Anca Mihaela GHEORGHE (TOMA) [304170]
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ „SIMION MEHEDINȚI”
[anonimizat] –
BRAȘOV. AXĂ DE ECHILIBRU ȘI DE
DEZVOLTARE TERITORIALĂ
Prof. Coordonator: Prof. Dr. Cristian TĂLÂNGĂ
Doctorand: [anonimizat] 2017
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I ELEMENTE TEORETICE ȘI METODE DE ANALIZĂ PRIVIND AXELE DE DEZVOLTARE 1.1Scurt istoric al axelor de dezvoltare 1.2Axele de dezvoltare și coridoarele în documentele europene și naționale privind dezvoltarea spațială 1.3Semnificația, tipologia și modele de analiza a axelor de dezvoltare
CAPITOLUL II MODALITĂȚI DE DELIMITARE A [anonimizat] 2.1 Delimitarea naturală a [anonimizat]-Brașov 2.2 Delimitarea administrativă a [anonimizat]-[anonimizat]-BRAȘOV
3.1 Cadrului natural în care s-a [anonimizat]-Brașov
3.1.1 Punctele tari 3.1.2 Punctele slabe 3.1.3 Oportunitatile 3.1.4 Riscurile
3.2 Potențialul demografic
3.2.1 Dinamica populației
3.2.1.1 Evoluția numerică a populației
3.2.1.2 Mișcarea naturală
3.2.1.3 Mobilitatea teritorială a populației
3.2.2 Structuri geodemografice
3.2.2.1 Structura pe grupe de vârstă și sexe
3.2.2.2 [anonimizat] a populației
3.2.2.3 Structura populației după nivelul de instruire
3.2.3 Densitatea populației
3.3 Calitatea locuirii
3.3.1 Densitatea locuirii 3.3.2 [anonimizat] a teritoriului
3.4 Infrastuctura sanitară
3.4.1 Dotări sanitare 3.4.2 [anonimizat]
3.5. Infrastructura educațională și culturală 3.6. Infrastructura de transport și telecomunicații
3.6.1. [anonimizat]
3.7Infrastructura comercială și financiară
3.8Infrastrucutra turistică CAPITOLUL IV AȘEZĂRILE UMANE CONCENTRATE ÎN LUNGUL AXEI DE DEZVOLTARE 4.1 Structura sistemului de așezări 4.2 Evoluția așezărilor 4.3 Tipologia funcțională a așezărilor 4.4 Disfuncționalități ale sistemului de așezări 4.5 Propuneri pentru înlăturarea disfuncționalităților privind sistemul de așezări
CAPITOLUL V [anonimizat]-BRAȘOV 5.1 [anonimizat] 5.2 [anonimizat] 5.3 [anonimizat] A [anonimizat]-BRAȘOV 6.1 Rolul inițiativei antreprenoriale în dezvoltarea locală
6.1.1 Factorii favorizamți în apatiția firmelor 6.1.2 Caracteristicile întreprinderilor 6.1.3 Rolul firmelor în dezvoltarea locală
6.2Modificări în structura activităților economice a așezărilor urbane și impactul acestor modificări asupra forței de muncă 6.3 Modificări în structura activităților economice a așezărilor rurale și impactul acestor modificări asupra forței de muncă
6.3.1 Agricultura și silvicultura 6.3.2 Industria și construcțiile 6.3.3 [anonimizat]-BRAȘOVALTERNATIVĂ VIABILĂ PENTRU VALEA PRAHOVEI (DN1) 7.1 [anonimizat]-[anonimizat]-Brașov
7.1.1 Axa -linie de accesibilizare și dezenclavizare
7.2 Investiții majore în zona de polarizare a [anonimizat]-Brasov 7.3 [anonimizat]-Brașov – [anonimizat]ral și imaterial 7.4 Evaluarea percepției autorităților locale în valorificare rolului axei 7.5 Evaluarea riscurilor supradimensionării rolului axei în dezvoltarea locală și regională
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE CAPITOLUL 1 ELEMENTE TEORETICE ȘI MODELE DE ANALIZĂ PRIVIND AXELE DE DEZVOLTARE
Termenul de axă are conotații diferite și este regăsit într-o multitudine de sintagme. Substantivul „axă” reprezintă „dreapta (existentă sau imaginară) care se consideră un anumit sens de parcurs; dreaptă orientată”.(Dicționarului Enciclopedic Junior, 2005) .
Însă în literatura geografică cuvântul „axă” este asociat termenilor:
„geografie”, „dezvoltare”, „structură”, „transport”, „comunicație” ș.a. trece la praragrul anterior
O axă de dezvoltare „concentrează și vehiculează către și dinspre polii de dezvoltare fluxuri de populație, bunuri, capital și informații jucând astfel, un rol important în dezvoltarea și dinamica acestora.(…)facilitează procesul de difuzie spațială a dezvoltării dinspre centrele urbane înspre localitățile rurale aflate în vecinătate, proces care se manifestă cu precădere de-a lungul căilor importante de comunicații.” (Iurea Daniela, 2011) .
În numeroase documente sintagma „axă de dezvoltare” este sinonimă cu noțiunea „coridor de dezvoltare”. Fapt pentru care, pe parcursul acestui capitol voi face referire la ambele concepte. Nu se folosește persoana I – vom face referire
1.1Scurt istoric al axelor de dezvoltare
Axele de dezvoltare au fost utilizate în literatura de specialitate în momentul în care s-a pus mare accent pe dezvoltare urbană echilibrată, jumătatea secolului al XIX-lea, când au început să se contureze marile metropole ale lumii, ulterior schimbându-se mentalitatea oamenilor s-au dezvoltat și zonele rurale din jurul lor.
Mulți cercetători au promovat o interdependență înre axele și coridoarele de dezvoltare și sistemele urbane liniare. Acest tip morfostructural de oraș, tipul liniar, se desfășoară „de-a lungul unor mari artere hidrografice sau căi de comunicație, se regăsește mai mult în Europa și America de Nord”(Cândea Melinda et al., 2011)
Inginerul Arturo Soria y Mata (1844-1920) este cunoscut pentru cel mai renumit model de sistem urban liniar, însă acest model este utilizat mai mult pentru extinderea unui oraș decât pentru construirea lui integrală. Acest model a influențat în timp mulți arhitecți și mulți urbaniști însă „nu a fost propusă dezvoltarea lineară continuă, ci un model de tipul șirag de mărgele: așezări urbane mai mici, grupate de-a lungul unei linii de infrastructură.” (Iurea Daniela, 2010)
1.2Axele de dezvoltare și coridoarele în documentele europene și naționale privind dezvoltarea spațială
Carta Europeană a Amenajării Teritoriului (Carta de la Torremolinos,
1983) consemnează obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului, însă obiectivul care mi-a atras atenția pentru studiul de față, este „dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor”: „Luând în considerație procesele economice care afectează întreaga Europă, caracteristicile regionale specifice și rolul important al axelor de dezvoltare și al rețelelor de comunicații, ea trebuie să controleze creșterea regiunilor care sunt aglomerate sau se dezvoltă prea repede, să încurajeze dezvoltarea regiunilor rămase în urmă, și să mențină sau să adapteze infrastructurile care sunt esențiale pentru stimularea redresării economice a regiunilor în declin sau a celor ce se confruntă cu probleme grave cu privire la locurile de muncă, și mai ales la migrarea forței de muncă la nivel european. Zonele periferice care au cerințe deosebite și un potențial structural pentru reechilibrare socio-economică trebuie să fie legate mai strâns de centrele industriale și economice ale Europei” .
În Schema de Dezvoltare a Spațiului Comunitar (SDSC) apare termenul de „eurocoridor” utilizat atât pentru coridorul de dezvoltare cât și pentru fascicul de infrastructutră. Uniunea Europeană a pledat întotdeauna pe coeziune spațială fapt pentru care eurocoridoare ajută la întărirea acesteia și mai mult reprezintă punctele forte al cooperării între orașe și al dezvoltării spațiale. „Conceptul spațial de eurocoridor permite să se articuleze între ele politici sectoriale precum transportul, infrastructura, dezvoltarea economică, urbanismul și mediul. Un asemenea concept de dezvoltare va trebui să indice clar zonele susceptibile de a deveni mai dense ca urmare a creșterii și cele care trebuie păstrate ca spații deschise. UE contează pe numeroase coridoare potențiale. Unele coridoare sunt deja bine dezvoltate. De altfel, în UE sunt necesare coridoare noi, care să fie legate de cele existente. În acest scop, trebuie identificate principalele verigi lipsă și rețelele secundare .”
Conform CEMAT 2006, „Euro-coridorul este o categorie de spațiu cu caracter liniar, care leagă mari aglomerări depăsind granițele naționale. Acestea sunt zone cu dinamică spațială rapidă și la scară mare în cadrul unei Europe fără granițe naționale. Se pot distinge patru dimensiuni în inter-relație în cadrul Euro-coridoarelor: infrastructura și transportul (în special, Rețelele Trans-europene), urbanizarea, dezvoltarea economică și durabilitatea mediului. Dinamismul rapid al zonelor Euro-coridoarelor este tot mai complex atât în sens spațial, cât si politic. Spre exemplu, conflictele politice pot să apară din tensiunile între construcția rapidă a noii infrastructuri fizice și a amplasamentelor de afaceri, pe de o parte, și natura inițial existentă, peisaj și aspectul peisajului rural, pe de altă parte. Aceasta ilustrează necesitatea unei planificări spațiale avansate și a elaborării politicii în domeniul dezvoltării Euro-coridoarelor”.
INTERREG IIC este un proiect în care au fost consemnate și studiate megacoridoarele Europei de Nord-Vest, și anume: „Randstad-Flemish Diamond; Randstad-Rhein Ruhr; Rhein Ruhr- Flemish Diamond; Flemish Diamond-Lille; Lill-Paris; Lille-Londra și Londra-West Middland”. De asemenea, proiectul a demonstrat că infrastructura de tansport definește noțiunea de „coridor”.
Conceptul de „coridor” este în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, doar ca prioritate pentru realizarea unei infrastructuri de transport durabilă care face lăgătura României cu Europa de Vest. Iar in Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 noțiunile de „axă de dezvoltare” și „coridor de dezvoltare” nu sunt caracterizate și detaliate. Acest ultim document pune accentul pe racordarea la rețeaua europeană de poli și coridoare de dezvoltare, la structurarea și dezvoltarea echilibrată a rețelei de localități urbane, dar și rurale.
1.3 Semnificația, tipologia și modele de analiza a axelor de dezvoltare
Secolul al XXI-lea reprezintă perioada de evoluție a celor două substantive: „axă” și „coridor”, din punct de vedere al amenajării teritoriului și al dezvoltării durabile.
Coridorul de dezvoltare definește „dezvoltarea structurilor de așezări la nivel de macroscară ( …)la tipare de dezvoltare spațială” (Iurea Daniela, 2010); pe când o axă de dezvoltare „se referă la continuitatea lineară la nivel de micro-scară. (…) concentrări de funcții urbane de-a lungul unui model liniar” (Iurea Daniela, 2010)
Numeroși cercetători au definiții proprii ale acestor noțiuni, de „axă” și „coridor”. Mac I. (2000) consideră „axa” „formă de organizare a fluxurilor. Axa geografică a fost definită de Pop C.C. (2003) ca un „complex teritorial”, „linie de forță spațio-temporală, linie ce permite în mod temporo-spațial diagnosticarea și prognozarea geografică a unui teritoriu”.
Pintilii R.D. (2009) consideră că axa structurală „reprezintă un aliniament capabil să atragă servicii, unități productive și zone rezidențiale;” prin aliniament autorul înclină spre o arteră hidrografică sau drumuri intens circulate. Într-un alt articol din 2009, scris de Peptenatu D., Pintilii R.
impreună cu alți doi cercetători este dezbătută dezvoltarea policentrică în România; autorii pornind de la ideea că dezvoltarea rețelei policentrice conduce la conturarea axelor structurale, la o dezvoltare suprioară în lungul principalelor căi de transport dintre polii de dezvoltare. De asemenea, aceștia subliniază prezența a două tipuri de axe structurale: axe strucutrale de importanță națională (caracterizate prin: număr mare de locuitori, activități economice intense) și axe structurale de importanță regională (completează axele de importanță națională pentru a exista un echilibru).
Whebell C. F. J. (1968) într-un articol consemna că termenul de coridor „se aplică unui sistem liniar urban, impreună cu transportul ca suprafață de legătură”; mai mult, acesta susținea că termenul a persistat de-a lungul timpului și este specific organizării Lumii Noi distingând cinci etape: „ocuparea inițială, agricultura comercială, transport feroviar, transport auto și metropolitanism.
David Chapman et al.(2003) consideră coridorul ca „o zonă cu o infrastructură complexă, împletită”. Noțiunea de „coridor” a fost intens studiat de cercetătorul Priemus H. (2001), plecând de la dezbaterile privind amenajarea teritoriului în Olanda din 1993, când s-au separat trei sensuri: „coridor ca axă de infrastructură, ca axă de evoluție economică și ca axă de urbanizare”. O primă concluzie a autorului accentua ideea cum că totalitatea căilor de transport majore (autostrăzi, noduri de căi ferate, drumuri intens circulate ș.a.) reprezintă coridoarele. Mai mult, impreună cu cercetătorul Zonneveld W. (2003), Priemus H. consideră coridoarele de dezvoltare legături care utilizează toate tipurile de infrastructuri (rutieră, navală, amritimă, aeriană, de tehnologii și informație, edilitară).
Corelarea coridorului cu dezvoltarea liniară urbană a fost susținută de Jordaan G.J. (2003), într-un studiu ce se baza pe designul urban și pe managementul mediului înconjurător: „Coridoarele reprezintă dezvoltarea liniară, o formă urbană de dezvoltare bazată pe ideea că toate activitățile majore pot fi concentrate de-a lungul unei configurații liniare, care este de obicei centrat pe transportul de orice fel. Se crede că predominanța circulației auto a afectat negativ sustenabilitatea coridoarelor, deoarece sunt dependente de un mod unic de transport”. Cercetătorul vede imposibilă abordarea integrată fără interdependența dintre modului de utilizare a terenurilor, forma orașului, infrastructura de transport, servicii și conservarea urbană. În ajutorul său,
Departamentul de Planificare Teritorială de la Gauteng a definit coridorul „cale de teren care formează un culoar”. Jordaan G.J. concluzionează accentuând relația dintre dezvoltare liniară și noțiunea de coridor. Mai mult, acesta aduce la lumină abordarea diferitelor domenii a termenului de „coridor”, și anume: „Pentru economist, coridorul este un instrument de dezvoltare în a ghida și a stimula dezvoltarea într-un anumit context economic. Pentru inginerul de trafic, coridor este o problemă. Problema fiind echilibrul între accesibilitate și mobilitate, deoarece premiza de bază a inginerului de trafic este de a asigura circulația sigură și eficientă a traficului. Pentru un planificator terenurial in gestionarea schimbărilor modului de utilizare al terenurilor are de o importanță vitală. Presiunea data de utilizărea excesiva a terenului și protecția componentei rezidențiale trebuie să fie echilibrată. Pentru proiectantul urban coridorului este o oportunitate de a crea un mediu urban. Datorită energiei create de coridor, proiectantul urban dispune de o forță care gestionată poate crea medii mai frumoase și de înaltă calitate datorită locației și accesibilității. Gestionarea acestor forțe sunt direct legate de procesul de management de mediu și a instrumentelor sale”. Cu toate acestea accentul este pus pe abordarea economică a noțiunii, individualizând șapte caracteristici ale coridorului: „Conectivitate între noduri importante; Densitatea și continuitatea; Utilizarea semnificativă a terenurilor; Existența transportului multi-nodal; Tendința de dezvoltare; Absența inhibitorilor; Nivel ridicat de accesibilitate și mobilitate” (Jordaan G.J., 2003)
Conferința de creație a Transportului Pan European (1994) a pledat pentru realizarea coridoarelor Pan-Europene pentru anumite teritorii non Uniunea Europeană (Bulgaria, România și Slovacia). De la concluziile acestei conferințe și ulterior de la întrunirea de la Helsinki (1997), Miltiadout M. et al. (2012), au descris importanța coridorului X Pan-European (PECX), punând accent și pe definirea termenului de coridor: „aliniament care urmează rutele de transport majore internaționale”.
Papadaskalopoulos A. et al.(2005), au plecat în analiza lor privind impactul spațial al axelor pan-europene de transport din zona Balcanică, de la ideea că „o axă de transport nu este doar un coridor autostrad. Axele de transport sunt, de fapt, factorii de organizare ai spațiului și re-organizare a proceselor de producție, precum și a altor activități economice și sociale”. În plus, autorii citează în articolul publicat, pe cercetătorul Skagiannis (2000), care a pledat pentru implicarea socială și economică atât la nivel național cât și la nivel internațional a construcției unei axe, care uneori este contradictorie.
Atât axele de dezvoltare cât și coridoarele fac referire la continuitate și liniaritate. Conform articolului Danielei Iurea (2010), cercetătorii Albrechts și Tasan-Kok (2009) au identificat două mari categorii de coridoare de dezvoltare:
Coridor în abordare analitică
Coridor în abordare strategică.
În abordarea analitică, axa de dezvoltare și coridorul sunt termeni uzitați pentru „tiparul de dezvoltare spațială într-un spațiu dat, unde au loc o gamă de activități cu o rază de acțiune variabilă, care implică o varietate de actori”. De asemenea, Albrechts și Tasan-Kok (2009) împart coridoarele pe trei paliere:
ca elemente de structură pentru acel tipar de dezvoltare spațială (megacoridorul, megalopolis), ca sisteme urbane liniare și ca axă funcțională.
La nivelul abordării strategice, coridoarele și axele sunt clasificate din prisma strategiilor de dezvoltare regională și urbană: coridorul ca instrument în strategia de dezvoltare economică, în dezvoltare spațială, în ceea ce privește transportul dar și cele care țin de mediul înconjurător (environmentalist). În 2001, Priemus H., aduce în prim-plan decizia Guvernului Olandei de a utiliza expresia „rețea urbană” în defavoarea conceptului de coridor. Cu toate acestea, autorul distinge trei tipuri de coridoare, ținând cont de politica spațială a statului olandez:
Coridor-axă de infrastructură (utilizat strict pentru trafic);
Coridor-axă de dezvoltare economică (interdependența dintre
infrastrucutra de trasport și activitățile economice);
Coridor-axă de urbanizare (infrastrucutra este baza dezvoltării
urbane).
O abordare asemănătoare aparține și lui Chapman D. et al. în articolul „Coridoarele de circulație, forma urbană și design-ul urban”, în care sunt detașate patru elemente ale coridoarelor inter-regionale:
„fascicule de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval și aerian), pentru călătoriile locale, naționale și trans-naționale.
Circulația de-a lungul acestor axe definește coridor;
axe de dezvoltare economică – creșterea economică se pote răspândi pe un coridor, ca urmare a liniilor de accesibilitate a transportului eficient, cum ar fi autostrăzile;
axe de urbanizare, care pot fi ele însele consecințele de dezvoltare economică de-a lungul coridorului sau un rezultat de procesului decizional regional /național;
zonă de guvernanță – oportunitatea care poate fi derivată din existența celelalte trei” (Chapman D. et al., 2003).
Această echipă de cercetărori consemnează extrem de necesară prezența în zona „coridor” a unei: „forme de guvernanță și planificare care să lege urbanizare (inclusiv amplasarea, amploarea și forma / proiectarea), industrializarea (pentru utilizarea terenurilor, ocuparea forței de muncă) și circulația (la nivel local, regional, național și trans-național)”. (Chapman D. et al., 2003)
O axă de dezvoltare și/sau un coridor de dezvoltare le consider o oportunitate în dezvoltarea zonei influențate/traversate de acestea; Zoomers, A. (2011), sublinia ideea potrivit căreia „introducerea conceptului de „coridor de dezvoltare” leagă diferite localități și afectează schimbarea locală”. În cazul Republicii Serbia, legislația în domeniul planificării teritoriale prevede ca: teritoriul acesteia să fie echilibrat, cu o creștere economică durabilă și competitivă, cu o coerență și stabilitate socială, cu accesibilitate adecvată în ceea ce privește transportul, cu un patrimoniu atât natural cât și cultural, bine conservat și protejat, toate acestea pentru a avea un mediu de viață de înaltă calitate. (Legea privind Planul Spațial al Republicii Serbia, 2010) Prezența unei căi de acces intens utilizată, mai mult o infrastructură multimodală adecvată (rutieră, feroviară și aeriană, în cazul studiului de față), sunt instrumente indispensabile în obținerea unor servicii de bună calitate, care împreună cu mediul de afaceri, atractivitatea orașelor au impact în crearea peisajelor, în biodiversitatea zonei. Laketa, M. et. al. în 2011, atrăgea atenția asupra unei analize a indicatorilor de accesibilitate, pe studiul de caz Serbia, și anume: potențialul drumurilor (densitatea rețelei rutiere), al gărilor (densitatea rețelei feroviare), crearea ariilor funcționale (timpul de călătorie parcurs de cetățeni), și nu în ultimul rând, timpul parcurs până la cele mai apropiate centre regionale.
Sintagma de „axă de dezvoltare” o voi utiliza pe parcursul lucrării din dorința de a sintetiza, din punct de vedere geografic, importanța tuturor elementelor locale în promovarea și sustenabilitatea arealului analizat. Este vitală dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor, județelor, pentru a înlătura sărăcia, migrația tinerilor și a forței de muncă, traficul îngreunat din arealele valorificate, ineficiența gestionării terenurilor la nivel de județ ș.a. Foarte multe proiecte se axează pe crearea complexelor comerciale, pe construcții publice, pe diverse alte clădiri comerciale, când este proiectată o axă de dezvoltare.
În societatea actuală în care oamenii tind foarte mult să se alinieze la comunitățile dezvoltate, să fie în permanență legătură cu noutatea, să relaționeze și să cunoască locuri noi, consolidarea legăturilor eficiente între locuri și oameni este imperios necesară. Dar așa cum toate lucrurile bune se pot transforma în distrugătoare și oportunitatea de dezvoltare a unei zone realizată incorect, abuziv poate conduce la deteriorarea tututror componentelor unui sistem teritorial și implicit la o calitate precară a vieții locuitorilor, „un coridor de dezvoltare pentru un loc poate fi în același timp un coridor de exploatare din perspectiva altui domeniu sau altor actori”. (Zoomers, A., et. all, 2011) O axă de dezvoltare/un coridor de dezvoltare vor avea implicații pozitive asupra zonei de influență, atâta timp cât se vor respecta normele în vigoare, drepturile cetățenilor, mediul înconjurător ș.a., cum prezenta și Zoomers, A. (2011), într-o lucrare de-a sa, „un coridor va aduce dezvoltare, în sensul de a oferi actorilor noi oportunități pentru a îmbunătăți situația lor, va depinde foarte mult de perspectiva adoptată… Mult va depinde și de procesul de remedieri: dezinstituționalizare mecanismelor de control, distribuirea beneficiilor și alte caracteristici”.
Noțiunile de „axă” și „coridor” sunt utilizate în documentele de planificare teritorială, chiar dacă difernța dintre ele este greu sesizabilă de specialiști, nefiind încă, nici la nivel eutopean, nici la nivel național, definite clar cele două concepte. Prin acest fapt este prezentă ambiguitatea în interpretarea conceptelor de către cercetători, promovarea spre aplicare a unor obiective strategice în domeniul geografiei. Sintagmele „axă de dezvoltare” și respectiv „coridor de dezvoltare” sunt analizate la diferite scări și în domenii diferite de: geografi, economiști, ingineri de trafic, proiectanți urbani, planificatori teritotiali etc.; dar cu toate acestea, majoritatea accepțiunilor mizează pe importanța demografiei, economiei, infrastructurii, dinamicii așezărilor rurale și protejarea mediului înconjurător, când se dezbate problema dezvoltării economice regionale.
CAPITOLUL II MODALITĂȚI DE DELIMITARE ALE AXEI PLOIEȘTI-VĂLENII DE MUNTE-BRAȘOV
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov urmează direcția Drumului Național 1A (de la Ploiești până la ieșirea din localitatea Săcele), străbătând Valea Teleajenului (de un pitoresc aparte, încununată cu puncte de atracție turistică atât naturale cât și antropice) și traversând Carpații Curburii prin Pasul Bretocea, urmând Văile Târlungului și Timișului.
2.1. Delimitarea naturală a Axei Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov
Câmpia Ploieștului, Subcarpații Curburii, Carpații Curburii și o mică parte din Depresiunea Brașovului sunt formele de relief pe care le traversează axa analizată, urmând Valea Teleajenului în cea mai mare parte și porțiuni din văile formate de Râul Târlung și Timiș – Fig.
Valea Teleajenului poartă denumirea râului omonim (Râul Teleajen) care a creat-o și se desfășoară paralel cu Valea Prahovei. Numele acestui râu provine de la intrebuințarea zonei ca drum de acces în Transilvania, „drumul de care te legi”, utilizat din cele mai vechi timpuri deoarece avea o mare importanță economică pentru munteni, facilitând traversarea zonei montane. Râul Teleajen izvorăște din Munții Ciucașului și Zăganului și se varsă în râul Prahova în apropiere de Municipiul Ploiești, are o lungime de 113 km și un bazin hidrografic de aproximativ 1500 km 2. Relieful abrupt din zona satului Cheia (denumit în secolul al XIX-lea „satul Teleajen”), au determinat formarea unor mici cascade. Pârâurile colectate de acest râu sunt numeroase; începând cu Pârâul Tâmpa (colector al apelor din Munții Zăganului), continuând cu pâraiele: Pleșul, Pârâul lui Iepure, Mogoșul, Stancea, Bobul, Carpenul, Valea Popii, Orățile și Molivișul (toate acestea până în dreptul comunei Mâneciu). În aval de Barajul Măneciu, Râul Teleajen primește o suită de afluenți cu debite însemnate: Râul Telejenel (format din unirea a patru pâraie: Alb, Cetății, Boncuța și Zăvoarele; acesta se varsă în Acumularea Mâneciu), Pârâul Crasna (pe teritoriul administativ al Comunei Izvoarele),
Pârâul Drajna, urmând a-și vârsa apele în Râul Prahova (râu important din
Bazinul Ialomiței).
Afluentul de Ordinul II al Râului Negru, Râul Târlung are o lungime de aproximativ 57 km, drenează apele din partea vestică a Munților Ciucaș cu ajutorul pâraielor Babarunca (cu o lungime de 7 km) și Ramura Mică (de 9 km lungime). Afluenții săi: Tesla, Valea Zimbrului, Valea Dracului, Șanțuri) ajută la creșterea debitului și la rentabilitatea Acumulării Târlung – Săcele (conține un baraj de pământ cu nucleu din argilă și contribuie la alimentarea cu apă industrială și potabilă municipiul Brașov, atenuarea unei viituri, obținerea energiei electrice). Pâraiele: Dreasa, Gârcin, Valea Satului, Zizin, Seaca, Teliu, Dobârlău au obârșia în râul Târlung, în aval de lacul artificial.
Pârâul Timiș și Durban împreună cu alțe șapte corpuri fluviatile conduc la sporirea debitului râului Bârsa, afluent de ordinul I al
Râului Olt, impreună cu Râul Negru și mulțe alte râuri. Printre Municipiile Săcele și Brașov își croiește albia pârâul Timiș, cu o lungime de 35 km, cu izvoarele în
Masivul Piatra Mare și obârșia în Râul Ghimbășel. De asemenea, Orașul Săcele este traversat de pârâul Durbav, cu o lungime de 21 km, având aceeași origine cu pârâul anterior și se varsă în Râul Ghimbășel.
„Drumul mare al
Teleajenului” era străbătut de călători, căruțe cu marfă (realizându-se comerțul exterior) și traversa cea mai importantă localitate încă din Fig. Delimitare naturală a Axei ploiești – secolul al XV-lea, vama Vălenii de Munte – Brașov Vălenii de Munte (târg din secolul al XVIII-lea9). Cartografic, de la inceputul secolului al XIX-lea, Valea Teleajenului număra 16 localități (un târg și restul sate) ; în prezent sunt 18 localități (4 urbane și 14 rurale), în lungul Râului Teleajen.
2.2 Delimitarea administrativă a Axei Ploiești-Vălenii de Munte-
Brașov
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov facilitează deplasările atât comerciale cât și turistice între două regiuni etnografice: Transilvania și Muntenia și respectiv între două județe: Brașov și respectiv Prahova. Arealul analizat urmează direcția Drumului Național 1A (Buftea – Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov), de la Ploiești până la ieșirea din Săcele.
Cinci așezări urbane și șapte așezări rurale sunt concentrate în lungul acestei artere de circulație: Ploiești, Blejoi, Boldeștii-Scăieni, Lipănești, Măgurele, Gura Vitioarei, Vălenii de Munte, Teișani, Izvoarele, Măneciu, Săcele și Brașov – Fig.
Fig. Delimitarea administrativă a Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
CAPITOLUL III IMPACTUL FACTORILOR NATURALI ȘI ANTROPICI ASUPRA AXEI PLOIEȘTI-VĂLENII DE MUNTEBRAȘOV
3.1 Cadrului natural în care s-a dezvoltat Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov
Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov străbate formele de relief majore din țara nostră, și anume: Câmpia Română, Subcarpații Curburii și Carpații Curburii.
Câmpia Română (numită și Câmpia Dunării de Jos) una dintre cele mai mari din Europa, care ocupă aproximativ 21% din suprafața României și este preponderent o unitate de platformă moesică. În cadrul acesteia datorită morfologiei și evoluției sale se disting mai multe diferențieri regionale, și anume: Câmpia Olteniei (formată din terasele Dunării, culoarele Jiului și Oltului și alte văi autohtone), Câmpia Munteniei de Vest (formată din acumulările aluviale la limita Piemontului Getic) și Câmpia Munteniei de Est (pe suprafațacăreia ridicărilor subcarpaților și mișcărilor subsidente pe linia Titu-Câmpia Siretului au contribuit la formarea mai multor tipuri de câmpii:
de glacis, de terasă, piemontane, de subsidență, tabulare și Bălțile Dunării ).
