului (alunecări de teren: în orașul Vălenii de
Munte, în com. Iz voarele, în com. Măneciu).
Efectele foehnale prezente în arealul analizat din cauza coborârii bruște
ale maselor de aer vestice, sud -vestice ce au depășit Carpații și Balcanii. Se
impun creșterile valorilor termice, uscăciunea, nebulozitatea redusă.46
Lacurile de acumulare constituie un avantaj atât economic cât și social,
dar pot deveni un adevărat pericol pentru populație: Acumularea Măneciu și
Acumularea Săcele.

Tabelul nr. 2 Punctele slabe ale cadrului natural în care se desfășoară Axa Ploiești –
Văleni i de Munte -Brașov
RELIEF
Câmpia Piemontană Ploiești
Subcarpații Teleajenului
Munții
Teleajenului,  sunt frecvente bazinele torențiale la obârșia văilor;

42 ***1986, Geanana M., Florea N., Popescu Ș., Republica Socialistă România – Harta
solurilor , Editura Didactică și Pedagogică, București
43 IELENICZ M., PĂTRU I. G., GHIN CEA M., 2003, Subcarpații României , Editura
Universitară, București, p. 202
44 ***1986, Geanana M., Florea N., Popescu Ș., Republica Socialistă România – Harta
solurilor , Editura Didactică și Pedagogică, București
45 ***2013, Aplicație practică – Planificare teritorială, Facultatea de Geografie,
Universitatea din București, p.14
46 ***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php, 07.09.2015

23 Muntii
Bârsei  mai mult umiditatea ridicată asociată cu deluviile
declanșează alunecări superficial e47
Depresiunea Brașov
GEOLOGIE
Câmpia Piemontană Ploiești
Subcarpații
Teleajenului  Suprastructura sedimentară formată din argile,
conglomerate, calcare, conduc la diverse procese
geomorfologice (în special alunecări de teren);
Munții
Teleajenului,
Muntii
Bârsei  Stratele de Sinaia (gresii, șisturi argiloase, marnocalcare) și
flișul grezos de Teleajen îngreunează lărgirea și întreținerii
căilor de comunicații, mai ales că văile sunt înguste;
 Versanții Munților Baiului sunt afectați de ravene active,
bine adâncite în sol;
Depresiunea
Brașov
CLIMA
Câmpia
Piemontană
Ploiești  în timpul iernii bate C rivățul, pe fondul circulației active
dinspre NE ce dă viscole;
 frecvente ploi torențiale cu căderi de grindină, geruri și
viscole;
 există deficit de umidit ate și secete;48
Subcarpații
Teleajenului  Fenomenul de Föehn prezent în acest areal determină ierni
blânde dar în același timp și veri secetoase.
Munții Teleajenului, Muntii Bârsei
Depresiunea
Brașov  Inversiunea termică este o stratificare inversă a tem peraturii
aerului care crește cu înălțimea.49 Se întâlnește cu precădere
în partea cea mai joasă a depresiunii și se caracterizeată prin
geruri putenice, îngheț de durată, strat de zăpadă de lungă
durată50;
APELE
Câmpia
Piemontană
Ploiești  Pe Râul Teleajen – Pericolul poate veni însă de la barajul
de la Măneciu Ungureni, dacă acesta se surpă, potrivit
R.A. Apele Române, râul Teleajen, și -ar depăși albia cu
30-60 m, ceea ce ar duce la distrugerea și inundarea
orașului.
 Canalul Timiș – este derivația realiz ată între Municipiile
Brașov și Săcele; colectează pâraiele care spală cele două
municipii, fiind numită de localnici și „Spurcata”, din
cauza apelor uzate menajere cât și industriale, neepurate
și insuficient epurate. Subcarpații
Teleajenului
Munții
Teleajenului,
Muntii Bârsei
Depresiunea
Brașov

47 ***1987, Geografia României, volumul III, Editura Academiei Române, p. 202
48 ***http://www.unibu c.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php, 07.09.2015
49 Șandor C.G., 2012, Teză de doctorat – Resursele de apă din depresiunea Bârsei,
valorificarea și implicații în peisaj – Rezumat, Școala doctorală Simion Mehedinți,
Facultatea de Geografie, Univ ersitatea din București, p.17
 50 Ielenicz M, Oprea R., 2011, România – Carpații vol. V – Caracteristici generale
(Partea I), Editura Universitară, București, p. 158

24 VEGETA ȚIA
Câmpia Piemontană Ploiești
Subcarpații
Teleajenului  Prezența cătinei pe versanții afectați de alunecări de teren au
condus la schimbarea compoziției floristice a unor specii;
Munții Teleajenul ui, Muntii Bârsei
Depresiunea Brașov
SOLURILE
Câmpia Piemontană Ploiești
Subcarpații
Teleajenului  Argiluvisoluri: soluri brune luvice și soluri brune întâlnite
cu precădere în depresiuni, acestea determină alunecări de
teren și alte procese actuale
Munții Teleajenului, Muntii Bârsei
Depresiunea Brașov

3.1.3. Oportunitățile
Cadrul natural oferă arealului analizat numeroase oportunități de
valorificare. Relieful structural prezent în Carpații de Curbură, în regiunile
ocupate de fliș cretacic și paleogen unde apar anticlinale și sinclinale
(sinclinalul suspendat Ciucaș). Datorită fragmentării mari a reliefului în aceste
regiuni căile de comunicații se pot dezvolta adecvat.
Relieful pe calcare și conglomerate este întâlnit în Munții Ciucaș -Zăgan,
detașându -se: Tigăile, Sfinxul din Bratocea, Turnul lui Goliat, Creasta
Zăganului, forme rezultate în urma acțiunii proceselor de eroziune diferențială.
De asemenea, alte forme ale acestui tip de relief sunt: cheile (Șapte Scări – M.
Piatra Mare, Râșnovului și Vale a Cetății – M. Postăvaru).
Văile carpatice au un potențial turistic deosebit, fapt pentru care au
condus la o valorificare excesivă a unor arii (exemplu Valea Prahovei),
deoarece oferă resurse naturale, mediu propice dezvoltării așezărilor umane.
Mai mult, acest tip de vale ușura legătura dintre două regiuni geografice, în
cazul de față: Transilvania de Muntenia. Istoricul căii din lungul Văii
Teleajenului a fost studiată de foarte mulți istorici și se cronsideră că încă din
secolul al XV -lea51 drumul avea importanță comercială și urma cursul
Telejenelului (prin Tabla Buții se traversau Carpații spre Transilvania)52. În
prezent, DN1A însoțește Valea Teleajenului, traversează Depresiunea Cheia,
trece prin pasul Bratocea și ajunge în Depresiunea Brașov. Râul Te leajen a
săpat la fel ca alte râuri carpatice, chei spectaculoase cu precădere la ieșire din
zona montană spre zona subcarpatică.
Prezența rezervațiilor în cursul și în apropierea Axei Ploiești – Vălenii
de Munte – Brașov constituie un nou plus oferit de n atură acestei zone și
trebuie să fie un prilej de de zvoltare durabilă. ( Tabelul )

51 N. Iorga, 1925, Istoria comerțului românesc. Epoca veche , Tipografia “Tiparul
Românesc”, B ucurești, p. 70 -71
52 Cruceru A.I., Buterez C.I., 2012, Drumul Teleajenului și Drumul Buzăului . Noi repere
geografice și istorice, Mousaios XVII, Buzău, p. 249 -275

25 Tabelul nr. 3 Rezervații în cursul și în apropierea Axei Ploiești – Vălenii
de Munte – Brașov
Denumire Suprafață
(ha) Scurtă caracterizare
Locul
fosilifer
Purcăreni 0,20 Întâlnită în Comuna Târlungeni, la contactul
depresiunii Brașov cu Munții Întorsurii și se
găsesc calcare recifale jurasice;
Peștera
Valea
Cetății 1 Localizată în orașul Râșnov (Munții Postăvaru)
Postăvaru 1025,5 Muntele Postăvaru poziționat pe latura SV a
Municipiului Brașov, conserve peisaje natural cu
relief carstic și numeroase animale și plante
ocrotite (cocoșul de munte – Tetrao urogallus,
papucul doamnei – Cypripedium calceolus etc.)
Stejerișul
Mare 16,3 Municipiul Brașov
Tâmpa 188,2 Municipiul B rașov administrează această
rezervație care cuprinde cea mai mare parte din
muntele cu același nume; sunt întâlnite păduri de
conifere și multe specii de plante ocrotite prin lege
(exemplu: laleaua pestriță – Fritillaria montana,
obsiga Bromus barcensis)
Tigăile
din
Ciucaș 3 Satul Cheia din Comuna Măneciu se bucură de
prezența acestei rezervații cu relief petrografic pe
conglomerate (Tigăile Mari, Babele la sfat,
Ciupercile, Turnul lui Goliat.
Sursa: IELENICZ M., OPREA R., 2011, România. Carpații -Caracter istici generale
(Partea I). Vol. V, Editura Universitară, Bucuresti, p.352 -353

3.1.4. Riscurile
Riscurile naturale sunt privite ca interacțiuni ale omului cu mediul
înconjurător, reprezentând eventualele pagube ale unui eveniment. Fără
implicarea omului, prin c onștientizarea consecințelor și cauzelor fenomenului,
riscul s -ar numi hazard. Noțiunea de hazard este definită ca o amenințare, o
posibilitate de apariție a unui eveniment distrugător.53
Conform notițelor de curs ale dna. prof. Liliana Zaharia există trei tipuri de
hazarduri naturale: geologice (cutremure, alunecări de teren etc),
hidrometeorologice (ceață, furtuni, secetă etc.) și biologice (invazii, epidemii
etc.). Iar acele procese generate de activitatea omului care determină pagube,
poartă denumirea de hazarduri tehnologice (radioactivitate, baraje rupte,
accidente rutiere, industriale etc.) – Tabelul nr. 3
„Hazardul este un fenomen, substanță sau activitate umană care poate cauza
pierderi de vieți omenești sau afecta sănătatea umană, generează piederi ale

53 Armaș I., 2006, Risc și vulnerabilitate. Metode de evaluare în geomorfologie, Editura
Unive rsității din București, București.

26 bunurilor materiale și provoacă pagube și perturbări sociale, economice,
environmentale.”54

Tabelul Tipuri de hazarduri întălnite în lungul Axei Ploiești – Vălenii de
Munte – Brașov
Tipul
de
hazard Parametriz
are Vulnerabilitate Aria Consecințe
Torenț i – parametru :
scurgerea
maximă a
inundației
torențiale
(debite
maxime,
densitatea/
consistența
torentului) – Structurală
(Infrastructura de
transport rutier,
Transportul public și
privat);
– Umană (Populația
stabilă plus cea aflată
în tranzit); Localitățile
Măneciu și
Izvoarele Blocarea traficului pe
ruta Ploiești -Cheia –
Brașov (DN 1A);
Pagube economice pe
porțiunea de drum
afectat.
Furtuna – parametru:
precipitații
torențiale – Structurală
(Infrastructura de
transport; 400 de
gospodării afectate de
inundații, plus
celelalte elemente de
infrastructură);
– Umană (starea de
sănătate a populației
stabile). Localitatea
Săcele Blocarea traficului pe
ruta Ploiești -Cheia –
Brașov (DN 1A);
Pagube materiale; – indici: panta
de scurgere
Cutremur – element:
intensitatea
seismică – Umană (populația
stabilă plus cea aflată
în tranzit); Suprafața
administrativ
ă a orașului
Boldești –
Scăieni și a
orașului
Vălenii de
Munte Deteriorarea spațiului
constuit și a
infrastructurii;
Restricții în realizarea
oricărui ansamblu de
mari dimensiuni și
greutăți. – parametrii:
VIII MSK
Alunecari
de teren – element:
treapta de
desprindere
principală – Umană (populația);
– Structurală
(insfrastrucutra de
transport și edilitară) Teritoriul
administrativ
al: orașului
Vălenii de
Munte, com.
Izvolarele,
com.
Măneciu Deteriorarea spațiului
constuit și a
infrastructurii;
Restricții în realizarea
oricărui ansamblu de
mari dimensiuni și
greutăți. – parametru:
substratul
pedologic
– indici: viteza
mișcării,
cinematica
mișcării;

54 ***2009 UNISDR Terminology on Disaster Risk Reduction, United Nations, Geneva,
Switzerland, p. 17

27 Baraj – element:
rezistența
barajului
mobil
– Umană (populația
din aval de Barajul
Măneciu și Barajul
Săcele). Teritoriul
administrativ
al com.
Măneciu,
orașul Săcele Potrivit R.A. Apele
Române, râul
Teleajen, în cazul în
care barajul ar ceda,
și-ar depăși albia cu
30-60 m, ceea ce ar
duce la distrugerea,
inundarea localităților:
Măneciu, Izvoarele
Teisani, Vălenii de
Munte, Gura Vitioarei
Măgurele, Lipănești,
Boldești Scăieni – parametru:
Volumul la
NNR
În momentul în care hazardul este asociat cu vulnerabilitatea (condiții
care cres c expunerea unei comunități la hazard, conform UNISDR 2009) apare
riscul.55
Conform Planului de Amenajare al Teritoriului Prahova, zonele expuse
riscului la inundații sunt anumite areale unde nu s -a realizat lucrări de
îndiguire, și anume: pârâul Dâmbu din intravilanul municipiului Ploiești, pe
Râul Teleajen în zona comunei Gura Vitioarei. Scurgerile torențiale au afectat
localități precum orașul Boldești -Scăieni, comuna Gura Vitioarei soldându -se
cu pierderi de vieți omenești și nu doar cu pagube materiale. De asemenea, sunt
consemnate în acest document problemele din etajul subcarpatic (eroziunea de
suprafață, alunecări de teren pe versanții văii Teleajenului56. Bineînțeles că
toate aceste probleme au rezolvare, existând proiecte de consolidare, îndiguire,
regularizarea cursurilor de apă consemnate în PATJ.
Profesorii Ciulache S. și Ionac Nicoleta clasifică riscurile atmosferice
în funcție de viteza de declanșare, distingându -se: fenomene atmosferice
dăunătoare cu declanșare rapidă și extindere locală (averse , grindină, oraje,
trăznete), fenomene atmosferice de risc cu viteză și apariție intermediară
(brumă, ceață, chiciură, polei), fenomene atmosferice de risc cu caracter
spectacular (depuneri de zăpadă și gheață)57, categorii prezente în arealul Axei
Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov.
Un fenomen des întâlnit în lungul axei strudiate este ceața, dat fiind că
traversează zone depresionare, zone de câmpie, zone deluroase și montane.
Ceața are consecințe nefavorabile (scăderea vizibilității, dificultăți în
desfășurarea traficului rutier și feroviar, creșterea nivelului de poluare a
atmosferei, afectarea unor activități economice etc.)58, dar are un avantaj faptul
că menține umiditatea aerului recomandată.
Un alt risc întâlnit în localitatea Săcele este legat d e sol. Eroziunea
declanșată în Piemontul Săcele din cauza utilizării inadecvate a solului, pune

55 ***Notițe de curs Zaharia L., Ianuarie 2015, Fenomene geografice de risc, Școala
doctorală Simion Mehedinți, Facultate a de Geografie, București
56 PATJ Prahova 2002, p. 110
57 Ciulache S., Ionac N., 1995, Fenomene atmosferice de risc, Editura Științifică, București
58 Șandor C.G., 2012, Teză de doctorat – Resursele de apă din depresiunea Bârsei,
valorificarea și implicații î n peisaj – Rezumat, Școala doctorală Simion Mehedinți,
Facultatea de Geografie, Universitatea din București, p.17

28 presiune pe localitatea în sine, fiind nevoie de numeroase lucrări de stopare și
combatere a eroziuni solului.
Alunecările de teren apar cu precădere în regiun ile cu argile, marne.
Aceste tipuri de roci se regăsesc în: Subcarpații Teleajenului (orașul Vălenii
de Munte, comuna Izvoarele), în com. Măneciu (situată la poalele Munților
Ciucaș) și în Depresiunea Brașov.
În concluzie, arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
este complex din punct de vedere al cadrului natural, regăsindu -se forme de
relief diverse. Factorii naturali constituie puncte forte pentru dezvoltarea
echilibrată a Județului Prahova prin: multitudinea și spectaculozitatea forme lor
de relief, prin rețeaua hidrografică și amenajările existente care au contribuit
la dezvoltarea unei legături comerciale între Transivania și Muntenia încă din
secolul al XV -lea. Invelișul biopedogeografic conferă diversitate și restricții
în anumite z one, din cauza intervenției umane asupra naturii și nu numai.
Liniștea și multiplele atracții au poziționat această jumătate estică de județ pe
o poziție secundară în favoarea Văii Prahovei, unde s -au inverstit atât capital
cât și muncă, energie, publicita te. Drumul de tranzit spre Brașov, cum este
numit DN1A, reprezintă mai mult decât o simplă cale de acces spre
Transilvania, care poate prin cadrul natural care susține dezvoltarea, să
reprezinte soluția viabilă pentru un turism de calitate în județul Praho va.
Bineînțeles că există componente ale cadrului natural (subsratratul geologic)
care pot reprezenta adevărate bătăi de cap pentru autorități în extinderea la
două benzi pe sensul de mers al drumului național, condiție esențială în
promovarea zonei.

3.2. Potențialul demografic

Factorul demografic este unul din cei patru factori care influențează
dispunerea spațială a populației. Dezvolatrea unei regiuni se bazează pe
resursele locale; populația autohtonă reprezintă motorul în promovarea
economiei, structur ilor sociale etc.
Distribuția populației în teritoriu este influențată de altitudine (marea
majoritate a populației este concentrată în zone care nu depășesc 500 m
altitudine59). Cu toate acestea, Carpații au oferit dintotdeauna habitat propice
pentru oamen i (urme de cultură din paleoliticul superior60). Populația din zona
montană românească a crescut treptat, în prezent, sunt consemnate 24 de
municipii (Municipiul Brașov are suprafața și populația cea mai mare), plus
foarte multe așezări rurale permanente da r și temporare. Atât carpații,
subcarpații cât mai ales câmpia sunt zone propice locuirii.
În analiza care urmează am luat în studiu perioada 1992 -2014 pentru a
surprinde atât perioada de acomodare postcomunistă cât și situația recentă în
democrație; exist ând excepții la ultimele două subsubsubcapitole unde am
analizat situația la nivelul Recensămintelor populației din 2002 și respectiv
2011. Datele statistice prelucrate, cu scopul realizării studiului, au fost

59 Erdeli G., Dumitrache L., 2001, Geografia populatiei , Editura Corint, Bucuresti, p.47
60 Ielenicz M, Oprea R., 2011, România – Carpații vol. V – Caracteristici generale (Partea
I), Editura Universitară, București, p. 374

29 preluate de pe site -ul Direcției Naționale de Statistică și de pe site -ul Direcției
Județene de Statistică Prahova și respectiv Brașov.
Plecând de la ideea că Județul Prahova este pe locul doi în România în
ceea ce privește numărul locuitorilor după domiciliu (la 1 iulie 2014 se
înregistra 815741 pers oane, devansat de Județul Iași cu 901590 persoane 61),
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov beneficiază de resusa cheie în
realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.

3.2.1. Dinamica populației

Termenul de „populație” desemnează totalitatea persoane lor care trăiesc
într-un anumit areal sau teritoriu geografic, indiferent de gen, rasă, etnie62.
Densitatea actuală este explicată prin cunoașterea intensității creșterii
demografice.
Pentru a analiza dinamica populației trebuie detaliate cele două
componen te principale: mișcarea naturală și mișcarea migratorie, care
însumate dau dinamica numărului de locuitori.
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov concentrează doisprezece
localități: cinci localități urbane (Ploiești, Boldești -Scăieni, Vălenii de Munte,
Săcele și Brașov) și șapte localități rurale (Blejoi, Lipănești, Măgurele, Gura
Vitioarei, Teișani, Izvoarele și Măneciu). În realizarea analizei demografice
voi prezenta situațiile pe medii de viață sau la nivel general și mai puțin pe
fiecare așezare î n parte, din motive comprehensive.

3.2.1.1. Evoluția numerică a populației
Evoluția numărului de locuitori ai axei studiate (Fig. ) cunoaște trendul
întâlnit la nivelul întregii țări, ascendent până în anul 1995 și descendend după
acest an și până în prezent. Cauzele acestei evoluții sunt multiple de la
încurajarea natalității din perioada socialistă, la modernizarea societății
(implicarea femeii, din ce în ce mai mult în viața profesională, fertilitatea
scăzută etc.). În anul 1992, se înregistrau 673778 persoa ne (628219 persoane
în mediul urban și 45559 persoane în mediul rural), iar în anul 2014 se ajunge
la 634036 persoane (587805 locuitori în mediul urban și 46231 în mediul rural).
Se observă că populația din mediul rural a crescut ușor după anul 2004, dator ită
numărului mai mic de emigranți și mai ales a creșterii numărului stabilirilor
cu domiciliul în localitățile rurale în defavoarea așezărilor urbane (închiderea
unor fabrici, revărsarea orașelor – Fig. ).

61 ***http://www.prahova.insse.ro, 22.09.2015
62 Erdeli G., Dumitrache L., 2001, Geografia populatiei , Editura Corint, Bucuresti, p.68 .

30
Fig. Evoluția numerică a populației în perioa da 1992 -2014, pe medii de
viață, în arealul studiat
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. Situația stabilirilor și plecărilor cu domiciliul în/din localitățile
analizate, pe medii de viață, în perioada 1992 -2012
Sursa datelor: http://st atistici.insse.ro/shop/

Creșterea demografică în așezările rurale este explicată de creșterea condițiilor
de trai (apă curentă, electricitate, salubritate, spații comerciale etc.) necesare
unei vieți liniștite, plus promovarea unui stil de viață mult mai sănătos în
mediul rural, posibilitatea construirii unei locunțe individuale, care oferă
beneficii și confort sporit.

3.2.1.2. Mișcarea naturală
Mișcarea naturală se definește „ totalitatea modificărilor ce apar în
numărul și structura populației, ca urmare a nașter ilor și deceselor,
căsătoriilor și divorțurilor. ”63
Rata natalității este indicatorul care reprezintă raportul numărului total
de născuți vii la populația medie (populația înregistrată la 1 iulie în fiecare an)
și se exprimă în promile (‰) – Fig.

63 Ibidem p. 70 0200000400000600000
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014persoane
urban rural
0.0010.0020.0030.00‰ locuitori
Stabiliri cu domiciliul în mediul urban Stabiliri cu domiciliul în mediul rural
Plecări cu domiciliul din mediul urban Plecări cu domiciliul din mediul rural

31
Fig. Rata natalității pe medii de viață pentru Axa Ploiești -Vălenii de
Munte – Brașov, în perioada 1992 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Scăderea treptată înregistrată de rata natalității atât în mediul urban dar
mai ales cel rural este exp licată de: un număr din ce în ce mai mic de nașteri,
de o infertilitate ridicată, de procesul de îmbătrânire a populației rurale etc.
Practic factorii economici, nivel de trai mai ridicat a dus la o scădere a
natalității; factorii sociali și culturali, sta tutul femei în societate, religia
creștin ă-ortodoxă care oferă libertatea de decizie ș.a.
Municipiul Săcele este singurul oraș din cele analizate care a cunoscut creșteri
treptate ale ratei natalității, depășind în anul 2014 pragul de 15‰, la polul
opus cu valori între 4,4 -6,4‰ sunt localitățile: Măgurele, Izvoarele și Teișani.

Fig. Rata mortalității pe medii de viață pentru Axa Ploiești -Vălenii de
Munte – Brașov, în perioada 1992 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Rata mortalității es te calculată după aceeași formulă ca în cazul ratei
natalității, doar că de data aceasta numărătorul este numărul total de decese.
Factorii sociali și economici sunt cei care joacă un rol important în inegalitățile
ratei mortalității. În cazul de față, dez voltarea condițiilor de viață în mediul
rural, modul de viață mai sănătos au condus la o creșterea speranței de viață și
implicit la o rată a mortalității mai scăzută. Orașele mari (Brașov și Ploiești)
se confruntă cu poluare accentruață care atrage după s ine boli cronice.
Analizând graficul din Fig. se observă valoarea ratei mortalității în mediul 8.898.1011.87
6.77
0.005.0010.0015.00
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014‰
urban rural
8.369.8912.9111.16
0.005.0010.0015.00
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014‰
urban rural

32 rural a scăzut cu aproximativ două promile datorită speranței de viață; pe când,
în mediul urban valoarea ratei mortalității în decursul celor 22 de ani analizaț i
a crescut ușor cu o promilă și jumătate, ceea ce indică un declin demografic
luând în calcul și valorile natalității.
La nivel general rata natalității a fost devansată de rata mortalității (spor
natural negativ) începând cu anul 1993, deoarece politic ile pronataliste
promovate în sistemul socialist până în anul 1990, nu au mai fost susținute.
Fapt pentru care anul 2014, se confruntă cu un spor natural negativ ( -4,39 în
mediul rural și -1,78 în mediul urban) – Fig. .

Fig. Sporul natural pe mediul ur ban și rural în arealul format de Axa
Ploiești -Vălenii de Munte – Brașov, în perioada 1992 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. Rata natalității și mortalității totale pentru arealul format de Axa
Ploiești -Vălenii de Munte – Brașov, în perioada 1992 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Regimul demografic modern care caracterizează acest areal, este specific
zonelor în care industrializarea a luat sfârșit. Rata mortalității în arealul
analizat, în decursul a douăzeci ș i doi de ani a cunoscut inflexiuni minore, la
fel și în cazul ratei natalității – Fig. De semnalat este faptul că rata mortalității
depășește rata natalității cu aproximativ o promilă și de asemenea, această
diferență tinde să devină din ce în ce mai semni ficativă dat fiind mentalitatea,
situația economică a populației ș.a. 0.53
-1.78 -1.03
-4.39-5.00-4.00-3.00-2.00-1.000.001.002.00
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014‰
urban rural
9.09
8.01
8.669.98
0.005.0010.0015.00
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014‰
Rata natalității -total Rata mortalității-total

33 3.2.1.3. Mobilitatea teritorială a populației
La nivel micro -teritorial mobilitatea populației reprezintă o cauză a
modificărilor din structura populației acelei regiuni. Această mobilitate apar e
din motivații personale (loc de muncă, adaptabilitate, confort etc.). Arealul din
care se pleacă are întotdeauna factori de respingere, iar arealul de primire,
factori de atracție.
Factorii în arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov,
care determină deplasarea populației sunt de natură economică și socială. Rata
șomajului ridicată, veniturile mici, calificări inadecvate sistemului economic
prezent, conduc la un număr al emigranților mult peste numărul imigranților –
Fig.

Fig. Număr ului total de emigranți și imigranți din arealul format de Axa
Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov, pe perioada 1994 -2013
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Cei mai numeroși emigranți sunt din mediul urban. Municipiul Brașov
este „leader -ul”, în anul 1995 atingea valoarea de 934 emigranți definitivi (pe
când imigranți însuma 87 persoane), iar în 2013 numărul emigranților definitivi
a coborât la 337 persoane (implicit a crescut numărul imigranților definitivi la
184 persoane), din cauza închiderii și resctructurării unor fabrici, personal
necalificat. Municipiul Ploiești și orașul Vălenii de Munte se situează pe
locurile doi și trei în ce privește numărul emigranților (în 2013, din Ploiești
emigrau 182 persoane și din Vălenii de Munte 7 persoane). Mediul rural este
mai puțin afectat de migrații deoarece posibilitatea cunoșterii (informarea) și
adaptabilitatea unui sătean pe teritoriu străin este mult mai dificilă. Fapt pentru
care câte trei emigranți au înregistrat, în anul 2013, comunele Măn eciu și
Măgurele, iar câte un sigur emigrant localitățile Teișani, Blejoi și Lipănești.
În perioada 1992 -2012, analizând stabilirile de domiciliu („ persoanele
care au sosit in localitate, inclusiv cele sosite din strainatate (fenomen al
miscarii migratorii externe) 64”) și plecările cu domiciliul („ persoan ele care
pleaca din localitate, inclusiv cele plecate in strainatate (fenomen demografic
al miscarii migratorii externe)65”) pe medii de viață, se constată că până în
anul 1995 orașele au fost atractive, numeroase persoane și -au schimbat
domiciliul rural cu unul urban (Fig. ) Motivele acestei creșteri demografice
urbane s -a produs pe fondul condițiilor de viață mai bune, posibilitatea de avea

64***http://statistici.inss e.ro/shop, 8.10.2015
65 Ibidem 050010001500persoane
Emigranți-total Imigranți-total

34 un loc de muncă, a scăpa de navetă (rural – urban) ș.a. După această perioadă
situația s -a inversat.

Fig. Rata pl ecărilor și stabilirilor cu domiciliul definitiv, pe medii de
viață, în localitățile din lungul Axei Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov, pe
perioada 1992 -2012
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Rata stabilirilor/ plecărilor cu domiciliul pe medi i de viață a fost
calculată similar ratei natalității și mortalității, și anume:

su r b a n / r u r a l =S u r b a n / r u r a l /Pt u r b a n / r u r a l *1000 pu r b a n / r u r a l =P u r b a n / r u r a l /Pt u r b a n / r u r a l *1000

unde: s sau p – rata stabilirilor sau plecărilor cu domiciliul pe mediul de viață
respectiv
Su rb an /ru ral sau P u rb an /ru ral – numărul total de stabiliri/plecări cu domiciliul
din mediul urban/rural
Pt u rb an /ru ral – populația totală urbana/rurală

Începând cu anul 1995, rata stabilirilor cu domiciliul în mediul urban
(5223 stabiliri adic ă 8,28‰) a fost devansată de cea a plecărilor (6076 plecări
reprezentând 9,63‰), tendință care se păstrează și astăzi; pe când stabilirile în
mediul rural au cunoscut creșteri semnificative începând cu anul 1993 (543
staliri cu domiciliul în mediul rural a dică 11,92 ‰ și 508 plecări adică
11,15‰). Revărsarea populației urbane în mediul rural datorită: dezvoltării
infrastructurii la sate și implicit creșterea nivelului de trai, promovarea vieții
liniștite și sănatoase în zona rurală în comparație cu poluarea și zgomotul
specific orașelor, restructurarea industrială care a reprezentat o cumpână a
deciziilor (unii angajați au reușit să se reprofileze alții au migrat) etc., au
contribuit la tendința de creștere treptată a populației rurale din apropierea
marilor centre urbane, cu precădere. În ultimii ani rata plecărilor cu domiciliul
din mediul rural se apropie vertiginos de rata stabilirilor (la nivelul anului
2012 existau 684 plecări (14,70‰ ) și 701 sosiri (15,07‰) Fig. ).
0.005.0010.0015.0020.0025.00‰ locuitori
Stabiliri cu domiciliul în mediul urban Stabiliri cu domiciliul în mediul rural
Plecări cu domiciliul din mediul urban Plecări cu domiciliul din mediul rural

35
Fig. Sporul migratoriu pe mediul de viață în arealul format de Axa
Ploiești -Vălenii de Munte – Brașov, în perioada 1994 -2013
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop

Sporul miogratoriu este defint de specialiști ca fiind complementar
sporului natural. Aceste se calculează însumând miscărea naturală și mișcărea
migratorie (∆P=(N -M)+(I -E)66). Valorile negative întâlnite la sproul natural,
cu excepția perioadei 1992 -1994, se transferă și în graficul sporului migratoriu
(Fig. ), doar în anul 1994 se înregistrează valoarea pozitivă de 7 perosane.
Mediul rural înregistrează o scădere liniară pe când mediul urban
inflexiuni majore cu perioade de creștere și descreștere cauzate de fluctuația
imigranților. Perioadele 1997 -2001 și 2007 -2010 se caracterizează cu o
creștere a imigranților în me diul urban și numărul emigranților a cunoscut
fluctuații ușoare din 1995, mai ales că numărul total al emigranților din mediul
urban este net superior celui al imigranților (de exemplu la nivelul anului 2013
se înregistrau 288 imigranți în cele cinci orașe și 550 emigranți).

3.2.2. Structuri geodemografice

Caracteristicile populației, vârstă, gen, religie, naționalitate, aspecte
sociale, culturale, se pot măsura și relevă diversitatea demografică din arealul
respectiv.
În analiza comparativă de mai jos, m-am axat pe structura populației pe
grupe de vârstă și sexe (comparând situația din anul 1992 respectiv 2014), pe
structura socio -economică a populației și pe nivelul de instruire al populației
(la nivelul Recensămintelor din 2002 și 2011). Am ales acest e trei stucturi
demografice (pentru care au fost realizate grafice) pentru a expune concis
evoluția și pretabilitatea arealului format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte
– Brașov în dezvoltarea teritorială echilibrată a județului Prahova. Majoritatea
grafi celor prezintă situațiile pe medii de viață și ma i puțin la nivel de
localitate.

3.2.2.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe
Vârsta și genul sunt denumite de literatura de specialitate „ caracteristici
fundamentale demografice67”. În studiile recente, cel mai des, populația se

66 ***Notițe de curs prof. Dr. Liliana Dumitrache, 16.12.2010
67 Erdeli G., Dumitrache L., 2001, Geografia populatiei , Editura Corint, Bucuresti, p.156. -1355-10367 -179
-3000-2000-100001000persoane
urban rural

36 clasifică în trei categorii: populația tânără (0 -14 ani), populația adultă (15 -64
ani) și populația vârstnică (65 ani și peste). Populația tânără și cea vârstnică
este dependentă economic de populația adultă. Din Tabelul se constată că
ponderea persoanelor tinere a scăzut (din cauza trendului descendent a
natalității și fertilității) de la 23,20% în anul 1992 la 12,93% în anul 2014. Dar
arealul conturat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov se confruntă cu
o îmbătrânire demogra fică, ponderea populației vârstnice în totalul populației
la nivelul ambelor medii de viață, urban respectiv rural, depășește pragul de
12%, luat în calcul de literatura de specialitate .

Tabelul Ponderea populației tinere și vârstnice în totalul populați ei
mediului respectiv la nivelul anului 1992 și 2014 (%)
Anul URBAN RURAL
0-14 ani 65 ani și peste 0-14 ani 65 ani și peste
Anul 1992 23.20337 8.078711 20.55137 11.52571
Anul 2014 12.93371 14.88096 14.80825 16.07363

Populația adultă este nevoită să sprijine un număr foarte mare de
populație inactivă (tineri și vârstnici): peste 27% din totalul populației urbane
și peste 30% din totalul populației rurale reprezintă grupa vârstică și tânără la
nivelul anului 2014, fiind valori îngrijorătoare, dar în a celași timp întâlnite pe
întreg teritoriul României și mai mult la nivel întregului continent, de aceea
Europa este supranumită și „polul bătrâneții”68.
Structura populației pe grupe de vârstă presupune divizarea populației
în grupe mici de vârstă – în cazu l de față o divizare cincinală (0 -4, 5-9, 10 -14,
etc.). Iar după gen, populația se împarte în populație feminină și masculină.
Aceasta se reprezintă grafic cu ajutorul piramidelor de vârstă – Fig..
Piramidele au fost realizate la niveul anilor 1992 și 20 14, ani considerați
semnificativi în observarea diferentelor de politici demografice și evoluția
impactului democrației. Datele staistice au fost preluate de pe site -ul
Institutului Național de Statistică, și prelucrate în excel, ca în cazul graficelor
anterioare.

68 Idem p. 158.

37

.

Fig. Piramidele de vârstă pentru localitățile aflate în studiu pentru anul
1992 comparativ cu anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Anul 2014, atât în cazul așerărilor rurale cât și a așezărilor urbane (Fig. )
este caract erizat de o bază a piramidei slab reprezentată (piramidă tip anforă),
din cauza natalității în scădere; excepție face orașul Săcele care înregistrează un
spor natural pozitiv și implicit o creștere ușoară a nașterilor. Pe când în anul 1992,
piramidele ave au baza bine reprezentată (piramidă tip clopot) și grupa de vârstă
20-24 ani, cea mai seminicativă (politicile pronataliste după 1965). Grupa adultă
cunoaște multe inflexiuni din cauza perioadei comuniste care a dus la pierderea a

38
numeroase vieți, de aceea adulții cu vârste între 25 -29 ani sunt cel mai slab
reprezentați, privind piramidele anului 1992. Revenind la anul 2014, grupele de
vârstă înre 25 -50 de ani se bucură de un număr important de persoane, la fel și
grupa vârstnică începe să fie din ce în ce mai bine reprezentată, crescând speranța
de viață, condițiile și nivelul de trai etc. – Fig.

Fig. Piramidele de vârstă pentru mediile rural și urban, aflate în studiu, la
nivelul anului 1992 comparativ cu anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.in sse.ro/shop/

Structura populației pe sexe se exprimă adesea sub forma raportului de
masculinitate (raportul numărului total al bărbaților la numărul total al femeilor)
sau a raportului de feminitate (populația feminină raportată la populația
masculină). C onform profesorilor Erdelii G. și Dumitrache L. (2001), numărul
mai mare al populației feminine caracterizează sociețățile dezvoltate. Atât în
mediul urban cânt și în mediul rural populația masculină este mult mai slab 3000 2000 1000 0 1000 2000 30000-4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74ani75-79 ani80-84 ani85 ani și peste
RURALFeminin (1992) Masculin (1992) Feminin (2014) Masculin (2014)
40000 30000 20000 10000 0 10000 20000 30000 400000-4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74ani75-79 ani80-84 ani85 ani și peste
URBANFeminin (1992) Masculin (1992) Feminin (2014) Masculin (2014)

39
reprezentată în comparație cu populaț ia feminină, de aceea valorile nu depășesc
„1” – Fig. .

Fig. Raportul de masculinitate pe medii de viață pentru arealul aflat în
studiu, la nivelul anului 1992 comparativ cu anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

De asemenea, anali zând graficul anterior se poate rezuma scăderea survenită în
numărul total de locuitori pe cele două medii de viață, emigrarea masivă din
mediul urban, supramortalitatea masculină din orașele industriale ș.a.

3.2.2.2 Structura socio – economică a populației
Osci lațiile populației în activitățile economice, la nivelul unei așezări, sunt
date de dezvoltarea economică a localității, de politicile actuale, de sporul natural
și de sporul migratoriu. Populația totală se împarte în două categorii, din punct
de vedere ec onomic: populație active și populație inactive. În statisticile
naționale, regionale și locale populația active este definită „ toate persoanele de
15 ani și peste, care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de
bunuri și servicii; include p opulația ocupată și șomerii ”69, iar popuația inactivă
este acea categorie de persoane care fie nu au vârsta necesară practicării unei
mederii, fie se află în curs de formare sau sunt pensionari, persoane casnice.
Rata de activitate (raportarea populației a ctive la numărul total de locuitori)
exprimată în procente, este un indicator sugestiv pentru redarea gradului de
ocupare al resurselor de muncă. Evoluția acestei rate de la Resensământul
populației din 2002 și până la cel din anul 2011 (Fig. ) este urmare a unei
dezvoltări lente dar sigure a localităților din lungul Axei Ploiești – Vălenii de
Munte – Brașov, promovarea egalității între sexe și ascederea la un loc de muncă
a femeilor. La nivelul municipiului Săcele rata de activitate calculată după datele
finale ale Recensământului din 2011, este cu arpoximativ un procent mai mică,
cauzele sunt de natură demografică. Creșteri spectaculoase cu peste 15% față de
2002, se înregistrează la nivelul localităților Teișani și Izvoarele, pe fondul
sporului natural ne gativ.