Câmpia Ploiești, subdiviziune a Câmpiei Munteniei de Est, este o câmpie piemontană-subcarpatică, cu fundament carpatic peste care s-au suprapus conuri piemontane mari, de aceea acest tip mai mai poartă denumirea si de câmpie con-terasă.
Subcarpații Curburii (de Curbură) cu o structură complexă din punct de vedere orografic și geologic, care se divid, conform lucrării Geografia fizică a României (2005), în două subunități: Subcarpații Vrancei (structură cutată spre zona montană și structură monoclinală spre câmpie) și Subcarpații Buzăului și Prahovei (au structuri cutate orientate NE-SV și E-V, ridicate diferit)12. Iar conform lucrării Subcarpații României (2003) aceștia se împart în trei diviziuni: Subcarpații Vrancei (desfășurați între Trotuș-Slănic-M. Vrancei-C. Siretului), Subcarpații Buzăului (între Slănicul de Buzău și Teleajen) și Subcarpații Prahovei (între Teleajen și Dâmbovița) . Ambele lucrări prezintă informații asemănătoare chiar dacă numărul diviziunilor este diferit. Astfel Drumul Național 1A traversează subunitatea Subcarpații Teleajenului (subunitate a Subcarpaților Prahovei ), printre Dl. Tintei și Dl. Bucovelului, prin Depr. Podeni, lăsând în partea de vest Dl. Bughei trece prin Depr. Vălenii de Munte ajungând în Carpații de Curbură – Fig. 1.
Carpații Curburii (de Curbură) sunt formați din unități muntoase de tip fliș (cretacic și paleogen). Masivele au înalțimi mici și sunt împârțite în cinci grupe: Vrancei, Buzăului, Ciucaș, Baiu și Timișului. În lucrarea România-Carpați vol.V, prof. Ilenicz M. și prof. Oprea R. încadrează Carpații de Curbură ca a treia grupă (Grupa Sudică) a
Carpaților Orientali, alături de: Grupa Nordică (Carpații
Maramureșului și ai
Bucovinei) și Grupa Centrală
(Carpații Moldo-
Transilvăneni), păstrându-se aceleași cinci diviziuni cu unități montane la care se adaugă depresiunea Brașov. Această depresiune este de origine tectonică, a apărut la finalul pliocenului și s-a definitivat în cuaternar ca urmare a activității vulcanice. Dl. Prof.
Fig. 1 Harta formelor de relief traversate de Axa
Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov Săndulache M.I. în notele de
Sursa layer: www.geo-spatial.org curs distinge în cadrul
Carpaților de Curbură (a
treia grupă a Carpaților Orientali) cinci diviziuni: Munții Vrancei, Munții Buzăului, Munții Teleajenului și Doftanei, Munții Timișului (Bârsei) și Depresiunea Brașov. În analiza axei de dezvoltare amintită mă voi opri la ultimele trei diviziuni (Munții Teleajenului și Doftanei, Munții Timișului și Depresiunea Brașov), deoarece aceste unități de relief sunt traversate de Drumul Național 1A (DN1A), cel care favorizează apariția axei. DN1A urcă din subcarpați printre M. Clăbucet (la Est) și M. Grohotiș (în Vest), trecând prin satul Cheia, pe la poalele M. Ciucaș, prin Pasul Bretocea, lăsând în partea de Sud-Vest M. Baiului și în partea de Nord-Est M. Întorsurii, ajunge în
Depresiunea Brașov, în partea de Nord a M. Postăvaru și M. Piatra Mare (Munții Timișului).
Consemnând principalele forme de relief prezente în arealul analizat, în cele patru subsubcapitole, ce vor urma, voi detalia factorii naturali care au contribuit la apriția Axei Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov și care sprijină dezvoltarea echilibrată a Județului Prahova. Cadrul natural am ales să îl prezint sub forma unei Analize SWOT (Strengths- Puncte Tari, Weaknesses- Puncte Slabe, Opportunities- Oportunități, Threats- Riscuri) deoarece doresc să realizez o “radiografie” concisă a realității.
3.1.1. Punctele tari
Relieful constituie un prim punct forte, prin multitudinea formelor sale (de câmpie, dealuri, depresiuni si munți), al Axei Ploiești-Vălenii de MunteBrașov pentru că oferă peisaje variate. Toate componentele cadrului natural contribuie la complexitatea și spectaculozitatea arealului analizat. (Tabelul)
Carpații au o multitudine de bazine hidrografice. Valea Teleajenului este o bogăție pentru partea de est a județului Prahova. Datorită substratului geologic și izvoarelor numeroase vegetația, fauna și solurile se bucură de diversitate.
Anumite detalii de ordin geologic, climatic, hidrografic și pedologic constituie puncte slabe și unele chiar riscuri pentru Axei Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov, dar acestea vor fi dezbătute în subsubcapitolele următoare.
Tabelul nr. 1 Punctele tari ale cadrului natural în care se desfășoară Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov
3.1.2. Punctele slabe
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov traversează, de la sud la nord:
câmpie, dealuri, depresiuni și munți; ceea ce conduce inevitabil la apariția unor mici imperfectiuni în ceea ce privește dezvoltarea. (Tabelul nr. 2)
Un prim dezavantaj este semnalat în cadrul zonei montane unde din cauza masivității rocilor și a văilor înguste, Drumul Național 1A nu beneficiază momentan de lățimea corespunzătoare unui trafic relaxat (minim 2 benzi pe sens), luând în calcul că dificultatea rutieră este accentuată. Un al doilea punct slab este de natură geologică, prezența argilei în substratul subcarpaților produce instabilitate la nivelul solului (alunecări de teren: în orașul Vălenii de Munte, în com. Izvoarele, în com. Măneciu).
Efectele foehnale prezente în arealul analizat din cauza coborârii bruște ale maselor de aer vestice, sud-vestice ce au depășit Carpații și Balcanii. Se impun creșterile valorilor termice, uscăciunea, nebulozitatea redusă.
Lacurile de acumulare constituie un avantaj atât economic cât și social, dar pot deveni un adevărat pericol pentru populație: Acumularea Măneciu și Acumularea Săcele.
Tabelul nr. 2 Punctele slabe ale cadrului natural în care se desfășoară Axa PloieștiVălenii de Munte-Brașov
3.1.3. Oportunitățile
Cadrul natural oferă arealului analizat numeroase oportunități de valorificare. Relieful structural prezent în Carpații de Curbură, în regiunile ocupate de fliș cretacic și paleogen unde apar anticlinale și sinclinale (sinclinalul suspendat Ciucaș). Datorită fragmentării mari a reliefului în aceste regiuni căile de comunicații se pot dezvolta adecvat.
Relieful pe calcare și conglomerate este întâlnit în Munții Ciucaș-Zăgan, detașându-se: Tigăile, Sfinxul din Bratocea, Turnul lui Goliat, Creasta Zăganului, forme rezultate în urma acțiunii proceselor de eroziune diferențială.
De asemenea, alte forme ale acestui tip de relief sunt: cheile (Șapte Scări – M. Piatra Mare, Râșnovului și Valea Cetății – M. Postăvaru).
Văile carpatice au un potențial turistic deosebit, fapt pentru care au condus la o valorificare excesivă a unor arii (exemplu Valea Prahovei), deoarece oferă resurse naturale, mediu propice dezvoltării așezărilor umane. Mai mult, acest tip de vale ușura legătura dintre două regiuni geografice, în cazul de față: Transilvania de Muntenia. Istoricul căii din lungul Văii
Teleajenului a fost studiată de foarte mulți istorici și se cronsideră că încă din secolul al XV-lea drumul avea importanță comercială și urma cursul
Telejenelului (prin Tabla Buții se traversau Carpații spre Transilvania) . În prezent, DN1A însoțește Valea Teleajenului, traversează Depresiunea Cheia, trece prin pasul Bratocea și ajunge în Depresiunea Brașov. Râul Teleajen a săpat la fel ca alte râuri carpatice, chei spectaculoase cu precădere la ieșire din zona montană spre zona subcarpatică.
Prezența rezervațiilor în cursul și în apropierea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov constituie un nou plus oferit de natură acestei zone și trebuie să fie un prilej de dezvoltare durabilă. (Tabelul)
Tabelul nr. 3 Rezervații în cursul și în apropierea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
Sursa: IELENICZ M., OPREA R., 2011, România. Carpații-Caracteristici generale
(Partea I). Vol. V, Editura Universitară, Bucuresti, p.352-353
3.1.4. Riscurile
Riscurile naturale sunt privite ca interacțiuni ale omului cu mediul înconjurător, reprezentând eventualele pagube ale unui eveniment. Fără implicarea omului, prin conștientizarea consecințelor și cauzelor fenomenului, riscul s-ar numi hazard. Noțiunea de hazard este definită ca o amenințare, o posibilitate de apariție a unui eveniment distrugător.
Conform notițelor de curs ale dna. prof. Liliana Zaharia există trei tipuri de
hazarduri naturale: geologice (cutremure, alunecări de teren etc), hidrometeorologice (ceață, furtuni, secetă etc.) și biologice (invazii, epidemii etc.). Iar acele procese generate de activitatea omului care determină pagube, poartă denumirea de hazarduri tehnologice (radioactivitate, baraje rupte, accidente rutiere, industriale etc.) – Tabelul nr. 3
„Hazardul este un fenomen, substanță sau activitate umană care poate cauza pierderi de vieți omenești sau afecta sănătatea umană, generează piederi ale bunurilor materiale și provoacă pagube și perturbări sociale, economice, environmentale.”
Tabelul Tipuri de hazarduri întălnite în lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
În momentul în care hazardul este asociat cu vulnerabilitatea (condiții care cresc expunerea unei comunități la hazard, conform UNISDR 2009) apare riscul.
Conform Planului de Amenajare al Teritoriului Prahova, zonele expuse riscului la inundații sunt anumite areale unde nu s-a realizat lucrări de îndiguire, și anume: pârâul Dâmbu din intravilanul municipiului Ploiești, pe Râul Teleajen în zona comunei Gura Vitioarei. Scurgerile torențiale au afectat localități precum orașul Boldești-Scăieni, comuna Gura Vitioarei soldându-se cu pierderi de vieți omenești și nu doar cu pagube materiale. De asemenea, sunt consemnate în acest document problemele din etajul subcarpatic (eroziunea de suprafață, alunecări de teren pe versanții văii Teleajenului 56. Bineînțeles că toate aceste probleme au rezolvare, existând proiecte de consolidare, îndiguire, regularizarea cursurilor de apă consemnate în PATJ.
Profesorii Ciulache S. și Ionac Nicoleta clasifică riscurile atmosferice în funcție de viteza de declanșare, distingându-se: fenomene atmosferice dăunătoare cu declanșare rapidă și extindere locală (averse, grindină, oraje, trăznete), fenomene atmosferice de risc cu viteză și apariție intermediară (brumă, ceață, chiciură, polei), fenomene atmosferice de risc cu caracter spectacular (depuneri de zăpadă și gheață) , categorii prezente în arealul Axei
Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov.
Un fenomen des întâlnit în lungul axei strudiate este ceața, dat fiind că traversează zone depresionare, zone de câmpie, zone deluroase și montane. Ceața are consecințe nefavorabile (scăderea vizibilității, dificultăți în desfășurarea traficului rutier și feroviar, creșterea nivelului de poluare a atmosferei, afectarea unor activități economice etc.) 58, dar are un avantaj faptul că menține umiditatea aerului recomandată.
Un alt risc întâlnit în localitatea Săcele este legat de sol. Eroziunea declanșată în Piemontul Săcele din cauza utilizării inadecvate a solului, pune presiune pe localitatea în sine, fiind nevoie de numeroase lucrări de stopare și combatere a eroziuni solului. Alunecările de teren apar cu precădere în regiunile cu argile, marne. Aceste tipuri de roci se regăsesc în: Subcarpații Teleajenului (orașul Vălenii de Munte, comuna Izvoarele), în com. Măneciu (situată la poalele Munților Ciucaș) și în Depresiunea Brașov.
În concluzie, arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov este complex din punct de vedere al cadrului natural, regăsindu-se forme de relief diverse. Factorii naturali constituie puncte forte pentru dezvoltarea echilibrată a Județului Prahova prin: multitudinea și spectaculozitatea formelor de relief, prin rețeaua hidrografică și amenajările existente care au contribuit la dezvoltarea unei legături comerciale între Transivania și Muntenia încă din secolul al XV-lea. Invelișul biopedogeografic conferă diversitate și restricții în anumite zone, din cauza intervenției umane asupra naturii și nu numai. Liniștea și multiplele atracții au poziționat această jumătate estică de județ pe o poziție secundară în favoarea Văii Prahovei, unde s-au inverstit atât capital cât și muncă, energie, publicitate. Drumul de tranzit spre Brașov, cum este numit DN1A, reprezintă mai mult decât o simplă cale de acces spre Transilvania, care poate prin cadrul natural care susține dezvoltarea, să reprezinte soluția viabilă pentru un turism de calitate în județul Prahova. Bineînțeles că există componente ale cadrului natural (subsratratul geologic) care pot reprezenta adevărate bătăi de cap pentru autorități în extinderea la două benzi pe sensul de mers al drumului național, condiție esențială în promovarea zonei.
3.2. Potențialul demografic
Factorul demografic este unul din cei patru factori care influențează dispunerea spațială a populației. Dezvolatrea unei regiuni se bazează pe resursele locale; populația autohtonă reprezintă motorul în promovarea economiei, structurilor sociale etc.
Distribuția populației în teritoriu este influențată de altitudine (marea majoritate a populației este concentrată în zone care nu depășesc 500 m altitudine). Cu toate acestea, Carpații au oferit dintotdeauna habitat propice pentru oameni (urme de cultură din paleoliticul superior ). Populația din zona montană românească a crescut treptat, în prezent, sunt consemnate 24 de municipii (Municipiul Brașov are suprafața și populația cea mai mare), plus foarte multe așezări rurale permanente dar și temporare. Atât carpații, subcarpații cât mai ales câmpia sunt zone propice locuirii.
În analiza care urmează am luat în studiu perioada 1992-2014 pentru a surprinde atât perioada de acomodare postcomunistă cât și situația recentă în democrație; existând excepții la ultimele două subsubsubcapitole unde am analizat situația la nivelul Recensămintelor populației din 2002 și respectiv 2011. Datele statistice prelucrate, cu scopul realizării studiului, au fost preluate de pe site-ul Direcției Naționale de Statistică și de pe site-ul Direcției Județene de Statistică Prahova și respectiv Brașov.
Plecând de la ideea că Județul Prahova este pe locul doi în România în ceea ce privește numărul locuitorilor după domiciliu (la 1 iulie 2014 se înregistra 815741 persoane, devansat de Județul Iași cu 901590 persoane ),
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov beneficiază de resusa cheie în realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.
3.2.1. Dinamica populației
Termenul de „populație” desemnează totalitatea persoanelor care trăiesc într-un anumit areal sau teritoriu geografic, indiferent de gen, rasă, etnie . Densitatea actuală este explicată prin cunoașterea intensității creșterii demografice.
Pentru a analiza dinamica populației trebuie detaliate cele două componente principale: mișcarea naturală și mișcarea migratorie, care însumate dau dinamica numărului de locuitori.
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov concentrează doisprezece localități: cinci localități urbane (Ploiești, Boldești-Scăieni, Vălenii de Munte, Săcele și Brașov) și șapte localități rurale (Blejoi, Lipănești, Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele și Măneciu). În realizarea analizei demografice voi prezenta situațiile pe medii de viață sau la nivel general și mai puțin pe fiecare așezare în parte, din motive comprehensive.
3.2.1.1. Evoluția numerică a populației
Evoluția numărului de locuitori ai axei studiate (Fig. ) cunoaște trendul întâlnit la nivelul întregii țări, ascendent până în anul 1995 și descendend după acest an și până în prezent. Cauzele acestei evoluții sunt multiple de la încurajarea natalității din perioada socialistă, la modernizarea societății (implicarea femeii, din ce în ce mai mult în viața profesională, fertilitatea scăzută etc.). În anul 1992, se înregistrau 673778 persoane (628219 persoane în mediul urban și 45559 persoane în mediul rural), iar în anul 2014 se ajunge la 634036 persoane (587805 locuitori în mediul urban și 46231 în mediul rural). Se observă că populația din mediul rural a crescut ușor după anul 2004, datorită numărului mai mic de emigranți și mai ales a creșterii numărului stabilirilor cu domiciliul în localitățile rurale în defavoarea așezărilor urbane (închiderea unor fabrici, revărsarea orașelor – Fig. ).
Fig. Evoluția numerică a populației în perioada 1992-2014, pe medii de viață, în arealul studiat
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Fig. Situația stabilirilor și plecărilor cu domiciliul în/din localitățile analizate, pe medii de viață, în perioada 1992-2012
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Creșterea demografică în așezările rurale este explicată de creșterea condițiilor de trai (apă curentă, electricitate, salubritate, spații comerciale etc.) necesare unei vieți liniștite, plus promovarea unui stil de viață mult mai sănătos în mediul rural, posibilitatea construirii unei locunțe individuale, care oferă beneficii și confort sporit.
3.2.1.2. Mișcarea naturală
Mișcarea naturală se definește „totalitatea modificărilor ce apar în numărul și structura populației, ca urmare a nașterilor și deceselor, căsătoriilor și divorțurilor.”
Rata natalității este indicatorul care reprezintă raportul numărului total de născuți vii la populația medie (populația înregistrată la 1 iulie în fiecare an) și se exprimă în promile (‰) – Fig.
Fig. Rata natalității pe medii de viață pentru Axa Ploiești-Vălenii de
Munte- Brașov, în perioada 1992-2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Scăderea treptată înregistrată de rata natalității atât în mediul urban dar mai ales cel rural este explicată de: un număr din ce în ce mai mic de nașteri, de o infertilitate ridicată, de procesul de îmbătrânire a populației rurale etc. Practic factorii economici, nivel de trai mai ridicat a dus la o scădere a natalității; factorii sociali și culturali, statutul femei în societate, religia creștină-ortodoxă care oferă libertatea de decizie ș.a.
Municipiul Săcele este singurul oraș din cele analizate care a cunoscut creșteri treptate ale ratei natalității, depășind în anul 2014 pragul de 15‰, la polul opus cu valori între 4,4-6,4‰ sunt localitățile: Măgurele, Izvoarele și Teișani.
Fig. Rata mortalității pe medii de viață pentru Axa Ploiești-Vălenii de
Munte- Brașov, în perioada 1992-2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Rata mortalității este calculată după aceeași formulă ca în cazul ratei natalității, doar că de data aceasta numărătorul este numărul total de decese. Factorii sociali și economici sunt cei care joacă un rol important în inegalitățile ratei mortalității. În cazul de față, dezvoltarea condițiilor de viață în mediul rural, modul de viață mai sănătos au condus la o creșterea speranței de viață și implicit la o rată a mortalității mai scăzută. Orașele mari (Brașov și Ploiești) se confruntă cu poluare accentruață care atrage după sine boli cronice. Analizând graficul din Fig. se observă valoarea ratei mortalității în mediul rural a scăzut cu aproximativ două promile datorită speranței de viață; pe când, în mediul urban valoarea ratei mortalității în decursul celor 22 de ani analizați a crescut ușor cu o promilă și jumătate, ceea ce indică un declin demografic luând în calcul și valorile natalității.
La nivel general rata natalității a fost devansată de rata mortalității (spor natural negativ) începând cu anul 1993, deoarece politicile pronataliste promovate în sistemul socialist până în anul 1990, nu au mai fost susținute. Fapt pentru care anul 2014, se confruntă cu un spor natural negativ (-4,39 în mediul rural și -1,78 în mediul urban) – Fig. .
Fig. Sporul natural pe mediul urban și rural în arealul format de Axa
Ploiești-Vălenii de Munte- Brașov, în perioada 1992-2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Fig. Rata natalității și mortalității totale pentru arealul format de Axa
Ploiești-Vălenii de Munte- Brașov, în perioada 1992-2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Regimul demografic modern care caracterizează acest areal, este specific zonelor în care industrializarea a luat sfârșit. Rata mortalității în arealul analizat, în decursul a douăzeci și doi de ani a cunoscut inflexiuni minore, la fel și în cazul ratei natalității – Fig. De semnalat este faptul că rata mortalității depășește rata natalității cu aproximativ o promilă și de asemenea, această diferență tinde să devină din ce în ce mai semnificativă dat fiind mentalitatea, situația economică a populației ș.a.
3.2.1.3. Mobilitatea teritorială a populației
La nivel micro-teritorial mobilitatea populației reprezintă o cauză a modificărilor din structura populației acelei regiuni. Această mobilitate apare din motivații personale (loc de muncă, adaptabilitate, confort etc.). Arealul din care se pleacă are întotdeauna factori de respingere, iar arealul de primire, factori de atracție.
Factorii în arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, care determină deplasarea populației sunt de natură economică și socială. Rata șomajului ridicată, veniturile mici, calificări inadecvate sistemului economic prezent, conduc la un număr al emigranților mult peste numărul imigranților – Fig.
Fig. Numărului total de emigranți și imigranți din arealul format de Axa
Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov, pe perioada 1994-2013
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Cei mai numeroși emigranți sunt din mediul urban. Municipiul Brașov este „leader-ul”, în anul 1995 atingea valoarea de 934 emigranți definitivi (pe când imigranți însuma 87 persoane), iar în 2013 numărul emigranților definitivi a coborât la 337 persoane (implicit a crescut numărul imigranților definitivi la 184 persoane), din cauza închiderii și resctructurării unor fabrici, personal necalificat. Municipiul Ploiești și orașul Vălenii de Munte se situează pe locurile doi și trei în ce privește numărul emigranților (în 2013, din Ploiești emigrau 182 persoane și din Vălenii de Munte 7 persoane). Mediul rural este mai puțin afectat de migrații deoarece posibilitatea cunoșterii (informarea) și adaptabilitatea unui sătean pe teritoriu străin este mult mai dificilă. Fapt pentru care câte trei emigranți au înregistrat, în anul 2013, comunele Măneciu și
Măgurele, iar câte un sigur emigrant localitățile Teișani, Blejoi și Lipănești. În perioada 1992-2012, analizând stabilirile de domiciliu („persoanele care au sosit in localitate, inclusiv cele sosite din strainatate (fenomen al miscarii migratorii externe) ”) și plecările cu domiciliul („persoanele care pleaca din localitate, inclusiv cele plecate in strainatate (fenomen demografic al miscarii migratorii externe) 65”) pe medii de viață, se constată că până în anul 1995 orașele au fost atractive, numeroase persoane și-au schimbat domiciliul rural cu unul urban (Fig. ) Motivele acestei creșteri demografice urbane s-a produs pe fondul condițiilor de viață mai bune, posibilitatea de avea un loc de muncă, a scăpa de navetă (rural – urban) ș.a. După această perioadă situația s-a inversat.
Fig. Rata plecărilor și stabilirilor cu domiciliul definitiv, pe medii de viață, în localitățile din lungul Axei Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov, pe perioada 1992-2012
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Rata stabilirilor/ plecărilor cu domiciliul pe medii de viață a fost calculată similar ratei natalității și mortalității, și anume:
surban/rural =Surban/rural /Pt urban/rural*1000 purban/rural =Purban/rural/Pt urban/rural*1000
unde: s sau p – rata stabilirilor sau plecărilor cu domiciliul pe mediul de viață respectiv
Surban/rural sau Purban/rural – numărul total de stabiliri/plecări cu domiciliul din mediul urban/rural
Pt urban/rural – populația totală urbana/rurală
Începând cu anul 1995, rata stabilirilor cu domiciliul în mediul urban (5223 stabiliri adică 8,28‰) a fost devansată de cea a plecărilor (6076 plecări reprezentând 9,63‰), tendință care se păstrează și astăzi; pe când stabilirile în mediul rural au cunoscut creșteri semnificative începând cu anul 1993 (543 staliri cu domiciliul în mediul rural adică 11,92 ‰ și 508 plecări adică
11,15‰). Revărsarea populației urbane în mediul rural datorită: dezvoltării infrastructurii la sate și implicit creșterea nivelului de trai, promovarea vieții liniștite și sănatoase în zona rurală în comparație cu poluarea și zgomotul specific orașelor, restructurarea industrială care a reprezentat o cumpână a deciziilor (unii angajați au reușit să se reprofileze alții au migrat) etc., au contribuit la tendința de creștere treptată a populației rurale din apropierea marilor centre urbane, cu precădere. În ultimii ani rata plecărilor cu domiciliul din mediul rural se apropie vertiginos de rata stabilirilor (la nivelul anului
2012 existau 684 plecări (14,70‰ ) și 701 sosiri (15,07‰) Fig. ).
Fig. Sporul migratoriu pe mediul de viață în arealul format de Axa
Ploiești-Vălenii de Munte- Brașov, în perioada 1994-2013
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop
Sporul miogratoriu este defint de specialiști ca fiind complementar sporului natural. Aceste se calculează însumând miscărea naturală și mișcărea migratorie (∆P=(N-M)+(I-E)). Valorile negative întâlnite la sproul natural, cu excepția perioadei 1992-1994, se transferă și în graficul sporului migratoriu (Fig. ), doar în anul 1994 se înregistrează valoarea pozitivă de 7 perosane.
Mediul rural înregistrează o scădere liniară pe când mediul urban inflexiuni majore cu perioade de creștere și descreștere cauzate de fluctuația imigranților. Perioadele 1997-2001 și 2007-2010 se caracterizează cu o creștere a imigranților în mediul urban și numărul emigranților a cunoscut fluctuații ușoare din 1995, mai ales că numărul total al emigranților din mediul urban este net superior celui al imigranților (de exemplu la nivelul anului 2013 se înregistrau 288 imigranți în cele cinci orașe și 550 emigranți).
3.2.2. Structuri geodemografice
Caracteristicile populației, vârstă, gen, religie, naționalitate, aspecte sociale, culturale, se pot măsura și relevă diversitatea demografică din arealul respectiv.
În analiza comparativă de mai jos, m-am axat pe structura populației pe grupe de vârstă și sexe (comparând situația din anul 1992 respectiv 2014), pe structura socio-economică a populației și pe nivelul de instruire al populației (la nivelul Recensămintelor din 2002 și 2011). Am ales aceste trei stucturi demografice (pentru care au fost realizate grafice) pentru a expune concis evoluția și pretabilitatea arealului format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov în dezvoltarea teritorială echilibrată a județului Prahova. Majoritatea graficelor prezintă situațiile pe medii de viață și mai puțin la nivel de localitate.
3.2.2.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe
Vârsta și genul sunt denumite de literatura de specialitate „caracteristici fundamentale demografice”. În studiile recente, cel mai des, populația se clasifică în trei categorii: populația tânără (0-14 ani), populația adultă (15-64 ani) și populația vârstnică (65 ani și peste). Populația tânără și cea vârstnică este dependentă economic de populația adultă. Din Tabelul se constată că ponderea persoanelor tinere a scăzut (din cauza trendului descendent a natalității și fertilității) de la 23,20% în anul 1992 la 12,93% în anul 2014. Dar arealul conturat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov se confruntă cu o îmbătrânire demografică, ponderea populației vârstnice în totalul populației la nivelul ambelor medii de viață, urban respectiv rural, depășește pragul de 12%, luat în calcul de literatura de specialitate.
Tabelul Ponderea populației tinere și vârstnice în totalul populației mediului respectiv la nivelul anului 1992 și 2014 (%)
Populația adultă este nevoită să sprijine un număr foarte mare de populație inactivă (tineri și vârstnici): peste 27% din totalul populației urbane și peste 30% din totalul populației rurale reprezintă grupa vârstică și tânără la nivelul anului 2014, fiind valori îngrijorătoare, dar în același timp întâlnite pe întreg teritoriul României și mai mult la nivel întregului continent, de aceea Europa este supranumită și „polul bătrâneții”.
Structura populației pe grupe de vârstă presupune divizarea populației în grupe mici de vârstă – în cazul de față o divizare cincinală (0-4, 5-9, 10-14, etc.). Iar după gen, populația se împarte în populație feminină și masculină. Aceasta se reprezintă grafic cu ajutorul piramidelor de vârstă – Fig..
Piramidele au fost realizate la niveul anilor 1992 și 2014, ani considerați semnificativi în observarea diferentelor de politici demografice și evoluția impactului democrației. Datele staistice au fost preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică, și prelucrate în excel, ca în cazul graficelor anterioare.
.
Fig. Piramidele de vârstă pentru localitățile aflate în studiu pentru anul
1992 comparativ cu anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Anul 2014, atât în cazul așerărilor rurale cât și a așezărilor urbane (Fig. ) este caracterizat de o bază a piramidei slab reprezentată (piramidă tip anforă), din cauza natalității în scădere; excepție face orașul Săcele care înregistrează un spor natural pozitiv și implicit o creștere ușoară a nașterilor. Pe când în anul 1992, piramidele aveau baza bine reprezentată (piramidă tip clopot) și grupa de vârstă 20-24 ani, cea mai seminicativă (politicile pronataliste după 1965). Grupa adultă cunoaște multe inflexiuni din cauza perioadei comuniste care a dus la pierderea a numeroase vieți, de aceea adulții cu vârste între 25-29 ani sunt cel mai slab reprezentați, privind piramidele anului 1992. Revenind la anul 2014, grupele de vârstă înre 25-50 de ani se bucură de un număr important de persoane, la fel și grupa vârstnică începe să fie din ce în ce mai bine reprezentată, crescând speranța de viață, condițiile și nivelul de trai etc. – Fig.
Fig. Piramidele de vârstă pentru mediile rural și urban, aflate în studiu, la nivelul anului 1992 comparativ cu anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Structura populației pe sexe se exprimă adesea sub forma raportului de masculinitate (raportul numărului total al bărbaților la numărul total al femeilor) sau a raportului de feminitate (populația feminină raportată la populația masculină). Conform profesorilor Erdelii G. și Dumitrache L. (2001), numărul mai mare al populației feminine caracterizează sociețățile dezvoltate. Atât în mediul urban cânt și în mediul rural populația masculină este mult mai slab reprezentată în comparație cu populația feminină, de aceea valorile nu depășesc „1” – Fig. .
Fig. Raportul de masculinitate pe medii de viață pentru arealul aflat în studiu, la nivelul anului 1992 comparativ cu anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
De asemenea, analizând graficul anterior se poate rezuma scăderea survenită în numărul total de locuitori pe cele două medii de viață, emigrarea masivă din mediul urban, supramortalitatea masculină din orașele industriale ș.a.
3.2.2.2 Structura socio – economică a populației
Oscilațiile populației în activitățile economice, la nivelul unei așezări, sunt date de dezvoltarea economică a localității, de politicile actuale, de sporul natural și de sporul migratoriu. Populația totală se împarte în două categorii, din punct de vedere economic: populație active și populație inactive. În statisticile naționale, regionale și locale populația active este definită „toate persoanele de 15 ani și peste, care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii; include populația ocupată și șomerii”, iar popuația inactivă este acea categorie de persoane care fie nu au vârsta necesară practicării unei mederii, fie se află în curs de formare sau sunt pensionari, persoane casnice. Rata de activitate (raportarea populației active la numărul total de locuitori) exprimată în procente, este un indicator sugestiv pentru redarea gradului de ocupare al resurselor de muncă. Evoluția acestei rate de la Resensământul populației din 2002 și până la cel din anul 2011 (Fig. ) este urmarea unei dezvoltări lente dar sigure a localităților din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, promovarea egalității între sexe și ascederea la un loc de muncă a femeilor. La nivelul municipiului Săcele rata de activitate calculată după datele finale ale Recensământului din 2011, este cu arpoximativ un procent mai mică, cauzele sunt de natură demografică. Creșteri spectaculoase cu peste 15% față de 2002, se înregistrează la nivelul localităților Teișani și Izvoarele, pe fondul sporului natural negativ.
Fig. Rata de activitate în arealul aflat în studiu, la nivelul Recensămintelor
2002 și 2011
Sursa datelor: Recensămintele populației și al locuințelor 2002 și 2011
Șomerii sunt persoane active dar care sunt în căutarea primului loc de muncă (absolvenții de obicei) sau în căutarea altui loc de muncă. De menționat că: „Șomerii înregistrați reprezintă persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, ori alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în condițiile prevăzute de lege, în vederea obținerii unui loc de muncă” .
Fig. Șomerilor înregistrați în arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de
Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Din graficul anterior (Fig. ) se poate extrage esența dezvoltării arealului în ultimii cinci ani, și anume dezvoltarea economică treptată a condus la micșorarea semnificativă a șomerilor înregistrați din întreg arealul delimitat (de la 15774 șomeri înregistrați în anul 2010 la 4587 șomeri la nivelul anului 2015). Astfel și ponderea șomerilor la 100 de salariați a decăzut marcant; de exemplu comuna Teișani înregistra aproximativ 160 șomeri la 100 salariați în 2010, iar în 2014 aproximativ 45 șomeri la 100 salariați, la polul opus situându-se orașele reședință, datorită scăderii liniare a ambelor categorii – Fig. .
Fig. Numărul șomerilor înregistrați care revine în medie la 100 de salariați în localitățile din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, în anii
2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
Fig. Evoluția ratei șomajului în localitățile din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, la nivelul Recensămintelor din 2002 și 2011
Sursa datelor: Recensămintele populației și al locuințelor din 2002 respectiv 2011
Șomajul este definit în literatura de specialitate ca o „neconcordanță între oferta și cererea de forță de muncă” .
Rata șomajului (populația șomeră raportată la populația activă) a înregistrat scăderi semnificative în cei 10 ani dintre recensâminte (Fig.), situându-se între 5-10% la nivelul anului 2011, datorită scăderii numărului de șomeri, a migrației interne dar și internaționale mai numeroasă comparativ cu anul 2002. În societatea actuală oamenii sunt dependenți de venituri pentru a avea un trai decent, fapt pentru care este nevoie de inteligență, perspicacitate și un loc de muncă bine plătit.
Înre cei doi ani de recensământ populația ocupată a crescut numeric în cadrul fiecărei localități, excepție făcând municipiul Brașov; unde populația ocupată a scăzut de la 124246 persoane în 2002, la 113613 persoane ocupate, în
2011, din cauza restructurării resimțite în industria locală, terțializarea sectorului secundar. În arealul delimitat populația ocupată s-a micșorat cu aproximativ o mie de locuitori din cauza declinului demografic deoarece ponderea populației ocupate în totalul populației active a crescut de la 87,44% la 91,51% la nivelul Recensământului din 2011 comparativ cu cel din 2002.
Structura populației ocupate pe categorii socio-profesionale a suferit modificări semnificative din 2002 până în 2011. Numărul salariaților a scăzut treptat în cazul fiecărei localități, excepție se înregistrează în localitatea Săcele pe fondul sporului natural pozitiv. Același trend este prezent și în categoriile socio-profesionale: patroni și membrii ai unor societăți agricole. Pe când, ponderea lucrătorilor pe cont propriu și lucrătorilor familiali în gospodăria proprie a căpătat avans treptat datorită: promovării IMM-urilor, fondurilor europene accesate de persoanele cu idee de afacere, sprijinirea din partea statului a gospodarilor (Fondurile APIA), restructurarea economiei (declinul industrial înregistrat de marele orașe industiale) – Tabelul nr..
Tabelul nr. Ponderea persoanelor ocupate după statutul profesional la nivelul Recensămintelor din 2002 și 2011 (%)
Sursa datelor calculate după Recensământul Populației din 2002 respectiv 2011
Cele trei sectoare de activitate (primar, secundar și terțiar) utilizate în analiză, redau gradul de dezvoltare economică a Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov. Deceniului dintre ultimele două recensăminte reprezintă o parte importantă din istoria economică a României. Aderarea la Uniunea Europeană din 2007 a contribuit la accelerarea dezvoltării locale.
Tabelul nr. Ponderea populației ocupate pe sectoare de activitate la nivelul Recensământului din 2002 respectiv 2011
Sursa datelor calculate după Recensământul Populației din 2002 respectiv 2011
Datele înregistrate la Recensământul din anul 2002 descriu importanța industriei în arealul analizat și nu numai, deoarece ponderile cele mai mari ale populației ocupate (de aproximativ 50%) sunt înregistrate de sectorul secundar, iar în mediul rural deține majoritatea – Tabelul nr. . Orașele care sunt adevărate centre de polarizare (Ploiești și Brașov), cu funcție de coordonare teritorială, au majoritatea populației ocupate în sectorul terțiara în ambii ani de recensământ, cu reșteri semnificative la nivelul anului 2011. Comuna Izvoarele este singura localitate care în anul 2002, deținea o ponderea a populației ocupate în sectorul terțiar mai mare decât cea din sectorul primar (45,05% respectiv 43,91%), datorită proximității orașului Vălenii de Munte și a obiectivelor turistice care au impulsionat economia locală.
Închiderea unor întreprinderi induatriale, scăderea numărului de muncitori, noile tehnologii care au luat locul clasei muncitoare, externalizarea serviciilor au contribuit la scăderea semnificativă a sectorului secundar în anul 2011 față de 2002 (cu aproximativ 10%). Excepțional este faptul că sectorul primar a luat avânt în anul 2011 în toate localitățile rurale analizate și în cele două orașe: Boldești Scăieni și Vălenii de Munte (în care industria a decăzut). Mecanizarea agriculturii, accesarea fondurilor europene pentru agricultură, creșterea lucrătorilor pe cont propriu și a lucrătorilor familiali în gospodăria proprie, din ultimii ani, au favorizat creșterea populației ocupate în sectorul primar cu cel puțin opt procente (comunele Teișani, Măneciu, Gura Vitioarei, Măgurele au înregistrat cele mai mari salturi, de la 7% la 44,9% în 2011, de la 7,5% la 31% în
2011, de la 5,4% în 2002 la 34,6% în 2011 și respectiv de la 8% la 33%). Promovarea și utilizarea rațională a terenurilor agricole și a celorlalte resurse naturale asigură sustenabilitate arealului studiat.
Analizând dinamica salariaților în perioada 1992-2014 (Fig.), se constată o înjumătățire a acestora (o scădere treptată de la 328722 peroane la 197117 persoane), pe fondul scăderii populației active ocupate.
Fig. Numărul mediu de salariați din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, în perioada 1992 – 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 23.07.2016
În cadrul celor cinci orașe prezente în lungul axei, scăderea simțitoare a numărului salariaților s-a resimțit pe plan economic. Localitățile Blejoi și Lipănești datorită proximității lor de municipiul Ploiești au înregistrat creșteri ale persoanelor salariate de aproximativ 1000 persoane și respectiv 100 persoane în decursul perioadei 1992-2014 (Fig.).
Fig. Numărul mediu de salariați în localitățile urbane și rurale ale Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, comparativ anii: 1992, 2004 și respectiv anul 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 23.07.2016
Prin raportarea salariaților la mia de locuitori se observă ponderea mai mare a salariaților în întreprinderile non-agricole active în localitățile analizate, cu descreșteri semnificative comparând anii 2008 și 2014, față de salariații din întreprinderile non-comerț – Fig.
Fig. Număr mediu de salariați din întreprinderi non-agricole active și noncomerț active, la 1.000 de locuitori, la nivelul localităților din cuprinsul
Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, în anul 2008 respectiv 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 23.07.2016
3.2.2.3 Structura populației după nivelul de instruire
Nivelul de instruire al populației unui areal oferă informații sugestive în privința dezvoltării durabile ale unui areal. Informarea, cunoașterea și aplicarea bunelor practici în comunitatea locală contribuie la evoluția societății.
Tabelul nr. Ponderea populația în vârstă de 10 ani și peste după nivelul școlii absolvite la nivelul Recensământului 2011(%)
1) Inclusiv masterat și doctorat
Sursa datelor calculate după Recensământul Populației din 2002 respectiv 2011
Dorința absolvenților de liceu de a continua studiile este pusă în aplicare în mediul urban, datorită ofertei educaționale dar și a posibilităților financiare. În mediul rural, ponderea absolvenților de studii superioare nu depășește 10% din populaței în vârstă de 10 ani și peste, cu excepția Coumnei Blejoi (15,14% – datorită proximității Municipiului Ploiești), din cauza cheltuielilor necesare studiului, distanței față de un centru universitar, nevoia de a susține și ajuta familia. Cu toate acestea ponderea analfabeților în populația în vârstă de 10 ani și peste depășește 1% în patru din cele doisprezece localități cuprinse în arealul analizat, și anume: Săcele, Boldești-Scăieni, Blejoi și Izvoarele. Lipsa de educație în familie, dificultățile financiare sunt motivele principale ale apariției populției analfabete.
3.2.3 Densitatea populației
Ambele județe (Prahova și Brașov) pe teritoriul cărora se desfășoară arealul analizat, au suprafețe apropiate de 5000 km 2 (Județul Prahova înregistrează 4716 km2 și județul Brașov 5363km2) dar densități diferite (la 1 iulie 2014 era de aproximativ 173 locuitori/km2 în cazul Județului Prahova și 117 locuitori/km 2 în cazul Județului Brașov), datorită numărului difetrit de locuitori (Județul Prahova este pe locul doi la nivel național, exceptând Municipiul București, din punct de vedere al populației).
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov taversează cinci așezări urbane (două dintre ele adevărați poli de dezvoltare – Ploiești respectiv Brașov) și șapte așezări rurale (mai puțin valorificate). Densitatea populației rămâne un indicator semnificativ în constatarea atractivității și dezvoltării socio-economică a unui cauza creșterii Fig. Densitatea populației totale pentru arealul aflat suprafeței fondului în studiu, în perioada 1992-2014
funciar (localitatea Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ Teișani are cu aproximativ 100 ha mai mult din 2013 comparativ cu anii precedenți, Săcele cu aproximativ 5861 ha mai mult din 2014). Trendul descendent al densității populației se menține și la nivelul celor două medii de viață. Densitatea populației urbane a scăzut, în perioada 1992-2014, în defavoarea creșterii ușoare a densității populației rurale tot pe fondul sporului natural negativ și a mobilității populației, prezentate anterior. În anul 1992, densitatea populației urbane era de 976,1 locuitori/km2, iar în 2014 coborâse la 896,25 locuitori/km 2. Densitatea populației rurale a cunoscut o creștere de aproximativ 2 locuitori/km 2 ( de la 103,65 locuitori/km2 în anul 1992, la 105,35 locuitori/km2 la nivelul anului 2014).
Localitatea Măneciu are cea mai mică densitate a populației (45,64 locuitori/km 2 în 2014) din cauza suprafeței extinse de 23643 ha. În ce privește valorile maxime ale densității populației din arealul analizat, acestea sunt întâlnite în cadrul municipiilor: Ploiești (4040,4 locuitori/km2) și Brașov
(1326,5 locuitori/km2), datorită numărului mare de populație pe o suprafață restrânsă și în cazul orașului Brașov din 2014, suprafața fondului funciar s-a micșorat cu 4757 ha (ajungând la 21975 ha). Cu toate acestea valorile sunt mult mai mici decât în anul Fig. Harta densitatea populației pentru arealul aflat
în studiu, în perioada 1992-
2014
Sursa datelor:
http://statistici.insse.ro/shop/; Harta administrativă a Județelor Prahova
1992, când densitatea populației în orașul Ploiești era de 4349,3 locuitori/km2 și în orașul Brașov de 1193,2 locuitori/km2. Municipiul Săcele pe perioada 19922013, a înregistrat o creștere continuă a densității populației, de la 114,98 locuitori/km2 la 134,22 locuitori/km2 în anul 2013, datorită sporului natural pozitiv (familiile de etnie rromă cu numeroși membri sunt răspândite pe teritoriul construibil al acestei localități), iar în 2014 se atinge valoarea de 110,9 locuitori/km2 din cauza creșterii suprafeței fondului funciar.
Indicele de arealitate calculat pentru întreaga perioadă 1992-2014 a scos la lumină presiunea antropică exercitată asupra teritoriului celor două reședințe de județ: Ploiești (0,0002 km2/locuitor) și respectiv Brașov (0,0008 km 2/locuitor).
Comunele Măneciu și Izvoarele înregistrează indici de arealitate de: 0,0219 km2/locuitor, respectiv 0,0109 km2/locuitor, deoarece suprafața teritoriului este mare raportată la numărul locuitorilor; mai mult, în aceaste localități peste jumătate din suprafața administrativă este ocupată de păduri și alte vegetații forestiere.
3.3 Calitatea locuirii
Locuirea este abordată de specialiști prin prisma aspectelor materiale (construcția în sine, dotările etc.) și a celor non-materiale (relațiile sociale). D. Harvey considera locuința „o formă de adăpost uman ocupat de un microgrup sau de o persoană și utilizat pentru satisfacerea unui complex de nevoi de menținere și dezvoltare a vieții biologice, psihologice și sociale”.
Caracteristicile unei locuințe au fost printre interesele oamenilor încă din antichitate, arhitectul Vitruviu prezenta calitățile esențiale ale unei clădiri, și anume: utilitate, solidaritate și frumusețe . În mediul urban întotdeauna, se va analiza calitatea locuirii atât din perspectiva locuințelor individuale cât și colective. În general, românii se atașează de locuință, fie datorită statutului de proprietar, fie a investițiilor făcute, fie datorită punctelor forte ale respectivei locuințe (numărul de camere, suprafața etc.).
O locuință poate fi studiată din foarte multe privințe (aspect general, poziție, exigențe tehnice ș.a.), dar în studiul de față mă voi opri la aspectele generale ce țin de densitatea locuirii, de infrastructura necesară unui stil de viață modern și practic.
3.3.1. Densitatea locuirii
În lucrarea Dna. Prof. Nae M., sunt delimitate patru categorii de indicatori privind calitatea locuirii urbane: indicatori ai dezvoltării urbane, spațialiurbanistici, privind problemele structurale ale imobilelor și relațiile de vecinătate. Analizând un teritoriu vast care cuprinde atât localități rurale cât și urbane este laborios și dificil de abordat toate tipurile de indicatori. Astfel suprafața locuibilă/locuitor (densitatea locuirii) este indicatorul important pe care l-am analizat datorită faptului că reflectă gradul de aglomerare într-o locuință.
În funcție de numărul de metrii pătrați ce revin unei persoane se poate determina calitatea confortului oferit de locuință. Ambele medii de viață analizate oferă în prezent un număr aproximativ dublu de m 2/locuitor în comparație cu anul 1992. (Fig.)
Fig. Evoluția densității locuirii pentru arealul aflat în studiu, în perioada 1992-2014, la nivelul celor două medii de viață
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/
Mediul rural dispunea în anul 1992, de aproximativ 9,6 m 2/locuitor ajungând la 21 m2/locuitor, la nivelul anului 2014. Valorile s-au dublat datorită creșterii condițiilor de viață, creșterea numărului de construcții (Fig. ), dar și din cauza sporului natural negativ în 2014 (numărătorul raportului nu mai este același ca în anul 1992). De exemplu, pentru localitatea Blejoi anul 2010, a însemnat un punct forte în domeniul construcțiilor, aproximativ 300 de clădiri au apărut pe teritoriul comunei și trendul se păstrează ascendent și în prezent dar nu cu aceeași intensitate.
Fig. Locuințele existente la sfârșitul anilor 1992 și 2014 în arealul analizat Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/
Fig. Harta densității locuirii la nivelul anului 1992 și 2014, pentru arealul studiat
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/
Localitățile rurale din imediata vecinătate a orașelor, au înregistrat cele mai semnificative modificări în ceea ce privește suprafața locuibilă pe locuitor: comuna Blejoi a crescut de la 12,6 m2/locuitor la 24,8 m2/locuitor în 2014,
Măneciu (11 m2/locuitor în 1992 la 23,2 m2/locuitor la nivelul anului 2014) ș.a. – Fig. De asemenea, există creșteri seminificațive (de peste 6 m2/locuitor) și în celelalte comune (vecine sau nu orașelor mai mici) pe fondul promovării slabe a turismului local, mediu mult mai curat și sănătos, terenuri pretabile au determinat populația să-și construiască casele dorite.
Mediul urban beneficiază de o creștere mai puțin semnificativă în comparație cu mediul rural, și anume de la 11,17 m 2/locuitor (cât se înregistra în anul 1992) la 19 m2/locuitor în 2014. Această creștere se datorează în principal factorilor demografici dar și a creșterii suprafețelor locuibile. Municipiile Brașov, Săcele și Ploiești au suprafețe locuibile la nivelul anului 2014, de aproximativ două ori mai mari decât în 1992 (Brașov 5 940 248 m2 suprafață locuibilă arie desfășurată, Ploiești 4 370 445 m 2 suprafață locuibilă arie desfășurată și Săcele 578 493 m2 suprafață locuibilă arie desfășurată). În ce privește densitatea locuirii orașele menționate anterior au înregistrat creșteri d e la 11,4 m2/locuitor în 1992, la 20,4 m2/locuitor în 2014 pentru orașul Brașov, de la 10,4 m2/locuitor la 16,2 m2/locuitor pentru orașul Săcele și de la 11,5 m2/locuitor la 18,5 m2/locuitor la nivelul orașului Ploiești– Fig.. O creștere spectaculoasă a suprafeței locuibile pe locuitor s-a înregistrat și în orașul Vălenii de Munte, pe fondul promovării potențialului turistic, dar mai ales din cauza scăderii numărului de locuitori în ultimii 22 de ani.
3.3.2. Echiparea tehnico-edilitară a teritoriului
Teritoriul analizat are în componență localități cu nivel de echipare edilitară în funcție de mărimea și gradul de urbanizare. Cele trei municipii și cele două orășele beneficiază de: rețele de canalizare, apă curentă și gaze încă înainte de anii ‘90. Localitățile rurale: Blejoi, Lipănești, Măgurele, Măneciu, Gura Vitioarei, Izvoarele și Teișani din anul 1999, au rețea simplă de distribuție a apei potabile; care a crescut în lungime treptat de la an la an, cu excepția comunei Izvoarele, care a cunoscut scăderi ale lungimii rețelei de alimentare cu apă – Fig.
Fig. Evoluția lungimii totale a rețelei simple de distribuție a apei potabile pentru arealul aflat în studiu, în anii 1992 și 2014 Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Anul 2014, aduce în prim plan din punct de vedere al lungimii totale ale conductelor de canalizare doar șapte localități: Municipiile Brașov, Săcele și Ploiești, orașele Boldești-Scăieni și Vălenii de Munte, iar printre comune doar Blejoi și Măneciu au infrastructură de canalizare. – Fig.
Fig. Evoluția lungimii totale a rețelei de canalizare pentru arealul aflat în studiu, în anii 1990 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Compania care monitorizează, tratează și distribuie apa potabilă în municipiile Brașov și Săcele este APA BRASOV (această companie ajută și la evacuarea apelor uzate menajere și o parte a apelor industriale din localitatile:Brasov, Sacele ș.a.). Municipiul Ploiești și orașul Vălenii de Munte sunt alimentate atât din surse de suprafață (Acumulările Măneciu și Paltinu) cât și surse subterane. Orașul Boldești-Scăieni se alimentează din captarea ReceaLipănești. Localitățile rurale (Gura Vitioarei, Măgurele, Teișani) se alimentează cu apă potabilă prin serviciul public al consiliilor locale; iar prin intermediul agenților economici comunele: Blejoi, Izvoarele, Lipănești, Măneciu, conform Planului de Amenajare al Județului Prahova.
Canalizarea orașului Brasov are deversoare prin care se evacueaza cvasipermanent apele uzate neepurate în Canalul Timis și în pârâul Timișul Sec.
Epurarea apelor uzate se asigura în Stația de epurare Stupini, care are o capacitate de 1620 l/s, cu treaptă mecanică și biologică; au existat depășiri sporadice ale limitelor maxim admise la: azotiți, azotați, fosfor, produse petroliere, zinc, dar și la indicatorii bacteriologici . În cazul orașelor prahovene situația este următoarea: Mun. Ploiești are sistem mixt de canalizare a apelor uzate (cele menajere ajung în stațiile de epurare și apele meteorice ajung în pârâul Dâmbu) în orașul Boldești-Scăieni canalizarea apelor urzate se realizează în sistem divizor și în orașul Vălenii de Munte există un sitem unitar de canalizare cu stație de epurare cu treaptă mecanică și biologică.apele uzate se colectează și din localitățile rurale și există doar stație de epurare cu treaptă mecanică.
Din cele doisprezece localități analizate doar trei (Măneciu, Teișani și Izvoarele) nu beneficiază de alimentare cu gaze. De asemenea, lungimea totală a
anul 1997.
Fig. Evoluția lungimii totale a rețelei de distribuție a gazelor pentru arealul aflat în studiu, în anii 1990 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
În ce privește alimentarea cu energie electrică, S.C. Electrica Distribuție Muntenia Nord este societatea care furnizează prin Sucursala Ploiești, energie electrică în întreg județul Prahova. Municipiul Ploiești are 221 km de rețea de iluminat public. Centrala de termoficare a Municipiului Brașov oferă atât energie electrică cât și termică întregului oraș, dar de furnizare și gestionare se ocupă S.C. Electrica Distribuție Transilvania Sud. Municipiul Săcele își procură necesarul de energie electrică din Sistemul Energetic Național, însă există probleme din cauza extinderii orașului s-a suprasolicitat rețeaua. Mai mult în cartierul Gârcini, zonă defavorizată a orașului Săcele, au apărut construcții fără autorizații (pe fondul maririi demografice) ale populației fără venituri care nu s a racordat la rețeaua de electricitate sau mai rău care s-a branșat ilegal. Deșeurile municipale din județul Brașov sunt colectate de servicii publice de salubritate, acestea fiind doar compactate. Există areale din municipiul Săcele din care nu sunt adunate deșeurile (Cartierul Gârcini). Depozitul de la Rupea are termen de închidere în iulie 2017 (activitate neconformă), depozitul din Zona Brașov (colectează deșeurile din partea de sud-est a județului omonim) acestea sunt zonele autorizate de depozitatea a deșeurilor din județul Brașov; fiind prevăzută și construirea unui depozit în zona Făgăraș . Județul Prahova este fruntaș în gestionarea corespunzătoare a deșeurilor (doar 3 localități nu au contractat servicii de salubritate ), existând rampe ecologice zonale la: Boldești-
Scăieni (care deservește localitățile din jumătatea sudică a județului), la Vălenii de Munte (colectează deșeurile din partea de nord-est a județului).
3.4. Infrastuctura sanitară
Arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov beneficiază de un sistem sanitar complex, dar cu unele deficiențe în ceea ce privește dotările și numărul personalului medico-sanitar.
3.4.3 Dotări sanitare
Rețeaua sanitară prezentă în zona analizată este formată din: spitale, policlinici, cabinete medicale de familie/dispensar, cabinete de specialitate, cabinete stomatologice, farmacii etc. atât în mediul public cât și privat (care domină ambele județe pe care se întinde arealul studiat) – Fig. .
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov urmează Drumul Național 1A o rută dificilă din cauza reliefului (traversează Carpații Curburii), dar cu toate acestea străbate localități cu potențial socio-economic important și mai mult, leagă doi poli de dezvoltare importanți Brașov și Ploiești. Aceste două reședințe de județ dețineau în anul 2014, cele mai numeroase și diversificate tipuri de unități sanitare din arealul analizat: 18 spitale și respectiv 7 spitale, 12 policlinici în Municipiul Brașov, 163 cabinete medicale de familie în Orașul Brașov și 113 în orașul Ploiești, 135 farmacii respectiv 103 farmacii în Ploiești ș.a. Anumite specializări (cum este Spitalul de Copii
Brașov) deservesc și județelor vecine
(Covasna și Harghita). Spitalele oferă o paletă largă de specializări: urgențe, boli infecțioase, obsteticăginecologie, pediatrie, recuperare etc.
Sistemul sanitar din
Județul Brașov beneficiază de ajutorul organizației neguvernamentale
„Hospice Casa Speranței”, care îngrijește bolnavi cu boli incurabile și mai mult, formeză specialiști în domeniul paliației. Se simte absența unui spital universitar în Brașov deoarece în cadrul
Universității
Transilvania există și Facultatea de medicină.
Orașele Săcele,
Boldești Scăieni și
Vălenii de Munte din Fig. Harta unităților sanitare pe tipuri pentru cauza apropierii de Axa Ploiești – Vălenii de munte – Brașov la reședințe nu au o nivelul anului 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
infrastructură sanitară dezvoltată. Totuși este de menționat orașul Vălenii de Munte care și-a menținut pe linia de plutire Spitalul Orășenesc omonim cu nouă specializări: Medicină internă, Gastroenterologie, Chirurgie, ObsteticăGinecologie, Pediatrie, Recuperare BFT, Radiologie, Laborator de analize medicale și Pneumologie. Spitalul Municipal Săcele a funcționat până în anul 2010, iar orașul Boldești-Scăieni beneficiază de un spital privat.
Mediul rural dispune de infrastructură sanitară minima (cabinet medicale de familie și de farmacii). Comunele Teișani și Lipănești nu beneficiază de farmacie dar au orașul în apropiere, în care pot găsi acest serviciu. Cabinetele stomatologice private s-au extins în ultima perioadă și în mediul rural nu doar urban după cum se poate observa din harta anterioară. Această creștere a numărului de cabinete stomatologice s-a datorat evoluției societății românești, aderarea la Uniunea Europeană, promovarea și aducerea unor echipamente, tehnologii noi în medicina dentară, promovarea produselor și a igienii dentare, și nu în ultimul rând prezența specialiștilor, a facultăților de medicină stomatologică cu renume. Toate acestea au contribuit la creștere pe ansamblu a numărului de cabinete stomatologice la niveul țării și inclusiv și la nivelul întregului areal analizat.
3.4.2. Personal medico-sanitar
Toate unitățile sanitare prezentate în subsubcapitolul anterior, sunt susținute de personal medical specializat în domeniul respectiv, fapt pentru care, în cele ce urmează, voi detalia personalului medical, și anume: asigurarea populației cu paturi în spital, asigurarea populației cu medici, cu stomatologi, cu farmaciști și cu personal mediu medical.
Reformele sistemului de sănătate, schimbarea standardelor în sistemul spitalicesc, desființarea numeroaselor spitale din ambele județe, dar și din țară sunt doar câteva din cauzele scăderii numărului de paturi în spitalele din arealul analizat – Fig. .
Anul 1992 9.61
Anul 2014 0.87 6.86
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00 10.00
la 1000 locuitori paturi în spitale (inclusiv in centre de sanatate) – proprietate privata paturi în spitale (inclusiv in centre de sanatate) – proprietate publica
Fig. Asigurarea populației cu paturi de spital pe tipuri de proprietate, la nivelul întregului areal analizat, în anii 1992 și 2014 Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/
Odată cu prăbușirea sistemului comunist, cu deschiderea granițelor, medicii români, bine pregătiți datorită facultăților cu renume la noi în țară, au plecat în străinătate pentru un trai mult mai bun, pentru un loc de muncă mult mai bine plătit și cu condiții de lucru mult mai bune; fapt pentru care, numărul medicilor din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov a scăzut în mod constant ajungând în anul 2014 la 1545 medici în mediul public și 338 în mediul privat – Fig.
Fig. Asigurarea populației cu medici, stomatologi, farmaciști și personal sanitar mediu în arealul analizat, în anul 2014
Sursa datelor: calculate după http://statistici.insse.ro/shop/
Medicina stomatologică cunoaște, la noi în România, un prestigiu de puține decenii, ținând cont de importanța pe care românii o acordă îngrijirii danturii lor. În anul 2014, erau 607 medici stomatologi care activau în zona studiată cu precădere în cabinete particulare.
Migrația internațională, dezvoltarea societății românești au făcut ca numărul farmaciștilor să difere de la an la an. În ultima perioadă, din cauza numeroaselor boli descoperite, din cauza stresului cotidian, dar mai ales a ideii că orice stare proastă/boală se rezolvă cu un medicament, farmaciile private au cunoscut o dezvoltare accentuată în detrimetul farmaciilor publice, fapt pentru care se cere personal calificat în domeniul farmaceutic. În anul 2014 se ajunsese să se depășească valoarea de 1 farmacist din mediul privat la 1000 locuitori, pe când farmaciile cu proprietate publică sunt foarte puțini (37 de farmaciști în tot arealul).