69 ***2013, Institutul Național de Statistică, Repere economi ce și sociale regionale: Statistică
teritorială 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95 1urbanrural
valoare raport de masculinitate
Anul 2014 Anul 1992

40

Fig. Rata de activitate în arealul aflat în studiu, la nivelul Recensămintelor
2002 și 2011
Sursa datelor: Recensămintele populației și al locuințelor 2002 și 2011

Șomerii sunt persoane active dar care sunt în căutarea primului loc de
muncă (a bsolvenții de obicei) sau în căutarea altui loc de muncă. De menționat
că: „ Șomerii înregistrați reprezintă persoanele care îndeplinesc cumulativ
condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
șomaj și stimularea ocupării fo rței de muncă care se înregistrează la agenția
pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau,
după caz, reședința, ori alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în
condițiile prevăzute de lege, în vederea ob ținerii unui loc de muncă”70.

Fig. Șomerilor înregistrați în arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de
Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

70***2013, Institutul Național de Statistică, Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială 0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI -SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOIGURA VITIOAREIIZVOARELELIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANI
%rata de activitate – R.2011 rata de activitate – R.2002
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 MUNICIPIUL BRASOV MUNICIPIUL SACELE MUNICIPIUL PLOIESTI ORAS BOLDESTI-SCAENI ORAS VALENII DE MUNTE BLEJOILIPANESTI MAGURELE MANECIUTEISANI GURA VITIOAREI IZVOARELE
șomeri
înregistra ți Anul 2014 Anul 2010

41
Din graficul anterior (Fig. ) se poate extrage esența dezvoltării arealului în ultimii
cinci ani, și anume dezvoltarea economică treptată a condus la micșorarea
semnificativă a șomerilor înregistrați din întreg arealul delimitat (de la 15774
șomeri înregistrați în anul 2010 la 4587 șomeri la nivelul anului 2 015). Astfel și
ponderea șomerilor la 100 de salariați a decăzut marcant; de exemplu comuna
Teișani înregistra aproximativ 160 șomeri la 100 salariați în 2010, iar în 2014
aproximativ 45 șomeri la 100 salariați, la polul opus situându -se orașele reședință,
datorită scăderii liniare a ambelor categorii – Fig. .

Fig. Numărul șomerilor înregistrați care revine în medie la 100 de salariați
în localitățile din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, în anii
2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos. insse.ro/, 19.07.2016

Fig. Evoluția ratei șomajului în localitățile din lungul Axei Ploiești – Vălenii
de Munte – Brașov, la nivelul Rece nsămintelor din 2002 și 2011
Sursa datelor: Recensămintele populației și al locuințelor din 2002 respectiv 2011 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOIGURA VITIOAREIIZVOARELELIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANI
șomeri la 100 salariați 2010 2014
0 10 20 30 40 MUNICIPIUL BRASOV MUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENI ORAS VALENII DE MUNTE BLEJOIGURA VITIOAREI IZVOARELE LIPANESTI MAGURELE MANECIUTEISANI
% Rata șomajului – R.2011 rata șomajului – R.2002

42

Șomajul este definit în literatura de specialitate ca o „ neconcordanță între
oferta și cererea de forță de muncă”71.
Rata șomajului (populația șomeră raportată la populația activă) a înregistrat
scăderi semnificative în cei 10 ani dintre recensâminte (Fig.) , situându -se între
5-10% la nivelul anului 2011, datorită scăderii numărului de șomeri, a migrației
interne dar și internaționale mai numeroasă comparativ cu anul 2002. În societatea
actuală oamenii sunt dependenți de venituri pentru a avea un trai decent, f apt
pentru care este nevoie de inteligență, perspicacitate și un loc de muncă bine
plătit.
Înre cei doi ani de recensământ populația ocupată a crescut numeric în
cadrul fiecărei localități, excepție făcând municipiul Brașov; unde populația
ocupată a scăzut de la 124246 persoane în 2002, la 113613 persoane ocupate, în
2011, din cauza restructurării resimțite în industria locală, terțializarea sectorului
secundar. În arealul delimitat populația ocupată s -a micșorat cu aproximativ o mie
de locuitori din cauza declinului demografic deoarece ponderea populației
ocupate în totalul populației active a crescut de la 87,44% la 91,51% la nivelul
Recensământului din 2011 comparativ cu cel din 2002.
Structura populației ocupate pe categorii socio -profesionale a suferi t
modificări semnificative din 2002 până în 2011. Numărul salariaților a scăzut
treptat în cazul fiecărei localități, excepție se înregistrează în localitatea Săcele
pe fondul sporului natural pozitiv. Același trend este prezent și în categoriile
socio -profesionale: patroni și membrii ai unor societăți agricole. Pe când,
ponderea lucrătorilor pe cont propriu și lucrătorilor familiali în gospodăria
proprie a căpătat avans treptat datorită: promovării IMM -urilor, fondurilor
europene accesate de persoanele cu idee de afacere, sprijinirea din partea statului
a gospodarilor (Fondurile APIA), restructurarea economiei (declinul industrial
înregistrat de marele orașe industiale) – Tabelul nr. .

Tabelul nr. Ponderea persoanelor ocupate după statutul profesional la n ivelul
Recensămintelor din 2002 și 2011 (%) Statut
profesional
An de
Recensământ
Municipiul
Brașov
Municipiul
Săcele
Municipiul
Ploiești
Oraș
Boldești –
Scăieni Ooraș
Vălenii de
Munte
Blejoi
Gura
Vitioarei
Izvoarele
Lipănești
Măgurele
Măneciu
Teișani Salari ați
2002
94.94
95.40
95.28
96.74
93.31
94.61
94.17
93.19
92.64
95.99
87.96
90.91

71 Erdeli G., Dumitrache L., 2001, Geografia populatiei , Editura Corint, Bucuresti, p. 177

43
2011
92.72
97.17
94.57
90.64
88.32
79.79
63.97
61.56
68.23
68.96
66.67
54.02 Patroni 2002
3.04
2.78
2.91
0.80
2.57
1.31
0.68
1.39
1.86
1.15
1.57
2.66
2011
0.91
0.59
2.51
0.59
2
3.1
0.48
1.52
1.31
0.64
1.88
0.89 Lucratori pe cont
propriu 2002
1.92
1.44
1.73
2.00
3.77
2.50
2.98
4.35
3.93
1.65
7.39
3.55
2011
6.19
1.93
2.5
7.01
7.55
5.6
15.02
16.76
14.95
13.08
15.59
28.01 Membri ai unor
soc.agricole/cooper
ative 2002
0.02
0.03
0.02
0.00
0.05
0.12
0.00
0.06
0.00
0.07
0.03
0.00
2011
0
0.02
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 Lucratori
familiali in
gospodaria
proprie 2002
0.07
0.12
0.03
0.44
0.25
1.39
1.42
0.57
1.57
1.15
1.94
2.66
2011
0.18
0.27
0.42
1.74
2.1
11.49
20.39
20.12
15.4
17.32
15.84
16.84 Altă situație
2002
0.02
0.22
0.02
0.03
0.05
0.08
0.75
0.44
0.00
0.00
1.10
0.22
2011
0
0.02
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0.24
Sursa datelor calculate după Recensământul Populației din 2002 respectiv 2011

44
Cele trei sectoare de activitate (primar, secun dar și terțiar) utilizate în
analiză, redau gradul de dezvoltare economică a Axei Ploiești – Vălenii de Munte
– Brașov. Deceniului dintre ultimele două recensăminte reprezintă o parte
importantă din istoria economică a României. Aderarea la Uniunea Europea nă din
2007 a contribuit la accelerarea dezvoltării locale.

Tabelul nr. Ponderea populației ocupate pe sectoare de activitate la nivelul
Recensământului din 2002 respectiv 2011
Localitatea Sectorul primar Sectorul
secundar Sectorul terțiar
2002 2011 2002 2011 2002 2011
Municipiul Brașov 1.45% 1.29% 46.94% 32.38% 51.61% 66.33%
Municipiul Săcele 1.64% 2.61% 57.81% 43.51% 40.55% 53.89%
Municipiul Ploiești 1.32% 1.81% 40.88% 34.42% 57.80% 63.76%
Orașul Boldești –
Scăieni 3.98% 10.52% 59.18% 43.71% 36.87% 45.78%
Orașul Vălenii de
Munte 2.40% 10.01% 37.52% 37.19% 60.08% 52.80%
Blejoi 5.51% 17.02% 49.27% 31.28% 45.22% 51.70%
Gura Vitioarei 5.42% 34.63% 58.37% 32.01% 36.20% 33.36%
Izvoarele 10.47
% 37.39% 43.91% 31.81% 45.05% 30.80%
Lipănești 10.29
% 32.68% 51.8 9% 30.05% 37.81% 37.27%
Măgurele 8.17% 33.26% 49.96% 28.44% 41.86% 38.29%
Măneciu 7.46% 30.97% 47.31% 37.41% 45.23% 31.62%
Teișani 6.98% 44.86% 47.78% 29.49% 45.23% 25.65%
Sursa datelor calculate după Recensământul Populației din 2002 respectiv 2011

Datele înregistrate la Recensământul din anul 2002 descriu importanța industriei
în arealul analizat și nu numai, deoarece ponderile cele mai mari ale populației
ocupate (de aproximativ 50%) sunt înregistrate de sectorul secundar, iar în mediul
rural deține majoritatea – Tabelul nr. . Orașele care sunt adevărate centre de
polarizare (Ploiești și Brașov), cu funcție de coordonare teritorială, au majoritatea
populației ocupate în sectorul terțiara în ambii ani de recensământ, cu reșteri
semnificative la nivelu l anului 2011. Comuna Izvoarele este singura localitate
care în anul 2002, deținea o ponderea a populației ocupate în sectorul terțiar mai
mare decât cea din sectorul primar (45,05% respectiv 43,91%), datorită
proximității orașului Vălenii de Munte și a ob iectivelor turistice care au
impulsionat economia locală.

45
Închiderea unor întreprinderi induatriale, scăderea numărului de muncitori,
noile tehnologii care au luat locul clasei muncitoare, externalizarea serviciilor au
contribuit la scăderea semnificativă a sectorului secundar în anul 2011 față de
2002 (cu aproximativ 10%). Excepțional este faptul că sectorul primar a luat avânt
în anul 2011 în toate localitățile rurale analizate și în cele două orașe: Boldești –
Scăieni și Vălenii de Munte (în care industri a a decăzut). Mecanizarea
agriculturii, accesarea fondurilor europene pentru agricultură, creșterea
lucrătorilor pe cont propriu și a lucrătorilor familiali în gospodăria proprie, din
ultimii ani, au favorizat creșterea populației ocupate în sectorul prima r cu cel
puțin opt procente (comunele Teișani, Măneciu, Gura Vitioarei, Măgurele au
înregistrat cele mai mari salturi, de la 7% la 44,9% în 2011, de la 7,5% la 31% în
2011, de la 5,4% în 2002 la 34,6% în 2011 și respectiv de la 8% la 33%).
Promovarea și ut ilizarea rațională a terenurilor agricole și a celorlalte resurse
naturale asigură sustenabilitate arealului studiat.
Analizând dinamica salariaților în perioada 1992 -2014 ( Fig.) , se constată o
înjumătățire a acestora (o scădere treptată de la 328722 pero ane la 197117
persoane), pe fondul scăderii populației active ocupate.

Fig. Numărul mediu de salariați din lungul Axei Ploiești – Vălenii de
Munte – Brașov, în perioada 1992 – 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 23.07.2016

În cadrul c elor cinci orașe prezente în lungul axei, scăderea simțitoare a
numărului salariaților s -a resimțit pe plan economic. Localitățile Blejoi și
Lipănești datorită proximității lor de municipiul Ploiești au înregistrat creșteri
ale persoanelor salariate de apr oximativ 1000 persoane și respectiv 100 persoane
în decursul perioadei 1992 -2014 ( Fig.) .
328722
197117
050000100000150000200000250000300000350000
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014Salariați -Total

46

Fig. Numărul mediu de salariați în localitățile urbane și rurale ale
Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, comparativ anii: 1992, 2004
și respectiv anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 23.07.2016

Prin raportarea salariaților la mia de locuitori se observă ponderea mai mare
a salariaților în întreprinderile non -agricole active în localitățile analizate, cu
descreșteri semnificative compa rând anii 2008 și 2014, față de salariații din
întreprinderile non -comerț – Fig.

Fig. Număr mediu de salariați din întreprinderi non -agricole active și non –
comerț active, la 1.000 de locuitori, la nivelul localităților din cuprinsul
Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, în anul 2008 respectiv 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 23.07.2016
050000100000150000200000Salariați -Total
Anul 1992 Anul 2004
01000200030004000Salariați -Total
Anul 1992 Anul 2004 Anul 2014
400 300 200 100 0 100 200 300 400MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOIGURA VITIOAREIIZVOARELELIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANI
salariati/1000 locuitori
salariați din întreprinderi non-agricole-2014 salariați din întreprinderi non-agricole-2008
salariați din întreprinderi non-comerț-2014 salariați din întreprinderi non-comerț – 2008

47
3.2.2.3 Structura populației după nivelul de instruire
Nivelul de instruire al populației unui areal oferă informații sugestive în
privința dezvoltării durabil e ale unui areal. Informarea, cunoașterea și aplicarea
bunelor practici în comunitatea locală contribuie la evoluția societății.

Tabelul nr. Ponderea populația în vârstă de 10 ani și peste după nivelul școlii
absolvite la nivelul Recensământului 2011(%) Indicatori
Brașov
Săcele
Ploiești
Boldești –
Scăieni
Vălenii de
Munte
Blejoi
Lipănești
Măgurele
Gura
Vitioarei
Teișani
Izvoarele
Măneciu înv.
superior1)
26.72%
14.93%
27.16%
12.03%
15.82%
15.14%
9.20%
9.31%
5.54%
6.23%
6.81%
8.51% înv.
postliceal
și de
maiștri
4.99%
4.01%
5.88%
4.44%
5.02%
3.63%
3.02%
1.90%
2.53%
1.95%
2.76%
3.10% înv.
profesional
și de ucenici
15.31%
18.42%
12.54%
15.68%
15.75%
18.87%
17.61%
20.38%
20.72%
17.86%
15.88%
16.19% înv. liceal
32.21%
27.48%
31.32%
31.88%
28.09%
26.88%
26.14%
25.96%
23.96%
20.72%
21.10%
24.37% înv.
gimnazial
15.62%
22.76%
15.68%
22.90%
22.50%
21.31%
27.90%
27.78%
31.98%
32.39%
34.88%
29.15% înv.
primar
5.15%
12.41%
7.42%
13.07%
12.82%
14.17%
16.13%
14.68%
15.28%
20.85%
18.58%
18.68%

48

Populație
fără școală
abso lvită
0.93%
3.48%
1.38%
2.90%
2.14%
2.76%
2.15%
1.90%
1.89%
1.73%
2.98%
2.32% Populație
analfabetă
0.09%
1.33%
0.36%
1.04%
0.62%
1.29%
0.24%
0.47%
0.54%
0.57%
1.31%
0.73% Indicatori
Brașov
Săcele
Ploiești
Boldești –
Scăieni
Vălenii de
Munte
Blejoi
Lipăneșt i
Măgurele
Gura
Vitioarei
Teișani
Izvoarele
Măneciu
1) Inclusiv masterat și doctorat
Sursa datelor calculate după Recensământul Populației din 2002 respectiv 2011

Dorința absolvenților de liceu de a continua studiile este pusă în aplicare în
mediul urban, d atorită ofertei educaționale dar și a posibilităților financiare. În
mediul rural, ponderea absolvenților de studii superioare nu depășește 10% din
populaței în vârstă de 10 ani și peste, cu excepția Coumnei Blejoi (15,14% –
datorită proximității Municipiu lui Ploiești), din cauza cheltuielilor necesare
studiului, distanței față de un centru universitar, nevoia de a susține și ajuta
familia. Cu toate acestea ponderea analfabeților în populația în vârstă de 10 ani
și peste depășește 1% în patru din cele doisp rezece localități cuprinse în arealul
analizat, și anume: Săcele, Boldești -Scăieni, Blejoi și Izvoarele. Lipsa de educație
în familie, dificultățile financiare sunt motivele principale ale apariției populției
analfabete.

3.2.3 Densitatea populației

Ambele județe (Prahova și Brașov) pe teritoriul cărora se desfășoară arealul
analizat, au suprafețe apropiate de 5000 km2 (Județul Prahova înregistrează 4716
km2 și județul Brașov 5363km2) dar densități diferite (la 1 iulie 2014 era de
aproximativ 173 locuitori/k m2 în cazul Județului Prahova și 117 locuitori/km2 în
cazul Județului Brașov), datorită numărului difetrit de locuitori (Județul Prahova
este pe locul doi la nivel național, exceptând Municipiul București, din punct de
vedere al populației).
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov taversează cinci așezări urbane
(două dintre ele adevărați poli de dezvoltare – Ploiești respectiv Brașov) și șapte
așezări rurale (mai puțin valorificate). Densitatea popula ției rămâne un indicator
semnificativ în constatarea a tractivității și dezvoltării socio -economică a unui

49
areal. La nivel
general ( Fig. ) ,
densitatea
populației a
înregistrat o
scădere lentă din
cauza scăderii
numărului de
locuitori (natalitate
redusă, mortalitate
crescută) și
insignifiant din
cauza creșterii
suprafeței fondului
funciar (localitatea
Teișani are cu aproximativ 100 ha mai mult
din 2013 comparativ cu anii precedenți,
Săcele cu aproximativ 5861 ha mai mult din
2014). Trendul descendent al densității
populației se menține și la nivelul celor două
medii de viață. Densitatea populației urbane
a scăzut, în perioada 1992 -2014, în
defavoarea creșterii ușoare a densității
populației rurale tot pe fondul sporului
natural negativ și a mobilității populației,
prezentate anterior. În anul 1992, densitatea
populației urbane era de 976,1 locuitori/km2,
iar în 2014 coborâse la 896,25 locuitori/km2.
Densitatea populației rurale a cunoscut o
creștere de aproximativ 2 locuitori/km2 ( de
la 103,65 locuitori/km2 în anul 1992, la
105,35 locuitori/km2 la nivelul anului 2014).
Localitatea Măneciu are cea mai mică
densitate a populației (45,64 locuitori/km2 în
2014) din cauza suprafeței extinse de 23643
ha. În ce privește valorile maxime ale
densității populației din arealul analizat,
acestea sunt întâlnite în cadrul muni cipiilor:
Ploiești (4040,4 locuitori/km2) și Brașov
(1326,5 locuitori/km2), datorită numărului
mare de populație pe o suprafață restrânsă și
în cazul orașului Brașov din 2014, suprafața
fondului funciar s -a micșorat cu 4757 ha
(ajungând la 21975 ha). Cu to ate acestea
valorile sunt mult mai mici decât în anul 075150225300375450525600675
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014locuitori/km2
Fig. Harta densitatea
populației pentru arealul aflat
în studiu, în perioada 1992 –
2014
Sursa datelor:
http://statistici.insse.ro/shop/ ; Harta
administrativă a Județelor Prahova
respectiv Brașov 1:100000
Fig. Densitatea populației totale pentr u arealul aflat
în studiu, în perioada 1992 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

50
1992, când densitatea populației în orașul Ploiești era de 4349,3 locuitori/km2 și
în orașul Brașov de 1193,2 locuitori/km2. Municipiul Săcele pe perioada 1992 –
2013, a înregistrat o creștere continuă a densității populației, de la 114,98
locuitori/km2 la 134,22 locuitori/km2 în anul 2013, datorită sporului natural
pozitiv (familiile de etnie rromă cu numeroși membri sunt răspândite pe teritoriul
construibil al acestei localități), iar în 2014 se atinge v aloarea de 110,9
locuitori/km2 din cauza creșterii suprafeței fondului funciar.
Indicele de arealitate calculat pentru întreaga perioadă 1992 -2014 a scos la
lumină presiunea antropică exercitată asupra teritoriului celor două reședințe de
județ: Ploiești (0,0002 km2/locuitor) și respectiv Brașov (0,0008 km2/locuitor).
Comunele Măneciu și Izvoarele înregistrează indici de arealitate de: 0,0219
km2/locuitor, respectiv 0,0109 km2/locuitor, deoarece suprafața teritoriului este
mare raportată la numărul locuit orilor; mai mult, în aceaste localități peste
jumătate din suprafața administrativă este ocupată de păduri și alte vegetații
forestiere.

3.3 Calitatea locuirii

Locuirea este abordată de specialiști prin prisma aspectelor materiale
(construcția în sine, dot ările etc.) și a celor non -materiale (relațiile sociale). D.
Harvey considera locuința „ o formă de adăpost uman ocupat de un microgrup sau
de o persoană și utilizat pentru satisfacerea unui complex de nevoi de menținere
și dezvoltare a vieții biologice, ps ihologice și sociale ”72.
Caracteristicile unei locuințe au fost printre interesele oamenilor încă din
antichitate, arhitectul Vitruviu prezenta calitățile esențiale ale unei clădiri, și
anume: utilitate, solidaritate și frumusețe73. În mediul urban întotdea una, se va
analiza calitatea locuirii atât din perspectiva locuințelor individuale cât și
colective. În general, românii se atașează de locuință, fie datorită statutului de
proprietar, fie a investițiilor făcute, fie datorită punctelor forte ale respective i
locuințe (numărul de camere, suprafața etc.).
O locuință poate fi studiată din foarte multe privințe (aspect general,
poziție, exigențe tehnice ș.a.), dar în studiul de față mă voi opri la aspectele
generale ce țin de densitatea locuirii, de infrastructu ra necesară unui stil de viață
modern și practic.

3.3.1. Densitatea locuirii

În lucrarea Dna. Prof. Nae M., sunt delimitate patru categorii de indicatori
privind calitatea locuirii urbane: indicatori ai dezvoltării urbane, spațiali –
urbanistici, privind problem ele structurale ale imobilelor și relațiile de

72 Nae M., 2 006, Geografia calității vieții urbane – Metode de analiză, Editura Universitară,
București, p.106
73 Ibidem

51
vecinătate74. Analizând un teritoriu vast care cuprinde atât localități rurale cât și
urbane este laborios și dificil de abordat toate tipurile de indicatori. Astfel
suprafața locuibilă/locuitor (densitatea loc uirii) este indicatorul important pe
care l -am analizat datorită faptului că reflectă gradul de aglomerare într -o
locuință.
În funcție de numărul de metrii pătrați ce revin unei persoane se poate
determina calitatea confortului oferit de locuință. Ambel e medii de viață analizate
oferă în prezent un număr aproximativ dublu de m2/locuitor în comparație cu anul
1992. (Fig.)

Mediul rural dispunea în anul 1992, de aproximativ 9,6 m2/locuitor
ajungând la 21 m2/locuitor, la nivelul anului 2014. Valorile s -au du blat datorită
creșterii condițiilor de viață, creșterea numărului de construcții (Fig. ), dar și din
cauza sporului natural negativ în 2014 (numărătorul raportului nu mai este același
ca în anul 1992). De exemplu, pentru localitatea Blejoi anul 2010, a îns emnat un
punct forte în domeniul construcțiilor, aproximativ 300 de clădiri au apărut pe
teritoriul comunei și trendul se păstrează ascendent și în prezent dar nu cu aceeași
intensitate.

74 Ibidem
9.6321.07
11.17 19.07
0510152025
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014mp/locuitor
urban rural
Fig. Evoluția densității locuirii pentru arealul aflat în studiu, în
perioada 1992 -2014, la nivelul celor două medii de viață
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/

52

Fig. Locuințele existente la sfârșitul anilor 1992 și 2014 în ar ealul analizat
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. Harta densității locuirii la nivelul anului 1992 și 2014, pentru arealul
studiat
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 40198 MUNICIPIUL BRASOV 40438 MUNICIPIUL SACELE 130534 MUNICIPIUL PLOIESTI 131069 ORAS BOLDESTI-SCAENI 131817 ORAS VALENII DE MUNTE 130678 BLEJOI 133964 LIPANESTI 134014 MAGURELE 134096 MANECIU 135725 TEISANI 131835 GURA VITIOAREI 133795 IZVOARELE
locuin țe existente
Anul 2014
Anul 1992

53
Localitățile rurale di n imediata vecinătate a orașelor, au înregistrat cele
mai semnificative modificări în ceea ce privește suprafața locuibilă pe locuitor:
comuna Blejoi a crescut de la 12,6 m2/locuitor la 24,8 m2/locuitor în 2014,
Măneciu (11 m2/locuitor în 1992 la 23,2 m2/l ocuitor la nivelul anului 2014) ș.a.
– Fig. De asemenea, există creșteri seminificațive (de peste 6 m2/locuitor) și în
celelalte comune (vecine sau nu orașelor mai mici) pe fondul promovării slabe a
turismului local, mediu mult mai curat și sănătos, tere nuri pretabile au determinat
populația să -și construiască casele dorite.
Mediul urban beneficiază de o creștere mai puțin semnificativă în
comparație cu mediul rural, și anume de la 11,17 m2/locuitor (cât se înregistra în
anul 1992) la 19 m2/locuitor în 20 14. Această creștere se datorează în principal
factorilor demografici dar și a creșterii suprafețelor locuibile. Municipiile
Brașov, Săcele și Ploiești au suprafețe locuibile la nivelul anului 2014, de
aproximativ două ori mai mari decât în 1992 (Brașov 5 940 248 m2 suprafață
locuibilă arie desfășurată, Ploiești 4 370 445 m2 suprafață locuibilă arie
desfășurată și Săcele 578 493 m2 suprafață locuibilă arie desfășurată). În ce
privește densitatea locuirii orașele menționate anterior au înregistrat creșteri d e
la 11,4 m2/locuitor în 1992, la 20,4 m2/locuitor în 2014 pentru orașul Brașov, de
la 10,4 m2/locuitor la 16,2 m2/locuitor pentru orașul Săcele și de la 11,5
m2/locuitor la 18,5 m2/locuitor la nivelul orașului Ploiești – Fig. . O creștere
spectaculoasă a su prafeței locuibile pe locuitor s -a înregistrat și în orașul Vălenii
de Munte, pe fondul promovării potențialului turistic, dar mai ales din cauza
scăderii numărului de locuitori în ultimii 22 de ani.

3.3.2. Echiparea tehnico -edilitară a teritoriului

Teritoriul analizat are în componență localități cu nivel de echipare
edilitară în funcție de mărimea și gradul de urbanizare. Cele trei municipii și cele
două orășele beneficiază de: rețele de canalizare, apă curentă și gaze încă înainte
de anii ‘90. Localitățile r urale: Blejoi, Lipănești, Măgurele, Măneciu, Gura
Vitioarei, Izvoarele și Teișani din anul 1999, au rețea simplă de distribuție a apei
potabile; care a crescut în lungime treptat de la an la an, cu excepția comunei
Izvoarele, care a cunoscut scăderi ale lu ngimii rețelei de alimentare cu apă – Fig.

54

Fig. Evoluția lungimii totale a rețelei simple de distribuție a apei potabile
pentru areal ul aflat în studiu, în anii 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Anul 2014, aduce în prim p lan din punct de vedere al lungimii totale ale
conductelor de canalizare doar șapte localități: Municipiile Brașov, Săcele și
Ploiești, orașele Boldești -Scăieni și Vălenii de Munte, iar printre comune doar
Blejoi și Măneciu au infrastructură de canalizare. – Fig.

Fig. Evoluția lungimii totale a rețelei de canalizare pentru arealul aflat în
studiu, în anii 1990 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

Compania care monitorizează, tratează și distribuie apa potabilă în
municipiile Brașo v și Săcele este APA BRASOV (această companie ajută și la
evacuarea apelor uzate menajere și o parte a apelor industriale din
localitatile:Brasov, Sacele ș.a.). Municipiul Ploiești și orașul Vălenii de Munte 430.760575.127.234.127.216.310.423.90.337
570.771.9416.570.96752.322.927484028.817.2
0 100 200 300 400 500 600MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOI LIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANIGURA VITIOAREIIZVOARELE
Anul 2014 Anul 1992 km
347.519.1263.61.18.10.50.54.2
403.339.9328.620.526.610.820
0 150 300 450MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOI LIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANIGURA VITIOAREIIZVOARELE
km Anul 2014 Anul 1992

55
sunt alimentate atât din surse de suprafață (Acu mulările Măneciu și Paltinu) cât
și surse subterane. Orașul Boldești -Scăieni se alimentează din captarea Recea –
Lipănești75. Localitățile rurale (Gura Vitioarei, Măgurele, Teișani) se alimentează
cu apă potabilă prin serviciul public al consiliilor locale; iar prin intermediul
agenților economici comunele: Blejoi, Izvoarele, Lipănești, Măneciu, conform
Planului de Amenajare al Județului Prahova.
Canalizarea orașului Brasov are deversoare prin care se evacueaza
cvasipermanent apele uzate neepurate în Canalul Timis și în pârâul Timișul Sec.
Epurarea apelor uzate se asigura în Stația de epurare Stupini, care are o capacitate
de 1620 l/s, cu treaptă mecanică și biologică; au existat depășiri sporadice ale
limitelor maxim admise la: azotiți, azotați, fosfor, prod use petroliere, zinc, dar și
la indicatorii bacteriologici76. În cazul orașelor prahovene situația este
următoarea: Mun. Ploiești are sistem mixt de canalizare a apelor uzate (cele
menajere ajung în stațiile de epurare și apele meteorice ajung în pârâul Dâm bu)
în orașul Boldești -Scăieni canalizarea apelor urzate se realizează în sistem divizor
și în orașul Vălenii de Munte există un sitem unitar de canalizare cu stație de
epurare cu treaptă mecanică și biologică.apele uzate se colectează și din
localitățile rurale și există doar stație de epurare cu treaptă mecanică.
Din cele doisprezece localități analizate doar trei (Măneciu, Teișani și
Izvoarele) nu beneficiază de alimentare cu gaze. De asemenea, lungimea totală a
conductelor de distribuție a gazelor ( Fig. ) a crescut în cei douăzeci și doi de ani
luați în strudiu; iar comuna Gura Vitioarei dispune de conducte de gaze doar din
anul 1997.

Fig. Evoluția lungimii totale a rețelei de distribuție a gazelor pentru areal ul
aflat în studiu, în anii 1990 și 20 14
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

În ce privește alimentarea cu energie electrică, S.C. Electrica Distribuție
Muntenia Nord este societatea care furnizează prin Sucursala Ploiești, energie

75 ***2002, PATJ Prahova, p.68
76 ***http://enrin.grida.no/htmls/romania/brasov_2001/Ro/ape/ape5.html, 03.09.2015 363.18.6283.658.312.92616.120
429.9101.9419.962.567.443.731.938.631.1
0 100 200 300 400 500MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOI LIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANIGURA VITIOAREIIZVOARELE
km Anul 2014 Anul 1992

56
electrică în întreg județul Prahova. Municipiul Ploiești are 221 km de rețea de
iluminat public77. Centrala de termoficare a Municipiului Brașov oferă atât
energie electrică cât și termică întregului oraș, dar de furnizare și gestionare se
ocupă S.C. Electrica Distribuție Transilvania Sud.78 Municipiul S ăcele își procură
necesarul de energie electrică din Sistemul Energetic Național, însă există
probleme din cauza extinderii orașului s -a suprasolicitat rețeaua. Mai mult în
cartierul Gârcini, zonă defavorizată a orașului Săcele, au apărut construcții fără
autorizații (pe fondul maririi demografice) ale populației fără venituri care nu s –
a racordat la rețeaua de electricitate sau mai rău care s -a branșat ilegal79.
Deșeurile municipale din județul Brașov sunt colectate de servicii publice
de salubritate, aces tea fiind doar compactate. Există areale din municipiul Săcele
din care nu sunt adunate deșeurile (Cartierul Gârcini). Depozitul de la Rupea are
termen de închidere în iulie 2017 (activitate neconformă), depozitul din Zona
Brașov (colectează deșeurile din partea de sud -est a județului omonim) acestea
sunt zonele autorizate de depozitatea a deșeurilor din județul Brașov; fiind
prevăzută și construirea unui depozit în zona Făgăraș80. Județul Prahova este
fruntaș în gestionarea corespunzătoare a deșeurilor (doa r 3 localități nu au
contractat servicii de salubritate81), existând rampe ecologice zonale la: Boldești –
Scăieni (care deservește localitățile din jumătatea sudică a județului), la Vălenii
de Munte (colectează deșeurile din partea de nord -est a județului).

3.4. Infrastuctura sanitară

Arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov beneficiază de
un sistem sanitar complex, dar cu unele deficiențe în ceea ce privește dotările și
numărul personalului medico -sanitar.

3.4.3 Dotări sanitare

Rețeaua sani tară prezentă în zona analizată este formată din: spitale,
policlinici, cabinete medicale de familie/dispensar, cabinete de specialitate,
cabinete stomatologice, farmacii etc. atât în mediul public cât și privat (care
domină ambele județe pe care se întind e arealul studiat) – Fig. .
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov urmează Drumul Național 1A o
rută dificilă din cauza reliefului (traversează Carpații Curburii), dar cu toate
acestea străbate localități cu potențial socio -economic important și mai mul t,
leagă doi poli de dezvoltare importanți Brașov și Ploiești. Aceste două reședințe
de județ dețineau în anul 2014, cele mai numeroase și diversificate tipuri de

77 ***2013, Planul de analiz ă și acoperire a riscurilor al Județului Prahova – Ediția a VI -a, p.
37
78 ***2010, Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov. Orizonturile 2013 -2020 -2030, p. 140
79 ***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020, p. 44 -47
80 ***2010, Strat egia de Dezvoltare a Județului Brașov. Orizonturile 2013 -2020 -2030, p. 147
81 ***2013, Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 -2020, p. 98

57
unități sanitare din arealul analizat: 18 spitale și respectiv 7 spitale, 12 policlinici
în M unicipiul Brașov,
163 cabinete medicale
de familie în Orașul
Brașov și 113 în orașul
Ploiești, 135 farmacii
respectiv 103 farmacii
în Ploiești ș.a. Anumite
specializări (cum este
Spitalul de Copii
Brașov) deservesc și
județelor vecine
(Covasna și Harghita )82.
Spitalele oferă o paletă
largă de specializări:
urgențe, boli
infecțioase, obstetică –
ginecologie, pediatrie,
recuperare etc.
Sistemul sanitar din
Județul Brașov
beneficiază de ajutorul
organizației
neguvernamentale
„Hospice Casa
Speranței”, care
îngrij ește bolnavi cu
boli incurabile și mai
mult, formeză
specialiști în domeniul
paliației83. Se simte
absența unui spital
universitar în Brașov
deoarece în cadrul
Universității
Transilvania există și
Facultatea de medicină.
Orașele Săcele,
Boldești Scăieni și
Vălenii de Munte din
cauza apropierii de
reședințe nu au o

82 ***2013, Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 -2020, p. 48 -49
83 ***2010, Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov. Orizonturile 2013 -2020 -2030, p. 49
Fig. Harta unităților sanitare pe tipuri pentru
Axa Ploiești – Vălenii de munte – Brașov la
nivelul anului 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

58
infrastructură sanitară dezvoltată. Totuși este de menționat orașul Vălenii de
Munte care și -a menținut pe linia de plutire Spitalul Orășenesc omonim cu nouă
specializări: Medicină internă, Gastroe nterologie, Chirurgie, Obstetică –
Ginecologie, Pediatrie, Recuperare BFT, Radiologie, Laborator de analize
medicale și Pneumologie. Spitalul Municipal Săcele a funcționat până în anul
2010, iar orașul Boldești -Scăieni b eneficiază de un spital privat.
Mediul rural dispune de infrastructură sanitară minima (cabinet medicale
de familie și de farmacii) . Comunele Teișani și Lipănești nu beneficiază de
farmacie dar au orașul în apropiere, în care pot găsi acest serviciu. Cabinetele
stomatologice private s -au extins în ultima perioadă și în mediul rural nu doar
urban după cum se poate observa din harta ant erioară. Această creștere a
numărului de cabinete stomatologice s -a datorat evoluției societății românești,
aderarea la Uniunea Europeană, promovarea și aducerea unor echipamente,
tehnologii noi în medicina dentară, promovarea produselor și a igienii denta re, și
nu în ultimul rând prezența specialiștilor, a facultăților de medicină stomatologică
cu renume. Toate acestea au contribuit la creștere pe ansamblu a numărului de
cabinete stomatologice la niveul țării și inclusiv și la nivelul întregului areal
anal izat.

3.4.2. Personal medico -sanitar

Toate unitățile sanitare prezentate în subsubcapitolul anterior, sunt
susținute de personal medical specializat în domeniul respectiv, fapt pentru care,
în cele ce urmează, voi detalia personalului medical, și anume: a sigurarea
populației cu paturi în spital, asigurarea populației cu medici, cu stomatologi, cu
farmaciști și cu personal mediu medical.
Reformele sistemului de sănătate, schimbarea standardelor în sistemul
spitalicesc, desființarea numeroaselor spitale din ambele județe, dar și din țară
sunt doar câteva din cauzele scăderii numărului de paturi în spitalele din arealul
analizat – Fig. .

Fig. Asigurarea populației cu paturi de spital pe tipuri de proprietate, la
nivelul întregului areal analizat, în anii 1992 și 2014
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/

Odată cu prăbușirea sistemului comunist, cu deschiderea granițelor, medicii
români, bine pregătiți datorită facultăților cu renume la noi în țară, au plecat în
străinătate pentru un trai mult mai bun, pentru un loc de muncă mult mai bine
6.869.61
0.87
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00 10.00Anul 2014Anul 1992
la 1000 locuitori
paturi în spitale (inclusiv in centre de sanatate) – proprietate privata
paturi în spitale (inclusiv in centre de sanatate) – proprietate publica

59
plătit și cu condiții de lucru mult mai bune; fapt pentru care, numărul medicilor
din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov a scăzut în mod constant
ajungând în anul 2014 la 1545 medic i în mediul public și 338 în mediul privat –
Fig .