Personalul sanitar mediu este format din laboranți, tehnicieni medicali și alte cadre cu pregătire medie de specialitate. Personalul sanitar mediu își desfășoară activitatea sub îndrumarea și controlul direct al medicului sau farmacistului84.
3.5. Infrastructura educațională și culturală
Populația școlară pe niveluri de educație (Fig. ) din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov este mult mai puțină în anul 2014, când se atingea
118740 persoane, comparativ cu anul 1992, când totalul copiilor și tinerilor
84 ***http://www.efin.ro/legea_sanatatii_2324/titlul_viii_personalul_sanitar_2332,
23.03.2014
înscriși într-o formă de învățământ depășea 169500 persoane, deoarece natalitatea a scăzut în ultimele două decenii și abandonul școlar a crescut (exemplu Municipiul Săcele rata de abandon școlar depășește 60% ).
Fig. Populația școlară pe niveluri de educație în arealul studiat comparativ anul 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
În cele doisprezece localități analizate densitatea cea mai mare a unităților școlare se înregistrează în mediul urban, în special în cele două reședințe de județ: Ploiești și Brașov. Din graficul următor se poate observa cu ușurință că numărul gradinițelor și al școlilor generale s-a înjumătățit pe fondul scăderii numărului de preșcolari și elevi– Fig. . În mediul rural populația tânără a scăzut dramatic. Dacă în anul 1992, existau consemnate în statistici cel puțin câte două forme de învățământ preșcolar, primar și gimnazial, în anul 2014 situația este crudă, numărul acestor unități este de trei ori mai mic.
Fig. Unitățile școlare pe niveluri de educație în arealul studiat comparativ anul 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Anul școlar/universitar 2014-2015 grupează elevii/studenții în 192 unități școlare respetiv universitare, conform Institutului Național de Statistică. Toate orașele și comunele forme de învățământ preșcolar (grădinite), dar acestea nu au fost consemnate în totalitate în fișele statistice de aceea prin consultarea strategiilor locale și site-urile primăriilor, al prefecturilor și ale Inspectoratelor școlare și am consemnat în Tabelul numărul unităților de învățământ, care sunt mult mai numeroase.
Tabelul nr. Numărul unităților școlare din arealul analizat în anul 2014
Sursa datelor: ***2008-2015, Strategia locală de Dezvoltare Durabilă a Com. Beljoi;
***Strategia de Dezvoltare locală Gura Vitioarei;*** http://www.lipanesti.ro/lipanesti_cultur%C4%83-%C5%9Fi-
%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2nt-110.html, 23.11.2015; *** http://www.isj.ph.edu.ro/institutii?categorie=251, 29.11.2015,
***http://www.calificativ.ro/index.php?module=scoli&idj=18&ido=304&tip=3, 03.12.2015;
***http://www.institutii-publice.org/judetul-Prahova, 03.12.2015;
***http://www.hartaploiestiului.ro/educatie,03.12.2015;
***http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/SACELE.htm, 03.12.2015;
***http://www.gradinitebrasov.ro/, 09.12.2015;
***http://www.ilovebrasov.ro/infoutil/educatie/colegii-licee-si-grupuri-scolare-dinbrasov/page_3.html, 09.12.2015
Școlile profesionale și cele cu profil tehnic și maistri în anul 2014, nu se mai regăsesc consemnate în anuarele statistice, deoarece acestea au râmas foarte puține, marea majoritate a elevilor doresc sa absolve o facultate, meseriile nu mai sunt puse în valoare, în economia din prezent a României.
Ambele reședințe de județ beneficiază de ofertă educațională în plan universitar. Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești este compusă din cinci facultăți: Facultatea de Ingineria Petrolului și Gazelor, Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică, Facultatea de Tehnologia Petrolului și Petrochimie,
Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Litere și Științe și două departamente didactice. Municipiul Brașov vine în întâmpinarea tinerilor cu două instituții universitare publice: Universitatea „Transilvania” și Academia forțelor aeriene „Henri Coandă”; și respectiv trei universități private: Universitatea „Spiru Haret” (cu trei facultăți: Științe juridice și administrative, Management și respectiv Psihologie și Pedagogie), Universitatea creștină „Dimitrie Cantemir” (cu doua programe de studii de licenta cu profil economic: Economie si afaceri internationale si Finante și bănci; și doua programe de studii de master: Administrarea afacerilor internaționale și Management financiarbancar) și Universitatea „George Barițiu” (având în componență Facultatea de Drept, De Științe Economice și de Educație Fizică și Sport ). În total în mediul universitar la nivelul anului 2014 erau înmatriculați 23364 studenți, dublu față de anul 1992.
Personalul didactic a înregistrat creșteri în învățământul preșcolar, primar și gimnazial, superior mai ales că numătrul profesorilor din învățământul postliceale și profesional s-a micșorat simțitor – Fig. .
Fig. Personalul didactic pe niveluri de educație în arealul studiat comparativ anul 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Per ansamblu, în arealul analizat sunt cu aproximativ 200 de cadre didactice mai puține la nivelul anului 2014, decât în anul 1992, deoarece se promovează un învățământ competent cu oameni calificați. Numărul profesorilor la 30 de elevi respectiv studenți este cuprins între 2-3 cadre didactice/30 elevi pentru învățământul primar, gimanzial și liceal, iar în învățământul superior aproximativ 1,5 profesori/30 studenți.
Infrastructura educațională este completată de cea culturală în zona analizată. Ambele medii de viață dispun de biblioteci și cămine culturale/case de cultură (în cazul orașelor), însă o infrastructură culturală diversificată dispune doar cele două reședințe de județ – Tabelul nr..
Tabelul nr. Infrastructura culturala prezentă în arealul analizat la nivelul anului 2014
Sursa datelor: ***http://statistici.insse.ro/shop/; ***2014, Strategia de Dezv oltare a
Municipiului Săcele 2014-2020
Instituții culturale de importanță națională sunt prezente în areal prin: Muzeul Național al Petrolului din Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și
Arheologie Prahova (cu numeroase secții muzeale: Muzeul de istorie și Arheologie din Ploiești, Muzeul „Casa de târgoveți din secolul al XVIII-lea – al
XIX-lea”, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploiești, Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploiești, Muzeul Memorial „I.L. Caragiale” Ploiești, Muzeul
Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte” etc.), Muzeul Județean de Științe ale Naturii Prahova (cu secțiile muzeale: Muzeul Omului-Cetate a Științei din ploiești, Muzeul Florilor de mină Cheia, Muzeul Naturii „Văii Teleajenului” din Vălenii de Munte ș.a.), Bastionul Țesătorilor Brașov, Casa Memorială „Ștefan Baciu” Brașov, Muzeul „Casa Mureșanilor” Brașov, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Etnografic Săcele ș.a.
La nivel local exită case de cultură municipale și orășenești (patru în
Ploiești, două în Boldești-Scăieni, una în Vălenii de Munte, două în Municipiul Brașov), cămine culturale (Gura Vitioarei, Măgurele, Lipănești, Izvoarele). Casa de Cultură a Studenților Ploiești găzduiește șapte formații artistice și cercuri de cercetare studențești care deruleză repetiții, spectacole, concursuri și festivaluri. Asociațiile non-guvernamentale: Asociația Culturală Sportivă „Izvorul”, Asociația Portavicum, Asociația Ceangăilor Bârsa ș.a. își desfâșoară activitatea în Municipiul Săcele.
Teatrele sunt principalele instituții de spectacole și sunt concentrate în cele două reședințe de județ; în Brașov sunt Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” și Teatrul pentru copii „Arlechino”, iar în Ploiești întâlnim Teatrul Municipal „Toma Caragiu”, Teatrul pentru copii „Ciufulici”). De asemenea, în Ploiești este renumită Filarmonica „Paul Constantinecu”, iar în Brașov atât Opera Brașov cât și Filarmonica în organizarea spectacolelor.
Lăcașurile de cult se disting în arealul delimitat de axa prezentată, atât prin frumusețe cât mai ales prin istorie. Mânăstirea Suzana este o așezare monahală de maici, fondată de Suzana Arsicu, o credincioasă din Săcele, în anul 1740, inițial doar o biserică din bârne cu Hramul „Sf. Nicolae”. Din cauza intemperiilor în anul 1880 s-a inceput construirea actualei biserici, care a fost terminată în 1882. Iar în anul 1911 a fost adăugat un Paraclis închinat „Acoperământuli Maicii Domnului”. Manastirea Cheia situată tot pe teritoriului Comunei Măneciu, ca lăcașul anterior, a fost fondata în 1770 cu o biserică din lemn cu Hramul „Sf. Nicolae”, dar biserica a fost distrusă de turci la scurt timp și astfel călugării sihastrii au reușit să își construiască alt schit și cu ajutorul domnitorilor, traiul monahilor a început să se îmbunătățească, dar nu pentru mult timp deoarece biserica este mistuită de flăcări. În anul 1839, a fost sfințită noua biserică a schitului, avand chili pe laturile de sud si nord, paraclis și trapeză. La aproximativ 15 km de Municipiul Ploiești, în Comuna Lipănești, este o frunoasă mănăstire de maici, Mânăstirea Zamfira (secolul al XIX-lea). În prezent, complexul monahal cuprinde doua biserici: biserica veche, numită și "biserica mică", situată în cimitir și "biserica mare", situată chiar în incintă. Mânăstirea Zamfira are doua hramuri: Inălțarea Domnului și Sfântul Ierarh Nifon.
Două localități din cele doisprezece analizate, Teișani și Vălenii de Munte, fac parte din traseul „Drumul Fructelor”. Această rută leagă optispezece localități din partea de nord a Județului Prahova, așezări recunoscute pentru producția de fructe. Așezarea Boldești-Scăieni este una din cele 13 localități care fac parte din „Drumul Vinului”(o parte din vechiul drum al vinului folosit de români pentru a străbate podgorii renumite). Astfel „Drumul Fructelor” și „Drumul Vinului” au ocazia de a îmbina și prezenta turiștilor frumusețea cadrului natural, patrimoniul istoric dar și artitectura de care beneficiază acest județ.
De asemenea, marile evenimente culturale prezente în localitățile componente axei sunt strâns corelate cu sărbători tradiționale. Tabelul
Tabelul Sărbătorile, târgurile și festivaluri în localitățile din lungul axei
Sursa: *** http://www.teatrulsicaalexandrescu.ro/festivalul-de-dramaturgiecontemporan%C4%83-edi%C5%A3ia-a-xxvi-a.html, 28.11.2015; *** http://festivalul-
luminii.ro/despre-festival/, 28.11.2015; *** www.oktoberfestromania.ro, 28.11.2015; *** municipiulsacele.ro, 28.11.2015; *** http://www.izvoarele-ph.ro/, 28.11.2015
Festivalurile, zilele de comună și târgurile aduc la un loc întreaga comunitate locală plus vizitatori din împrejurimi, oferind posibilitatea de cunoștere, socializare, relaxare dar și promovarea produselor tradiționale, comercializate cu ocazia evenimentelor.
3.6. Infrastructura de transport și telecomunicații
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov se suprapune în mare parte pe traseul Drumului Național 1A de la Ploiești până la Săcele când se unește cu
DN1 (E60) (cu o lungime totală de
104km)– Fig. . Acesta este traversat de numeroase drumuri județene: DJ 102 Fig. Harta principalelor căi de (Ploiești-Blejoi-Păulești-Plopeni- circulație în areal
Sursa: googlemearth
Slănic-Izvoarele), DJ 100N (Slănic-Teișani-Drajna), DJ 219 (Teișani- Vălenii de Munte-Predealul Sărari), DJ 231 (Podenii Noi-Păcureți-Gornet-Măgurele), DJ 250 (Bucov-Boldești-Scăieni), DJ 103A (Brașov-Zizin), DJ 103B (Săcele-Teliu) ș.a. și de multe drumuri comunale: DC 10 (Măneciu-Făcăieni), DC10A (BlejoiPăilești), DC11 (Măneciu-Plăiețu), DC 16 (Făget-Fundeni), DC 18A (Olteni),DC
19A (Homorâciu – Cerașu), DC 21 (Izvoarele-Mânăstirea Crasna), DC 22 (CheiaMuntele Roșu), DC22A (Cheia – DN1A), DC 22B (DN1A-Mănăstirea Suzana), DC 24 (Măneciu Ungureni – Chiciureni), DC 40 (Lipănești-Satu Nou), DC 41
(DN1A-Chirițești), DC 44A (Măgurele-Iazu), DC 45 (Măgurele Podenii Vechi),
DC 55 A (DN1A-Plopeni), DC 55 B (Lipănești-Seciu), DC 55C (Lipănești –
Boldești), DC 56 (DN1A-Balaca), DC 58 (Boldești-Scăieni – Pleașa), DC 59 (Boldești-Scăieni – DN1A), DC 158 (Măneciu-Pământeni – Cerașu), DC 159 (Parcul Bucov – Pod Blejoi).
Tabelul Situația privind starea dumurilor județene și comunale care traversează arealul analizat la data 31.12.2012
Sursa datelor: ***2013, Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 2020; ***2010,Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov. Orizonturile 2013 -2020-2030
DN1A are o singură bandă pe sens, ceea ce duce la o îngreunare a traficului greu și nu numai; este administrat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care are districte localitățile: Blejoi și Cheia. Situația drumurilor județene și comunale care intersectează Drumul Național 1A
(Tabelul nr. ) este în general mediocră: sunt astfaltate în mare parte (DJ 100N,
DJ 102, DC 10, DC 45 sunt betonate pe anumite sectoare), pe distanțe mici (2-4 kilometrii), Drumurile Comunale: 11, 16, 19A, 41, 55A, 55B, 58, 158 sunt împietruite.
Municipiile Brașov și Ploiești sunt noduri rutiere mari si fac legătura între marile regiuni geografice ale României. La nivel local, Regia Autonomă Autonomă de Transport Brașov (RAT Brașov) dețin aproximativ 183 autobuze mari (12 m respectiv 16 m lungime), 28 autobuze de capacitate mică și 30 de troleibuze. Acestea deservesc locuitorii pe 46 de rute, care însumate ajung la 671,8km. S.C. Transport Călători Expess S.A. Ploiești este înființată prin hotărârea Consiliului Local al Municipiului Ploiești (din Iunie 2012), pentru a efectua transportul public local și are în subordine 38 trasee de autobuze, 2 trasee tramvaie și două trasee troleibuze 94. În Municipiul Săcele Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Prestări Servicii asigură transportul public pe trei linii:
Săcele – IABV (Brașov) cu aproximativ 95 curse/zi, Săcele – Livada Poștei (Brașov) cu 3 curse/zi și Săcele – Brădet 3 curse/zi.
Transportul public de persoane la nivelul celor două județe se realizează prin curse regulate. Traseele de transport prezente în arealul analizat sunt în total de 23, legând municipiile de orașele și comunele prezente în zona luată în studiu – Tabelul nr. .
Tabelul nr. Traseele transportului public de persoane la nivelul arealului analizat
Sursa Datelor: http://site.judbrasov.ro/page_Autoritatea-Jude-ean-de-Transport-de-
Persoane_45.html, http://www.cjph.ro/doc/progr_transport/1011.pdf
De asemenea, în arealul analizat calea ferată Ploiești-Măneciu care a fost preluată de firma Transferoviar Călători (începând cu septembrie 2014), care mai are încă patru linii neinteroperabile și interoperabile în zona Cluj și București . Reședințele de județ (Ploiești respectiv Brașov) sunt noduri importante de circulație. Municipiul Ploiești este traversat de magistrate de căi ferate duble, electrificate care leagă capitala de celelalte regiuni ale țării, dar și secundare spe Măneciu, Târgoviște, Urziceni și Plopeni. Stațiile prezente pe suprafața orașului Ploiești sunt atât destinate persoanelor (Ploiești Sud, Ploiești Vest, Ploiești Nord, Ploiești Est, Ghighiu) cât industriei (Triaj Sud, Ghighiu, Crâng, Ploiești Triaj). Patru magistrale și o linie de cale ferată trabersează municipiul Brașov (două linii duble electrificate: Magistrala 1 – București-Predeal-Brașov și Magistrala 4 – Brașov-Sighișoara și două linii simple: Brașov Sibiu și Brașov-Miercurea Ciuc, care este și electrificată).
Sectorul telecomunicațiilor a cunoscut în ultimii ani o dinamică deosebită. Populația din arealul analizat este deservită de telefonie digitală, ambele județe sunt racordată la magistrale de fibră optică. Telefonia fixă, televiziunea prin cabu și internetul sunt asigurate preponderent de firmele: Romtelecom, UPS, RDSRCS; iar telefonia mobilă și internetul aferent sunt oferite de ORANGE, VODAFON și TELECOM, care acoperă aproape întregul areal (cu mici probleme în zona montană dintre Măneciu și Săcele).
Serviciile poștale sunt prezente în fiecare localitate fie printr-o agenție postală (un singur angajat poștal neinformatizat) sau ghișeu poștal (un angajat și cel puțin un factor poștal pentru distribuția corespondenței) și oficiu poștal (mulți angajați, diriginte de poștă, un casier și cel puțin doi factori poștali). Reședințele de județ cum este de așteptat, au cea ai buna inftastructura de telecomunicații și implicit servicii poștale, existând 12 oficii și ghișee poștale în Municipiul Ploiești și 17 oficii și ghișee poștale în Brașov. Municipiul Săcele are unul oficiu și un ghișeu, două oficii poștale în orașul Vălenii de Munte, câte un oficiu potal în orașul, Boldești Scăieni și în comunele: Măneciu, Izvoarele, Blejoi, Măgurele, câte un ghișeu poștal în comunele:Teișani și Lipănești, iar o agenție postală este prezentă în com. Gura Vitioarei .
3.6.1. Rolul accesibilității în stimularea dezvoltării socio-economice Orice tip de cale de comunicație influențează zona prin care trece deoarece crează fluxuri de intrare și ieșire. Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov traversează partea mai puțin valorificată a județului Prahova (și anume jumătatea estică) legând-o de Transilvania. Potențialul socio-economic al ambelor zone este uriaș și valorificat sustenabil conduce la o îmbunătățire economică atât la nivel județean, regional cât și național.
Drumul Național 1A este o rută de acces prin Carpații de Curbură viabilă
(alternativă la Valea Prahovei – DN1 mereu aglomerată pe tronsonum ComarnicBrașov), dar cu numeroase dificultăți din cauza lățimii și numărului de benzi pe sens (insuficient și neadecvat pentru toate categoriile de autovehicule). De asemenea, traversând o zonă montană este necesară o supervizare atentă a carosabilului (atât pe timp de ceață cât mai ales în anotimpul friguros și ploios).
Planul de Amenajare al Teritoriului Județean prevede modernizarea, descongestionarea traficului rutier atât pe DN1 cât și pe DN1A (în vederea promovării turistice a Văii Teleajenului). Drumurile locale și județene sunt cuprinse în Strategia de dezvoltare a Județului Prahova privind modernizarea, reabilitarea, lucrări de artă (pasaj denivelat DN1A-DJ100L Măgurele, pe DN1A peste calea ferată Ploiești-Blejoi ș.a.). Promovarea și adecvarea corespunzătoare a căi rutiere DN1A, scoate din anonimat multe puncte și zone de atracție ale județului Prahova.
La nivelul orașelor se constată o îmbunătățire a carosabilului, în anul 2014 au fost consemnați mai mulți kilometrii de stradă modernizată decât în anul 1992 la nivelul tuturor orașelor din areal – Fig. .
Fig. Lungimea totală a străzilor orășenești totale și modernizate la nivelul anului 1992 și 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/
Autostrada București – Brașov, în stadiu de proiect, are ca obiectiv asigurarea unei legături eficiente a orașului Brașov cu București și mai mult cu celelalte coridoare europene (constituind parte din Coridorul IV Pan-European de Transport Rutier). Bineînțeles că această autostradă va umbri dezvoltarea pe axa analizată din punct de vedere al siguranței și rentabilității traficului, socioeconomic, dar diversitatea și atracțiile naturale și antropice oferite de Valea Teleajenului nu pot fi admirate decât pe ruta DN1A și drumurilor adiacente.
Rețeaua de transport combinat este prezentă în amble reședințe de județ analizate și sunt prevăzute în PATN Secțiunea I – Rețele de Transport, lucrări de modernizare. În Municipiul Brașov existând în fază de proiect construirea unui aeroport, o bună oportunitate pentru investitori, pentru promovarea socioeconomică și nu numai, a județului Brașov.
3.7. Infrastructura comercială și financiară
Mediul urban este mult mai atractiv și are condiții propice (populație numeroasă, echipare tehnico-edilitară), dezvoltării mediului comercial și financiar. Importanța și renumele orașului atrage după sine dezvoltare socioeconomică. Astfel reședințele de județ din spațiul analizat se bucură de numeroase centre comerciale, dar și de numeroase sedii și unități financiare.
Hipermarket-urile și supermarket-urile sunt centre comerciale de mari dimensiuni o gama larga si diversa de produse, atat alimentare cat si non alimentare, printre care produse textile, de casa, pentru masina, electronice si electrocasnice; care au luat avânt la nivel național, mai ales după aderarea
Românie la Uniunea Europeană. Arealul analizat cuprinde centre comerciale:
Carrefour, Auchan, Kaufland, Cora, Selgros, în marile orașe. În Municipiul
Brașov sunt în prezent, șapte hipermarketuri (unul Carrefour, două Auchan, două Metro (doar unul este pe teritoriul administrativ al municipiului celălalt este situat în Localitatea Ghimbav), un Kaufland, un Selgros), iar în Municpiul Ploiești sunt cinci hipermarketuri/supermarketuri (trei Kaufland, unul Cora și unul Selgros). De asemenea, comuna Blejoi fiind în proximitatea orașului Ploiești și beneficiind de spațiu suficient pentru construirea unor centre comerciale mari, dispune de două hipermarke-uri: Carrefour Ploiesti și Auchan Ploiești.
Din gama casă, grădină și construcții tot în apropierea marilor orașe îți desfășoară activitatea depozitele: Brico Dépôt (foast Bricostore achiziționat din 2013), Leroy Merlin. Orașul Brașov și Comuna Blejoi beneficiază de câte un depozit Brico Dépôt și unul Leroy Merlin.
Marketurile și magazinele de proximitate sunt centre comerciale de dimensiuni mult mai mici și au produse atât alimentare cât și nealimentare. Această categorie este mult mai întâlnită, fiind prezentă și în mediul rural – Tabelul
Tabelul nr. Magazinele de proximitate, inclusive market-urile, importante din cuprinsul arealului analizat
Sursa datelor: ***https://carrefour.ro, 17.11.2015;*** http://www.cora.ro/, 17.11.2015;
***http://www.auchan.ro/, 17.11.2015; *** http://www.kaufland.ro/, 17.11.2015; *** www.mega-image.ro, 17.11.2015; *** http://www.lidl.ro/ro/cautare-magazin.htm, 17.11.2015; ***http://www.penny.ro/, 17.11.2015; *** http://profi.ro/contact/magazine,
17.11.2015
Localitățile care nu sunt menționate în tabelul anterior au magazine alimentare (comerț cu amănuntul) și nealimentare (în special de profil construcții), dar nu sunt de mărcile menționate (Lidl, Penny, Profi, Mega Image, Carrefour Market și Expess), ci sunt înființate de alte persoane juridice care nu dețin lanțuri de magazine. Orașele dețin în număr mare atât magazine alimentare cât și de produse alimentare, dar important este că sunt prezente pe întreg arealul analizat ambele tipuri – Tabelul nr. .
Tabel nr. Magazine prezente în areal cu profiluri diverse
Sursa: după ***http://www.paginiaurii.ro/, 17.11.2015
Municipiile beneficiază de numeroase piețe agroalimentare (10 piețe cu program zilnic în Ploiești și 7 piețe în Brașov). Piață agroalimentară deschisă în fiecare zi este prezentă și în comuna Blejoi. Orașul Vălenii de Munte, Comuna Izvoarele beneficiind de piețe organizate o dată pe săptămână, sâmbăta respectiv vinerea. Târguri săptâmânale sunt organizate în Vălenii de Munte (sâmbăta), în Măneciu (duminica) și oboare în Municipiul Ploiești și în Târlungeni, în ficare zi de sâmbătă respectiv duminică. De asemenea, în satul Târlungeni se organizează cel mai important Târg auto și nu numai din județul Brașov, în fiecare week-end.
Înfrastructura bancară este complementară celei comerciale în dezvoltarea socio-economică a teritoriului. În ultimii ani s-a constatat o creștere semnificativă a activității financiar-bancare. Banca Națională reprezintă nivelul superior al sistemului bancar, iar nivelele inferioare sunt ocupate de Băncile Comerciale și celelalte instituții financiare.
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov dispune de numeroase agenții bancare și de împrumut, cinci localități nu au infrastructură bancară dar sunt situate în apropierea unui oraș – Tabelul nr.
Tabelul . Instituțiile financiar-bancare din cuprinsul arealului analizat
Sursa: după ***http://www.paginiaurii.ro/, 17.11.2015
Arealul analizat prezintă o gamă largă și diversificată în ceea ce privește sectorul comercial și financiar-bancar: peste 10 hipermarketuri și supermarketuri, numeroase magazine de proximitate și market-uri și peste 110 instituții financiar bancare.
3.8. Infrastructura turistică
Biroul Național de Statistică definește turismul un cumul de activități „desfășurate de persoane în cursul călătoriilor și șederilor lor în afara mediului lor obișnuit (reședinței obișnuite), pentru o perioadă consecutivă care să nu depășească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj.”
Municipiul Brașov și localitățile învecinate reprezintă cea mai frecventată zonă turistică montană, deoarece este relativ aproape de municipiul București, prezintă o gamă variată de structuri turistice și potențial turistic atât natural cât și antropic. Județul Prahova este recunoscut pentru numeroasele sale atracții turistice (diversitatea formelor de relief și locurile cu istorie). Arealul delimitat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov cuprinde orașul Vălenii de Munte, oraș stațiune turistică, comuna Măneciu, comună cu atracții predominant turistice (Satul Cheia, Mânăstirea Suzana) și traversează drumurile cu renume istoric:
„Drumul vinului” și „Drumul fructelor”, conform PATJ Prahova. În Poiana Brașov există transport pe cablu, format din: două telecabine (Capra Neagră și
Kanzel), o telegondolă (Postăvaru), două telescaune (Ruia și Lupu) și patru teleski (Bradul, Ruia, Kenzel, Stadion), astfel se poate admira tot Brașovul. Toate aceste forme de transport pe cablu sunt administrate de firma S.C Ana Teleferic S.A. În faza de proiect este și Pârtia de Schi Babescu din Stațiunea Cheia, care va avea telescaun, drum amenajat, clădiri și spații conexe, toate acestea după rezolvarea problemelor privind terenul (defrișarea și scoaterea din domeniul silvic a 13,75 ha).Masivul Ciucaș și Valea Teleajenului au potențial turistic deoasebit, dar nevalorificat adecvat.
Plecând de la Harta principalelor atracții turistice și a modalităților de cazare, din lungul axei (Fig. 8) care a fost realizată cu ajutorul
programului QGIS, unde s- Fig. 8 Harta principalelor atracții turistice și a modalităților de cazare, din lungul Axei au poziționat simbolurile
Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov
privind principalele puncte de atracție turistică și modalitățile de cazare prezente, am scos în prim plan structura de primire frecventă și potențialul antropic cel mai des vizitat.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, conform Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, „reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către structurile de cazare turistică colective, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată, adică zilele în care a fost posibilă cazarea turiștilor. Se expri mă în locuri-zile (număr de locuri x număr de zile). Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turiști, pentru reparații sau pentru alte motive.” Iar în ceea ce privește cea de-a doua noțiune, prof. Melinda Cândea et. al. 2012, a prezentat atracția turistică ca „latura afectivă, cognitiv-estetică a diferitelor elemente din structura potențialului turistic, care produc impresii de o intensitate deosebit de puternică influențând, în mod direct, anumite segmente ale cererii turistice”. Aceleași autoare au definit potențialul turistic ținând cont de opiniile Organizației Mondiale a Turismului și alte organisme de profil din cadrul Comunității Europene ca fiind (la nivelul unei țări sau zone geografice), „ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice care oferă posibilități de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism”. (Melinda Cândea, Tama Simon, Elena Bogan, 2012, p.14)
În anul 2015, Institutul Național de Statistică a cunatificat în arealul analizat, 87 de hoteluri (cele mai multe în reședințele de județ), 108 pensiuni turistice, 25 pensiuni agroturistice, 34 vile turistice ș.a. Tabelul nr.
Tabelul nr. Unități de cazare prezente în arealul delimitat de Axa
Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov în anul 2015
Sursa datelor: ***http://statistici.insse.ro/shop/, 28.11.2015
Modalitățile de cazare împreună cu atracțiile turistice predominante (Biserici și Mânăstiri; Muzee și Case memoriale), sunt concentrate în opt respectiv nouă localități din cele doisprezece luatea în studiu.
Cele 9 localități prezente pe Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov, care au puncte de atracție turistică sunt: Ploiești, Blejoi, Boldești-Scăieni, Lipănești, Vălenii de Munte, Izvoarele, Măneciu, Săcele și Brașov. (Tabelul nr. ).
Tabelul nr. Atracții turistice din localitățile prezente pe Axa PloieștiVălenii de Munte-Brașov
Sursa: după PATN Sectiunea VI-Zone turistice, 2009; *** http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434 http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=406
Analizând tabelele anterioare se deprind următoarele concluzii: localități urbane (peste 55%) dețin atracții turistice, proporția cea mai mare, o au bisericile și mânăstirile, de-a lungul DN1A; iar în ceea ce privește forma de cazare pensiunile și celelalte forme de cazare (moteluri, vile, cabane, camping) dețin proporții ridicate în defavoarea hotelurilor. Cu cât localitatea este mai mare (importantă) cu atât numărul total de locuri de cazare este mai mare, pensiunile sunt frecvente ca tip de cazare, iar bisericile și mânăstirile sunt în proporție mare întălnite în comune.
CAPITOLUL IV AȘEZĂRILE UMANE CONCENTRATE ÎN LUNGUL AXEI DE DEZVOLTARE
Definirea așezării umane este strâns legată de prezența omului, „reprezintă comunitate umană de orice rang – oraș sau sat – indiferent de mărimea sau funcțiile îndeplinite, care cuprinde populația, construcțiile folosite în diverse scopuri, platformele industriale, piețele și străzile, locurile de odihnă și agrement (…) rezultatul unui continuu și dinamic fenomen de umanizare a spațiului geografic natural”.
Analizând funcțiile îndeplinite împreună cu formele de organizare ale așezărilor umane, acestea se clasifică în așezări permanenete (orașele și satele), așezări temporare (cabane turistice, vânătorești și forestiere) și respectiv, așezări sezoniere (stâne, sălașe, odăi, colibe). Așezările umane permanente sunt analizate cu precădere în capitolele și subcapitolele care vor urma, deoarece acestea reprezintă potențialul necesar dezvoltării durabile a zonei analizate și indirect viabilitatea axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov.
4.1 Structura sistemului de așezări
Satul sau așezarea umană rurală a fost definită de marele geograf Simion Mehedinți ca o grupare de „locuințe și oameni care își scot mijloacele lor de existență dintr-un spațiu social determinat și unde concentrarea locuințelor, în vatra satului este impusă de felul muncii”. La nivel mondial nu există o definiție unanim acceptată a satului. În perspectiva europeană satul îndeplinește trei funcții: economică (datorită agriculturii, silviculturii), ecologică (peisaje, biodiversitate ș.a.) și socio-culturală.
Orașul sau așezarea urbană, pe scurt, se definește printr-o ordine a fenomenelor și proceselor care se desfășoară în spațiul dat. „Este un spațiu intens populat, cu un înalt grad de concentrare și organizare, care se dezvoltă în anumite condiții de timp și spațiu, grație forțelor de producție și în permanență opoziție cu satul”. Criteriul numeric împreună cu nivelul dotărilor edilitare, a densității populației sau criteriul hotărârilor de guvern sunt cele prezente în legislațiile multor state când se dezbate definirea unui oraș.
În arealul delimitat sunt prezente șapte așezări rurale (Blejoi, Lipănești, Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele, Măneciu) și cinci așezări urbane
(Ploiești, Boldești – Scăieni, Vălenii de Munte, Săcele, Brașov) – Tabelul nr..
Tabelul nr. Orașele și comunele cu satele componente din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
Criteriul demografic utilizat în analiza așezărilor redă gradul de populare a unei zone, raportul populației cu mediul înconjurător. Cele două reședințe de județ Brașov și Ploiești, sunt orașe mari au peste 200 de mii de locuitori, iar celelealte orașe sunt de categorie mică (sub 20 de mii de locuitori) și medie (în cazul
Municipiului Săcele care înregistra în 2002, 29915 locuitori).
Cele șapte comune prezente în lungul axei, au între trei sate (comuna Blejoi și Măgurele) și nouă sate componente (comuna Măneciu). Din punct de vedere demografic, trei așezări rurale sunt foarte mici (sub 100 locuitori), cinci sate sunt mici (între 500-100 locuitori), șaisprezece sate sunt de categorie mijlocie (au între 500-2000 locuitori), opt așezări rurale mari (au între 2000-4000 locuitori), iar din categoria satelor foarte mari face parte satul Măneciu-Pământeni cu puțin peste 4000 locuitori.
4.2 Evoluția așezărilor
Întreg arealul delimitat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov a fost locuit din cele mai vechi timpuri, mărturie stau descoperirile arheologice din epoca bronzului de pe teritoriul localităților: Gura Vitioarei, Măneciu, Săcele; urme din paleoliticul mijlociu au fost găsite și pe teritoriul actualului oraș Vălenii de Munte, din neolitic în administrația orașului Boldești-Scăieni. În perioada geto-dacilor satele Gura Vitioarei și Homorâciu au reprezentat cadrul optim pentru construirea cetăților dacice („Movila” și „Gorgonul” din cuprinsul actualei comuni Gura Vitioarei). În satul Coada Malului au fost adus la lumină tezaur dacic. Conform istoricului Nicolae Iorga (locuitor și promotor al educației în special, la Vălenii de Munte) toponimul de Teleajen ar proveni de la cuvântul „telegi” (drumul de care te legi) ; cu rezonanță în utilizarea drumului comercial ce traversa carpații, facilitând legătura Transilvaniei cu Țara Românească. Consemnări ale comerțului dintre munteni și brașoveni, urmând Valea
Teleajenului, sunt din timpul lui Ludovic cel Mare (1358) . În documentele
Brașovului de la începutul secolului al XVI-lea erau notați toți cărăușii din localitățile: Ploești, Teișani, Boldești-Scăieni și nu numai care realizau activități comerciale în Brașov urmând valea amintită anterior. Într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân (de la începutul secolului al XV-lea), era descris Târgul Vălenii de Munte ca fiind un important nod de comunicații de pe vremea dacilor. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea devenind capitala județului Saac, vamă și târg.
Mihai Viteazul întemeietorul orașului Ploești (1599) pe baza satului existent dinaintea secolului al XV-lea, își concentrează trupele și trece în Ardeal pe Valea Teleajenului în surprinderea dușmanului. Arealul analizat a fost traverat sau martor și la alte bătălii purtate de domnitorii români pentru apărarea teritoriului, de exemplu bătălia de la Teișani (1602).
Orașul Brașov a fost atestat documntar la începutul secolului al XIII-lea, devenind în scurt timp cea mai importantă localitate a Depresiunii Bârsei. Denumirea Municipiul Săcele apare în 1482, dar teritoriul administrat de acesta este amintit în izvoarele istorice din anul 1366. Secolul al XV-lea a reprezentat pentru comunele: Izvoarele (punctul de apariție în documentele vremii, dar cu mult mai multe informații despre satele componente începând cu secolul al XVIIIlea), Măneciu (Măneciu Pământeni – 1429, Hrisovul emis de Dan al II-lea, celelalte sate fiind mai recente: Chiciureni – 1585, Făcăieni – secolul al XVII, Gheaba – 1750, Suzana – Secolul al XVIII, Cheia și Măneciu –Ungureni din secolele XVIII-XIX) și Blejoi (din 1486 Hrisovul lui Vlad Călugărul și în 1594 erau amintite două sate componente: Blejoiul de Sus și Blejoiul de Jos). Patru localități concentrate pe valea analizată sunt amintite în diferite documente începând cu anul 1500: Teișani (1529), Lipănești (fosta localitate Frijureni-1597), Boldești-Scăieni (1503 Boldești și din anul 1581 localitatea Scăieni), Măgurele. Iar comuna Gura Vitioarei este înființată începând cu secolul al XVII.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, așezările rurale din cuprinsul văii prezentate cunosc mici modificări: parte din moșia Frijureni revine bisericii și astfel ia ființă Schitul Zamfira (Mânăstirea Zamfira-1720), descoperirea zăcămintelor de sare din cuprinsul localității Teișani conduc treptat la dezvoltarea întregului județ, Ploești devenise „oraș de căpetenie” un adevărat centru manufacturier și comercial, localitatea Brașov deținea spălătorii de lână, fabrici de prelucrare a lânii, bumbacului, mătăsii, pielii, cerii, cărămidărie ș.a., apare satului Suzana (pe lângă Mânîstirea Suzana), Satul Gheaba și Măneciu Ungureni (datorită românilor veniți din Transilvania), satul Tabaci se formează datorită meșteșugarilor specializați în prelucrarea pieilor.
Secolele XIX și XX vin cu dezvoltare economică și teritorială semnificativă Văii Teleajenului. Este perioada în care Județul Saac se desființează, teritoriul fiind împărțit între județele Prahova și Buzău (1845), Plaiul Teleajenului este atribuit județului Prahova care își păstrează reședința la Ploiești, iar localitățile din imediata apropiere a orașului Vălenii de Munte sunt incluse în plasa Văleni. Prin Reforma administrativă aplicată la începutul anului 1968 s-a revenit la organizarea teritoriului țării în județe.
Brașovul și Ploieștiul devin noduri feroviare importante pentru România, se îmbunătățește drumul Brașov-Ploiești (1846), astfel cele două orașe se dezvoltă teritorial, economic, demografic și funcțional. În 1939, se prelucra peste 80% diun petrolul românesc în cele 12 rafinării ale Ploieștiului, ceea ce a atras ample bombardamente în cel de-al Doilea Război Mondial. Satul Săcele devenise unul dinre cele mai bogate sate din Ardeal, evoluția a fost încetinită pe fond politic. Din 1950, a devenit orașul Săcele cu ajutorul a patru localități: Baciu, Turcheș, Cernați și Satulung. Comuna Izvoarele a căpătat actuala configurare din 1968, până atunci existau satele se împărțeau între cele două comune existente: Izvoarele (cu satele: Chirițești și Costeni) și Homorâciu (cu satele: Cernești, Homorâciu Ungureni, Malu Vânăt, Schiulești). Situația se păstrează și în cazul comunei Teișani, până în anul 1968 existau comunele Olteni (cu satele Olteni, Ștubeiul și Valea Stâlpului) și Bughiile (Bughea de Sus și Bughea de Jos); ulterior comunele s-au desființat și se înființează comuna Teișani din satele lor componente cu excepția satului Bughea de Jos care revine comunei Gura Vitioarei. Această ultimă comună a rezultat din unificarea vechilor comune Făgetu și Gura Vitioarei (unde peste o sută de țărani au fost împroprietăriți în anul 1864). În anul 1989, localitatea Gura Vitioarei îți pierde statutul de comună suburbană a Vălenilor de Munte. Acest oraș „de munte” deținea din 1880 un spital, din 1895 un dispensar, o farmacie și două școli, iar din 1910 se prelungește și calea ferată până la Homorâciu și ulterior Măneciu. Actualul Oraș BoldeștiScăieni s-a format prin unificarea celor două localități, Boldești respectiv Scăieni, începând cu 1968, din dorința locuitorilor. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea localitățile Lipănești și Șipotul erau aglutinate de Boldești, iar Satul Nou și Zamfira de Măgurele până în 1924. Datorită poziției sale, comuna Blejoi a beneficiat de dezvoltare industrială: din 1865 Fabrica de Gaz, din 1890 Fabrică de Petrol în satul Ploieștori. În prezent aceasta este alcătuită din trei sate: Satul Tâmtăreni conturat din românii macedoni, satul Blejoi – sat reședință și satul Ploieștori – fost cartier al Ploieștiului în perioada 1950-1960.
4.3 Tipologia funcțională a așezărilor
Factorii care au contribuit la apariția așezărilor rurale sunt: naturali
(relieful, clima, solul, rețeaua hidrografică etc.), istorici, politici, demografici, culturali și de mediu. Apariția orașelor este strâns legată de funcțiile pe care le îndeplinește în teritoriu și în relația cu localitățile învecinate .
Natura oferă diversitate ființei umane, fapt pentru care favorabilitatea sau restrictivitatea unui spațiu trebuie bine analizate pentru o dezvoltare sustenabilă. Spațiul oicumenic delimitat cuprinde trei municipii din care două sunt reședințe de județ (Brașov și Ploiești), două orașe, șapte comune și treizeci și patru de sate.
Municipiul reprezintă localitatea urbană care deține „cel puțin 35000 locuitori, o industrie puternic dezvoltată, o însemnătate deosebită în viața economică, social-politică și cultural științifică a țării, un important fond de locuințe și dotări edilitar gospodărești, o rețea complexă de unități de învățământ, sănpătate și cultură.” Iar conform Secțiunii IV din PATN, un oraș pentru a fi declarat municipiu trebuie să îndeplinească 17 indicatori minimi, prevăzuți în Legea nr. 100 din 2007 (completarea legii 351 din 2001), printre care: 40 000 locuitori, 85% din totalul populației ocupate în activități neagricole, dotări edilitare, dotări socio-culturale ș.a. O altă categorie în ierarhia administrativteritorială a României este reședința de județ. În general acestea sunt municipii cu o poziție centrală în cadrul județului, tocmai pentru a facilita legăturile cu așezările rurale, ele deservesc o zonă de influență de peste 200 000 locuitori, cu o rază de aproximativ 60km, au funcții economice diversificate, nivel înalt al dotărilor socio-economice.
Orașele Vălenii de Munte și Boldești-Scăieni au profil dominant industrialagrar. Acestea îndeplinesc condițiile minime stipulate în Legea 100 (minim 10 000 locuitori, peste 75% populație ocupată în activități neagricole, dotări edilitare, culturale, sociale etc.).
Comuna este forma administrativă de bază în țara noastră și include unul sau mai multe sate („centru de rezidență (…) centru al producției materiale întrun cadru regional bine determinat” 114). Așezările rurale „au evoluat în strânsă legătură cu potențialul productiv al terenului, cu tehnicile agricole, ulterior cu specializarea în domeniul meșteșugurilor și al activităților industriale” . În rețeaua de localități din arealul delimitat se întâlnesc sate cu activități predominant turistice (Mânăstirea Suzana și Cheia componente comunei Măneciu), așezare rurală agro-industriale (Teișani), așezări agro-industriale și de servicii (Blejoi, Izvoarele, Măneciu-Ungureni, Lipănești) și așezări rurale predominant agricole (Măgurele, Gura Vitioarei).
4.4 Disfuncționalități ale sistemului de așezări
Secolul al XXI-lea aduce diverse probleme și disfuncționalități în cadrul fiecărei așezări umane. Orașele se confruntă cu probleme privind rata criminalității, deteriorarea mediului/poluare, prețuri imobiliare mari, fapt pentru care satul începe să devină o alternativă pentru cei mai mulți locuitori urbani. Dar disfuncționalitățile prezente în arealul format de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov sunt strâns legate de infrastructura edilitară, de transport, de calitatea locuirii, de promovarea și dotarea turistică și slaba colaborare între consiliile locale și cele județene.
Disproporția mare între orașele reședință de județ și celelalte orașe, care conduce la un dezechilibru al distribuției populației urbane în teritoriu. Cele două reședințe de județ depășesc cu mult 200 000 de locuitori, pe când orașele Boldești Scăieni și Vălenii de Munte nu ajung nici la 14 000 locuitori fiecare, doar Săcele în anul 2014, înregistra 35638 locuitori. Astfel, la nivelul întregului areal aproximativ 93% reprezintă populația urbană.
Întreținerea și îmbunătățirea DN1A mult sub asteptările și neccesitățile acestui tronson (investițiile importante canalizându-se pe Valea Prahovei), este o altă disfuncționalitate întâlnită în teren. Acestă rută, în present, este utilizată de localnici, de transportatorii de mărfuri (neexistând restricții de tonaj) și de turiști în tranzit (ca alternative când Valea Prahovei – DN1 – este foarte aglomerat, blocat). Drumul ce lega din cele mai vechi timpuri Muntenia de Transilvania, prin
Pasul Bratocea, nu este promovat touristic, la adev[rata valoare; localitățile de pe Valea Teleajenului fiind lăsate în umbra celor de pe Valea Prahovei. Este adevărat că absența dotărilor noi de interes turistic (pârtii de ski, ștranduri și a festivalurilor renumite) conduc la o slabă frecventare a zonei, cu toate că aceasta abundă de obiective turiatice atât natural cât și din categoria muzee, biserici și mânăstiri..
O disfuncționalitate întâlnită la nivelul întregii țări nu doar în arealul studiat este reprezentată de totalitatea așezărilor rurale slab diversificate din punct de vedere funcțional, cea mai mare pondere o dețin localitățile cu profil agricol, mai ales după prăbușirea industriilor locale (industria extractive). Absența dotărilor tehnico-edilitare complete (canalizare și alimentare cu gaz metan) din localitățile rurale, din lungul axei, este o altă problemă depistată. Doar comunele Măneciu și Blejoi au încercat să realizeze rețele de canalizare, dar acestea nu deservesc întegul teritoriu al comunelor. Măneciu, Teișani și Izvoarele sunt cele trei comune, din cele doisprezece localități analizate, care nu beneficiază de alimentare cu gaze.
4.5 Propuneri pentru înlăturarea disfuncționalităților privind sistemul de așezări
Într-o societate în care se discută mult despre coeziune teritorială, disfuncționlitățile așezărilor românești trebuie să fie rezolvate.
Mărirea numărului de benzi la două pe sens în cazul DN1A, este necesară pentru facilitarea conducătorilor auto de toate categoriile și tipurile, la utilizării acestei rute spre Brașov și în scop turistic nu doar de tranzit, cadrului natural susținând dezvoltarea.
De asemenea, este imperios dezvoltarea durabilă a teritoriului și localităților prin armonizarea și corelarea dezvoltării social economice cu necesitatea protecției și conservării mediului natural și construit (revitalizarea centrului urban Vălenii de Munte și Boldești-Scăieni și a celorlalte sate cu valori deosebite). Îmbunătățirea centrelor urbane secundare și realizarea parteneriatelor durabile dintre urban și rural este una din politicile specifice Uniunii Europene, când se analizează conceptul de policentricitate. Dezvoltarea echilibrată, diversificarea funcțională a orașelor și valorificarea potențialului functional al localităților sunt doar câteva din măsurile strategice ale sistemului teritorial de așezări al României. Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov reprezintă o legătură între două regiuni românești care poate fi valorificată.
Îmbunătățirea și crearea, acolo unde lipsesc, a dotărilor tehnico-edilitare în mediul rural este o soluție pentru o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Ultimele propuneri plus multe altele (referitoare la infrastructura de transport, de agreement, recree etc.), sunt prevăzute în Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova – Tabelul nr. .
Tabelul nr. Proiecte pentru realizarea unei dezvoltări durabile
Sursa: ***2013, Strategia de dezvoltare a Municipiului Săcele 2014 -2020;
***2013, Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014-2020,
Consiliul Județean Prahova, ***http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=17, 19.02.2016
CAPITOLUL V DINAMICA ASEZARILOR URBANE DIN CADRUL AXEI PLOIEȘTI-VĂLENII DE MUNTE-BRAȘOV
Așezările urbane și nu numai, sunt cele mai dinamice entități teritoriale ale planetei. Acestea nu fruncționează singure ci îmreună cu alte așezări (așezările mici ajută la dezvoltarea așezării principale).
Funcționalitatea, ierarhia inițială, alcătuirea și legăturile unui oraș sunt punctele de plecare în studierea dinamicii acestuia (momentele de stabilitate și instabilitate întâlnite în cadrului unui oraș pe o anumită perioadă). La nivelul României au existat două momente de cumpănă în evoluția orașelor, și anume: schimbarea sistemului de producție și momentul 1989. Restructurarea industriei, cu precădere și a legii privind fondul funciar au condus la deplasări masive ale populației în localitățile de reședință. În ultimii ani, migrația rural-urban a fost surprinsă de procesul invers, fapt ce a condus la o temperare a “exploziei” reședințelor de județ. Anul 1968, a adus schimbări radicale pe plan administrative (41 de județe, industrializarea extensivă a orașelor), corelat cu celelalte procese (istorice, social-economice, politice) au determinat dinamica sistemului urban românesc.
Cercetătorii Ianoș I. și Heller W. susțin că „dezvoltarea orașelor nu a fost una făcută la întâmplare, ci a ținut cont de faptul că prin însăși natura lor, orașele trebuie să însumeze o serie de atribute care țin de demografie, dotare social-edilitară și economică.
Orașele Ploiești și Brașov au fost și vor mai fi centre urbane puternice („centre de comandăpentru zona central-estică respectiv centrală” 119), deoarece au o istorie îndelungată, au fost puncte strategice și centre comerciale din secolul al XVI-lea, respective al XIV-lea, centre manufacturiere (din secolul al XVIIIlea) și nu în ultimul rând, centre industriale renumite (începând cu secolul al XIX lea). Celelalte trei orașe cuprinse în arealul studiat sunt orașe mici și mijlocii dezvoltate pe baza poziției și a resurselor locale (nisip cuarțos în cazul Vălenii de Munte, petrol în cazul Boldești-Scăieni, păstoritul la Săcele), ele aveau funcție de târguri sau centre administrative (cazul Vălenii de Munte ș.a.). Centrele urbane românești sunt definite ca „porți de contact între două unități naturale” și „de răspântie din câmpii și dealuri” .
Boldești-Scăieni devine oraș în anul 1968 prin unificarea a trei localități: Boldești, Scăieni și Balaca (Seciu fiind localitate administrată de oraș), iar celelalte sate component comunei Boldești în secolul al XIX-lea, alcătuiesc comuna Lipănești de astăzi (satele: Lipănești, Șipotu, Satu Nou, Zamfira). Decretarea orașului s-a produs datorită rezervelor, utilajelor petroliere și a fabricii de hârtie. Cu alte cuvinte oraș industrial infloritor din secolul al XX-lea, a decăzut treptat prin mutarea Schelei de Petrol în Băicoi, prin reducerea activității și a falimentării unor unități industriale (Romfor-Scăieni, Bat, SC.Foradex SA, punctual de lucru Scăieni al Bazei de Aprovizionare Florești). În Strategia de Dezvoltare Locală se pledează pentru dezvoltarea orașului în trei zone: Zona Seciu, Zona II (arealul populat și în care este și sediul primăriei împreună cu celelalte instituții), Zona III (zona căilor de transport și servicii) . Prima zonă prezintă potential de dezvoltare durabilă (dispune de zone împădurite și terenuri cultivate, un început de rezidențial dar fără dotări adecvate), care prin modernizare sustenabilă vor ajuta la înflorirea orașului. În cea de-a doua zonă este imperios necesară o reabilitare a clădirilor, a sistemului tehnico-edilitar, a peisajului dominat de sonde, de depozite, o stopare a alunecărilor de teren. Toate măsurile propuse spre aplicare, în aceste domenii, vor contribui la “viața” orașului. De asemenea, îndiguirea albiei Râului Teleajen și crearea unor perdele de protecție împotriva inundațiilor, lărgirea, semnalizarea adecvată a DN1A (în cuprinsul căruia s-a cantonat comețul), dar mai ales recalificarea populației active vor contribui la revitalizarea acestei așezări urbane.
Săcele, oraș din anul 1950, are o diversitate etnică semnificativă din secolul al XII-lea, când alături de mocani se stabilesc maghiarii și ceangăii transformând satul de atunci într-una din cele mai bogate localități ale Ardealului. Dar evoluția politică din ultimele două secole au lăsat amprente în dezvolarea acestei localități. Industrializarea forțată de care a suferit prin mutarea Întreprinderii
Electroprecizia din Brașov, a contribuit la atragerea populației din alte județe în această localitate.
Polii de dezvoltare au impact intraregional, iar polii de creștere au impact interregional. Un pol de creștere rezultă dintr-o relație strânsă între municipiuoraș-sat. Legătura economică pe care orașul o stabilește cu zona de influență contribuie la dezvoltarea orașului propriu-zis dar și la aria influențată. O reședință de județ are o rază de influență de aproximativ 50-80 km, iar orașele mici și mijlocii, prezente în areal, de 5-15 km. Căile de comunicații care leagă reședința de celelalte localități, în cadrul unui județ, contribuie la creșterea calității vieții întregii comunități, atragerea de investiții, dinamizarea vieții locuitorilor. Mai mult, eficiența și viabilitatea stau la baza dezvoltării rețelelor de transport dintre doi sau mai mulți poli de dezvoltare.
La nivel de țară, pentru o dezvoltare rapidă s-a aplicat măsura modernizării unor așezări rurale, transformându-le în orașe mici (Săcele, Boldești-Scăieni). „Orașele ca poli de creștere (…) verigi esențiale în relațiile dintre producție, populație și teritoriu”. Complexitatea economică și socială deținută de orașele mari au condiționat fluxuri dinspre oraș spre zona de influență creând adevărate centre polarizatoare (sisteme urbane-rurale). Conform aceleiași lucrări, dedicată dezvoltării regionale, se disting patru criterii care definesc un centru polarizator, și anume: poziția pe care o are în teritoriu (atât în ce privește producția cât și a celorlalte orașe), numărul locuitorilor diferențiază centrul polarizator de localitățile polarizate, populația activă neagricolă să dețină majoritatea și prezența unei economii diversificate, sau funcții specializate dar productive.
Polul de creștere trebuie privit ca un statut al orașului care prin poziția în teritoriu, a profilului economic și social, contribuie la dezvoltarea proprie dar și la zona pe care o influențează. Acesta concentrează o industrie competitivă și dinamică, dispune de rețele de transport transnaționale și naționale, de importante instituții cu activitate în domeniul cercetării și dezvoltării .
Conform Hotărârii de Guvern nr. 998 din 2008 au fost desemnați șapte poli de creștere: Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Iași, Ploiești și Timișoara și alte 13 municipii au căpătat statutul de pol de dezvoltare urbană 130.
Polul de creștre are drept scop aprovizionarea și deservirea cu servicii (universități, teatru, operă, spitale farmacii, magazine specializate etc.) a întregului județ; iar centrele urbane deservesc și aprovizionează propriul teritoriu și zona de acoperire din structuri proprii (școli, policlinici, farmaciii, magazine, biblioteci ș.a.).
5.1. Municipiul Ploiești – pol de creștere
Municipiul Ploiești, reședința județului Prahova este situat la o distanță de aproiximativ 60 km de capitala României și la 115 km (urmând traseul DN1A) de Municipiul Brașov (pol de creștere al Regiunii Centru). Acesta este un principal centru economic, social, administrativ, politic, cercetare-dezvoltare și un nod de comunicații important. În ultimele două decenii, orașul a conoscut o reorganizare administrativă din cele 5826 ha, 5190 ha sunt trecute în intravilan, începând cu anul 2001, conform datelor statistice.
Suprafața agricolă a unității administrative amintite a scăzut în decursul ultimelor două decenii și jumătate de la 2219 hectare la 1475 hectare – Fig. . Trei subcategorii ale agricolului (pășuni, fânețe și vii) au discpărut în ultimii 10 ani, în detrimentul construcțiilor și căilor de comunicații – Fig. . Producția dar mai ales, necesarul agricol al orașului se bazează pe aria de influență: producția viticolă a Podgoriei Dealu Mare (Valea Călugărească), producția de fructe și legume din comunele Blejoi, Bucov, Târgușoru Vechi, Râfov, Bărcănești ș.a. Din punct de vedere al necesarului de carne și lapte, Societatea Comporsa din Ploiești, pe partea de producție și comercializare a cărnii de porc, este completată de S.C. Agrisol Int.Ro din orașul Boldești-Scăieni și o altă unitate în orașul Băicoi, pe producția de carne de pasăre.
Fig. Modul de utilizare a suprafeței agricole a Municipiului Ploiești, anul
1992 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 07.04.2016
Fig. Modul de utilizare a suprafeței neagricole a Municipiului Ploiești, anul
2010 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016
Prin competitivitate economică, coeziune socială și teritorială și prin civism, trei piloni de bază stipulați în Strategia de dezvoltare a orașului, va înregistra o creștere a investițiilor și stabilitate socială.
Poziția favorabilă (în apropierea capitalei București, a coridoarelor PanEuropene IV și IX, a aeroportului Henri Coandă) au contribuit la dezvoltarea urbană treptată a orașului Ploiești, prognozându-se o creștere a zonei centrale, a zonei industriale, de servicii, de locuințe, de transport până în anul 2020, în defavoarea suprafețelor agricole și a celor necontruite .
Profilul industrial al județului, dar mai ales a orașului și a zonei sale de influență, cu o adevărată tradiție în industria extractivă, au reprezentat temelia transformării economice, peste 63% din ploieșteni activează în sectorul terțiar (la Recensământul Populației din 2011), în urcare cu șase procente față de recensământul anterior. Industria energiei electrice, termice, gazelor și apei, dar și cea prelucratoare cu profil complex (mașini, echipamente, rulmenți, textile ș.a.), sunt alte ramuri importante pentru economia orașului și județului.
De asemenea, numeroase firme multinaționale de renume au deschis firme pe și în apropierea teritoriului administrativ al Ploieștiului; conform Institutului
Național de Statistică activează aproximativ 7250 de întreprinderi („ grupare de
unități legale care se constituie ca o entitate organizațională de producție de bunuri, servicii comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales
24
pentru asigurarea resurselor sale curente”). Unitățile industriale mari care își desfășoară activitatea pe raza Municipiului Ploiești sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., ROMPETROL VEGA S.A., S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. (în prelucrarea
petrolului); S.C. UPETROM, S.C. UZUC, S.C. TIMKEN (mașini și echipamente); S.C. APOLLO IND. CĂRNII, S.C. COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREWEFES, BRITISH AMERICA TABACCO etc. (profil alimentar de băuturi și tutun) – Fig. .
Fig. Unitățile industriale prezente în aria Polului de Dezvoltare Ploiești- Prahova
Sursa: PIDU Ploiești
Municipiul Ploiești reprezintă răscrucea spre două zone turistice importante
Valea Prahovei (intens valorificată), cu ramificare din Câmpine spre Valea Doftanei (o zonă cu potențial deosebit) și Valea Teleajenului (nevalorificată adecvat). Conform Planului Integrat de Dezvoltare județul Prahova este pe locul trei pe țară la numărul de turiști atrași. Din graficul următor se poate substrage cu ușurință creșterea spectaculoasă a numarul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimele acte de recepție, de la 752 locuri în 2001 la 1927 locuri. Toate acestea se datorează cererii și promovării turistice a patrimoniului
25
cultural, transformării orașului într-un centru de afaceri important, prezența
Fig. Evoluția sosirilor, înnoptărilor și capacității turistice în Municipiul
Ploiești în perioada 2001-2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016
Universitatea de Petrol și Gaze renumită pentru specializările ei, având profil unic, funcționează din 1992, având ca bază Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești (inființat în 1975). Cercetarea și dezvoltarea desfășurate în cadrul universității (atât a domeniilor tradiționale de cercetare cât și pentru specializările noi din domeniul economic și umanist 139), contribuie atât la prestigiul internațional al instituției cât și la promovarea orașului Ploiești.
În august 2012 a luat naștere Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
„Polul de Creștere Ploiești-Prahova”, format din Municipiul Ploiești, Orașele Băicoi, Boldești-Scăieni, Plopeni și comunele: Ariceștii-Rahtivani, Bărcănești,
Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbravești, Păulești, Târgșorul Vechi, Valea
Călugărească drept membrii fondatori – Fig.; iar ca membru afiliat este orașul Bușteni140. Aceasta promovează și aplică propunerile aprobate în documentele oficiale superioare (Planul Național de Dezvoltare, Programul Operațional Regional, Planul de dezvoltare Durabilă al Județului Prahova), având rolul de a ușura implementarea în teritoriu a principiilor dezvoltării durabile (coeziune socială, protejarea mediului, sustenabilitatea resurselor și progresul economic).