Fig. Asigurarea populației cu medici, stomatologi, farmaciști și personal
sanitar mediu în arealul analizat, în anul 2014
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/

Medicina stomat ologică cunoaște, la noi în România, un prestigiu de puține
decenii, ținând cont de importanța pe care românii o acordă îngrijirii danturii lor.
În anul 2014, erau 607 medici stomatologi care activau în zona studiată cu
precădere în cabinete particulare.
Migrația internațională, dezvoltarea societății românești au făcut ca
numărul farmaciștilor să difere de la an la an. În ultima perioadă, din cauza
numeroaselor boli descoperite, din cauza stresului cotidian, dar mai ales a ideii
că orice stare proastă/boa lă se rezolvă cu un medicament, farmaciile private au
cunoscut o dezvoltare accentuată în detrimetul farmaciilor publice, fapt pentru
care se cere personal calificat în domeniul farmaceutic. În anul 2014 se ajunsese
să se depășească valoarea de 1 farmacist din mediul privat la 1000 locuitori, pe
când farmaciile cu proprietate publică sunt foarte puțini (37 de farmaciști în tot
arealul).
Personalul sanitar mediu este format din laboranți, tehnicieni medicali și
alte cadre cu pregătire medie de specialitate. Personalul sanitar mediu își
desfășoară activitatea sub îndrumarea și controlul direct al medicului sau
farmacistului84.

3.5. Infrastructura educațională și culturală

Populația școlară pe niveluri de educație ( Fig. ) din lungul Axei Ploiești –
Vălenii de Munte – Brașov este mult mai puțină în anul 2014, când se atingea
118740 persoane, comparativ cu anul 1992, când totalul copiilor și tinerilor

84 ***http://www.efin.ro/legea_sanatatii_2324/titlul_viii_personalul_sanitar_2332,
23.03.2014 0.00 2.00 4.00 6.00Medici – proprietate publicaMedici – proprietate privataStomatologi – proprietate publicaStomatologi – proprietate privataFarmacisti – proprietate publicaFarmacisti – proprietate privataPersonal sanitar mediu – proprietate publicaPersonal sanitar mediu – proprietate privata
la 1000 locuitori

60
înscriși într -o formă de învățământ depășea 169500 persoane, deoarece natalitatea
a scăzut în ultimele două decenii și abandonul școlar a crescut (exemplu
Municipiul Săcele rata de abandon școlar depășește 60%85).

Fig. Populația școlară pe niveluri de educație în arealul studiat comparativ
anul 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

În cele doisp rezece localități analizate densitatea cea mai mare a unităților
școlare se înregistrează în mediul urban, în special în cele două reședințe de județ:
Ploiești și Brașov. Din graficul următor se poate observa cu ușurință că numărul
gradinițelor și al școli lor generale s -a înjumătățit pe fondul scăderii numărului de
preșcolari și elevi – Fig. . În mediul rural populația tânără a scăzut dramatic. Dacă
în anul 1992, existau consemnate în statistici cel puțin câte două forme de
învățământ preșcolar, primar și gi mnazial, în anul 2014 situația este crudă,
numărul acestor unități este de trei ori mai mic.

Fig. Unitățile școlare pe niveluri de educație în arealul studiat comparativ
anul 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

85 ***2010, Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov. Orizonturile 201 3-2020 -2030 , p. 40
0 20000 40000 60000 80000 100000Copii inscrisi in gradiniteElevi inscrisi in invatamantul primar si
gimnazial (inclusiv invatamantul special)Elevi inscrisi in invatamantul licealElevi inscrisi in invatamantul profesionalElevi inscrisi in invatamantul postlicealElevi inscrisi in invatamantul de maistriStudenti inscrisi
persoane Total – 2014 Total – 1992
0 50 100 150 200PrescolarPrimar si gimnazial (inclusiv special)LicealProfesionalPostlicealTehnic de maistriSuperior
Unitatile scolare Total – 2014 Total – 1992

61
Anul școlar/uni versitar 2014 -2015 grupează elevii/studenții în 192 unități
școlare respetiv universitare, conform Institutului Național de Statistică. Toate
orașele și comunele forme de învățământ preșcolar (grădinite), dar acestea nu au
fost consemnate în totalitate în fișele statistice de aceea prin consultarea
strategiilor locale și site -urile primăriilor, al prefecturilor și ale Inspectoratelor
școlare și am consemnat în Tabelul numărul unităților de învățământ, care sunt
mult mai numeroase.

Tabelul nr. Numărul unit ăților școlare din arealul analizat în anul 2014
MUNICIPIUL
BRASOV
MUNICIPIUL
SACELE
MUNICIPIUL
PLOIESTI
ORAS
BOLDESTI –
SCAENI
ORAS
VALENII DE
MUNTE
BLEJOI
GURA
VITIOAREI
IZVOARELE
LIPANESTI
MAGURELE
MANECIU
TEISANI
Creșe 8 1 1
Grădinițe 57 9 28 5 4 4 5 4 2 3 7 2
Primar si
gimnazial
(inclusiv
special) 20 5 23 3 2 2 4 5 2 1 3 2
Scoli speciale 1 1 3 1
Scoli generale 22 9 33 2 2 1 1 2 1 1 2
Liceal/Colegii
/Grupuri
școlare 22 3 19 1 2 1
Profesional 1 1
Postliceal 2 5
Tehnic de
maistri
Superior 3 1
Sursa datelor: ***2008 -2015, Strategia locală de Dezvoltare Durabilă a Com. Beljoi;
***Strategia de Dezvoltare locală Gura Vitioarei;***
http://www.lipanesti.ro/lipanesti_cultur%C4%83 -%C5%9Fi –
%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2nt -110.html, 23.11.2015; ***
http://www.isj.ph.edu.ro/institutii?categorie=251, 29.11.2015,
***http://www.calificativ.ro/index.php?module=scoli&idj=18 &ido=304&tip=3, 03.12.2015;
***http://www.institutii -publice.org/judetul -Prahova, 03.12.2015;
***http://www.hartaploiestiului.ro/educatie,03.12.2015;
***http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/SACELE.htm, 03.12.2015;
***http://www.gradinitebrasov.ro/, 09.12.2015;
***http://www.ilovebrasov.ro/infoutil/educatie/colegii -licee -si-grupuri -scolare -din-
brasov/page_3.html, 09.12.2015

Școlile profesionale și cele cu profil tehnic și maistri în anul 2014, nu se
mai regăsesc consemnate în anuarele statistice, deoarece acestea au râmas foarte

62
puține, marea majoritate a elevilor dores c sa absolve o facultate, meseriile nu mai
sunt puse în valoare, în economia din prezent a României.
Ambele reședințe de județ beneficiază de ofertă educațională în plan
universitar. Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești este compusă din cinci
facu ltăți: Facultatea de Ingineria Petrolului și Gazelor, Facultatea de Inginerie
Mecanică și Electrică, Facultatea de Tehnologia Petrolului și Petrochimie,
Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Litere și Științe și două
departamente didactice86. Mun icipiul Brașov vine în întâmpinarea tinerilor cu
două instituții universitare publice: Universitatea „Transilvania” și Academia
forțelor aeriene „Henri Coandă”; și respectiv trei universități private:
Universitatea „Spiru Haret” (cu trei facultăți: Științe juridice și administrative,
Management și respectiv Psihologie și Pedagogie), Universitatea creștină
„Dimitrie Cantemir” (cu doua programe de studii de licenta cu profil economic:
Economie si afaceri internationale si Finante și bănci; și doua programe de studii
de master: Administrarea afacerilor internaționale și Management financiar –
bancar) și Universitatea „George Barițiu” (având în componență Facultatea de
Drept, De Științe Economice și de Educație Fizică și Sport87). În total în mediul
universitar la nivelul anului 2014 erau înmatriculați 23364 studenți, dublu față de
anul 1992.
Personalul didactic a înregistrat creșteri în învățământul preșcolar, primar
și gimnazial, superior mai ales că numătrul profesorilor din învățământul
postliceale și profesion al s-a micșorat simțitor – Fig. .

Fig. Personalul didactic pe niveluri de educație în arealul studiat
comparativ anul 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

86 http://www.upg -ploiesti.ro/universitate/mesajul_rectorului/index.html, 12.11.2015
87 http://www.studentie.ro/universitati/universitatea -george -baritiu -din-brasov -u86,
12.11.2015
0 1000 2000 3000 4000 5000Invatamant prescolarInvatamant primar si gimnazial (inclusiv
invatamantul special)Invatamant licealInvatamant profesionalInvatamant postlicealInvatamant superior
persoane Total – 2014 Total – 1992

63
Per ansamblu, în arealul analizat sunt cu aproximativ 200 de cadre didac tice
mai puține la nivelul anului 2014, decât în anul 1992, deoarece se promovează un
învățământ competent cu oameni calificați. Numărul profesorilor la 30 de elevi
respectiv studenți este cuprins între 2 -3 cadre didactice/30 elevi pentru
învățământul prim ar, gimanzial și liceal, iar în învățământul superior aproximativ
1,5 profesori/30 studenți.
Infrastructura educațională este completată de cea culturală în zona
analizată. Ambele medii de viață dispun de biblioteci și cămine culturale/case de
cultură (în cazul orașelor), însă o infrastructură culturală diversificată dispune
doar cele două reședințe de județ – Tabelul nr. .

Tabelul nr. Infrastructura culturala prezentă în arealul analizat la nivelul
anului 2014
Tipul instituției
MUNICIPIUL
BRASOV
MUNICIPIUL
SACELE
MUNICIPIUL
PLOIESTI
ORAS BOLDESTI –
SCAENI
ORAS VALENII DE
MUNTE
BLEJOI
GURA VITIOAREI
IZVOARELE
LIPANESTI
MAGURELE
MANECIU
TEISANI
Biblioteci 70 10 69 5 5 2 4 4 3 2 3 3
Instituții și
companii de
spectacole sau
concerte 26 5
Muzee si col ecții
publice 16 1 9 2 3
Locuri în sălile
de spectacole și
concerte 2534 540 3
Case de cultură
orășenești 2 4 2 1
Cămine
culturale 1 1 1 2 1 1
Sursa datelor: ***http://statistici.insse.ro/shop/; ***2014, Strategia de Dezv oltare a
Municipiului Săcele 2014 -2020

Instituții culturale de importanță națională sunt prezente în areal prin:
Muzeul Național al Petrolului din Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și
Arheologie Prahova (cu numeroase secții muzeale: Muzeul de istorie ș i
Arheologie din Ploiești, Muzeul „Casa de târgoveți din secolul al XVIII -lea – al
XIX -lea”, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploiești, Muzeul Memorial
„Nichita Stănescu” Ploiești, Muzeul Memorial „I.L. Caragiale” Ploiești, Muzeul
Memorial „Nicolae Io rga” Vălenii de Munte” etc.), Muzeul Județean de Științe

64
ale Naturii Prahova (cu secțiile muzeale: Muzeul Omului -Cetate a Științei din
ploiești, Muzeul Florilor de mină Cheia, Muzeul Naturii „Văii Teleajenului” din
Vălenii de Munte ș.a.), Bastionul Țesăto rilor Brașov, Casa Memorială „Ștefan
Baciu” Brașov, Muzeul „Casa Mureșanilor” Brașov, Muzeul de Artă Brașov ,
Muzeul Etnografic Săcele ș.a.
La nivel local exită case de cultură municipale și orășenești (patru în
Ploiești, două în Boldești -Scăieni, una în Vălenii de Munte, două în Municipiul
Brașov), cămine culturale (Gura Vitioarei, Măgurele, Lipănești, Izvoarele). Casa
de Cultură a Studenților Ploiești găzduiește șapte formații artistice și cercuri de
cercetare studențești care deruleză repetiții, spectac ole, concursuri și festivaluri.
Asociațiile non -guvernamentale: Asociația Culturală Sportivă „Izvorul”,
Asociația Portavicum, Asociația Ceangăilor Bârsa ș.a. își desfâșoară activitatea
în Municipiul Săcele.
Teatrele sunt principalele instituții de specta cole și sunt concentrate în cele
două reședințe de județ; în Brașov sunt Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” și
Teatrul pentru copii „Arlechino”, iar în Ploiești întâlnim Teatrul Municipal
„Toma Caragiu”, Teatrul pentru copii „Ciufulici”). De asemenea, în Ploiești este
renumită Filarmonica „Paul Constantinecu”, iar în Brașov atât Opera Brașov cât
și Filarmonica în organizarea spectacolelor.
Lăcașurile de cult se disting în arealul delimitat de axa prezentată, atât prin
frumusețe cât mai ales prin istorie. Mână stirea Suzana este o așezare monahală de
maici , fondată de Suzana Arsicu, o credincioasă din Săcele, î n anul 1740, inițial
doar o biserică din bârne cu Hramul „Sf. Nicolae”. Din cauza intemperiilor în
anul 1880 s -a inceput construirea actualei biseri ci, care a fost terminată în 1882.
Iar î n anul 1911 a fost adăugat un Paraclis închinat „Acoperământuli Maicii
Domnului”88. Manastirea Cheia situată tot pe teritoriului Comunei Măneciu, ca
lăcașul anterior, a fost fondata în 1770 cu o biserică din lemn cu H ramul „Sf.
Nicolae”, dar biserica a fost distrusă de turci la scurt timp și astfel călugării
sihastrii au reușit să își construiască alt schit și cu ajutorul domnitorilor, traiul
monahilor a început să se îmbunătățească, dar nu pentru mult timp deoarece
biserica este mistuită de flăcări. În anul 1839 , a fost sfințită noua biserică89 a
schitului, avand chili pe laturile de sud si nord, paraclis și trapeză . La aproximativ
15 km de Municipiul Ploiești, în Comuna Lipănești, este o frunoasă mănăstire de
maici, Mâ năstirea Zamfira (secolul al XIX -lea). În prezent, complexul monahal
cuprinde doua biserici: biserica veche, numită și "biserica mică", situată în cimitir
și "biserica mare", situată chiar în incintă. Mânăstirea Zamfira are doua
hramuri: Inălț area Domnului și Sfântul Ierarh Nifon90.
Două localități din cele doisprezece analizate, Teișani și Vălenii de Munte,
fac parte din traseul „ Drumul Fructelor ”. Această rută leagă optispezece localități

88***http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/mitrop olia -munteniei –
dobrogei/manastirea -suzana -68186.html, 6.01.2017
89 ***http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/mitropolia -munteniei –
dobrogei/manastirea -cheia -68179.html, 6.01.2017
90 ***http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -zamfir a-67942.html,
6.01.2017

65
din partea de nord a Județului Prahova , așezări recunoscute pentru producția de
fructe. Așezarea Boldești -Scăieni este una din cele 13 localități care fac parte din
„Drumul Vinului”( o parte din vechiul drum al vinului folosit de români pentru a
străbate podgorii renumite91). Astfel „ Drumul Fruc telor ” și „Drumul Vinului” au
ocazia de a îmbina și prezenta turiștilor frumusețea cadrului natural, patrimoniul
istoric dar și artitectura de care beneficiază acest județ.
De asemenea, marile evenimente culturale prezente în localitățile
componente axei sunt strâns corelate cu sărbători tradiționale. Tabelul

Tabelul Sărbătorile, târgurile și festivaluri în localitățile din lungul axei
Denumire sărbătoare Localitatea Data și Scurtă descriere
Sântilia (Târgul Feciorilor) Săcele 20 iulie, serbare câmpene ască
Serbarea populară magheară
de Sf. Mihail Săcele 19 septembrie
Festivalul Toamnei Săcele Început de octombrie în vederea
promovării produselor agricole
Balul plăcintelor Mocănești Săcele În săptămâna dinaintea Postului
Sfintelor Paști, de Asociația
Culturală „Izvorul”
Festivalul interetnic 7 Sate Săcele Desfășurată în 2013, pentru a uni
toate cele trei etnii din Săcele
Zilele meșteșugarilor
tradiționale săcelene Săcele Toamna anului 2013, demonstrații
meșteșugărești
Festivalul “November
Muzic Fest ” Ploiești Noiembrie
Târg de branduri Ploiești 24 februarie, 10 martie, 28 aprilie,
15 iunie, 19 august, 24 noiembrie,
15 decembrie
Târg de turism Ploiești 13-15 mai
Târgul tradițional
agroalimentar Izvoarele 21 mai în satul Schiulești
Serbare câmpene ască “Ziua
Comunei” Izvoarele iulie
Festivalul dulceții,
tradițiilor și obiceiurilor de
pe Valea Teleajenului Izvoarele Septembrie în satul Schiulești
Targul Traditional de
Toamna – Sfanta Cuvioasa
Parascheva , spectacol
folcloric Izvoarele Octombrie în satul Homorâciu
Târgul de Sf. Maria Vălenii de
Munte 15 august

91 ***http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/idei -de-vacanta/drumuri -speciale/drumul –
vinului, 13.11.2015

66
Sărbătorile Toamnei –
Festivalul Țuicii Vălenii de
Munte octombrie
Festivalul Național de
Folclor „Dor de Munte” Vălenii de
Munte Octombrie, contribuie la
descoperirea și promovarea
tinerilo r talente ale cântecului
popular
Zilele comunei Lipănești –
Târg tradițional
agroalimentar Lipănești 8 septembrie
Oktoberfest Brașov Brașov Septembrie, adoptată după
modelul autentic bavarez cu bere,
fanfare, muzică germane etc.
Festivalul de Dramaturgi e
Contempoană Brașov Noiembrie
Festivalul Luminii Brașov Mai, organizat de Organizația
Națională “Cercetașii Români”
Sursa: *** http://www.teatrulsicaalexandrescu.ro/festivalul -de-dramaturgie –
contemporan%C4%83 -edi%C5%A3ia -a-xxvi -a.html, 28.11.2015; *** http://festivalul –
luminii.ro/despre -festival/, 28.11.2015; ***
www.oktoberfestromania.ro, 28.11.2015; ***
municipiulsacele.ro, 28.11.2015; ***
http://www.izvoarele -ph.ro/, 28.11.2015

Festivalurile, zilele de comună și
târgurile aduc la un loc întreaga
comunitate locală plus vizitatori din
împrejurimi, oferind posibilitatea de
cunoștere, socializare, relaxare dar și
promovarea produselor tradiționale,
comercializate cu ocazia evenimentelor.

3.6. Infrastructura de
transport și
telecomunic ații

Axa Ploiești – Vălenii de Munte –
Brașov se suprapune în mare parte pe
traseul Drumului Național 1A de la
Ploiești până la Săcele când se unește cu
DN1 (E60) (cu o lungime totală de
104km92)– Fig. . Acesta este traversat de
numeroase drumuri județene: DJ 102
(Ploiești -Blejoi-Păulești -Plopeni –

92 ***2013, Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 -2020, p. 24
Fig. Harta prin cipalelor c ăi de
circulație în areal
Sursa: googlemearth

67
Slănic -Izvoarele), DJ 100N (Slănic -Teișani -Drajna), DJ 219 (Teișani – Vălenii de
Munte -Predealul Sărari), DJ 231 (Podenii Noi -Păcureți -Gornet -Măgurele), DJ 250
(Bucov -Boldești -Scăieni), DJ 103A (Brașov -Zizin), DJ 103B (Săcele -Teliu) ș.a .
și de multe drumuri comunale: DC 10 (Măneciu -Făcăieni), DC10A (Blejoi –
Păilești), DC11 (Măneciu -Plăiețu), DC 16 (Făget -Fundeni), DC 18A (Olteni),DC
19A (Homorâciu – Cerașu), DC 21 (Izvoarele -Mânăstirea Crasna), DC 22 (Cheia –
Muntele Roșu), DC22A (Cheia – DN1A), DC 22B (DN1A -Mănăstirea Suzana),
DC 24 (Măneciu Ungureni – Chiciureni), DC 40 (Lipănești -Satu Nou), DC 41
(DN1A -Chirițești), DC 44A (Măgurele -Iazu), DC 45 (Măgurele Podenii Vechi),
DC 55 A (DN1A -Plopeni), DC 55 B (Lipănești -Seciu), DC 55C (Lipăneș ti –
Boldești), DC 56 (DN1A -Balaca), DC 58 (Boldești -Scăieni – Pleașa), DC 59
(Boldești -Scăieni – DN1A), DC 158 (Măneciu -Pământeni – Cerașu), DC 159
(Parcul Bucov – Pod Blejoi).

Tabelul Situația privind starea dumurilor județene și comunale care
traversea ză arealul analizat la data 31.12.2012
Drumul Situația viabilității drumului Drumul Situația viabilității
drumului
DJ 102 Stare foarte bună Ploiești –
Blejoi -Păulești -Plopeni -Slănic;
Stare mediocră pe tronsonul
Slănic -Izvoarle. DC 22A Stare rea
DJ 103A Stare bună DC 22B Stare rea
DJ 103B Stare bună DC 24 Stare bună
DJ 100N Stare mediocră DC 40 Stare bună
DJ 219 Stare mediocră DC 41 Stare rea
DJ 231 Stare mediocră și rea DC 44A Stare rea
DJ 250 Stare bună DC 45 Stare bună
DC 10 Stare mediocră DC 55A Stare rea
DC 10A Stare bună DC 55B Stare mediocră și rea
DC 11 Stare rea DC 55C Stare bună
DC 16 Stare rea și mediocră DC 56 Stre mediocră
DC 18A Stare bună DC 58 Stare mediocră
DC 19A Stare mediocră DC 59 Stre mediocră
DC 21 Stare rea DC 158 Stare bun ă și rea
DC 22 Stare bună DC 159 Stare rea
Sursa datelor: ***2013, Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 –
2020; ***2010,Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov. Orizonturile 2013 -2020 -2030

DN1A are o singură bandă pe sens, ceea ce duce la o îngreunare a traficului
greu și nu numai; este administrat de Compania Națională de Autostrăzi și
Drumuri Naționale din România, care are districte localitățile: Blejoi și Cheia.
Situația drumurilor județene și comunale care intersecteaz ă Drumul Național 1A
(Tabelul nr. ) este în general mediocră: sunt astfaltate în mare parte (DJ 100N,
DJ 102, DC 10, DC 45 sunt betonate pe anumite sectoare), pe distanțe mici (2 -4

68
kilometrii), Drumurile Comunale: 11, 16, 19A, 41, 55A, 55B, 58, 158 sunt
împietruite.
Municipiile Brașov și Ploiești sunt noduri rutiere mari si fac legătura între
marile regiuni geografice ale României. La nivel local, Regia Autonomă
Autonomă de Transport Brașov (RAT Brașov) dețin aproximativ 183 autobuze
mari (12 m respectiv 16 m lungime), 28 autobuze de capacitate mică și 30 de
troleibuze. Acestea deservesc locuitorii pe 46 de rute, care însumate ajung la
671,8km93. S.C. Transport Călători Expess S.A. Ploiești este înființată prin
hotărârea Consiliului Local al Municipiului P loiești (din Iunie 2012), pentru a
efectua transportul public local și are în subordine 38 trasee de autobuze, 2 trasee
tramvaie și două trasee troleibuze94. În Municipiul Săcele Regia Autonomă de
Gospodărie Comunală și Prestări Servicii asigură transportul public pe trei linii:
Săcele – IABV (Brașov) cu aproximativ 95 curse/zi, Săcele – Livada Poștei
(Brașov) cu 3 curse/zi și Săcele – Brădet 3 curse/zi95.
Transportul public de persoane la nivelul celor două județe se realizează
prin curse regulate. Traseele de transport prezente în arealul analizat sunt în total
de 23, legând municipiile de orașele și comunele prezente în zona luată în studiu
– Tabelul nr. .

Tabelul nr. Traseele transportului public de persoane la nivelul arealului
analizat
Nr.
traseu Județul Traseul Kilometr
ii traseu
pe sens Nr.de
curse
planifica
te
77 Brașov Budila -Săcele -Brașov 17 km 9
18 Brașov Săcele -Purcăreni 21 km 3
13 Brașov Brașov -Purcăreni 24 km 72
8 Prahova Ploiesti -Valenii de Munte 33 km 47
33 Prahova Ploiesti –Valenii de M unte –
Maneciu 43 km 6
34 Prahova Ploiesti -Valenii de Munte –
Cerasu 78 km 1
35 Prahova Ploiesti -Batrani -Starchiojd 59 km 4
36 Prahova Ploiesti -Valenii de Munte -Posesti 47 km 4
114 Prahova Valenii de Munte -Teisani 7 km 13
115 Prahova Valenii de Munte –Izvoarele –
Izvoarele(sat Schiulesti) 16 km 8

93 ***http://www.ratbv.ro/, 16.11.2015
94 ***http://www.ratph.ro/, 16.11.2015
95 ***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020

69
116 Prahova Valenii de Munte -Maneciu 18 km și
38 km
până în
satul
Cheia 17
117 Prahova Valenii de Munte –Drajna -Posesti 20 km 7
118 Prahova Valenii de Munte -Batrani –
Starchiojd 28 km 16
119 Prahova Valenii de Munte – Drajna -Cerasu 21km 9
120 Prahova Valenii de Munte –Predealul
Sarari(sat Sa rari) 8 km 11
121 Prahova Valenii de Munte -Predealul
Sarari (sat Poienile) 12 km 13
122 Prahova Ploiesti -Gornet 22km 15
5 Prahova Ploiesti -Boldesti Scaieni 16 km 45
30 Prahova Ploiesti –Blejoi -Paulesti 11km 14
32 Prahova Ploiesti -Blejoi 6 km 32
128 Prahova Ploiesti – Lipanesti -Dumbravesti 19 km 11
17 Prahova Valenii de Munte –Slanic 19 km 5
18 Prahova Valenii de Munte –Lipanesti(sat
Zamfira) -Plopeni 21 km 1
Sursa Datelor: http://site.judbrasov.ro/page_Autoritatea -Jude -ean-de-Transport -de-
Persoane_45 .html, http://www.cjph.ro/doc/progr_transport/1011.pdf

De asemenea, în arealul analizat calea ferată Ploiești -Măneciu care a fost
preluată de firma Transferoviar Călători (începând cu septembrie 2014), care mai
are încă patru linii neinteroperabile și in teroperabile în zona Cluj și București96.
Reședințele de județ (Ploiești respectiv Brașov) sunt noduri importante de
circulație. Municipiul Ploiești este traversat de magistrate de căi ferate duble,
electrificate care leagă capitala de celelalte regiuni ale țării, dar și secundare spe
Măneciu, Târgoviște, Urziceni și Plopeni. Stațiile prezente pe suprafața orașului
Ploiești sunt atât destinate persoanelor (Ploiești Sud, Ploiești Vest, Ploiești Nord,
Ploiești Est, Ghighiu) cât industriei (Triaj Sud, Ghighiu, Crâng, Ploiești Triaj)97.
Patru magistrale și o linie de cale ferată trabersează municipiul Brașov (două linii
duble electrificate: Magistrala 1 – București -Predeal -Brașov și Magistrala 4 –

96 ***http://www.transferoviarcalatori.ro/home/despre -noi.html, 16.11.2015
97 ***2002, Agenda Locală 21 – Plan Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiul ui Ploiești ,
Primăria Municipiului Ploiești, p.19.

70
Brașov -Sighișoara și două linii simple: Brașov Sibiu și Brașov -Mier curea Ciuc,
care este și electrificată)98.
Sectorul telecomunicațiilor a cunoscut în ultimii ani o dinamică deosebită.
Populația din arealul analizat este deservită de telefonie digitală, ambele județe
sunt racordată la magistrale de fibră optică. Telefonia fixă, televiziunea prin cabu
și internetul sunt asigurate preponderent de firmele: Romtelecom, UPS, RDS –
RCS; iar telefonia mobilă și internetul aferent sunt oferite de ORANGE,
VODAFON și TELECOM, care acoperă aproape întregul areal (cu mici probleme
în zo na montană dintre Măneciu și Săcele).
Serviciile poștale sunt prezente în fiecare localitate fie printr -o agenție
postală (un singur angajat poștal neinformatizat) sau ghișeu poștal (un angajat și
cel puțin un factor poștal pentru distribuția corespondențe i) și oficiu poștal (mulți
angajați, diriginte de poștă, un casier și cel puțin doi factori poștali). Reședințele
de județ cum este de așteptat, au cea ai buna inftastructura de telecomunicații și
implicit servicii poștale, existând 12 oficii și ghișee poș tale în Municipiul Ploiești
și 17 oficii și ghișee poștale în Brașov. Municipiul Săcele are unul oficiu și un
ghișeu, două oficii poștale în orașul Vălenii de Munte, câte un oficiu potal în
orașul, Boldești Scăieni și în comunele: Măneciu, Izvoarele, Ble joi, Măgurele,
câte un ghișeu poștal în comunele:Teișani și Lipănești, iar o agenție postală este
prezentă în com. Gura Vitioarei99.

3.6.1. Rolul accesibilității în stimularea dezvoltării socio -economice
Orice tip de cale de comunicație influențează zona prin ca re trece deoarece
crează fluxuri de intrare și ieșire. Axa Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov
traversează partea mai puțin valorificată a județului Prahova (și anume jumătatea
estică) legând -o de Transilvania. Potențialul socio -economic al ambelor zone este
uriaș și valorificat sustenabil conduce la o îmbunătățire economică atât la nivel
județean, regional cât și național.
Drumul Național 1A este o rută de acces prin Carpații de Curbură viabilă
(alternativă la Valea Prahovei – DN1 mereu aglomerată pe tronsonu m Comarnic –
Brașov), dar cu numeroase dificultăți din cauza lățimii și numărului de benzi pe
sens (insuficient și neadecvat pentru toate categoriile de autovehicule). De
asemenea, traversând o zonă montană este necesară o supervizare atentă a
carosabilului (atât pe timp de ceață cât mai ales în anotimpul friguros și ploios).
Planul de Amenajare al Teritoriului Județean prevede modernizarea,
descongestionarea traficului rutier atât pe DN1 cât și pe DN1A (în vederea
promovării turistice a Văii Teleajenului). Drumurile locale și județene sunt
cuprinse în Strategia de dezvoltare a Județului Prahova privind modernizarea,
reabilitarea, lucrări de artă (pasaj denivelat DN1A -DJ100L Măgurele, pe DN1A
peste calea ferată Ploiești -Blejoi ș.a.). Promovarea și adecvarea c orespunzătoare

98 ***2005, Agenda Locală 21 – Plan Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov,
Primăria Municipiului Brașov, p.69.
99 ***https://www.posta -romana.ro/gaseste -oficiu -postal.html, 16.11.2015

71
a căi rutiere DN1A, scoate din anonimat multe puncte și zone de atracție ale
județului Prahova.
La nivelul orașelor se constată o îmbunătățire a carosabilului, în anul 2014
au fost consemnați mai mulți kilometrii de stradă modernizată decât în anul 1992
la nivelul tuturor orașelor din areal – Fig. .

Fig. Lungimea totală a străzilor orășenești totale și modernizate la nivelul
anului 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Autostrada București – Brașov, în stadiu de proiect, are ca obiectiv
asigurarea unei legături eficiente a orașului Brașov cu București și mai mult cu
celelalte coridoare europene (constituind parte din Coridorul IV Pan -European de
Transport Rutier). Bineînțeles că această autostradă va umbri dezvolt area pe axa
analizată din punct de vedere al siguranței și rentabilității traficului, socio –
economic, dar diversitatea și atracțiile naturale și antropice oferite de Valea
Teleajenului nu pot fi admirate decât pe ruta DN1A și drumurilor adiacente.
Rețeaua de transport combinat este prezentă în amble reședințe de județ
analizate și sunt prevăzute în PATN Secțiunea I – Rețele de Transport, lucrări de
modernizare. În Municipiul Brașov existând în fază de proiect construirea unui
aeroport, o bună oportunitate pentru investitori, pentru promovarea socio –
economică și nu numai, a județului Brașov.

3.7. Infrastructura comercială și financiară

Mediul urban este mult mai atractiv și are condiții propice (populație
numeroasă, echipare tehnico -edilitară), dezvoltării medi ului comercial și
financiar. Importanța și renumele orașului atrage după sine dezvoltare socio -0100200300400500600
Lungimea strazilor
orasenesti modernizate
Lungimea strazilor
orasenesti
Lungimea strazilor
orasenesti modernizate
Lungimea strazilor
orasenesti
Lungimea strazilor
orasenesti modernizate
Lungimea strazilor
orasenesti
Lungimea strazilor
orasenesti modernizate
Lungimea strazilor
orasenesti
Lungimea strazilor
orasenesti modernizate
Lungimea strazilor
orasenesti
40198
MUNICIPIUL
BRASOV 40438
MUNICIPIUL
SACELE 130534
MUNICIPIUL
PLOIESTI 131069 ORAS
BOLDESTI-
SCAENI 131817 ORAS
VALENII DE
MUNTEkm
Anul 1992 Anul 2014

72
economică. Astfel reședințele de județ din spațiul analizat se bucură de numeroase
centre comerciale, dar și de numeroase sedii și unități financiare.
Hipermarke t-urile și supermarket -urile sunt centre comerciale de mari
dimensiuni o gama larga si diversa de produse, atat alimentare cat si non
alimentare, printre care produse textile, de casa, pentru masina, electronice si
electrocasnice; care au luat avânt la niv el național, mai ales după aderarea
Românie la Uniunea Europeană. Arealul analizat cuprinde centre comerciale:
Carrefour, Auchan, Kaufland, Cora, Selgros, în marile orașe. În Municipiul
Brașov sunt în prezent, șapte hipermarketuri (unul Carrefour, două Auc han, două
Metro (doar unul este pe teritoriul administrativ al municipiului celălalt este
situat în Localitatea Ghimbav), un Kaufland, un Selgros), iar în Municpiul Ploiești
sunt cinci hipermarketuri/supermarketuri (trei Kaufland, unul Cora și unul
Selgros ). De asemenea, comuna Blejoi fiind în proximitatea orașului Ploiești și
beneficiind de spațiu suficient pentru construirea unor centre comerciale mari,
dispune de două hipermarke -uri: Carrefour Ploiesti și Auchan Ploiești.
Din gama casă, grădină și construcții tot în apropierea marilor orașe îți desfășoară
activitatea depozitele: Brico Dépôt (foast Bricostore achiziționat din 2013), Leroy
Merlin. Orașul Brașov și Comuna Blejoi benef iciază de câte un depozit Brico
Dépôt și unul Leroy Merlin.
Marketurile și magazinele de proximitate sunt centre comerciale de
dimensiuni mult mai mici și au produse atât alimentare cât și nealimentare.
Această categorie este mult mai întâlnită, fiind prez entă și în mediul rural –
Tabelul

Tabelul nr. Magazinele de proximitate, inclusive market -urile, importante
din cuprinsul arealului analizat
Localitatea Denumirea market -ului/magazine de proximitate
Municipiul
Brașov Carrefour Market Brasov Astra Shop&Go Grivița 40
Carrefour Market Brasov Faget Shop&Go Harmanului 64
Carrefour Market Brasov Itc Shop&Go Jepilor 2
Carrefour Market Brasov
Magnolia Shop&Go Jepilor 1
Carrefour Market Brasov Onix Lidl Brașov (al. Ioan
Cuza)
Carrefour Market Brasov
Privilegio Lidl Brașov (Turnului)
Carrefour Market Brasov
Victoriei Lidl Brașov (Carpaților)
Carrefour express Rostcom
Avantgarden Lidl Brașov (Hărmanului)
Carrefour express Rostcom
Branduselor Lidl Brașov (Saturn)
Carrefour express Rostcom
Crinului Lidl Brașov (Zizinului)

73
Carrefour express Rostcom
Gospodarilor Lidl Brașov
Carrefour express Rostcom
Grivitei 2 Penny Market Brașov III
(Spicului)
Carrefour express Rostcom Ion
Creanga Penny Market Brașov IV
(Prutului)
Carrefour express Rostcom
Mircea cel Batran Penny Market Brașov
(Carpaților)
Carrefour express Rostcom
Oltet Penny Market Brașov
(Alunului)
Carrefour express Rostcom
Prunului Profi Brașov Saturn
Carrefour express Rostcom
Saturn Profi Brașov Smeurei
Carrefour express Rostcom
Zizin Profi Braș ov Gloriei
Mega Image Brașov Profi Brașov Victoriei
Mega Image Zizin Profi Brașov Hărmanului
Shop&Go Calea București 104 Profi City Brașov Calea
București
Shop&Go Calea București 24 Profi City Brașov Grivița
Shop&Go Codrii Cosminului 40 Profi Cit y Brașov Ion
Creangă
Shop&Go General Dumitrache
Municipiul
Săcele Profi Săcele Viitorului
Municipiul
Ploiești Carrefour Market Ploiesti Big
Sud Penny Market Ploiești
Carrefour Market Ploiesti
Centru Profi Ploiești Malu Roșu
Carrefour Market Ploiesti Mihai
Viteazu Profi Ploiești Mărășești
Mega Image Domnișori Profi Ploiești Lupeni
Mega Image Doja Profi PloieștiN.
Grigorescu
Mega Image Ploiești Profi Ploiești Streiului
Mega Image Ploiești Nord Profi City Ploiești
Chimiei
Mega Image Cantacuzino Profi C ity Ploiești bd.
București
Shop&Go Republicii 20 Profi City Ploiești Delta
Lidl Ploiești (Republicii)
Lidl Ploiești (Libertății)
Lidl Ploiești (Grădinari)

74
Orașul
Vălenii de
Munte Lidl Vălenii de Munte
Comuna
Măneciu Mega Image Măneciu
Sursa d atelor: ***https://carrefour.ro, 17.11.2015;*** http://www.cora.ro/, 17.11.2015;
***http://www.auchan.ro/, 17.11.2015; *** http://www.kaufland.ro/, 17.11.2015; ***
www.mega -image.ro, 17.11.2015; *** http://www.lidl.ro/ro/cautare -magazin.htm,
17.11.2015; * **http://www.penny.ro/, 17.11.2015; *** http://profi.ro/contact/magazine,
17.11.2015

Localitățile care nu sunt menționate în tabelul anterior au magazine alimentare
(comerț cu amănuntul) și nealimentare (în special de profil construcții), dar nu
sunt de mărcile menționate (Lidl, Penny, Profi, Mega Image, Carrefour Market și
Expess), ci sun t înființate de alte persoane juridice care nu dețin lanțuri de
magazine. Orașele dețin în număr mare atât magazine alimentare cât și de produse
alimentare, dar important este că sunt prezente pe întreg arealul analizat ambele
tipuri – Tabelul nr. .