În Planul Integrat se prezintă beneficiul economico-social al acestui pol de creștere, care va genera circa 13000 locuri de muncă 141.
Fig. Harta membrilor fondatori ai Polului de Creștere Ploiești
Sursa:***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești -Prahova, Ploiești, p. 13
Analizând calitatea mediului în Municipiul Ploiești și în aria de influență a acestuia se constată depășiri importante ale indicatorilor privind calitatea aerului (PM10 ,NO2, SO2 si O3)142, a apei și a solului din cauza industriei petrolifere, a traficului, dar și a marilor societăți cu profil alimentar 143. Sunt imperios de pus în practică măsuri de depoluare a apelor și solului și de asemenea, măsuri împotriva riscurilor naturale (cutremure, inundații și alunecări).
5.2. Orașul Vălenii de Munte – centru urban
Importanța localității Vălenii de Munte datează din vechime, când datorită poziției sale, la contactul subcarpaților cu câmpia, a fost un respectat târg (secolul
***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești -Prahova, Ploiești, p.
12
***2010, PROGRAM INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITĂȚII AERULUI PENTRU
INDICATORII PM10, NO2, SO2, SI O3, IN AGLOMERAREA PLOIESTI. PERIOADA 2010 –
2015, Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, p.6
***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere Ploiești-Prahova, Ploiești, p.
58-64
al XVI-lea), vamă și capitală de județ (Județul Săcuieni). În prezent, această localitate face parte din categoria orașelor mici, de categoria a VI-a – centre urbane cu rol zonal, orașul manifestându-și influența în peste 50 de localități care îl înconjoară. Vălenii de Munte este orașul care l-a făcut pe Nicolae Iorga să declare: „era ceva de creat în acest colț de lume pustie”.
Situate la 29 km de Municipiul Ploiești și la 87 km de Municipiul Brașov, orașul Vălenii de Munte are o suprafată de 2158 ha din care 862 ha este în intravilan (cu peste 300 ha mai mult decât în anul 1993).
Prin poziția sa, în spațiul Subcarpaților de Curbură, orașul Vălenii de Munde a dezvoltat ramuri economice prospere, pe baza resurselor locale, și anume: industria prelucrătoare (alimentară – legume și fructe, textilă, mobilei), industria exploatării nisipului cuarțos, agricultura (pomicultură, cu precădere) și turismul insuficient valorificat.
În ce privește modul de utilizare al terenurilor localității analizate, suprafața agricolă s-a micșorat cu aproximativ 50 ha în perioada 1992-2014, fiind de 1102 ha. Contactul dintre zonele de deal și șes fac din acest oraș un reprezentativ centru de valorificare a fructelor. În ultimii ani, activitățile agricole și cele zootehnice sunt specifice doar gospodăriilor individuale și a unor mici asociații de proprietari. Din graficele următoare (Fig.) se constată că suprafața ocupată cu vii și pepiniere viticole au dispărut, extinzându-se pășunile și fânețele, agricolul păstrându-și suprafața și ponderea.
Fig. Modul de utilizare a suprafeței agricole a orașul Vălenii de Munte, anul
1992 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 18.04.2016
Terenurile neagricole însumează 1056 ha (la nivelul anului 2014), nefiind înregistrată suprafața ocupată de căi de comunicații. Un semnal de alarmă reieșe din graficele alăturate (Fig.), suprafața terenurilor degradate a crescut îngrijorător de mult de la 71 ha (în 2010) la 127 ha (în 2014), pentru că atât râul Teleajen cu afluenții săi trebuie monitorizați (consolidate și îndiguite malurile), cât și alunecările active din nordul și estul localității trebuie stabilizate.
Fig. Modul de utilizare a suprafeței neagricole a orașului Vălenii de Munte, anul 2010 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016
Cele 522 hectare de pădure/zonă împădurită (conform Institutului Național de Statistică), se află sub protecția Ocolului Silvic Vălenii de Munte, care monitorizează și pădurile localităților din jur (exemle: Cerașu, Drajna, Slon etc).
Activităților industrial sunt localizate, în pondere mare, în partea de nord a orașului, acolo unde se află Parcul Industrial Vălenii de Munte (cu o suprafață de 28 hectare, 31 de firme cu capital străin, mixt și autohton, oferind aproximativ 1200 de locuri de muncă, cu un capital social ce ajungea la 4,654 milioane lei preluat de la fosta Uzină Mecanică din oraș; din luna august a anului 2007, devine subordonat Consiliului Local Vălenii de Munte ). În afară de acesta, încă două firme mari: S.C. TYMBARK MASPEX S.A. (care din anul 2001 a cumpărat vechea fabrică de fructe și conserve din oraș „Conserve S.A.”; iar din septembrie 2007 s-a extins printr-o nouă fabrică în imediața apropiere a vechii locații ) și S.C. STICLOVAL S.A. (de mai bine de 90 de ani, reprezentând industria extractivă a orașului, valorifică zăcămintelor de nisip cuarțos ), își desfășoară activitatea pe teritoriul localității menționate.
Cadrul natural și calitatea aerului în această zonă, pe Valea Teleajenului, valorile culturale au adus în permanență turiști. Turism de odihnă, de recreere, de tranzit, agroturismul sunt principalele tipuri de care beneficiază orașul și nu numai; datorită DN1A care tranzitează localitatea spre punctele turistice Cheia, Muntele Roșu, Masivul Ciucaș și a liniei de cale ferată Ploiești-Vălenii de MunteMăneciu.
Fig. Harta zonelor funcționale ale orașului Vălenii de Munte
Sursa: preluare din Lucrarea de Licență „Diagnoză și prognoză privind populația și activitățile economice din orașul Vălenii de Munte”
În present, există două hoteluri de trei stele: Hotelul Capitol (30 de camere moderne; dispune de: restaurant, terasă bar, bar de noapte, sală de conferințe, sală de fitness etc.) și Hotelul Ciucaș (dat în folosonță din 1986, are 99 de locuri în camera duble, triple, cvadruple și apartamente ) și două pensiuni Vera și Livia (aproximativ 150 de locuri de cazare în camera indeplinind confortul minim, dispunând de restaurant, sală de conferință, sală de sport, o mica bisericuță etc.). Oferta de cazare este variată, capacitatea de cazare a crescut ușor în ultimii 25 de ani, de la 100 locuri de cazare în 2001 la 139 locuri, dar numărul turiștilor înregistrați în evideța hotelurilor, este din ce în ce mai mic. – Fig. Acest fapt este explicat de extinderea Pensiunii Vera și Livia, de slaba promovare turistică a întregii Văi a Teleajenului, de renevoarea spațiului de cazare hotelier.
Fig. Evoluția sosirilor, înnoptărilor și capacității turistice în orașul Vălenii de Munte în perioada 2001-2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 01.05.2016
Complexul Muzeal de la Vălenii de Munte găzduiește foarte multe evenimente în cadrul: Universității Populare de vară „Nicolae Iorga”, Tipografia „Datina Românească", Școala de misionare și morale „Regina Maria”(1922),
Așezământul „Ferdinand” pentru misionari, Așezământul Principesa Ileana, Școala Artelor uitate cu atelierele de pictură veche, ceramică și țesături de covoare, „Muzeul de artă veche religioasă”, Teatrul în aer liber, „Căminul Bercu” pentru găzduirea studenților străini, „Biblioteca Cuvântul”. Toate acestea au contribuit la transformarea vechiul târg într-un centru cultural important pentru unitatea națională. Din anul 2002, are loc expoziție permanentă a Muzeului de Etnografie al Văii Teleajenului în anexa Școlii de Misionare.
5.3. Municipiul Brașov – pol de creștere
Devenit oraș încă din Secolul al XIII-lea, Brașovul („Corona”) a evoluat treptat ajungând cea mai imporatantă așezare a Depresiunii Bârsei (în Secolul al XIV-lea), mare centru comercial (de la sfârșitul Secolului al XIV-lea), nod feroviar, centru industrial (din secolul al XIX-lea) și astăzi unul din cei șapte poli național de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara), deoarece a dezvoltat funcții complexe (Zona Metropolitană Brașov fiind „aliat” important).
Transformările Municipiului Brașov după anul 1989, sunt din ce în ce mai evidente. Noile perspective apărute, mai ales după anul 2007, odată cu deschiderea României spre Europa (investiții stăine), au contribuit la expansiunea și creștrea condițiilor de viață ale întregii urbii.
Modul de utilizare al terenurilor s-a schimbat treptat, dar suprafața administrativă s-a păstrat aceeași de 26732 ha din care 11056 ha sunt trecute în intravilan, începând cu anul 1996. Suprafața agricolă a unității administrative amintite a scăzut în decursul ultimelor două decenii și jumătate cu peste 2000 ha, de la 6676 hectare, în anul 1992, la 4127 hectare, în 2014. Toate subcategoriile agricole (arabil, pășuni, fânețe și livezi și vii) și-au micșorat suprafețele în detrimentul construcțiilor și căilor de comunicații – Fig. .
Fig. Modul de utilizare a suprafeței agricole a Municipiului Brașov, anul
1992 comparativ cu 2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 1.05.2016
În seriile statistice online, terenuriele neagricole au fost consemnate începând cu anul 2010, de aceea în graficele următoare prezint modul de utilizare al suprafețelor neagricole ale Municipiului Brașov la nivelul anului 2010 comparativ cu anul 2014; unde se constată că suprafața construcțiilor și a căilor de comunicații au crescut vertiginos, iar suprafața pădurilor s-a micșorat cu aproximativ 300 ha – Fig. .
Fig. Modul de utilizare a suprafeței neagricole a Municipiului Brașov, anul
2010 comparativ cu 2014
Sursa datelor: ***http://statistici.insse.ro/shop/, 11.04.2016
Muntele Tâmpa, la baza căruia se desfășoară înreg orașul, oferă un atuu esențial în imaginea orașului Brașov. Acesta are o tradiție în domeniulul industriei constructoare de mașini și în domeniul comerțului. Devenit al treilea centru industrial, în perioada comunistă, datorită marilor societăți: Fabrica de Autocamioane Roman, Uzina de Tractoare și Rulmentul Brașov, Brașovul a atras foarte multă forță de muncă, care după restructurările de după revoluție, au fost nevoiți să se reprofileze sau să migreze (peste 80000 de angajați au fost disponibilizați în anul 1996). Toate sunt cauzate de închiderea Uzinei de
Tractoare, a Rulmentului Brașov și a micșorării capacității de producție a Fabricii de autocaminoane (sub 10% din angajați) . S.C. Roman S.A. situață în partea de Sud a municipiului are o tradiție de aproximativ 90 ani, fiind la un pas de închidere din dorința unor politicieni, a revenit cu forțe proaspete în 2004, datorită schimbării conducerii . În sectorul industrial excelează și firme ca: SC AUTOLIV România SRL (fondată în 1997, capital german, cu aproximativ 3700 angajați și fabrică piese și accesorii pentru autoturisme ), SC KRONOSPAN România SRL (din anul 1999, capital cipriot și se ocupă cu fabricarea panourilor de lemn, a furnirului ș.a.), SC Eurocopter România SRL (înființată în 2002, capital francez, cu peste 150 angajați în fabricarea aeronavelor și navelor spațiale).
Fig. Harta parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri în Polul de creștere Brașov Sursa: ***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – Polul de Creștere Brasov
Prezența infrastructurii de transport adecvată (drumuri europene, naționale, căi ferate-Coridoul Pan European IV) au format un adevărat centru urban competitiv al Regiunii Centru și nu numai, un punct de atracție major al investitorilor. Municipiul Brașov deținea la începutul anului 2014, în jur de 11285 de inteprinderi, conform Institutului Național de Statistică. În ceea ce privesc investițiile acestea au fos realizate în domeniul comerțului și serviciilor, de către marile lanțuri de hipermarketuri și nu numai.
Municipiul Brașov, dar și zona înconjurătoare au potențial turistic natural și antropic. Piața Sfatului și Biserica Neagră (în stil gotic, de dimensiuni impresionante), sunt renumite simboluri al Brașovului, dar de amintit sunt și celelalte atracțiile locale din categoria monumentele istorice, de arhitectură, muzee și instituții culturale care îmbogățesc viața brașovenilor și a turiștilor; și anume:
Monumente istorice: Prima Școală Românească, Turnu Alb, Biserica Neagră, Castelul Bran, Muzeul de artă, Biserica Sf. Nicolae, Cetatea
Brașovului, Cetatea Râșnov, Palatul Poștelor, Biserica Evanghelică Bartolomeu, Cercul Ofițerilor, Sinagoga Neologă, Casa Nicolae Teclu, Casa Nicolae Ciurcu, Ruinele Cetății, Mănăstirea Franciscană, Liceul Andrei Șaguna, Ansamblul Vămii Brașovului, Capela Inima Reginei Maria, Castelul Beldy.
Muzee: Muzeul de Istorie Brașov, aflat în Casa Sfatului, Casa Mureșenilor, Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită în limba română, Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în
Bastionul Țesătorilor, Muzeul-restaurant Cetățuia, aflat în vechea fortificație de pe Straja (Dealul Cetății), etc.
Instituții culturale: Filarmonica Brașov, Teatru Sică Alexandrescu, Opera Brașov, Teatrul pentru copii Arlechino, Centrul cultural Reduta, Casa Bădulescu.
Capacitatea de cazare influențează activitățile turistice din punct de vedere al diversității și al numărului. Din graficul următor (Fig.), evoluția capacității de cazare la nivelul Municipiului Brașov este uimitoare, dublânduse în decurs de 13 ani; ceea ce a atras numeroși turiști (numărul sosirilor și înoptărilor într-o structură de cazare turistică triplându-se).
Fig. Evoluția sosirilor, înnoptărilor și capacității turistice în Municipiul
Brașov în perioada 2001-2014
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 01.05.2016
Sectorul Cercetare-Dezvoltare este present în cadrul orașului prin Universitatea „Transilvania” (18 facultăți, aproximativ 20000 studenți și 800 cadre didactice166; care a reușit să deruleze 38 de proiecte finanțate de UEFISCDI/ANCS, în anul 2015 și 33 proiecțe internaționale ), și de umătoarele institute de cercetare: Institutul Național de Cercetare pentru Cartof, Sfeclă de zahăr (9 proiecte în derulare), Institutl de cercetare-dezvoltare Pajiști Brașov și Institutul de Cercetare și Amenajări Silvice Brașov (trei proiecte naționale ). Institutul Național de Autovehicule Rutiere din anul 2009 au anunțat că vor vinde acțiunile din cauza colapsului financiar.
Scopul unui pol de creștere este sporirea competitivității economice, reducerea ratei șomajului și a excluziunii sociale, protejând și îmbunătățind mediul său urban. Polul de Creștere Brașov cuprinde, pe lângă Municipiul Brașov, Municipiile: Codlea și Săcele, orașele: Ghimbav, Predeal, Râșnov și
Zărnești și comunele: Bod, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni și Vulcan . Printre obiectivele acestuia se numără: Capitala turismului românesc, Cel mai important nod de transport și comunicații, Centru de excelență în cercetare-inovare, Standard de viață european. Din cele 34 de proiecte prioritare în perioada 2007-2013, care au fost propuse pentru acest pol de creștere, 18 au ca beneficiar Municipiul Brasov, 5 proiecte Săcele, 2 proiecte Codlea, 1 proiect Rășnov, 2 proiecte Predeal, Hălchiu un proiect, Prejmer un proiect, Vulcan un proiect și Tarlungeni un proiect . Iar în perioada 2014-2020 se pledează pentru o crestere unitară, continuându-se proiectele demarcate anterior, în vederea dezvoltării polilor de creștere. În concluzie, Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov realizează tranziția de la câmpie (Câmpia Ploieștilor) la depresiune (Depresiunea Bârsei), unind doi poli naționali de creștere (Ploiești respective Brașov), declarați în anul 2008 printr-o hotărâre de govern și centrul urban Vălenii de Munte (cu influneță asupra localităților rurale ce îl înconjoară). Polul de Creștere Ploiești grupează patru orașe și zece commune (din care Ploiești, Blejoi, Boldești-Scăieni sunt în lungul axei analizate), în proiecte privind dezvoltarea durabilă (din perspectivă economică, social și de mediu). Localitățile componente au un trecut renumit în industrie și servicii (industria petrolieră foarte bine reprezentată prin platformele: Brazi, Teleajen etc.), dispune de o infrastructură de transport diversificată și accesibilă. Turismul și sectorul Cercetare-Dezvoltare completează atuurile acestui ansamblu de localități.
Centrul urban Vălenii de Munte cu renume în industria prelucrătoare și extractive dar și în agricultură, se poate revitaliza cu ajutorul turismului (insuficient valorificat).
Prin poziția sa central Polul de Creștere Brașov (format din șase orașe și opt commune, din care Municipiile: Brașov și Săcele sunt incluse în axa analizată), contribuie la realizarea coeziunii sociale și economice naționale.
CAPITOLUL VI DINAMICA BAZEI ECONOMICE A AȘEZĂRILOR DIN LUNGUL AXEI PLOIEȘTI-VĂLENII DE MUNTE-BRAȘOV
În general, în descrierea unei baze economice sunt incluse unitățile industriale, cele sociale și edilitare și nu în ultimul rând, resursele agricole, practic toate activitățile sociale, economice și culturale . Profilul, mărimea și numărul întreprinderilor sunt determinate de o serie de factori care contribuie și la stabilirea dinamismului baze economice.
În cele 12 localități analizate își desfășura activitatea, conform Institutului Național de Statistică, 20674 întreprinderi, în anul 2014 – Fig. . O întreprindere este definite, în documentele statistice ca: „o grupare de unități legale care se constituie ca o entitate organizațională de producție de bunuri, servicii comerciale sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente”.
Sursa: Institutul Național de Statistică-Direcția diseminare informații statistice și relații cu publicul
Din tabelul anterior se poate observa puterea de polarizare a municipiilor și orașelor. Iar în cazul celor două comune: Blejoi și Măneciu, numărul întreprinderilor depășeșete 150, datorită proximității lor față de oraș și respectiv influența potențialului turistic.
6.4 Rolul inițiativei antreprenoriale în dezvoltarea locală
Într-o societate marcată de globalizare, apariția unor noi locuri de muncă se materializază prin antreperenoriat (motor al dezvoltării economice). În materialele de specialitate termenului de „antreprenoriat” i se asociază substantivele: „social”, „economic”, „politic” ș.a. În esență, antreprenorul transformă resursele locale, făcând ceva diferit, ajutând la transformarea productivității scăzute într-una înaltă. Pentru o dezvoltare locală optimă atât din punct de vedere economic cât și social a fost și este încă necesară o reorganizare a întreprinderilor pentru a ajunge la performanța dorită. Șomajul ridicat, calificările neadecvate ale populației active, instabilitatea politică sunt doar câteva din cauzele economiei actuale.
6.1.1 Factorii favorizanți în apatiția firmelor
Evenimentele desășurate cu câteva secole în urmă: Revoluția agricolă și Revoluția industrială (atât prima – trecerea de la meșteșuguri la producția mecanică de mare serie, apariția trenurilor, a mașinăriilor; cât și cea de-a doua, cea cibernetică – automatizarea producției), au stat la baza promovării spiritului antreprenorial.
În arealul delimitat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov factorii favorizanți în apariția firmelor sunt: factorii istorici (vechi drum comercial între
Țara Românescă și Transilvania), factorii naturali (resursele locale – solul adecvat culturilor agricole, râul Teleajen, formele de relief ș.a.), și factorii antropici (politici, economici, sociali). În ultima categorie sunt cuprinse:
schimbarea politică survenită în anul 1989, stimularea antreprenorilor (Legea nr. 133 din 20 iulie 1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii), infrastructura de transport, promovarea rutei DN1A, în vederea realizării transportului comercial și nu numai între cele două regiuni, Muntenia și Transilvania, conturarea celor doi poli de dezvoltare naționali Ploiești și Brașov.
6.1.2 Caracteristicile întreprinderilor
În ultimele două decenii s-au închis/restructurat numeroase întreprinderi din cauza ineficienței sau din lipsa cererii (de exemplu: TRACTORUL S.A., ROMAN S.A., SCHELA, ROMFOR-SCĂIENI etc.). Ambele județe tranzitate de axa analizată, erau renumite pentru activitatea industrială (Brașovul pentru industria constructoare de mașini, chimică ș.a., iar Prahova prin industria petrolieră și nu numai), în prezent comerțul și serviciile au preluat conducerea, în ceea ce privește numărul întreprinderilor în domeniu. La nivelul anul 2014,
35% și respectiv 33% erau procentele întreprinderilor active din domeniile servicii și comerț – Fig. .
Fig. Ponderea întreprinderilor active din lungul Axei Ploiești – Vălenii de
Munte – Brașov, la nivelul anului 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
În intervalul 2010-2014, numărul întreprinderilor a scăzut cu aproximativ
300 întreprinderi (Tabelul ), fapt resimțit în raportul numărului de întreprinderi la mia de locuitori – Fig. .
Fig. Densitatea întreprinderilor în lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte –
Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
Valorile mai mari ale densității întreprinderilor în anul 2014 comparativ cu anul
2010, se înregistrează în localitățile unde au apărut noi întreprinderi (Ploiești, Gura Vitioarei, Teișani, Blejoi etc.). Cu toate acestea, diferența dintre întreprinderile noi și cele închise este negativă, cu excepția orașelor reședință, datorită dinamicii și condițiilor economice propice dezvoltării (Mun. Brașov a cumulat 17 întreprinderi noi/1000 locuitori, iar Mun. Ploiești 22 întreprinderi noi/1000 locuitori). Localitățile Măgurele, Izvoarele, Blejoi, Săcele, Boldești Scăieni, au înregistrat scăderi semnificative ale sporului natural al întreprinderilor – Fig.
Fig. Sporul natural al întreprinderilor (‰) în lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2013
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
Motivele fiind slaba încurajarea a antreprenorilor la nivel rural, destructurarea unor mari întreprinderi, forța de muncă slab/inadecvat calificată ș.a.
6.1.3 Rolul firmelor în dezvoltarea locală
Dezvoltarea locală este definită „ca o creștere a schimburilor materiale, culturale și informaționale, un creator de relații sociale și de dezvolatre economică în sânul unei așezări, ai cărei locuitori au manifestat o profundă solidaritate”. Mai mult, printr-o dezvoltare economică locală adecvată se ajunge la competitivitate economică, practic toți actorii economici colaborează în vederea apariției a noi locuri de muncă, a creșterii economice rezultând astfel îmbunătățiri ale calității vieții.
Apariția firmelor în mediul rural, cu precădere, a condus la creșterea veniturilor locale, la angajarea localnicilor și în alte activități economice (nu doar în cele agricole), la modernizarea infrasructurii tehnico-edilitare etc. De asemenea, prezența marilor întreprinderi în mediul urban, au modificat și dezvoltat aria construită, au generat fluxuri importante de forță de muncă dinspre zonele învecinate. În prezent se pledează pentru revigorarea mediului de afaceri, prin construirea parcurilor industriale și a clusterelor – Tabelul .
Tabelul Parcurile industriale și clusterele din cuprinsul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
Sursa: *** http://www.minind.ro/reindustrializare/pdf/parcuri_industriale_si_clustere.pdf,
02.08.2016
Aceste parcuri oferă infrastructura și condițiile necesare desfășurării activităților industriale. Iar clusterul reprezintă o grupare de instituții, companii, cu un anumit domeniu de activitate care relaționează pentru a oferi un produs finit/serviciu.
Veniturile totale ale întreprinderilor provenite din activități reprezintă cifra de afaceri, conform Institutului Național de Statistică, care redă, la rândul său, importanța firmelor din punct de vedere economic. Din graficul din Fig. , putem detașa cu ușurință orașele reședință prin multitudinea și diversificarea întreprinderilor, care aduc o cifră de afaceri per capita (raportarea cifrei totale de afaceri la numărul salariaților la nivel de localitate), ce depășește 400 000 lei/salariat la nivelul orașului Ploiești și de aproximativ 180 000 lei/salariat la Brașov. Valoarea mai mică a ultimei reședințe este cauzată de numărul mare de salariați (cu aproximativ 20 000 salariați mai mult ca în Ploiești, în anul 2014).
Fig. Cifra de afaceri per capita (lei/salariat) în lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
Valoarea mare a acestui indicator (cifra de afaceri per capita) redă eficiența salariaților în cadrul întreprinderilor. Astfel se poate concluziona că centrele urbane și nu numai, care au menținut și au creat noi locuri de muncă, sau reinventat în funcție de cerere au reușit să înregistreze o evoluție în perioada
2010-2014 (Mun. Brașov, Mun. Săcele, Mun. Ploiești, com. Izvoarele).
6.5 Modificări în structura activităților economice a așezărilor urbane și impactul acestor modificări asupra forței de muncă
Activitățile economice ale așezărilor urbane sunt diversificate, fapt ce le face greu cuantificabile. Două din cele cinci orașe prezente în cursul axei descrise sunt reședințe de județ, acestea au nevoie de resurse semnificative pentru a asigura optimul economic.
Institutul Național de Statistică a consemnat o creștere, în sectorul primar, a numărului de întreprinderi, în anul 2010 comparativ cu anul 2014, de la 241 la 272 întreprinderi – Tabelul . Municipiul Brașov este beneficiarul unui număr mai mare de societăți în domeniul agriculturii și silviculturii datorită solului din Depresiunea Brașovului, propice culturilor legumicole, dar și a subvențiilor APIA, a fondurilor europene care au facilitat apariția/extinderea fermelor și nu numai. Pe de altă parte sectorul secundar (industrie și comerț) au înregistrat în perioada menționată pierderi semnificative (peste 100 întreprinderi active în fiecare domeniu de activitate), pe fondul reprofilării forței de muncă (în special în sectorul cuaternar).
Tabelul Întreprinderile active pe domenii mari de activitate din orașele cuprinse în Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
Comerțul, de asemenea, pierde foarte mult, peste 600 de întreprinderi. Diamica cea mai mare este înregistrată în cadrul reședințelor de județ (Tabelul), deoarece „toate fluxurile care se reîntorc produc modificări profunde” . În cazul de față emigrarea și reprofilarea forței de muncă spre alte domenii de activitate au creat schimbări în domeniile clasice, menționate anterior. Serviciile de succes în intervalul menționat sunt: transportul și turismul. Întreaga axă se suprapune peste vechiul drum comercial ce lega Țara Românească de Transilvania (drumul de care te legi);mai mult, Valea Teleajenului este plină de atracții turistice pitorești, slab valorificate.
6.6 Modificări în structura activităților economice a așezărilor rurale și impactul acestor modificări asupra forței de muncă
O așezare rurală prin definiție se caracterizează printr-un cadru pitoresc cu populație antrenată în activități agrare și cu echipări tehnico-edilitare reduse.
Tinând cont de studiile de specialitate, au fost identificate cinci tipuri de rural, din perspectiva funcției economice dominante. În localitățile Blejoi, Lipănești, Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele și Măneciu sunt întâlnite din celecinci tipuri: ruralul în stagnare (parțial în com. Măneciu) și ruralul în schimbare (în cadrul celorlalte șase comune). Iar din perspectiva Organizației Economice de Cooperare și Dezvoltare se disting, după gradul de integrare economică, trei zone rurale: rural integrat economic, rural intermediar și rural periferic184. Toate aceste zone se regăsesc în lungul axei: în prima categorie se încadrează comuna Blejoi, în cea de-a doua categrie se regăsesc comunele: Gura Vitioarei, Lipănești, Măneciu, Măgurele; și în utima, în ruralul periferic, cu infrastructură mai redusă și venituri mai mici, se situează comunele: Izvoarele și Teișani.
Din Tabelul , se poate observa că sectorul primar a cunoscut o ușoară scădere a numărului de întreprinderi, pe când restul sectoarelor s-au dezvoltat.
Tabelul Întreprinderile active pe domenii mari de activitate din comunele cuprinse în Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, la nivelul anilor 2010 și 2014
Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
Această dezvoltare este susținută de măsurile europene (creșterea condițiilor de viață, prin îmbunătățirea dotărilor edilitare și nu numai) au contribuit la apariția unor noi întreprinderi (11,13 întreprinderi noi/1000 locuitori în anul 2013 față de 10.67 întreprinderi noi/1000loc. în 2010 ), o revenire ușoară după criza economică.
6.3.1 Agricultura și silvicultura
Cele șapte așezări rurale se află sub jurisdicția Județului Prahova. Acesta este recunoscut pentru gradul ridicat de urbanism (peste 50%), fapt ce micșorează activitățile agricole, în detrimetul acelora din sectoarele superioare. Cu toate acestea suprafața agricolă a scăzut ușor, tendință observată la nivel județean, în intervalul 2010-2014, de la 17575 ha la 17369 ha în 2014, din care 6045 ha reprezintă suprafața arabilă (în ușoară creștere față de anii precedenți), 6742 ha pășuni (cu aproximativ 300ha mai puțin decât în anul 2010), 3702 ha fânețe, 20 ha vii, 860 livezi (cu aproximativ 30 ha mai puțin decât în anul 2010), iar terenurile neagricole au ajuns la 26515 ha (cu aproximativ 200 ha mai mult decâît valoarea consemnată în 2010). Analiyând la nivel de localitate, comunle Gura
Vitioarei și Izvoarele au pierdut din suprafața agricolă aproximativ 115 ha respectiv 130 ha; iar mici creșteri de suprafață agricolă se înregistrează în comuna Blejoi și Teișani – Tabelul . De asemnea, detașarea/lipsa de interes a populației, în ceea ce privește domeniul agricultură, se observă și din numărul mai mic al întreprinderilor active în domeniu, la nivelul anului 2014, de 37 întreprinderi, față de 43 întreprinderi active în anul 2010.