Tabe l nr. Magazine prezente în areal cu profiluri diverse
Localitatea Număr magazine
cu profil: Comerț
cu amănuntul în
magazine
nespecializate cu
vânzare
predominantă de
produse alimentare
băuturi si tutun Număr magazine
cu profil: Comerț
cu amănuntul în
magazine
nespecializate cu
vânzare
predominantă de
produse
nealimentare Număr
magazine cu
profil:
Comerț cu
amănuntul
al altor
bunuri noi
în magazine
specializate
Ploiești 232 493 115
Blejoi 10 6 1
Lipănești 4 3
Boldești –
Scăieni 8 17 1
Măgurele 1 5 2
Gura Vitioarei 2 5
Vălenii de
Munte 6 49 8
Teișani 1 3
Izvoarele 4 3
Măneciu 4 5
Săcele 6 28 8
Brașov 284 644 191
Sursa: după ***http://www.paginiaurii.ro/, 17.11 .2015

75
Municipiile beneficiază de numeroase piețe agroalimentare (10 piețe cu
program zilnic în Ploiești și 7 piețe în Brașov). Piață agroalimentară deschisă în
fiecare zi este prezentă și în comuna Blejoi. Orașul Vălenii de Munte, Comuna
Izvoarele benefi ciind de piețe organizate o dată pe săptămână, sâmbăta respectiv
vinerea 100. Târguri săptâmânale sunt organizate în Vălenii de Munte (sâmbăta),
în Măneciu (duminica) și oboare în Municipiul Ploiești și în Târlungeni, în ficare
zi de sâmbătă respectiv duminic ă. De asemenea, în satul Târlungeni se
organizează cel mai important Târg auto și nu numai din județul Brașov, în fiecare
week -end.
Înfrastructura bancară este complementară celei comerciale în dezvoltarea
socio -economică a teritoriului. În ultimii ani s -a constatat o creștere semnificativă
a activității financiar -bancare. Banca Națională reprezintă nivelul superior al
sistemului bancar, iar nivelele inferioare sunt ocupate de Băncile Comerciale și
celelalte instituții financiare.
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov dispune de numeroase agenții
bancare și de împrumut, cinci localități nu au infrastructură bancară dar sunt
situate în apropierea unui oraș – Tabelul nr.

Tabelul . Instituțiile financiar -bancare din cuprinsul arealului analizat
Localitate a Numărul
instituțiilor Denumirea instituției bancare
Ploiești 52 – Banca TRANSILVANIA
(9 M ai, Complex Nord ,
Democrației , Podul Înalt,
Prahova, Ploiești Nord,
Pieței , Ploiești Sud,
Ploiești Vest )
– B.C.R. ( Aurora, Ploiești
Sud, Petroliștilor , Take
Ionescu , Cantacuzino ,
Prahova , Cioceanu ,
Nichita Stănescu , Ploiești
Sud)
– C.E.C. BANK P rahova
– CITI B ank România S.A.
– ALPHA BANK -Agenția
Malu Roșu
– BRD -GROUPE SOCIETE
GENERALE S.A. P rahova
– Bank LEUMI R omânia
Ploiești
– ING B ank Prahova – LIBRA B ank
Ploiești
– Banca
ROMÂNEASCĂ
Prahova
– Banca Comercială
CARPATICA
(Sucursala
Ploi ești)
– EMPORIKI B ank
România Prahova;
– CREDIT EUROPE
Bank Prahova;
– Banca de Credite
și Dezvoltare
ROMEXTERRA
S.A.
– CAR DEPOU
C.F.R.
– Casa de ajutor
Reciproc
Învățământ. IFN

100 *** http://www.cjph.ro/index.php?_init=prezentare.progr_tg, 28.11.2015

76
– România
INTERNATIONAL B ank
– MILLENNIUM B ank
România (Agenția
Ploiești , Victoriei)
– Banca Română de credite
și investiții Agenția
Ploieșt i
– MARFIN B ank Ploiești
– EXIMBANK S.A. F iliala
Ploiești
– Povident Financial
România IFN S.A.
– CREDISSON –
FLANCO
– Administrația
Finanțelor Publice
Ploiești
– Direcția de
Finanțe Ploiești
– Activitatea de
Trezorerie și
Contabilitate
Publică Prahova
Blejoi 1 – Cooperativa de credit TELEAJENUL B lejoi
Lipănești
Boldești –
Scăieni 2 – Banca Cooperatistă FLAMURA
– C.A.R.S.P. B oldești
Măgurele
Gura
Vitioarei
Vălenii de
Munte 5 – BANC POST S.A.
– B.C.R. V ălenii de Munte;
– Banca TRANSILVANIA
Agenția Vălenii de Munte
– Casa de ajutor Reciproc
Învățământ.
– Banca Cooperistă
ALBINA V ălenii
de Munte;
– Administrația
Finanțelor Publice
Vălenii de Munte
– Trezoreria Vălenii
de Munte
Teișani
Izvoarele
Măneciu 2 – CEC Bank, Banca
Cooperatistă Flamura
Săcele 4 – Banca TRANSILVANIA
Agenția Săcele;
– C.E.C. BANK S.A. –
Agenția Săcele – B.C.R. SĂCELE
– BRD -GSG –
Agenția Săcele
Brașov 53 – BRD -GROUPE SOCIÉTÉ
GENERALE S.A. B rașov
– BRD (Mureșenilor ,
Tractorului , Cocorului ,
Cartier Noua, Carrefour ,
Vulturului , Florilor ,
Kufland , Bartolomeu ,
Colinei , Buceg i)
– ING BANK B rașov – UNICREDIT
ȚIRIAC Bank
Brașov
– B.C.R. (C alea
București ,
Blumena , Tâmpa ,
Astra, Orizont ,
Calea Feldioara );

77
– ING OFFICE B rașov
(Calea București ,
Bartolomeu , Victoriei ,
Zizinului , Răcădău ,
Onix, Șoimul )
– Banca Comercială
CARPATICA (A genția
Tractorul , Centru Civic );
– C.E.C. BANK S.A.
(Sucur sala Brașov ,
Agenția Nr.1, Nr. 11, 12
Triaj, Nr.7 Saturn );
– VOLKSBANK R omânia
Brașov;
– Banca TRANSILVANIA
(Tractorul , Noua, Mall,
Auchan , Răcădău )
– Administrația Finanțelor
Publice Brașov
– Direcția de Control Fiscal
– Activitatea de Trezorerie
și Contabilitate Publică
Brașov – MILLENNIUM
Bank România
Brașov (Calea
București )
– LIBRA B ank
Brașov;
– VENETO B ank
Brașov;
– CREDIT A gricole
Bank România
– INTESA
SANPAOLO B ank
Agenția Piața
Sfatului;
– Bank LEUMI
România Brașov;
– ALPHA B ank
(Toamnei ,Griviței )
– ATE B ank
România;
– Banca
Românească
Brașov;
– Marfn Bank Brașov;
– Asociația C.A.R.
Orizont Brașov
I.F.N.
Localitatea Numărul
instituțiilor Denumirea instituției bancare
Sursa: după ***http://www.paginia urii.ro/, 17.11.2015

Arealul analizat prezintă o gamă largă și diversificată în ceea ce privește
sectorul comercial și financiar -bancar: peste 10 hipermarketuri și supermarketuri,
numeroase magazine de proximitate și market -uri și peste 110 instituții fi nanciar
bancare.

3.8. Infrastructura turistică

Biroul Național de Statistică definește turismul un cumul de activități
„desfășurate de persoane în cursul călătoriilor și șederilor lor în afara mediului
lor obișnuit (reședinței obișnuite), pentru o perioadă c onsecutivă care să nu
depășească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor și
rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj .”

78
Municipiul Brașov și localitățile învecinate reprezintă cea mai frecventată
zonă turistică montană, de oarece este relativ aproape de municipiul București,
prezintă o gamă variată de structuri turistice și potențial turistic atât natural cât
și antropic. Județul Prahova este recunoscut pentru numeroasele sale atracții
turistice (diversitatea formelor de rel ief și locurile cu istorie). Arealul delimitat
de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov cuprinde orașul Vălenii de Munte,
oraș stațiune turistică, comuna Măneciu, comună cu atracții predominant turistice
(Satul Cheia, Mânăstirea Suzana) și traversează d rumurile cu renume istoric:
„Drumul vinului” și „Drumul fructelor”, conform PATJ Prahova. În Poiana
Brașov există transport pe cablu, format din: două telecabine (Capra Neagră și
Kanzel), o telegondolă
(Postăvaru), două
telescaune (Ruia și Lupu)
și patru teleski (Bradul,
Ruia, Kenzel, Stadion),
astfel se poate admira tot
Brașovul. Toate aceste
forme de transport pe
cablu sunt administrate de
firma S.C Ana Teleferic
S.A. În faza de proiect este
și Pârtia de Schi Babescu
din Stațiunea Cheia, care
va avea te lescaun, drum
amenajat, clădiri și spații
conexe, toate acestea după
rezolvarea problemelor
privind terenul (defrișarea
și scoaterea din domeniul
silvic a 13,75
ha)101.Masivul Ciucaș și
Valea Teleajenului au
potențial turistic
deoasebit, dar
nevalorificat ad ecvat.
Plecând de la Harta
principalelor atracții
turistice și a modalităților
de cazare, din lungul axei
(Fig. 8 ) care a fost
realizată cu ajutorul
programului QGIS, unde s –
au poziționat simbolurile

101 ***www. primarie -maneciu .ro/, 28.11.2015
Fig. 8 Harta principalelor atracții turistice și
a modalităților de cazare, din lungul Axei
Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov

79
privind principalele puncte de atracție turistică și mo dalitățile de cazare prezente,
am scos în prim plan structura de primire frecventă și potențialul antropic cel mai
des vizitat.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, conform Biroului Național de
Statistică al Republicii Moldova, „ reprezintă numărul de locuri de cazare
puse la dispoziția turiștilor de către structurile de cazare turistică colective,
ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada
considerată, adică zilele în care a fost posibilă cazarea turiștilor. Se expri mă în
locuri -zile (număr de locuri x număr de zile). Se exclud locurile din camerele sau
structurile închise temporar din lipsă de turiști, pentru reparații sau pentru alte
motive.” Iar în ceea ce privește cea de -a doua noțiune, prof. Melinda Cândea et.
al. 2012, a prezentat atracția turistică ca „ latura afectivă, cognitiv -estetică a
diferitelor elemente din structura potențialului turistic, care produc impresii de
o intensitate deosebit de puternică influențând, în mod direct, anumite segmente
ale cererii turistice”. Aceleași autoare au definit potențialul turistic ținând cont
de opiniile Organizației Mondiale a Turismului și alte organisme de profil din
cadrul Comunității Europene ca fiind (la nivelul unei țări sau zone geografice),
„ansamblul componentelo r naturale, culturale și socio -economice care oferă
posibilități de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate
teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism” .
(Melinda Cândea, Tama Simon, Elena Bogan, 2012, p.14)
În anul 2015, Institutul Național de Statistică a cunatificat în arealul
analizat, 87 de hoteluri (cele mai multe în reședințele de județ), 108 pensiuni
turistice, 25 pensiuni agroturistice, 34 vile turistice ș.a. Tabelul nr.

Tabelul nr. Unități d e cazare prezente în arealul delimitat de Axa
Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov în anul 2015
MUNICIPIUL
BRASOV
MUNICIPIUL
SACELE
MUNICIPIUL
PLOIESTI
ORAS BOLDESTI –
SCAENI
ORAS VALENII
DE MUNTE
BLEJOI
LIPANESTI
MAGURELE
MANECIU
TEISANI
GURA VITIOAREI
IZVOARELE
Hoteluri 58 4 19 2 2 2
Hosteluri 18 2 2
Moteluri 1 1 2
Vile
turistice 29 4 1
Cabane
turistice 2 3
Campinguri 1

80
Tabere de elevi si
prescolari 1
Pensiuni
turistice 84 17 5 1 1
Pensiuni
agroturistice 2 6 3 12 2
Sursa datelor: ***http://statistici.insse.ro/shop/, 28.11.2015

Modalitățile de cazare împreună cu atracțiile turistice predominante
(Biserici și Mânăstiri; Muzee și Case memoriale), sunt concentrate în opt
respectiv nouă localități din cele doisprezece luatea în studiu.
Cele 9 localități prezente pe Axa Ploiești -Vălen ii de Munte -Brașov, care au
puncte de atracție turistică sunt: Ploiești, Blejoi, Boldești -Scăieni, Lipănești,
Vălenii de Munte, Izvoarele, Măneciu, Săcele și Brașov. ( Tabelul nr. ) .

Tabelul nr. Atracții turistice din localitățile prezente pe Axa Ploiești –
Vălenii de Munte -Brașov
Localitate Puncte de atracție turistică
Ploiești – Biserica "Maica Precista" (1820);
– Casa Gogălniceanu (sf.sec.XVII – înc.sec. XIX);
– Casa Cizmaru (1905);
– Casa compozitorului Paul Constantinescu (1873);
– Primul Gimnaziu din Ploiești " Sf. Petru Pavel", azi Muzeul
Județean de Istorie și Arheologie (1865);
– Palatul de Justiție, azi Palatul Culturii (1920);
– Casa cu prăvălie Ilie Lumânăraru (1830 -1840);
– Casa Dr. Ion Popescu (1905);
– Casa de târgoveț Hagi Iavn Prodan (1785);
– Școala superioară de Comerț, azi Colegiul Național
"I.L.Caragiale" (1926 – 1936);
– Clopotnița Bisericii "Sf.Ioan Botezătorul" -Monumentul
eroilor din 1916 -1918);
– Casă, fostul Centru MIlitar Județean Prahova (înc.sec.XX);
– Casa Ghiță Ionescu, azi Muzeul de Artă (1885);
– Turnul cl opotniță al bisericii "Sf. Gheorghe" (1831 -1832);
– Casa Radu Stanian, azi Casa Căsătoriilor (1850, 1930);
– Casa Orăscu, azi Policlinica județeană pt. copii (sf.sec.XIX –
ref.1920); Casa Ghiță Stoenescu, azi Policlinică cu plată
(1900 -1910);
– Casa Iosifescu (193 5);
– Casa Avram Ergas Mamaciu, azi Teatrul pt.copii "Ciufulici"
(1869 -1870);
– Casa Dobrescu, azi Muzeul Memorial I.L. Caragiale (1712);
– Biserica Sf.Apostoli Petru și Pavel" -Domnească (1639,
transf. sec.XIX);

81
– Casa Maria Dumitrescu (1830);
– Casa Luca Elefteresc u, azi Muzeul Ceasului (1890, ref.1930);
– Halele Centrale (1930 -1935);
– Muzeul Național al Petrolului.
Blejoi – Biserica de Lemn "Sf. Nicolae","Adormirea Maicii
Domnului" (sec.XVIII)
Boldești
Scăieni – Casa Rusescu;
– Bustul Th. Diamand
– Biserica Sfanta Treime di n Seciu (1870)
Lipănești – Beciul conacului, azi depozit (sec.XVII);
– Biserica "Înălțarea Domnului" și "Sf. Nifon" – Mare (1855 –
1857);
– Biserica "Sf. Treime" – din cimitir (1743);
– Mânăstirea Zamfira (1855 -1857).
Vălenii
de Munte – Biserica de Lemn "Sf. Spirido n" – Berevoiești (în sec.XIX);
– Biserica Sf. Nicolae" -Tabaci (1833); Turn clopotniță (1833);
Zid de incintă (1833); Anexă (înc.sec.XIX -înc.XX); Zid de
incintă cu poartă (înc.sec.XIXînc. sec.XX);
– Casa de târgoveț Zănescu, ulterior Școala de misionare
"Regina Maria" (mijl.sec XVIII 1922 – organizarea școlii);
Anexa Școlii de misionare (1922);
– Ansamblul memrorial Nicolae Iorga (înc.sec.XIX).
Izvoarele – Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1743 -1744, 1877 –
abside laterale);
– Biserica "Sf. Voievozi" (1854);
– Biseri ca "Sf. Împărați Constantin și Elena" (1824 -1828) Turn
clopotniță (1824 -1828) Fântână (1824 -1828);
– Mânăstirea Crasna.
Măneciu – Muzeul "Natura Văii superioare a Teleajnului";
– Mânăstirea Cheia,
– Mânăstirea Suzana;
– Masivul Ciucas -Tigăile din Ciucaș.
Săcele – Biserica "Sf. Nicolae” -Cernatu 1781 -1783; Zid de incinta cu
turn clopotnita sec. XVIII;
– Casa Poenaru (1818, 1830);
– Biserica "Sf. Adormire a Maicii Domnului” -Turches 1781 –
1783.
– Ansamblul “Mocănime” – sec. XIX -XX
– Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului” d in
Satulung – sec XIX
– Biserica ortodoxa “Sf. Nicolae” din Baciu – 1808 -1809
– Biserica Ortodoxă „Sfinții Arhangheli” din Satulung – sec
XVIII
– Biserica Catolică – Turcheș
– Biserica Evanghelică Lutherană – Baciu

82
– Biserica Evanghelică Lutherană – Turcheș
– Biserica Evanghelică Lutherană – Cernatu
– Biserica Evanghelică Lutherană – Satulung – Joseni
– Biserica Evanghelică Lutherană – Satulung – Suseni
– Biserica reformata din Satulung
– Situl arheologic Bolnoc
– Casa Dijmelor si Muzeul etnografic din Săcele
– Casa memorială Dari e Magheru – Turcheș
Brașov – Biserica Neagră;
– Biserica Sf. Bartolomeu;
– Biserica Sf. Nicolae;
– Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor);
– După Ziduri ;
– Vechea Cetate a Brașovului ;
– Bastionul Țesătorilor;
– Turnul Alb;
– Turnul Negru;
– Casa Mureșenilor;
– Poarta Schei ;
– Poarta Ecaterinei;
– Casa Sfatului;
– Muzeul Județean de Istorie ;
– Muzeul de Artă;
– Muzeul de Etnografie;
– PIATA SFATULUI;
– Rezervatia Naturala Muntele Tampa;
– Muntele Postavaru;
– Stejerisul Mare;
– Strada Sforii;
– Bastionul Graft;
– Grota salina;
– Aventura Parc;
– Parcul Cent ral "Nicolae Titulescu",
– Parcul Consiliul Europei, din centrul Civic;
– Parcul de la baza Tâmpei;
– Parcul Gheorghe Dima;
– Parcul Ina Schaeffler din Livada Poștei;
– Parcul Tractorul,
– Parcul Trandafirilor din cartierul Răcădău;
– Gradina Zoologică.
Sursa: după PAT N Sectiunea VI -Zone turistice, 2009; ***
http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434
http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=406

Analizând tabelele anterioare se deprind următoarele concluzii: localități
urbane (peste 55%) dețin atracții turistice, proporț ia cea mai mare, o au bisericile

83
și mânăstirile, de -a lungul DN1A; iar în ceea ce privește forma de cazare
pensiunile și celelalte forme de cazare (moteluri, vile, cabane, camping) dețin
proporții ridicate în defavoarea hotelurilor. Cu cât localitatea este mai mare
(importantă) cu atât numărul total de locuri de cazare este mai mare, pensiunile
sunt frecvente ca tip de cazare, iar bisericile și mânăstirile sunt în proporție mare
întălnite în comune.

CAPITOLUL IV AȘEZĂRILE UMANE CONC ENTRATE ÎN
LUNGUL AXEI DE DEZVOLTARE

Definirea așezării umane este strâns legată de prezența omului, „reprezintă
comunitate umană de orice rang – oraș sau sat – indiferent de mărimea sau
funcțiile îndeplinite, care cuprinde populația, construcțiile folosite în diverse
scopuri , platformele industriale, piețele și străzile, locurile de odihnă și agrement
(…) rezultatul unui continuu și dinamic fenomen de umanizare a spațiului
geografic natural”102.
Analizând funcțiile îndeplinite împreună cu formele de organizare ale
așezărilor umane, acestea se clasifică în așezări permanenete (orașele și satele),
așezări temporare (cabane turistice, vânătorești și forestiere) și respectiv, așezări
sezoniere (stâne, sălașe, odăi, colibe). Așezările umane permanente sunt analizate
cu precădere î n capitolele și subcapitolele care vor urma, deoarece acestea
reprezintă potențialul necesar dezvoltării durabile a zonei analizate și indirect
viabilitatea axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov.

4.1 Structura sistemului de așezări

Satul sau așe zarea umană rurală a fost definită de marele geograf Simion
Mehedinți ca o grupare de „locuințe și oameni care își scot mijloacele lor de
existență dintr -un spațiu social determinat și unde concentrarea locuințelor, în
vatra satului este impusă de felul mu ncii”103. La nivel mondial nu există o definiție
unanim acceptată a satului. În perspectiva europeană satul îndeplinește trei
funcții: economică (datorită agriculturii, silviculturii), ecologică (peisaje,
biodiversitate ș.a.) și socio -culturală104.
Orașul sau așezarea urbană, pe scurt, se definește printr -o ordine a
fenomenelor și proceselor care se desfășoară în spațiul dat. „Este un spațiu intens
populat, cu un înalt grad de concentrare și organizare, care se dezvoltă în

102 Cândea M., Bogan E., Simon T., 2011, Așezările umane și organizarea spațiului geografic
– Notițe de curs, Editura Universitară, București, p. 9
103 Simion M., 1931, Terra: introducere în geografia ca știință. Vol. II , Editura Națională S.
Ciornei, București.
104 Otiman P.I., 2000, Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României în vederea
aderării la Uniunea Europeană. Editura Agroprint, Tim ișoara, p. 275

84
anumite condiții de timp și spațiu, grație forțelor de producție și în permanență
opoziție cu satul”105. Criteriul numeric împreună cu nivelul dotărilor edilitare, a
densității populației sau criteriul hotărârilor de guvern sunt cele prezente în
legislațiile multor state când se dezbate defini rea unui oraș.
În arealul delimitat sunt prezente șapte așezări rurale (Blejoi, Lipănești,
Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele, Măneciu) și cinci așezări urbane
(Ploiești, Boldești – Scăieni, Vălenii de Munte, Săcele, Brașov) – Tabelul nr. .

Tabelul nr. Orașele și comunele cu satele componente din lungul Axei Ploiești
– Vălenii de Munte – Brașov
Orașul Categoria Populația
(Recensământ 2002) Rang
Ploiești Municipiu și reședință de județ 232527 1
Boldești -Scăieni Oraș 11491 3
Vălenii de Munte Oraș 13309 3
Săcele Municipiu 29915 2
Brașov Municipiu și reședință de județ 284246 1
Comuna Sate componente Populația
(Recensământ 2002)
Blejoi BLEJOI 3576 4
PLOIESTIORI 2766 5
TANTARENI 1580 5
Lipănești LIPANESTI 1930 4
SIPOTU 2331 5
ZAMFIR A 673 5
SATU NOU 134 5
Măgurele MAGURELE 3411 4
COADA MALULUI 826 5
IAZU 652 5
Gura Vitioarei GURA VITIOAREI 2050 4
BUGHEA DE JOS 1046 5
FAGETU 981 5
FUNDENI 927 5
POIANA COPACENI 1057 5
Teișani TEIȘANI 1872 4
OLTENI 754 5
STUBEIU 573 5
VALEA STALPULUI 744 5
BUGNEA DE SUS 92 5

105 Cândea M., Bogan E., Simon T., 2011, Așezările umane și organizarea spațiului geografic
– Notițe de curs, Editura Universitară, București, p. 43

85
Izvoarele IZVOARELE 2507 4
HOMORICIU 1996 5
MALU VANAT 923 5
SCHIULESTI 1257 5
CERNESTI 189 5
CHIRITESTI 80 5
Măneciu MANASTIREA SUZANA 53 5
PLAIETU 0 5
CHEIA 362 5
MANECIU -PAMANTENI 4031 5
MANECIU -UNGURENI 2692 4
GHEABA 2863 5
FACAIENI 820 5
CHICIURENI 225 5
COSTENI 178 5

Criteriul demografic utilizat în analiza așezărilor redă gradul de populare a
unei zone, raportul populației cu mediul înconjurător. Cele două reședințe de județ
Brașov și Ploiești, sunt orașe mari au peste 200 de mii de locuitori, iar celelealte
orașe sunt de categorie mică (sub 20 de mii de locuitori) și medie (în cazul
Municipiului Săcele care înregistra în 2002, 29915 locuitori).
Cele șapte comune prezente în lungul axei, au între trei sate (comuna Blejoi
și Măgurele) și nouă sate componente (comuna Măneciu). Din punct de vedere
demografic, trei așezări rurale sunt foarte mici (sub 100 locuitori), cinci sate sunt
mici (între 500 -100 locuitori), șaisprezece sate sunt de categorie mijlocie (au între
500-2000 locuitori), opt așezări rurale mari (au între 2000 -4000 locuitori), iar din
categoria satelor foarte mari face parte satul Măneciu -Pământeni cu puțin peste
4000 locuitori.

4.2 Evoluția așezărilor

Întreg are alul delimitat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov a fost
locuit din cele mai vechi timpuri, mărturie stau descoperirile arheologice din
epoca bronzului de pe teritoriul localităților: Gura Vitioarei, Măneciu, Săcele;
urme din paleoliticul mijlociu au fost găsite și pe teritoriul actualului oraș Vălenii
de Munte, din neolitic în administrația orașului Boldești -Scăieni. În perioada
geto -dacilor satele Gura Vitioarei și Homorâciu au reprezentat cadrul optim
pentru construirea cetăților dacice („Movila ” și „Gorgonul” din cuprinsul actualei
comuni Gura Vitioarei). În satul Coada Malului au fost adus la lumină tezaur
dacic106. Conform istoricului Nicolae Iorga (locuitor și promotor al educației în
special, la Vălenii de Munte) toponimul de Teleajen ar prove ni de la cuvântul

106 ***www. magurele -ph.ro, 20.01.2016

86
„telegi” (drumul de care te legi)107; cu rezonanță în utilizarea drumului comercial
ce traversa carpații, facilitând legătura Transilvaniei cu Țara Românească.
Consemnări ale comerțului dintre munteni și brașoveni, urmând Valea
Teleajenului , sunt din timpul lui Ludovic cel Mare (1358)108. În documentele
Brașovului de la începutul secolului al XVI -lea erau notați toți cărăușii din
localitățile: Ploești, Teișani, Boldești -Scăieni și nu numai care realizau activități
comerciale în Brașov urmând v alea amintită anterior. Într -un hrisov al lui Mircea
cel Bătrân (de la începutul secolului al XV -lea), era descris Târgul Vălenii de
Munte ca fiind un important nod de comunicații de pe vremea dacilor. Spre
sfârșitul secolului al XVI -lea devenind capitala județului Saac, vamă și târg.
Mihai Viteazul întemeietorul orașului Ploești (1599) pe baza satului
existent dinaintea secolului al XV -lea109, își concentrează trupele și trece în
Ardeal pe Valea Teleajenului în surprinderea dușmanului. Arealul analizat a f ost
traverat sau martor și la alte bătălii purtate de domnitorii români pentru apărarea
teritoriului, de exemplu bătălia de la Teișani (1602).
Orașul Brașov a fost atestat documntar la începutul secolului al XIII -lea,
devenind în scurt timp cea mai import antă localitate a Depresiunii Bârsei.
Denumirea Municipiul Săcele apare în 1482, dar teritoriul administrat de acesta
este amintit în izvoarele istorice din anul 1366. Secolul al XV -lea a reprezentat
pentru comunele: Izvoarele (punctul de apariție în docum entele vremii, dar cu
mult mai multe informații despre satele componente începând cu secolul al XVIII –
lea), Măneciu (Măneciu Pământeni – 1429, Hrisovul emis de Dan al II -lea,
celelalte sate fiind mai recente: Chiciureni – 1585, Făcăieni – secolul al XVII,
Gheaba – 1750, Suzana – Secolul al XVIII, Cheia și Măneciu –Ungureni din
secolele XVIII -XIX) și Blejoi (din 1486 Hrisovul lui Vlad Călugărul și în 1594
erau amintite două sate componente: Blejoiul de Sus și Blejoiul de Jos). Patru
localități concentrate pe valea analizată sunt amintite în diferite documente
începând cu anul 1500: Teișani (1529), Lipănești (fosta localitate Frijureni -1597),
Boldești -Scăieni (1503 Boldești și din anul 1581 localitatea Scăieni), Măgurele.
Iar comuna Gura Vitioarei este înființ ată începând cu secolul al XVII.
La sfârșitul secolului al XVIII -lea, așezările rurale din cuprinsul văii
prezentate cunosc mici modificări: parte din moșia Frijureni revine bisericii și
astfel ia ființă Schitul Zamfira (Mânăstirea Zamfira -1720), descope rirea
zăcămintelor de sare din cuprinsul localității Teișani conduc treptat la dezvoltarea
întregului județ, Ploești devenise „oraș de căpetenie” un adevărat centru
manufacturier și comercial, localitatea Brașov deținea spălătorii de lână, fabrici
de prelu crare a lânii, bumbacului, mătăsii, pielii, cerii, cărămidărie ș.a., apare
satului Suzana (pe lângă Mânîstirea Suzana), Satul Gheaba și Măneciu Ungureni

107***http://www.carpati.org/articol/valea_teleajenului -o_picatura_de_geografie_o_picatura_de_istorie_2_/657/,
02.02.2016
108 Ibidem
109 ***www.ploiesti.ro, 20.01.2016

87
(datorită românilor veniți din Transilvania), satul Tabaci se formează datorită
meșteșugarilor speciali zați în prelucrarea pieilor110.
Secolele XIX și XX vin cu dezvoltare economică și teritorială semnificativă
Văii Teleajenului. Este perioada în care Județul Saac se desființează, teritoriul
fiind împărțit între județele Prahova și Buzău (1845), Plaiul Telea jenului este
atribuit județului Prahova care își păstrează reședința la Ploiești, iar localitățile
din imediata apropiere a orașului Vălenii de Munte sunt incluse în plasa Văleni.
Prin Reforma administrativă aplicată la începutul anului 1968 s -a revenit la
organizarea teritoriului țării în județe.
Brașovul și Ploieștiul devin noduri feroviare importante pentru România,
se îmbunătățește drumul Brașov -Ploiești (1846), astfel cele două orașe se dezvoltă
teritorial, economic, demografic și funcțional. În 1939, se prelucra peste 80%
diun petrolul românesc în cele 12 rafinării ale Ploieștiului, ceea ce a atras ample
bombardamente în cel de -al Doilea Război Mondial. Satul Săcele devenise unul
dinre cele mai bogate sate din Ardeal, evoluția a fost încetinită pe fond politic.
Din 1950, a devenit orașul Săcele cu ajutorul a patru localități: Baciu, Turcheș,
Cernați și Satulung. Comuna Izvoarele a căpătat actuala configurare din 1968,
până atunci existau satele se împărțeau între cele două comune existente:
Izvoarele (c u satele: Chirițești și Costeni) și Homorâciu (cu satele: Cernești,
Homorâciu Ungureni, Malu Vânăt, Schiulești). Situația se păstrează și în cazul
comunei Teișani, până în anul 1968 existau comunele Olteni (cu satele Olteni,
Ștubeiul și Valea Stâlpului) și Bughiile (Bughea de Sus și Bughea de Jos); ulterior
comunele s -au desființat și se înființează comuna Teișani din satele lor
componente cu excepția satului Bughea de Jos care revine comunei Gura
Vitioarei. Această ultimă comună a rezultat din unificarea vechilor comune
Făgetu și Gura Vitioarei (unde peste o sută de țărani au fost împroprietăriți în
anul 1864). În anul 1989, localitatea Gura Vitioarei îți pierde statutul de comună
suburbană a Vălenilor de Munte. Acest oraș „de munte” deținea din 1880 un sp ital,
din 1895 un dispensar, o farmacie și două școli, iar din 1910 se prelungește și
calea ferată până la Homorâciu și ulterior Măneciu. Actualul Oraș Boldești –
Scăieni s -a format prin unificarea celor două localități, Boldești respectiv Scăieni,
începând cu 1968, din dorința locuitorilor. Din a doua jumătate a secolului al
XIX -lea localitățile Lipănești și Șipotul erau aglutinate de Boldești, iar Satul Nou
și Zamfira de Măgurele până în 1924. Datorită poziției sale, comuna Blejoi a
beneficiat de dezvoltar e industrială: din 1865 Fabrica de Gaz, din 1890 Fabrică
de Petrol în satul Ploieștori. În prezent aceasta este alcătuită din trei sate: Satul
Tâmtăreni conturat din românii macedoni, satul Blejoi – sat reședință și satul
Ploieștori – fost cartier al Ploie știului în perioada 1950 -1960.

4.3 Tipologia funcțională a așezărilor

Factorii care au contribuit la apariția așezărilor rurale sunt: naturali
(relieful, clima, solul, rețeaua hidrografică etc.), istorici, politici, demografici,

110 Cruceru Al.I., 2011, Valea teleajenului în materiale cartografice vechi. Introducere în studiul așezărilor, Seria a
III-a, An VII, nr. 12, Milcovia – Revistă regional de studii, Focșani,p. 54.

88
culturali și de mediu. Apariția orașelor este strâns legată de funcțiile pe care le
îndeplinește în teritoriu și în relația cu localitățile învecinate111.
Natura oferă diversitate ființei umane, fapt pentru care favorabilitatea sau
restrictivitatea unui spațiu trebuie bine anali zate pentru o dezvoltare sustenabilă.
Spațiul oicumenic delimitat cuprinde trei municipii din care două sunt
reședințe de județ (Brașov și Ploiești), două orașe, șapte comune și treizeci și
patru de sate.
Municipiul reprezintă localitatea urbană care de ține „cel puțin 35000
locuitori, o industrie puternic dezvoltată, o însemnătate deosebită în viața
economică, social -politică și cultural științifică a țării, un important fond de
locuințe și dotări edilitar gospodărești, o rețea complexă de unități de înv ățământ,
sănpătate și cultură.”112 Iar conform Secțiunii IV din PATN, un oraș pentru a fi
declarat municipiu trebuie să îndeplinească 17 indicatori minimi, prevăzuți în
Legea nr. 100 din 2007 (completarea legii 351 din 2001), printre care: 40 000
locuitori, 85% din totalul populației ocupate în activități neagricole, dotări
edilitare, dotări socio -culturale ș.a. O altă categorie în ierarhia administrativ –
teritorială a României este reședința de județ. În general acestea sunt municipii
cu o poziție centrală în cadrul județului, tocmai pentru a facilita legăturile cu
așezările rurale, ele deservesc o zonă de influență de peste 200 000 locuitori, cu
o rază de aproximativ 60km, au funcții economice diversificate, nivel înalt al
dotărilor socio -economice113.
Orașel e Vălenii de Munte și Boldești -Scăieni au profil dominant industrial –
agrar. Acestea îndeplinesc condițiile minime stipulate în Legea 100 (minim 10
000 locuitori, peste 75% populație ocupată în activități neagricole, dotări
edilitare, culturale, sociale etc .).
Comuna este forma administrativă de bază în țara noastră și include unul
sau mai multe sate („centru de rezidență (…) centru al producției materiale într –
un cadru regional bine determinat”114). Așezările rurale „au evoluat în strânsă
legătură cu poten țialul productiv al terenului, cu tehnicile agricole, ulterior cu
specializarea în domeniul meșteșugurilor și al activităților industriale”115. În
rețeaua de localități din arealul delimitat se întâlnesc sate cu activități
predominant turistice (Mânăstirea S uzana și Cheia componente comunei
Măneciu), așezare rurală agro -industriale (Teișani), așezări agro -industriale și de
servicii (Blejoi, Izvoarele, Măneciu -Ungureni, Lipănești) și așezări rurale
predominant agricole (Măgurele, Gura Vitioarei).

111 Cucu V., Lazăr I., Vlad L.B., 2012, Geografia și Dezvoltarea regională, Editura PRO Universitaria, București, p.
122
112 Idem p. 122 -123
113 ***Legea 351 din 2001 privind probarea Planului de amenajare a teritoriu lui național — Secțiunea a IV -a —
Rețeaua de Localități
114 Idem p.65
115 Cândea M., Bogan E., Simon T., 2011, Așezările umane și Organizarea spațiului geografic. Note de curs, Editura
Universitară, București, p. 94

89
4.4 Disfun cționalități ale sistemului de așezări

Secolul al XXI -lea aduce diverse probleme și disfuncționalități în cadrul
fiecărei așezări umane. Orașele se confruntă cu probleme privind rata
criminalității, deteriorarea mediului/poluare, prețuri imobiliare mari, fapt pentru
care satul începe să devină o alternativă pentru cei mai mulți locuitori urbani. Dar
disfuncționalitățile prezente în arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte
– Brașov sunt strâns legate de infrastructura edilitară, de transport, de ca litatea
locuirii, de promovarea și dotarea turistică și slaba colaborare între consiliile
locale și cele județene.
Disproporția mare între orașele reședință de județ și celelalte orașe, care
conduce la un dezechilibru al distribuției populației urbane în teritoriu. Cele două
reședințe de județ depășesc cu mult 200 000 de locuitori, pe când orașele Boldești –
Scăieni și Vălenii de Munte nu ajung nici la 14 000 locuitori fiecare, doar Săcele
în anul 2014, înregistra 35638 locuitori. Astfel, la nivelul întregul ui areal
aproximativ 93% reprezintă populația urbană.
Întreținerea și îmbunătățirea DN1A mult sub asteptările și neccesitățile
acestui tronson (investițiile importante canalizându -se pe Valea Prahovei), este o
altă disfuncționalitate întâlnită în teren. Acestă rută, în present, este utilizată de
localnici, de transportatorii de mărfuri (neexistând restricții de tonaj) și de turiști
în tranzit (ca alternative când Valea Prahovei – DN1 – este foarte aglomerat,
blocat). Drumul ce lega din cele mai vechi timp uri Muntenia de Transilvania, prin
Pasul Bratocea, nu este promovat touristic, la adev[rata valoare; localitățile de pe
Valea Teleajenului fiind lăsate în umbra celor de pe Valea Prahovei. Este adevărat
că absența dotărilor noi de interes turistic (pârtii de ski, ștranduri și a
festivalurilor renumite) conduc la o slabă frecventare a zonei, cu toate că aceasta
abundă de obiective turiatice atât natural cât și din categoria muzee, biserici și
mânăstiri..
O disfuncționalitate întâlnită la nivelul întregii ță ri nu doar în arealul
studiat este reprezentată de totalitatea așezărilor rurale slab diversificate din
punct de vedere funcțional, cea mai mare pondere o dețin localitățile cu profil
agricol, mai ales după prăbușirea industriilor locale (industria extract ive).
Absența dotărilor tehnico -edilitare complete (canalizare și alimentare cu gaz
metan) din localitățile rurale, din lungul axei, este o altă problemă depistată. Doar
comunele Măneciu și Blejoi au încercat să realizeze rețele de canalizare, dar
acestea nu deservesc întegul teritoriu al comunelor. Măneciu, Teișani și Izvoarele
sunt cele trei comune, din cele doisprezece localități analizate, care nu
beneficiază de alimentare cu gaze.

4.5 Propuneri pentru înlăturarea disfuncționalităților privind si stemul
de așezări

Într-o societate în care se discută mult despre coeziune teritorială,
disfuncționlitățile așezărilor românești trebuie să fie rezolvate.