Tabelul Suprafața fondului funciar dupămodul de folosință în comunele din cuprinsul Axei Ploiești-Vălenii de Munte – Brașov
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/, 10.08.2016
Comunele Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele sunt situate în subcarpații curburii, de aceea principala ocupație este cultivalea legumelor și fructelor, silvicultura și creșterea animalelor. Iar în localitățile Blejoi și Lipănești datorită solul propice în dezvoltarea lanurilor de cereale și legume sunt mult mai puțin întâlnite suprafețele ocupate cu fânețe, pășuni, vegetație forestieră. De asemnea, comuna Măneciu, în plină zonă carpatică, este liderul terenurilor neagricole, peste 75% din suprafața totală, din care 93% din suprafață este ocupată de păduri și vegetație forestieră.
6.3.2 Industria și construcțiile
Pentru dezvoltarea industriei este nevoie de resurse, iar comunele analizate sunt binecuvântate cu resurse naturale: hidrocarburi la Gura Vitioarei, ghips la Teișani și Măneciu, argilă la Lipănești, plus nisipul și pietrișul din albia Râului Teleajen. În Planul de Dezvoltare Durabilă al Județului Prahova, comuna Blejoi este încadrată la centre industriale mici (industria prelucrării nemetalifere), împreună cu alte două comune: Berceni și Valea Călugărească . Per ansamblu, întreaga axa traversează localități care se confruntă cu declin industrial. Prin promovarea și înființarea unor parcuri industriale, cu mai multe incinte, (S.C. Prahova Industial Parc S.A., S.C. Industrial Parc S.A.), prin programe de dezvoldare PHARE – PARTENER SHIP (unde este inclus Consiliul Local Blejoi), se dorește stoparea acestuia.
În domeniul industriei s-au realizat progrese ușoare, numărul întreprinderilor active a crescut de la 85 întreprinderi în 2010 la 94 întreprinderi în 2014 (cu ponderi mari în localitățile: Blejoi, Măneciu și Măgurele). Din aceste 94 de întreprinderi active, principalele profile sunt: Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei și fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletit – 22 întreprinderi,
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații – 15 întreprinderi și Industria alimentară – 11 întreprinderi. Pe când, costrucțiile au pierdut 6 întreprinderi ajungând la 107 întreprinderi active în anul 2014 (Comunele Măneciu, Blejoi și Izvoarele dețin majoritatea –
75%), conform Institutului Național de Statistică. În cazul acestui ultim domeniu, majoritatea întreprinderilor sunt de profil construcții de clădiri – 69 întreprinderi, 30 întreprinderi active de profil – Lucrări speciale de construcții și doar 8 întreprinderi execută Lucrări de geniu civil.
6.3.3 Serviciile
Cele șapte comune prezente în lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, însumează 593 de întreprinderi active în domeniul servicii, la nivelul anului 2014 (3,6% din totalul serviciilor prezente în arealul analizat), cu un excedent de 70 întreprinderi față de anul 2010 (3,14% din totalul serviciilor prezente în areal). În comerț sunt înregistrate peste 300 de întreprinderi, comuna Blejoi este leader-ul cu 120 întreprinderi urmată de Măneciu cu 53 întreprinderi, iar la polul opus se situează comunele: Teișani și Izvoarele cu 23 întreprinderi fiecare. Localitățile Blejoi și Măneciu au o gamă variată de servicii în comparație cu celelalte cinci, prin proximitatea reședinței de județ (Ploiești) și respectiv, a promovării turistice minime a Munților Ciucaș. Dorința de schimbare a sociețății, orientarea acesteia spre alte domenii de activitate este vizibilă în comuna Teișani unde peste 85% din întreprinderi sunt în domeniul serviciilor – Fig.
Fig. Clasificarea întreprinderilor pe principalele sectoare de activitate, în anul 2014
Sursa datelor: Sursa datelor: http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
În concluzie, întreg arealul analizat a înregistrat o scădere a numărului de întreprinderi de aproximativ 300 întreprinderi active în perioada 2010-2014; cele mai mari modificări fiind simțite de marile orașe reședință. Factorii istorici, dar mai ales cei naturali și politici au contribuit la apariția, dezvoltarea și longevitatea întreprinderilor din lungul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
(de exemplu STICLOVAL S.A. Vălenii de Munte cu o istorie de peste 90 ani, la fel și ROMAN S.A. Brașov ș.a.). Din dorința de a revigora economia locală și județeană s-a investit în mediul de afaceri, astfel au fost modernizate și extinse parcurile industrial și au apărut clustere. Modificările survenite în activitățile economice ale așezărilor urbane și rurale, au impus recalificarea forței de muncă, protejarea și valorificarea mediului înconjurător, o reîmprospătare a afacerilor.
CAPITOLUL VII AXA PLOIEȘTI-VĂLENII DE MUNTEBRAȘOV-ALTERNATIVĂ VIABILĂ PENTRU VALEA PRAHOVEI (DN1)
Valea Teleajenului este traversată de Drumul Naționa 1A și are potențial excepțional, atât din punct de vedere turistic cât și socio-economic, dar insuficient și inadecvat valorificat. Cu ajutorul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov se poate echilibra întregul teritoriu al județului Prahova. Relația urban rural ar beneficia de o îmbunătățire vizibilă, prin polarizarea activităților s-ar revitaliza întreaga parte de Est și Nord-Est a județului. În prezent, singura axă de dezvoltare promovată este Valea Prahovei (Ploiești – Comarnic – Brașov), fapt pentru care partea de Vest și Nord-Vest a județului Prahova este mult exploatată, depășindu-se pe anumite zone nivelul de suportabilitate. În subcapitolele următoare accentuez nevoia de promovare a Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, analizând situația prezentă a localităților și opinia autorităților locale, județene și nu în ultimul rând a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București respectiv Brașov. În scrierea acestora am folosit o fișă de observații și un chestionar, care au fost completate în luna octombrie 2016, odată cu investigarea situației existente. Aceste două metode utilizate conțin atât întrebări cantitative cât și calitative/opinia autorităților.
Printr-o planificarea a infrastructurii de transport adecvată, se generează așezări urbane durabile, care sunt indispensabile de echilibrul între mobilitate, accesibilitate și activități . Mai mult, Papadaskalopoulos A., Karaganis A., Christofakis M. au subliniat importanța axelor de transport, amintind ideea promovată de Button în anul 1998, conform căruia creșterea nivelului de dezvoltare, creșterea economică și scăderea disparităților inter și intra-regionale sunt sprijinite de infrastructura de transport.
DN1A este calea de acces dintre București (din Piața Romana) și Brașov
(Centura ocolitoare, la ieșirea spre Săcele), trecând prin localitățile: Mogoșoaia, Buftea, Crevedia, Butimanu, Cojasca, Cornești, Brazii de Sus (ajunge pe centura de vest a Mun. Ploiești și ocolește orașul prin parte de sud-est, pe la Ghighiu), Blejoi, Boldești-Scăieni, Lipănești, Măgurele, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele, Măneciu, Săcele (pe centura acestui municipiu începând cu anul 2009). Conform
Directorului General al Direcția Regională de Drumuri și Poduri București „sistemul rutier inițial construit în perioada 1956-1958 a constat într-o fundație de balast de 25-65 cm și o îmbrăcăminte asfaltică ușoară, ulterior fiind realizate covoare asfaltice si ranforsări pe sectoarele cu degradări pronunțate”.
Calea de acces menționată are o lungime de aproximativ 118 km (de la Ploiești la Brașov) și prezintă o bandă pe sens cu excepția micilor tronsoane care traversează Comuna Blejoi și Orașul Vălenii de Munte, unde sunt două benzi pe sens. Traficul intens înregistrat pe DN1 a condus la luarea unor decizii: deviere traficului greu pe DN1A (de luni până vineri de la 8:00-22:00, sâmbăta, duminica și de serbătorile legale, din 2005 ) și a traficului rutier în general la sfârșit de săptămână, din cauza blocajului din stațiunile de pe Valea Prahovei. Aceste hotărâri au cauzat dificultăți de circulație în localitățile traversate de drumul național. Lipsa a două benzi pe sens provoacă probele la ieșirea locuitorilor din orașul Boldești-Scăieni, dar și din celelalte localități traversate, înregistrându-se mers în coloană și ambuteiaje; pe lângă aceste probleme, locuitorii acestor așezări se confruntă cu poluare fonică și a aerului. Un alt minus al acestei rute de acces este nodul de circulație de la intersecția DN1A cu DN1 (Bd. Calea București și Centura Ocolitoare a Municipiului Brașov) , care nu este finalizat astfel încât să preia traficul eficient.
7.1 Relația în teritoriu dintre Axa Ploiești-Comarnic-Brașov și Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov
România secolului al XXI-lea
impune o dezvoltare echilibrată pe toate planurile. Sistemul național de transport asigură creșterea economică și socială (calitatea vieții). Printr-o infrastructură modernă, sigură și eficientă, obiective specifice Strategiei pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 și 2020,
2030, se ajunge la o dezvoltare sustenabilă generală.
Ambele axe de circulație leagă Muntenia de Transilvania, pornesc din capitala țării, se unesc oarecum la Ploiești, tranzitează județul Prahova și ajung în județul Brașov, unde se unesc la intrare în Municipiul Brașov. Din punct de vedere al distanței rutiere acestea nu au aceeași kilometrii (Axa Ploiești – Comarnic –
Brașov are 109km, iar Axa Ploiești –
Vălenii de Munte – Brașov are 115km) –
Fig. . De asemnea, prima axă este mult mai
Fig. Harta DN1A și DN1 ușor de străbătut (aproximativ 2 ore) datorită reliefului și a infrastructurii
adecvate (2 benzi pe sens cu excepția stațiunilor turistice), dar cu blocaje în weekend din cauza numărului mare de autovehicule. Pe când axa analizată în cuprinsul acestei teze este slab promovată și dificil de circulat (aproximativ 2 ore 30 minute) din cauza serpentinelor numeroase și din lipsa unei a doua benzi pe fiecare sens de mers. Majoritatea stațiunilor turistice de pe Valea Prahovei au reușit să valorifice potențialul existent asfel atrag numeroși turiști în ficare an pe când Valea Teleajenului a rămas o simplă zonă de tranzit, o alternativă rutieră la sfârșit de săptămână, când se blocează DN1, puțini români și străini se bucură de natură, recreere și drumeții pe aceste meleaguri.
În teritoriu legăturile rutiere dintre cele două axe sunt:
DN1A – DN1B – DN1: Ploiești – Urziceni – ocolește Ploieștiului prin comuna Blejoi – Fig. ;
Fig. Legături rutiere între DN1A și DN1 – DN1B
Sursa: capturi după*** https://www.google.ro/maps, 27.10.2016
DN1A – DC10A – DJ 102-DJ155 – DN1: Blejoi – Păulești;
DN1A – DJ217 – DJ102 – DJ100F – DN1: Lipănești (sat Zamfira) – Plopeni
– Băicoi;
DN1A – DJ100G – DJ102 – DJ100F – DN1: Gura Vitioarei – Coțofenești – Dumbrăvești – Plopeni – Băicoi;
DN1A – DJ100G – DJ102 – DJ218 – DJ100D – DN1: Gura Vitioarei – Coțofenești – Dumbrăvești – Țipărești – Goruna – Sârca – Mislea – Urleta – Bănești;
Fig. Legături rutiere între DN1A și DN1
Sursa: capturi după*** https://www.google.ro/maps, 27.10.2016
DN1A – DJ100N/DJ219 – DJ 102 – DJ216A – DJ214 – DJ100E: Teișani
/Vălenii de Munte – Slănic – Ostrovu – Aluniș – Brebu – Câmpina – Fig.;
Aceste șase legături rutiere dintre cele două văi sunt practicabile dar nu sunt convenabile din punct de vedere al timpului și al consumului de carburant (covorul astfaltic este pe anumite porțiuni satisfăcător).
7.1.1 Axa -linie de accesibilizare și dezenclavizare
Drumul Național 1A reprezintă o cale de acces foarte veche, un fost drum de transhumanță, fiind amenajat și astfaltat adecvat din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Astăzi această rută crează condiții adecvate din punct de vedere al accesibilității, sprijinind dezvoltarea locală. Prezența activităților agricole, creșterea animalelor, dar și celelalte activități socio-economice sunt facilitate de DN 1A. De exemplu, Platforma Industrială Electoprecizia din Săcele, nou înființată, datorită acestui drum național a dezvoltat alte noi mici zone industriale “la intersecția DN1A cu DJ 103B, la ieșirea din localitate în direcția Tărlungeni, respectiv în zona delimitată de cursul Timișului și centura ocolitoare a municipiului, cu acces principal prin Str. Avram Iancu” . Stațiunea Cheia a
93
prins contur pe locul unei vechi stâne, într-un peisaj montan excepțional, în apropierea celor două lăcașuri ortodoxe Mânăstirea Cheia respectiv Mânăstirea Suzana. Construirea barajelor (Acumularea Săcele și Acumularea Măneciu), care servesc brașovenilor respectiv prahovenilor apă potabilă și energie electrică, s-a efectuat datorită potențialului hidrotehnic dar și al infrastructurii rutiere.
Ambele județe, Brașov respectiv Prahova, sunt intens urbanizate. Astfel prin utilizarea și promovarea axei descrise în capitolele anterioare, dezenclavizarea serviciilor și nu numai sprijină spațiul rural (deservirea acestuia din toate punctele de vedere). Centre urbane mici (de exemplu Vălenii de Munte și Boldești-Scăieni) au de câștigat în demersul lor privind dezvoltarea locală și îndeplinirea sarcinilor comunelor de care sunt înconjurate.
Oportunitatea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov este valorificarea potențialului turistic, contribuind astfel, la o dezvotare viabilă a întregului județ. Inițiativele locale prin absorția de fonduri europene, extinderea DN1A la două benzi pe sensul de mers constituie bazele în transformarea axei dintr-una de tranzit într-una de petrecere a timpului liber (o alternativă la Valea Prahovei, foarte aglomerată în prezent).
7.2 Investiții majore în zona de polarizare a Axei Ploiști-Vălenii de MunteBrasov
Programul Operațonal Regional 2014-2020 are doisprezece axe prioritare, conform Ghidului Solicitantului din Martie 2016, care continuă ideile promovate în programul anterior (POR 2007-2013). Imbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (Axa 2), îmbunătățirea mediului urban (Axa 5), diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului (Axa 7) sunt doar câteva din principalele axe pe care localitățile din cuprinsul Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov pot aplica proiecte în demersul lor privind dezvoltarea durabilă locală.
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 prezintă două studii de referință privind potențialul socio-economic de dezvoltare și redesemnarea zonelor afectate de constrângeri .
Proiectele majore ale județului Prahova sunt axate pe Implementarea si extinderea rețelelor de apă potabilă la nivelul tuturor localităților și a stațiilor de Epurare a apelor uzate și pe managementul deșeurilor („Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Judeșul Prahova” ). Printre proiectele finalizate se numără:
legătura rutieră dintre DN1 și DN1B (program finanțat în perioada 20072013- POR Axa 1, ce a avut ca scop creșterea capacității de trafic),
pasajul rutier peste DN1B (facilitându-se accesibilitatea către partea de nord a Polului de Creștere Ploiești),
reabilitarea traseelor tramvaielor 101 și 102 din Ploiești,
realizare Parcul Municipiului Ploiești Vest-Centru de Excelență în Afaceri pentru Tinerii intrepinzători (prelungit până în iunie 2016), modernizarea și extinderea Hipodromului din Ploiești (prelungit până în iunie 2016) ș.a.
De asemena, Administrația Fondului de Mediu a finanțat proiectele: utilizarea energiei solare pentru producerea de apă caldă pentru Spitalul Boldescu (finalizat în decembrie 2011), Sistemul de spații verzi din orașul Vălenii de Munte (noiembrie 2010), Unilizarea energiei solare în vederea producției de apă caldă la Unitatea de Asistență Medico-Socială Boldești Scăieni (ianuarie 2012), Reconstrucția ecologică forestieră pe terenurile degradate constituite în perimetrul de ameliorare Măgurele (contract suspendat până în decembrie
2016).
În cadrul Județului Brașov au fost duse la bun sfârșit proiecte ca: tratarea apei potabile și a apei uzate din municipiul Brașov și localitățile învecinate, proiect ISPA, proiect implementat de Compania Apa Brașov (2004-2009), “Modernizarea activității serviciilor de evidență a persoanelor la nivelul județului Brașov”, înființarea Incubatorului de Afaceri (2005-2010), Model for Planning of Industrial Estates (Planificarea urbanistică a zonei industriale aflată între cele două drumuri naționale), Restaurarea sistemului de fortificații al vechii Cetăți a Brașovului și introducerea acestuia în circuitul turistic al orașului. (2006-2007), dezvoltarea sistemului de asistență socială din municipiul
Săcele (Înființarea Centrului de Asistență Socială Baciu – Săcele – 2003-2005) ș.a. Printre propunerile stipulate în portofoliul de proiecte pentru perioada 2014 – 2020 se numără:
fluidizarea circulației rutiere (finalizarea centurii ocolitoare
Brașovului pe ruta Săcele – Hărman – Bod – Hălchiu – Dumbrăvița –
Vlădeni,
reabilitarea drumului de legătură Săcele – Valea Doftanei, construirea drumului turistic nou inter-județean Săcele-Valea Doftanei,
implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brașov”,
Dezvoltarea infrastructurii de apă – canal în vestul și nordul judetului Brașov,
Parc tehnologic în proximitatea aeroportului international etc.
O altă prioritate o reprezintă renovarea sau construirea grădinițelor, școlilor și anexelor acestora (exemplu Școala 5 din Săcele –cartier Gârcini). De asemenea, crearea unei baze de date care să poată oferta diverse locații din județ pentru investiții tip “green-field” sau “brown-field” (Prejmer, Feldioara, Hălchiu, Săcele, Râșnov, Zărnești, Codlea, Ghimbav. Cristian, Sânpetru, Bod, Hărman, Rupea, Făgăraș, Victoria) este un alt obiectiv .
În Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele sunt stipulate numeroase obiective specifice printre care: „Modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere” (Amenajarea și sistematizarea intersecțiilor între DN1A (ocolitoarea municipiului Săcele) și rețeaua de drumuri secundare, Reabilitarea și modernizarea străzilor, în principal a celor secundare din zona veche a localității ș.a.), „Stimularea antreprenoriatului și a inițiativelor de economie socială” etc. Iar printre cele 49 de proiecte prioritare se numără:
Amenajare nod rutier Pasaj Dârste (2015-2017),
Dezvoltarea infrastructurii pentru ciclism (2017-2020),
Reabilitarea și extinderea rețelelor de utilități publice (2015-2020),
Înființare trasee de mountainbike,
Înființare pârtie de schi fond,
Înființare trasee turistice montane,
Reabilitare estetică și structurală clădiri de patrimoniu în municipiul Săcele (2016-2018),
Centrul de colectare și procesare deșeuri din material lemnos în cartierul Gărcini (2017-2019) etc.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri București administrează DN1A de la km 12+000 până la km 160+600 după care intră în administrația D.R.D.P. Brașov. Conform Directorului General al DRPD București în anul 2014 s-au finalizat lucrări de consolidare și ranforsare al sistemului rutier între km 50+000 km64+400, s-au realizat reparații ale îmbrăcămintei astfaltice (covoare) pe sectoarele cu degradări accentuate. De asemenea, proiectele și lucrările desfășurate în 2016 au fost punctuale, și anume:
„Consolidare versant și refacere podețe pe DN 1A km133+108 – 133+450;
Reparații și lucrări de întreținere periodică la podurile existente;
Reparații și lucrări de întreținere curentă pe diferite sectoare ale drumului, care constau în reparații prin plombări, colmatări fisuri, lucrări de întreținere platformă drum, asigurarea scurgerii apelor, întreținere și înlocuire parapetelor direcționale”, conform DRDP
București.
Investițiile majore din cursul anului 2015, realizate pe DN1A – Ocolitoarea
Mică a Municipiului Săcele – Platforma Electroprecizia din administrarea D.R.D.P. Brașov sunt: finalizarea legăturii DN1A cu Platforma Electoprecizia (antreprenori: S.C. Vectra Service S.R.L. – S.C.Multimal Serv S.R.L.Brașov; valoare totală de 2963624,42 lei);
Șanțuri betonate (S.C.Lg Design S.R.L; în valoare de 115794,67 lei);
consolidare terasamente DN1A km 161+900-162+000 (constând în refacerea zidului de sprijin și protecție taluz debleu de S.C. Consal S.R.L.; în valoare de 952062,30 lei).
Iar pe viitor se urmărește întreținerea curentă constând în montarea de parapeți de siguranță, conform Compartimentului Comunicare și Relații Publice al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov.
La nivel de localitate situația proiectelor derulate, în curs de derulare sau viitoare (propuneri) am prezentat-o sub forma unui tabel (Tabelul). Majoritatea proiectelor consemnate au fost obținute din chestionarul adresat autorităților în cele trei zile de teren (și anume: Inspectorului Investiții și Achiziții Măneciu, Primarului Comunei Izvoarele, Viceprimarului Comunei Teișani, Urbanistului din cadrul Biroului de Urbanism al Orașului Vălenii de Munte, Primarul Comunei Gura Vitioarei, Administratorului public al comunei Măgurele, Inspectorului urbanist al Comunei Lipănești, Șefului Biroului de Urbanism al Orașului BoldeștiScăieni, Secretar al Primăriei Comueni Blejoi). Din capitolele anterioare se cunoaște rangul și numărul satelor aferente fiecărei așezări rurale, dar amintesc numele satelor componente din: Comuna Blejoi (satele: Blejoi, Ploieștiori și Țâțăreni), Comuna Lipănești (Sat Lipănești, Sat Șipotu, Sat Zamfira și Sat Satu
Nou), Comuna Măgurele (cu satele: Măgurele, Coada Malului și Iazu), Comuna
Gura Vitioarei (având 5 sate componente: Gura Vitioarei, Bughea de Jos, Făgetu, Fundeni și Poiana Copăceni), Comuna Teișani (satele: Teișani, Olteni, Ștubeiu, Valea Stâlpului, Bughea de Sus), Comuna Izvoarele (cu 6 sate: Izvoarele,
Homorâciu, Malu Vânăt, Schiulești, Cernești, Chirițești) și Comuna Măneciu (cu următoarele sate: Măneciu-Pământeni, Măneciu-Ungureni – reședința, Mânăstirea Suzana, Cheia, Gheaba, Făcăieni, Chiciureni, Costeni).
Tabelul Investițiile importante din localitățile componente Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov
Toate localitățile din cuprinsul axei, au pus în aplicare măsuri astfel încât să se alinieze treptat la standardele impuse de Uniunea Europeană, implementează măsuri privind creșterea calității vieții locuitorilor, dar și a vizitatorilor. Investițiile sunt cele care conduc treptat la dezvoltare și promovarea acestei rute, atât cele locale publice dar mai ales private, prin Fonduri Europene, Fonduri PHARE etc.
204***http://www.valeniidemunte.com.ro/continut/Rapoarte/RAP ORT%20privind%20activitate a%20desfasurata%20de%20primaria%20Valenii%20de%20Munte%202015.pdf, 15.11.2016
205 ***2016, Strategia de dezvoltare locală a Orașului Vălenii de Munte 2016 -2020, Primăria
Orașului Vălenii de Munte, Prahova
(http://valeniidemunte.com.ro/continut/Rapoarte/STRATEGIA%20DE%20DEZVOLTARE%20
%20A%20ORASULUI%20VALENII%20DE%20MUNTE.pdf)
7.3 Axa Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov – linie de relaționare în valorificarea patrimoniului natural, cultural și imaterial
În documentele europene patromoniul natural este definit ca sumă de „amenajări istorice de grădini, parcuri, zone verzi, clasate, ce sunt înscrise la momentul depunerii proiectului cu cod distinct în Lista Monumentelor Istorice
2010, actualizată, iar la finalizare întregul bun trebuie să fie integral refăcut” . Iar prin patrimoniu cultural imaterial se înțelege totalitatea „practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoștințelor, abilităților, împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora pe care comunitățile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural” . De asemnea, patrimonial cultural mobil „este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției românești, precum și a minorităților naționale la civilizația universală, clasate prin Ordin al Ministrului Culturii”.
Spațiul analizat conturează un peisaj complet și este din punctul meu de vedere și nu numai, „patrimoniu deoarece acesta include valori naturale, valori istorice și arhitectonice, valori etnografice, practici agricole, deci valoari de identitate.”
Potențialul turistic din spațiul traversat de Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov contribuie, mai mult sau mai puțin, la economia și dezvoltarea localităților pe care le traversează. Obiectivele turistice nu sunt foarte numeroase printre cele amintite de cei intervievați (reprezentanți ai autorităților locale), amintesc: Casa Seciu (fosta Cramă Seciu), Mânăstirea Zamfira (sat Zamfira, comuna Lipănești), Casa memorială „N. Iorga”, Muzeul Etnografic „Valea Teleajenului”, Muzeul de Științe Naturale „Cultura prunului” și Muzeul de artă religioasă și Școala de misionare națională și morală „Regina Maria” (din orașul Vălenii de Munte), Mânăstirea Crasna (comuna Izvoarele), Mânăstirea Cheia, Mânăstirea Suzana, Lacul de Acumulare Măneciu, Muzeul Florilor de Mină, Muzeul de Antropologie Francisc Rainer (comuna Măneciu). Dar aceste obiective nu atrag mulți vizitatori, resimțindu-se în economia și dezvoltarea locală.
Consiliul Județean, GAL Valea Teleajenului, GAL Plaiurile Ramidavei plus instituții ale statului ca: ANL, CNI și Ministerul Dezvoltării Regionale Și
Administrației Publice, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ș.a., vin în sprijinul celor 12 localități, în drumul lor spre o dezvoltare locală sustenabilă. Cooperarea cu aceste autorități se realizează în investițiile majore pe teritoriul localităților, fie din lipsă de fonduri proprii dar mai ales datorită anvergurii și utilității proiectelor (de exemplu: Construirea Sensului Giratoriu Suspendat de la intersecția cu Municipiul Ploiești, comuna Blejoi și comuna Păulești – Fig.; proiectul tehnic pentru extinderea și introducerea rețelei de canalizare în Boldești Scăieni inclusiv Balaca; lucrările de apărare de mal pe Pârâul Stâlpii prin sprijinul Consiliului Județean Prahova ș.a., conform declarațiilor auorităților locale).
Fig. Sensului Giratoriu Suspendat de la intersecția cu Municipiul Ploiești, comuna Blejoi și comuna Păulești
Sursa: Gheorghe (Toma)Anca – Mihaela, octombrie 2016
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov străbate forme de relief diferite cu încărcătură etnografică și istorică renumite; începând cu Municipiul Ploiești situat în Câmpia Târgoviște-Ploiești, parte din Câmpia Română, continuând cu Orașul Boldești-Scăieni (primul Falanster din România, la Scăieni – 1835-1836, a lui Theodor Diamant (1810-1841), inspirat după gânditorul francez Charles Fourier – 1772-1837), intrând în zona Subcarpaților Curburii recunoscuți pentru livezile de pomi fructiferi (Drumul Fructelor), dar și resursele numeroase (sare, nisipul cuarțos – utilizat în fabricarea sticlei, perol), ajungând în spațiul montan (Carpații Curburii – peisașe și drumeții spectaculoase în Munții Ciucaș, și coborând în Depresiunea Brașov (Țara Bârsei – Municipiul Săcele și Brașov).
7.4 Evaluarea percepției autorităților locale în valorificare rolului axei
La întrebarea nr. 12 din chestionarul aplicat autorităților locale , „Valea Teleajenului o considerați o alternativă la Valea Prahovei? De ce?”, am obținut răspunsuri afirmative cu precizările următoare:
„nu există potenial până în Comuna Măneciu”(Dl. Șef Urbanist al Biroului de Urbanism din cadrul Primăriei orașului Boldești-Scăieni),
„mai greu din cauza lipsei de investiții, un domeniu atractiv ar fi agroturismul” (Dl. Administrator public din cadrul Primăriri Măgurele),
„în mică măsură deoarece nu sunt obiective turistice ca pe Valea Prahovei” (Dl. Primar al Comunei Gura Vitioarei),
„prin construirea Pârtiei de schi la Măneciu” (Dna. Viceprimar a Comunei Teișani).
De asemenea, alte justificări ale răspunsurilor consemnate la întrebarea nr. 12, au fost: „DN1A este liber” (Dna. Inspector Investiții și Achiziții din cadrul Primăriei Măneciu), „pentru relaxare, spațiul mult mai aerisit, iar Valea Stânii este o stațiune” (Dl. Primar al Comunei Izvoarele), „mult mai puțin aglomerată”(Dl. urbanist al Biroului de Urbanism din cadrul Primăriei Orașului Vălenii de Munte), „datorită peisajului” (Dl. Secretar din cadrul Primăriei Blejoi).
Plecând de la afirmația Dl. Nicolae Constantin Marius, director al Compartimentului Absorbție Fonduri Europene, din cadrul Consiliului Județean Prahova, „Valea Teleajenului este o oportunitate de dezvoltare viabilă pentru județul Prahova, dacă turismul este corect valorificat”, direcțiile de evoluție ale Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, în opinia intervievaților sunt:
utilizarea fondurilor europene în numeroase acțiuni privind dezvoltarea locală,
„investiții noi – înființarea centrelor de prelucrare și colectare a produselor specifice zonei” (de exemplu fructele, idee oferită de dl.
administrator public din cadrul Primăriei Măgurele),
„creșterea potențialului turistic” (dl. Primar al Comunei Izvoarele) – lărgirea a două benzi pe sens a DN1A (opinie susținută și de reprezentanți ai primăriilor: Boldești – Scăieni, Gura Vitioarei, Teișani, Izvoarele, Măneciu).
Conform Compartimentului Comunicare și Relații Publice al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov, investițiile necesare pe Valea Teleajenului ar fi de natură foarte complexă, alternative practică și complexă pe care o recomandă ar fi Autostrada A3.
Majoritatea reprezentanților din cadrul autorităților locale și județene au subliniat că Valea Prahovei este foarte aglomerată dar și „bogată”din punct de vedere al oportunităților și serviciilor oferite turiștilor, dar prin circulația fluentă pe DN 1A, prin peisajul liniștit și pitoresc, Valea Teleajenului prezintă din ce în ce mai mult interes.