90
Mărirea numărului de benzi la două pe sens în cazul DN1A, este necesară
pentru facilitarea conducă torilor auto de toate categoriile și tipurile, la utilizării
acestei rute spre Brașov și î n scop turistic nu doar de tranz it, cadrului natural
susținând dezvoltarea.
De asemenea, este imperios dezvoltarea durabilă a teritoriului și
localităților prin armo nizarea și corelarea dezvoltării social economice cu
necesitatea protecției și conservării mediului natural și construit (revitalizarea
centrului urban Vălenii de Munte și Boldești -Scăieni și a celorlalte sate cu valori
deosebite). Îmbunătățirea centrelor urbane secundare și realizarea parteneriatelor
durabile dintre urban și rural este una din politicile specifice Uniunii Europene,
când se analizează conceptul de policentricitate. Dezvoltarea echilibrată,
diversificarea funcțională a orașelor și valorific area potențialului functional al
localităților sunt doar câteva din măsurile strategice ale sistemului teritorial de
așezări al României116. Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov reprezintă o
legătură între două regiuni românești care poate fi valorificat ă.
Îmbunătățirea și crearea, acolo unde lipsesc, a dotărilor tehnico -edilitare în
mediul rural este o soluție pentru o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Ultimele
propuneri plus multe altele (referitoare la infrastructura de transport, de
agreement, r ecree etc.), sunt prevăzute în Planul de Dezvoltare Durabilă a
Județului Prahova – Tabelul nr. .

Tabelul nr. Proiecte pentru realizarea unei dezvoltări durabile
Orașul Denumirea proiectului
Ploiești 1. Reabilitarea Parcului de agrement „Constantin Stere ” – Ploiești
– Bucov
2. Modernizarea rețelei termice primare a SACET Ploiești în
numeroase zone
3. Asigurarea accesibilității în zona industrială Ploiești Sud,
campusul universitar prin realizarea pasajului rutier peste CF
Gara de Sud
4. Creșterea mobilității traf icului prin realizarea terminalului
multimodal incluzând și spații de parcare pentru moduri de
transport auto și biciclete (zona Spital Județean)
5. Extinderea transportului public ecologic (troleibuz) din
municipiul Ploiești pe tronsoanele: municipiul Ploie ști –
comuna Blejoi – comuna Păulești (zona de agrement, pădurea
Păulești), municipiul Ploiești – comuna Bucov (parc agrement
Constantin Stere), municipiul Ploiești – comuna Bărcănești
(Liceul Agricol)
6. Creșterea accesibilității în partea de est a municipi ului Ploiești
către Coridorul Pan -european TEN -IX prin realizarea pasajului
rutier peste CF, în partea de S -E a municipiului Ploiești

116 ***2014, Strategia de Dezvoltare Teriotială a României – România policentrică 2035 – Coeziune și competitivitate
teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni. Versiunea 2, p. 145

91
7. Asigurarea mobilității traficului prin prelungirea legăturii
rutiere și de transport public între Gara de Sud și Gara de Vest
(strada Libertății), inclusiv lucrările de reabilitare a domeniului
public al piețelor gărilor
8. Aducțiune apă potabilă Blejoi -Mizil
Boldești –
Scăieni 1. Amenajare trecere de pietoni, stații de călători și benzi de
stocaj pe DN 1A – județul Prahova
2. Bloc locuințe pentru tineri, destinate închirierii 24UL, (2
tronsoane) oraș Boldești -Scăeni
3. Consolidare bloc str. Podgoriei
4. Extindere și modernizare rețele de canalizare, oraș Boldești –
Scăeni
5. Modernizare și extindere stație de epurare, oraș Boldești -Scăeni
6. Modernizare străzi oraș Boldești -Scăeni (Câmpiei, Prunilor,
Seciului, Valea Bisericii, Strugurilor, Mociornița)
7. Reabilitare străzi oraș Boldești -Scăeni (Industriei, Dealului,
Răzoare, Poligonului)
8. Modernizare și extindere trotuare
9. Amenajare de piste pe ntru biciclete,oraș Boldești -Scăeni
10.Construcția și dotarea Muzeului Petrolului Boldești -Scăeni
11.Reabilitare, modernizare și dotarea stadionului Viorel Mateianu
12.Reabilitarea termică a clădirilor aflate în proprietatea orașului
13.Organizarea de cursuri de r ecalificare pentru adulți
14.Reabilitare Casa de Cultură Boldești
15.Construcția unei săli de sport la Școala Generală nr.2 Scăeni
16.Construcția și dotarea unui atelier pentru desfășurarea
activităților practice la Liceul Tehnologic Teodor Diamant
17.Extinderea ș i modernizarea canalizării pentru ape pluviale
Vălenii
de Munte 1. Canalizare zone necuprinse în Master Plan
2. Construire blocuri pentru locuințe pentru tineri A.N.L.
3. Construire locuințe socio -profesionale
4. Amenajarea unei zone turistice și de agrement c artier
Rizănești
5. Reabilitare și modernizare bază sportivă orășenească
6. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii culturale
7. Realizarea unui parc tematic cu monumente culturale pentru
valorificarea identității naționale
8. eabilitarea și modernizarea s ecției de fizioterapie și a
maternității din Spitalul orășenesc
9. Dotarea cu echipamente moderne spital
10.Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de drumuri și
trotuare în cartierele orașului
11.Sistem fotovoltaic conectat la rețea pentru instituții pub lice
12.Reabilitarea și modernizarea infrastructurii sistemului de
învățământ

92
13.Construirea unei creșe pentru copii și dotarea cu aparatură
modernă
14.Lucrări de regularizare și amenajare a pârâului Tarsica
15.Lucrări de regularizare și amenajare a pârâului Vale anca
16.Amenajarea și dotarea unui adăpost pentru câini comunitari în
orașul Vălenii de Munte
17.Realizarea și dotarea unui centru de informare turistică
18.Reabilitarea rețelei de orașe înfrățite Văleni -Eaubonne,
Saranda, Cimișlia
19.Amenajarea unui centru civi c pietonal în vederea organizării
de evenimente anuale cu tematică specifică sărbătorilor locale
și naționale
20.Realizarea unor treceri pietonale subterane
21.Reabilitarea și modernizarea zona Gara – Sala de Sport
22.Retehnologizarea și modernizare sistemelor de transport și
distribuție a rețelelor electrice, telefonie, internet, cablu
23.Extindere secție pediatrie cu un nivel
Săcele 1. Amenajare nod rutier Pasaj Dârste
2. Asfaltare Strada Tărlungului
3. Implementare sistem de parcare cu plată în municipiul Săcele
4. Dezvoltarea infrastructurii pentru ciclism
5. Elaborarea planului de mobilitate urbană sustenabilă a Polului
de Creștere Brașov
6. Integrarea municipiului Săcele în sistemul integrat de transport
metropolitan
7. Extinderea și modernizarea sistemului de iluminat public în
municipiul Săcele
8. Reabilitarea și extinderea rețelelor de utilități publice (apă –
canal, gaz, energie electrică)
9. Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe și
clădirilor din domeniul public al municipiului Săcele
10.Sistem de managem ent integrat al deșeurilor solide în județul
Brașov
11.Modernizarea și extinderea rețelei de drumuri forestiere
12.Centrală Hidroelectrică de Mică Putere – Electroprecizia Săcele
13.Parc de panouri fotovoltaice pe DJ 103B
14.Centru de afaceri – Structură de spriji nire a afacerilor
15.Înființarea clusterului de turism din municipiul Săcele
16.Centru de susținere a activităților economice derulate de
comunitatea romă
17.Centrul de colectare și procesare deșeuri din material lemnos în
cartierul Gărcini
18.Reabilitare estetică și structurală clădiri de patrimoniu în
municipiul Săcele
19.Înființarea muzeului “Gospodăria Mocănească Tradițională”

93
20.Stațiunea turistică ,,Paltinul"
21.Stațiunea turistică ,,Piatra Mare"
22.Amenajare infrastructură de vizitare – Cascada Tamina
23.Înființare tr asee de mountainbike
24.Înființare pârtie de schi fond
25.Înființare trasee turistice montane
26.Festivalul Interetnic 7 Sate
27.Zilele Meșteșugurilor Tradiționale Săcelene
28.Supraetajare imobil existent al Școlii Gimnaziale nr.5,
extinderea construcției cu corp gr ădiniță cu program prelungit
29.Mansardarea și reabilitarea termică a clădirii, echiparea
infrastructurii educaționale a Liceului George Moroianu
30.Intervenții pentru repunerea în funcțiune a Spitalului Municipal
Săcele
31.Construcție bloc de locuințe sociale î n municipiul Săcele
32.omafor – competențe profesionale în domeniul exploatării
resurselor forestiere pentru membrii comunității rome
33.Formare profesională pentru membrii comunităților dezavantaje
34.Implementarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea
aban donului școlar
35.Dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivelul tinerilor din
comunitatea locală
36.Dezvoltarea de programe integrate de orientare și consiliere în
carieră pentru facilitarea tranziției de la școală la viața activă.
37.Recalificarea profesiona lă a șomerilor pe termen lung din
Municipiul Săcele
38.Școala adulților – consiliere și formare profesională pentru
persoanele care au părăsit de timpuriu mediul educațional
39.Sistem de supraveghere video puncte cheie pe domeniul public
în municipiul Săcele
40.Plan integrat de intervenție pentru soluționarea problematicilor
socio -educaționale și economice din cartierul Gârcini.
Brașov 1. Ocolitoarea Municipiului Brasov – Faza I
2. Ocolitoarea Municipiului Brasov – Faza III
3. Pasaj rutier – subtraversare cale ferata – str. Independentei
4. Drumuri de legatura in Zona Metropolitana
5. ASIGURAREA ACCESIBILITĂȚII CĂTRE ZONA
ECONOMICĂ BRAȘOV SUD EST
6. Centrul Național de Informare și Promovare Turistică din
Poiana Brașov
7. Virtual Registry of the (under – on – above) GrOund
Infrastructures
8. i-Locate („Indoor / outdoor Location and Asset Management
Through open Geodata”)

94
9. Modernizarea integrată a sistemelor de iluminat public și
creștere a siguranței publice din Municipiul Brașov
10.Managementul informatizat al sistemului de transport în comun
11.Centrul de dezvoltare și cerce tare aplicată Transilvania
Motorland
12.Sistem integrat de parcări – Parcare Spital Militar Regina Maria
13.Centru Comunitar în C omuna Vulcan
14.Amenajare zonă turistică Poiana Brașov – Extindere capacitate
parcare și construcție terminal transport public
15.Amenajarea de stații capăt de linie pentru mijloacele de
transport în comun
16.Dezvoltare zona economică Brașov Nord – Centru de afaceri,
transfer tehnologic și incubator de afaceri
17.Dispecerat Tehnic Integrat la nivelul Municipiului Brașov –
Servicii electronice geospațiale –
18.eTURIST ÎN BRAȘOVUL ISTORIC
19.Dezvoltare locala prin educatie flexibila: Implementarea unei
platforme e -Learning la nivelul Primariei Municipiului Brasov
20.Centrul Multifunctional de servicii sociale
21.Achizitia si instalarea echipamentelor specifice pentru
cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in unitatile de
invatamant si pe domeniul public din municipiul Brasov
22.Amenajare zonă turistică Poiana Brașov – Amenajare spații
agrement si divertisment
23.Reabili tare clădire cu destinație de locuințe sociale în
Municipiul Brașov
24.Dublare Pasaj Rutier Fartec
25.PRIMĂRIA BRAȘOV LA UN CLICK DISTANȚĂ! –
promovarea interacțiunii între sectorul public și
întreprinderi/cetățeni prin valorificarea potențialului TIC
26.BRAȘOVUL – CENTRUL TURISMULUI ROMÂNESC –
promovarea potențialului t uristic și crearea infrastructurii
necesare în scopul creșterii atractivității României ca destinație
turistică
27."Reabilitare, dezvoltare și modernizare Campus pentru
învățământul profesiona l și tehnic Colegiul Tehnic Remus
Răduleț"
28."Amenajare Piața Unirii" – sprijinirea dezvoltării durabile a
orașelor — poli urbani de creștere
29."Pasaj Rutier Calea Ferată – Str. Independenței / Pasaj Rutier –
Str. Independenței" – planuri integrate de dezvoltare urbană –
poli de creștere
30."REABILITAREA CLĂDIRII CINEM ATOGRAFULUI
PATRIA" – planuri integrate de dezvoltare urbană – poli de
creștere

95
31."Drumuri acces zona economică Coresi"
32."Rea bilitare Căminul pentru persoane vârstnice din Municipiul
Brașov"
Comuna
Blejoi 1. Rețea canalizare ape uzate menajere și ape meteorice, stație
de epurare și preepurare cu extinderea drumurilor existente
2. Desființare parțială și extindere școală sat Blejo i
3. Amenajare parc
4. Reabilitare clădire Sp+P Centru de protecția plantelor
5. Construire sediu nou primărie
6. Modernizare bază sportivă cu vestiare și grupuri sanitare
Lipănești 1. Reabilitare, consolidare și supraetajare Grădinița, comuna
Lipănești, județu l Prahova
2. Amenajare trotuare comuna Lipănești în zona DN1A și satul
Zamfira
3. Reabilitare și extindere rețea de alimentare cu apă, județul
Prahova
4. Construire canalizare cu stație de epurare
5. Construire Grădinița cu program prelungit
Măgurele 1. Reali zarea rețelei de canalizare și a stației de epurare
2. Construirea unei săli de sport
3. Modernizare și extindere sistem de iluminat public, prin
introducerea sistemului fotovoltaic, din fonduri
nerambursabile, alocate în baza P.O.S C.C.E. – Axa
prioritară 4
4. Mărirea capacității de transport și distribuție apă și
împrejmuirea cu gard a bazinelor de acumulare apă
5. Reconstrucție ecologică, forestieră pe terenuri degradate,
constituite în perimetrul de ameliorare Măgurele, 52 ha
6. Modernizarea drumurilor locale, 3 ,5 km
7. Consolidare și reamenajare imobil – Cămin Cultural,
grupuri sanitare, utilități și branșamente, sat Măgurele,
comuna Măgurele, județul Prahova
8. Igienizarea și modernizarea prundului râului Teleajeni
9. Înființarea unei piețe agro -alimentare
10.Îmbunătă țiri funciare în vederea asigurării și amenajării
pajiștilor necesare asigurării hranei animalelor
11.Reabilitare clădirea vechii școli, sat Măgurele, comuna
Măgurele, județul Prahova
12.Piste pentru bicicliști în comuna Măgurele, județul Prahova
13.Înlocuire a sistemului clasic de încălzire cu sistem de
încălzire din resurse regenerabile – geotermale, la sediul
nou Primărie, din comuna Măgurele, județul Prahova
14.Înlocuire conductă distribuție apă, în comuna Măgurele,
județul Prahova

96
15.Realizare Canal Pereat –dreapta DN1A – strada Caldarâm,
comuna Măgurele, județul Prahova
16.Realizare Zona Verde și Parc agrement în comuna
Măgurele, județul Prahova
17.Realizarea unei platforme betonate de 800 m.p. pentru
asigurarea amplasării unui cort de campare pentru
persoanel e sinistrate în cazul unor calamități și situații de
urgență, în comuna Măgurele, județul Prahova
Gura
Vitioarei 1. Înființare rețea canalizare și stație de epurare în comuna Gura
Vitioarei, județul Prahova
2. Regularizarea pârâului Bughea
3. Modernizare drumuri în comuna Gura Vitioarei
4. Extindere alimentare cu apă în sat Bughea de Jos
5. Construire dispensar uman în sat Poiana Copăceni
6. Înființare centru de îngrijire copii tip „After School”
7. Extindere alimentare cu gaze naturale în satele Bughea de Jos
și Gura Vitioarei
8. Construire șanțuri betonate în comuna Gura Vitioarei
Teișani 1. Sisteme de canalizare menajeră în satele Olteni, Teișani,
Valea Stîlpului, Stubeiu și înființare rețea apă în satul
Bughea de Sus, comuna Teișani, județul Prahova
2. Refacere D C 144 în satul Stubeiu, comuna Teișani, județul
Prahova
Izvoarele 1. Reparații după inundații a drumului local secundar din zona
Vâlcel, sat Homorâciu, comuna Izvoarele, județul Prahova
2. Sisteme de canalizare menajeră în satele Izvoarele și
Schiulești și extindere rețea apă în satul Chirițești și zona
Lărgeni sat Izvoarele, comuna Izvoarele, județul Prahova
3. Îmbunătățirea rețelelor de drumuri de interes local, satele
Izvoarele și Schiulești, comuna Izvoarele, județul Prahova
4. Sisteme de canalizare menaje ră în satele Homorâciu și Malu
Vânăt, comuna Izvoarele, județul Prahova
5. Îmbunătățirea rețelelor de drumuri de interes local, satele
Malu Vânăt și Homorâciu, comuna Izvoarele, județul Prahova
6. Pod de drum local peste râul Teleajen în satul Cernești,
comu na Izvoarele, județul Prahova
7. Îmbunătățirea rețelelor de drumuri de interes local prin
betonare, satul Cernești pe o lungime de 3,135 km, comuna
Izvoarele, județul Prahova
8. Construcție spațiu de cazare pentru tabăra de creație
sculptură -pictură plus tra seu turistic pe Cetățuia din satul
Cernești, fosta cetate geto -dacică

97
Măneciu 1. Modernizare Cămin cultural Măneciu, comuna Măneciu,
județul Prahova
2. Aducțiune apă în sistem gravitațional din sursa Căciulata –
Bobu, în comuna Măneciu, județul Prahova
3. Modernizare DC 22A în comuna Măneciu, sat Cheia, județul
Prahova
4. Extindere rețea de canalizare în comuna Măneciu, județul
Prahova
5. Reabilitare corp C2 primăria Măneciu, județul Prahova
Sursa: ***2013, Strategia de dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020;
***2013, Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 -2020,
Consiliul Județean Prahova, ***http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=17, 19.02.2016

CAPITOLUL V DINAMICA ASEZARILOR URBANE DI N
CADRUL AXEI PLOIEȘTI -VĂLENII DE MUN TE-BRAȘOV

Așezările urbane și nu numai, sunt cele mai dinamice entități teritoriale ale
planetei. Acestea nu fruncționează singure ci îmreună cu alte așezări (așezările
mici ajută la dezvoltarea așezării principale).
Funcționalitatea, ierarhia inițială, a lcătuirea și legăturile unui oraș sunt
punctele de plecare în studierea dinamicii acestuia (momentele de stabilitate și
instabilitate întâlnite în cadrului unui oraș pe o anumită perioadă). La nivelul
României au existat două momente de cumpănă în evoluția orașelor, și anume:
schimbarea sistemului de producție și momentul 1989. Restructurarea industriei,
cu precădere și a legii privind fondul funciar au condus la deplasări masive ale
populației în localitățile de reședință. În ultimii ani, migrația rural -urban a fost
surprinsă de procesul invers, fapt ce a condus la o temperare a “exploziei”
reședințelor de județ. Anul 1968, a adus schimbări radicale pe plan administrative
(41 de județe, industrializarea extensivă a orașelor), corelat cu celelalte procese
(istorice, social -economice, politice) au determinat dinamica sistemului urban
românesc117.
Cercetătorii Ianoș I. și Heller W. susțin că „dezvoltarea orașelor nu a fost
una făcută la întâmplare, ci a ținut cont de faptul că prin însăși natura lor,
orașele treb uie să însumeze o serie de atribute care țin de demografie, dotare
social -edilitară și economică118.
Orașele Ploiești și Brașov au fost și vor mai fi centre urbane puternice
(„centre de comandăpentru zona central -estică respectiv centrală”119), deoarece
au o i storie îndelungată, au fost puncte strategice și centre comerciale din secolul

117 Ianoș I., 2004, Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc , Editura
Tehnică, București.
118 Ianoș I., Heller W., 2006, Spațiu, economie și sisteme de așezări , Editura Tehnică, București.
119 Cucu V., Vlad L.B., Lazăr I., 2012, Geografie și Dezvoltare Regională , Editura
ProUniversitaria, București, p. 107

98
al XVI -lea, respective al XIV -lea, centre manufacturiere (din secolul al XVIII –
lea) și nu în ultimul rând, centre industriale renumite (începând cu secolul al XIX –
lea). Celelalt e trei orașe cuprinse în arealul studiat sunt orașe mici și mijlocii
dezvoltate pe baza poziției și a resurselor locale (nisip cuarțos în cazul Vălenii
de Munte, petrol în cazul Boldești -Scăieni, păstoritul la Săcele), ele aveau funcție
de târguri sau cent re administrative120 (cazul Vălenii de Munte ș.a.). Centrele
urbane românești sunt definite ca „porți de contact între două unități naturale”
și „de răspântie din câmpii și dealuri”121.
Boldești -Scăieni devine oraș în anul 1968 prin unificarea a trei localităț i:
Boldești, Scăieni și Balaca (Seciu fiind localitate administrată de oraș), iar
celelalte sate component comunei Boldești în secolul al XIX -lea, alcătuiesc
comuna Lipănești de astăzi (satele: Lipănești, Șipotu, Satu Nou, Zamfira).
Decretarea orașului s -a produs datorită rezervelor, utilajelor petroliere și a
fabricii de hârtie. Cu alte cuvinte oraș industrial infloritor din secolul al XX -lea,
a decăzut treptat prin mutarea Schelei de Petrol în Băicoi, prin reducerea
activității și a falimentării unor unit ăți industriale (Romfor -Scăieni, Bat,
SC.Foradex SA, punctual de lucru Scăieni al Bazei de Aprovizionare Florești). În
Strategia de Dezvoltare Locală se pledează pentru dezvoltarea orașului în trei
zone: Zona Seciu, Zona II (arealul populat și în care este și sediul primăriei
împreună cu celelalte instituții), Zona III (zona căilor de transport și servicii)122.
Prima zonă prezintă potential de dezvoltare durabilă (dispune de zone împădurite
și terenuri cultivate, un început de rezidențial dar fără dotări adec vate), care prin
modernizare sustenabilă vor ajuta la înflorirea orașului. În cea de -a doua zonă
este imperios necesară o reabilitare a clădirilor, a sistemului tehnico -edilitar, a
peisajului dominat de sonde, de depozite, o stopare a alunecărilor de teren . Toate
măsurile propuse spre aplicare, în aceste domenii, vor contribui la “viața”
orașului. De asemenea, îndiguirea albiei Râului Teleajen și crearea unor perdele
de protecție împotriva inundațiilor, lărgirea, semnalizarea adecvată a DN1A (în
cuprinsul c ăruia s -a cantonat comețul), dar mai ales recalificarea populației active
vor contribui la revitalizarea acestei așezări urbane.
Săcele, oraș din anul 1950, are o diversitate etnică semnificativă din secolul
al XII -lea, când alături de mocani se stabilesc maghiarii și ceangăii transformând
satul de atunci într -una din cele mai bogate localități ale Ardealului. Dar evoluția
politică din ultimele două secole au lăsat amprente în dezvolarea acestei localități.
Industrializarea forțată de care a suferit prin mu tarea Întreprinderii
Electroprecizia din Brașov, a contribuit la atragerea populației din alte județe în
această localitate.
Polii de dezvoltare au impact intraregional, iar polii de creștere au impact
interregional. Un pol de creștere rezultă dintr -o rela ție strânsă între municipiu –

120 Cucu V., Vlad L.B., Lazăr I., 2012, Geogr afie și Dezvoltare Regională , Editura
ProUniversitaria, București, p.99
121 Ibidem p. 92
122 ***2008, Actualizarea strategiei de dezvoltare Locală pentru orașul Boldești -Scăieni pentru
perioada 2008 -2028 în vederea atragerii fondurilor structural , p. 41 -46

99
oraș -sat123. Legătura economică pe care orașul o stabilește cu zona de influență
contribuie la dezvoltarea orașului propriu -zis dar și la aria influențată. O
reședință de județ are o rază de influență de aproximativ 50 -80 km, iar orașele
mici și mijlocii, prezente în areal, de 5 -15 km124. Căile de comunicații care leagă
reședința de celelalte localități, în cadrul unui județ, contribuie la creșterea
calității vieții întregii comunități, atragerea de investiții, dinamizarea vieții
locuitorilor. Mai mult, eficiența și viabilitatea stau la baza dezvoltării rețelelor
de transport dintre doi sau mai mulți poli de dezvoltare.
La nivel de țară, pentru o dezvoltare rapidă s -a aplicat măsura modernizării
unor așezări rurale, transformându -le în orașe mici (Săcele, Boldești -Scăieni).
„Orașele ca poli de creștere (…) verigi esențiale în relațiile dintre producție,
populație și teritoriu”125. Complexitatea economică și socială deținută de orașele
mari au condiționat fluxuri dinspre oraș spre zona de influență creând adevărate
centre polarizatoare (sisteme urbane -rurale)126. Conform aceleiași lucrări,
dedicată dezvoltării regionale, se disting patru criterii care definesc un centru
polarizator, și anume: poziția pe care o are în teritoriu (atât în ce pr ivește
producția cât și a celorlalte orașe), numărul locuitorilor diferențiază centrul
polarizator de localitățile polarizate, populația activă neagricolă să dețină
majoritatea și prezența unei economii diversificate, sau funcții specializate dar
productiv e127.
Polul de creștere trebuie privit ca un statut al orașului care prin poziția în
teritoriu, a profilului economic și social, contribuie la dezvoltarea proprie dar și
la zona pe care o influențează128. Acesta concentrează o industrie competitivă și
dinami că, dispune de rețele de transport transnaționale și naționale, de importante
instituții cu activitate în domeniul cercetării și dezvoltării129.
Conform Hotărârii de Guvern nr. 998 din 2008 au fost desemnați șapte poli
de creștere: Brașov, Cluj -Napoca, Craio va, Constanța, Iași, Ploiești și Timișoara
și alte 13 municipii au căpătat statutul de pol de dezvoltare urbană130.
Polul de creștre are drept scop aprovizionarea și deservirea cu servicii
(universități, teatru, operă, spitale farmacii, magazine specializat e etc.) a
întregului județ; iar centrele urbane deservesc și aprovizionează propriul teritoriu

123 Cucu V., Vlad L.B., Lazăr I., 2012, Geografie și Dezvoltare Regională , Editura
ProUniversitaria, București, p.96
124 Idem, p.102
125 Cucu V., Vlad L.B., Lazăr I., 2012, Geografie și Dezvoltare Regională , Editura
ProUniversitaria, București, p.99.
126 Ibidem p.101
127 Ibidem p. 105
128 Ibidem p. 111
129 ***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – polul de Creștere Brașov, p. 5 -6
130 ***2008, Hotarare nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor nationali de crestere in care se
realizeaza cu prioritate investitii din programe le cu finantare comunitara si nationala , Art. 1
(1-2).

100
și zona de acoperire din structuri proprii (școli, policlinici, farmaciii, magazine,
biblioteci ș.a.).131

5.1. Municipiul Ploiești – pol de creștere

Municipiul Ploiești, reședința județului Prahova este situat la o distanță de
aproiximativ 60 km de capitala României și la 115 km132 (urmând traseul DN1A)
de Municipiul Brașov (pol de creștere al Regiunii Centru). Acesta este un
principal centru economic, social, adm inistrativ, politic, cercetare -dezvoltare și
un nod de comunicații important. În ultimele două decenii, orașul a conoscut o
reorganizare administrativă din cele 5826 ha, 5190 ha sunt trecute în intravilan,
începând cu anul 2001, conform datelor statistice.
Suprafața agricolă a unității administrative amintite a scăzut în decursul
ultimelor două decenii și jumătate de la 2219 hectare la 1475 hectare – Fig. . Trei
subcategorii ale agricolului (pășuni, fânețe și vii) au discpărut în ultimii 10 ani,
în detrimen tul construcțiilor și căilor de comunicații – Fig. . Producția dar mai
ales, necesarul agricol al orașului se bazează pe aria de influență: producția
viticolă a Podgoriei Dealu Mare (Valea Călugărească), producția de fructe și
legume din comunele Blejoi, B ucov, Târgușoru Vechi, Râfov, Bărcănești ș.a. Din
punct de vedere al necesarului de carne și lapte, Societatea Comporsa din Ploiești,
pe partea de producție și comercializare a cărnii de porc, este completată de S.C.
Agrisol Int.Ro din orașul Boldești -Scăi eni și o altă unitate în orașul Băicoi, pe
producția de carne de pasăre.

Fig. Modul de utilizare a suprafeței agricole a Municipiului Ploiești, anul
1992 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 07.04.2016

131 ***2010, Strategia de dezvoltare a județului Brașov. Orizonturile 2013 -2020 -2030 ,
Consiliul Județean Brașov, p.14.
132 ***http://distanta.ro/ploiesti/45.073425,26.028386/brasov, 06.04.2016
Arabila ,
2036 ha,
92%Pasuni , 148ha,
7%Finete , 6ha,
0%Vii si pepiniere
viticole , 13ha,
0%Livezi si
pepiniere
pomicole , 16ha,
1%
ANUL 1992
Arabila ,
1467 ha,
99%Pasuni ,
0, 0%Finete ,
0, 0%Vii si
pepiniere
viticole , 0, 0% Livezi si
pepiniere
pomicole , 8
ha, 1%
ANUL 2014

101

Fig. Modul de utilizare a suprafeței neagricole a Municipiului Ploiești, anul
2010 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016

Prin competitivitate economică, coeziune socială și teritorială și prin
civism133, trei piloni de bază stipu lați în Strategia de dezvoltare a orașului, va
înregistra o creștere a investițiilor și stabilitate socială.
Poziția favorabilă (în apropierea capitalei București, a coridoarelor Pan –
Europene IV și IX, a aeroportului Henri Coandă) au contribuit la dezvolt area
urbană treptată a orașului Ploiești, prognozându -se o creștere a zonei centrale, a
zonei industriale, de servicii, de locuințe, de transport până în anul 2020, în
defavoarea suprafețelor agricole și a celor necontruite134.
Profilul industrial al județu lui, dar mai ales a orașului și a zonei sale de
influență, cu o adevărată tradiție în industria extractivă, au reprezentat temelia
transformării economice, peste 63% din ploieșteni activează în sectorul terțiar (la
Recensământul Populației din 2011), în ur care cu șase procente față de
recensământul anterior. Industria energiei electrice, termice, gazelor și apei, dar
și cea prelucratoare cu profil complex (mașini, echipamente, rulmenți, textile
ș.a.)135, sunt alte ramuri importante pentru economia orașului și județului.
De asemenea, numeroase firme multinaționale de renume au deschis firme
pe și în apropierea teritoriului administrativ al Ploieștiului; conform Institutului
Național de Statistică activează aproximativ 7250 de întreprinderi („ grupare de
unități legale care se constituie ca o entitate organizațională de producție de bunuri, servicii
comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales

133 ***2007, Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007 -2025 , IHS Ro mânia SRL.,
p.7.
134 ***2007, Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007 -2025 , IHS Ro mânia SRL.,
p.13
135 ***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești -Prahova , Ploiești, p.
24
Paduri si alta
vegetatie forestiera ;
285ha; 6.72%
Ocupata cu
ape, balti ;
32; ha 0.75%
Ocupata cu
constructii ; 3090 ha;
72.88%Cai de
comunicatii
si cai ferate ;
784ha;
18.49%Terenuri degradate si
neproductive ; 49ha;
1.16%
ANUL 2010
Paduri si alta vegetatie
forestiera ; 281ha;
6.46%
Ocupata cu
ape, balti ; 30
ha; 0.69%
Ocupata cu
constructii ; 3207 ha;
73.71%Cai de
comunicatii si
cai ferate ; 784
ha; 18.02%Terenuri degradate si
neproductive ; 49ha;
1.13%
ANUL 2014

102
pentru asigurarea resurselor sale curente”136). Unitățile industriale mar i care își
desfășoară activitatea pe raza Municipiului Ploiești sunt: S.C. PETROBRAZI
S.A., ROMPETROL VEGA S.A., S.C. PETROTEL -LUKOIL S.A. (în prelucrarea
petrolului); S.C. UPETROM, S.C. UZUC, S.C. TIMKEN (mașini și echipamente);
S.C. APOLLO IND. CĂRNII, S .C. COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA
HALEWOOD, INTERBREWEFES, BRITISH AMERICA TABACCO137 etc. (profil
alimentar de băuturi și tutun) – Fig. .

Fig. Unitățile industriale prezente în aria Polului de Dezvoltare Ploiești –
Prahova
Sursa: PIDU Ploiești

Municipiul Pl oiești reprezintă răscrucea spre două zone turistice importante
Valea Prahovei (intens valorificată), cu ramificare din Câmpine spre Valea
Doftanei (o zonă cu potențial deosebit) și Valea Teleajenului (nevalorificată
adecvat). Conform Planului Integrat de Dezvoltare județul Prahova este pe locul
trei pe țară la numărul de turiști atrași. Din graficul următor se poate substrage
cu ușurință creșterea spectaculoasă a numarul de locuri de cazare de folosință
turistică înscrise în ultimele acte de recepție, de l a 752 locuri în 2001 la 1927
locuri. Toate acestea se datorează cererii și promovării turistice a patrimoniului

136 ***http://www.insse.ro.
137 ***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești -Prahova , Ploiești, p.
25

103
cultural, transformării orașului într -un centru de afaceri important, prezența
universității și nu numai. – Fig.

Fig. Evoluția sosirilor, înn optărilor și capacității turistice în Municipiul
Ploiești în perioada 2001 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016

Universitatea de Petrol și Gaze renumită pentru specializările ei, având
profil unic, funcționează din 1992, având ca bază Institutul de Petrol și Gaze din
Ploiești (inființat în 1975)138. Cercetarea și dezvoltarea desfășurate în cadrul
universității (atât a domeniilor tradiționale de cercetare cât și pentru
specializările noi din domeniul economic și umanist139), contribu ie atât la
prestigiul internațional al instituției cât și la promovarea orașului Ploiești.
În august 2012 a luat naștere Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
„Polul de Creștere Ploiești -Prahova ”, format din Municipiul Ploiești, Orașele
Băicoi, Boldești -Scăieni, Plopeni și comunele: Ariceștii -Rahtivani, Bărcănești,
Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbravești, Păulești, Târgșorul Vechi, Valea
Călugărească drept membrii fondatori – Fig. ; iar ca membru afiliat este orașul
Bușteni140. Aceasta promovează și aplic ă propunerile aprobate în documentele
oficiale superioare (Planul Național de Dezvoltare, Programul Operațional
Regional, Planul de dezvoltare Durabilă al Județului Prahova), având rolul de a
ușura implementarea în teritoriu a principiilor dezvoltării dura bile (coeziune
socială, protejarea mediului, sustenabilitatea resurselor și progresul economic).

138 ***2015, Carta Universitară, Ministerul Educației și Cercetării Științifice , Ploiești, p. 3
139 ***http://www.upg -ploiesti.ro/universitate/mesajul_rectorului/detalii.html, 06.04.2016
140 ***2012, Statut – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de Creștere Ploiești –
Prahova ”, p. 1 -3 251135206155501139808
752 1927
0100002000030000400005000060000700008000090000100000110000120000130000140000150000
Anul
2001Anul
2002Anul
2003Anul
2004Anul
2005Anul
2006Anul
2007Anul
2008Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica
Innoptari in structuri de primire turistica
Capacitatea de cazare turistica existenta

104
În Planul Integrat se prezintă beneficiul economico -social al acestui pol de
creștere, care va genera circa 13000 locuri de muncă141.

Fig. Harta membrilor fond atori ai Polului de Creștere Ploiești
Sursa: ***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești -Prahova,
Ploiești, p. 13

Analizând calitatea mediului în Municipiul Ploiești și în aria de influență a
acestuia se constată depășiri impo rtante ale indicatorilor privind calitatea aerului
(PM 10 ,NO 2, SO 2 si O 3)142, a apei și a solului din cauza industriei petrolifere, a
traficului, dar și a marilor societăți cu profil alimentar143. Sunt imperios de pus în
practică măsuri de depoluare a apelor ș i solului și de asemenea, măsuri împotriva
riscurilor naturale (cutremure, inundații și alunecări).

5.2. Orașul Vălenii de Munte – centru urban

Importanța localității Vălenii de Munte datează din vechime, când datorită
poziției sale, la contactul subcar paților cu câmpia, a fost un respectat târg (secolul

141 ***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești -Prahova , Ploiești, p.
12
142 ***2010, PROGRAM INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITĂȚII AERULUI PENTRU
INDICATORII PM10, NO2, SO2, SI O3, IN AGLOMERAREA PLOIESTI. PERIOADA 2010 –
2015 , Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, p.6
143 ***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești -Prahova , Ploiești, p.
58-64

105
al XVI -lea), vamă și capitală de județ (Județul Săcuieni). În prezent, această
localitate face parte din categoria orașelor mici, de categoria a VI -a – centre
urbane cu rol zonal144, orașul manifestându -și influența în peste 50 de localități
care îl înconjoară. Vălenii de Munte este orașul care l -a făcut pe Nicolae Iorga să
declare: „ era ceva de creat în acest colț de lume pustie ”145.
Situate la 29 km de Municipiul Ploiești și la 87 km de Municipiul Brașov,
orașul Vălenii de Munte are o suprafată de 2158 ha din care 862 ha146 este în
intravilan (cu peste 300 ha mai mult decât în anul 1993).
Prin poziția sa, în spațiul Subcarpaților de Curbură, orașul Vălenii de
Munde a dezvoltat ramuri economice prospere, pe b aza resurselor locale, și
anume: industria prelucrătoare (alimentară – legume și fructe, textilă, mobilei),
industria exploatării nisipului cuarțos, agricultura (pomicultură, cu precădere) și
turismul insuficient valorificat.
În ce privește modul de utiliz are al terenurilor localității analizate,
suprafața agricolă s -a micșorat cu aproximativ 50 ha în perioada 1992 -2014, fiind
de 1102 ha147. Contactul dintre zonele de deal și șes fac din acest oraș un
reprezentativ centru de valorificare a fructelor. În ulti mii ani, activitățile agricole
și cele zootehnice sunt specifice doar gospodăriilor individuale și a unor mici
asociații de proprietari. Din graficele următoare (Fig.) se constată că suprafața
ocupată cu vii și pepiniere viticole au dispărut, extinzându -se pășunile și fânețele,
agricolul păstrându -și suprafața și ponderea.

Fig. Modul de utilizare a suprafeței agricole a orașul Vălenii de Munte, anul
1992 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 18.04.2016

Terenurile neagrico le însumează 1056 ha (la nivelul anului 2014), nefiind
înregistrată suprafața ocupată de căi de comunicații. Un semnal de alarmă reieșe
din graficele alăturate ( Fig. ), suprafața terenurilor degradate a crescut

144 ***2015, Proiectul de lege privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJARE A
TERITORIULUI NAȚIONAL SECȚIUNEA A IV -A – REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
145 Bocioacă I. 2004, Vălenii de Munte , Editura ASA, București, p.3
146 ***http://statistici.insse.ro/shop/, 18.04.2016
147 *** http://statistici.insse.ro/shop/, 18.04.2016
Arabila ,
337, 29%
Pasuni ,
402, 35%Finete ,
189, 16%Vii si
pepiniere
viticole ,
8, 1%Livezi si pepiniere
pomicole , 217, 19%
ANUL 1992
Arabila ,
336, 30%
Pasuni ,
412, 37%Finete ,
238, 22%Vii si
pepiniere
viticole ,
0, 0%Livezi si pepiniere
pomicole , 116, 11%
ANUL 2014

106
îngrijorător de mult de la 71 ha (în 2010) la 127 ha (în 2014)148, pentru că atât
râul Teleajen cu afluenții săi trebuie monitorizați (consolidate și îndiguite
malurile), cât și alunecările active din nordul și estul localității trebuie
stabilizate.

Fig. Modul de utilizare a suprafeței neagricole a orașului Vălenii de Munte,
anul 2010 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016

Cele 522 hectare de pădure/zonă împădurită (conform Institutului Național de
Statistică), se află sub protecția Ocolului Silvic Vălenii de Munte, care
monitorizează și pădurile localităților din jur (exemle: Cerașu, Drajna, Slon etc).
Activităților industrial sunt localizate, în pondere mare, în partea de nord
a orașului, acolo unde se află Parcul Industrial Vălenii de Munte ( cu o suprafață
de 28 hectare, 31 de firme cu capital străin, mixt și autohton, oferind aproximativ
1200 de locuri de muncă, cu un capital social ce ajungea la 4,654 milioane lei
preluat de la fosta Uzină Mecanică din oraș; din luna august a anului 2007, devine
subordonat Consiliului Local Vălenii de Munte149). În afară de acesta, încă două
firme mari: S.C. TYMBARK MASPEX S.A. (care din anul 2001 a cumpărat vechea
fabrică de fructe și conserve din oraș „Conserve S.A.”; iar din septembrie 2007
s-a extins printr -o nouă fabrică în imediața apropiere a vechii locații150) și S.C.
STICLOVAL S.A. ( de mai bine de 90 de ani, reprezentând industria extractivă a
orașului, valorifică zăcămintelor de nisip cuarțos151), își desfășoară activitatea pe
teritoriul localității menționate.
Cadrul n atural și calitatea aerului în această zonă, pe Valea Teleajenului,
valorile culturale au adus în permanență turiști. Turism de odihnă, de recreere, de
tranzit, agroturismul sunt principalele tipuri de care beneficiază orașul și nu
numai; datorită DN1A car e tranzitează localitatea spre punctele turistice Cheia,

148 *** http://statistici.insse.ro/shop/, 18.04.2016
149***http://www.pipvaleni.ro/parteneri -prahova -industrial -parc -valenii -de-munte, 19.04.2016
150 *** http:/ /tymbark.ro/desprenoi/despre/despre -noi/1/, 19,04,2016
151 *** http://www.sticloval.ro/desprenoi.html, 19.04.2016
Paduri si
alta
vegetatie
forestiera ,
522, 49%
Ocupata
cu ape,
balti , 82,
8%Ocupata
cu
construc
tii, 313,
30%Cai de
comunic
atii si cai
ferate ,
69, 6%Terenuri degradate si
neproductive , 71, 7%
ANUL 2010
Paduri si
alta
vegetatie
forestiera ,
522, 49%
Ocupata cu ape, balti , 82, 8%Ocupata cu
constructii ,
325, 31%Cai de
comunica
tii si cai
ferate , 0,
0%Terenuri degradate si
neproductive , 127, 12%
ANUL 2014

107
Muntele Roșu, Masivul Ciucaș și a liniei de cale ferată Ploiești -Vălenii de Munte –
Măneciu.

Fig. Harta zonelor funcționale ale orașului Vălenii de Munte
Sursa: preluare din Lucrarea de Licență „Dia gnoză și prognoză privind populația și
activitățile economice din orașul Vălenii de Munte”152

În present, există două hoteluri de trei stele: Hotelul Capitol (30 de camere
moderne; dispune de: restaurant, terasă bar, bar de noapte, sală de conferințe, sală
de fitness etc.153) și Hotelul Ciucaș (dat în folosonță din 1986, are 99 de locuri în
camera duble, triple, cvadruple și apartamente154) și două pensiuni Vera și Livia
(aproximativ 150 de locuri de cazare în camera indeplinind confortul minim,
dispunând de res taurant, sală de conferință, sală de sport, o mica bisericuță
etc.155). Oferta de cazare este variată, capacitatea de cazare a crescut ușor în
ultimii 25 de ani, de la 100 locuri de cazare în 2001 la 139 locuri, dar numărul
turiștilor înregistrați în evideța hotelurilor, este din ce în ce mai mic. – Fig. Acest
fapt este explicat de extinderea Pensiunii Vera și Livia, de slaba promovare
turistică a întregii Văi a Teleajenului, de renevoarea spațiului de cazare hotelier.

152 ***2012, Gheorghe A.M., Lucrarea de Licență „ Diagnoză și prognoză privind populația și
activitățile economice din orașul Vălenii de Munte” , Fa cultatea de Geografie, Universitatea
București, p. 39.
153 *** http://hcapitol.ro/hotel -capitol/Prezentare -ro.htm, 1.05.2016
154 *** http://www.hotelciucascoop.ro/, 1.05.2016
155 *** https://pensiuneaverasilivia.wordpress.com/servicii/, 1.05.2016

108

Fig. Evoluția sosirilor, înnoptărilo r și capacității turistice în orașul Vălenii
de Munte în perioada 2001 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 01.05.2016

Complexul Muzeal de la Vălenii de Munte găzduiește foarte multe
evenimente în cadrul: Universității Populare de vară „N icolae Iorga”, Tipografia
„Datina Românească", Școala de misionare și morale „Regina Maria”(1922),
Așezământul „Ferdinand” pentru misionari, Așezământul Principesa Ileana,
Școala Artelor uitate cu atelierele de pictură veche, ceramică și țesături de
covoar e, „Muzeul de artă veche religioasă”, Teatrul în aer liber, „Căminul Bercu”
pentru găzduirea studenților străini, „Biblioteca Cuvântul”. Toate acestea au
contribuit la transformarea vechiul târg într -un centru cultural important pentru
unitatea națională156. Din anul 2002, are loc expoziție permanentă a Muzeului de
Etnografie al Văii Teleajenului în anexa Școlii de Misionare.

5.3. Municipiul Brașov – pol de creștere

Devenit oraș încă din Secolul al XIII -lea, Brașovul („Corona”157) a evoluat
treptat ajungân d cea mai imporatantă așezare a Depresiunii Bârsei (în Secolul al
XIV -lea), mare centru comercial (de la sfârșitul Secolului al XIV -lea), nod
feroviar, centru industrial (din secolul al XIX -lea) și astăzi unul din cei șapte poli
național de creștere (Brașo v, Cluj -Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și

156 *** http://ww w.valeniidemunte.com.ro/index.php?zona=muzee, 1.05.2016
157 ***2005, Agenda Locală 21 -Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov ,
Primăria Municipiului Brașov, Brașov, p. 13. 100 1391725165832762701
010002000300040005000600070008000900010000110001200013000
Anul
2001Anul
2002Anul
2003Anul
2004Anul
2005Anul
2006Anul
2007Anul
2008Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014
Capacitatea de cazare turistica existenta
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica
Innoptari in structuri de primire turistica

109
Timișoara)158, deoarece a dezvoltat funcții complexe (Zona Metropolitană Brașov
fiind „aliat” important).
Transformările Municipiului Brașov după anul 1989, sunt din ce în ce mai
evidente. Noile perspect ive apărute, mai ales după anul 2007, odată cu
deschiderea României spre Europa (investiții stăine), au contribuit la expansiunea
și creștrea condițiilor de viață ale întregii urbii.
Modul de utilizare al terenurilor s -a schimbat treptat, dar suprafața
administrativă s -a păstrat aceeași de 26732 ha din care 11056 ha sunt trecute în
intravilan, începând cu anul 1996.159 Suprafața agricolă a unității administrative
amintite a scăzut în decursul ultimelor două decenii și jumătate cu peste 2000 ha,
de la 6676 he ctare, în anul 1992, la 4127 hectare, în 2014. Toate subcategoriile
agricole (arabil, pășuni, fânețe și livezi și vii) și -au micșorat suprafețele în
detrimentul construcțiilor și căilor de comunicații – Fig. .

Fig. Modul de utilizare a suprafeței agri cole a Municipiului Brașov, anul
1992 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 1.05.2016

În seriile statistice online, terenuriele neagricole au fost consemnate
începând cu anul 2010, de aceea în graficele următoare prezint mod ul de utilizare
al suprafețelor neagricole ale Municipiului Brașov la nivelul anului 2010
comparativ cu anul 2014; unde se constată că suprafața construcțiilor și a căilor
de comunicații au crescut vertiginos, iar suprafața pădurilor s -a micșorat cu
aprox imativ 300 ha – Fig. .

158 ***Hotarare nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor nationali de cr estere in care se
realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si nationala .
159 *** http://statistici.insse.ro/shop/, 1.05.2016
Arabila ,
4113 ha,
61%Pasuni ,
2202 ha,
33%Finete ,
243ha,
4%Livezi si pepiniere
pomicole , 118ha, 2%
ANUL 1992
Arabila ,
2800 ha,
68%Pasuni ,
1204 ha,
29%Finete ,
99ha,
2%Livezi si pepiniere
pomicole , 24ha, 1%
ANUL 2014

110

Fig. Modul de utilizare a suprafeței neagricole a Municipiului Brașov, anul
2010 comparativ cu 2014
Sursa datelor: ***http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016

Muntele Tâmpa, la baza căruia se desfășoară înreg orașul, oferă un atuu
esențial în imaginea orașului Brașov. Acesta are o tradiție în domeniulul
industriei constructoare de mașini și în domeniul comerțului. Devenit al treilea
centru industrial, în perioada comunistă, datorită marilor societăți: Fabrica de
Autocamioan e Roman, Uzina de Tractoare și Rulmentul Brașov, Brașovul a atras
foarte multă forță de muncă, care după restructurările de după revoluție, au fost
nevoiți să se reprofileze sau să migreze (peste 80000 de angajați au fost
disponibilizați în anul 1996). Toa te sunt cauzate de închiderea Uzinei de
Tractoare, a Rulmentului Brașov și a micșorării capacității de producție a Fabricii
de autocaminoane (sub 10% din angajați)160. S.C. Roman S.A. situață în partea de
Sud a municipiului are o tradiție de aproximativ 90 ani, fiind la un pas de
închidere din dorința unor politicieni, a revenit cu forțe proaspete în 2004,
datorită schimbării conducerii161. În sectorul industrial excelează și firme ca: SC
AUTOLIV România SRL (fondată în 1997, capital german, cu aproximativ 370 0
angajați și fabrică piese și accesorii pentru autoturisme162), SC KRONOSPAN
România SRL (din anul 1999, capital cipriot și se ocupă cu fabricarea panourilor
de lemn, a furnirului ș.a.163), SC Eurocopter România SRL (înființată în 2002,
capital francez, cu pe ste 150 angajați în fabricarea aeronavelor și navelor
spațiale164).

160 ***2009, Planul Integrat de Urbană pentru Polul de Creștere Brașov, Planul Operațional
Regional 2 007-2013. Axa Prioritară 1. p.121
161 *** http://www.roman.ro/, 04.05.2016
162 *** http://ro.kompass.com/c/autoliv -ro mania -srl/ro018612/, 04.06.2016
163*** http://www.agendaconstructiilor.ro/files/index -co mpanii/kronospan -ro mania –
srl_666.html, 04.05.2016
164 *** http://www.helis.com/database/org/ro_eurocopter_romania/, 04.05.2016
Paduri si
alta
vegetatie
forestiera ,
17923 ha,
82.75%Ocupata
cu ape,
balti , 197
ha, 0.91%Ocupata cu
constructii ,
3064 ha,
14.15%Cai de comunicatii si cai
ferate , 454ha, 2.10%Terenuri
degradate si
neproductive , 22
ha, 0.10%
ANUL 2010
Paduri si
alta
vegetatie
forestiera ,
14654 ha,
82.10%Ocupata cu
constructii ,
3182 ha,
17.83%Cai de comunicatii
si cai ferate , 7ha,
0.04%Terenuri degradate si
neproductive , 5ha, 0.03%
ANUL 2014

111

Fig. Harta parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri în Polul de
creștere Brașov
Sursa: ***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – Polul de Creștere Brasov

Prezența infra structurii de transport adecvată (drumuri europene, naționale,
căi ferate -Coridoul Pan European IV) au format un adevărat centru urban
competitiv al Regiunii Centru și nu numai, un punct de atracție major al
investitorilor. Municipiul Brașov deținea la înc eputul anului 2014, în jur de 11285
de inteprinderi, conform Institutului Național de Statistică. În ceea ce privesc
investițiile acestea au fos realizate în domeniul comerțului și serviciilor, de către
marile lanțuri de hipermarketuri și nu numai.
Municip iul Brașov, dar și zona înconjurătoare au potențial turistic natural
și antropic. Piața Sfatului și Biserica Neagră (în stil gotic, de dimensiuni
impresionante), sunt renumite simboluri al Brașovului, dar de amintit sunt și
celelalte atracțiile locale din categoria monumentele istorice, de arhitectură,
muzee și instituții culturale care îmbogățesc viața brașovenilor și a turiștilor; și
anume:
 Monumente istorice : Prima Școală Românească, Turnu Alb, Biserica
Neagră, Castelul Bran, Muzeul de artă, Biserica Sf. Nicolae, Cetatea
Brașovului, Cetatea Râșnov, Palatul Poștelor, Biserica Evanghelică
Bartolomeu, Cercul Ofițerilor, Sinagoga Neologă, Casa Nicolae Teclu, Casa
Nicolae Ciurcu, Ruinele Cetății, Mănăstirea Franciscană, Liceul Andrei
Șaguna, Ansamblul Vămii Br așovului, Capela Inima Reginei Maria,
Castelul Beldy.
 Muzee : Muzeul de Istorie Brașov, aflat în Casa Sfatului, Casa Mureșenilor,
Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită
în limba română, Muzeul Fortificațiilor din Țara Bâ rsei, amenajat în
Bastionul Țesătorilor, Muzeul -restaurant Cetățuia, aflat în vechea
fortificație de pe Straja (Dealul Cetății), etc.

112
 Instituții culturale : Filarmonica Brașov, Teatru Sică Alexandrescu, Opera
Brașov, Teatrul pentru copii Arlechino, Centrul cultural Reduta, Casa
Bădulescu165.
Capacitatea de cazare influențează activitățile turistice din punct de vedere
al diversității și al numărului. Din graficul următor ( Fig.) , evoluția capacității de
cazare la nivelul Municipiului Brașov este uimitoare, dubl ânduse în decurs de 13
ani; ceea ce a atras numeroși turiști (numărul sosirilor și înoptărilor într -o
structură de cazare turistică triplându -se).

Fig. Evoluția sosirilor, înnoptărilor și capacității turistice în Municipiul
Brașov în perioada 2001 -2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 01.05.2016

Sectorul Cercetare -Dezvoltare este present în cadrul orașului prin
Universitatea „Transilvania” (18 facultăți, aproximativ 20000 studenți și 800
cadre didactice166; care a reușit să deruleze 38 de proiecte finanțate de
UEFISCDI/ANCS, în anul 2015 și 33 proiecțe internaționale167), și de umătoarele
institute de cercetare: Institutul Național de Cercetare pentru Cartof, Sfeclă de
zahăr (9 proiecte în derulare168), Institutl de cercetare -dezvoltare Pajișt i Brașov
și Institutul de Cercetare și Amenajări Silvice Brașov (trei proiecte naționale169).
Institutul Național de Autovehicule Rutiere din anul 2009 au anunțat că vor vinde
acțiunile din cauza colapsului financiar.

165 *** bnr.ro/files/d/Pubs_ro/ Monografii /Monografie _Brasov .pdf, 12.05.2016
166 *** http://www.unitbv.ro/DespreUniversitate.aspx, 12.05.2016
167***
http://www.unitbv.ro/Portals/0/Documente%20UTB v/Raport%20starea%20universitatii%20 –
%20martie%202016.pdf, 12.05.2016
168 *** http://www.potato.ro/ro/proiecte.php, 12.05.2016
169 *** http://www.icasbv.ro/?page_id=748, 12.05.2016 39779643181926423630477505868215
02000004000006000008000001000000
Capacitatea de cazare turistica existenta
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica
Innoptari in structuri de primire turistica

113
Scopul unui pol de creștere este sporir ea competitivității economice,
reducerea ratei șomajului și a excluziunii sociale, protejând și îmbunătățind
mediul său urban170. Polul de Creștere Brașov cuprinde, pe lângă Municipiul
Brașov, Municipiile: Codlea și Săcele, orașele: Ghimbav, Predeal, Râșnov și
Zărnești și comunele: Bod, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman,
Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni și Vulcan171. Printre obiectivele acestuia se
numără: Capitala turismului românesc, Cel mai important nod de transport și
comunicații, Centru de excele nță în cercetare -inovare, Standard de viață
european172. Din cele 34 de proiecte prioritare în perioada 2007 -2013, care au fost
propuse pentru acest pol de creștere, 18 au ca beneficiar Municipiul Brasov, 5
proiecte Săcele, 2 proiecte Codlea, 1 proiect Rășno v, 2 proiecte Predeal, Hălchiu
un proiect, Prejmer un proiect, Vulcan un proiect și Tarlungeni un proiect173. Iar
în perioada 2014 -2020 se pledează pentru o crestere unitară, continuându -se
proiectele demarcate anterior, în vederea dezvoltării polilor de cre ștere174.
În concluzie, Axa Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov realizează tranziția de
la câmpie (Câmpia Ploieștilor) la depresiune (Depresiunea Bârsei), unind doi poli
naționali de creștere (Ploiești respective Brașov), declarați în anul 2008 printr -o
hotărâ re de govern și centrul urban Vălenii de Munte (cu influneță asupra
localităților rurale ce îl înconjoară). Polul de Creștere Ploiești grupează patru
orașe și zece commune (din care Ploiești, Blejoi, Boldești -Scăieni sunt în lungul
axei analizate), în proi ecte privind dezvoltarea durabilă (din perspectivă
economică, social și de mediu). Localitățile componente au un trecut renumit în
industrie și servicii (industria petrolieră foarte bine reprezentată prin platformele:
Brazi, Teleajen etc.), dispune de o in frastructură de transport diversificată și
accesibilă. Turismul și sectorul Cercetare -Dezvoltare completează atuurile
acestui ansamblu de localități.
Centrul urban Vălenii de Munte cu renume în industria prelucrătoare și
extractive dar și în agricultură, se poate revitaliza cu ajutorul turismului
(insuficient valorificat).
Prin poziția sa central Polul de Creștere Brașov (format din șase orașe și
opt commune, din care Municipiile: Brașov și Săcele sunt incluse în axa
analizată), contribuie la realizarea co eziunii sociale și economice naționale.

170 *** http://www.metropolabrasov.ro/details/zona -metropolitana/descriere/planul -integrat –
de-dezvoltare -pentru -polul -de-cretere -braov, 11.04.2016
171 *** http://www.metropolabrasov.ro/details/zona -metropolitana/descriere/planul -integrat –
de-dezvoltare -pentru -polul -de-cretere -braov, 11.04.2016
172 Ibidem
173***http://regio -adrcentru.ro/polul -de-crestere -brasov -prezentarea -listei -de-proiecte –
prioritare -pid-brasov -finantate -prin -programul -operational -regional -axa-prioritara -1,
11.04.2016
174 *** http://www.fonduri -structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=12590, 11.04.2016

114
CAPITOLUL VI DINAMICA BAZEI ECONO MICE A
AȘEZĂRILOR DIN LUNGU L AXEI PLOIEȘTI -VĂLENII DE
MUNTE -BRAȘOV

În general, în descrierea unei baze economice sunt incluse unitățile
industriale, cele sociale și edilitare ș i nu în ultimul rând, resursele agricole,
practic toate activitățile sociale, economice și culturale175. Profilul, mărimea și
numărul întreprinderilor sunt determinate de o serie de factori care contribuie și
la stabilirea dinamismului baze economice.
În cel e 12 localități analizate își desfășura activitatea, conform Institutului
Național de Statistică, 20674 întreprinderi, în anul 2014 – Fig. . O întreprindere
este definite, în documentele statistice ca : „o grupare de unități legale care se
constituie ca o e ntitate organizațională de producție de bunuri, servicii
comerciale sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de
decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente”176.

Nr. crt Cod
Siruta Denumire localitate Numar intreprinderi
2014 2010
1. 40198 MUNICIPIUL BRASOV 11285 11411
2. 40438 MUNICIPIUL SACELE 786 742
3. 130534 MUNICIPIUL PLOIESTI 7258 7490
4. 131069 ORAS BOLDESTI -SCAENI 197 187
5. 131817 ORAS VALENII DE MUNTE 317 338
6. 130678 BLEJOI 311 260
7. 131835 GURA VITIOAREI 69 62
8. 133795 IZVOARELE 74 82
9. 133964 LIPANESTI 82 69
10. 134014 MAGURELE 62 65
11. 134096 MANECIU 186 182
12. 135725 TEISANI 47 44
TOTAL 20674 20932
Sursa: Institutul Național de Statistică -Direcția diseminare informații statistice și relații cu
publicul

Din tab elul anterior se poate observa puterea de polarizare a municipiilor și
orașelor. Iar în cazul celor două comune: Blejoi și Măneciu, numărul
întreprinderilor depășeșete 150, datorită proximității lor față de oraș și respectiv
influența potențialului turisti c.

175 Tălângă Cristian, 2010, Geografie urbană – Note de curs, Facultatea de Geografie, universitatea din București,
Editura Credis, București p. 24
176 ***Institutul Național de Statistică -Direcția diseminare informații statistice și relații cu publicul

115
6.4 Rolul inițiativei antreprenoriale în dezvoltarea locală

Într-o societate marcată de globalizare, apariția unor noi locuri de muncă se
materializază prin antreperenoriat (motor al dezvoltării economice). În
materialele de specialitate termenului de „antreprenoriat” i se asociază
substantivele: „social”, „economic”, „politic” ș.a. În esență, antreprenorul
transformă resursele locale, făcând ceva diferit, ajutând la transformarea
productivității scăzute într -una înaltă177. Pentru o dezvoltare locală opti mă atât
din punct de vedere economic cât și social a fost și este încă necesară o
reorganizare a întreprinderilor pentru a ajunge la performanța dorită. Șomajul
ridicat, calificările neadecvate ale populației active, instabilitatea politică sunt
doar câtev a din cauzele economiei actuale.

6.1.1 Factorii favorizanți în apatiția firmelor
Evenimentele desășurate cu câteva secole în urmă: Revoluția agricolă și
Revoluția industrială (atât prima – trecerea de la meșteșuguri la producția
mecanică de mare serie, apariți a trenurilor, a mașinăriilor; cât și cea de -a doua,
cea cibernetică – automatizarea producției)178, au stat la baza promovării spiritului
antreprenorial.
În arealul delimitat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov factorii
favorizanți în apariția firmel or sunt: factorii istorici (vechi drum comercial între
Țara Românescă și Transilvania), factorii naturali (resursele locale – solul
adecvat culturilor agricole, râul Teleajen, formele de relief ș.a.), și factorii
antropici (politici, economici, sociali). Î n ultima categorie sunt cuprinse:
schimbarea politică survenită în anul 1989, stimularea antreprenorilor (Legea nr.
133 din 20 iulie 1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru
înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii), in frastructura de
transport, promovarea rutei DN1A, în vederea realizării transportului comercial
și nu numai între cele două regiuni, Muntenia și Transilvania, conturarea celor
doi poli de dezvoltare naționali Ploiești și Brașov.

6.1.2 Caracteristicile întrepri nderilor

În ultimele două decenii s -au închis/restructurat numeroase întreprinderi
din cauza ineficienței sau din lipsa cererii (de exemplu: TRACTORUL S.A.,
ROMAN S.A., SCHELA, ROMFOR -SCĂIENI etc.). Ambele județe tranzitate de
axa analizată, erau renumite pentru activitatea industrială (Brașovul pentru
industria constructoare de mașini, chimică ș.a., iar Prahova prin industria
petrolieră și nu numai), în prezent comerțul și serviciile au preluat conducerea,
în ceea ce privește numărul întreprinderilor în d omeniu. La nivelul anul 2014,

177 ***2010, Neguț N., Notițe de cu rs la disciplina Cultură Antreprenorială, Facultatea de Științe Economice,
Universitatea „Ioan Slavici” Timișoara, p. 23 -24
178 Ibidem p. 2-10

116
35% și respectiv 33% erau procentele întreprinderilor active din domeniile
servicii și comerț – Fig. .

Fig. Ponderea întreprinderilor active din lungul Axei Ploiești – Vălenii de
Munte – Brașov, la nivelul anului 2014
Surs a datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016

În intervalul 2010 -2014, numărul întreprinderilor a scăzut cu aproximativ
300 întreprinderi (Tabelul ) , fapt resimțit în raportul numărului de întreprinderi
la mia de locuitori – Fig. .

Fig. Densitatea î ntreprinderilor în lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte –
Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016

Valorile mai mari ale densității întreprinderilor în anul 2014 comparativ cu anul
2010, se înregistrează în localitățile unde au apărut noi întreprinderi (Ploiești,
2%
9%
10%
33%
7%
4%
35%
2014Agricultura, silvicultura, activitati
extractiveIndustrie
Constructii
Comert
Transport
Hoteluri si restaurante
Servicii
38.821.7331.0316.0224.530.6110.0211.9113.1713.316.3811.52
38.7122.0630.8316.9323.2335.4511.2710.9215.613.0117.2412.53
0 5 10 15 20 25 30 35 40MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOIGURA VITIOAREIIZVOARELELIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANI
întreprinderi/1000 loc. 2014 2010

117
Gura Vitioarei, Teișani, Blejoi etc.). Cu toate acestea, diferența dintre
întreprinderile noi și cele închise este negativă, cu excepția orașelor reședință,
datorită dinamicii și condițiilor econ omice propice dezvoltării (Mun. Brașov a
cumulat 17 întreprinderi noi/1000 locuitori, iar Mun. Ploiești 22 întreprinderi
noi/1000 locuitori). Localitățile Măgurele, Izvoarele, Blejoi, Săcele, Boldești
Scăieni, au înregistrat scăderi semnificative ale sporu lui natural al
întreprinderilor – Fig.

Fig. Sporul natural al întreprinderilor (‰) în lungul Axei Ploiești – Vălenii
de Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2013
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016

Motivele fiind slaba încurajarea a antreprenorilor la nivel rural, destructurarea
unor mari întreprinderi, forța de muncă slab/inadecvat calificată ș.a.

6.1.3 Rolul firmelor în dezvoltarea locală
Dezvoltarea locală este definită „ ca o creștere a schimburilor materiale,
culturale și informa ționale, un creator de relații sociale și de dezvolatre
economică în sânul unei așezări, ai cărei locuitori au manifestat o profundă
solidaritate”179. Mai mult, printr -o dezvoltare economică locală adecvată se
ajunge la competitivitate economică, practic toț i actorii economici colaborează în
vederea apariției a noi locuri de muncă, a creșterii economice rezultând astfel
îmbunătățiri ale calității vieții.
Apariția firmelor în mediul rural, cu precădere, a condus la creșterea
veniturilor locale, la angajarea lo calnicilor și în alte activități economice (nu doar

179***Zamfir D., 2011, Notițe de curs Amenajarea regională și dezvoltarea locală, Facultatea de Geografie,
Universita tea din București. -72.04-35.040.8-101.6-82.84-57.69-241.94-73.17-72.46-92.31-126.37-272.73
171.26-232.1365.32-192.31-250-127.59-370.97-264.71-155.84-360.66-214.29-260
-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIUL SACELEMUNICIPIUL PLOIESTIORAS BOLDESTI-SCAENIORAS VALENII DE MUNTEBLEJOIGURA VITIOAREIIZVOARELELIPANESTIMAGURELEMANECIUTEISANI
‰ 2013 2010

118
în cele agricole), la modernizarea infrasructurii tehnico -edilitare etc. De
asemenea, prezența marilor întreprinderi în mediul urban, au modificat și
dezvoltat aria construită, au generat fluxuri importan te de forță de muncă dinspre
zonele învecinate. În prezent se pledează pentru revigorarea mediului de afaceri,
prin construirea parcurilor industriale și a clusterelor – Tabelul .

Tabelul Parcurile industriale și clusterele din cuprinsul Axei Ploiești –
Vălenii de Munte – Brașov
Denumire Parc/ Suprafata/ Localizare
Initiatori Societatea Administrator/ Adresa:
Parcul Industrial Pro Roman (104,5ha,
loc. Brașov, jud.Brașov, S.C. „Pro
Roman” S.A.) S.C. „Pro Roman”S.A. Strada Poienelor nr.5
Pavilion Admin, Brașov,cod500419
Parcul Industrial Metrom Brașov (6,37
ha) S.C.„MetromIndustrial Parc”S.A Strada
Carpaților,nr.60, cod 500269,Brașov
Parcul Industrial Carfil (1,87 ha, loc.
Brașov, jud.Brașov) S.C. „Carfil Industrial Parc” S.A.Strada
Zizinului,nr.119, C P 500407, Brașov,
Parcul Industrial Prahova (23,47 ha,loc.
Vălenii de Munte) S.C. „Prahova Industrial Parc”S.A. Vălenii
deMunte Strada Berevoiești, nr.77 -79, Vălenii de
Munte
Parcul Industrial Ploiești (146,27 ha,
Ploiesti SC Ploiesti Industrial Parc SA S.C. „Ploiești Industrial Parc” S.A.Șoseaua
Ploiești – Târgoviște, DN 72,Km8, cod
100213,Jud.PH
CLUSTER Domeniu de activitate Adresa
Electro -technical Regional Cluster
ETREC Mecanică,
Electrotehnică Sacele, Brasov 18,
Parcului
Transylvania Aerospace Clu ster Aviație Brasov 53, Republicii
Carpathian Tourism Cluster Turism Brasov 12,Vlad Tepes
Sursa: *** http://www.minind.ro/reindustrializare/pdf/parcuri_industriale_si_clustere.pdf,
02.08.2016

Aceste parcuri oferă infrastructura și condițiile necesare de sfășurării
activităților industriale. Iar clusterul reprezintă o grupare de instituții, companii,
cu un anumit domeniu de activitate care relaționează pentru a oferi un produs
finit/serviciu180.
Veniturile totale ale întreprinderilor provenite din activități reprezintă cifra
de afaceri, conform Institutului Național de Statistică, care redă, la rândul său,
importanța firmelor din punct de vedere economic. Din graficul din Fig. , putem
detașa cu ușurință orașele reședință prin multitudinea și diversificarea
întreprinderilor, care aduc o cifră de afaceri per capita (raportarea cifrei totale de
afaceri la numărul salariaților la nivel de localitate), ce depășește 400 000
lei/salariat la nivelul orașului Ploiești și de aproximativ 180 000 lei/salariat la
Brașov. Valoarea mai mică a ultimei reședințe este cauzată de numărul mare de
salariați (cu aproximativ 20 000 salariați mai mult ca în Ploiești, în anul 2014).

180 *** http://www.trec -cluster.ro/ro/ce -este-un-cluster, 02.08.2016

119

Fig. Cifra de afaceri per capita (lei/salariat) în lungul Axei Ploiești – Vălenii
de Munte – Brașov , la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016

Valoarea mare a acestui indicator (cifra de afaceri per capita) redă eficiența
salariaților în cadrul întreprinderilor. Astfel se poate concluziona că centrele
urbane și nu numai, care au menținut și au creat noi locuri de muncă, sau
reinventat în funcție de cerere au reușit să înregistreze o evoluție în perioada
2010 -2014 (Mun. Brașov, Mun. Săcele, Mun. Ploiești, com. Izvoarele).

6.5 Modificări în structura activităților ec onomice a așezărilor urbane și
impactul acestor modificări asupra forței de muncă

Activitățile economice ale așezărilor urbane sunt diversificate, fapt ce le
face greu cuantificabile. Două din cele cinci orașe prezente în cursul axei descrise
sunt reședi nțe de județ, acestea au nevoie de resurse semnificative pentru a
asigura optimul economic.
Institutul Național de Statistică a consemnat o creștere, în sectorul primar,
a numărului de întreprinderi, în anul 2010 comparativ cu anul 2014, de la 241 la
272 întreprinderi – Tabelul . Municipiul Brașov este beneficiarul unui număr mai
mare de societăți în domeniul agriculturii și silviculturii datorită solului din
Depresiunea Brașovului, propice culturilor legumicole, dar și a subvențiilor
APIA, a fondurilor e uropene care au facilitat apariția/extinderea fermelor și nu
numai. Pe de altă parte sectorul secundar (industrie și comerț) au înregistrat în
perioada menționată pierderi semnificative (peste 100 întreprinderi active în
fiecare domeniu de activitate), pe fondul reprofilării forței de muncă (în special
în sectorul cuaternar).
0.00 100000.00 200000.00 300000.00 400000.00BrașovSăcelePloieștiBoldești ScăieniVălenii de MunteBlejoiGura VitioareiIzvoareleLipăneștiMăgureleMăneciuTeișani
lei/salariat 2010 2014

120
Tabelul Întreprinderile active pe domenii mari de activitate din orașele
cuprinse în Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010
și 2014
Mun.
Brasov Mun.
Sacele Mun.
Ploiesti Or.
Boldesti –
Scaieni Or.
Valenii
de
Munte TOTAL
Agricultura, silvicultura,
activitati extractive -2014 152 20 91 6 3 272
Agricultura, silvicultura,
activitati extractive -2010 126 17 88 6 4 241
Industrie prelucratoare -2014 893 98 545 22 47 1605
Industrie prelucratoare -2010 958 94 592 25 58 1727
Constructii -2014 1044 93 736 19 37 1929
Constructii -2010 1099 80 853 19 36 2087
Comert -2014 3465 277 2456 74 134 6406
Comert -2010 3783 265 2782 80 130 7040
Transport -2014 696 51 604 17 36 1404
Transport -2010 603 56 402 12 45 1118
Hoteluri si restaurante -2014 577 43 208 11 12 851
Hoteluri si restaurante -2010 584 36 201 9 15 845
Alte servicii -2014 4458 204 2618 48 48 7376
Alte servicii -2010 4258 194 2572 36 50 7110
Sursa datelor: http://ed emos.insse.ro/, 19.07.2016

Comerțul, de asemenea, pierde foarte mult, peste 600 de întreprinderi. Diamica
cea mai mare este înregistrată în cadrul reședințelor de județ ( Tabelul), deoarece
„toate fluxurile care se reîntorc produc modificări profunde”181. În cazul de față
emigrarea și reprofilarea forței de muncă spre alte domenii de activitate au creat
schimbări în domeniile clasice, menționate anterior. Serviciile de succes în
intervalul menționat sunt: transportul și turismul. Întreaga axă se suprapune pe ste
vechiul drum comercial ce lega Țara Românească de Transilvania ( drumul de care
te legi); mai mult, Valea Teleajenului este plină de atracții turistice pitorești, slab
valorificate.

6.6 Modificări în structura activităților economice a așezărilor rurale și
impactul acestor modificări asupra forței de muncă

O așezare rurală prin definiție se caracterizează printr -un cadru pitoresc cu
populație antrenată în activități agrare și cu echipări tehnico -edilitare reduse182.

181 ***2012, Notițe de curs DINAMICA SPAȚIULUI URBAN, Prof. Ianoș I., Facultatea de Geografie, Universitatea
din București.
182 Cucu V., 2000, Geografia așezărilor rurale, Editura Domino, Târgoviște

121
Tinând cont de studiile de specialitate, au fost identificate cinci tipuri de
rural, din perspectiva funcției economice dominante. În localitățile Blejoi,
Lipănești, Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele și Măneciu sunt întâlnite
din celecinci tipuri: ruralul în stagnare (parțial în com. M ăneciu) și ruralul în
schimbare183 (în cadrul celorlalte șase comune). Iar din perspectiva Organizației
Economice de Cooperare și Dezvoltare se disting, după gradul de integrare
economică, trei zone rurale: rural integrat economic, rural intermediar și rural
periferic184. Toate aceste zone se regăsesc în lungul axei: în prima categorie se
încadrează comuna Blejoi, în cea de -a doua categrie se regăsesc comunele: Gura
Vitioarei, Lipănești, Măneciu, Măgurele; și în utima, în ruralul periferic, cu
infrastructură ma i redusă și venituri mai mici, se situează comunele: Izvoarele și
Teișani.
Din Tabelul , se poate observa că sectorul primar a cunoscut o ușoară
scădere a numărului de întreprinderi, pe când restul sectoarelor s -au dezvoltat.

Tabelul Întreprinderile act ive pe domenii mari de activitate din comunele
cuprinse în Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010
și 2014

Blejoi
Gura
Vitioarei
Izvoarele
Lipanesti
Magurele
Maneciu
Teisani
TOTAL
Agricultura, silvicultura, activitati
extractive -2014 1 2 8 7 2 16 1 37
Agricultura, silvicultura, activitati
extractive -2010 5 4 8 5 6 14 1 43
Industrie prelucratoare -2014 35 5 6 9 12 23 4 94
Industrie prelucratoare -2010 30 5 9 9 13 17 2 85
Constructii -2014 32 9 14 11 5 34 2 107
Constructii -2010 28 8 12 7 8 46 4 113
Comert -2014 120 27 23 31 31 53 23 308
Comert -2010 104 28 32 35 29 55 24 307
Transport -2014 31 14 15 8 6 16 8 98
Transport -2010 27 11 9 7 1 7 7 69
Hoteluri si restaurante -2014 17 2 1 3 1 19 2 45
Hoteluri si restaurante -2010 15 1 1 4 21 1 43
Alte servicii -2014 75 10 7 13 5 25 7 142
Alte servicii -2010 51 5 11 6 4 22 5 104
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016

183 ***2012, Notițe de curs DINAMICA SPAȚIULUI RURAL, prof. Tălângă C ., Facultatea de Geografie, Universitatea
din București.
184Ibidem

122
Această dezvoltare este susținută de măsurile europene (creșterea
condițiilor de viață, prin îmbunătățirea dotărilor edilitare și nu numai) au
contribuit la apariția unor noi întreprinderi (11,13 întreprinderi noi/1000 locuitori
în anul 2013 față de 10.67 întreprinderi noi/1000loc. în 2010185), o revenire ușoară
după criza economică.