7.5 Evaluarea riscurilor supradimensionării rolului axei în dezvoltarea locală și regională
Prin promovarea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov, fără a se avea în vedere îmbunătățirea cării rutiere DN 1A, s-ar ajunge la blocaje în cele 10 localități traversate efectiv de acest coridor. Autoritățile locale și nu numai consideră imperios crearea a două benzi pe sens, penru a fluidiza traficul intens de la sfârșit de săptămână și nu numai – Fig.
Fig. Intensitatea traficului rutier pe Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov (DN1A), autovehicule la 10 minute, în data de 3.10.2016 și 4.10.2016
Din măsurătorile de trafic realizate pe teren în data de 3 și 4 octombrie 2016, (luni respectiv marți), în intervalel orare 11:56-14:48 și respectiv 11:1015:40, a reieșit că:
traficul cel mai intens se înregistrează până la ora 13:00, 422 autovehicule au tranzitat localitățile Blejoi și Boldești Scăieni în intervalul 11:56-13:00;
au predominat autoturismele dat fiind că este o rută anevoioasă pentru autotrenuri și restul traficului greu din lipsa unei a doua benzi/sens, din curbele strânse și panta acentuată pe tronsonul Măneciu-Săcele;
majoritatea traficului este realizat pe bucata Ploiești-Vălenii de Munte, numărul mașinilor este din ce în ce mai mic de la Văleniii de Munte la Săcele, unde se intensifică iar datorită numărului mai mare de mașini (a municipiului), apropierii de reședința de județ Brașov, relieful domol, multitudinea de servicii, platforme industiale etc.
Conform Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Săcele și nu numai, Autostrada București – Ploiești – Comarnic – Brașov reprezintă salvarea localităților traversate de DN1A și DN1. Mai mult, valorile excesive de trafic înregistrate pe DN1A reprezintă amenințări asupra mediului (vehiculele grele sunt o sursă importantă de NOx, iar autoturismele de CO, NOx, PM2.5 și compuși organici volatili ne-metanici) și a infrastructurii prezente . In prezent aceștia sunt în limite normale dar trebuie atent monitorizați.
Atragerea unui număr mare de turiști în această parte prahoveană estică și nord-estică impune dotări turistice adecvate (spații de belvedere, parcări amenajate cu mese și banci (de exemplu la intrare în Com. Măneciu există un astfel de spațiu – Fig. ), izvoare potabile aranjate corespunzător, spații de campare
44
dotate, pensiuni numeroase, restaurante, dar mai ales, puncte de atracție bine gândite (schi, echitație, drumeții, rafting pe răul Teleajen etc.).
Fig. Spațiu amenajat cu două mese și bănci, plus izvor de apă potabilă, la intrare în Com. Măneciu
Majoritatea oamenilor când își planifică vacanța, fie că este o fugă din oraș, „o evadare” la sfârșit de săptămână, fie o vacanță mai lungă, se gândesc pe lângă spațiu de recreere și odihnă (scăparea de stres și de activitățile cotidiene), la distracție. Din punctul meu de vedere, cu cât gama de servicii turistice este mai diversificată (de la turism cultural, agroturism, la distracție pentru tineri, cu o gamă variată de sporturi, de muzică) cu atât există câștig de ambele părți. De aceea, implicarea autorităților locale și județene în implemenatrea unei
infrastructuri rutiere corespunzătoare dificultății și cererii traficului, dar mai ales prin sprijinul investitorilor locali într-o infrastructură turistică adecvată sunt primii pași în promovarea și sustenabilitatea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov.
CONCLUZII
Noțiunile de „axă” și „coridor” sunt utilizate în documentele de planificare teritorială, chiar dacă difernța dintre ele este greu sesizabilă de specialiști, nefiind încă, nici la nivel eutopean, nici la nivel național, definite clar cele două concepte.
Câmpia Ploieștului, Subcarpații Curburii, Carpații Curburii și o mică parte din Depresiunea Brașovului sunt formele de relief pe care le traversează axa analizată, urmând Valea Teleajenului în cea mai mare parte și porțiuni din văile formate de Râurile Târlung și Timiș. Factorii naturali constituie puncte forte pentru dezvoltarea echilibrată a Județului Prahova. Liniștea și multiplele atracții au poziționat această jumătate estică de județ pe locul doi după vestita Valea Prahovei, unde s-au inverstit atât capital cât și muncă, energie, publicitate.
Informarea, cunoașterea și aplicarea bunelor practici în comunitatea locală contribuie la evoluția societății. Cu toate acestea ponderea analfabeților în populația în vârstă de 10 ani și peste depășește ușor 1% în patru din cele doisprezece localități cuprinse în arealul analizat, și anume: Săcele, Boldești Scăieni, Blejoi și Izvoarele.
Disproporția mare între orașele reședință de județ și celelalte orașe, care conduce la un dezechilibru al distribuției populației urbane în teritoriu. Cele două reședințe de județ depășesc cu mult 200 000 de locuitori, pe când orașele BoldeștiScăieni și Vălenii de Munte nu ajung nici la 14 000 locuitori fiecare, doar Săcele în anul 2014, înregistra 35638 locuitori. Astfel, la nivelul întregului areal aproximativ 93% reprezintă populația urbană.
Axa Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov reprezintă o legătură între două regiuni românești care poate fi valorificată, unește doi poli naționali de creștere (Ploiești respective Brașov), declarați în anul 2008 printr-o hotărâre de govern și centrul urban Vălenii de Munte. Populația ocupată s-a micșorat cu aproximativ o mie de locuitori (între cei doi ani de Recensământ 2002 și 2011), din cauza declinului demografic, deoarece analizând ponderea populației ocupate în totalul populației active, aceasta a crescut de la 87,44% la 91,51% la nivelul Recensământului din 2011 comparativ cu cel din 2002. Închiderea unor întreprinderi induatriale, scăderea numărului de muncitori, noile tehnologii care au luat locul clasei muncitoare, externalizarea serviciilor au contribuit la scăderea semnificativă a populației ocupate în sectorului secundar în anul 2011 față de 2002 (cu aproximativ 10%). Excepțional este faptul că sectorul primar a luat avânt în anul 2011 în toate localitățile rurale analizate și în cele două orașe: Boldești Scăieni și Vălenii de Munte (în care industria a decăzut). Mecanizarea agriculturii, accesarea fondurilor europene pentru agricultură, creșterea lucrătorilor pe cont propriu și a lucrătorilor familiali în gospodăria proprie, din ultimii ani, au favorizat creșterea populației ocupate în sectorul primar cu cel puțin opt procente (comunele Teișani, Măneciu, Gura Vitioarei, Măgurele au înregistrat cele mai mari salturi, de la 7% la 44,9% în 2011, de la 7,5% la 31% în 2011, de la 5,4% în 2002 la 34,6% în 2011 și respectiv de la 8% la 33%).
Promovarea și utilizarea rațională a terenurilor agricole și a celorlalte resurse naturale asigură sustenabilitate arealului studiat.
Oportunitatea Axei Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov este valorificarea potențialului turistic, contribuind astfel, la o dezvotare viabilă a întregului județ. Inițiativele locale prin absorția de fonduri europene, extinderea DN1A la două benzi pe sensul de mers constituie bazele în transformarea axei dintr-una de tranzit într-una de petrecere a timpului liber (o alternativă la Valea Prahovei, foarte aglomerată în prezent). Drumul Național 1A este o rută de acces prin Carpații de Curbură viabilă (alternativă la DN1 mereu aglomerată pe tronsonum Comarnic-Brașov), dar cu numeroase dificultăți din cauza lățimii și numărului de benzi pe sens (insuficient și neadecvat pentru toate categoriile de autovehicule). De asemenea, traversând o zonă montană este necesară o supervizare atentă a carosabilului (atât pe timp de ceață cât mai ales în anotimpul friguros și ploios).
BIBLIOGRAFIE
Armaș I., 2006, Risc și vulnerabilitate. Metode de evaluare în geomorfologie, Editura Universității din București, București. Bocioacă I. 2004, Vălenii de Munte, Editura ASA, București.
Cândea Melinda, Simon Tamara, Bogan Elena, 2012, Patrimoniul turistic al României-note de curs, Editura Universitară, București.
Cândea Melinda, Bogan Elena, Simion Tamara, 2011, Așezările umane și organizarea spațiului geografic-Note de curs, Editura Universitară, București.
Chapman D., Dickins I., Dixon A., Larkham P., Pratt R., 2003, Movement Corridors, Urban Form and Urban Design,Urban Design Quarterly issue 86, p. 36-37.
Chapman D., Pratt D., Larkham P., Dickins I., 2003, Concepts and definitions of corridors: evidence from England’s Midland, School of Planning and Housing, University of Central England, Journal of Transport Geography 11, p. 179-191
Ciulache S., Ionac N., 1995, Fenomene atmosferice de risc, Editura
Științifică, București.
Cruceru A.I., Buterez C.I., 2012, Drumul Teleajenului și Drumul Buzăului. Noi repere geografice și istorice, Mousaios XVII, Buzău.
Cruceru A.I., 2011, Valea Teleajenului în materile cartogrfice vechi.
Introducere în studiul așezărilor, Milcovia – revistă reșională de studii, Seria a III-a, An VII, nr. 12, iunie 2011, Focșani.
Cucu V., Lazăr I., Vlad L.B., 2012, Geografia și Dezvoltarea regională, Editura PRO Universitaria, București.
Cucu V., 2000, Geografia așezărilor rurale, Editura Domino, Târgoviște
Dima C., Dima Eugenia, Faifer F. ș.a., 2005, Dicționarul Enciclopedic
Junior, Editura Cartier, Chișinău.
Erdeli G., Dumitrache L., 2001, Geografia populatiei, Editura Corint, Bucuresti.
Ianoș I., 2004, Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, Editura Tehnică, București.
Ianoș I., Heller W., 2006, Spațiu, economie și sisteme de așezări, Editura Tehnică, București.
Ielenicz, M., 2007, Geografia fizică a României,Vol II, Editura
Universitară, București
Ielenicz, M., Oprea, R., 2011, România. Carpații-Caracteristici generale (Partea I). Vol. V, Editura Universitară, Bucuresti
Ielenicz, M., Pătru, Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura
Universitară, București
Iorga, N., 1925, Istoria comerțului românesc. Epoca veche, Tipografia
“Tiparul Românesc”, București.
Iurea Daniela, 2010, Coridoarele și axele de dezvoltare:definiții, istoric, tipuri și interpretări, Universitatea Geographica, An I, nr. 1, p. 26-39
Iurea Daniela, 2011, Teza de doctorat: Axe de dezvoltare în județul Iași.
Analiză geografică, Facultatea de Geografie, Universitatea din București,
București.
Jordaan, G.J., 2003, Urban design and environmental management implications of corridors, UPS Space Home, Southern African Transport Conferences 22nd Annual Southern African Transport Conference 2003"National issues affecting the movement of people and goods – strategic approaches", CSIR International Convention Centre, Pretoria.
Laketa, M., Anicic, J., Zaric, M., Vukotic, S., 2011, Corridors:
development opportunityof Serbia, UTMS Journal of Economics, volume 2, issue 2, Univerity of Tourism and Management, Skopje, p. 125-138.
Miltiadout M., Taxiltaris G., Mintsis G., Basbas S., 2012, Pan-European Corridor X Development: Case of Litoral Implementation of the European Transport Strategy Itself or of Change of the General Environment in the Region?, Procedia-Social and Behavioral Sciences 48, 2361-2373.
Nae M., 2006, Geografia calității vieții urbane – Metode de analiză,
Editura Universitară, București.
Otiman P.I., 2000, Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Editura Agroprint,
Timișoara
Papadaskalopoulos A., Karaganis A., Christofakis M., 2005, The spatial impact of EU Pan-European transport axes: City clusters formation in the Balkan area and developmental perspectives, Transport Policy, 12, p.488-499.
Peptenatu D., Pintilii R., Cepoiu Loredana, Drăghici C., 2009, Strategia de dezvoltare policentrică-un instrument eficient în descentralizarea administrativă,
Revista Română de Geografie Politică, An XI, nr. 2, p.99-111
Pintilii R. D., 2009, Structural Axes and Poles within the Bucharest Influence Area, Human Geographies, volume 2, issue 1, june 2008, Edit.
Universității din București, p. 69-82
Pop C.C., 2003, Dimenisunea geografică a axei Jimbou-Zalău-Șimleu-
Silvaniei-Marghita, Editura Silvania, Zalău.
Priemus H., 2001, Axes de communication et développement économique, Revue économique, Vol. 14, 1,p.58-132.
Priemus H., Zonneveld W., 2003, What are corridors and what are the issues? Introduction to special issue: the governance of corridors, Journal of Transport Geography 11, p. 167-177.
Simion M., 1931, Terra: introducere în geografia ca știință. Vol. II, Editura Națională S. Ciornei, București.
Tălângă Cristian, 2010, Geografie urbană – Note de curs, Facultatea de Geografie, universitatea din București, Editura Credis, București
Vries de J., Priemus H., 2003, Megacorridors in north-west Europe: issues for trasnational spatial governance, Journal of Transport Geography 11, p. 225233.
Whebell C. F. J., 1968, Corridors:a theory of urban systems,Annals of the Association of American Geographers, vol.59, 1.
Zonneveld A., Trip J.J., 2003, Megacorridors in North West Europe: investigating a new transnational planning concept, Housing and Urban Policz Studies 27, Delft University Press, Delft.
Zoomers, A., van Westen, G., 2011, Introduction: translocal development, development corridors and development chains, International Development Planning Review, volume 33, issue 4, Liverpool University Press, Liverpool, p. 377-388.
***1983, Carta Europeană a Amenajării Teritoriului, Carta de la Torremolinos, Spania, aprobată de Consiliul Europei, 20 mai 1983.
***1986, Geanana M., Florea N., Popescu Ș., Republica Socialistă România
– Harta solurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București
***1987,Geografia României, Volumul III, Editura Academiei Române
***1995, Planul Urbanistic General al orașului Vălenii de Munte, Consproiect S.A
***1999, Schema de dezvoltare a spațiului comunitat.Spre o dezvoltare spațială echilibrată și durabilă a teritoriului Uniunii Europene, aprobată de Consiliul Informal al Miniștrilor Responsabili de Amenajarea Teritoriului la Postdam, mai 1999.
***2001, LEGE Nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati
***2002, Studiu pilot privind actualizarea planului de amenajare a teritoriului județean – P.A.T.J. – pentru județele traversate de culoarele de transport europeane și paneuropeane – P.A.T.J. Prahova. Ghid privind actualizarea planului de amenajare a teritoriului județean pentru județele traversate de culoarele de transport europene și paneuropene, VOLUMUL I:
SITUAȚIA EXISTENTĂ, PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI, URBANPROIECT
București
***2002, Studiu pilot privind actualizarea planului de amenajare a teritoriului județean – P.A.T.J. – pentru județele traversate de culoarele de transport europeane și paneuropeane – P.A.T.J. Prahova. Ghid privind actualizarea planului de amenajare a teritoriului județean pentru județele traversate de culoarele de transport europene și paneuropene, VOLUMUL II: PROPUNERI, PROGRAM DE MĂSURI, URBANPROIECT București
***2002, Agenda Locală 21 – Plan Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Ploiești, Primăria Municipiului Ploiești.
***2004, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Prahova-Volumul II, Consiliul Județean Prahova.
***2005, Agenda Locală 21 – Plan Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov, Primăria Municipiului Brașov.
***2005, Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic, București
***2006, Conferința Europeană a Miniștrilor însărcinați cu Planificarea Spațială/Regională CEMAT a 84-a întrunire a Comitetului Funcționarilor Superiori (CSO), Bratislava, 24 mai 2006.
***2007, LEGE Nr. 100 din 19 aprilie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national – Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati
***2007, Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007-2025, IHS România SRL.
***2007, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de creștere PloieștiPrahova, Ploiești
***2008, Actualizarea strategiei de dezvoltare Locală pentru orașul Boldești-Scăieni pentru perioada 2008-2028 în vederea atragerii fondurilor structural, Primăria Boldești Scăieni.
***2008, Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030. O
Românie competitivă, armonioasă și prosperă, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Locuințelor, octombrie 2008.
***2008, Hotarare nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor nationali de crestere in care se realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si nationala, Art. 1 (1-2).
***2008, Memoriu General. Reactualizarea Planului Urbanistic General Comuna Lipănești, județul Prahova
***2008, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Guvernul României, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, 2008.
***2008, Strategiei pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 și 2020, 2030, Ministerul Transporturilor, Guvernul României.
***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al polului de Creștere Ploiești-Prahova. Partea 1: Caracteristici generale.
***2009, UNISDR Terminology on Disaster Risk Reduction, United Nations, Geneva, Switzerland.
***2009, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – polul de Creștere Brașov
***2010, Strategia de dezvoltare a județului Brașov. Orizonturile 2013-
2020-2030, Consiliul Județean Brașov
***2010, Strategia de dezvoltare a Județului Brașov 2013-2020-2030– Partea III – Perspective de Dezvoltare, Consiliul Județean Brașov.
***2010, Strategia de Dezvoltare durabilă a Municipiului Săcele în perioada 2014-2020, Primăria Municipiului Săcele, Brașov.
***2010, prof. Dr. Liliana Dumitrache, Notițe de curs Geografia populației.
***2010, PROGRAM INTEGRAT DE GESTIONARE A CALITĂȚII AERULUI PENTRU INDICATORII PM10, NO2, SO2, SI O3, IN AGLOMERAREA PLOIESTI. PERIOADA 2010-2015, Agentia pentru Protectia Mediului Prahova
***2010, Neguț N., Notițe de curs la disciplina Cultură Antreprenorială, Facultatea de Științe Economice, Universitatea „Ioan Slavici” Timișoara
***2011, Zamfir D., Notițe de curs Amenajarea regională și dezvoltarea locală, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
***2012, Șandor C.G., Teză de doctorat – Resursele de apă din depresiunea Bârsei, valorificarea și implicații în peisaj – Rezumat, Școala doctorală Simion
Mehedinți, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
***2012, Gheorghe A., Lucrarea de Licență Diagnoză și prognoză privind populația și activitățile economice din orașul Vălenii de Munte.
***2012, Statut – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de
Creștere Ploiești-Prahova”
***2012, Gheorghe A.M., Lucrarea de Licență „Diagnoză și prognoză privind populația și activitățile economice din orașul Vălenii de Munte”,
Facultatea de Geografie, Universitatea București
***2012, Notițe de curs DINAMICA SPAȚIULUI URBAN, Prof. Ianoș I., Facultatea de Geografie, Universitatea din București
***2012, Notițe de curs DINAMICA SPAȚIULUI RURAL, prof. Tălângă C., Facultatea de Geografie, Universitatea din București.
***2013, Aplicație practică – Planificare teritorială, Facultatea de Geografie, Universitatea din București.
***2013, Planul de analiză și acoperire a riscurilor al Județului Prahova
– Ediția a VI-a
***2013, Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada
2014-2020, Consiliul Județean Prahova
***2013, Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova în perioada 2014-2020
***2013, Institutul Național de Statistică, Repere economice și sociale regionale: Statistică teritorială
***2013, Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural –
SCHEMA DE GRANTURI MICI – GHIDUL SOLICITANTULUI,
http://www.fonduri-patrimoniu.ro/Files/granturimici/ro/Ghidul%20solicitantului%20SGS.pdf, p.7, 13.12.2016
***2014, Strategia de Dezvoltare Teriotială a României – România policentrică 2035 – Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni. Versiunea 2
***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020
***2014, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Săcele 2014-2020
***2015, Armaș Iuliana, Bogdan Mihai, Curs: Metode complexe de modelare spatială, Școala Doctorală „Simion Mehedinți”, Universitatea din București.
***2015, Carta Universitară, Ministerul Educației și Cercetării
Științifice, Ploiești
***2015, Proiectul de lege privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJARE
A TERITORIULUI NAȚIONAL SECȚIUNEA A IV-A – REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
*** Armaș Iuliana, Risuri geomorfologice-Sinteze pentru pregătirea dosarului de lucrări practice
***2016, Strategia de dezvoltare locală a Orașului Vălenii de Munte 2016-
2020, Primăria Orașului Vălenii de Munte, Prahova (http://valeniidemunte.com.ro/continut/Rapoarte/STRATEGIA%20DE%20DEZV OLTARE%20%20A%20ORASULUI%20VALENII%20DE%20MUNTE.pdf)
***http://www.academia.edu/3376597/DRUMUL_TELEAJENULUI_%C8%98I_
DRUMUL_BUZ%C4%82ULUI._NOI_REPERE_GEOGRAFICE_%C8%98I_ISTO RICE
***http://www.efin.ro/legea_sanatatii_2324/titlul_viii_personalul_sanitar_2332, 23.03.2014
***http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriul ui/patj_prahova/patj_prahova_memoriu1.pdf, 2.12.2014.
***http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/index_IDDT.htm, 4.12.2014. ***http://fspac.ubbcluj.ro/comunicare/wp-content/uploads/2013/02/Statistic_social_-_i-SPSS.pdf, 15.01.2015
***www.scritub.com/…/Introducere-in-SPSS85435.php, 15.01.2015
***http://www.medcalc.org/manual/chi-square-table.php, 17.01.2015
*** http://statisticasociala.tripod.com/tabele.html, 17.01.2015
***http://www.mdrt.ro/studii-de-fundamentare-privind-patn-, 15.01.2015
***http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434, 16.01.2015
***http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=406, 16.01.2015
***http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2271&idc=351, 15.01.2015
***http://www.travel-deals.ro/cazare/boldesti-scaeni, 16.01.2015
***https://earthexplorer.usgs.gov, 15.01.2015
***http://www.geo-spatial.org/, 15.01.2015
***http://landsat.usgs.gov/band_designations_landsat_satellites.php,15.01.2015
***http://www.ploiesti.ro/pidu/partea%201a.pdf, 03.09.2015
***http://www.rowater.ro/dabuzau/Lacuri%20de%20acumulare/Lacuri%20de%2
0acumulare.aspx, 03.09.2015
***http://www.rowater.ro/daolt/Documente%20Consultarea%20Publicului/Plan
%20de%20Management%20Bazinal%2022%20Decembrie%202009/Capitole%20
Plan%20Management%20Bazinal/Cap%203%20caracterizare.pdf, 03.09.2015
***www.rowater.ro/daolt/…/caracteristici%20lacuri.doc, 3.09.2015
***http://www.rowater.ro/daolt/Plan%20Management/Proiectul%20celui%20deal%20II-
lea%20Plan%20de%20Management%20al%20BH%20Olt/anexe%20draft%20PM
B%20II_Olt/Anexa%206.4_ABA%20Olt.pdf, 03.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_-_cursul_1.php, 07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php, 07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_-_curs_3.php,
07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php, 07.09.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Subcarpatii_Curburii.php, 07.09.2015 ***http://enrin.grida.no/htmls/romania/brasov_2001/Ro/ape/ape5.html,
03.09.2015
***http://www.infoo.ro/Inundatii-Brasov,-Sacele-%7C-Peste-400-de-gospodariiinundate,-circulatia-pe-DN-1A-blocata-temporar-II185829MH.html, 8.01.2015. ***http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dn1a-blocat-dupa-ploile-abundente-dinultimele-ore-gramezi-de-pietre-lemne-si-noroi-au-ajuns-in-mijloculdrumului.html, 8.01.2015
***http://www.unibuc.ro/prof/scradeanu_d/docs/2014/mai/20_18_51_45hazard_r isc.pdf, 11.09.2010
***http://www.upg-ploiesti.ro/universitate/mesajul_rectorului/index.html,
12.11.2015
***http://www.studentie.ro/universitati/universitatea-george-baritiu-din-brasovu86, 12.11.2015
***http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/idei-de-vacanta/drumurispeciale/drumul-vinului,13.11.2015
***http://www.transferoviarcalatori.ro/home/despre-noi.html, 16.11.2015
***http://www.ratbv.ro/, 16.11.2015
***http://www.ratph.ro/, 16.11.2015
***https://www.posta-romana.ro/gaseste-oficiu-postal.html, 16.11.2015
***http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-
Brasov.pdf,17.11.2015
***https://carrefour.ro, 17.11.2015
*** http://www.cora.ro/, 17.11.2015
*** http://www.auchan.ro/, 17.11.2015
*** http://www.kaufland.ro/, 17.11.2015
*** www.mega-image.ro, 17.11.2015
*** http://www.lidl.ro/ro/cautare-magazin.htm, 17.11.2015
***http://www.penny.ro/, 17.11.2015
***http://profi.ro/contact/magazine, 17.11.2015
***http://www.paginiaurii.ro/, 17.11.2015
***http://www.selgros.ro/magazine/ploiesti.html, 18.11.2015
***http://www.metro.ro/public/home/Magazinele+noastre, 18.11.2015
***http://www.bricodepot.ro/depozit/brasov.html, 18.11.2015
***http://www.leroymerlin.ro/magazin, 18.11.2015
***www.primarie-maneciu.ro/, 28.11.2015
***http://www.cjph.ro/index.php?_init=prezentare.progr_tg, 28.11.2015
*** http://www.isj.ph.edu.ro/institutii?categorie=251, 29.11.2015
***http://www.gradinitebrasov.ro/, 09.12.2015
***http://www.ilovebrasov.ro/infoutil/educatie/colegii-licee-si-grupuri-scolaredin-brasov/page_3.html, 09.12.2015
***http://www.insse.ro
***Administrația Apelor Române. CARACTERISTICILE LACURILOR DE
ACUMULARE SI A PRIZELOR DE APA DIN ADMINISTRAREA
ADMINISTRATIEI BAZINALE DE APA OLT ***httpwww.rowater.rodaoltsgabrasovdefault.aspx
***http://shop.cngcft.ro/en/179-brasov-1-100000-harta-administrativa.html
***http://www.carpati.org/articol/valea_teleajenului, 19.12.2015
***http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=17, 19.02.2016 ***http://www.carpati.org/articol/valea_teleajenuluio_picatura_de_geografie_o_picatura_de_istorie_2_/657/, 19.02.2016 ***http://distanta.ro/ploiesti/45.073425,26.028386/brasov, 06.04.2016
***http://www.upg-ploiesti.ro/universitate/mesajul_rectorului/detalii.html,
06.04.2016
***http://statistici.insse.ro/shop/, 18.04.2016
***http://www.pipvaleni.ro/parteneri-prahova-industrial-parc-valenii-de-munte,
19.04.2016
*** http://tymbark.ro/desprenoi/despre/despre-noi/1/, 19,04,2016
*** http://www.sticloval.ro/desprenoi.html, 19.04.2016
*** http://www.metropolabrasov.ro/details/zona-metropolitana/descriere/planulintegrat-de-dezvoltare-pentru-polul-de-cretere-braov, 11.04.2016
*** http://www.metropolabrasov.ro/details/zona-metropolitana/descriere/planulintegrat-de-dezvoltare-pentru-polul-de-cretere-braov, 11.04.2016
***http://regio-adrcentru.ro/polul-de-crestere-brasov-prezentarea-listei-deproiecte-prioritare-pid-brasov-finantate-prin-programul-operational-regionalaxa-prioritara-1, 11.04.2016
*** http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=12590,
11.04.2016
*** http://hcapitol.ro/hotel-capitol/Prezentare-ro.htm, 1.05.2016
*** http://www.hotelciucascoop.ro/, 1.05.2016
*** https://pensiuneaverasilivia.wordpress.com/servicii/, 1.05.2016
*** http://www.valeniidemunte.com.ro/index.php?zona=muzee, 1.05.2016 *** http://www.agendaconstructiilor.ro/files/index-companii/kronospanromania-srl_666.html, 04.05.2016 *** http://www.roman.ro/, 04.05.2016
*** http://www.helis.com/database/org/ro_eurocopter_romania/, 04.05.2016
*** bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Brasov.pdf, 12.05.2016
*** http://www.unitbv.ro/DespreUniversitate.aspx, 12.05.2016
***
http://www.unitbv.ro/Portals/0/Documente%20UTBv/Raport%20starea%20unive rsitatii%20-%20martie%202016.pdf, 12.05.2016 *** http://www.potato.ro/ro/proiecte.php, 12.05.2016
*** http://www.icasbv.ro/?page_id=748, 12.05.2016
*** http://ro.kompass.com/c/autoliv-romania-srl/ro018612/, 04.06.2016
*** http://edemos.insse.ro/, 19.07.2016
*** http://www.trec-cluster.ro/ro/ce-este-un-cluster, 02.08.2016
***
http://www.minind.ro/reindustrializare/pdf/parcuri_industriale_si_clustere.pdf, 02.08.2016
*** http://www.pndr.ro/programare-pndr-2014-2020/studii-de-referinta-pentruelaborarea-pndr-2014-2020.html, 28.10.2016 *** http://distanta.ro/ploiesti/brasov, 27.10.2016
***http://www.valeniidemunte.com.ro/continut/Rapoarte/RAPORT%20privind%
20activitatea%20desfasurata%20de%20primaria%20Valenii%20de%20Munte%2 02015.pdf, 15.11.2016
***http://site.judbrasov.ro/page_Propunere-portofoliu-de-proiecte-la-niveluljude-ului-Bra-ov-perioada-2014-2020_171.html, 2.11.2016 ***http://site.judbrasov.ro/projects.page.php?proj=1, 2.11.2016
***http://www.managementdeseuriprahova.ro/web/index.php, 2.11.2016
***http://www.cjph.ro/proiecte%20din%20fonduri%20post%20aderare.pdf,
2.11.2016
***http://www.cjph.ro/doc/progr_transport/695.pdf, 2.11.2016
***http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/falansterul-sc-ieni-unexperiment-social-uitat, 20.12.2016
***http://peisaje-arheologice.ro/index.php/concept/concept/legislatia-indomeniul-peisajului-si-al-patrimoniului-cultural, 13.12.2016
***http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-muntenieidobrogei/manastirea-suzana-68186.html, 6.01.2017
***http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-muntenieidobrogei/manastirea-cheia-68179.html, 6.01.2017
***http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-zamfira-
67942.html, 6.01.2017
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Anca Mihaela GHEORGHE (TOMA) [304170] (ID: 304170)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.