6.3.1 Agricultura și silvicu ltura
Cele șapte așezări rurale se află sub jurisdicția Județului Prahova. Acesta
este recunoscut pentru gradul ridicat de urbanism (peste 50%), fapt ce micșorează
activitățile agricole, în detrimetul acelora din sectoarele superioare. Cu toate
acestea sup rafața agricolă a scăzut ușor, tendință observată la nivel județean, în
intervalul 2010 -2014, de la 17575 ha la 17369 ha în 2014, din care 6045 ha
reprezintă suprafața arabilă (în ușoară creștere față de anii precedenți), 6742 ha
pășuni (cu aproximativ 30 0ha mai puțin decât în anul 2010), 3702 ha fânețe, 20
ha vii, 860 livezi (cu aproximativ 30 ha mai puțin decât în anul 2010), iar
terenurile neagricole au ajuns la 26515 ha (cu aproximativ 200 ha mai mult decâît
valoarea consemnată în 2010). Analiyând la n ivel de localitate, comunle Gura
Vitioarei și Izvoarele au pierdut din suprafața agricolă aproximativ 115 ha
respectiv 130 ha; iar mici creșteri de suprafață agricolă se înregistrează în comuna
Blejoi și Teișani – Tabelul . De asemnea, detașarea/lipsa de i nteres a populației,
în ceea ce privește domeniul agricultură, se observă și din numărul mai mic al
întreprinderilor active în domeniu, la nivelul anului 2014, de 37 întreprinderi,
față de 43 întreprinderi active în anul 2010.

Tabelul Suprafața fondului funciar dupămodul de folosință în comunele din
cuprinsul Axei Ploiești -Vălenii de Munte – Brașov
Ani Blejoi Gura
Vitioarei Izvoarele Lipănești Măgurele Măneciu Teișani
Total 1992 2024 3306 7501 1806 2747 23643 2928
2010 2024 3306 7501 1806 2747 23643 2928
2014 2018 3277 7371 1806 2747 23643 3022
Agricola 1992 1640 1836 2704 1396 2059 5847 2243
2010 1391 1975 2636 1290 2155 5885 2243
2014 1395 1860 2506 1290 2155 5885 2278
Arabila 1992 1460 609 517 1050 1018 351 525
2010 1252 725 518 1014 1716 336 408
2014 1246 733 518 1014 1716 340 478
Pasuni 1992 145 632 1663 131 414 4084 1024
2010 119 724 1123 220 315 3594 910
2014 129 616 993 220 315 3594 875
Finete 1992 243 372 3 9 1124 440
2010 403 883 2 11 1575 815

185*** http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016

123
2014 394 883 2 11 1597 815
Vii si
pepiniere
viticole 1992 25 5 15 18 3 1
2010 13 7
2014 13 7
Livezi si
pepiniere
pomicole 1992 10 347 152 197 600 285 253
2010 7 123 112 54 106 380 110
2014 7 117 112 54 106 354 110
Terenuri
neagricole
total 1992
2010 633 1331 4865 516 592 17758 685
2014 623 1417 4865 516 592 17758 744
Paduri si
alta
vegetatie
forestiera 2010 19 954 4155 153 306 16971 447
2014 19 976 4155 153 306 16689 490
Ocupata cu
ape balti 2010 86 63 36 31 65 223 13
2014 76 64 36 31 65 405
Ocupata cu
constructii 2010 452 160 159 237 78 267 123
2014 452 188 153 237 78 376 127
Cai de
comunicatii
si cai ferate 2010 67 28 140 72 119 182 47
2014 67 32 140 72 119 182 52
Terenuri
degradate si
neproductive 2010 9 126 375 23 24 115 55
2014 9 157 381 23 24 106 75
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 10.08.2016

Comunele Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele sunt situate în subcarpații
curburii, de aceea principala ocupație este cultivalea legumelor și fructelor,
silvicul tura și creșterea animalelor. Iar în localitățile Blejoi și Lipănești datorită
solul propice în dezvoltarea lanurilor de cereale și legume sunt mult mai puțin
întâlnite suprafețele ocupate cu fânețe, pășuni, vegetație forestieră. De asemnea,
comuna Măneciu , în plină zonă carpatică, este liderul terenurilor neagricole, peste
75% din suprafața totală, din care 93% din suprafață este ocupată de păduri și
vegetație forestieră.

6.3.2 Industria și construcțiile
Pentru dezvoltarea industriei este nevoie de resurs e, iar comunele analizate
sunt binecuvântate cu resurse naturale: hidrocarburi la Gura Vitioarei, ghips la
Teișani și Măneciu, argilă la Lipănești, plus nisipul și pietrișul din albia Râului
Teleajen186. În Planul de Dezvoltare Durabilă al Județului Prahova, comuna Blejoi
este încadrată la centre industriale mici (industria prelucrării nemetalifere),

186 ***2004, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Pra hova -Volumul II, Consiliul Județean Prahova, p.13 -14

124
împreună cu alte două comune: Berceni și Valea Călugărească187. Per ansamblu,
întreaga axa traversează localități care se confruntă cu declin industrial. Prin
prom ovarea și înființarea unor parcuri industriale, cu mai multe incinte, (S.C.
Prahova Industial Parc S.A., S.C. Industrial Parc S.A.), prin programe de
dezvoldare PHARE – PARTENER SHIP (unde este inclus Consiliul Local Blejoi),
se dorește stoparea acestuia188.
În domeniul industriei s -au realizat progrese ușoare, numărul
întreprinderilor active a crescut de la 85 întreprinderi în 2010 la 94 întreprinderi
în 2014 (cu ponderi mari în localitățile: Blejoi, Măneciu și Măgurele). Din aceste
94 de întreprinderi act ive, principalele profile sunt: Prelucrarea lemnului,
fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei și fabricarea
articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletit – 22 întreprinderi ,
Industria construcțiilor metalice și a produs elor din metal, exclusiv mașini,
utilaje și instalații – 15 întreprinderi și Industria alimentară – 11 întreprinderi.
Pe când, costrucțiile au pierdut 6 întreprinderi ajungând la 107 întreprinderi
active în anul 2014 ( Comunele Măneciu, Blejoi și Izvoarele dețin majoritatea –
75%) , conform Institutului Național de Statistică. În cazul acestui ultim domeniu,
majoritatea întreprinderilor sunt de profil construcții de clădiri – 69 întreprinderi,
30 întreprinderi active de profil – Lucrări speciale de construcț ii și doar 8
întreprinderi execută Lucrări de geniu civil.

6.3.3 Serviciile
Cele șapte comune prezente în lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte –
Brașov, însumează 593 de întreprinderi active în domeniul servicii, la nivelul
anului 2014 (3,6% din total ul serviciilor prezente în arealul analizat), cu un
excedent de 70 întreprinderi față de anul 2010 (3,14% din totalul serviciilor
prezente în areal). În comerț sunt înregistrate peste 300 de întreprinderi, comuna
Blejoi este leader -ul cu 120 întreprinderi urmată de Măneciu cu 53 întreprinderi,
iar la polul opus se situează comunele: Teișani și Izvoarele cu 23 întreprinderi
fiecare. Localitățile Blejoi și Măneciu au o gamă variată de servicii în comparație
cu celelalte cinci, prin proximitatea reședinței de județ (Ploiești) și respectiv, a
promovării turistice minime a Munților Ciucaș. Dorința de schimbare a sociețății,
orientarea acesteia spre alte domenii de activitate este vizibilă în comuna Teișani
unde peste 85% din întreprinderi sunt în domeniul servici ilor – Fig.

187 ***2013, Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 -2020, Consiliul Județean Prahova,
P.132
188 ***2004, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Prahova -Volumul II, Consiliul Județean Prahova, p.11

125

Fig. Clasificarea întreprinderilor pe principalele sectoare de
activitate, în anul 2014
Sursa datelor: Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016

În concluzie, întreg arealul analizat a înregistrat o scădere a numărului de
întreprinderi de aproximativ 300 întreprinderi active în perioada 2010 -2014; cele
mai mari modificări fiind simțite de marile orașe reședință. Factorii istorici, dar
mai ales cei naturali și politici au contribuit la apariția, dezvoltarea și
longevitatea întreprinderilor din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
(de exemplu STICLOVAL S.A. Vălenii de Munte cu o istorie de peste 90 ani, la
fel și ROMAN S.A. Brașov ș.a.). Din dorința de a revigora economia locală și
județeană s -a investit în mediul de afaceri, astfel au fost modernizate și extinse
parcurile industrial și au apărut clustere. Modificările survenite în activitățile
economice ale așezărilor urbane și rurale, au impus recalificarea forței de muncă,
protejarea și valorificarea mediului în conjurător, o reîmprospătare a afacerilor.

0.32%
21.54%
78.14%
Blejoi%SECTOR
PRIMAR
%SECTOR
SECUNDAR
%SERVICII
2.9
0%
20.29%
76.81%
Gura Vitioarei10.81%
27.0
3%
62.16%
Izvoarele8.54%
24.39% 67.07%
Lipanesti
3.23%
27.42%
69.
35
%Magurele8.60%
30.65%
60.
75
%
Maneciu2.1…
12.77%
85.
11
%Teisani

126
CAPITOLUL VII AXA PLOIEȘTI -VĂLENII DE MUNTE –
BRAȘOV -ALTERNATIVĂ VIABILĂ PENTRU VALEA
PRAHOVEI (DN1)

Valea Teleajenului este traversată de Drumul Naționa 1A și are potențial
excepțional, atât din punct de veder e turistic cât și socio -economic, dar
insuficient și inadecvat valorificat. Cu ajutorul Axei Ploiești – Vălenii de Munte
– Brașov se poate echilibra întregul teritoriu al județului Prahova. Relația urban –
rural ar beneficia de o îmbunătățire vizibilă, prin polarizarea activităților s -ar
revitaliza întreaga parte de Est și Nord -Est a județului. În prezent, singura axă de
dezvoltare promovată este Valea Prahovei (Ploiești – Comarnic – Brașov), fapt
pentru care partea de Vest și Nord -Vest a județului Prahova es te mult exploatată,
depășindu -se pe anumite zone nivelul de suportabilitate. În subcapitolele
următoare accentuez nevoia de promovare a Axei Ploiești – Vălenii de Munte –
Brașov, analizând situația prezentă a localităților și opinia autorităților locale,
județene și nu în ultimul rând a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri
București respectiv Brașov. În scrierea acestora am folosit o fișă de observații și
un chestionar, care au fost completate în luna octombrie 2016, odată cu
investigarea situației exis tente. Aceste două metode utilizate conțin atât întrebări
cantitative cât și calitative/opinia autorităților.
Printr -o planificarea a infrastructurii de transport adecvată, se generează
așezări urbane durabile, care sunt indispensabile de echilibrul între mobilitate,
accesibilitate și activități189. Mai mult, Papadaskalopoulos A., Karaganis A.,
Christofakis M. au subliniat importanța axelor de transport, amintind ideea
promovată de Button în anul 1998, conform căruia creșterea nivelului de
dezvoltare, crește rea economică și scăderea disparităților inter și intra -regionale
sunt sprijinite de infrastructura de transport.
DN1A este calea de acces dintre București (din Piața Romana) și Brașov
(Centura ocolitoare, la ieșirea spre Săcele), trecând prin localitățile : Mogoșoaia,
Buftea, Crevedia, Butimanu, Cojasca, Cornești, Brazii de Sus (ajunge pe centura
de vest a Mun. Ploiești și ocolește orașul prin parte de sud -est, pe la Ghighiu),
Blejoi, Boldești -Scăieni, Lipănești, Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarel e,
Măneciu, Săcele (pe centura acestui municipiu începând cu anul 2009). Conform
Directorului General al Direcția Regională de Drumuri și Poduri București
„sistemul rutier inițial construit în perioada 1956 -1958 a constat într -o fundație
de balast de 25 -65 cm și o îmbrăcăminte asfaltică ușoară, ulterior fiind realizate
covoare asfaltice si ranforsări pe sectoarele cu degradări pronunțate ”.
Calea de acces menționată are o lungime de aproximativ 118 km (de la
Ploiești la Brașov) și prezintă o bandă pe sens cu excepția micilor tronsoane care
traversează Comuna Blejoi și Orașul Vălenii de Munte, unde sunt două benzi pe
sens. Traficul intens înregistrat pe DN1 a condus la luarea unor decizii: deviere

189 Papadaskalopoulos A., Karaganis A., Christofakis M., 2005, The spatial impact of EU Pan –
European transport axes: City clusters formation in the Balkan area and developmental
perspectives , Transport Policy, 12, p.488 -499

127
traficului greu pe DN1A (de luni până vineri de la 8:00 -22:00, sâmbăta, duminica
și de serbătorile legale, din 2005190) și a traficului rutier în general la sfârșit de
săptămână, din cauza blocajului din stațiunile de pe Valea Prahovei. Aceste
hotărâri au cauzat dificultăți de circulație în localitățile traversate de dr umul
național. Lipsa a două benzi pe sens provoacă probele la ieșirea locuitorilor din
orașul Boldești -Scăieni, dar și din celelalte localități traversate, înregistrându -se
mers în coloană și ambuteiaje; pe lângă aceste probleme, locuitorii acestor așezări
se confruntă cu poluare fonică și a aerului. Un alt minus al acestei rute de acces
este nodul de circulație de la intersecția DN1A cu DN1 (Bd. Calea București și
Centura Ocolitoare a Municipiului Brașov)191, care nu este finalizat astfel încât să
preia traf icul eficient.

7.1 Relația în teritoriu dintre Axa Ploiești -Comarnic -Brașov și Axa
Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov

România secolului al XXI -lea
impune o dezvoltare echilibrată pe toate
planurile. Sistemul național de transport
asigură creșterea economică și socială
(calitatea vieții). Printr -o infrastructură
modernă, sigură și eficientă, obiective
specifice Strategiei pentru transport
durabil pe perioada 2007 -2013 și 2020192,
2030, se ajunge la o dezvoltare sustenabilă
generală.
Ambele axe de circulație lea gă
Muntenia de Transilvania, pornesc din
capitala țării, se unesc oarecum la Ploiești,
tranzitează județul Prahova și ajung în
județul Brașov, unde se unesc la intrare în
Municipiul Brașov. Din punct de vedere al
distanței rutiere acestea nu au aceeași
kilometrii (Axa Ploiești – Comarnic –
Brașov are 109km, iar Axa Ploiești –
Vălenii de Munte – Brașov are 115km193) –
Fig. . De asemnea, prima axă este mult mai
ușor de străbătut (aproximativ 2 ore)
datorită reliefului și a infrastructurii

190 ***2010, Strategia de Dezvoltare durabilă a Municipiului Săcele în perioada 2014 -2020 ,
Primăria Municipiului Săcele, p. 38
191 IDEM P.43
192 ***2008, Strategiei pentru transport durabil pe perioada 2007 -2013 și 2020, 2030 ,
Ministerul Transporturilor, Guvernul României, p.13 -14
193 *** http://distanta.ro/ploiesti/brasov, 27.10.2016
Fig. Harta DN1A și DN1

128
adecvate (2 benzi pe s ens cu excepția stațiunilor turistice), dar cu blocaje în week –
end din cauza numărului mare de autovehicule. Pe când axa analizată în cuprinsul
acestei teze este slab promovată și dificil de circulat (aproximativ 2 ore 30
minute) din cauza serpentinelor nu meroase și din lipsa unei a doua benzi pe
fiecare sens de mers. Majoritatea stațiunilor turistice de pe Valea Prahovei au
reușit să valorifice potențialul existent asfel atrag numeroși turiști în ficare an pe
când Valea Teleajenului a rămas o simplă zonă d e tranzit, o alternativă rutieră la
sfârșit de săptămână, când se blocează DN1, puțini români și străini se bucură de
natură, recreere și drumeții pe aceste meleaguri.
În teritoriu legăturile rutiere dintre cele două axe sunt:
 DN1A – DN1B – DN1: Ploiești – Urziceni – ocolește Ploieștiului prin
comuna Blejoi – Fig. ;

Fig. Legături rutiere între DN1A și DN1 – DN1B
Sursa: capturi după*** https://www.google.ro/maps, 27.10.2016

 DN1A – DC10A – DJ 102 -DJ155 – DN1: Blejoi – Păulești;
 DN1A – DJ217 – DJ102 – DJ100F – DN1: Lipănești (sat Zamfira) – Plopeni
– Băicoi;
 DN1A – DJ100G – DJ102 – DJ100F – DN1: Gura Vitioarei – Coțofenești –
Dumbrăvești – Plopeni – Băicoi;
 DN1A – DJ100G – DJ102 – DJ218 – DJ100D – DN1: Gura Vitioarei –
Coțofenești – Dumbrăvești – Țipăre ști – Goruna – Sârca – Mislea – Urleta
– Bănești;
N

129

Fig. Legături rutiere între DN1A și DN1
Sursa: capturi după*** https://www.google.ro/maps, 27.10.2016

 DN1A – DJ100N/DJ219 – DJ 102 – DJ216A – DJ214 – DJ100E: Teișani
/Vălenii de Munte – Slănic – Ostrovu – Aluniș – Brebu – Câmpina – Fig. ;
Aceste șase legături rutiere dintre cele două văi sunt practicabile dar nu sunt
convenabile din punct de vedere al timpului și al consumului de carburant
(covorul astfaltic este pe anumite porțiuni satisfăcător).

7.1.1 Axa -linie de accesibilizare și dezenclavizare
Drumul Național 1A reprezintă o cale de acces foarte veche, un fost drum
de transhumanță, fiind amenajat și astfaltat adecvat din a doua jumătate a
secolului al XX -lea. Astăzi această rută crează condiții adecvate din punct de
vedere al accesibilității, sprijinind dezvoltarea locală. Prezența activităților
agricole, creșterea animalelor, dar și celelalte activități socio -economice sunt
facilitate de DN 1A. De exemplu, Platforma Industrială Electoprecizia d in Săcele,
nou înființată, datorită acestui drum național a dezvoltat alte noi mici zone
industriale “la intersecția DN1A cu DJ 103B, la ieșirea din localitate în direcția
Tărlungeni, respectiv în zona delimitată de cursul Timișului și centura ocolitoare
a municipiului, cu acces principal prin Str. Avram Iancu”194. Stațiunea Cheia a

194 ***2010, Strategia de Dezvoltare durabilă a Municipiului Săcele în perioada 2014 -2020 , p.
93
N

130
prins contur pe locul unei vechi stâne, într -un peisaj montan excepțional, în
apropierea celor două lăcașuri ortodoxe Mânăstirea Cheia respectiv Mânăstirea
Suzana. Construirea bar ajelor (Acumularea Săcele și Acumularea Măneciu), care
servesc brașovenilor respectiv prahovenilor apă potabilă și energie electrică, s -a
efectuat datorită potențialului hidrotehnic dar și al infrastructurii rutiere.
Ambele județe, Brașov respectiv Prahov a, sunt intens urbanizate. Astfel
prin utilizarea și promovarea axei descrise în capitolele anterioare,
dezenclavizarea serviciilor și nu numai sprijină spațiul rural (deservirea acestuia
din toate punctele de vedere). Centre urbane mici (de exemplu Văleni i de Munte
și Boldești -Scăieni) au de câștigat în demersul lor privind dezvoltarea locală și
îndeplinirea sarcinilor comunelor de care sunt înconjurate.
Oportunitatea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov este valorificarea
potențialului turistic, con tribuind astfel, la o dezvotare viabilă a întregului județ.
Inițiativele locale prin absorția de fonduri europene, extinderea DN1A la două
benzi pe sensul de mers constituie bazele în transformarea axei dintr -una de
tranzit într -una de petrecere a timpului liber (o alternativă la Valea Prahovei,
foarte aglomerată în prezent).

7.2 Investiții majore în zona de polarizare a Axei Ploiști -Vălenii de Munte –
Brasov

Programul Operațonal Regional 2014 -2020 are doisprezece axe prioritare,
conform Ghidului Solicitantulu i din Martie 2016, care continuă ideile promovate
în programul anterior (POR 2007 -2013). Imbunătățirea competitivității
întreprinderilor mici și mijlocii (Axa 2), îmbunătățirea mediului urban (Axa 5),
diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea dura bilă a turismului (Axa 7)
sunt doar câteva din principalele axe pe care localitățile din cuprinsul Axei
Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov pot aplica proiecte în demersul lor privind
dezvoltarea durabilă locală.
Programul Național pentru Dezvoltare Rural ă 2014 -2020 prezintă două
studii de referință privind potențialul socio -economic de dezvoltare și
redesemnarea zonelor afectate de constrângeri195.
Proiectele majore ale județului Prahova sunt axate pe Implementarea si
extinderea rețelelor de apă potabilă la nivelul tuturor localităților și a stațiilor de
Epurare a apelor uzate și pe managementul deșeurilor ( „Sistem de Management
Integrat al Deșeurilor în Judeșul Prahova”196). Printre proiectele finalizate se
numără:
 legătura rutieră dintre DN1 și DN1B (progra m finanțat în perioada 2007 –
2013 – POR Axa 1, ce a avut ca scop creșterea capacității de trafic),
 pasajul rutier peste DN1B (facilitându -se accesibilitatea către partea de
nord a Polului de Creștere Ploiești),

195 *** http://www.pndr.ro/programare -pndr -2014 -2020/studii -de-referinta -pentru -elaborarea –
pndr -2014 -2020.html, 28.10.2016
196 ***http://www.managementdeseuriprahova.ro/web/index.php, 2.11.2016

131
 reabilitarea traseelor tramvaielor 101 și 102 din Ploiești,
 realizare Parcul Municipiului Ploiești Vest -Centru de Excelență în
Afaceri pentru Tinerii intrepinzători (prelungit până în iunie 2016),
 modernizarea și extinderea Hipodromului din Ploiești (prelungit până în
iunie 2016)197 ș.a.
De asemena, Administrația Fondului de Mediu a finanțat proiectele: utilizarea
energiei solare pentru producerea de apă caldă pentru Spitalul Boldescu
(finalizat în decembrie 2011), Sistemul de spații verzi din orașul Vălenii de Munte
(noiembrie 2010), Unilizarea ener giei solare în vederea producției de apă caldă
la Unitatea de Asistență Medico -Socială Boldești Scăieni (ianuarie 2012),
Reconstrucția ecologică forestieră pe terenurile degradate constituite în
perimetrul de ameliorare Măgurele (contract suspendat până în decembrie
2016)198.
În cadrul Județului Brașov au fost duse la bun sfârșit proiecte ca: t ratarea
apei potabile și a apei uzate din municipiul Brașov și localitățile învecinate,
proiect ISPA, proiect implementat de Compania Apa Brașov (2004 -2009),
“Modernizarea activității serviciilor de evidență a persoanelor la nivelul
județului Brașov” , înființarea Incubatorului de Afaceri (2005 -2010), Model for
Planning of Industrial Estates (Planificarea urbanistică a zonei industriale aflată
între cele două drumuri naționale), Rest aurarea sistemului de fortificații al vechii
Cetăți a Brașovului și introducerea acestuia în circuitul turistic al
orașului . (2006 -2007), dezvoltarea sistemului de asistență socială din municipiul
Săcele ( Înființarea Centrului de Asistență Socială Baciu – Săcele – 2003 -2005)199
ș.a. Printre propunerile stipulate în portofoliul de proiecte pentru perioada 2014
– 2020 se numără:
 fluidizarea circulației rutiere (finalizarea centurii ocolitoare
Brașo vului pe ruta Săcele – Hărman – Bod – Hălchiu – Dumbrăvița –
Vlădeni,
 reabilitarea drumului de legătură Săcele – Valea Doftanei ,
construirea drumului turistic nou inter -județean Săcele -Valea
Doftanei ,
 implementarea proiectului „ Sistem de management integ rat al
deșeurilor în județul Brașov” ,
 Dezvoltarea infrastructurii de apă – canal în vestul și nordul
judetului Brașov,
 Parc tehnologic în proximitatea aeroportului international200 etc.
O altă prioritate o reprezintă renovarea sau construirea grădinițelor, școlilor și
anexelor acestora (exemplu Școala 5 din Săcele –cartier Gârcini). De asemenea,
crearea unei baze de date care să poată oferta diverse locații din județ pentru
investiții tip “green -field” sau “brown -field” (Prejmer, Feldioara, Hălchiu,

197 ***http://www.cjph.ro/proiecte%20din%20fonduri%20post%20aderare.pdf, 2.11.2016
198 ***http://www.cjph.ro/doc/progr_transport/695.pdf, 2.11.2016
199 ***http://site.judb rasov.ro/projects.page.php?proj=1, 2.11.2016
200 ***http://site.judbrasov.ro/page_Propunere -portofoliu -de-proiecte -la-nivelul -jude -ului –
Bra-ov-perioada -2014 -2020_171.html, 2.11.2016

132
Săcele, Râșnov, Zărnești, Codlea, Ghimbav. Cristian, Sânpetru, Bod, Hărman,
Rupea, Făgăraș, Victoria) este un alt obiectiv201.
În Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele sunt stipulate numeroase
obiective specifice printre care: „Modernizarea și extinderea inf rastructurii
rutiere” ( Amenajarea și sistematizarea intersecțiilor între DN1A (ocolitoarea
municipiului Săcele) ș i rețeaua de drumuri secundare, Reabilitarea și
modernizarea străzilor, în principal a celor secundar e din zona veche a localității
ș.a202.), „St imularea antreprenoriatului și a inițiativelor de economie socială” etc.
Iar printre cele 49 de proiecte prioritare se numără:
 Amenajare nod rutier Pasaj Dârste (2015 -2017),
 Dezvoltarea infrastructurii pentru ciclism (2017 -2020),
 Reabilitarea și extinde rea rețelelor de utilități publice (2015 -2020),
 Înființare trasee de mountainbike,
 Înființare pârtie de schi fond,
 Înființare trasee turistice montane,
 Reabilitare estetică și structurală clădiri de patrimoniu în municipiul
Săcele (2016 -2018),
 Centrul de colectare și procesare deșeuri din material lemnos în
cartierul Gărcini (2017 -2019)203 etc.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri București administrează DN1A de
la km 12+000 până la km 160+600 după care intră în administrația D.R.D.P.
Brașov. Confor m Directorului General al DRPD București în anul 2014 s -au
finalizat lucrări de consolidare și ranforsare al sistemului rutier între km 50+000 –
km64+400, s -au realizat reparații ale îmbrăcămintei astfaltice (covoare) pe
sectoarele cu degradări accentuate. D e asemenea, proiectele și lucrările
desfășurate în 2016 au fost punctuale, și anume :
 „Consolidare versant și refacere podețe pe DN 1A km133+108 –
133+450;
 Reparații și lucrări de întreținere periodică la podurile existente;
 Reparații și lucrări de întrețin ere curentă pe diferite sectoare ale
drumului, care constau în reparații prin plombări, colmatări fisuri,
lucrări de întreținere platformă drum, asigurarea scurgerii apelor,
întreținere și înlocuire parapetelor direcționale” , conform DRDP
București.
Invest ițiile majore din cursul anului 2015, realizate pe DN1A – Ocolitoarea
Mică a Municipiului Săcele – Platforma Electroprecizia din administrarea
D.R.D.P. Brașov sunt:
 finalizarea legăturii DN1A cu Platforma Electoprecizia (antreprenori:
S.C. Vectra Service S.R.L. – S.C.Multimal Serv S.R.L.Brașov; valoare
totală de 2963624,42 lei);

201 *** 2010, Strategia de dezvoltare a Județului Brașov 2013 -2020 -2030 – Part ea III –
Perspective de Dezvoltare, p.215 -233
202 ***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020, p.139
203 ***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020 , p.145 -147

133
 Șanțuri betonate (S.C.Lg Design S.R.L; în valoare de 115794,67 lei);
 consolidare terasamente DN1A km 161+900 -162+000 (constând în
refacerea zidului de sprijin și protecție taluz d ebleu de S.C. Consal
S.R.L.; în valoare de 952062,30 lei).
Iar pe viitor se urmărește întreținerea curentă constând în montarea de parapeți
de siguranță, conform Compartimentului Comunicare și Relații Publice al
Direcției Regionale de Drumuri și Poduri B rașov.
La nivel de localitate situația proiectelor derulate, în curs de derulare sau
viitoare (propuneri) am prezentat -o sub forma unui tabel (Tabelul). Majoritatea
proiectelor consemnate au fost obținute din chestionarul adresat autorităților în
cele trei zile de teren (și anume: Inspectorului Investiții și Achiziții Măneciu,
Primarului Comunei Izvoarele, Viceprimarului Comunei Teișani, Urbanistului din
cadrul Biroului de Urbanism al Orașului Vălenii de Munte, Primarul Comunei
Gura Vitioarei, Administrator ului public al comunei Măgurele, Inspectorului
urbanist al Comunei Lipănești, Șefului Biroului de Urbanism al Orașului Boldești –
Scăieni, Secretar al Primăriei Comueni Blejoi). Din capitolele anterioare se
cunoaște rangul și numărul satelor aferente fiecă rei așezări rurale, dar amintesc
numele satelor componente din: Comuna Blejoi (satele: Blejoi, Ploieștiori și
Țâțăreni), Comuna Lipănești (Sat Lipănești, Sat Șipotu, Sat Zamfira și Sat Satu
Nou), Comuna Măgurele (cu satele: Măgurele, Coada Malului și Iazu) , Comuna
Gura Vitioarei (având 5 sate componente: Gura Vitioarei, Bughea de Jos, Făgetu,
Fundeni și Poiana Copăceni), Comuna Teișani (satele: Teișani, Olteni, Ștubeiu,
Valea Stâlpului, Bughea de Sus), Comuna Izvoarele (cu 6 sate: Izvoarele,
Homorâciu, Malu Vânăt, Schiulești, Cernești, Chirițești) și Comuna Măneciu (cu
următoarele sate: Măneciu -Pământeni, Măneciu -Ungureni – reședința, Mânăstirea
Suzana, Cheia, Gheaba, Făcăieni, Chiciureni, Costeni).

Tabelul Investițiile importante din localitățile component e Axei Ploiești –
Vălenii de Munte – Brașov
Localitatea Proiectele desfășurate Proiectele prezente și viitoare
Com.
Beljoi  Grădinița cu program
prelungit
 Modernizarea drumuri
locale
 Modernizarea rețelei de
apă potabilă
 Sens giratoriu suspendat
intersecți a Ploiești –
Păulești -Blejoi;
 Sens giratoriu DN1A –
DN1B
 Sală de sport
 Sală polivalentă  Canalizare (în etapa a II -a –
Apă menajeră și Apă
pluvială)
 Sediul Primăriei și al
Consiliului Local – extindere
și modernizare;

134
Orașul
Boldești –
Scăieni  Școala generală nr . 1
„Mihai Viteazul” (1996 –
2011) – 12 săli de clasă,
laboratoare și sală
gimnastcă)
 Școala Nr. 2 din Scăieni
 Extinderea și reabilitarea
rețelei de alimentare cu
apă
 Extinderea și reabilitarea
rețelei de canalizare
 Modernizarea prin
astfaltare a aproximativ
95% din trama stradală
 Realizarea unei rampe
ecologice a deșeurilor
menajare (prin capital
privat)
 Locuri de parcare (asigură
necesarul întregului oraș).  Modernizarea și extinderea
Stației de epurare;
 Achiziționare Studiu de
fezabilitate – Proiect
extinde re și modernizare
canalizare în Boldești –
Scăieni și Balaca;
 Acoperirea șanțurilor de
scurgere a apelor pluviale;
Comuna
Lipănești  Reabilitare rețea de apă;
 Amenajare trotuare în
Satul Zamfira;
 Modernizarea prin
astfaltare a drumurilor
locale;
 Extinderea G rădiniței
Zamfira;
 Crearea bazei sportive;  Înființarea grădiniței cu
program prelungit;
 Extinderea rețelei de
alimentare cu apă;
 Introducerea rețelei de
canalizare;
 Amenajarea trotuarului
stânga DN1A (Ploiești –
Vălenii de Munte).
Comuna
Măgurele  Sistem a limentare cu apă
potabilă;
 Sistem de alimentre cu
gaze;
 Astfaltarea drumurilor
locale;
 Construire grădiniță;
 Construire dispensar;
 Modernizarea Școlii
Gimnaziale;
 Amenajarea centrului
localității;
 Modernizarea Sdiului
Primăriei Măgurele  Realizare sistem de
canalizare șistație de
epurare;
 Amenajare parc de agrement.
Localitatea Proiectele desfășurate Proiectele prezente și viitoare

135
Localitatea Proiectele desfășurate Proiectele prezente și viitoare
Gura
Vitioarei  Alimentare cu apă
 Modernizare drumuri
local e
 Reabilitare școală și
gradiniță
 Amenajare parcuri
 Amenajare locuri de joacă  Modernizarea drumurilor
locale
 Extinderea rețelei de
alimentare cu apă
 Realizare sistem de
canalizare
Orașul
Vălenii de
Munte  „Inlocuire retea apa
cartier Tabaci.
 Executie rigol e betonate
str. Nicolae Balcescu.
 Modernizare iluminat
public piata oras.
 Constructie peste WC
public Parc Central.
 Regularizare parau
Tarsica.
 Regularizare parau Valea
Stilpului.
 Executie iluminat public
zona Rizanesti.
 Reabilitare si modernizare
cladire maternitate si nou
nascuti
 Construire cladire cresa.
 Extindere cladire
Fiozioterapie Spital.
 Modernizare iluminat
public.
 Extindere retea canalizare
Valenii de Munte.
 Amenajarea intrarii in
partea de sud a orasului.
 Amenajare rigole betonate
strada Soarelu i.
 Reparatii capitale strazi.
 Asfaltare drum judetean
DJ 219.  Reabilitare imobil Colegiul
Național Nicolae Iorga (în
2016);
 Creșă pentru 40 copii (în
2016);
 Înlocuire rețea de apă
potabilă pen tru anumite
străzi (în 2016);
 Extindere rețea de canalizare
apă de menaj pe anumite
străzi (în 2016);
 Reparații astfaltice pe
anumite străzi (în 2016);
 Amenajare teren de sport
multifuncțional Vălenii de
Munte (din 2016).
 “anveloparea clădirilor
publice și private (zona
blocurilor, prin asociațiile
proprietari);
 utilizarea energiei solare
pentru producerea de apa
caldă;
 Exploatarea eficientă a
Rampei Ecologice Vălenii de
Munte inclusiv prin
selectarea deșeurilor
refolosibile;
 Dezvoltarea și extinderea
Parcu lui Industrial, în
colaborare cu Consiliul
Județean Prahova și Camera
de Comerț și Industrie
Prahova;
 construirea unor chioșcuri
speciale, din lemn, pentru

136
 Reabilitare termoizolatie
cladire Liceu Tehnologic
Agromontan”204 comercializarea produselor
meșteșugărești, artizanale și
a celor agricole, cu ocazia
sărbătorii oraș ului și nu
numai etc”205
Teișani  astfaltare drumuri
comunale;
 rețea de aducțiune și
distribuire a apei potabile;
 reabilitarea unităților de
învățământ;
 reabilitarea unităților
sanitare;
 reabilitarea căminului
cultural;
 amenajarea parcurilor
pentru copii.  Înființare rețea canalizare
(prin PNDR);
 Înființare Grădiniță cu
program normal în Teișani
(cu ajutorul Băncii
Mondiale);
 Apărări de mal pentru
siguranța drumurilor
adiacente.
Izvoarele
 Rețea de alimentare cu apă
a localității  Reabilitarea sistemului de
alimentare cu apă (satele
Izvoarele și Schiulești);
 Modernizare prin astfaltare a
drumurilor locale;
Măneciu  Reabilitarea școală;
 Reabilitare liceu
tehnologic;
 Modernizarea prin
astfaltare a dumurilor
locale;
 Reabilitare rețea de apă;
 Extindere canalizare.  Realizarea unei pârtii de
schi;
 Reabilitarea Căminului
Cultural;
 Aducțiune apă în sistem
gravitațional;
Localitatea Proiectele desfășurate Proiectele prezente și viitoare

Toate localitățile din cuprinsul axei, au pus în aplicare măsuri astfel încât
să se alinieze treptat la standardele impuse de Uniunea Europeană, implementează
măsuri privind creșterea calității vieții locuitorilor, dar și a vizitatorilor.
Investițiile sunt cele care conduc treptat la dezvoltare și promovarea acestei rute,
atât cele loca le publice dar mai ales private, prin Fonduri Europene, Fonduri
PHARE etc.

204***http://www.valeniidemunte.co m.ro/continut/Rapoarte/RAP ORT%20privind%20activitate
a%20desfasurata%20de%20primaria%20Valenii%20de%20Munte%202015.pdf, 15.11.2016
205 ***2016, Strategia de dezvoltare locală a Orașului Vălenii de Munte 2016 -2020 , Primăria
Orașului Vălenii de Munte, Prahova
(http://valeniidemunte.com. ro/continut/Rapoarte/STRATEGIA%20DE%20DEZVOLTARE%20
%20A%20ORASULUI%20VALENII%20DE%20MUNTE.pdf)

137
7.3 Axa Ploiești -Vălenii de Munte -Brașov – linie de relaționare în
valorificarea patrimoniului natural, cultural și imaterial

În documentele europene patromoniul natural este definit ca sumă de
„amenajări istorice de grădini, parcuri, zone verzi, clasate, ce sunt înscrise la
momentul depunerii proiectului cu cod distinct în Lista Monumentelor Istorice
2010, actualizată, iar la finalizare întregul bun trebuie să fie integral refăcut”206.
Iar prin patrimoniu cultural imaterial se înțelege totalitatea „ practicilor,
reprezentărilor, expresiilor, cunoștințelor, abilităților, împreună cu
instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora pe
care comunitățile, grupuril e sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte
integrantă a patrimoniului lor cultural”207. De asemnea, patrimonial cultural
mobil „este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară,
etnografică, artistică, științifică și tehnică, liter ară, cinematografică,
numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică,
reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor
omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției româneșt i,
precum și a minorităților naționale la civilizația universală, clasate prin Ordin
al Ministrului Culturii”208.
Spațiul analizat conturează un peisaj complet și este din punctul meu de
vedere și nu numai, „ patrimoniu deoarece acesta include valori natural e, valori
istorice și arhitectonice, valori etnografice, practici agricole, deci valoari de
identitate.”209
Potențialul turistic din spațiul traversat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte
– Brașov contribuie, mai mult sau mai puțin, la economia și dezvoltarea
localităților pe care le traversează. Obiectivele turistice nu sunt foarte numeroase
printre cele amintite de cei intervievați (reprezentanți ai autorităților locale),
amintesc: Casa Seciu (fosta Cramă Seciu), Mânăstirea Zamfira (sat Zamfira,
comuna Lipăn ești), Casa memorială „N. Iorga”, Muzeul Etnografic „Valea
Teleajenului”, Muzeul de Științe Naturale „Cultura prunului” și Muzeul de artă
religioasă și Școala de misionare națională și morală „Regina Maria” (din orașul
Vălenii de Munte), Mânăstirea Crasna (comuna Izvoarele), Mânăstirea Cheia,
Mânăstirea Suzana, Lacul de Acumulare Măneciu, Muzeul Florilor de Mină,
Muzeul de Antropologie Francisc Rainer (comuna Măneciu). Dar aceste obiective
nu atrag mulți vizitatori, resimțindu -se în economia și dezvoltarea locală.
Consiliul Județean, GAL Valea Teleajenului, GAL Plaiurile Ramidavei plus
instituții ale statului ca: ANL, CNI și Ministerul Dezvoltării Regionale Și
Administrației Publice, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ș.a., vin în

206 ***2013, Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural – SCHEMA DE
GRANTURI MICI – GHIDUL SOLICITANTULUI , ***http://www.fonduri –
patrimoniu.ro/ Files/granturi -mici/ro/Ghidul%20solicitantului%20SGS.pdf, p.7, 13.12.2016
207 Ibidem
208 Ibidem
209***http://peisaje -arheologice.ro/index.php/concept/concept/legislatia -in-domeniul –
peisajului -si-al-patrimoniului -cultural, 13.12.2016

138
sprijinul celor 12 l ocalități, în drumul lor spre o dezvoltare locală sustenabilă.
Cooperarea cu aceste autorități se realizează în investițiile majore pe teritoriul
localităților, fie din lipsă de fonduri proprii dar mai ales datorită anvergurii și
utilității proiectelor (de exemplu: Construirea Sensului Giratoriu Suspendat de la
intersecția cu Municipiul Ploiești, comuna Blejoi și comuna Păulești – Fig. ;
proiectul tehnic pentru extinderea și introducerea rețelei de canalizare în Boldești
Scăieni inclusiv Balaca; lucrările de apărare de mal pe Pârâul Stâlpii prin sprijinul
Consiliului Județean Prahova ș.a., conform declarațiilor auorităților locale).

Fig. Sensului Giratoriu Suspendat de la intersecția cu Municipiul Ploiești,
comuna Blejoi și comuna Păulești
Sursa: Gheorghe (Toma)Anca – Mihaela, octombrie 2016

Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov străbate forme de relief diferite
cu încărcătură etnografică și istorică renumite; începând cu Municipiul Ploiești
situat în Câmpia Târgoviște -Ploiești, parte din Câmpia Română , continuând cu
Orașul Boldești -Scăieni (primul Falanster din România, la Scăieni – 1835 -1836,
a lui Theodor Diamant (1810 -1841), inspirat după gânditorul francez Charles
Fourier – 1772 -1837210), intrând în zona Subcarpaților Curburii recunoscuți pentru
livezile de pomi fructiferi (Drumul Fructelor), dar și resursele numeroase (sare,
nisipul cuarțos – utilizat în fabricarea sticlei, perol), ajungând în spațiul montan
(Carpații Curburii – peisașe și drumeții spectaculoase în Munții Ciucaș, și
coborând în Depre siunea Brașov (Țara Bârsei – Municipiul Săcele și Brașov).

7.4 Evaluarea percepției autorităților locale în valorificare rolului axei

La întrebarea nr. 12 din chestionarul aplicat autorităților locale211, „Valea
Teleajenului o considerați o alternativă la Vale a Prahovei? De ce?” , am obținut
răspunsuri afirmative cu precizările următoare:
– „nu există potenial până în Comuna Măneciu”( Dl. Șef Urbanist al
Biroului de Urbanism din cadrul Primăriei orașului Boldești -Scăieni),
– „mai greu din cauza lipsei de investiții, un domeniu atractiv ar fi
agroturismul” (Dl. Administrator public din cadrul Primăriri Măgurele),

210 ***http://www.historia.ro/e xclusiv_ web/general/articol/falansterul -sc-ieni -un-experiment –
social -uitat, 20.12.2016
211 ***Chestionarul cuprinde un total de 16 întrebari, inclusiv cele de identificare și a fost
aplicat unui reprezentat local din fiecare comuna sau oraș traversat de axa analizată.

139
– „în mică măsură deoarece nu sunt obiective turistice ca pe Valea
Prahovei” (Dl. Primar al Comunei Gura Vitioarei),
– „prin construirea Pârtiei de schi la Măneci u” (Dna. Viceprimar a
Comunei Teișani).
De asemenea, alte justificări ale răspunsurilor consemnate la întrebarea nr. 12, au
fost: „DN1A este liber” (Dna. Inspector Investiții și Achiziții din cadrul Primăriei
Măneciu), „pentru relaxare, spațiul mult mai a erisit, iar Valea Stânii este o
stațiune” (Dl. Primar al Comunei Izvoarele), „ mult mai puțin aglomerată” (Dl.
urbanist al Biroului de Urbanism din cadrul Primăriei Orașului Vălenii de Munte),
„datorită peisajului” (Dl. Secretar din cadrul Primăriei Blejoi).
Plecând de la afirmația Dl. Nicolae Constantin Marius, director al
Compartimentului Absorbție Fonduri Europene, din cadrul Consiliului Județean
Prahova, „Valea Teleajenului este o oportunitate de dezvoltare viabilă pentru
județul Prahova, dacă turismul es te corect valorificat” , direcțiile de evoluție ale
Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov , în opinia intervievaților sunt:
– utilizarea fondurilor europene în numeroase acțiuni privind dezvoltarea
locală,
– „investiții noi – înființarea centrelor de preluc rare și colectare a
produselor specifice zonei” (de exemplu fructele, idee oferită de dl.
administrator public din cadrul Primăriei Măgurele),
– „creșterea potențialului turistic” (dl. Primar al Comunei Izvoarele)
– lărgirea a două benzi pe sens a DN1A (opini e susținută și de
reprezentanți ai primăriilor: Boldești – Scăieni, Gura Vitioarei, Teișani,
Izvoarele, Măneciu).
Conform Compartimentului Comunicare și Relații Publice al Direcției
Regionale de Drumuri și Poduri Brașov, investițiile necesare pe Valea
Teleajenului ar fi de natură foarte complexă, alternative practică și complexă pe
care o recomandă ar fi Autostrada A3.
Majoritatea reprezentanților din cadrul autorităților locale și județene au
subliniat că Valea Prahovei este foarte aglomerată dar și „boga tă”din punct de
vedere al oportunităților și serviciilor oferite turiștilor, dar prin circulația fluentă
pe DN 1A, prin peisajul liniștit și pitoresc, Valea Teleajenului prezintă din ce în
ce mai mult interes.

7.5 Evaluarea riscurilor supradimensionării rolu lui axei în dezvoltarea
locală și regională

Prin promovarea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, fără a se avea
în vedere îmbunătățirea cării rutiere DN 1A, s -ar ajunge la blocaje în cele 10
localități traversate efectiv de acest coridor. Autorități le locale și nu numai
consideră imperios crearea a două benzi pe sens, penru a fluidiza traficul intens
de la sfârșit de săptămână și nu numai – Fig.

140

Fig. Intensitatea traficului rutier pe Axa Ploiești – Vălenii de Munte –
Brașov (DN1A), autovehicule l a 10 minute, în data de 3.10.2016 și 4.10.2016

Din măsurătorile de trafic realizate pe teren în data de 3 și 4 octombrie
2016, (luni respectiv marți), în intervalel orare 11:56 -14:48 și respectiv 11:10 –
15:40, a reieșit că:
 traficul cel mai intens se înre gistrează până la ora 13:00, 422
autovehicule au tranzitat localitățile Blejoi și Boldești Scăieni în
intervalul 11:56 -13:00;
 au predominat autoturismele dat fiind că este o rută anevoioasă pentru
autotrenuri și restul traficului greu din lipsa unei a doua benzi/sens, din
curbele strânse și panta acentuată pe tronsonul Măneciu -Săcele;
 majoritatea traficului este realizat pe bucata Ploiești -Vălenii de Munte,
numărul mașinilor este din ce în ce mai mic de la Văleniii de Munte la
Săcele, unde se intensifică i ar datorită numărului mai mare de mașini (a
municipiului), apropierii de reședința de județ Brașov, relieful domol,
multitudinea de servicii, platforme industiale etc.
Conform Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Săcele și nu numai,
Autostrada București – Ploiești – Comarnic – Brașov reprezintă salvarea
localităților traversate de DN1A și DN1. Mai mult, valorile excesive de trafic
înregistrate pe DN1A reprezintă amenințări asupra mediului (vehiculele grele sunt
o sursă importantă de NOx, iar autoturismel e de CO, NOx, PM2.5 și compuși
organici volatili ne -metanici212) și a infrastructurii prezente 213. In prezent aceștia
sunt în limite normale dar trebuie atent monitorizați.
Atragerea unui număr mare de turiști în această parte prahoveană estică și
nord -estică impune dotări turistice adecvate (spații de belvedere, parcări
amenajate cu mese și banci (de exemplu la intrare în Com. Măneciu există un
astfel de spațiu – Fig. ), izvoare potabile aranjate corespunzător, spații de campare

212 ***2010, Strategia de Dezvoltare durabilă a Municipiului Săcele în perioada 2014 -2020 , p.
110
213 ***2010, Strategia de Dezvoltare durabilă a Municipiului Săcele în perioada 2014 -2020 , p.
44
220,
26%
202,
23%
170,
20%
130,
15%
135,
16%Autovehicule/10 minute
11:56-12:06
12:50-13:00
13:24-13:34
14:05-14:15
14:38-14:483.10.2016
Tronson
Blejoi -Gura
Vitioarei
215,
54%
64,
16%
50,
12%
72,
18%Autovehicule/10 minute
11:10-11:20
12:20-12:30
13:00-13:10
15:30-15:404.10.2016
Tronson
Vălenii de
Munte –
Măneciu

141
dotate, pensiuni numeroase, re staurante, dar mai ales, puncte de atracție bine
gândite (schi, echitație, drumeții, rafting pe răul Teleajen etc.).

Fig. Spațiu amenajat cu două mese și bănci, plus izvor de apă potabilă, la
intrare în Com. Măneciu

Majoritatea oamenilor când își plan ifică vacanța, fie că este o fugă din oraș,
„o evadare” la sfârșit de săptămână, fie o vacanță mai lungă, se gândesc pe lângă
spațiu de recreere și odihnă (scăparea de stres și de activitățile cotidiene), la
distracție. Din punctul meu de vedere, cu cât ga ma de servicii turistice este mai
diversificată (de la turism cultural, agroturism, la distracție pentru tineri, cu o
gamă variată de sporturi, de muzică) cu atât există câștig de ambele părți. De
aceea, implicarea autorităților locale și județene în imple menatrea unei
infrastructuri rutiere corespunzătoare dificultății și cererii traficului, dar mai ales
prin sprijinul investitorilor locali într -o infrastructură turistică adecvată sunt
primii pași în promovarea și sustenabilitatea Axei Ploiești – Vălenii d e Munte –
Brașov.

142
CONCLUZII

Noțiunile de „axă” și „coridor” sunt utilizate în documentele de planificare
teritorială, chiar dacă difernța dintre ele este greu sesizabilă de specialiști, nefiind
încă, nici la nivel eutopean, nici la nivel național, definit e clar cele două
concepte.
Câmpia Ploieștului, Subcarpații Curburii, Carpații Curburii și o mică parte
din Depresiunea Brașovului sunt formele de relief pe care le traversează axa
analizată, urmând Valea Teleajenului în cea mai mare parte și porțiuni din v ăile
formate de Râ urile Târlung și Timiș . Factorii naturali constituie puncte forte
pentru dezvoltarea echilibrată a Județului Prahova. Liniștea și multi plele atracții
au poziționat această jumătate estică de județ pe locul doi după vestita Valea
Prahovei, unde s -au inverstit atât capital cât și muncă, energie, publicitate.
Informarea, cunoașterea și aplicarea bunelor practici în comunitatea locală
contribuie la evoluția societății. Cu toate acestea ponderea analfabeților în
populația în vârstă de 10 ani și peste depă șește ușor 1% în patru din cele
doisprezece localități cuprinse în arealul analizat, și anume: Săcele, Boldești –
Scăieni, Blejoi și Izvoarele.
Disproporția mare între orașele reședință de județ și celelalte orașe, care
conduce la un dezechilibru al distribuției populației urbane în teritoriu. Cele două
reșed ințe de județ depășesc cu mult 200 000 de locuitori, pe când orașele Boldești –
Scăieni și Vălenii de Munte nu ajung nici la 14 000 locuitori fiecare, doar Săcele
în anul 2014, înregistra 35638 locuitori. Astfel, la nivelul întregului areal
aproximativ 93% r eprezintă populația urbană.
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov reprezintă o legătură între două
regiuni românești care poate fi valorificată , unește doi poli naționali de creștere
(Ploiești respective Brașov), declarați în anul 2008 printr -o hotărâre de govern și
centrul urban Vălenii de Munte . Populația ocupată s -a micșorat cu aproximativ o
mie de locuitori (între cei doi ani de Recensământ 2002 și 2011), din cauza
declinului demografic , deoarece analizând ponderea populației ocupate în totalul
populației active , aceasta a crescut de la 87,44% la 91,51% la nivelul
Recensământului din 2011 comparativ cu cel din 2002. Închiderea unor
între prinderi induatriale, scăderea numărului de muncitori, noile tehnologii care
au luat locul clasei muncitoare, externalizarea serviciilor au contribuit la scăderea
semnificativă a populației ocupate în sectorului secundar în anul 2011 față de
2002 (cu aproxi mativ 10%). Excepțional este faptul că sectorul primar a luat avânt
în anul 2011 în toate localitățile rurale analizate și în cele două orașe: Boldești –
Scăieni și Vălenii de Munte (în care industria a decăzut). Mecanizarea
agriculturii, accesarea fondurilo r europene pentru agricultură, creșterea
lucrătorilor pe cont propriu și a lucrătorilor familiali în gospodăria proprie, din
ultimii ani, au favorizat creșterea populației ocupate în sectorul primar cu cel
puțin opt procente (comunele Teișani, Măneciu, Gur a Vitioarei, Măgurele au
înregistrat cele mai mari salturi, de la 7% la 44,9% în 2011, de la 7,5% la 31% în
2011, de la 5,4% în 2002 la 34,6% în 2011 și respectiv de la 8% la 33%).

143
Promovarea și utilizarea rațională a terenurilor agricole și a celorlalte r esurse
naturale asigură sustenabilitate arealului studiat.
Oportunitatea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov este valorificarea
potențialului turistic, contribuind as tfel, la o dezvotare viabilă a întregului județ.
Inițiativele locale prin absorția de fonduri europene, extinderea DN1A la două
benzi pe sensul de mers constituie bazele în transformarea axei dintr -una de
tranzit într -una de petrecere a timpului liber (o a lternativă la Valea Prahovei,
foarte aglomerată în prezent). Drumul Național 1A este o rută de acces prin
Carpații de Curbură viabilă (alternativă la DN1 mereu agl omerată pe tronsonum
Comarnic -Brașov), dar cu numeroase dificultăți din cauza lățimii și numărului de
benzi pe sens (insuficient și neadecvat pentru toate categoriile de autovehicule).
De asemenea, traversând o zonă montană este necesară o supervizare aten tă a
carosabilului (atât pe timp de ceață cât mai ales în anotimpul friguros și ploios).

144
BIBLIOGRAFIE

Armaș I., 2006, Risc și vulnerabilitate. Metode de evaluare în
geomorfologie, Editura Universității din București, București.
Bocioacă I. 2004, Vălenii de Munte , Editura ASA, Buc urești.
Cândea Melinda, Simon Tamara, Bogan Elena, 2012, Patrimoniul turistic
al României -note de curs, Editura Universitară, București.
Cândea M elinda, Bogan Elena, Simion Tamara, 2011, Așezările umane și
organizarea spațiului geografic -Note de curs, Editura Universitară, București.
Chapman D., Dickins I., Dixon A., Larkham P., Pratt R., 2003, Movement
Corridors, Urban Form and Urban Design, Urban Design Quarterly issue 86, p.
36-37.
Chapman D., Pratt D., Larkham P., Dickins I., 2003, Concepts and
defini tions of corridors: evidence from England’s Midland, School of Planning
and Housing, University of Central England, Journal of Transport Geography 11,
p. 179 -191
Ciulache S., Ionac N., 1995, Fenomene atmosferice de risc, Editura
Științifică, București.
Cruceru A.I., Buterez C.I., 2012, Drumul Teleajenului și Drumul Buzăului .
Noi repere geografice și istorice, Mousaios XVII, Buzău .
Cruceru A.I., 2011, Valea Teleajenului în materile cartogrfice vechi.
Introducere în studiul așezărilor, Milcovia – revistă reși onală de studii, Seria a
III-a, An VII, nr. 12, iunie 2011, Focșani.
Cucu V., Lazăr I., Vlad L.B., 2012, Geografia și Dezvoltarea regională,
Editura PRO Universitaria, București .
Cucu V., 2000, Geografia așezărilor rurale, Editura Domino, Târgoviște
Dima C ., Dima Eugenia, Faifer F. ș.a., 2005, Dicționarul Enciclopedic
Junior , Editura Cartier, Chișinău .
Erdeli G., Dumitrache L., 2001, Geografia populatiei, Editura Corint,
Bucuresti.
Ianoș I., 2004, Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban
român esc, Editura Tehnică, București.
Ianoș I., Heller W., 2006, Spațiu, economie și sisteme de așezări , Editura
Tehnică, București.
Ielenicz, M., 2007, Geografia fizică a României,Vol II, Editura
Universitară, București
Ielenicz, M., Oprea, R., 2011, România. Carpații -Caracteristici generale
(Partea I). Vol. V, Editura Universitară, Bucuresti
Ielenicz, M., Pătru, Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura
Universitară, București
Iorga, N., 1925, Istoria comerțului românesc. Epoca veche , Tipografia
“Tipa rul Românesc”, București.
Iurea Daniela, 2010, Coridoarele și axele de dezvoltare:definiții, istoric,
tipuri și interpretări , Universitatea Geographica, An I, nr. 1, p. 26 -39

145
Iurea Daniela, 2011, Teza de doctorat: Axe de dezvoltare în județul Iași.
Analiză geografică, Facultatea de Geografie, Universitatea din București,
București .
Jordaan, G.J., 2003, Urban design and environmental management
implications of corridors, UPS Space Home, Southern Afri can Transport
Conferences 22nd Annual Southern African Transport Conference 2003 "National
issues affecting the movement of people and goods – strategic approaches", CSIR
International Convention Centre, Pretoria.
Laketa, M., Anicic, J., Zaric, M., Vukotic, S., 2011, Corridors:
development opportunityof Serbia, UTMS Journal of Economics, volume 2, issue
2, Univerity of Tourism and Management, Skopje, p. 125 -138.
Miltiadout M., Taxiltaris G., Mintsi s G., Basbas S., 2012 , Pan -European
Corridor X Development: Case of Litoral Implementation of the European
Transport Strategy Itself or of Change of the General Environment in the Region?,
Procedia -Social and Behavioral Sciences 48, 2361 -2373.
Nae M., 20 06, Geografia calității vieții urbane – Metode de analiză,
Editura Universitară, București.
Otiman P.I., 2000, Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a
României în vederea aderării la Uniunea Europeană , Editura Agroprint,
Timișoara
Papadaskalopo ulos A., Karaganis A., Christofakis M., 2005, The spatial
impact of EU Pan -European transport axes: City clusters formation in the Balkan
area and developmental perspectives , Transport Policy, 12, p.488 -499.
Peptenatu D., Pintilii R., Cepoiu Loredana, Drăg hici C., 2009, Strategia de
dezvoltare policentrică -un instrument eficient în descentralizarea administrativă,
Revista Română de Geografie Politică, An XI, nr. 2, p.99 -111
Pintilii R. D., 2009 , Structural Axes and Poles within the Bucharest
Influence Area, Human Geographies, volume 2, issue 1, june 2008, Edit.
Universității din București, p. 69 -82
Pop C.C., 2003, Dimenisunea geografică a axei Jimbou -Zalău -Șimleu –
Silvaniei -Marghita , Editura Silvania, Zalău.
Priemus H., 2001, Axes de communication et dévelop pement économique,
Revue économique, Vol. 14, 1,p.58 -132.
Priemus H., Zonneveld W., 2003, What are corridors and what are the
issues? Introduction to special issue: the governance of corridors, Journal of
Transport Geography 11, p. 167 -177.
Simion M., 1931 , Terra: introducere în geografia ca știință. Vol. II , Editura
Națională S. Ciornei, București.
Tălângă Cristian, 2010, Geografie urbană – Note de curs, Facultatea de
Geografie, universitatea din București, Editura Credis, București
Vries de J., Priemus H. , 2003, Megacorridors in north -west Europe: issues
for trasnational spatial governance, Journal of Transport Geography 11, p. 225 –
233.
Whebell C. F. J., 1968 , Corridors :a theory of urban systems, Annals of the
Association of American Geographers, vol.59, 1.

146
Zonneveld A., Trip J.J., 2003, Megacorridors in North West Europe:
investigating a new transnational planning concept, Housing and Urban Policz
Studies 27, Delft University Press, Delft.
Zoomers, A., van Westen, G., 2011, Introduction: translocal develo pment,
development corridors and development chains , International Development
Planning Review, volume 33, issue 4, Liverpool University Press, Liverpool, p.
377-388.

***1983 , Carta Europeană a Amenajării Teritoriului, Carta de la
Torremolinos , Spania, a probată de Consiliul Europei, 20 mai 1983.
***1986, Geanana M., Florea N., Popescu Ș., Republica Socialistă România
– Harta solurilor , Editura Didactică și Pedagogică, București
***1987, Geografia României, Volumul III , Editura Academiei Române
***1995, Planul Urbanistic General al orașului Vălenii de Munte ,
Consproiect S.A
***1999 , Schema de dezvoltare a spațiului comunitat.Spre o dezvoltare
spațială echilibrată și durabilă a teritoriului Uniunii Europene , aprobată de
Consiliul Informal al Miniștrilor Respo nsabili de Amenajarea Teritoriului la
Postdam, mai 1999.
***2001, LEGE Nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Plan ului de
amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV -a – Reteaua de localitati
***2002, Studiu pilot privind actualizarea planului de amenajare a
teritoriului județean – P.A.T.J. – pentru județele traversate de culoarele de
transport europeane și pan europeane – P.A.T.J. Prahova. Ghid privind
actualizarea planului de amenajare a teritoriului județean pentru județele
traversate de culoarele de transport europene și paneuropene, VOLUMUL I:
SITUAȚIA EXISTENTĂ, PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI, URBANPROIECT
Bucureșt i
***2002, Studiu pilot privind actualizarea planului de amenajare a
teritoriului județean – P.A.T.J. – pentru județele traversate de culoarele de
transport europeane și paneuropeane – P.A.T.J. Prahova. Ghid privind
actualizarea planului de amenajare a ter itoriului județean pentru județele
traversate de culoarele de transport europene și paneuropene, VOLUMUL II:
PROPUNERI, PROGRAM DE MĂSURI, URBANPROIECT București
***2002, Agenda Locală 21 – Plan Local de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Ploiești , Primări a Municipiului Ploiești.
***2004, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Prahova -Volumul II, Consiliul
Județean Prahova.
***2005, Agenda Locală 21 – Plan Local de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Brașov, Primăria Municipiului Brașov.
***2005, Mic D icționar Enciclopedic , Editura Enciclopedică și Editura
Univers Enciclopedic, București
***2006 , Conferința Europeană a Miniștrilor însărcinați cu Planificarea
Spațială/Regională CEMAT a 84 -a întrunire a Comitetului Funcționarilor
Superiori (CSO), Bratisla va, 24 mai 2006 .

147
***2007, LEGE Nr. 100 din 19 aprilie 2007 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 351/2001 privin d aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national – Sectiunea a IV -a – Reteaua de localitati
***2007, Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007 -2025 , IHS
România SRL.
***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești –
Prahova , Ploiești
***2008, Actualizarea strategiei de dezvoltare Locală pentru orașul
Boldești -Scăieni pentru perioada 2008 -2028 în vederea atragerii fondurilor
structural , Primăria Boldești Scăieni.
***2008 , Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030. O
Românie competitivă, armonioasă și prosperă , Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
publice și Locuințelor, octombrie 2008.
***2008, Hotarare nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor nationali de
crestere in care se realizeaza cu prioritate inve stitii din programele cu finantare
comunitara si nationala , Art. 1 (1 -2).
***2008, Memoriu General. Reactualizarea Planului Urbanistic General
Comuna Lipănești, județul Prahova
***2008 , Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României
Orizonturi 2 013-2020 -2030, Guvernul României, Ministerul Mediului și
Dezvoltării Durabile, 2008.
***2008, Strategiei pentru transport durabil pe perioada 2007 -2013 și
2020, 2030 , Ministerul Transporturilor, Guvernul României.
***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urb ană al polului de Creștere
Ploiești -Prahova . Partea 1: Caracteristici generale.
***2009, UNISDR Terminology on Disaster Risk Reduction , United
Nations, Geneva, Switzerland.
***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – polul de Creștere Brașov
***2010 , Strategia de dezvoltare a județului Brașov. Orizonturile 2013 –
2020 -2030 , Consiliul Județean Brașov
***2010, Strategia de dezvoltare a Județului Brașov 2013 -2020 -2030 –
Partea III – Perspective de Dezvoltare , Consiliul Județean Brașov.
***2010, Strategia de Dezvoltare durabilă a Municipiului Săcele în
perioada 2014 -2020, Primăria Municipiului Săcele, Brașov.
***2010, prof. Dr. Liliana Dumitrache, Notițe de curs Geografia
populației .
***2010, PROGRAM INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITĂȚII AERULUI
PENTRU INDICATORI I PM10, NO2, SO2, SI O3, IN AGLOMERAREA PLOIESTI.
PERIOADA 2010 -2015 , Agentia pentru Protectia Mediului Prahova
***2010, Neguț N., Notițe de curs la disciplina Cultură Antreprenorială,
Facultatea de Științe Economice, Universitatea „Ioan Slavici” Timișoar a
***2011, Zamfir D., Notițe de curs Amenajarea regională și dezvoltarea
locală, Facultatea de Geografie, Universitatea din București

148
***2012, Șandor C.G., Teză de doctorat – Resursele de apă din depresiunea
Bârsei, valorificarea și implicații în peisaj – Rezumat, Școala doctorală Simion
Mehedinți, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
***2012, Gheorghe A., Lucrarea de Licență Diagnoză și prognoză privind
populația și activitățile economice din orașul Vălenii de Munte.
***2012, Statut – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de
Creștere Ploiești -Prahova”
***2012, Gheorghe A.M., Lucrarea de Licență „ Diagnoză și prognoză
privind populația și activitățile economice din orașul Vălenii de Munte” ,
Facultatea de Geografie, Universitatea Bu curești
***2012, Notițe de curs DINAMICA SPAȚIULUI URBAN, Prof. Ianoș I.,
Facultatea de Geografie, Universitatea din București
***2012, Notițe de curs DINAMICA SPAȚIULUI RURAL, prof. Tălângă C ., Facultatea
de Geografie, Universitatea din București.
***201 3, Aplicație practică – Planificare teritorială, Facultatea de
Geografie, Universitatea din București.
***2013, Planul de analiză și acoperire a riscurilor al Județului Prahova
– Ediția a VI -a
***2013, Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada
2014 -2020 , Consiliul Județean Prahova
***2013, Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova în perioada
2014 -2020
***2013, Institutul Național de Statistică, Repere economice și sociale
regionale: Statistică teritorială
***2013, Conservarea ș i revitalizarea patrimoniului cultural și natural –
SCHEMA DE GRANTURI MICI – GHIDUL SOLICITANTULUI ,
http://www.fonduri -patrimoniu.ro/Files/granturi –
mici/ro/Ghidul%20solicitantului%20SGS.pdf, p.7, 13.12.2016
***2014, Strategia de Dezvoltare Teriotială a Ro mâniei – România
policentrică 2035 – Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse
egale pentru oameni. Versiunea 2
***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020
***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020
***2015, Armaș Iuliana, Bogdan Mihai, Curs: Metode complexe de
modelare spatială, Școala Doctorală „Simion Mehedinți”, Universitatea din
București.
***2015, Carta Universitară, Ministerul Educației și Cercetării
Științifice , Ploiești
***2015, Proiect ul de lege privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJARE
A TERITORIULUI NAȚIONAL SECȚIUNEA A IV -A – REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
*** Armaș Iuliana, Risuri geomorfologice -Sinteze pentru pregătirea
dosarului de lucrări practice
***2016, Strategia de dezvoltare locală a O rașului Vălenii de Munte 2016 –
2020 , Primăria Orașului Vălenii de Munte, Prahova

149
(http://valeniidemunte.com.ro/continut/Rapoarte/STRATEGIA%20DE%20DEZV
OLTARE%20%20A%20ORASULUI%20VALENII%20DE%20MUNTE.pdf)

***http://www.academia.edu/3376597/DRUMUL_TELEAJENULU I_%C8%98I_
DRUMUL_BUZ%C4%82ULUI._NOI_REPERE_GEOGRAFICE_%C8%98I_ISTO
RICE
***http://www.efin.ro/legea_sanatatii_2324/titlul_viii_personalul_sanitar_2332,
23.03.2014
***http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriul
ui/patj_prahova/p atj_prahova_memoriu1.pdf, 2.12.2014.
***http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/index_IDDT.htm, 4.12.2014.
***http://fspac.ubbcluj.ro/comunicare/w p-content/uploads/2013/02/Statistic_ –
social_ -_i-SPSS.pdf , 15.01.2015
***www.scritub.com/…/Introducere -in-SPSS85435.php , 15.01.2015
***http://www.medcalc.org/manual/chi -square -table.php , 17.01.2015
*** http://statisticasociala.tripod.com/tabele.html, 17.01.2015
***http://www.mdrt.ro/studii -de-fundamentare -privind -patn -, 15.01.2015
***http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434 , 16.01.2015
***http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=406 , 16.01.2015
***http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2271&idc=351 , 15.01.2015
***http://www.travel -deals.ro/cazare/boldes ti-scaeni , 16.01.2015
***https://earthexplorer.usgs.gov , 15.01.2015
***http://www.geo -spatial.org/ , 15.01.2015
***http://landsat.usgs.gov/band_designations_landsat_satellites.php ,15.01.2015
***http://www.ploiesti.ro/pidu/partea%201a.pdf, 03.09.2015
***http ://www.rowater.ro/dabuzau/Lacuri%20de%20acumulare/Lacuri%20de%2
0acumulare.aspx, 03.09.2015
***http://www.rowater.ro/daolt/Documente%20Consultarea%20Publicului/Plan
%20de%20Management%20Bazinal%2022%20Decembrie%202009/Capitole%20
Plan%20Management%20Bazinal/C ap%203%20caracterizare.pdf, 03.09.2015
***www.rowater.ro/daolt/…/caracteristici%20 lacuri .doc, 3.09.2015
***http://www.rowater.ro/daolt/Plan%20Management/Proiectul%20celui%20de –
al%20II –
lea%20Plan%20de%20Management%20al%20BH%20Olt/anexe%20draft%20PM
B%20II _Olt/Anexa%206.4_ABA%20Olt.pdf, 03.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_ -_cursul_1.php,
07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php,
07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Cam pia_Romana_ -_curs_3.php,
07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php,
07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Subcarpatii_Curburii.php,
07.09.2015

150
***http://enrin.grida.no/htmls/romania/brasov_2001/Ro/ape/ap e5.html,
03.09.2015
***http://www.infoo.ro/Inundatii -Brasov, -Sacele -%7C -Peste -400-de-gospodarii –
inundate, -circulatia -pe-DN-1A-blocata -temporar -II185829MH.html, 8.01.2015.
***http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dn1a -blocat -dupa -ploile -abundente -din-
ultimele -ore-gramezi -de-pietre -lemne -si-noroi -au-ajuns -in-mijlocul –
drumului.html, 8.01.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/scradeanu_d/docs/2014/mai/20_18_51_45hazard_r
isc.pdf, 11.09.2010
***http://www.upg -ploiesti.ro/universitate/mesajul_rectorului/index.html,
12.11.2015
***http://www.studentie.ro/universitati/universitatea -george -baritiu -din-brasov –
u86, 12.11.2015
***http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/idei -de-vacanta/drumuri –
speciale/drumul -vinului,13.11.2015
***http://www.transferoviarcalatori.ro/home/de spre -noi.html, 16.11.2015
***http://www.ratbv.ro/, 16.11.2015
***http://www.ratph.ro/, 16.11.2015
***https://www.posta -romana.ro/gaseste -oficiu -postal.html, 16.11.2015
***http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul -mun –
Brasov.pdf,17.11.2015
***https ://carrefour.ro, 17.11.2015
*** http://www.cora.ro/, 17.11.2015
*** http://www.auchan.ro/, 17.11.2015
*** http://www.kaufland.ro/, 17.11.2015
*** www.mega -image.ro, 17.11.2015
*** http://www.lidl.ro/ro/cautare -magazin.htm, 17.11.2015
***http://www.penny.r o/, 17.11.2015
***http://profi.ro/contact/magazine, 17.11.2015
***http://www.paginiaurii.ro/, 17.11.2015
***http://www.selgros.ro/magazine/ploiesti.html, 18.11.2015
***http://www.metro.ro/public/home/Magazinele+noastre, 18.11.2015
***http://www.bricodepot. ro/depozit/brasov.html, 18.11.2015
***http://www.leroymerlin.ro/magazin, 18.11.2015
***www. primarie -maneciu .ro/, 28.11.2015
***http://www.cjph.ro/index.php?_init=prezentare.progr_tg, 28.11.2015
*** http://www.isj.ph.edu.ro/institutii?categorie=251, 29.11.2 015
***http://www.gradinitebrasov.ro/, 09.12.2015
***http://www.ilovebrasov.ro/infoutil/educatie/colegii -licee -si-grupuri -scolare –
din-brasov/page_3.html, 09.12.2015
***http://www.insse.ro

***Administrația Apelor Române. CARACTERISTICILE LACURILOR DE
ACUMU LARE SI A PRIZELOR DE APA DIN ADMINISTRAREA
ADMINISTRATIEI BAZINALE DE APA OLT

151
***httpwww.rowater.rodaoltsgabrasovdefault.aspx
***http://shop.cngcft.ro/en/179 -brasov -1-100000 -harta -administrativa.html
***http://www.carpati.org/articol/valea_teleajenului, 1 9.12.2015
***http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=17, 19.02.2016
***http://www.carpati.org/articol/valea_teleajenului –
o_picatura_de_geografie_o_picatura_de_istorie_2_/657/, 19.02.2016
***http://distanta.ro/ploiesti/45.073425,26.028386/brasov, 06.04.2016
***http://www.upg -ploiesti.ro/universitate/mesajul_rectorului/detalii.html,
06.04.2016
***http://statistici.insse.ro/shop/, 18.04.2016
***http://www.pipvaleni.ro/parteneri -prahova -industrial -parc -valenii -de-munte,
19.04.2016
*** http://tymbark.ro/desprenoi/ despre/despre -noi/1/, 19,04,2016
*** http://www.sticloval.ro/desprenoi.html, 19.04.2016
*** http://www.metropolabrasov.ro/details/zona -metropolitana/descriere/planul –
integrat -de-dezvoltare -pentru -polul -de-cretere -braov, 11.04.2016
*** http://www.metropolab rasov.ro/details/zona -metropolitana/descriere/planul –
integrat -de-dezvoltare -pentru -polul -de-cretere -braov, 11.04.2016
***http://regio -adrcentru.ro/polul -de-crestere -brasov -prezentarea -listei -de-
proiecte -prioritare -pid-brasov -finantate -prin -programul -operat ional -regional –
axa-prioritara -1, 11.04.2016
*** http://www.fonduri -structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=12590,
11.04.2016
*** http://hcapitol.ro/hotel -capitol/Prezentare -ro.htm, 1.05.2016
*** http://www.hotelciucascoop.ro/, 1.05.2016
*** https://pensiun eaverasilivia.wordpress.com/servicii/, 1.05.2016
*** http://www.valeniidemunte.com.ro/index.php?zona=muzee, 1.05.2016
*** http://www.agendaconstructiilor.ro/files/index -companii/kronospan –
romania -srl_666.html, 04.05.2016
*** http://www.roman.ro/, 04.05.201 6
*** http://www.helis.com/database/org/ro_eurocopter_romania/, 04.05.2016
*** bnr.ro/files/d/Pubs_ro/ Monografii /Monografie _Brasov .pdf, 12.05.2016
*** http://www.unitbv.ro/DespreUniversitate.aspx, 12.05.2016
***
http://www.unitbv.ro/Portals/0/Documente%20U TBv/Raport%20starea%20unive
rsitatii%20 -%20martie%202016.pdf, 12.05.2016
*** http://www.potato.ro/ro/proiecte.php, 12.05.2016
*** http://www.icasbv.ro/?page_id=748, 12.05.2016
*** http://ro.kompass.com/c/autoliv -romania -srl/ro018612/, 04.06.2016
*** http:// edemos.insse.ro/, 19.07.2016
*** http://www.trec -cluster.ro/ro/ce -este -un-cluster, 02.08.2016
***
http://www.minind.ro/reindustrializare/pdf/parcuri_industriale_si_clustere.pdf,
02.08.2016

152
*** http://www.pndr.ro/programare -pndr -2014 -2020/studii -de-referint a-pentru –
elaborarea -pndr -2014 -2020.html, 28.10.2016
*** http://distanta.ro/ploiesti/brasov, 27.10.2016
***http://www.valeniidemunte.com.ro/continut/Rapoarte/RAPORT%20privind%
20activitatea%20desfasurata%20de%20primaria%20Valenii%20de%20Munte%2
02015.pdf, 15. 11.2016
***http://site.judbrasov.ro/page_Propunere -portofoliu -de-proiecte -la-nivelul –
jude -ului -Bra-ov-perioada -2014 -2020_171.html, 2.11.2016
***http://site.judbrasov.ro/projects.page.php?proj=1, 2.11.2016
***http://www.managementdeseuriprahova.ro/web/index .php, 2.11.2016
***http://www.cjph.ro/proiecte%20din%20fonduri%20post%20aderare.pdf,
2.11.2016
***http://www.cjph.ro/doc/progr_transport/695.pdf, 2.11.2016
***http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/falansterul -sc-ieni-un-
experiment -social -uitat, 20.12.2016
***http://peisaje -arheologice.ro/index.php/concept/concept/legislatia -in-
domeniul -peisajului -si-al-patrimoniului -cultural, 13.12.2016
***http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/mitropolia -munteniei –
dobrogei/manastirea -suzana -68186.htm l, 6.01.2017
***http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/mitropolia -munteniei –
dobrogei/manastirea -cheia -68179.html, 6.01.2017
***http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -zamfira –
67942.html, 6.01.2017